www.dacoromanica.

ro

DIN ISTORIA BUCURESTILOR

PLUMBUITA

www.dacoromanica.ro

ION SACHELARESCU

DIN ISTORIA BUCURE$T1LOR

PLUMBUITA
aezare bisericeascd sirdbund.

fostd cetate de apdrare a Bucureltilor.

Un fezaur istoric al neamului.
podoabd artisticd i arhitectonicd a idrii.

BUCURE$T1
1940
www.dacoromanica.ro

1. Plumbuita este una din vechile miingstiricetgli, care ne-a pgstrat amintirea vremurilor trecute.
Inca. din timpuri indepartate, pamntul pa-.
triei noastre, a fost din belsug infrumsetat prin
evlavia cretina a strabunilor cu sfinte locasuri
de inchinare : biserici si manastiri. Voevozi,
doanme si domnite, jupani si jupnite, boeri si
boerite, vornici si spatari, etc. s au nevoit a lasa
In istoria acestui popor crestin placut lui Dumnezeu, numele lor legate de fapte bune, in pisa-

niile bisericilor ridicate din credinta lor profunda.

Incepand cu vechile bisericute de lemn, zidite

din saracia poporului de jos, care ici si colo se

mai \Tad si astazi si sfarsind cu falnicele biserici voevodale, ridicate adesea ca multumita adusa lui Dumnezeu pentru un bine claruit de El,
toate aceste sfinte locasuri, alcatuesc istoria vie
a trecutului nostru romnesc.
In bisericile si manastirile noastre vechi,
adevarate documente istorice, in pisaniile si inscriptile lor, in arbitectura si pictura lor, cat si
In mormintele pe care le cuprmd, cetim pagina
cu pagina istoria si sufletul mare al stramosilor.
Deasemenea, cine va putea tagadui ca acestea,
bisericele si manastirile vechi, nu ne-a pastrat cea
mai pretioasa comora a trecutului : hrisoavele,

pe baza carora s'a scris si se scrie istoria neamului nostru.

-

In arhivele lor cu acte vechi, s'au gasit hriwww.dacoromanica.ro

12

soavele voevodale, de danii sau scutiri, intAriri

sau ertAri etc. din care am cunoscut noi : scrisul,
cronologia, mima, iscAlitura, precum i intreaga

fiintl spiritual a voevozilor.

Pe 13.ng21. acestea, prin wzarea lor in locuri

alese, eat i prin faptul cA, aceste mAnAstiri vechi sunt inconjurate cu ziduri de cetate, se vede
cA. au folosit i ca locuri de refugiu i de adA-

post in multe i grele imprejurAri de vremi,

strAbunii notrii salvAndu-i intre zidurile lor

viata i avutu11).
Iar una dintre aceste multe manAstiri-cetAti
ce se intAlnesc bogat rAspAndite pe pAmAntul
nostru romAnesc, cu arhitecturA specificA unei

epoci de glorie, cu o istorie mAnoas6. pAnd.

acum in parte doar cunoscut, cu o infAtiare

de martorA bAtrn1 a unor vremuri de credintA,

este i mAnAstirea Plumbuita dela Colentina.

2. MAnlistirea Plumbuita este asezatlt In partea

de miazilnoapte-rasgrit a Capitalei, lute regiune istoricli.

Geografic, Plumbuita este situatl in partea
de miazAnoapte-rAsArit a Capitalei. PAnA mai
acum cAtiva vreme, ea era in afarl de Bucureti, care dupA cum tim cu toti nu era aa
de intins. Mai mult, in veacul al XVII-lea, in
epoca lui Matei Basarab, cetatea lui Bucur 1i
avea bariera la biserica Sibilelor azi biserica
Sfintilor de pe Calea MoOor 2).
In zilele no astre insA, Bucuretii, prin inmul-

N. Dobrescu. Istoria BisericlI Romatte pentru cl. VI second.

editia 3-a revAzuta de Pr. Ion Mihdlcescu. Buc. 1922 p. 33.
a I. tones= Clon. Istoria Bucurestilor Buc. 1899 pag. 580.

www.dacoromanica.ro

13

tirea populatiei, mai ales acum dupA rAzboiul

mondial, a cuprins nu numai Plumbuita dar

s'a intins i mai departe de ea.

Plumbuita, este aezatA in regiunea Colentinei,

pe malul rAului Colentina.
AtAt pe vremuri cAt i astAzi, aceastA mA-

nAstire, incA din depArta re atrage atentia i

admiratia cAlltorului prin infAtiarea sa de veche ctitorie domneascA, incon)uratA cu ziduri

Man(Yelrea Plumb:111a

tari de cetate

vedere general&

prevAzute cu crenele pentru

flintA i sAgeatA.

A ezarea ei, este pe una din cele mai frumoase

pozitii : pe un mic deal 1) care dominA mai toate
cartierele mArginae Colentinei. AstAzi, acest
1) George I. Lahovart. Marele dictionar geografic. Bucurest1 1899
vol. 11. fasc. I. pag. 779. Vez!: D. Frunzescu. Dictionar Topografic
Buc. 1872 pag. 364 si C. Bilclurescu, Monastirile si Bisericile din
Romania Buc. 1890 pag. 244.

www.dacoromanica.ro

14

deal este sApat aproape complect, rAmnnd

neatins doar locul pe care este ziditA mAnAstirea.

PA.n5. in anul 1912, adicA pnl a nu vinde

Ministerul de Domenii vechea vatrA a acestei
ctitorii voevodale vi a nu se infiinta aci cara-

midAriile care au sfredelit pAmntul inconjurAtor

al bisericii, pozitia geograficA a Plumbuitei era

mult mai pitoreascl.

Cu toate acestea, tristetea ce se intinde astAzi

In jurul ei, se inbinA annonic cu ruina zidurilor de cetate, arAtndu-ne acea situatie condamnabill a nepAsArii sufletevti de pAnA acum fatA de aceastA avezare bisericeascA Cu re-

flume') in trecut, iar astAzi un mare vi important monument istoric al OHL

Colentina, partea de miazAnoapte-rlisarit a

Capitalei unde este asezata Plumbuita,

este si ea o regiune istoria.

AceastA parte de miazAnoapte-rAsArit a Capitalei, pe care este avezatA Plumbuita, poartA

dupA cum am pomenit, numele de Colentina vi
este o regiune de care se leagA multe amintiri
din trecutul nostru istoric.
Prin situatia sa strategicA, aceastA regiune
dealungul cAreia verpuevte raul cu acelav nume,
Colentina 2),

odinioarl foarte bogat in apl do-

Dapontes, un Grec vestit care a cAllitorit In veacul al XVIII

pe la nol, descrlind In versuri frumusejea Bucuregtilor, pomenegte
gi de renumele Plumbuitel : Bucuregtiul are sprincene ; bl-rea
Radu Vodll gi Mihai VodA, In loc de gene, Cotrocenil gl VActIregtil,
In loc de nas, Plumbulta, renumitul metoh al Xiropotamuluiu. G.
I. lonescu Clon op. pa. 82.
Raul Colentina, tgi ja nagtere mai la vale de com. Bolovani
aproape de cAtunul Stanegti jud. DAmbovija, merge In judejul Illov

gi se varal In lacul CernIca gi de ad i se scurge in Dambovija".

George Lahooarl op. pag. 564.

www.dacoromanica.ro

15

vadl atAtea mori care au fost stabilite pe dnsa,

a format una din cele mai de seaml pozitii de

lupte pentru aprarea Bucuresilor de cotropitori.

Deasemenea, prin faptul c pe aci a fost calea ce ducea din Bucuresi spre Moldova i din
Moldova spre Bucuresi, ni s'au pstrat multe
amintiri din trecut.

ha cteva numai, din noianul de amintiri

istorice pe care le redeseapt numirea de Colentina i Plumbuita, multe altele in cine tie ce,ar-

hive prfuite asepand noi cercetatori pentru a

le da viat :

a) La Colentina, sub zidurile mnerstirii Plumbuita,

Matei Basarab da" prima lui btitillie efind
invingdtor.

Matei Basarab, la inceput numit Matei ag

de Brncoveni, din rdcin. de Basarabi, ridicndu-se impreun cu cativa boeri ai si impotriva sistemului neomenos de inpilare i de bi-

ruri grele pusese pe tar& de voevodul de atunci

Leon Toma 1), casigl increderea tuturor. Astfel c dup ce in 21 Iulie 1632, Leon Toma este
mazilit, boerii vremii il aleg domn al Trii Romnesi.
Turcilor, nu le plcu ins& acest procedeu ca
boerii sA-i aleag singuri domnul i. ca urmare,
1) Leon Toma era fiul lui Stefan Tonto, fost domn In Moldova,
pe care numai fagaduiala ca va fi numit domn II costase 140.000 lei,
&it! camalcanului. In plus, cat va fi dat pana ca simpla fagaduialti
sit devie realitate.
A. D. Xenopol. Istoria Romanilor din Dacia Traiana vol. VI Buc.
1928 p. 44.

De ad se poate deduce, ce biruri imense trebulau sa suporte

bietii nostril stramosi, pentru a acopen i sumele fabuloase (Amite de
cel ce doreau domnia.

www.dacoromanica.ro

16

Sultanul numete Domn pe Radu Iliai fiul lui

Alexandru Iliai Domnul Moldovei i trimite la

Abaza pag de Silistra, un imbrihor cu ordin

sa goneascl neapArat 1) pe Matei Basarab i sa

instaleze pe cel numit de PoartA.
Si porni astfel, Radu Iliai, cu mari IntArituri
de oaste alcAtuitA din turci, tAtari i moldoveni, spre Bucureti, sA scoat6. pe 1VIatei din

Scaun i sA-i ja locul ca unul care era numit

de turci.
IarA Matei-VodA, spune cronica, dacA inteHesse al vind asupra, indatA-'si strAnse wile

i puse tabAra pre rnarginea braului... Ded,

Cad arz fost la Octomv. 25 Scimbirta, lovitu-s'au

strejile din josu de miinc1stirea Plumbuitei, i furA
foarte rAil infrAnti. IarA a doua zi, DuminicA,

lovitu-s'all toti de fatA ; lar capetele otiloril

luI Matei-VodA, pre cAlAraI era Tudosie spAtarulti sin VintilA dvornicultl, i George spAtarulti sin Lupulti logofAtulti. Jara. pre Roii era
Ivasco vorniculti BAleanulti, i Barbulti palaarniculti BrAdescu ; IarA pre dorobantI Oprea aga,

I Lupulti cApitanulti i haina lui IVIatei-VodA

au fosta Arhanghelu-IVIihaI, jara. haina Radului VodA au fost Orak IVIurcea, capulti TA-

tarilorA. Foseati rAsboid mare de dimineatA

pAnA seara ; fAcut'ad TAtarii mare navalA in

multe rAnduri, cAtti se amesteca unii cu altii

bAtAndu-se totil cu sAbiile goale, i nimica nu

puturA folosi. Si cAnd fu in disearA, au dat

Dumnezeu de all fostti isbAnda lui 1VIatei-VodA ;

jara. Radulti-VodA au dab."' dosulti fugindn', cu
mare spaimA i cu copula gol d ; i multe tru-

puri au cAzutil jos de sabia." 2)

A. D. Xenopol op. vol. VI pag 47.

Istoria Tzerrel Romanestl, Incepandil de la descalecatoarea liomanilor la Tumuli' Severinula; si dela supunerea lorii sub Racial
Negru, dupa trecerea lui din Ardealil aici In tara, pana la anulil

www.dacoromanica.ro

17

Pre Turci incA nu i-au bAntuittl, nimica, ci

ad venitil cu steaguld impArAtescii de s'au inchinatil la Matei VodA... larl Matei-VodA incA
s'au intorsd in ora,11 la scaunulti lui, clAndd
laudA mare lui Dumnezeu pentru cAci rail izbA-

vit de vr4m(ii lui i ai terra" 1).

Aci la Plumbuita, deci, in regiunea Colen-

tinei, vedem din acest pretios expozeu istoric al

cronicii, cA marele Voevod Matei Basarab, a
pecetluit i cu calitAtile sale rAsboinice dreptul
la tronul tArii.

IatA dar cum aceastA parte a Bucuretilor,

este o regiune istoricA i despre care pe drept cuvAnt s'a spus cA. este amestecatA cu sAnge i
oase de strAmoin.
b) La podul Plumbuitei depe apa Colentinei, ese
Vocki Constantin, fiul luii .5 erban-Basarab
Voevod, impreund cu loft boerii de primefte
steagul de domnie.

DupA sfAritul domniei lui Matei Basarab,

prin moartea sa in Trgovite la 9 Aprilie

1654, boerii tArii aleg in scaunul de domme al

TArii RomAneti, pe Constantin Voevod, fiul
lui $erban Basarab Voevod. 3)
7236 (1728 dupa Hristos) manuscristi vechifi gasit In oraul Kiineu
de Ierodiaconulti Daniil, cand se afla akolo In surgIunii Cu raposatulii intru fericire Mitropolitula Grigore) vol. II. Bucureti 1859

pag. 86-87.
La pagina 399, In nota jos, se vede ca acest manuscris a lost intocmit de aRadulii Popeskulti mare vornikii gi care s'au kallugaritii In
urmaa.
lstoria Tzerrel Romitneti ...vol. ll pag. 87. 0 expunere amanuntita asupra luptei marelui voevod Matei Basarab, dela Plumbuita,
din 25-26 Oct.1632, se gasete In lucrarea generalului I. Anastasia :
Oastea Romana de-alungul veacurilor. Bucure0i 1933 pag. 477,
unde marele scriitor militar, era% 1 felul cum a avut loc aranjarea
unitatilor de lupta In acea batalle.
GeneraluI Paltineanu, In discursul rostit la Plumbuita In ziva de
21 Mai 1936, cu ocazia reinhumarii unor oseminte vechl de ostai,
Istoria TzerreI Romanet1 ,..vol. II pag. 100.

www.dacoromanica.ro

18

Poarta, in urma acestei unanime alegeri din

partea boerilor parnnteni i ca sa nu se mai
dea loc din nou la turburAri din care nu tiau
cum aveau sa iasa iucrurile, intareste in scaun
trimite steagul de domnie.
pe noul voevod
IarA. Konstantin-VodA intelegAnd de aceasta,

pogorat-all la Bucurwi jara cand au fost Joi,

lume 1, 1. 7162 (1654 d. Hr.) eit'ad Konstantin-VodA cu toti bolaril, cu toate ostile inaintea
steagului, la podul Plumbuitei si se impreunarA
cu aga Turculii i cu boiarii ; i. cu mare cinste
intrarA in scaunti in Bucureti")
c) La Plumbuita, frim4cii lui Constantin Bracoveanu, primesc invita(ii din Moldova venifi la
nunta fiicei Domnitorului.

Marele Voevod ConstantinBrAncoveanu, evla-

vios i hotArit creoin, dovedind acestea prin

jertfa sa pentru credintl, a cArui domnie a

format epoca de aur 2) in istoria noastra romaneasca, a avut fii i fiice.
Una din fiicele sale, anume Ancuta, era logoditA cu feciorul lui Iordache Ruset vistiernicul,
anume Nicolae Postelnicul.
DupA datina prieteneascA, fu poftit la nuntA
Istoria Tzerrel Romaneoti ...vol. II, pag. 100-101.
zicea Patriarhul Atanasie, lui Constantin Brancoveanu, dela
marginile pamantulul i din partile cetatii tul Dumnezeu Antiohia
auzind de virtutile tale, am alergat i am venit cu toa% graba in
aceasta prea fericita tara co s vedem I sa aflam In fapte ceiace am
auzitrn (Gheorghe M. lonescu. Influenta Culturii Grecevti In Muntenia
Motdova cu privire la biserica, coal l societate. Bucureti
1900 pag. 51).

Se referea desigur, Patriarhnl Antiohiei, la minunatele tiparituri,

carti de slujba bisericeasca, care soseau la Antiohia ol In tot orlentul In limbo araba, trirnise din tara noastra de Constantin Brancoveanu Jara plata' (0. M. lonescu op. p. 51).

www.dacoromanica.ro

19

Mihai Voda Racovita Domnul Moldovei

impreuna cu boerii

Boerii au raspuns cu venirea, iar Mihai-

Voda a trimis sa-1 reprezinte fratele Mari Sale.

Dumitrascu Racovita vel comis, care in urna

ramase si se casatori in Muntenia si dinteinsul

se trase neamul Racovitestilor l) din Tara Romaneasca.

lar and acestia s'au apropiat sa intre in Bucuresti, vel capitan facand tire, Maria Sa

Voda numaidecat au oranduit ca sa le jasa

inainte pre : Diicul Rudeanu vel logofat, pre

Constantin $tirbei vel clucer, pre $erban Greceanu vel stolnic, pre Gheorghe Costiotul vel
comis i alp multi boiarii de ai doilea, cu ttA

slujitorimea cu surle, cu trambite, cu paici i cu

tOta domneasca pompa i asa cu totii esindu-le
inainte la Plumbuita deasupra dealului, puindu-se

toata slujitorimea in frumoasa oranduiala,

acolo s'au inpreunat cu boiarii Moldoveni
and mana au aratat despre partea Domnuki
Cu buna dragoste aoeptarea dumnealor i cer-

cetarea sanatatii.
Siasa cu totii den preuna Cu frumsa randuiala i minunat alai a intrat in oras la Mai
in 20 zile." 2)
d) Tudor Vladimirescu, pune sentinele la Colentina ca sd opreascd fuga boerilor din Bucurefti.

Un veac incheiat mai apoi dela Constantin

Brancoveanu, poporul nostru i depana din greu

istoria.
Grecii i turcii, deopotriva de nemilosi, storceau

Rada (Jreceanu. Viata lui Constantin Vodtt Brancoveanu Bucugesti 1906 pag. 144.

Rada Greceanu, op. p. 145. Faptul s'a Intamplat In anul 1760.

www.dacoromanica.ro

20

de vlagA. pe bietii nostrii strAmosi. HrApAreti si

fArl satiu, isi manifestau in chip revoltAtor a-

suprirea. Nu eram lipsiti nici cel putin de

panda vicleanA a rusilor, cari sub chipul unei

prietenii crestine ne poftea tinuturile noastre
mAnoase.

In aceste imprejurAri, in profunzimea constiintei romanesti ingenuncheate, clocotea insA dorul de libertate.

Iar slujerul Tudor dela Vladimirestii din

Gorj, se fAcu el acum in anul 1821, ecoul acestui dor al constintei nationale care cerea
desrobirea".

Cu grad de ofiter in armata rusA, slujerul

Tudor luase parte in rAzboiul contra turcilor 1)

(1806-1812) eand fusese rAsplAtit de rusi cu
crucea Sfantului Vladimir, fiind deci si bine pregAtit pentru conducerea unei revolutii de desrobire.

Cum era si natural, Tudor Vladimirescu incepu s.-si strangA cete din jur
din Oltenia,
la care mai adaogA pe toti iaemultumitii vremii,
formand astfel o manA de oameni hotAriti la
jertfA..

Cu acestia, porni el spre Bucuresti unde intrA plin de nadejde intre un preot cu crucea in
mana si Teodor Macedoneanu (IVIacedonski),
urmat de Farnachi. Preotii si capitanii citesc
apoi dupA amiazA proclamatia lui Tudor la raspantii i fac rugAciuni. 2)

InsA vestea venirii lui Tudor Vladimirescu la

Bucuresti, puse pe ganduri si pe boeri care il

stiau un nemultumit si contra felului lor de a

fi, fAcandu-i si. pe acestia sa plAnuiascA fuga din

oras.

Dar Tudor Vladimirescu prinde de veste si

Ion Chica. Scrieri. Cu prefattt de Petre Hane. Bucureti 014

vol. Ill pag. 68.

N. Iorga, Istoria RomAnilor prin cAlatorI vol. III p. 134.

www.dacoromanica.ro

21

pune la Colentina sentinele c sa le impiedice

esirea 1).

Jata dar, cum in micarea revolutiei din 1821,

se vorbeste i de Colentina, unde marele Roman

Tudor Vladimirescu pune aci pazA pentru ca

boierii s nu mai poatA fugi din Bucureti.

e) Alte anginunte din trecut, in legeiturii cu Colentina.

Nu dupa multi ani dela Tudor Vladimirescu,

la anul 18302), se mai pomeneste de Colentina
cu prilejul sfintirii steagurilor si armelor militiei

nationale.
Aci la Colentina, pe marea si frumoasa campie
ovalA unde azi este situat cartierul Androna-

che ce-si trage numele dela paharnicul Antonache Teohari, a avut loe acest fapt de seamA.
Iar dupa patru ani mai apoi, in anul 1834, tot
aci s'a sAvrsit depunerea )uramantului de creclinta al ostirii 3).
Deasemenea, pomenitA si de calatori streini in
legatura cu felurite evenimente, 4) Colentina isi
tese aparte i pe deplin o intreag istorie a ei.
Cum pe noi nu intereseazA ins in amAnun-

time aceasta in lucrarea de fata, incheiem

In acest capitol : ca mAnAstirea Plumbuita,
o minunatA podoaba strabuna, este asezata in
partea de miazAnoapte-rAsArit a Capitalei, intr.() regiune care si aceasta este istoricA.
C. Alezandrescu op. pag. 134,
Dimitrie Frunzescu op. pag. 364.
Dhnitrie Frunzescu op. pag. 364.
ex. : Jurisconsultul Thlbauld Lefebre si Profesorul Ulyse de
MarsIllac. Vez i N. lorga. Istoria Romanilor prin calAtori, vol. II!,
pag. 298-341 si 346.

www.dacoromanica.ro

22

3. De and regiunea de miaan oapte-rils/frit

a Bucurestilor poartil denumirea de Colentina, iar mIngstirea Plumbuita, acest
nume.

a) De ceind regiunea aceasta a Capitalei poartei

denumirea de Colentina.

In introducerea lucrArii cApitanului M. I. Pan-

tea Noul plan i ghid al orapilui Bucurwi",

scrisA de rAposatul profesor Enache Ionescu,

citim urmAtoarele :

Si astAzi locatarii mai tiu incl a povesti legenda numelui de Colentina. ,,Unde fi bAtui
spAtare ?" Iti povestete mAndru mcq Sirnion
tArcovnicul de astAzi al Plumbuitei, intreabA.
VodA Matei, care ar fi venit mai in urma luptei.
Colea'ntinA, MAria Ta" rAspunse spAtarul.
Si jata, origina numelui de Colentina". ')
In adevAr, pentru cercetAtorul faptelor din
trecut, and nu mai are dovezi tiintifice pentru
concluziuni i gAsete totui traditia, o poate lua
ca isvor al lucrurilor trAite, insA bine inteles cu
rezervele i cercetArile ce ea impune.
In felul acesta, ea ajutA sA cAlAuzeascA i de
cele mai multe ori sA ducA la gAsirea adevArului.

Cu privire acum la termenul Colentina" nu

avem dovezi tiintifice, atAt pentru fixarea lui

sigurA in timp, cat i nici pentru plAmAdirea etimologicA. ExistA insl traditia localA, aa intocmai
cum o pune pro fesorul Enache Ionescu in gura
tArcovnicului Simion dela Plumbuita.

Unde-i bAtui spAtare pe turci i pe tA-

tari ?" intrebl Matei Basarab, la care spatarul rAspunse :

Colea 'n find MAria Ta".

CApitan M. 1. Pilntea. Noul plan sl ghid al orasulul Bucuresti

pag. XVII.

Enache lonescu, a fost un distIns profesor de istorie al LIceului

Matei Basarab din Bucuresil.

www.dacoromanica.ro

23

Insa daca asupra formarii cuvantului Colentina" dela Colea 'n tina 1)" nu avem alte

dovezi de a crede in altfel de cum ne relateaza

traditia amintita, cu privire la faptul ca istoric
acest cuvnt ar fi din epoca lui Matei Basarab,
avem probe *tiintifice foarte tari care il duc
mai departe de aceasta data.
Astfel, gasim in hrisovul lui Mihnea Voevod
din 21 Octombrie 1586, deci cu 47 de ani2) ina-

inte, de domnia lui Matei Basarab, pomenirea

numelui Colentina" :
...11rept aceia la cer m'am inaltat i. dorinta
sfantului Duh am inteles despre s-fta i. dumnezeasca manastire din S-ftul Munte numita
Xiropotamul, unde este hramul celor 40 de mu.
cenici ; ca sA-i fie de metoh manAstirea numit

dela podul Colentinei, cu hramul sfantului i

slavitului prooroc inainte mergtor i botezator
loan... Pentruca acest metoh dela podul Colentina a fost zidit de 3)..."

lar dela data hrisovului acestuia, 21 Octombrie 1586, O. pra in timpul lui Matei Basarab,
cat mai ales dupa acesta in aproape toate hrisoavele etc. privitoare la manastirea Plumbuita
se pomenete cuvntul Colentina".
Aa dar, acest cuvant il gAsim cu mult inainte de timpul mai sus arAtat, purtat mai intai

de raul ce curge pe aci, eau' Colentina, dela

care probabil s'a dat i numele localitatii.

De cand va fi datand insA, numirea raului
acesta, de Colentina" 4), nu putem ti istoricete.
Tina, este cuvgnt slavonesc si Inseatring, slim Cu tolii, ,,noroi'.

Dect Colea'n norol`.

Intrebarea Voevodului Matei Basarab tg rgspunsul spgtarului a
trebuit stt aibe loc imediat dupg 25 I 26 Octombrie 1632.
Veziln fotografie hrisovul, precum si traducerea tut, la Anexe (1).
Din cercetgrile ce s'au fgcut de speciatisti, aceastg apg a Colentinii este foarte veche. Din descoperirile recente de aezgri

www.dacoromanica.ro

24

In once caz, cuvantul Colentina" care mai

apoi s'a aplicat intregii regiuni de miazanoapterasarit a Capitalei, este foarte vechi, pierdut in
negura unor vremuri indepartate care cer sa. fie
special cercetate si care ar putea foarte bine
face obiectul unei alte carti.

b) De cad fi de ce mancIstirea Plum bulla poartei

acest nume.

Daca pe temeiul dovezii istorice a hrisovului

lui Mihnea Voevod, am putut arata ca denumirea de Colentina" o afar(' inainte de Matei Basarab si anume pe la sarsitul veacului al

XVI, cu privire la cuvantul Plumbuita" ca

numire a sfintei manastiri dela podul Colentinii cu hramul Nasterea Santulli]. loan Botezatorul" are si acesta o data destul de veche.
Mai intai, sl inirAm cele trei versiuni care
circula in localitate prin care traditia explica
denumirea de Plumbuita" aratnd si timpul
decand aceasta a luat nastere :
Astfel se spune ca. aceastA mAnAstire s'ar
numi Plumbuita, pentru motivul cl a fost invelita cu plumb de cAtre marele Voevod Matei Basarab.
Dupa o alta versiune, manastirea aceasta fiind

invelita. cu plumb in timpul luptei lui Matei

Basarab din 25-26 Oct. 1632 i simtindu-se nevoe de material de razboi, plumb pentru ghiulele,

s'a luat invelitorea bisericii care a fost

topitA i transformata in ghiulele pentru lupta.

omeneti medievale si unele chiar preistorice, s'a putut conclude cd
pe malurlle acestei ape a existat vietuire omeneascd Inca din cele
mat vechl Itimpuri. Vezi: D. Rosen : Din preistoria Bucurestilor.
Buc. 192g; Cateva aezdri si locuinte preistorice In preajma Bucurestilor. Buc. 1932; Descoperirl paleolitice In preajma Bucurestilor.
Buc. 1934.

www.dacoromanica.ro

25

Deci tot dela invelitoarea de plumb, s'a numit

mnastirea Plumbuita.
Infine, o alta versiune mai putin verosimill, este aceasta : ca batalia lui Matei Ba-

sarab cu Radu Iliai de sub zidurile

m-

nastirii a fost atAt de apriga, back multimea

ghiulelelor cAzute topindu-se peste acoperiul

bisericii, au dat invelitorii un luciu de plumb,

dela care a urmat denumirea de Plumbuita.
Punctul comun al acestor versiuni purtate
din gura in gura de oamenii din partea locului,
este deci cl invelitoarea bisericii a fost candva
de plumb i care lucru ne da adevarul.
Si cum evlaviosul ctitor al Plumbuitei, care a
a facut dintrInsa mare mAnastire i cetate, a
fost Voevodul Matei Basarab, am fi ispititi s.
credem ca. numai dela el invelitoarea bisericii

acesteia putea sA. fie de plumb.

Din cercetarile noastre insd, putem spune cu
o neindoelnica dovada. ca si numirea de Plumbuita este i ea tot de mai'nainte de Matei Basarab. Aceasta ne-o intAreste urmatoarele documente:

Hrisovul lui Alexandru Voevod, fiul lui

Iliai Voda, din 3 Ghenarie 7136 (1628), spune :

...da domnia mea aceasta porunca a domnii

mele satului Boldorwti de in Judetul Elh

care sat iaste al sfintei mnAstiri Plumbuita
hramul sfntului Ioan, dela Colentinal)"...

Un alt hrisov tot al lui Alexandru Vo-

evod, fiul lui Iliai Voevod, din 6 Septembrie

7138 (1630), spune :

...da domnia mea aceasta porunca a dom-

niei mele sfintei mnAstiri Plumbuita pe Colentina)"...

Deasemenea hrisovul lui Leon Voda din

30 Ghenarie 7137 (1629), spune :

Vezi hrisovul In tntregime la Anexe (13).

Vezi documentul In Intreglme la Anexe (14)

www.dacoromanica.ro

26

...da domnia mea aceastA poruncA a domniei mele sfintei mAnAstiri Plumbuita pe Colentina, hramul sfantului Ioan...1)"
Rezulta dar evident, fara posibilitatea vre unei
contestan i inteun chip sau altul, cA mAnAsti-

rea Plumbuita se numia asa incl inainte de

Matei Basarab i. a nu dela dansul se poate
spune ca a inceput a se numi astfel.

CA dela invelitoarea de plumb s'a numit Plum-

buita, este Ara indoiala i inclin a crede cl

biserica Plumbuita chiar dela inceput a fost invelita cu plumb cAci in timpul lui Matei Basarab se numia Inc& Plumbuita.
CA aceastA invelitoare, va fi fost stricat iar
.

marele Voevod Matei Basarab va fi reinvent

cu foi de plumb biserica, este posibil, ins& ea
In vremea aceasta avea deja nun:urea de Plumbuita, ceeace dovedete c mai de inainte bi-

serica fusese invelita cu plumb.2)

Din cele arAtate pana acum, putem pe bun&
dreptate conclude, cl denumirea de Colentina"
pentru raul i localitatea de azi, Colentina, dateaza
de inainte de epoca lui Matei Basarab, precum
i Plumbuita", pentru rnAnAstirea Plumbuita.

Vezi documentul In Intregime la Anexe (15).

In vechime, unii dintre voevozil notrii, Inveleau ctitoriile lar
Cu plumb pentruca sg fie mal rezistente intemperiilor naturil. Invelitoarea de plumb (1M:tea Bisericii i un aspect mal bogat. Astfel am

avut Wrea Curtea de Arge, ctitoria lul Neagoe Vodg, tot Invelitg cu plumb.
A se consulta,

I. Nicolaeseu, Domnia lui Neagoe Basarab Voe"

vod 1512-1521. 0 danie la M-rea Hilandarul din Sfantul Munte

Athos. Bucureti 1924 pag. 5.
Deasemenea, foarte multe alte biserici au fost Invelite Cu plumb.

Dintre toate Insg, singurg aceasta dela Colenlina a luat numele

de Plumbuita".

www.dacoromanica.ro

Un bogaHezaur isforic.

www.dacoromanica.ro

Plumbuita, este un bogat tezaur istoric.

DacA inatiarea actualA a mndstirii Plumbuita dela Colentina, astAzi dupl sute de ani

dela fondare, rAmasA mula vreme in pAraginA

i. uitare, iti vorbete despre trecutul ei glorms,
cu mult mai glorios se infdtieazA acest trecut
celui ce il cunoate cu amdnuntime in lumina
documentelor istorice.
Voevozi zbuciumati de imprejurAri neprielnice
unor domnii sigure, Doamne, mame sau sotii de
Domni, deasernenea i ele pArtae frAmntArilor
sufteteti ale acelor vremuri, tes intr'un chip

minunat istoria acestei sfinte aezAri bisericqti,,

Plumbuita.
Aa cl cercetarea trecutului ei istoric, are menirea sA reinvie astAzi lngA temelia i zidurile
ei, ale bisericii i. ale cetAtn, attea i. attea fi-

guri domneti a cAror legAturl cu Plumbuita

formeazA un minunat tezaur istoric.

1. Pisania actual a mtinAstirii Plumbuita.

Pentru cel ce dorete sl afle istoricul unei biserici, cel dintai lucru pe care trebue sl-1 fa cl
este a se intereseze sA cunoascA pisania.
Cnd aceasta este autenticA, adia and este
de atunci de cnd s'a clAdit biserica de ctitori,
atunci este caz fericit. Se afta adevdrul curat.
Pisania este un scurt istoric al unei biserici,
foarte pretios pentru cunoaterea trecutului ei,
scris sau sApat pe o placA de piatrA, pusA de
obicei in fata uii dela intrare.
www.dacoromanica.ro

30

Jata acum, cuprinsul celei dela biserica noastrA, care se aflA pictatA In limba greacA, insA
In literA chirilicA, deasupra uii i care dateazA
din anul 1806:

litttat114 It?
rE

unv__.

;'

oft,E7t1-1

aonow
'

Taft

PM} and?

Plsania biserfoll Plumbulta dela anul 1806.

Mai intAi s'a inAltat prea veneratA bisericA

a prea vestitului prooroc Inainte MergAtorul
BotezAtorul loan de catre prea cucernicul
Domn Petru Voevod ; iar, din multimea anilor,
s'a dAramat cu totul ; ci a doua oarl a inAltat-o

din temelii prea cucernicul Domn Alexandru

Voevod, tatAl lui Mihnea Voevod, impreunA
cu prea cucernica DoamnA Ecaterina, din Galata, GreacA, sotia lui ; iar, a treia oarA a (elldit-o) prea cucerhicul Matei Basarab Voevod
in anul dela facerea lumii 7155 (1647), la 10 ale
lui April ; iar in anul MAntuirii 1802, in luna lui
Octombrie 14, a fost dArmatA cu totul de grozavul cutremur ; iar apoi s'a inAltat asa cum se
vede, atat biserica insAsi, cAt i clopotnita, Cu
cheltuiala i sArguinta lui Dionisie... si din Iawww.dacoromanica.ro

31

nina de loc, protopop... in anul 1801 la 20 Mai,

i s'a s&varit la... 1806 dela Hristos, precum
se v&d, fiind arhiereu prea sfintitul chir Dosoftei i Domn Ion Constantin Ipsilante Voevod... al)
Trebue dela inceput s&-mi arAt indoiala cu

privire la unele pArti cuprinse in aceastA pisanie, neputand-o socoti demn& de crezare in tot
ceia ce ea ne expune, mai ales in ultimele
relat&ri care ne las& s& credem ca. astAzi, la

Plumbuita, suntem in fata unei biserici dela

1806, ctitorie a lui Dionisie.

Mai inti, pisania aceasta nu este cea autenticA, dela zidirea bisericii i nici cel putin
dela Matei Basarab. Aceast& lips& s'a resimtit
foarte mult la Plumbuita, caci toti care s'au incercat sA scrie cAte ceva despre istoricul ei, s'au
incurcat ajungnd la concluziuni cu totul greit.

In adev&r, (lac& in anul 1802, biserica Plum1) Prezenta traducere a pisanieI dela Plumbuita, este fgcutg de
D-1 Prof. N. Iorga, cara a si transeris-o in litera greceascii. Vezi
N. Iorga Inscriptii din Bisericlle Romfiniel fase. 1 No. 1-764 Buc.
1905 pag. 81-82.

t 'Ev ispetnocc civnygpen icavasp.toc vabc (To0 Tcp.fou) ivSo

npvcrircou IIpoS6p.ou xzl BaTMCC7r00 IliO&VVOU, nap& TOO ekreBeaIIiTpou B[oe6oSa], (Ina, Si ril TroXuxoapcac
Scepcin navteXio' : iv Setycipou dvt(pev ix f3cEOpcov eace6icrtawc

vitou abeetou

sabeivnIs 'AXgavSpo BB. ncatp Tot) litxvx BB. crtv

ageavitric xupran ANcecepivnc, raXtrctavc, thillatmC 'rfIC 't05
'Tam, screSicrrcaoc MccrOccfnc
tzeno0 crcgta ix Si trkcou
Mitocacipira BB. iv TO cin xsilcreoc.. Cpvi, To0 'ATcpcXtou iv
r4: w13' cronnpty in/ p.nvl 'Oxsco6pEtp 63', ix Tot) No6E]poG accap.o0
TEXEWC ixateScuptcren: dvnyipen Si c6crov SUccoc 6peitac] vo:bc

Scrov xal xcep.tavcipcov Scadvv xca crcouS1 Acovuoiou

p.evo0,

loavvcv6v ixx6pcov, npotoncota ken. TO quad Esc, .01

Matou, xca iteXeccan

a) qcon' [to5 Xpc]cno5 cln 6p6vutc,

cipxcepca15ovwc ITO Tavicepo[sitoo %bp] oateiou %al tysp.ove6ovTOC.,. TO6 Lockvvou Kwvcrtantvou ercpcXm BB... Soawv....

www.dacoromanica.ro

32

buita a fost clArAmatA cu totul din temelie din

cauza marelui cutremur, care drept este a fAcut
stricAciuni multor clAdiri din Bucureti, atunci

pe bunA dreptate s'ar putea spune cA astAzi

biserica aceasta Plumbuita, n'ar mai avea importanta pe care tinem a i se da, cAci n'ar mai

detine nimic dela primii ei ctitori voevozi.

Pe baza constatArilor mele personale 'insA, inregistrate mai multi ani zi de zi 1AngA zidurile
acestei strAbune biserici, pot afirma c lucrurile

nu stau aa cum pisania dela 1806 las& sl se

creada..

Mai intAi, din cuprinsul insAi a pisaniei, ve-

dem ca. cu o deosebitA indemnare se trece i nu se

aratA, cA biserica la 1806, s'a ridicat din

care desigur trebuia sA se

spunA clac& in adevAr biserica se ddrAmase
temelie",_

pieewv)

cu totul.

Ceiace insA. ajutA la lAmurirea adevArului

de greealA, sunt anumite dovezi materiale care
demonstreazA ca. biserica Plumbuita are o data

mult mai veche decAt inceputul secolului al

XIX-lea :

a) Pictura interioar a bisericii Plumbuita,

este o frescA veche care dateaz mai dinainte de

inceputul secolului al XIX-lea.
In vara anului 1935, cu ocazia curAtirii si restaurArii acestei picturi, lucrare fAcut cu multa.
atentie sub supravegherea Comisiunii Monu-

telor Istorice, cu banii notri ai parohii insl,

s'a constatat cA pictura originalA. din biserica

Plumbuita este veche i mult anterioarA veacului al XIX-lea, peste care in pArti stricate de
vremuri s'au fAcut reparatiuni in tempera 1).
S'au dat chiar peste tablouri intregi de pic1) Tempera este o picturg mult mal upara decat fresca. Este

111-

cutg cu vopsele i albuq de ou pe peretele uscat. Fresca este pictura fgcutg pe peretele ud, astfel cL culorile intrgnd in tencuialg, pictura este mult rezistentg.

www.dacoromanica.ro

33

turi in tempera, situate in pArti unde arhitectii

Comisiunii Monumentelor Istorice cred cl bi-

serica a suferit modificAri, desigur in urma

marelui cutremur, care in adevAr, la Plumbuita

a provocat dA.rAmarea turlelor bisericii, precum
si alte stricAciuni.
Din cercetArile picturii dela fata locului, s'a
constatat astfel c este vorba de dou& date distincte ale picturii interioare : a) prima cnd s'a
pictat in frescl biserica b) si a doua, repararea
picturii acestia si complectarea ei in cAteva locuri in tempera.
Pe lAngA. aceasta, caracterul frescii dela Plumbuita, poate fi incadrat in trAsAturile picturale

ale vea curilor XVI si XVII, reprezentAnd stilul bizantin care este aplicat aproape peste tot
In strAvechile biserici ale veacurilor amintite.
Plin& de detaliu, de trAsAturi clasice, redAnd ca

expresie rugAciunea si vesnicia sfintilor, pictura

frescA origmalA. dela Plumbuita, duce la concluzia ca. dateazA dintr'o epocA mult anterioarA
secolului trecut.
Este drept, cA se intAlnesc tonuri si caractere

ale picturii specifice secolului XIX, ins& acestea sunt posterioare si in tempera silindu-se

ici si colo a se incadra in tonul si caracterul

frescii originale. Ochiul specialistului vede ime-

diat cl este vorba numai de o reparatie a picturii vechi.

Deasemenea, existenta nimburilor profilate in

materialul de tencuialA si reliefate de pictor

sau zugrav ce orneazA capetele sfintilor de pe
peretii bisericii si care se gAsesc numai in bisericile clAdite in secolele XVI si XVII, demonstreazA pan la evident& cl pictura interioarA dela biserica Plumbuita este mult mai veche decAt anul 1806.
b). Grafiturile, adicA insemnArile pe pereti cu
www.dacoromanica.ro

34

un corp tare i ascutit care de obicei era un

cui de fier, existente la Plumbuita, cum spre
exemplu gAsim insemnarea anului 1765 pe peretele din stAnga din interiorul sE Altar, dovedesc iar4i cum cA biserica aceasta se mentine

In ziduri mai vechi de epoca secolului al XIX-lea.

0 alta proba, cl biserica este mai veche

cleat anul 1806 i deci pisania in acest punct

este falsa, este existenta la ferestre i la ua

dela intrare, a unor pietre minunat sculptate

in ornamente specifice secolelor XVI i XVII,

deasemenea a braului de zimti precum i a intregului decor exterior al bisericii ce se inca-

dreaza tot in nota caracteristicA acestor

se-

cole, care desigur, in cazul cand la 1802 s'ar fi

darmat biserica cu totul, n'ar mai exista astAzi.
Pe langa toate aceste probe enumArate
pAnA acum, extrase din felul cum se prezinta.
biserica Plumbuita astAzi, mai avem i. o proba
de ordin extern care aduce i ea o contributie
la clarificarea lucrurilor.
Este expunerea hrisovului lui Ioan Caragea
Voevod, dat manastirii Plumbuita pentru reino-

irea unor mili domneti" in care se pomene-

te numai de multa stricare ce a peitimit din cutremur1) Plumbuita, nu de daramarea bisericii.

ha dar ca i credinta autorizatA a timpului

prinsl inteun act

oficial, marturisete ca. in

adevar biserica Plumbuita a suferit mari stricaciuni din cauza cutremurului, ins& n'a lost
&ram ata cu totul. 2)

Anal Acad. Rom, Vol. 19 pag. 158-159,

Cu ocazia restaurarii exterloare a bisericii In anul 1933, s'a dat
peste vechile arcade ale pridvorului bisericil care a fost candva
deschis si care desigur de catre Dionisie (secolul XIX), a fost Inchis.
Cu acest pridvor deschis, Plumbuita se Incadreaza si ca aspect
general In stilul bisericilor din secolul XVI si XVII.
Decl, nici vorba ca Plumbuita de astazi al tie ctitoria luI
Dionlsie, adica sa dateze numai din secolul trecut.

www.dacoromanica.ro

35

Din cele expuse pAnA. acum se poate afirma, cA

biserica Plumbuita de azi din interiorul

Plumbuita, dela Colentina, dateazA de inainte de

anul 1806, cAci cea mai elementarA ratiune refuzA sA gAndeascA, ca. Dionisie la anul acesta

ar fi putut Malta din temelie, aa cum se vede

azi, biserica Plumbuita, pAstrAndu-se in acela
tirnp nealterati peretii cu picturile specifice in

uniii stil unei epoci mai vechi, Cu grafituri

vechi pe dAnii, cu pietrele dela uA i ferestre sculptate in modele lucrate numai in secolele XV/ i XVII, nemai vorbind de mArtu-

ria externA a hrisovului lui Cara gea VodA, care

oricum fusese informat just cAnd a dat acest

hrisov.
RezultA dar cu prisosintA, ca. pisania actual/
a bisericii Plumbuita nu este adevAratA in

acest punct, adicA ca biserica aceasta ar data

dela Dionisie i nu dela primii ei ctitori voevozi.

Si in cazul acesta se pune o indreptAtitk intrebare : ce 1-a &cut atunci, pe Dionisie care

In adevAr a fAcut mari reparatii bisericii in anul

1806, sA nu spunA adevArul ?
RAspunsul este uor de dat :
1VIai intAi trebue sA tim ca. Dionisie acesta

era grec, de neam. Ori firea grecului lludAros,

este in deobse cunoscutA. Pentru Dionisie, care
n'a putut fi controlat i negat de nimeni, a fost
foarte uor de a trece in pisanie, mai ales cA
aceasta nu este cunoscutA de toti ; ca. biserica
a fost de el fAcutA
pe cAnd adevArul era cl
el doar a reparat-o.
Deasemenea cA a fost fAcutA cu cheltuiala lui"

este iar un neadevAr, cAci Plumbuita in acel

timp era o mAnAstire mare, cu multe averi i
bogAtii, -nu o simplA bisericA sAracA ca un

www.dacoromanica.ro

36

Dionisie din Ianina) sa se induioeze de stare&

ei amAratA i s'o refaca din banii lui !
Un alt fapt care ne demonstreaza falificarea
voitA a adevarului, de acest Dionisie din Ianina,.
este acesta : ca. el care reprezinta conducerea
stApAnirea greceasca a supra acestei mAnAstiri,.

avea i interesul sa tearga once urml de pomeneall a voevozilor vechi ca ctitori aci. Acea-

sta, pentrua lupta caugarilor romAni pam:in-

teni de a scoate pe calugarli greci din ma-

nastirile romneti se incadrase inteun curent

puternic acum la inceputul secolului al XIX-lea,.

contra carui curent, grecii, cautau sa arate i

ei dreptul lor asupra acestor mAnastiri ale
caror averi nu voiau sa le scape din man& larin actiunea aceasta pe care o opuneau i ei curentului romAnesc, grecii au falificat adevaruri
istorice, distrugAnd in unele mnAstiri
veritabile sau inlocuindu-le cu altele noi in care

ei se declarau ctitoricazul i cu Plumbuita

i plAsmuind chiar acte de inchinare, ca fiind din

partea domnilor, catre mnAstirile greceti din

sfntul Munte sau din alte plrti.
Astfel numai se explica i lipsa pisaniilor
vechi dela Plumbuita precum i falitatea afirmatiunii : cum ca biserica Plumbuita, azi, ar
fi ctitoria lui Dionisie dela inceputul secolului XIX-lea.
CA au existat vecb.i pisanii sau cel putin cea
dela Matei Basarab, la Plumbuita, la inceputul
secolului al XIX-lea, este foarte sigur, cAci numai astfel se explica faptul cum ca in pisania.
aceasta dela 1806 este descris tot trecutul istoric al mnAstirii Plumbuita. Astfel se explica.
i unele detalii pe care le cuprinde pisania aceasta, specificnd i ziva cnd marele voevod
1) Care venise la noi tocmai dupti milg, did trimiterea'dela Muntele
Athos a egumenilor acestora greci, era ca mAtAstirile noastre
nate sa produca ct mal mult, ca sd fie satisfacute toate nevoile de
acolo.

www.dacoromanica.ro

37

1VIatei Basarab cu 'Elena Doamna, au sfArit

lucrArile, adicA la 10 ale lui Aprilie 7155 (1647),

care datA n'am gAsit-o in nici un hrisov sau

alt isvor.
Este drept insA a se omit in aceastA noul

pisanie alte informatii, cum este spre exemplu,

despre primul ctitor al Plumbuitei, afirmAnd
numai cl este Petru Voevod, care fapt a dus
la confuziuni dupl cum vom vedea.
In concluzie : pisania actualA, dacA in adevAr
cuprinde unele relatAri juste i pretioase, cuprinde totui la inceput o neclaritate cu privire
la primul ctitor, iar la sfArit un neadevAr istoric flagrant, fAcAnd din bietul egumen grec,
Dionisie, ctitorul istoricei i voevodalei biserici
Plumbuita.

2. Presupusul prim ctitor dela Plumbuita si

cel adevIrat pe care ni-1 arata hrisovul
lui Mihnea Voevod din 21 Octombrie
1586.

Cu privire la ctitorul prim al

mAnAstirii

Plumbuita, au fost multe pAreri, unele mai mult

decAt altele confuze i eronate, chiar and au

fost date ca adevAruri istorice.

Fall. a mai vorbi despre o pArere complect

izolatA i fArA nici un temei, aceia ca. mAnAstirea

Plumbuita ar

fi

ctitoria lui $erban Basarab

datAnd dela 16761), multi au mai crezut cA este

intemeiatA de Matei Basarab.
In adevAr, legAtura sufieteascl a marelui voevod, cu localitatea pe care este asezatA mAnAstirea aceasta, ajutorarea, repararea i transfor4
1) DInntrie Frunzescu. DIctionar Topogratic statisticu a Romaalai. Bucureti 1872 pag. 364.

www.dacoromanica.ro

38

marea acestei mAnAstiri in cetate de apArare a

Bucurevtilor, a fAcut pe multi sA creada. ca. Matei

Basarab a fost primul ctitor aci, adicA intemeietoru11) Plumbuitei.

CAlAtori streini 2) la noi, voevozi 3) chiar, pos-

teriori epocii lui 1VIatei Basarab, au crezut la

fel, vi tot la fel crede marea majoritate a intelectualilor de eri vi chiar de azi.
Cel care s'a ocupat insA vtiintific de istoria
Plumbuitei, este Domnul Profesor N. Iorga.
Domnia sa, pornevte, cum era vi natural, dela

pisania bisericii vi stabilevte astfel ca prim ctitor la aceastA avezare bisericeascA, pe Petru
Voevod. Cum ins& pisania nu aduce altA lAmu-

rire cu privire la acest Petru, decAt ca. il aeazA inaintea lui Alexandru Voevod, Dl. Profesor
Iorga, il indentificA cu Petru dela Arge sau
Radu Paisie, ctitorul dela Tismana 4) un urmav.
vrednic a lui Neagoe care se infAtiveazA ca um
impodobitor al tArii la inceputul secolului al
XVI-lea 5).
Acest Radu VodA, fost in boerie Petru i 'n cl-

lugrie ca egumen de Arge, Paisie, este un fiu

din fiori a lui Radu ce! Mare 6) vi acela care a
Const. SI. Blicturescu. Monastirile si Bisericile din Romania
Buc. 1890 pag. 244.

Ex. Antonio Maria del Chiaro. Matei Basarab a cladit Plumbuita In marginea Bucurestilor, biserica parasita astazi Cu ziduri.
splendide lasate In ruinas. N. forgo 1st. Rom. prin calatori vol. IL
pag. 102.
Alexandru Ipsilante. Vezi Anexe (19).
N. forgo. lnscriptii din Bisericile Romanesti. Fasc. I. No. 1-764
Buc. 1905 pag. 82.
N. Jorge,. Inscriptii din Bisericile Romanesti. Fasc. I.No. 1-764
Buc. 1905 pag. 82.
N. forgo. Istoria Bisericil Romanesti si a vietii religioase a Romanilor. Valenil de Munte, 1908 vol. I. pag. 137.

www.dacoromanica.ro

39

mai ispravit i mitropolia din Targovite facandu-i daruri i dndu-i moii1).

Acesta este dui:A D-1 N. Iorga, ctitorul prim
al manastirii Plumbuita 2).

Si aata vreme cat nu era proba tiintific

contrarie, avandu-se in vedere autoritatea istorica a D-lui Prof. Iorga, s'a luat de &Ina de
catre cei mai multi cercetatori ai istorii bisericii Plumbuita, identificarea lui Petru Voevod
cu acest Paisie, la care indentificare, in adevar,
nu se ajunsese decat printr'o simpla deductie.
AstAzi insA, acest Petru Voevod prim ctitor
la Plumbuita, se dovedete istoricete ca. nu mai
este acel Petru-Radu Paisie 3) de pa.na acum, ci

este Petru Voevod fiul lui Mircea Ciobanul i.

al Doamnei Chiajna, care a domnit dupa tatal
slu intre anii 1559-1569.
Iar dovada acestui fapt este hrisovul 4) lui
Mihnea Voevod din 21 Octombrie 1586, afiator
i azi in arhiva manastirii Xiropotam din San-

tul Munte Athos i care hrisov, cu privire la

acest Petru intemeietorul bisericii Plumbuita,
spune urmatoarele :
...pentruca acest metoc dela podul Colenti-

nii, a fost zidit de raposatul Petru Voevod, fiul

0 alta ctitorie a lui Radu Paisie sau Petru dela Arge, multa
vreme necunoscutti, mal este 1 M-rea Valea din Muscel, Cu mina.
nata arhitectura i picturti, fiind ad pictat i ctitorui. Vezi: V. Brdtulescu M-rea Valea din Muscel o ctitorie necunoscutti a lui Radu
Palsies. In Bulelinul comis. Mon. ist. No. lan.Martie 1931 pag. 11-19.
N. lorga. Inscriptil... op. pag. 81-82.
Radu Voda, Paisie, 91 termina domnia In luna Martie 1545. La
17 Martie acela an, tronui muntean era ocupat de un voevod tanar,

Radu filnd mazilit In Egipt pe unde 1i pierde urma. Eudoxte

Hurmuzackl. Document privitoare la 1st. Rom. vol Xl. Buc. 1900pret. de N. lorga pag. I.
A card copie fotografica I traducere din limba slava, mi-au
lost date cu multa bunavoinia de D-1 Prof. St. Nicolaeacu, pentru
care li aduc ad multumirile mete.

www.dacoromanica.ro

40

lui Mircea Voevod i miluit. Iar dupA petrecania domniei sale a aposatului Petru Voevod,
domnul Dumnezeu 1-a daruit pe aposatul pArintele domniei mele Alexandru Voevod a fi

Petra Vowed, prtmul Otter al Plumbuttei, duplf chtpul dela

mandsttrea Snagoe.

domn la scaunul domniei sale al TArii Romaneoi..." 1)

Rezult dar ciar, a nu mai poate fi vorba

de acel Petru Voevod mai numit i Radu Paisie, ci sigur de Petru Voevod, fiul lui Mir1) A se vedea copia fotogralich 1 traducerea hrisovului la Anexe (1).

www.dacoromanica.ro

41

cea Ciobanul i al Doamnei Chiajnal) despre

care tim cA a domnit dupA. tatAl sAu lkircea2)

i inaintea lui Alexandru Voevod.

Ceiace, ar mai putea provoca insA. oarecare

discutie n jurul acestm Petru Voevod, prim

ctitor la Plumbuita, este c daca. acesta este
tot una cu Petru $chiopul cu care istoricii
nowi de seaml, Xenopol i D-1 N. Iorga, 1-au
socotit unul i acela3) contopindu-i inteunul

Numele de Chiajna este sarbesc, iar In romanete este Despina. (N. lorga An. Ac. Rom. Buc. 1896 Seria 11 Tom XVIII p. 2-3.
Doamna Chiajna a fost fica cea mare a voevodului moldovean,
Petru Rarel, (Hurmuzackt op. vol. X1 pag. IV).
Mircea Ciobanul, a donmit Intaia data Intre 1545-1554. Era Hut
lui Radu cel Mare dap cum reiese din documental lui din 1 Aprilie 1551, in care vorbete de parintele domniel mele, raposatul Radu
Voevod feciorul Vladului Voevod Calugarulm. D eci era irate cu Paisie. (A. D. Xenopol Ist. Rom. din Dacia Traiana Buc. 1917 vol. V
pag. 12).
Cauza care a determinat ca Mircea Ciobanu sa fie indepartat din
domnie, prima data, a fost aceasta ca atat el cat i Petru Rareq din
Moldova, fusesera ca5tigati de Germani contra Turcilor, lar la un
atac al Turcilor contra Germanilor. ei nu statura In lupta. (Xenopol op.
vol. V p. 15). Din aceasta cauza, Mircea este mazilit 1 Inlocuit Cu
Patracu-Voda.

A 2-a clack Mircea Ciobanu, catiga tronul In anul 1558, intrand

In Muntenia cu o01 tataregti (Xenopol op. voL V p. 17). Irma boerli munteni, sleitl de grozaville lui Mircea Ciobanu, care era un

domn loarte crud Incercara o noua lovitura. and Mircea tocmai

moare pe neasteptate", (Xenopol op. V p. 18) In scaun, la 25 Septembrie 1559 Ili fu Ingropat in Biserica Domneasca sau Curtea Veche. (HurmuzakI op. vol. XI. pag. IX).
Xenopol op. vol. V. pag. 18, 19 gi 23.
N. lorga, In Hurmuzacki vol. XI. p. V; IX i urmat. pana la pag.
LXXXIX.

Jata cum stau lucrurlle dupa aceti mari istorici

Dupa moartea lui Mircea Ciobanu (25 Sept. 1556) ajunse la tronul
Mantean, la varsta de 12 anl, Hui san, Petra Schiopul. (Hurmuzakt

op. vol. XI p. IX; Xenopol op. vol. V p. 18). Acesta din cauza
unor intrigi la poarta din partea lui *tefan Ogiu, fu mazilit.(Xenopol
op. vol. V p. 21; Hurmuzacki op. vol. XI. p. XV11),In locul lui este
pus domn, Alexandru Voda, frate cu Petru, tot flu al lui Mircea Cior
banu, Insa nu cu Doamna Chiajna, probabil un liu din flori.(Xenopol

www.dacoromanica.ro

42

singur pe care il fac sl domneascA. in ambele

principate i anume, in Muntenia dela 25 Septembrie 1559 pana la 7 Mai 1568, iar in Moldova urcnd i coborand de mai multe ori treptele tronului intre 1574 i 1591.1)
Din cercetArile mai noi insl, concluziile s'au

schimbat, suite de adevArul istoric care trebuete cu toate silintele ajutat sA, iasl la luminl.
La contopirea celor doi domni : Petru Vodl
cel tAnAr cu Petru Schiopul, socotitA ca adevAr
istoric pana mai deunAzi, astAzi ins& pArAsit.

de toti cati vor sA, fie in curent cu evolutia

op. Vol. V p. 22) Ca acest Petru, numit Petru Schiopul, era Irate cu

Alexandru, vezi 4I N. lorga, In Hurmuzacki vol. XI pag. XVII si XVIII.

Domnia lui Alexandru este find pling de sbucium. Nemultumirile

boerilor, din cauza birurilor si ura Doarnnei Chiajna, ca acesta Ii luase

tronul fiului el bun, Petru, fac sg se formeze o atmosferg ostilti In

targ. Alexandru, vazAnd pericolul, se Impacg Cu Doamna Chiajna si

Cu Petru si propune Sultanului urcarea tributului dacii va numi In

Moldova pe Petru domn. loan Vodg cel Cumplit, domnul de pe acea
vreme, in Moldova, refuzand hag urcarea tributului propus de Turcl
este Inlocuit cu Petru, Alexandru rOmanand In Muntenia. (Xenopol
op. vol. V p. 23).
In anul 1577, pe vremea sederil lui Gerlach la Constantinopol, Petru era domn In Moldova de 3 ani. (Hurmuzaki op. vol. XI p. V),
tiind lnsurat MO dela numirea sa In domnie cu Maria Amirali din
Rodos, (Harmuzaki op. vol. XL p. XXX). lar Inainte de aceasta, fuseso Insurat cu Maria Cherepovici (Hu rmuzaki op. vol. Xl. p. V
si XIII).

Petru $chiopul, Insg, In urma deselor cereri de bard din prelim Turcilor, se retrage dela tronul moldovean In TiroLnemai scnind
nimanui si nemai primind pe nimeni. ,.11 omora Incet oboseala rasboaelor, luptele pentru tron, vechia boalA si nemultumirile" Fu apoi
fmpgrtOsit, lar In ziva de 1 tulle 1594, dupg amiazg, muri. (Hurmu.

zackt op. vol. XI pag. LXXXIX). Tot ad In Tirol, In localitatea

Bozen, murise cu 2 ani Inainte, la 3 Noembrie 1592, sotia sa Doamna
Irlas. (SI. NIcolaescu. Petru Vodg cel Ttingr si Petru Schiopul. Bucuresti 1916 pag. 29).
1)

I. Nicolaeseu. Petru Vodg cel 'Filar si Petra Vodg Schiopul.

0 chestiune controversli din istoria Romanilor. Bucuresti 1915 pag. 4.

Vezi vi N. lorga, An. Acad. ROM. Buc. 1896. Seria II-a Tom.
XVIII. pag. 3.

www.dacoromanica.ro

43

istorii la noi, se ajunsese datoritA numai coincidentii c aceti ambii voevozi cu numele de Petru,

erau la fel descendenti din tata cu acela nume,

Mircea. Nu era unul i acela insA) ; Mircea, ta-

al lui Petru din Muntenia, era Mircea Ciobanul flul lui Radu ce! Mare, iar Mircea tatAl
lui Petru $chiopul, era Mircea, fiul lui Mihnea
VodA cel ram p nepot al lui Vlad Tepe.
AstAzi insa, Petru VodA $chiopul, nu mai
este pentruca n'a fost niciodatA) fiul lui Mircea VodA Ciobanu i al Doamnei Chiajna i
nici n'a fost vreodatA domn in tara romneasca.)
Nu se mai poate dar confunda, voevodul Pe-

tru din Muntenia, mai numit i cel null., fiul

adevArat al lui Mircea Ciobanul 6 al Doamnei
Chiajna, care este primul ctitor la Plumbuita,
cu Petru Schiopul voevodul din acea vreme
din Moldova.

Petru, ce! Tartar, pentruca era numai de 12

ani la urcarea sa pe tronul principatului mun-

tean, luA domnia imediat dupA moartea crudului sail parinte Mircea Ciobanul, in Septembrie

anul 1559 sub regenta mamei sale, Doamna ChiajPetru Vodit cel 'Mgr este fiul lui Mircea Clobanul, flul lui
Radu Vodg ce! Mare si nepot al lui Vlad Vodg Cgluggrul,
Petru Schiopul este fiul luf Mircea, flu' lul Mihnea Vodit ce! Rgu
sl nepot al WI Vlad Vodg Tepes. (St. Nicoloescu op. pag. 7 si 24).
St. NIcolaescu. op. p. 5. Vezi si hrisoavele pe baza cgrora s'a
stabilit adevgrul istoric ; al lui Petru Vodg cel Tangr din 25 Jan. 1568;
al lui Mihnea Vodit Turcul din 18 Mlle 1585; si largsi al acestuia
din 21 Oct. 1585, tot In St. Nlcoloescu op. pag. 7-8-10-11.
C. Gone. Trecute vieti de doamne si domnite. Bucuresti ed. 1-a
pag. 86
Rang la descoperirea criticii modeme, doamna Chiajna a fost
luata drept mama lui Petru Schiopul si a lul Alexandru Voevod tit
drept bunica lui Mihnea Turcitul..., pe cand de fapt Chiajna nu =-

mat di n'a fost mama si bunica lor, nici rudg cu el, dar le-a fost
chiar dusmani16.

www.dacoromanica.ro

44

na 1) una din femeile cele mai destepte care s'au

perindat pe tronurile popoarelor 2)
In scurta-i j sbuciumata-P) domnie de nou&
SI. Nteolaeseu op. pag. 8.
Xenopol op. vot. V pag. 18.
Chiar dela Inceputul domniei, situatia tangrului voevod, Petru,
este In pericol, cad boierli munteni pribegi cum auzirg de moartea
lui Mircea Ciobanul, din cauza rgutatii cgruia fugisera din targ, se
ngpustirg cu oaste asupra lul, asupra doamnei Chiajna i asupra
boerilor lor credinciosi si-I baturg la Romanesti de-i trecurg peste
Dungre de unde intorcandu-se cu autor turcesc li Invinserg la ranalungara peste munti de unde
dul lor pe acestia la Sarpgnesti
veniserg. (Xenopol op. V, p. 19).
Doamna Chiajna, multumitg cgreia Peiru Vocla capatil tronul l apoi fu mentinut noug anl In domnie (Hurmuzakt op. vol. XI, p. 1X)

a jucat un rol deosebit In acest timp, unii istorici aratand-o ca neprecupetind nimio pentru ajungerea scopului pe care si-1 punea In
gand, pretandu-se chiar la conpromisuri. (Xenopol op. vol. V p. 18).
Desbracatti Insg de legende i redusg la proportiile adevgrate ale
ciudatei ei fin, doamna Ciajna ni se Infatbleazg ca o femeie Inteleaptg, ambitioasg l energIcg. (C. Gane op. p. 86).
Ambitia ei Insa se mgrginea la viitorul strgiucit pe care voia sg-1
pregateasca copillor sal: Petru Vocla, Radu Von i domnitelor, Marina, Stana, Anca, Dobra i Alexandra. (C. Gane op. p. 91; St. Ntcolaeseu op. p. 8).
In vederea acestui lucru, doamna Chiajna vota salt fortifice situatia t prin rubedenii. Cgsgtori pe tangrul voevod, Petru, In var.
stg numai de 16 ani cu Elena Cherepovici, fica lui Nlcolae Cherepovici, un capitan din Ardeal care la anul 1546 luna lunie, luase
parte ca sol la nunta Doamnei Chiajna Cu Mircea Clobanul. (C. Gane
op. p. 87), aducandu-le ca dar de nuntli, o cupg 1 postavuri. (Hur,
muzaki XI p. V).
Nunta se face la Sibiu prin luna August, (St. NIcolaescu op. p. 8)
Ora ginere, Rind reprezentat printeun procurator. (C. Gana op. p.93)

Tratativele ta vederea nuntii, fuseserg duse de .cAtre cele doug

mame vaduve, bgtranul Cherepovici fiind rgposat. (C. Gane op. p. 92).

In ace3t an, 1563 (St. Ntcolaeseu op. p. 8), Petru Vodg era deci
un -mire aproape cupil. (C. Gane op. p. 93).
apg nuntg, Eleni Cherepovici este adusd la Bucuresti, iar In
Iannarie 1564, na0e pe domnita Teodora, dupg care eveniment, pe

Doamna Elena o gg,sim din nou In Ardeal, trimisg de Doamna

Chiajna necunoscandu-se motivul adevgrat. (C. Gane op. p. 93). Se

www.dacoromanica.ro

45

crede cg din pricina Mircioaii (Hurmuzakl XI p. VIII), cu care nu

s'a Inteles.
Deasemenea se mai crede, a doamna Chiajna a trimis-o la Sibiu
pentru motivul cit ngscuse pe Teodora, numai dupg cinci luni dela
cgsgtorie ? I (C. Gane op. p. 93)
Doamna Chiajna, se interesa Insg sg-si mai aranjeze si pe ceilalti cop li

nu numai pe Petru Vodg. Astfel ea se gandea acum si la aranarea fetelor. Pentrucea mai mare, domnita Marina, apelg la Patriarhul de Constantinopol, Iosif, sg-i gaseascit copilel sale un tovargs bun
de viatg, lucru pe care Patriarhul 11 i face, recomandandu-i pe Ion
Kantacuzino, fratele lui Mihail Kantacuzino ce-si avea resedinta in
Anchial in Tracia pe malul mArii Negre, acesta Bind strabunul tuturor Kantacuzinilor de azi. (C. Gane op. p. 94).
Acest Ion Kantacuzino recomandat de Patriath si supranumit de
Turci ,,Saitan-Oglu (Ochiut Dracului) din pricina isteimil lui, era,
un Grec bogat si cu marl fluente la Constantinopole. (C. Gana op
94-94), lucru care interesa foarte mult pe doamna Chiajna. Astfel cg dei

Saitan Oglu era In %Tanta de 58 de ani, iar Dompita Marina numai

de 15 ani, sl chiar cu toatg opunerea din partea acestia care nu vrea
Cu once pret sg-1 la, cgsgtoria se hotaraste, doanina Chiajna In calculele ei silind lucrurile. Si nunta se face, dupti care Saitan Oglu,
pleacg spre Anchialos cu mireasa, cu sulta si cu cele zece care Cu
zestre. (N. lorga An. Ac. Rom. Ser. II. Tom. XVIII Buc. 1896 p. 4).
WA la Rusciug (C. Gane op. p. 95) sunt opriti de oamenil lui Petru
Vodg, iar catete cu zestre Intoarse Inapoi Impreuna cu domnita Marina, care anuntase pe ai sal dupg drum, cit nu va trece vie Dungrea
cu grecul acesta pe care nu-1 placuse dela Inceput. (Xenopol op.
vol. V p. 21).
$aitan Oglu In schimb, ajungand la Constantinopole se rgsbung Indeajuns pentru insulta pe care pretindea cii familia lui Mircea Ciobanul i-a
adus-o. Prin insistente la Poartg, el obtinu mazilirea tangrului domn

Muntean, Petru Vodg, care In ziva de 7 Mai (C. - Gane op. p. 96;
SI. Nlcolaescu op. p. 8) 1568, Impreung cu mama sa Doamna Chiajna

si toti ai casii, furg ridicati din odgile lor si porniti pe drumul exilului-

In zadar insd, preclarg ei le poartg tributul rg un dar de 102000

galbeni, cdcl sunt Inchisi. (Xenopol op. vol. V p. 21), iar In noaptea
de 2 lunie (N. lorga, An. Ac. Rom. XVIII. p. 9) sunt porniti spre
Alep la Konie In nordul Siriei, In Asia Mica, In exil, (C. Oahe op.
p. 96). lar domnia tgrii fu data lui Alexandru Vocla, fratele lui Petru
Vodg Schiopul si fiul lui Mircea Vodg. ($1. Nicolaescu op. p. 8).
D us In exil la Alep, Petru Vocll cel tartar, fiul prea vestitulid

Mircea Ciobanul si al Chiajnei, moare aci In varstg numai de 23

ant (1569), lgsand In urmg o mama Inebunitg de durere. (C. Gane,
op. p. 96.)

www.dacoromanica.ro

46

ani, Petru VodA cet T'Amar, a lAsat totusi amin-

tiri frumoase in istoria poporului sAu, prin legarea numelui de douA slAvite ai sfinte locasuri de inchinare : Curtea Veche I) si Plum-

buita de care ne ocupAm in lucrarea de ata.

CM:3.d .insA, in timpul domniei sale, Petru

Voevod a pus la Colentina te melle de bisericA

In cinstea slAvitului Prooroc si inainte MergAtor
loan BotezAtorul, nu stim pAnA in ora prezentA.
In once caz, in anul 7072 (1564) Iulie 1, bi-

serica Plumbuita era fAcutA sau se lucra la

dnsa, deoarece voevodul ctitor, Petru ce! TA-

nAr, ii intArea prin hrisov domnesc 2), stApAnire

pe niste loc din jur.

Nu stim InsA, dacA aci, inainte de Petru Voda, va mai fi existat totusi un ah sant locas

Un grec Invatat anume Gheorghe Etolianu, iniscat de sigur de aceasta situatle de nenorocire In care se afla familia lui Mircea Clobanu, scrie un poem. publicat qi la noi de d-1 N. Bdnesou sub titlul:

Un pome grec vulgaire relatif a Pierre le Boiteaux de Valache

Buc. 1912. In acest poem, se arata cum Petru Voda II apare Doam-

nei Chiajna, mustrand.o, iar ea se intreaba: ca nu cumva toata aceasta durere pe care o trae5te acum sa nu fie consecintele crimelor
sotului ei, Mircea Ciobanul I? (C. Gane op. p. 96).
SI. Nicolaescu op. p. 11.
latli plsania dela Curtea Veche, azi biserica SI. Anton din plata de
florl din Bucureti:

Aceasta sfanta I dumnezeeasca biserica unde se cinsteste hramul blagovesteniei prea Slavitel Islascatoare de Dumnezeu 1 puru-

rea Pecioara Maria, din temelia el iaste zidita de batranul Mircea

voda 1 In urma de fiul su Pgtrascu Voda, cu fratii sal Rada al
Mircea cel Tanar, au Infrumusetat i o au zugravit Inca cand au fost
acum In zilele blagoslovitulul si crestinului domn Ion *tetan Cantacuzino Voevod, domnia sa, pentru podoaba acestet Sf. biserici au
deschis ua, flind fost firte strImta, facand-o de piatrg, precum se
vede sl o am Infrumusetat atat pe dinlguntru cu frumoase icoane ql
podoabe cat al pe dinafara precum se vede Intru slava Atottiitorului
Dumnezeu tli Intru pomenirea lui, a parintilor i a neamurilor lui,
savarsindu-se de lucrul ei la leat 7223-1715 August 20'. (SI. Pilca.

laescu op. p. 11-12).

Arhlv. Slat. Buc. M-rea Plumbuita, pach. 6 doc. 1.

www.dacoromanica.ro

47

de inchinare cunoscut fiind faptul cA multe din

bisericile noastre domnesti, au fost ridicate pe
urmele altor biserici mai vechi.
Existenta unui schelet de sfesnic foarte vechi
lucrat de tigani, la Plumbuita, precum si a altor
urine de obiecte sdrAcAcioase, ne-ar putea duce

la bAnuiala a aci la Colentina a fost o bi-

sericutA mai vech.e pe urmele cAreia Petru Voe-

vod a ridicat bisericA mare dornneascA, fapt

insA, in adevAr, neconfirmat stiintificeste de vreo dovadA istorica.

Neexistenta primei pisanii la Plumbuita, care

desigur ne-ar fi lAmurit si lucrul acesta, ne

provoacA, asa dar, greutAti dela inceput.

InsA istoriceste este dovedit, dupA cum am vAzut : ca. Petru Voevod, fiul lui Mircea Cioba-

nul si al Doamnei Chiajna, este primul ctitor

cunoscut allbisericii Plumbuita, care in scurta-i
si sbuciumata-i domnie n'a putut desigur face
tot ceiace ar fi voit sA facA la aceastA bisericA,
trebuind ca apoi, urmasul &Ili la domnie, Alexan-

dru Voevod sA vie sA termine si sA infrumseteze ctitoria lui Petru VodA dela Colentina.

3. Alexandru Voevod 0 Ecaterina Doamna,

al doilea rtind de ctitori la Plumbuita.
DupA Petru Voevod, urmeazA la tronul muntean Alexandru Voevod, care inainte fusese in
surghiun 1) la Rodos 2) in Arabia 3) si la Alep in

Xenopol op. vol. V p. 22.

Unde a stat trei sill. (f. lorga, Ospiti Rumeni in Venetia Buc.
1932 pag. 11).

Undo a stat 20 de ani idetn pag, 11.

www.dacoromanica.ro

48

Siria 1) stand apoi i in Constantinopole 2) unde

se casatorete prin anul 15583), iar dupa altii

prin 1565 4) cu Ecaterina 5) fiica unei Perote catolice.

Taal Ecaterinei, era insa. din familia chiota

a Salvaresilor care fusese foarte infloritoare. 8)
Lui Alexandru Voevod, i se da domnia imediat dupa. Petru Voevod, care fusese mazilit, clpland poruncA sA nu indeparteze pe boerii tarii

i sA domneasca cu blandete. Astfel cA la 17

Iunie 1568, noul Domn se indrepta spre tara 7)
inapreunA cu Ecaterina Doamna i cu fiul lor

minor, Mihnea, cave dupa unii s'ar fi nascut

prin anul 1566. 8)

Domnia lui Alexandru Voda este primita la

inceput cu bucurie de catre boerii pribegi din
timpul lui Petru Voevod i al Doamnei Chiajna,
care se intorc i i se inchinara cu totii 9) Insa

mai farziu aceti boeri conspirl si contra lui

Alexandru, care poruncete sa omoare pe vre-o-

cativa din ei, vre-o 17 se spune,1) dupa care

fapt se nascu o ura. inverunata intre voevod i

boeri, care merse pana acolo incat in anul 1576,

patruzeci dintre boeri se dusera la Sultan sA

se plAngA contra lui Alexandru, ancheta eind

insA in favoarea voevodului. 11)

Lipsit de bani apoi, Alexandru Voevod, pen-

Uncle a stat 14 ani, (N. lorga, Ospiti Rumen! in Venetia

Buc. 1932 p. 11 i An. Ac. Rom. xVIII p. 8)
$1. Nicolaescu, op. p. 17-18.
N. lorga, An. Ac. Rom. XVIII. p. 7.
C. Gane, op. p. 100.
lonescu Clon, op. pag. 101.
N. lorga. An. Ac. Rom. XVIII p. 7.
N. lorga, An. Ae. Rom. XVIII, p. 9.
C. Gane, op. V p. 100.
Istoria TzerreI Romaneti vol. 11 p. 44..
N. lorga, An. Ac. Rom. XVIII p. 0; 1st. Tz. Rom. vol. 11, p. 44.
Xenopol, op. p. 24.

www.dacoromanica.ro

49

truca sa satisfacA cerintele de bani ale Turcilor

pune un nou bir pe spinarea poporului, bir cA-

ruia i-a
,oae seacl." 1).
In lunazis'
Iulie 1577 insA, Alexandru Voevod

dupl. o domnie sbuciumatA de opt ani, greu bol-

nav ceru a i se acorde fiului sail Mihnea, mi-

nor incl., steag de domnie, precum in 1VIoldova

Bogdan fusese dat in calitate de coregent lui
Alexandru LApuneanu (1568) iar mai tArziu
Petre Schiopu reui sA capete in asemenea conditiuni tronul pentru fiul sAu Stefan 2). Si in luna

August acela an, 1577, vistierul Mirea, solul

lui Alexandru Voevod aduse steagul de domnie
lui Mihnea 3). InsA la 25 Iulie, Alexandu Voevod Mircea, inchisese deja ochii, anr ilia. 4), i
fusese inmormAntat in mndstirea Sfintei Tre-

imi (biserica Radu Vo dA de azi) de pe apa

DAmbovitii, ctitoria sa.

Piatra lui de pe mormAnt, a fost gAsitA 5) in
anul 1929 la un muzeu din Bucureti. PAnA la
descoperirea ei, Alexandru Vod era considerat
mort in drum spre Constantinopole unde il ateptau cArligele" 6)
Dupa moartea lui Alexandru VodA, Ecaterina 7) Doamna ramas in viatA, sfAtuiete in conducerea trebilor domnii pe fiul ei Mihnea, plrtaA
cu el la toate bucuriile i necazurile. ExilatA cu el
In Rodos i apoi iarAi cAtigAnd tronul se achitA demn de obligatiile de mam, bunul Dum-

nezeu scutind-o de durerea de a-i vedea fiul

.pArAsindu-i legea cretineascl. 8), cci moare in

1st. Tz. Rom. vol. 11, pag. 45.

N. lorga, An. Ac. Rom. XVIII p. 23.
N. lorga, An. Ac. Rom. XVIII p. 23.
N. lorga, An. Ac. Rom. XVIII p. 23; Xenopol, op. vol. V p. 24.
N. lorga, Piatra de pe mormantu I lui Alemindru VodirBfircea.
Bulet. Comis. Mon. Istorice fasc. 62/1929 pag. 61.
Hurmuzakt, XI, pag. XXXII.
Ecaterina Doamna, soils lui Alexandru Voevod, a jucat un rol
important In atora secolului al XVI-lea. vezi N. lorga BiserIca
Doamnei Ecaterina. Hulot. Corals. Mon. 1st. fasc. 6711931 p. 38.
ldem. pag. 38.

www.dacoromanica.ro

So

anul 15901), inmormAntatA fiind

tot la Radu-

VodA. InsA mormAntul ei nu se cunoaste nici

pAnA azi2).

4111,5..-15,91.-

Alexandra Voevod f I Ecaterina Doamna, flaw, Blserloa ln main!.

Retard Interloard dela Plumbulla.

Acestia, adicA Alexandru Voevod si Ecaterina

Doamna, despre care vorbirAm pAnA acum, cu
Despre moartea Ecaterinei, sale lnsug flu! ei Mihnea !Mewl
hrisov urmatoarele : ',Jr' 1590, muri IA fu petrecuta la ultImu-1 loca'
In M-rea St Troite, ctitoria sotului ei". ($t. NIcolaesou, op. p. 22).
C. Oane, op. p. 111.

www.dacoromanica.ro

51

toatA viata lor zbuciumatA, s'au interesat si de

sfintele lui Dumnezeu biserici.
Ii gAsim astfel i ctitori la biserica Plumbuita si anume, al doilea rAnd.
Ceiace ne vorbeste acum despre legAtura lui
Alexandru Voevod si a Ecaterinii Doamnii cu
Plumbuita, sunt urmAtoarele dovezi istorice :
pisania bisericii, hrisovul lui Mihnea din 21 Octombrie 1586, precum i portretele lor tinAnd
biserica in mAini, pictate pe peretele interior
al bisericii din dreapta de la intrare.
Pisania actuall a Pfumbuitei, Ii aratA, pe Alexandru Voevod Ecaterina Doamna, ca ctitori ai bisericii, adevAr istoric de necontestat.
Ne pare insl neadevAratA afirmarea pisanii
c ei ar fi inAltat biserica din temelii" flindc fu-.
sese dArAmatA cu totul din multimea anilorgl?i)
ar fi trebuit desigur sA.-i facem o documentare

amAnuntit acestui neadevAr, dac n'ar fi prea

.cunoscut, abuzul cu acest din temelie" atribuit de

multe ori i celor ce numai intregeau, terminau
sau chiar infrumseteau o bisericA.

Pune flis lucrurile in luminA, faptul, c ctitoria lui Petru Voevod nu putea fi dArA.matA
cu totul din multimea anilor in vremea domniei
Jui Alexondru Voevod, deoarece nici vorbA nu

puteo. fi de multimea anilor, cci Alexandru

Voevod vine la scaunul de domnie imediat dupl

Petru Voevod.
Ceiace t'Amarle dar si. puternic afirmat in pisanie 'insA, este cl Alexandru Voevod i Eca-

terina Doamna; pArintii lui Mihnea Voevod,

sunt ctitori la Plumbuita dupA Petru Voevod.
Este futregitl i complectatA aceastA afirmatie
a pisaniei, de cele cuprinse in hrisovul lui Mihnea de inchinare a manAstirii, din 21 Oct.
1) A se vedea continutul pisaste' la pag. 30 fi 31.

www.dacoromanica.ro

52

1586, in asa chip incat ni se prezintA un material complect despre ceiace au fAcut la Plumbuita acesti evlaviosi ctitori.
$i acum, iatA ce spune hrisovul amintit al lui
Niihnea cu privire la ceiace au fAcut Alexandru Voevod si. Ecaterina Doamna, la Plumbuita :

Iar dupA petrecania domniei sale, a rAposatului Petru Voevod, Domnul Dumnezeu l-a dlruit pe rAposatul pArintele domniei rnele Alexandru Voevod a fi domn la scaunul domniei
sale al TArei-Romnesti. Iar de vreme ce a a-

pins la buna vrerea lui Dumnezeu a tinea cu

sceptru toatA Tara-RomAneascA, i domnia sa cu

buna vrere iarAsi a ...mai sus zisul metoh dela

Colintina si a cumpArat roposatul pArintele
domniei mele Alexandru Voevod trei pogoane
de vie dela Filimon, fiul Cudei din oras pentru
10.000 aspri de argint gata. Si iar a dat si adaos
de iznov baia mare cu toatA vama ei, ca sA-i
fie domniei sale vesnicA pomenire si sA fie la
santa manastire numitA metohul dela Colentina
de hranA si intru intArire, iar dumnezeiestilor
cAlugAri de trebuintA, iar rAposatului domnii
mele Alexandru Voevod, vesnicA. pomenire. lar

dupA moartea rAposatului domniei mele Alexanfdru Voevod, Dumnezeu sA-i erte sufletul domnii sale, si domnia mea si maica domniei mele
Doamna Iecaterina iarAsi am intocmit si am intArit acest mai sus zis metoh dela podul Colentinei si am zidit domnia mea si malca domniei
mele doamna Iecaterina, a zidit si a fAcut prea
infrumusetatA si marea bisericA, si am dat si
am adAogat domnia mea si maica domniei mele

doamna Iecaterina cu toate ce sunt in stare si.

de cuviintA in bistricA, ca feloane si cu multe
.scule ca la o mAnAstire lavrA Cu vii i bae si cu.
www.dacoromanica.ro

53

prAvAlii In orasul dornniei mele Bucuresti i cir

ocine i mori..." 1)

Rezula dar, ciar, din acest important document, cl Alexandru VodA i Ecaterina Doamna
n'au ridicat din temelie biserica Plumbuita, asa
cum neadevArat aratA pisania.
Ins, ceiace au fAcut ei la Plumbuita, la care
se adaogl i contributia lui Mihnea dupA. moar-

tea taalui sAu, deci intreaga familie a lui Alexan-

clru Voevod, este destul pentru a se incadra cu

demnitate printre ctitorii mari de searnA. ai Plumbuitei.

Ei sunt aceia care au complectat i intregit

ctitoria lui Petru VodA cel Thar, infrumuse-and-o i inarind-o cu averi : vii, moat* bae,

teren i cu multe odoare, ca pe o mAnAstire mare,

.asa dupA cum de altfel o si numeste Mihnea
hrisovul mai sus citat.
O ala dovadA elocventA, a faptului ca. Alexandru Voevod i Ecaterina doamna sunt ctitori
la Plumbuita, mai este : pictarea portretelor
lor tinAnd biserica in mAini, in interiorul Bisericii.

Lipsa ctitorului prim, Petru VodA, din pictura

muralA dela Plumbuita, i prezenta lui Alexandru
VodA si a Ecaterinii Doamnii, in dreapta, adicA

In locul ctitorului prim, ar fi o dovadA a. ni

Petru Voevod a terminat biserica, ci Alexanaru Voevod i Ecaterina Doamna, care au mai

i intArit-o cu averi i podoabe.

Rezula dar, categoric, ca. Alexandru Voevod i sotia sa Doamna Ecaterina, sunt ctitori
la Plumbuita i anume, al 2-lea rand, adicA dupA
Petru Voevod, care cel dintAi a pus temelia si a
zidit biserica.
infrumusetat-o

1) A se vedea traducerea hrlsovulul In Intregime, la anexe (1).

www.dacoromanica.ro

54

4. Mihnea Voevod si Inchinarea manastirii

Plumbuita catre m-rea Xiropotam
Sfantul Munte Athos.

a) Scurt istoric al inchindrii mandstirilor,

Inainte de a vorbi despre inchinarea mAnAstirii Plumbuita dela podul Colentinii, cu toate
viile, ocinile, morile i acareturile ei, catre manAstirea Xiropotan din Muntele Athos, se impune sA facem un mic istoric al inchinAra
mAnAstirilor noastre romAnevti.

T rebue sA spunem dela inceput, c aceste inchinAri s'au fAcut mai intAi ca o form& de aju-

torare a ortodoxii din orient care se gAsea in.

mari lipsuri in urma cuceririi de cAtre Turci a
vechiului imperiu de rAsArit.

PersecutatA, biserica celor patru patriarhate

de Constantinopole, Ierusalim, Alexandria vi Antiohia, era in lips& de a-vi plAti pAnA i chel-

tuelile strict necesare.1) .Nlai mult, aceste patriar-

hate ortodoxe ajunse cu un numAr foarte mic

de credinciovi, trebuiau s& plAteascA i biruri
PoartA, mai ales la inscdunarea unui erarh.
Astfel, aproape in neputintA de a se mai mentiner
impovArate i datoare, Patriarhiile de rAsArit,
pornesc 2) dupA miluire prin reprezentantii lor inGheorghe M. lonescu, Influenla culturii greceii In Muntenia 1.
Moldova. Buc. 1900 p. 42.
Inca din vremea lui Radu cel Mare (1497-1507) Intalnim la noi,

reprezentanti ai Patriarhiilor de rasarit. Mal mult chiar, patriarhi In

persoana. Astfel Nifon fost Patriarh la Constantinopole Inconjurat
o suita numeroasti de cleric' greci, vine i ramane la noi unde
organizeaza Mitropolia sub Radu cel Mare. (G. M. lonescu op.p. 44.).
La 1511 se afla, In Moldova patriarhul de Constantinopole leremia
al 11-lea, care trece In Muntenia i sta In Targovite, (G. M. lonescu,
op. pag. 45-46; G. lonescu Gion op. p. 259). In anul 1642, Partenie 1-ul patriarhul de Constantinopol, se afla la lai ($incai, 111, 57;.
G. M. lonescu, op. p. 46). La 1688, Dionisie, tot patriarh de Con-

www.dacoromanica.ro

53

tAriti, in Wile noastre conduse de voevozi evlavioi. Urmarea a fost, in adevAr, a daniile noastre au inviorat rdsAritul ortodox.
Principatele noastre devin astfel in vremea de
grea cumpAnA, a patriarhatelor ortodoxe de rAsArit, adevArate resurse de ajutorare, salvndu-le
atAt din datorii materiale 1) eat i inviorandu-le
stantinopole, se afla la no' in principat si oficiaza fnmormantarea
Nth lui Serban Cantacuzino, numita Alexandra, Ingropata In M-rea
Cotroceni. (G. M. lonescu op. p. 46). Ace st Dionisie, este In Bucuresti

si la alegerea lui C-tin Brancoveanu ca domn, luand parte In s.

tul tarii. (O. 14, lonescu, op. pag. 46).
La 1700, Atanasie, patriarhul Antiohiel, Bind la noi, oficlaza cununia letil lui Brancoveanu anume Salta, cu postelnicul lordache
Cretulescu. La 1705, gasim in Muntenia pe Dosoftei, patriarhul lerusalimului, apoi pe Hrisant, tot patriarh al lerusalimului. La 1711, gasim pe Samuel, patriarhul Alexandriel. (Vezi G. M, lonescu op. pag.
46 si G. lonescu Clon op. p. 92),
lntre anli 1650-1660, se afla deasemenea pe la nol, Macarie patriarhul Antiohiei, Intovarasit de Invatatul diacon Paul de Alep, care
serie informatiunile culese In cursul calatoriei lor in principate.
Aceasta scriere, amanuntita chiar, In limba Araba, este un pretios document din care putem vedea vieata noastra romaneasca din seco/ul al XVII, descriindu-se cu o impartialitate necontestata, cad diaconul Paul de Alep fiind un dilator strein nu putea fi decal obiectiv,
evenimente, localitati, obiceiuri, costume, biserici, etc. (B. Petricelcu
Ha/den. Rev. Arhiva 1st. a Rom. Tom. I. Partea 2-a Buc. 1865 pag.
59). Tot acest diacon mai descrie In amanuntime si ultimile evenimente ale domnii si vietii lui Matei Basarab, precum si Inmormantarea lui, la slujba careia luase parte Impreuna cu Patriarhul sau
Macarie, cu Ignatie Mitropolitul etc. In sobar de arhirei, arhimandriti
1 preoti multi. (B. P. Hajdeu op. pag. 90-104).
Si astfel, multi patriarhi, nemai vorbind de mitropoliti, arhirei sau
simpll calugari, se intalnesc in acest timp la noi, veniti dupa ajutoare.
1) Vasile Lupu, la rugamintea patriarhului Teofan, scapa Patriarhia
de Ierusalim de datorii, platind unor creditori Turci si Evrei, data 6000
galbeni venetieni si altadata iar 6000. Tot Vasile Lupu trimite apoi
6000 galbeni ungurestl si Inca 4000, pentru a o scapa si de alti creditorl otomani. (G. M. lonescu op. p. 48-49)
Paisie, urmasul lui Teofan, fost Egumen la Cralata-lasi care prin
influenta lui Vasile Lupu este ales patriarh de Ierusalim, aduce din
Moldo-Vlahia, ajutoare In bani, pine si unt. (G. M. lonescu op. p. 50).

www.dacoromanica.ro

56

viata spirituall prin tipariturn.

Nobletea si darnicia stramosilor nostrii, aveau

sa fie insa incet incet speculate. Prin cereri

plngatoare mai intai, staruitoare mai apoi, ajung

ca erarhii greci ai rasaritului in scurta vreme

sa. puna mana pe manastirile noastre si pe toate

averile lor, sub forma de inchinare 2) catre
patriarhiile si bisericile sarace din Asia Mica,
Constantinopol si Sfntul Munte Athos') nebaPariarhia de Constantinopole, este deasemenea ajutatg de Vasile
Lupu, platindu-i-se o datorie de 28.000 lei. In schimbul acestel !vie'
i se dgrueste Voevodului, moastele Slintel Paraschiva care sunt aaduse In jarg.
Atanasie, patriarhul Antiohiel, vine dupg ruila In principate cerand domnitorului de atunci, Constantin Brancoveanu, si MO de
ritual. Constantin Brancoveanu da ordin lui Antim Ivireanu, sa tip.reascg mine ceruse .patriarhul. *1 astfel se tlpgresc la Mangstirea
Snagov, Sfinte Liturghlere, peutru slujbg In limbile Arabg si Greacg,
din bang voevodului, carpi care se rgspandesc apoi In tot orientul. Mal
mult, la plecarea patriarhului, Constantin Brancoveanu ti dg si o ti-

parnijg lucrata la Snagov, care devine apoi In centrul Asiel Mid

ortodoxe, un tocar de tipgrituri ortodoxe pentru nevoile de slujba
si contra propagandei catolice si calvine care se Ikea atunci In orient. (O. M. Ionescu, op. p. 50).
Unil cercetatori ai Inchingrii mangstirilor romanesti, au spus cg
aceste inching/1 ce s'au facut sub forma de ajutorare, Patriarhillor
din orient etc. Incep dela Radu cel Mare (1475). (C. BoIllac. Monastirile din Romania. Buc. 1862 P. 21). Aljil, ca dinainte au Inceput.
Astlel la 1301, M-rea 8f. Arhanghell din Maramures a fost Inchinata
patriarhiii de Constantinopole. (G. M. lonescu op. p. 75).
Domnul Profesor N. lorga Insg, spune cg datina Inchinarli m-rilor
romanesti, Incepe ,din ultimil ani ai veaculul al XV1-leau sub Eremia Movilg, cand s'a Inchinat mangstirea Secul sau ,Xiropotamul"

refacutli de Lgpusneanu ce! Baran, cgtre m-rea cu acela nume

(Xiropotam) din Muntele Atos, de cgtre Nestor Ureche si sojia sa,
ctitorii noului Locas. (N. lorga 1st. Bis. Rom. si a viejii religioase a
Romanilor vol. I. \Talent 1908 p. 261).
Asifel In secolul al X VII-lea numai ctitre Biserica Sfantului
Mormant si numal din Moldova, erau Inchinate m-rile : Galata, Barnovski, SI. Sana sI Nicorija.
La 1718, la un apel al Patrlarhil de Alexandria, pentru ajutor, cg-i
sgractl, i se Inchinarg M-rile Cernica si Zlatari cu toate molille Ior.

www.dacoromanica.ro

57.

nuindu-se poate, ca miluitii din acea vreme

aveau sa. fie poruncitorii de mai trziu 1).

In adevar, sub forma de inchinare se intele-

gea la inceput trimiterea anuala catre manastirea si patriarhia respectiva. catre care era inchinata. manastirea noastra, numai o parte 2)
din bucatele campului si castigul agonisit. Ins&
cu timpul, navalesc in manastirile noastre inchinate calugarii greci, care incep sa le conduca.
dupa bunul lor plac.
lar in vremea domnilor fanarioti, ajung apoi
sa. se preschimbe chiar cu totul scopul fonda-

torilor lor. Astfel ca cea mai mare parte din

manastirile romanesti, pline de rugaciune, evlavie i caritate cretina, sunt transformate com-

plect in manastiri grecesti 6 aduse in stare de

ruina, pentruca nimeni nu se mai interesa de
latura lor spirituala si nici de cea gospodareasca, egumenii greci avand acum marea grij
numai de a scoate cat mai mult castig din averile lor.
Procesul acesta nefast, insa, avea sa se saxseasca in secolul al XLX-lea, sub domnia lui
Cuza V oda, cand prin legea secularizArii statul
lua. toate averile acestor manastiri inchinate, care

fapt daca a determinat in adevar plecarea ca.lugarilor greci din ele a 6 distrus definitiv once
putinta de vietuire calugareasca. intransele.
Multe din aceste manastiri inchinate a trebuit
apoi sa devina biserici de mir, printre care astazi se &Uwe i Plumbuita.
(O. M. lonescu, op. p. 52). Tot Patriarhia din Alexandria prImise
dela Constantin Brancoveanu In anul 1697 Inchinarea m-ril Polovracl

cu toate averile el. (G. M. lonescu, op. p. 78), iar cea din Erusallm
In anu14681, dela $erban Catacuzino, primise 1nchinarea m-rii Cotroceni cu toate moiile, ville, pravtiliile, casele, stupil, tiganii ill vitele sale. (G. M. lonescu, op. p. 78).
O. M. lonescu, op. p. 76; V. A. Ureche. Schlte din Istoria literaturii Romane, pag. 90.
N. Dobrescu, op. pag. 24.

www.dacoromanica.ro

58

b) Inchinarea manifstirii Plumbuita de di tre Milinea Voevod, fiul lui Alexandru Voevod fi al
Ecaterinii Doamnii.

DupA Alexandru Voevod, am vAzut in cele

spuse mai 'nainte c a urcat1) pe scaunul de

domnie al Munteniei, fiul acestuia, tAnArul Mih-

nea, care domneste in dota rnduri. Prima data., din anul 1577 On& la 1583 cnd prin intri-

gile a 60 de boieri care se duc la Constanti-

nopol unde se jeluesc ca. domnul lor este prea

anAr rugAnd Poarta s. le dea un altul, este

mazilit impreunA, cu mama sa, Doamna Ecate-

rina si cu sotia sa Doamna Neaga si dusi in

surghiun la Rodos 2), intrio insull locuia de
Greci si Turci. pup& doi ani, la 4 Iulie 1584,

voevodul mazilit impreunA, cu familia sa, sunt

ridicati si dusi si de aci la Tripoli in beglerbeUrcarea pe Tronul Muntean a lui Mihnea, la Inceput este prl.
mejduilli de un pretendent, medicul lombard Rosso, care cerea tronul In tara rornaneasca pe baza unor pretinse descendente voevodale In Muntenia ri fagaduiri de biruri sporite. La aceasta se mai

addoga i opozitia unor boeri munteni, care In epoca aceia erau

loarte naraviti, complotand asupra Domnului cand acesta nu le Mcea pe plac.
Rosso Insti, este dat de gol, descoperindu-se ca descendenta lui
era o simpla farsa qi este osandit la galena! (Xenopol, op. vol. V.
p. 24-25).
N. lorga, AD. AC. ROM. XVIII p. 57.
La 28 Zulle 1583, Mihnea era deja adus in Constantinopol lar trimiterea lui la Rodos se face la 10 August.
In locul sail, Poarta Otomana, la Insistentele Frantei numete domn
pe Petru Cercel (N. lorga, An. Ac. Rom. XVIII. p. 32-33), care tli
el este reclamat de boerii tarii ca It omoara i pune biruri grele pe
tara. Datorita Irma qi lucraturilor lui Mihnea care voia salt reia lar
tronul, Petru Cercel este mazillt qi el. (N. lorga, An. Ac. Rom.
XVIII. p. '61). Asupra peripetiilor vietil lui Cercel dupti mazilire, vezi
aceeas, pag. 68. Zar asupra mortii lui, care are loc In luna Martie,
1590 prin gatuire 1 aruncare In mare de catre Turci, vezi Xenopol
op. V. p. 45.

www.dacoromanica.ro

59

gatul nord-african Tunis-Tripoli. Aci stAturl de

asemenea aproape un an 1).
La 22 Aprilie 1585 2) irisA, dupl ce desigur
plAtise multi bani pentru a reintra in gratiile
Turcilor 3), Mihnea voevod ii reja tronul i vine
din nou in tara la domnie.
In anul urmAtor 1586, din a 2-a a sa domnie,
la 21 Octombrie, Mihnea V6evod fiul lui Ale-

xandru Voevod i al Ecaterinii Doamnii, inchinl prin hrisov domnesc, mnAstirea dela
podul Colentinii cu hramul Naterea Sf. Ioan
Botezltorul" adicA Plumbuita, la mAnAstirea
Xiropotam 4) din Santul Munte Athos.

Din acest hrisov 5) foarte pretios pentru istoricul mAnAstirii Plumbuita, dupA cum am mai
vAzut i din alte citatiuni din el, se vede ciar
cA. cel ce a inchinat mAnAstirea Plumbuita, a
fost Mihnea Voevod, avnd i consimtamantul
mamei sale, Inca in viatA.
A stfel, mndstirea Plumbuita, incepe din a-

cest timp sA ajute din averile ei mnAstirea

Xiropotamul din Santul Munte, ca mai apoi,
prin invadarea cAlugArilor greci, sA. fie trans-

format& complect din mAnAstire romneascA, cu

personal i conducere romAneascl, in mAnAstire
greceascA, cu personal i conducere greceascA,

fiind Cu totul sub stApAnirea mAnAstirii Xiropotamul.

Va fi voit, sau nu va fi voit Mihnea aceasta,
N. lorga, An. Ac. Rom. Vol. VIII p. 60.
N. lorga, An. Ac. Rom. Vol. VIII. p. 61.
Xenopol, op. vol. V. pag. 45 ;N. lorga, An. Ac. Rom. Vol, VII,

p. 61.

Aceasta M-re din Sfntul Munte, a fost zidit de Imparatul

Roman si de imprAteasa Pulherla In veacul al X-lea. (Vezi, Schitul
chinovial Prodromul din Sf. Munte Atos. Ploesti 1902 pag. 29).
A se vedea cuprinsul In 1ntregime al documentulul, precum
fotografia lui la Anexe (1).

www.dacoromanica.ro

60

Dumnezeu tie. Ceiace se cunoase ins& bine,

este

cl cu toatl inflorirea adusl Plumbuitei.

de Matei Basarab mai apoi, totui situatia aces-

tei mlnAstiri nu este prea fericita din cauza

conducerii fla mill a egumenilor greci.

5) Matei Basarab i Elena Doamna, al treilea

rAnd de ctitori la Plumbuita.

Viata i activitatea cresinl i nationalA a

marelui Voevod Matei Basarab, din Brancoveni (Oltenia), sunt atat de insemnate pentru
istoria neamului nostru, inct pe drept cuvnt
Domnia lui Mihnea, acum a 2-a oarg a lost mai scurtg.in Februarie 1590, moare gi mama sa Doamna Ecaterina. care este Inmormantatg la Biserica Radu Vodg de astgzi, fostg Mangstirea Sfintel
Troite.

Trebue sa mal pomenim, ca dala Doamna Ecaterina ne-a mai ramas o Bisericg la Sldtioara, prin valle VAlc% care apoi a fost reparatg de Elena Doamna, sotia lui Matei Basarab, Impreung cu care este
pictatainteo frescg interioarg Orland arnbele Biserica in maini. (Vezi N.

jorga, Biserica Doamnei Ecaterina Bulet. Comis. Mon. 1st. 1931

p. 38). Deci la Plumbuita gi la Slgtioara, se poi vedea pictate, ambele aceste sotii de domni ; Ecaterina Doamna gi Elena Doamna.
In anul 1591, Mihnea este din nou mazilit. Adus /a Constantinopol.
Mihnea este exilat de vizir la Alep. (N. forgo An. Ac. Rom. VIII p.
99). Fiind slab gi cum era fricos, fiind acum lipsit gi de sprijinul
moral al maicii sale, se InIgtigeazg sultanului gi-i cere sg fie turcit,
lar ceremonia trecerii la mohamedanism, a lui gi a unui copil mal
mare, cgcl cel mal mic Radu, este ascuns de un neam al lui gi trimis la
Muntele Atos (Xenopol op. vol. V p. 47), se savargegte la 9 Aprilie.
(N. lorga An. Ac. Rom. p. 99).
Copilul sclipat neturcit, Radu, se afla la 28 Febr. 1593 la Italia la unul

anume Bernardo. La aceastg data, Mihnea. turcit acum, ti sole

mgtugii sale Maria Vallarga dela Murano, sg ja copilul dela Bernardo
,gi aga te rog gi dg-ti osteneala sg-mi scrii des gi Ingrijegte-te sa He

copilul angtos ca sg Invie numele men* (N. lorga. An. Ac. Rom.
V111 p. 103).

lar In anul 1596, luna lanuarie, Radu acesta, vine la tatgl sat' la
Rugusa, apoi In Constantinopole unde i se dau insignele domnegn
plecand apoi In Muntenia ca domn (N. lorga An. Ac. Rom. V111 p.
106) sub numele de Radu Mihnea.

www.dacoromanica.ro

61

evlaviosul domn s'a incadrat cu demnitate printre marii Basarabi din care de altfel se trAgea.
IntovArAsit de Elena Doamna, acest stralucit
voevod al TArii RomAnesti a stAruit cu tot sufietul in timpul domniei sale pentru binele neamului, asigurndu-i linistea i prosperitatea
ridicand sfinte i mari locasuri de inchinare
Atotputernicului : biserici i mAnAstiri.
Ca domn : pasnic, treaz ocrotitor al elementului rornAnesc, biciuitor al grecilor i strainilor
pe care-i socotea ca o plaga, bun crestin 1) facnd pentru popor legiuiri crestine,2) iubitor al
culturn intemeind in mAnAstiri tiparnite pentru
tipAriri de cArti etc., Matei Basarab a format

prin domnia sa inteleapta o mare epocA de

prosperitate si de cultura in istoria poporului

nostru romnesc.
O atentie deosebita, in timpul acestei domnii

plina de activitate rodnica, a arAtat-o marele

voevod si mAnAstirii Plumbuita. Desigur, pentruca aci el. sub zidurile stravechei biserici,
tigase batalia care fusese decisiva i care-i asigurase domnia.
Din hrisoavele sale prin care scuteste, da, sau
intAreste mAnAstirii Plumbuita ceva, din pisa-

nia bisericii, din pictura cu chipurile lor care

se afla in biserica, cAt si din traditia locall
vie, este clar i far& nici-o indoiala, ca. Matei
Basarab impreuna cu sotia sa, Elena Doamna,
sunt. ctitori la Plumbuita.
Cum a gAsit insA Matei Basarab, Plumbuita,
1) in timpul domniei sale a fgcut 40 de Bisericl, dIntre care mai
importante -aunt urmatoarele: M-rea Sadova ; M-rea Ctildgrusanl;
M-rea Strehaia ; M-rea Gura Motrultd; Eplscopia Buzgului; M-rea
Soveja-; Mrea dinteun Lemn ; M-rea Brebu ; M-rea Plumbuita;

'14-rea Campu-Lung; M-rea Govora; M-rea Brancoven1; biserica

lindar; mitropolia din Thrgoviste. (vezi Pr. Dr. Cristescu Signta Mgngstire Arnota R.-Valcea 1937) si mal ales vezi Cronlca 1st Tz.
R. 11 p. 20.

1) Pravila dela Govora, sau Direptatoriu de leage, tlpgritg la Govora la anul 1640.,

www.dacoromanica.ro

6Z

cAnd el s'a hotArAt s'o renoveze, aceastaa n'o

putem ti precis.

$tim ins& bine numai, cA a fost aci In timpul luptei lui cu Radu Iliai, o aezare bisericeascA, mAnAstire. Probabil va fi fost i cam

Male! Basarab si Elena Doamna, finfind Biserica tn

turd mural?! din Biserica Plumbuita, siluald pe peretele din stanga
dela mirare.

dArApAnatA atunci Plumbuita, cA 1-a fAcut pe

marele voevod sl inceapl aci un lucru mare

demn de numele sAlf.

Deasemenea, ca bun ,militar cum era, voind

slii asigure o pazA sigurA a Bilcurwilor. i

cum Plumbuita prin pozitia sa stratergicA ofewww.dacoromanica.ro

63

rea locul nimerit, Matei Basarab nu numai

face aci o mare mAn5.stire dar o i intAreste
ca cetate de apArare a oraului.
Biserica Plumbuita de azi, din interiorul cetAtii, pornitA ins& de jos pe temelii cu dimensiuni neuniforme i deci neregulate, fapt nemai
constatat la alte ctitorii din temelie ale lui Matei Basarab, ne poate duce la concluzia : cA bi-

serica Plumbuita de azi, este mai veche chiar.

Crenelei din zidul manly al celdIll Plumbulla.

Aceasta mai reiese i din faptul c. pictura chipurilor lui 1VIatei Basarab i al Elenii Doamnii, se gAseste pe peretele din stAnga, n bisericA,

nu pe cel din dreapta pe care trebuiau s. fie

clacA ei zideau biserica din temelie.

Nu s'ar putea contesta insA, cA ei au &cut

mari i radicale renovAri la bisericA consolidAnd-o i infrumusetand-o.
www.dacoromanica.ro

64

Incolo, arlaitectura vechilor clAdiri din dreapta i din stAnga la intrarea in mAnAstire, mAes-

tria arcadelor i a boltilor din cArAmidA dela

Plumbuita, masivitatea zidurilor de cetate prevAzute cu crenele pentru flint& i sAgeatA, precum i in genere privit ansamblul de mare mAnAstire-cetate, demonstreazA elocvent ca. numai

Matei Basarab, intre toti ctitorii dela Plumbuita, a putut face ce se vede azi aci.

Mtindstirea Plumbuita, Inconjuraid cu ziduri de celate preudzute

Cu crenele. Folografie Maid in anul 1933. edad clopoinila fi hive.,
rica din Interlorul celdlit erau restaurate.

In parlea din sidaga se pool vedea rulnile unel uechl si marl

clddirl.

Spre aceastA concluzie, adicA, ca. .Matei Basarab este marele ctitor al Plumbuitei .de azi,
tie mai duc i toate hriscavele posterioare epocii lui Matei Basarab date de Domni prin care
se recunoate aceasta, precum i toate actele
egumene$ti ale mAnAstirii. Deasemenea i pomelnicull) ctitorilor pe care preotul il rostete in
1) Transmis oral din preot In preot

www.dacoromanica.ro

65

timpul sfintei Leturghii la epirea cu sfintele Da-

ruri, pomenind mai intai pe Matei Voevod i

Elena Doamna i apoi pe ceilalti ctitori, Alexandru Voevod, Ecaterina Doamna i Petru
Voevod.
Insa nu trebue sA ne inchipuim cA totul ceiace

se vede azi la Plumbuita, se prezintA azi asa

cum a fost pe vremea lui Matei Basarab, fara
nici-o schimbare. Nu, aci in decursul timpului
au suferit, atat biserica cat i celelalte cladiri
cate unele modifican.

Vechea bucdtdrie a alugdrilor, dele Plumbutta care a rdmas

pant, azt ta storea el autenticd.

In starea ei autenticA, a rAmas numai clAdirea

din fund, din spatele bisericii, ce servea de buca-

tarie) calugarilor, interesantA prin stilul arhitecturii sale, avnd o bolta din arAmid& ingenios fAcut& care uimeste pe vizitatori.

In ceiace privete acum, anul, cand Matei

1) CIgdiri la fel cu aceasta, se mal ggsesc la mAngstirile: Antim

Vgcgre01 din Bucure01, precum i la mAngs Urea Cettituia, la la0.

Multi cred, cg a servit l ca turn de observatie.

www.dacoromanica.ro

66

Basarab a dispus a se inceapl lucrul la Plumbuita, nu-1 putem ti. Credem totuA ca probaba chiar la inceputul domniei sale.
$tim insA, sigur, cAnd terminA marele Voevod

lucrArile la Plumbuita. Aceasta ne-o spune pisania bisericii, adicl la 10 Aprilie 1647, cAnd
desigur Matei Basarab va fi venit la sfintire
cu vlAdici i boieri dupl obiceiul marilor voievozi.

In concluzie dar, la cele spuse mai sus, Matei Basarab1) impreun1 cu sotia sa, Doamna
1) lata in scurt, In continuare, istoricul vietii marelui voeved : La
5 Noembrie 1633, dupd batalla dela Plumbuita, Matei Basarab este
chemat la Abaza-Pasa care devine la Poartg un sustingtor al sgu.
.lar and au fostil la Naembrie 15 Ole, venit'ail t'uf' :Kapigiii dela
Poartg cu Hat-Serifil inpgratescii de au datil lui Matel-Vodg steagullfi RaduluI-Vodg, ce s'au fostil luatii dela rgsboiil ka salii stapdneasa eh? (Cronica. 1st. Tz. Rom. p. 97)'
Mate! Basarab se duce apoi la Poartg, si cu bate intrigile Grecllor el este confirmat domn al Tgrii Romanesti.
..Si oil purcesil Mateiii-Vodg din Tarigrad In Febr. 18 zile si au
intratii in skaunil in BucurestI Duminica, Martie in 10 si au fostii
mare bucureit si veselig la toatg tarra, dela mikil ping la mare si
multumia lui Dumneleu de domnil !mina si milostivil si crestinii:
sil au isbabitii de riii vrgsmasi streini" (cronica. lst. Tz.Rom. p. 89).
S1 In domnia lui aratataii multa milostivenig pre la crestinl f1 aii
facutil multe mangsbri si biserici6... .Si alte multe milostenii si bunatati au faculii aici In tara. Si la SI. lerusalimii si la Agora si Intealte pgrti ; si ail daruitil multe mangstiri si le-au 4E10'6,0 farra lui
cu mare cu micil se bucura, si da lauda lui Dumneleu pentru domnie
bung (Cronica. 1st. Tz. Rom. p. 90-91).
A avut si rg3boae Matei Basarab, sl din pacata cu insg-si vecinul
san, Vasile Lupu, Domnul Moldovei, cu care se ura foarte mult.
Unul din aceste rasboale este si acela dela Finta (7161, 17 Mai)
provocat de Vasile Lupu care venise Cu .ginerele sau Temusl Cu
cazaci cu Moldovenil (cronica 1st. Tz. Rom. p. 93) contra lui Ma.
te! Basarab. In aceastg batalle Mate' Basarab este rgnit. Apoi Matei
Vodii fiindil rgnitii, zgcea In patulii luI, si mi putea sg se repaoze si
sg-si caute leaculii rgnii sale" (Cronica. 1st. Tz. Rom. p. 97).
Suferintii acestia fizice se mai adaoga si durerea sufleteasca de a-si
vedes vechile lui ostiri rgsculate, dorobantii si seimenii ; cerand lefurl mari si dandu-se la turburgri. .Toti se'ndracirit de se'nebunirii.

www.dacoromanica.ro

67

Elena, sunt ctitori la Plumbuita, i cei mai importanti, intrucat ceeace avem astAzi ad i se da-torete in cea mai mare parte lor 1).
a) Hrisoave domnefti date de Matei Basarab mamistirit Plumbuita, in timpul domniei sale.

Pentru a se cunoate toatA legAtura voevodului Matei Basarab cu Plumbuita, trebue

mai arAtAm cA pe tanga cele ce am vAzut cA,

a fAcut acest evlavios domn la aceastA mAnAsspunandu-i voevodului; wpa-si lase acum skaunulil si a se faca
gar ; s1-1 zicea k'au inblitranitii si'si au esitil din fire' (Cronica op. p.
97). Si asa bind el turbati ca niste porci fard nid-o rusine" (Cronies. 1st. Tz. Rom. p. 97) aduserd mare jale marelul voevod ce acum
zdc ea In pat In palatul sat* domnesc din Targoviste.
lar and am fostil la Augustil 7161 (1653) murifail i Doamna
Elena si cu mare cinste fu ingropata In Biserica domneased din Tar.

goviste (Cronica 1st. Tz. Rom. p. 98). lar wcand au fostii la luna
Aprilie 9 zille. leatii 7162 (1654) Duminica dimineata, au reposatrt
Mate/ Voda In casete domnesti In Targoviste* Ilicandu-i pohribania
(slujba Inmormantarii N. A.) Sfantul Macarie patriarhul Antiohiei
cu Mitropolitul lgnatie, cu multi arhierei 1 calugari preoti l ridicandu-1 cu mare cinste, 11 bagara In groapa in biserica donmeasca din
Targoviste (Cronica. 1st. Tz. Rom. p. 99-100),
Astfel, domnia lui Mate' Basarab a lost de ani 21 lard cinciluni,
zille lla (Cronlca. 1st. Tz. Rom. p. 99).
O descrie re pretioasd a ultinielor zile ale vietii lui Matei Basarab,
cat l asupra mortii i Inmormantarii sale, o avem dela diaconul Paul
de Alep, care Intovarasea In acel timp la noi pe patriarhul Antiohiei.
Astfel aflam dela acesta, ca ta acel timp, Maiel Basarab era oral
bdtranil t nemai ajulandu-1 puterea de a esi de loc din zidurile cetat& (B. Petricescu.Hajdeu. Rev. Arhiva istorica a Romaniei Tom.
1. partea 2-a Buc. 1865 pag. 100) Era foarte evlavios, sedea In blserica cu capul gol In tot timpul slujbei, dar In cele din lama nu mai
putea sta pana la sfarsitul slujbei pentru ca era batran. In dosul tronului, era marele spatar cu sabia scoasa, tinand intr'o mana i buzduganul.
Povestind apol, raposarea si slujba care i s'a facut, Paul de Map,
ne apune ca-1 Inmormantard alaturea Cu groapa reposateI domne sl
si a fiului Lora* (Vezi, B. Petricelcu Hajdeu Rev. Arhiv. Isl. Tom L
par tea 2-a Buc. 1865 pag. 90-104)
1) A se vedea planul manasnrii la anexe (29). Afara de Biserica,
care este mult mai veche dupd cum am vdzut, celelalte cladiri
zidul masiv al cetatii sunt dela Matel Basarab.

www.dacoromanica.ro

68

tire, i-a mai dat in tot timpul domniei sale diferite hrisoave domnesi de scutiri, intAriri sau
privitoare la proprietAti ca sA nu fie incAlcatede nimeni, din care se vede grija sa atentl pecare o avea fatA de ctitoria aceasta.
IatA acum numai linde dintre ele, cAci desigur vor mai fi i. altele.
La 28 Martie, anul 7141 (1633), Matei Basarab Voevod, scutese prin hrisov domnesc de lucrul domnesc i boeresc pe colibaii care erau locuitori lang d'Anta mnAstire Plumbuita, iar acesia sA fie de posluanie" la santa manAstire 1)La I August 7142 (1633), Matei Basarab, scu-

tese prin hrisov, romanaii ce sunt pe MITAsfinta manAstire Colentina de diferite dAri e)..
La 15 Martie 7144 (1636) Matei Basarab Voe-

vod, intArese prin hrisov domnesc cu pecetiedomneascA, stApnirea mnAstirii Plumbuita

peste locul din jurul ei care fusese incAlcat, iar
trei boieri ii refcuse hotarele pe bazA de in-formatii dela megiaii locului ), la porunca voevodului.

La 14 Septembrie 7148 (1639) Matei Basarab.

Voevod, da. poruncl 4) tuturor slugilor sale,

functionarilor statului, sl nu se atingA, in ceia-

ce privese birurile sau potvoada etc., de mnAsttrea Plumbuita i de oamenii ei.

La 7 Mai, anul 7151 (1643) Matei Basarab

Voevod, poruncete, prin rAva domnesc, ca nimeni sl nu se atingA de balta cu pese i de pa.Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita Pach., 3. doc. 3. A se vedea
cuprinsul si fotografia documentului la Anexe (2).
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita Pach. 16 doc. 5.
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita Pach. 3 doc. 4. A se vedea
cuprinsul si fotografia la Anexe (3).
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita. Pach. 16 doc. 7. Cuprinsul
si fotografia hrlsovulul, a se vedea la Anexe (5).

www.dacoromanica.ro

69

durea mnAstirii Plumbuita Ara de tirea egumenului manAstirii 1)

Acest document este foarte important, caci ne

Jescopere faptul cl mnlstirea Plumbuita a avut in jurul ei balti i pAdure.

La 27 Mai anul 7151 (1643) Matei Basarab,
da din nou alta scutire m.nastirii Plumbuita

(lela podul Colentina i. Rumanailor ce locuesc

imprejurul ei 2).
La 20 Iulie, 1643, Matei Basarab Voevod, apa-

ra pe locuitorii vecini ai mlalstirii de diferite

dajdii de peste an 3)
La 13 Septembrie, anul 7153 (1645) Matei Basarab Voevod, hotArAoe ca colibaii de pe langa
sf-ta mngstire Plumbuita, s. fie scutii de lucru domnesc i de cel boeresc. i s fie slobozi
de pArcalabul de curte i de cei de arg, de care
de olac etc. 4).

La 4 Februarie, anul 7153 (1645), Matei Baarab Voevod, da ordin locuitorilor satului MoTogeti sa asculte de ordinele calugArilor mlnAstirii Plumbuita 5)
La 20 August 7153 (1645) Matei Basarab in-

tarete prin hrisov domnesc manAstirii Plumbuita moia Albeti aa cum fusese ea inchi-

mati mAnastirii de Hrizea vornicuP).

Acest hrisov este dat de domn, in urma: cAriii de judecata a lui Mitrea ispravnicul, din 13
August 7453 (1645) 7) prin care se face dreptate

Arhiv. Stat. Fluc. M-rea Plumbulta Pach. 3. doc. 6. A se vedea

cuprinsul documentului 1 fotogratia fui la Anexe, (6).
Arhlv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita. Pach. 16. doc. 8.
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita. Pach. 2, doc. 1.
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita. Pach. 16, doc. 9.
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbulta. Pach. 12 doc: 6.
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita. Pach. 11, doc. 7. A se vedea
con(inutul qi totografia documentulul la Anexe (7).
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita. Pach. 3 doc. 8.

www.dacoromanica.ro

70

minastirii Plumbuita, respingndu-se pretentiunea fociorului preotului Tudor din Fundeni la

parte din mosia Ambesti a Plumbuitei, fosta a
iui Hrizea vornicul 1).
La 16 Februarie, anul 7155 (1647), Matei Basarab Voevod, da porunca ispravnicului de Bucuresti sa cerceteze pricina incalcarii unei ocine (mosii) a manastirii Plumbuita, anume Boleasca 2).

La I Iunie 7155 (1647), Matei Basarab Voevod, da invoire prin raya domnesc egumenu-

lui manastirii Plumbuita sa. stra.nga. dijma de pemosiile minas tirii dela Boldorosesti si Plaseni.3).

La 20 Septembrie 7158 (1649) Matei Basara&

Voevod, intareste prin hrisov domnesc manas-

tirii Plumbuita si egumenului ei Calinic, doi

Romni din satul Tamburesti in urma cercetarii_

facuta. de sase boieri in pricina ivita intre m'anastire i Radu vel comis 4).
La 18 Iunie 7158 (1650) Matei Basarab Voevod, intareste prin hrivov do mn.esc, nanastirii

Plumbuita o vie in dealul Moldovenilor deFatiga Bucuresti 5)

La 28 Martie 7159 (1651) Matei Basarab Voe-

vod, da manastirii Plumbuita hrisov cu pece-

tie domneasca 6), prin care o intarete sa. fie in_

pace i nesuparata de catre manastirea Sarindarul 7) cu care avusese un diferent din cauza
unui zagaz.

A se vedea cartea de judecatA a lui Mitrea la Anexe (8).

Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita. Pach. 2 doc. 3.
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita Pach. 12, doc. 7.
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita, Pach. 16, doc. 10.
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbulta, Pach. 10, doc. 2. A se vedeacontinutut docurnentului si fotografia lui la Anexe (9).
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita Pach. 2, doc. 5.
A se vedea traducerea si fotografia documentului la Anexe (10M-rea Sirindarul a fost pe catea Victoriei, In Bucuresti, pe locul unde astazi este Cercul Militar.
Vlad Vodil I, ban de Severin si duce de Fggaras, a fost primul eh

www.dacoromanica.ro

1
RezultA dar categoric, din numArul acestor
importante hrisoave dt si din datele lor ca. marele Voevod Matei Basarab, domnul tArii Romnesti, in tot timpul domniei sale si-a indreptat atentia sa binevoitoare fatA. de mAnAstirea
Plumbuita ctitoria sa dela Colentina : miluind-o,
scutind-o, ocrotind-o si intArindu-i drepturile asupra averii sale.

6). Alte leggturi voevodale cu Plumbuita.

(Hrisoave de mili, scutiri de deijdii pentru oamenii
mandstirii, beneficii de vineirici fi dijmet, Intdriri de proprieteifi, etc.)

DacA in adevAr, Petru Voevod, Alexandru

Voevod si Ecaterina Doamna, Matei Voevod
si Elena Doamna, sunt cititorii si binefAcAtorii
de seaml ai Plumbuitei, nu este mai putin adevArat insA, cA si alti voevozi au mai fAcut
binefaceri acestei sfinte mAnAstiri.

Desigur cl acestia n'au ajutat Plumbuita

in mAsura ctitorilor, cum este si de asteptat.

Totus, prin diferite hrisoave domnesti, de danii,

scutiri sau cu alte beneficii, au ajutat si ei aceastA.

avezare strAveche bisericeascA dela Colentina.
Astfel :

In anul de la facerea lumii 7132 (1624) luna

ctitor, iar apoi a fost reinoita de Matei Basarab voevod, ctitorul dela
PIumbuita.
Iata-i inscriptia ; .1. Facand domnia mea 40 bisericI precum ma

fagaduisem la Dumnezeu, am Indeplinit cu acsta pre care amti

zidit-o din temelie in locula une biserlcute vechi ce se zicea a coconilor, zidita de Vladula Banula Severinului si alla FagarasuluI, la
anula 6870 (1362) si am numit-o Sarindarii. Leatu 7160 (1652); lasandu-i tota /tumuli"' Adermirea Maicii Comnului, ca sa lie pcmenire parintilor si fiilora nostril amina'.
(Preot Gr. Musceleanu. Monumentele strabunilor din Bornania,
Partea 1 Buc. 1873 pag. 35).

www.dacoromanica.ro

72

Iulie in 31, Alexandru Voevod fiul lui Radu

Voevod, cAruia i s'a mai zis si CoconuP), da

rumanasilor din jurul mAnAstirii dela Colentina

unde este hramul santului Ioan Botezatorul,

ertare de dijma, de stupi, gostial de porci i
de oi, in schimb, sA fie poslusnici la sfanta
manastire.2)

In anul 7134 (1626) Februarie in 23, acelas

Alexandru Voevod fiul lui Radu Voda, iartA
satul Boldorasesti, fiind satul mAnAstiri dela
Colentina, de tot felul de dajdii.3)

In anul 7136 (1628) Ghenarie in 3, Alexandru

Voevod 4) fiul lui Iliasi VodA, iartA satul Boldorasesti din judetul Elh (Ilfov) al sfintei raAnAstiri Plumbuita, de lucrul domnesc, de dajdie
de judet, de mertice etc.5)
In anul 7138 (1630) Septembrie 6, acelas Alexandru Voevod fiul lui Iliasi Voevod, da hrisov mnAstirii Plumbuita de pe Colentina, de ertAciune afat ei cat si colibasilor din jur, de dijma, de stupi etc.')
In anul 7138 (1630) Ghenarie 30, Leon Voda 7) fiul lui Stefan Toma, intareste prin hrisov
domnesc mnastirii Plumbuita de pe Colentina, scutirea de dajdii a satului Boldorasesti 8)
al m-rii.

A domnit In Tara romaneasca Intre mili 1623-1627.

Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita Pach. XVI. doc. 1. A se vedea cuprinsul la Anexe (11).
Arhlv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita Pach. 111 doc. 1. A se vedea cuprinsul documentutui la Anexe (12).
A domnit In Tara Romaneasca Intre anii 1627-1629.
Arhlv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita. Pach. XII, doc. 2. A se vedea cuprinsul la Anexe (13).
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbulta Pach. XVI doc. 3. A se vedea
cuprinsul hrisovultd la Anexe (14).
A domnit In Tara Romdneascd Intre anii 1629-1632.
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbulta Pach. XV doc. 7. A se vedea cuprinsul la Anexe (15)

www.dacoromanica.ro

73

In anul 7138 (1630) Iulie

13,

acelas Leon

Vocla, fiul lui $tefan Voda, da mAnAstirii

Plumbuita carte domneasca, prin care intAreste

scutirea rumanasilor din jurul mAnAstirii de dijme, insA sl fie de poslusanie la mAnAstire.1)
In anul 7162 (1654) luna Tulle in 14, urmasul

lui Matei Basarab anume Constantin $erban

Voevod, da egumenului mAnAstirii Plumbuita,

hrisov do mnesc prin care-1 intareste sA ja dijma
dela satele Boldorasesti i Plaseni2).
In anul 7166 (1658) Aprilie in 8, 1VIihnea
Radu Voda, da cAtre egumenul mAnastirii Plum-

buita carte domneasca pentru strngere tiganilor fugiti 3)

In anul 7169 (1661) luna IVIai. ziva 29, Grigore Ghica Voda, da egumenului mAnAstirii
Plumbuita carte domneasca prin care Il intAreste sA nu lase pe nimeni sA conAceascA la
mAnAstire 4).

In acelas an 7169 (1661) August 8, acelas

domn, da alta carte domneasca manastirii Plum-

buita, pentru apArarea locuitorilor din jurul

mandstirii 5).

In anul 7173 (1665), luna Februarie 17, Radu

Leon Voevod, scuteste manastirii Plumbuita doi
pescan i de toate dajdiile 6)
Tot in anul 7173 (1665) luna Aprilie 17, acelas domn Rada Leon Voda, scuteste mAnAstirea Plumbuita de pe apa Colentinii, de dijma de
stupi, de rAmatori, de oerit etc. Dijmarii jude-

tului sa nu mai ja dijma cuvenita ci sA se bu-

Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbulta Pach. XVI doc. 4. A se vedea cuprinsul la Anexe (16)
Arhlv. Stat. Buc. MAnilstirea Plumbuita Pach. XII doc. 11.

.
.
,

.
.

.
.

.
.

Il

www.dacoromanica.ro

IX

6.

XV!.

11.

3.

ill

14.

74

cure de ea, calugarii mAnastirii i).

Tot in acel an, 7173 (1665) Aprilie 11, Radu Leon scuteste pe poslusnicii mAnastirii Plumbuita de dajdiile lor, sa asculte insa in schimb de
santa mAnastire 2).
In anul 7176 (1668) Iulie in 10, tot Radu Leon,
da carte domneasca mAnastirii Plumbuita, pentru

ca cositul anului dela mAnastire sa se faca de

cdtre locuitorii dela Plumbuita 3).

In anul 7177 (1669) Aprilie 28, acelas Antonie VodA, da carte domneasca de scutire de dajdii pentru satul mAnAstirii Plumbuita, referin-

du-se tot la RomAnasii aflatori pe lAnga santa

mAnastire 4).

Tot in anul 7177 (1669) luna Mai 18, acelas

Antonie Voda scuteste de diferite dajdii zece
case de poslusnici ai mAnastirii Plumbuita 5)
In anul 7178 (1670) Iulie 25, acela Antonie
Voda, da carte domneasca 6) egumenului dela
mAnAstirea Plumbuita, ca sa ja dijma dela locuitorii mosii Boldorosesti.

In anul 7179 (1671) August 24, tot Antonie

Voda, porunceste prin carte domneasca pArcAlabului Ghinciul dela TAmburesti, sa scoata pe
rumAnasii mAnastirii Plumbuita, ca s. inveleasca niste chilii ale mnAstirii cu trestie 7)
In anul 1672 Aprile 20, Grigore Ghica Voevod, intAreste mAnastiril Plumbuita prin hrisov

domnesc, zece case de oameni poslusnici si-i

scuteste de dijma 8).

Arhiv. Stat. Buc. Mangstirea Plumbuita Pach. XVI doc. 12.

6)

8)

7),

.
.

.
.

.
.

.
.

.
.

www.dacoromanica.ro

XVI

XVI

XVI

IX,

13,

7.

14.
15.
XVI _15.
14.
XII
XVI , 16.

17.

75

In anti' 7190 (1682) Mai 14, Serban Voevod,

intarese manastirii Plumbuita, 10 case de oameni pe care ii scutese i de diferite dajdii de

peste an 1).
In anul 7204 (1696) Iunie 30, Constantin Voe-

vod, intarese mnastirea Plumbuita sa ja ea

dijma de pe moia satului Fundeni 2)

In anul 7204 (1696) Martie 18, Constantin

Brncoveanu Voevod, da carte domneasca m-rii

Plumbuita, ca sl nu mai vneze nimeni pese

din heleseul dela Bo1doroesti2).

In anul 7209 (1701) Aprilie, tot Constantin

Brncoveanu Voevod, scutese de bir marunt pe
oamenii mAnAstirii Plumbuita 4).

In anul 7216 (1708), tot Constantin Brnco-

veanu, da ordin atre locuitorii din Tudoresi

sl nu mai vneze peSe din heleseul manastirii
P lumbuita 5)

In anul 7221 (1713) Septembrie 23, tot Constantin Brancoveanu Voevod, intarese prin brisov domnesc manastirii Plumbuita, stApnire
pe moia Plleanca 6)

In anul 7223 (1715) Mai 13, Stefan Canta-.

cuzino Voevod, scutese mAnAstirea Plumbuita
pentru doi pescari de dajdii. 7)
In anul 1715 August 6, tot stefan Voevod, da
carte domneasca manastirii Plumbuita ca zar-

cii sA nu striing5. bani dela oamenii manastirii 8)

In anul 7224 (1716) Martie 3, Nicolae Alexan-

dru Voevod (Mavrocordat), scutese prin carte

Arhiv. Stat Buc. MAngstirea Plumbuita Pach. XVI doc.18.
, 111
,
16. A se
.
Il
vedea cuprinsul documentulul, la Anexe (17).
15.
Arhiv. Stat Buc. ManAstlrea Plumbuita Pach. X11
19.
XVI
.
N
. ,

.
.

XII

XV
M.

it

www.dacoromanica.ro

XVI,

16.
30.

22.
20.

76

domneasca 1) pe doi pescan i ai manastiri Plumbuita de treaba de domnie.

In anul 7232 (1'124) Iunie 15, Nicolae Alexandru Voevod, intArete manAstirii Plumbuita scutirea de dijma dupa mosia manastirii. 2)

In anul 7239 (1731) Mai 3, Mihai Racovita

Voevod, scuteste m-rii Plumbuita de toate daj-

chile pe 2 pescan. 3)

In anul 7241 (1733) Iulie 13, Grigore Ghica

Voevod, da carte domneasca nanAstirii Plumbuita prin care opreste pe oricine de a mai conaci. la manAstire. 4)

Tot Grigore Ghica Voda, in acelas an 7241

(1733) si aceiasi luna. si aceiasi zi (Iulie 13) da alta

carte domneasca mnastirii Plumbuita pentru

scutirea a doi pescan i de dajdiile de peste an. 6)

In anul 7251 (1743) Septembrie 17, Mihai RacovitA. Voevod, da carte domneasca mnastirii
Plumbuita prin care ii intArete sapanirea peste
o pivnitA. in Bucureti pe care o scutWe i. de
clajdii. 6)

Tot Mihail Racovita Voevod, la 25 Sept. in

acela an 7241 (1743), intareste manastirii Plum-

buita stApnire peste o c:irciuma dela poarta

domneasca, care a fost a lui Fronie.7)
In anul 7256 (1748) Mai 28, Grigore Ghica

Voda, intarege manastirii Plumbuita stApAnirea

peste o pivnitl din mahalaua Balaceanului din_
Bucuresti. 8)

2)
3)1119p

11Arhiv. Stat Buc. M-rea Plumbulta Pach. III doc. 24.

e
XV doc. 35.
.
:
3 doc. 2.
0
p
A se veclea cuprinsul hrisovulul la Anexe (18)
4) Arhiv. Std. Buc. M-rea Plumbuita Pach. XVI doc. 22.
5)
6)

7)
8)

Il

91

p
p

III doc. 28.

XVI doc. 23.
XVI doc. 24.
XVI doc. 25.

www.dacoromanica.ro

77

In anul 1753 Aprilie 27, Matei Ghica Voe-

vod, dA mAnAstiria Plumbuita carte domneascA

prin care o intAreste sl stApAneascA 2881/2 sanjeni de pArnAnt din moia Buca.1)
In anul 1767 Noembrie 12, Alexandru Scarlat

Ghica VodA, numese prin pit a c domnesc

egumen la mAnAstirea Plumbuita pe Teodosie

eromonahu1.2)

In anul 7283 (1775) Ianuarie 28, Alexandru

Ipsilante Voevod, intAreste mAnAstirii Plumbu-

ita, vinAriciul din dealul Secuenilor, parte din

vamA, sare dela Telega etc.3).
Tot Alexandru Ipsilante Voevod in anul 1777
Septembrie 16, oprese prin hrisov domnesc pe
locuitorii de pe alte moii de a mai pescui in
heleseul mnAstirii Plumbuita dela Mostisea 4)
In anul 1795 Noembrie 16, Alexandru Moruzi

Voevod, intAreste mAnAstirii Plumbuita prin

hrisov domnesc, mila de vinAriciu 5)
Din cele expuse pAnA aci, 6) se poate vedea
cl in decursul a douA secole intregi, XVII i
XVIII, mAnAstirea Plumbuita este ajutatA in
diferite chipuri de voevozii tArii.
Deci i alte legAturi voevodale deck acelea
cu ctitorii ei, se adaogA la istoricul mAnAstirii
Plumbuita, care legkuri, din cele vAzute sunt
destul de suficiente pentru a se vedea dintransele importanta care se Idea i de alti voevozi
ai tArii acestei asezAri bisericesi dela Colentina.
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita Pacb. XV doc. 43.
Pach. XV doc. 65.
V. A. llreche, Is. Romanilor Tom. U Buc.1892 p. 98-99.
A se vedea cuprinsul documentului la Anexe (19).
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita Pach. XVI doc. 26.
N

11

VII doc. 1.

De atufa sumar, lAsand altora libertatea de a se ocupa mai

amgnuntit de acest capitol.

www.dacoromanica.ro

Plumbuita a fosf In frecuf o rnn'sfire

foarte bogafg.

www.dacoromanica.ro

1. Plumbuita o bogatI marastire Cu yin mosii, pliduri, morn case si prgvalii in Bucures% poslusnici si metoh la Slatina.
Biserica crestinA, ca institutiune sfAntA infiintata de MAntuitorul Hristos, nu are de indeplinit

in mijlocul lumii numai un rol haric ci si altul

social.

In vederea realizArii rolului social, incA din

cele mai vechi timpuri, impAratii, domnii si fondatorii, cAnd zideau biserici sau mAnAstiri, le
dAdeau si posibilitAti materiale pentru mentine-

rea lor, la care se mai adAogau si alte bunuri

prin donatiuni, legate sau testamente 1) Aceste
bunuri ale bisericii, erau intrebuintate a poi in
scopuri de binefaceri, creindu-se : spitale, scoli,
asezAminte de ocrotire socialA etc.
Astfel, in mAnAstirile noastre, ctitorii mari

creiate de voevozi si fondatori evlaviosi dupA

traditia imperiului bizantin : cAlatorii au gAsit
adApost, sAracii si orfanii ajutor, bolnavii ingrijire 2), in timpuri grele de rAsboae populatia
refugiu 3), iar statul, cel mai de pret ajutor, manAstirile fiind cele dintAi focare de culturA, in
ele scriindu-se si tipArindu-se cArti bisericesti de
invAtAtura si de slujbA, cronici si traducen i 4)
in genere, cei ce veneau la cAlugArie veneau Cu 1ntreaga lor
avere, lar ficele de oameni bogati, intrate In mantisbre aduceau cu
sine lntreaga lor zestre. Vezi C. Bolliac Monastirile din RomAnia
Bucuresti 1862 pag. 19-20.
N. Dobrescu op. p. 34.

a M. lonescu op. pag. 78-79.

N. Dobrescu op. p. 34.

www.dacoromanica.ro

82

Aa dar, cl mAnAstirile din RomAnia vi-au.

indeplinit real acest rol social, se datorete faptului cA aceste mAnAstiri au fost foarte bogate.
Si mAnAstirea Plumbuita, tristA i sAracl astAzi,
a avut cAndva o mare bogAtie, care se compunea

din moii, vii, pAduri, case in Bucureti, robi i

metoh la Slatina. Inca. din secolul al XVI-lea,
dela primii ctitori, Petru voevod i Alexandru
voevod, Plumbuita avea ceva avere. Hrisovul

lui Mihnea de inchinare a mAnAstirii din 21

Octombrie 1586, ne aratA cA averea pe care o
avea Plumbuita in acea vreme, era compusA
din mo$ii, mori, grAdini i pometuri vui in
dealul Bucureoilor, baie mare i prAvAlii 1).

Desigur ca. aceastA avere a crescut prin donatii i testamente, mult, in, intervalul secolelor
XVII i XVIII. InsA rAul este cl nu avem nici
un isvor complect datAnd din acest timp, din

care sA vedem care era averea mAnAstirii Plum-

buita in aceste secole XVII i XVIII. Anumite

hrisoave dornneti sau alte acte 2) din acel timp, ne

dau in adevAr un indiciu de averea mA.nAstirii

din acele secole, ins& nu in mAsura in care
ne-ar Ei putut-o da o catagrafie care lipsete.
Totui, din isvoarele acestea pe care le avem,
hrisoavele voevodale i actele vechi, precum
mai ales din cteva catagrafii datAnd din secoA se vedea continutid hrlsovului la Anexe (1).
La anul 7178 (1670 Aprille 16), Patriarhul Dosoftei al Ierusalimuhil dA Manastirii Plumbuita, carte de blestem pentru megiagil mogii

Plageni, pentru descoperirea hotarelor moii. (Artily. Stat. Buc. MAntistirea Plumbuita Pach. XII. doc. 13). Deci la aceasta dat6 MAngstirea Plumbuita avea i mosia Plageni, care fnainte fusese a lui Tudor
logofatul i caruia fi fusese intdritti de Alexandru Voevod la 6 Mai
1577 (Arhiv. Stat. Buc. ManAstirea Plumbuita Pach. Xi doc. 3), iar
mai'nainte de acesta a luf Tihu, Intiiritn de Mircea Voevod la 10
unie 7058 (1550) (Arhiv. Stat. Birc. Mangstirea Plumbuita Pach.
doc. 1).

www.dacoromanica.ro

83

Jul XIX 1) putem cunoase pe deplin cl mkastirea Plumbuita a avut in trecut o avere foarte
n'are constnd din :
1
Cinci trupuri de moii, dintre cari trei
In judetul Ilfov : Plumbuita sau Ambesi din ju-rul mAnAstirii, Teanddifu care s'a mai numit P1A-eni i Boldoroeti, i Dudu sau Boleasca
iar

doul in judetul Ialomita : Pietroiu sau T Amburesi i Bucfa.

2
Doul mori : una lngA mAnAstire pe apa
Colentinii i alta pe moia Dudu.
3
Trei hellsae : unul LingA mAnAstire, al-.

tul la ThmAdlu, iar altul la Mostisea .

4

resi.

NenumArate prAvAlii i binale in Bucu-

5
Sate de clAcai, poslustici i robi: la
santa mAnAstire.
6
NouA vii i anume : in dealul Scifenilor,

In dealul Moldoveni, in dealul Mrunfefti, in

valea lui Seman, in valea Crangului, in SAeni,
la Istria, la Breinefti i la Boteni.
Metoh la S'atina cu alt numAr de bina7
le in ora i cu trei trupuri de moii : Barca
(Dolj), Preotefti (VAlcea) i ropefti, Otesi sau
Otopesi 2) (Oh).
Plumbuita, a fost deci in trecut o rnAnAstire
bogatA, cu o avere considerabill.
Aceste catagrafii sunt In numgr de 4 (patru) i dateazit din anii
1828, 1838, 1848 1 1963 kli sunt foarte importante atat pentru cunoaterea averilor MAngstirei Plumbuita, cAt i pentru descrierea starii
.clgdirilor ei, mai ales cele din jur din incinta mAngrtirii.

A se vedea aceste catagrafii la Anexe (20, 21, 22 qi 23).

Pentru toate aceste averi, a se vedea catagrafille ce se ggsesc
La Anexe (20, 21, 22, 23.).

www.dacoromanica.ro

84

Cum ajunge biserica Adormirea Maicii

Domnului din Slatina, metohul manlistirii
Plumbuita.

Din cele arAtate, am vAzut cl manAstirea

Plumbuita dela podul Colentinii, a fost o mAnAstire foarte bogatA.

InsA Plumbuita a fost chiar mai mult cleat

atk : a fost o mare mAnAstire, lavrA, avAnd sub

adiministratia sa i manAstirea Adormirea

Maicii Domnului" dela Slatina, ca metoh, inpreunA cu moiile i cu toate bunurile ei.

IatA cum ajunge aceastA bisericA, cAci la inceput a fost numai o bisericA, metoh al mnAstiri Plumbuita :
Pe la jumAtatea secolului al XVIII-lea se afla prin tara noastrA, dupl mia, cAlugArul grec
Cezarie Daponte, dela mAnAstirea Xiropotam_
din sfAntul munte Athos. Acesta era un grec
italianizat, de familie bunl i foarte detept,
scriind i. versuri.1)

Acest cAlugAr, inainte de a intra in monahism, ocupase in mai multe rAnduri in tam.

noastrA postul de secretar domnesc.

CAlugArit apoi i stabilit in mAnAstirea Xiropotam, vine din nou in tara noastrA cu lemn_
sfAnt,2) dupA milA, pentru reclAditul biserici Xi-

ropotam i a altor nAmestiin.

In cAlAtoria lui dupl ofrande, se gAsea prin_

anul 1759 in Slatina, dupA ce colindase Moldova toatA si Muntenia. Aci gAsi el doi evlavic* cretini, pe Constantin i RAducanu, fii_
marelui medelnicer Ion SlAtineanu, cu maica lor,.
Stanca, care inchinarl mAnA stirii Xiropotam oVezi lonescu Olon, op. pag. 82.

C. Erbiceanu, Cronicari Greci care au scris despre Romani.

Buc. 1888 p. LXV1LXIX.

O. lonescu ion, op. p. 284.

www.dacoromanica.ro

85

parte din averea lor impreunA cu ctitoria pA.rintelui lor, biserica Adormirea Maicii Domnului".1)

Pentru aceia inchinAm noi biserica Ador-

mirea NAscAtoarei de Dumnezeu" o afierosim si

o inchinAm la sus zisa respectabill mAnAstire

(Xiropotam) spre mAntuirea nstr sufleteascA
si a pArintilor nostrii i. spre vellica amintire
ii. dAm i. ii afierosim o moie ce se numeste
Berca, incA o moie ce se numeste Preotesci sau
Bodoesti, amAndouA in districtul Oltului; incA

un loc de 2 sau 3 binale in piatrA ; t6te acestea astAzi inpreunl cu sfAnta BisericA si cu
casele de lngl ea, cu pivnitA...")
La 7 Decembrie 1759, tot in Slatina, C-tin

FAlcoianu si Ilinca Buzescu, alti milostivi cres-tini, afierosesc si ei bisericii Adormirea Macii
Domnului inchinatA la Mnstirea Xiropotam,

partea lor din mosia Berca din Olt, iar Dumi-

trache pe cea dela Otoesti tot din districtul

Olt. Iar in 9 Martie 1760, Ion Postelnicul, un

alt eviavios crestin, afieroseste i. el aceleial
biserici din Slatina, mosia BrAncovu de lAngA.

Rosiorii de Vede pentru sufleteasca mAntuire

a printilor... si spre pomenire neincetatA".)
Jata dar, cum aceastA bisericA, Adormirea
1VIaicii Domnului" din Slatina aiunge inchinat6.4)

mAnAstirii Xiropotam din siAntul Munte inpreunl cu averea ei, la care se adaogl apoi dela
alti evlavioi cretini si alte averi, prin danie.
Biserica aceasta fusese Muta de Tan! Slatineanu, vel medelnicul l de !adule su Nicolae SlAtineanu.
A se vedea hrisovul lui *tetan Mihai Racovita din 24 lunie 1764.
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbulta Pach. 10, 4.
G. M. lonescu, op. p. 85.
G. M. lonescu, op. pag. 95-96.
intArirea acestei fnchinari este facut de Alexandru loan Ipsilante
la anul 1797. fulle 1, prin brisov domnesc. (Arhiv. Stat. Buc, M-rea
Plumbuita Pach. XV doc. 83).

www.dacoromanica.ro

86

MAnastirea Xiropotam, stabileoe apoi acea-

sta biserica dela Slatina, ca metoh al mAnastirii Plumbuita, care ira inchinata de mult mA-

nastirii Xiropotam din santul Munte, centralizAndu-i astfel atilt conducerea at i administratia bunurilor, la Plumbuita.
a) Legiituri voevodale cu metohul Mad stirii Plum
bu ita dela Slatina.

Atentia voevozilor tarii romnepti fata de-

mAnAstirea Plumbuita, mergea pin& acolo ca.

i. metohul dela Slatina era privilegiat, acoran-

du-se i acestuia scutiri de dijme, mile de vinariciu etc.

La. o serie intreaga de domnitori, care fac

aceasta :
Scarlat Grigore Ghica Voevod, ii intarete mina--

stirii Slatina, la anul 7269 (1761) in 12 Martie,..

prin hrisov domnesc, scutire de vinariciu i altele.1)

$tefan Mihai Racovitei Voevod, da carte dom-

neasca minastirii Slatina la anul 7272 (1764)luna Iulie in 24, pentru nite scutelnici, vinariciu i. altele.2)

Alexandru Scarlat Ghica Voevod, la anul

1767 -

Iunie in 15, da prin hrisov domnesc scutiremanastiri Slatina de dijma i altele.3)

Scarlat Grigore Ghica Voevod in anul

1767

Octombrie 5, da ordin ispravnicului de Olt cu

privire la vinariciul mAnAstirii Slatina.4)
Alexandru Voevod, in anul

7283 (1775)

in a-

celap an and da hrisov de mila mAnAstirii.

ArbIv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita Pacb. XV. doc. 46.
,
. X, doc. 4.
X, doc. 5.
a
ID
0
,
IX, doc. 17.
a
e
so

www.dacoromanica.ro

87

Plumbuita i cu aceia data, 28 Iunie, da i

mAnAstirii Slatina scutire de dijma.1) Iar in anul 1778 Noembrie 16, Ii da lila de vinAriciu.2)
Nicolae Constantin Caragea Voevod, da deasemenea mila de vinAriciu mAnAstirii Slatina prin
cartea domneasca din 8 Septembrie anul 1782g)
Tot acest domn, da acestei manastiri prin
sovul din 28 Septembrie anul 1782, mila de vi-

nArici i altele 4)

Mihail Constantin $utu Voevod, da in anul 1783

luna Octombrie, manastirii Slatina, hrisov domnesc de scutire de dajdii, mill i altele 5)
Nicolae Petre Mavrogheni Voevod, da in anul
1786 Septembrie, hrisov domnesc mAnAstirii Slatina pentru mila de vinAriciu 6).
Alexandru Constantin Moruzi Voevod, da manastirii Slatina in anul 1793 Mai 24, hrisov domnesc prin care ii intarete stapanirea peste nite
vii, tigani i altele ').
Alexa'ndm Ion ipsilahte Voevod, intarete in anul

1797 Iulie 1 prin hrisov domnesc, inchinarea

manastirii Slatina cu toatA zestrea ei data. de
fondatori, catre manastirea Xiropotam 8).

b) Starea metohului dela Slatina in secolul al

XIX-lea.

Mai multe tiri despre metohul acesta dela

Slatina al mAnAstirii Plumbuita, nu prea avem

decAt pela mijlocul secolului al XIX-lea.
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita Paeh. X, doc. 7.
, 1X, doc. 18.
g
.
u
g
IX, doc. 20.
.
u
X doc. 8.
,
.
.
u
u
,.

.
.

.
.

.
.

.
,

,,

.
,

X doc. 9.
X, doc. 21.
X, doc. 10.
XV, doc. 83.

www.dacoromanica.ro

88

Adormirea" dela
In timpul acesta, biserica
Slatina, manastire si ea caci avea asezare calugareasca intrInsa, se prezinta bite() stare destul
de trista. Si aceasta: este explicabil, cnd ne gAndim ca. egumenii greci se ingrijeau mai mult

de veniturile moiilor decat de starea santului

loca.

Acela lucru se inampla si la Plumbuita.

Starea de jale a bisericii, Adormirea .Nlaici
Domnului" din Slatina, cunoscuta acum sub numele de mnastirea Slatina, metoh al Plumbuitei, in care se gasea la anul 1859, se vede de
acolo : a administratorul districtului Olt o face
cunoscut IVIinisterului de Culte in acest an, ail.-

tnd a biserica este ruinata. si necesita urgente

masuri la care Ministerul invita pe egumenul mA-

nastirii Plumbuita prin ordinul No.

967/1809 sa

se ducl la Slatina sa aranjeze cum e bine

la care acesta, Acxentie Plumbuiteanu, egumenul dela manastirea Plumbuita,, aspunde cA. fiind ocupat cu arendarea mosiilor Dudu si Tamadau, dupa ce va termina imediat va merge
acolo.)

Egumenul acesta insa, nu s'a dus la Slatina dupA.

cum raspunsese Ministerului, iar administratorul

districtului Olt, in luna M.ai, aduce din nou

la cunostinta Ministerului de Culte starea proa-

st.i. in care se aflA manastirea Slatina ce de-

pinde de mnastirea Plumbuita i. ca chiar preotii

sunt neplAtiti, amintind de doi preoti la acea

bisericl, 2 paracliseri si un cintaret, care cu
totii sunt neplatiti.
Ministerul, invita din nou prin ord. No. 1401
Mai 30 1859, pe egumenul dela Plumbuita sa ia
masuri. 2) In zadar insa, caci in August 1859

1) Arhiv. Stat. Buc. M.rea Plumbulta dos. Nr. 3196. Dosarul Ministerului de Cult 51/1858 fila 5.

1) ldem fila 9-10.

www.dacoromanica.ro

89

acelas administrator, sesizat si de protoeria districtului Olt, raporteazA din nou Ministerului
spunAnd : cl aceast sfAntA biseric fiind inzestratA cu venituri, este trist a se vedea in asa
proastA stare, mai ales cA se aflA in orasul de

resedintA al districtului". 1)
In cele din urmA, mAnAstirea aceasta, este re-

paratA de egumenul dela Plumbuita, dar plata

lucrArilor se face din suma de lei 27.000, pe
care arendasul mosii BArca din Olt anume Ion
Popescu, avea s'o dea egumenului m-rii Plumbuita. Acesta se vede cA era un om cam carcotas cAci este silit sl dea banii m-rii, de cAtre
administratorul districtului?).

Se poate dar deduce, starea in care se Ala

acest metoh. dela Slatina la mijlocul secolului

al XIX-lea, cu toate averile si. mosiile lui, trebuind ca 1VIinisterul de Culte sA insiste, in urma rapoartelor primite, sa fie reparat. Aceasta

egumenii greci care

conduceau acum Plumbuita, nu se interesau declovedeste incAndatA

cA.

loc de buna stare a sfintelor noastre locasuri

de inchinare si nici chiar de viata cAlugAreascA

dinteinsele 3) ci numai de mosiile lor si de cele-

lalte averi de pe urma cArora puteau esi banii

care se trimiteau regulat, sub formA de ajutoare
desigur, la m-rea Xiropotam a cArei stare era
Ins& in acel timp foarte infioritoare.

RAmne ins& un lucru necontestat ; ca. Plum-

buita in veacul acesta al XIX-lea, era o mare

mAnAstire, cu mosii, vii, pAdure, helAstae, mori

bAi, binale, prIvAlii si metoh la Slatina cu alt

rand de mosii si averi.
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita dos. Nr. 3196. Dos.Min. Cul.
51/1858 fila 11.

ldem, fila 32, 55, 70 i 126.

Dovada a viata calugareascil secatuise Cu totul, este ca la

M-rea Slatina, nu ramasese cleat: 2 preotl, dot paracliseri i un

cantaret.

www.dacoromanica.ro

IV
Mnsfirea Plumbuifa In secolui

al XIX-lea

www.dacoromanica.ro

1. Cutremurul cel mare din anui 1802. Stricarea bisericii si repararea el.
In anul 1802, luna Octombrie in 14, a fost
marea miscare sismica cnd s'a cutremurat pamntul foarte tare. Atunci au cazut toate turlele
bisericilor din Bucuresti si clopotnita cea mare

(turnul Coltii)1), provocandu-se si la manastirea

Plumbuita mari stricaciuni 2).
A ceste stricaciuni nu puteau desigur ramne
nereparate, mai ales ca Plumbuita era o manastire

foarte bogata. Si cel care in adevar a infaptuit

In acest timp o frumoasa opera gospodareasca
la Plumbuita, dregand stricaciunile produse bisericii si clopotnitii din cauza cutremurului pomenit, a fost arhimandritul Dionisie din Ianina,
egumen si al m-ni Xiropotam din Sf-tul Munte
Athos.

In capitolul in care am vorbit despre pisania

actual a bisericii Plumbuita, am aratat cu
multe dovezi imposibilitatea ca acest Dionisie
sa fi rezidit biserica din temelii cat si motivele

care au stat la baza faptului de a se fi scris

in pisanie ca.: ..biserica fiind daramata cu totul

din cauza marelui cutremur, a fost inaltata asa
cum se vede atat biserica cat si clopotnita prin
cheltuiala si sarguinta lui Dionisie"...
D. Casell, Cntremurul cel mare din 1802. Gazeta
1V No. 173, 19 Mai 1935.
MunicipalAn.
Hrisovul lui ion Caragea Vociti din 28 Aprilie 1813 An. Ac. Rom.

vol. 19 pag. 158-159.

www.dacoromanica.ro

94

AdevArul este cA a cest Dionisie a fAcut repa-

ratii la bisericA si clopotnitA si acestea sumare

cAci turlele dela bisericA 1) n'au mai fost refAtute iii starea lor de mai inainte, ci in locul lor
a fost ridicatA o micA calotA pe naos, dupl unii
ciliar fArA gust.

Cu ocazla restaurar!l blsericit tn anal 1933 s'a dat peste vechile

arcade ale prldvorulut care la tnceput a fost des chis.

A mai &cut la bisericA acest Dionisie si unele

1) Ca biserlca Plumbuita a avut turie este lucru absolut neindolos.
Aceasta se vede din aspectul g-ral al sfantului Loca, din pictura inteTioara a ctitorlior care tin in maini biserica avand turie qi din faptul

ca pe interiorul zldurilor pe care s'au ridicat aliadata turlele sau

-turla din tata, aci se afia tablouri in tempera nu In fresca avt
.cum a fost pictata biserica mai Wat ceiace dovedete ca pictura de
azi a pritvorului dateaza de atuncl decand s'au reparat iii consolidat
zidurile acestea deplasate din cauza daramaril turiei din fata.

www.dacoromanica.ro

95

modifican: inchizandu-i pridvorul care era

des-

chis 6 prevAzut cu arcade pe stalpi specifid

bisericilor din veacul al XVII-lea, pridvor

care dAdea sfantului locas o infatisare mult mai

plAcutA.
-

L
Ptin restaurare, au fost letsate urmele minunatelor arcade $i stdl.
Oar vechiului pridvor.
Lemnul ce se vede a fost glfsit In zid acopen!. Este de stejar $1
'Ikea leglitura arcadit, asemcIn8nduse faarte mull ca legtitura arcadelor
tot de lemn de stejar fi de aceiaft formd
dela prid.
Porul cleldint casil domnegti din curtea bisericii.

In interior i-a desfiintat zidul sau arcadele

www.dacoromanica.ro

96

care despartea ca la once biserica veche 1) naosul de pronaos, care zid astazi este disparut 2).
Tot atunci s'a desfiintat i. zidul dintre prid-

vor i pronaos unde era ua dela intrarea in

bisericA, inlocuindu-se cu doi salpi care tin cafastul deasupra caruia in locul boltilor maestre
de alta data ale turlelor sau turlei din fatA 3),
s'a facut un tavan de seandura format din mici
patratele i pictate Cu cate o stea.
Deasemenea, tot acest Dionisie a mai facut i
o revizuire generale a picturii bisericii, aducand

Tot cu ocazia reslourliril din anul 1933, s'a dat fl de cachea nisti
din Ala bisericil unde era icoana hramului. Astdzi desilIcutd, cuprinde lar tntr'ansa aceastd !coon&

probabil pictor din Sfntul 1VIunte, care a reparat vechea pictura in fresca i a complectat-o in tempera in locuri unde peretii fusesera
stricati prin cutremur.

Pentru cel ce vine prima data in biserica

Plumbuita i nu cerceteaza mai cu amanuntime

aceasta picturk o fixeaza foarte uor in pictura
secolului al XIX-lea. Aceasta pentruca reparaN. Ghica-Budeqii op. pag. 9.

56.

Biserica pe care o tine In mAini AlexandruVodg si Ecaterina

doamna, are dota turle, una pe naos si alta in fatti, lar cea pe cate
o tine Matei Voevod si Elena doamna, are trei turle, una pe naos
si clout( In Mtg. Deci candva a avut dou sau trei tulle.

www.dacoromanica.ro

97

tia i adaogirea de pe vremea lui Dionisie este

mai pronuntata, pe cand pictura veche cere sa
fie desprinsa din cea a secolului al XIX-lea
care fapt cere deosebita atentie i competinta.
Deci este drept i trebue sA. recunoastem aceasta, a prin osardia arhimandritului Dionisie,
din banii manastirii ins& nu ai lui, intre anii
1802-1806 s'au dres la Plumbuita 1) cele ce fuse-

sera stricate din cauza cutremurului.

2. Egumenii greci incep a instreina *i vinde

din averea mitniistirii.
Curentul national-bisericesc 2) care cretea pus-

ternic acum la inceputul secolului al XIX-lea

pune in mare nesiguranta pe egumenii greci ai
manastirilor inchinate. Acetia, in scopul de a
profita cat mai mult de bunurile acestor manastiri,

nemultumiti numai cu veniturile agonisite din

arenzile moiilor, chiriile praviilor, agoniseala
morilor, rodul viilor etc. etc., incep a instreina
i vinde din bunurile lor. Acest lucru se intampla. i la Plumbuita.
Astfel, in anul 1816 Iulie 20, egumenul manastirii

Plumbuita in schimbul unei sume frumoase de

bani, elibereaza act lui Antonache Hagi Teohari
pentru nite pAmnt dat acestuia din vatra manAstirii 3)
Biserica Plumbuita, altd data hiveMil cu foi de plumb din care
cauzd fi poartd numele, acum la reparatia Muhl de Dionisie, este
Invelita cu qindrIld pe care la anul 1838, o gasim stricatd rdu. Vezi
catagrafia din anul 1833. Anexa punct 19.
Mai ldmurit vezi la anexe (28).
Min. de Domenii, M-rea Plumbuita, dos. No. 343 vol. 1, 1865. Acest

act este legalizat de warele logofdt In 23 Oct. 1818 gi apoi vizat de

Trib. Ilfov S. Ill In anul 1863. Dela acest grec Antonache, dela care
se trage numele Cartlerului Andronache de azi dela Colentina, avem
la Plumbuita 4 candele mari. Pe dansele se all aceastd inscriptie
mist{ In grecete ; Ddrutrea lut Antonache Teohart 15 !alto 1809.

www.dacoromanica.ro

98

In anul 1820 Noembrie 21, minastirea Xiropotam din Santul Munte trimite catre mnastirea Plumbuita dela Colentina adres in care se
pomeneste c aceasta mnastire se gasete in
mare nevoe de alt chip nu este dect sa se imprumute daca nu vor vinde oarecari din moii..."
dndu-i toata. voia egumenului acestei manastiri
.i epitropilor sa vnd din ele sl-si acopere nevoia 1).

Ce s'au vandut imediat in urma acestei inputerniciri dela Xiropotam, nu stim. Insa ca s au
facut vnzari este mai mult ca sigur. Apoi ce
s'au fcut cu banii proveniti din aceste vnzari ;

ca s'au intrebuintat la mnastire sau au luat

drumul Sfntului Munte, iar nu stim nimic.

Faptul insa ca la Plumbuita atat biserica eit
si celelalte cldiri din curtea manastirii au ramas

inca in stare trista, se poate vedea din catagrafia, din 4 Aprilie 1828 2)
Instreinrile averilor Plumbuitei deci, inca continua. Egumenul Paisie.Plumbuiteanu, prin zapis

mAnastiresc da cu embatic" pamnt din vatra

mnastirii la 23 Aprilie 1838 lui Gheorghe Niculescu, in schimbul sumei de lei 16.000. Motivul acestei instreinari, era iar pentru intmpinarea trebuintelor mnastirii"...care a ajuns in
ruina cu desavarire ne mai avand alte mijloace
de intretinere si restaurare". 3)
Dar n'a fost destul nici aceasta suma pri-

mit dela Gh. Niculescu, caci dura opt luni

mai trziu, adic. in Iantarie 1839, egumenul

Paisie Plumbuiteantt mai primea inc 12.000 lei

tot dela acest Nidulescu.
Arhiv. Stat. Buc. Mitropolia Buc. Netreb. Pac. 245 doc. I.
Vezi la Anexe (20).
Min. dom. M-rea Plumbuita dos. No. 343 vol. 11865. Actul este
In grecete. Dosarul se afla in arhiva Ministerului de Domenii unde
a fost consultat de mine.

www.dacoromanica.ro

99

In total, pAmAntul dat numai lui Gheorghe

Niculescu se ridica la numArul de 320 pogoane
mari. 1)

Iar ceiace s'a dat din vatra manAstirii intre

1839, acestui Gh. Niculescu si lui
Antonache Teohari, sunt in total 503 pogoane,
sau stAnjeni pAtrati $erban-Vode 651, 888

.anii 1816

dupA cum gAsim in hotArnicia 2) intocmia de in-

ginerul Ion GrAdisteanu in anul .1871 in baza

adresii Trib. Ilfov S. II. No. 7624/1868.
InsA ,cu tbate aceste instreinAri de pAnanturi,
starea trisa a santului locas rArnnea aceiai,
clovad ca banii luati nu intrau in reparatii sau
alte imbunAtAtiri la santa mAnAstire ci mer.

geau in ala parte.

Incetarea acestei situatii triste din mAnAstirile

inchinate, adica instreinarea de averi, avea s

se inaptuiascA mai apoi and statul incepu sAii
ex ercite sever controlul asupra lor, obligAnd pe
egumenii respectivi sA, tina seama de toate dispozitiunile care li se dAdeau prin. Departamentul
Trebilor Bisericesti. (Ministerul de Culte).

3. Mngstirea Plumbuita, In anii 1823, 1824,

1825 si 1826 a fost molipsita de ciumN.
MAnAstirea Plumbuita, ciumatA destul de egumenii greci, a mai fost bAntuitA in acest secol al

XIX-lea si de laprasnica boall a ciumii. Aceasta se vede din cuprinsul unor inventare 3) ale
vremii, acute la porunca sardnirii.
Astfel, in inventarul de venituri de pe anul
_

1823, dui:a ce se aratA numArul talerilor (banilor)

Min .Dom. M-rea Plumbuita dos. No. 343 vol. I.

.
. . ,,
fila P03.
.
.
Sumare si incompiecte. Nu se p omenesc Inteinsele toate bunurile m-rii Piumbuita ce erau aductitoare de venit. Mergand la sttipa.
tire aceste inventare trebula desigur sit se vadg dintegnsele, ca
Plumbuita este o m-re stiracg etc. Asa cerea inieresul grecilor.

www.dacoromanica.ro

100

incasati pi locul de unde se incasasera, se spunemai jos : mopia dimprejurul manastirii din pri-

cina caci sau molefsit m-rea da naprasnica

boall au ramas nedata pi nimic nu s'a strinsdupa dansa, nici moara au lucrut nici carciumile, chiriile da locurile i hanurile din prejura
mnastirii asemenea nu s'a luat din pricina molefnii. Vinurile stau la vie nevAndute, neputandu-se aduce la manastire tot din pricina molefnii". 1)

Deasemenea in inventarul anului 1824, jar,*

se pomenepte ca. mopia din prejurul manastiri
din pricina caci s'au molipsit manastirea pi au fost

spitalul de ciumati au ramas nedata pi nimic nu

s au strans dupa dansa." 2)
Acelap lucru II pomenesc pi inventariile din
anii 1825 pi 1826. In cel al anului 1826 insa se

spune ca: mopia din prejurul m-rii precum pi

chiriile locurilor din prejurul m-rii iarapi se nadajduepte a se implini fiindca este a se ridica
sigil dela m-re". 3)
Arhiv. Stat. Buc. Catastige m-regti No. 137 fila 7.
lata gi inventarul de venituri al anului 1823:
Venitul m-ril Plumballa pe lealul 1823.
2500 Talen mogia Tamildau.
mogla dinprejur m-rii Cu morile.
2800
1200 .
mogia Dudul.
1577
chhille pravaliilor gi a locuriIor.
500
1514

Pietroiul.

folos dela viile ce se lucreaza gi Cu scutelnicl._

10.091 bez. bate cheltuelile.
Acestea, In atara de milele domnegti, dela vinariciu, vama gi sane._
Arhlv. Stat. Buc. Catastige m-regti No. 937 fila 7 gi 9.
Arhiv. Stat. Buc. Catastige m-regti No. 137 lila 9.
Jata care erau milele domnegti In anul 1824:
Taleni

800 dela vitariciu.

200 dela ocna.
166 dela carvasana.
1166

www.dacoromanica.ro

101

Se vede dar ciar din cele de mai sus, ca din

anul 1823 mAnastirea Plumbuita fiind molipsita

de ciuma a fost prefacuta in spital de ciumati

care a functionat inteinsa pAna in anul 1826
cAnd se astepta ridicarea sigiliilor, cu alte cuvinte se terminase molima.

4) MAnlistirea Plumbuita in anul 1848 a fost

folositli ca inchisoare politicK.
Nu este desigur in scopul lucrArii noastre sa
vorbim despre miscarea nationala dela 1848.
Totusi nu strica sa reamintim ca in acest an
o constiinta nationala inflorise si cauta forme
de expresiune.
GAndul tututor, era spre desrobirea de sub jugul

strein purtat atAta amar de vreme.

Insa aceasta miscare care isi luase chiar un
avAnd popular, incepu sa fie inabusita prin diverse mijloace, cel la ordinea zilei fiind : ridicarea dela domiciliu sau de unde putea fi prins
banuitul si dus la inchisoare.

In timpul acesta, Plumbuita cu zidurile-i inalte

de cetate este transformata in inchisoare politi-

ca. Jata dar, cum cei in cauza sunt adusi aci

la Plumbuita :
In ziva de 24 Octombrie 1848, se trimite spre
publicare o corespondenta din Bucuresti, Gazetii de Transilvania" 1) prin care se aducea

la cunostinta noutati privitoare la cele ce se

petreceau in principate ; cum wat& ziva si toatA

noaptea ostasii, rusi .1 turci, patruleazA. Scolile's

transformate in cazarmi iar de la ora 8 ' dim.

In acesta zi, s'au inchis barierile cu muscali.

1) Anal 1848 ta prInclpatele Romdae. Acte I documente publicate

cu ajutorul comitetului pentru ridicarea monumentului lu L C. Bra.
itianu. Bucuret1 Toni. V. pag. 264.

www.dacoromanica.ro

102

Luarl 'pe lipscanul Petrovici, pe negutAtorul

Mincu, pe un cApitan din militie, pe boerul
Steriad, pe Iancu Cretianu, pe Cipescu i au tot
arestat la 40 de persoane pang la ora 2, cAnd
intre baionete muscAlesa
dus la Plumt,uita" ').

Prin ordinul No. 1625 al departamentului

Trebilor din LAuntru (Ministerul de Interne) al

Teril-RomAnesa, cAtre politia Capitalei (Oct25) se poruncete a se trimite alti arestati
Plumbuita, spre a fi primiti aci de cAtre ostirea
orAnduitA spre pazA"2).

Orin ordinul No. 744 (28 Oct. 1848) CAinalTarii, caimacan iscAlind. Const Canta-cuzino, scrie cAtre departamentul Trebilor din
LAuntru : cA generalul consul al Rusiei, flind
sA viziteze detinutii dela Plumbuita, a constatat
cAnia

aci ferestrele fArA gergevele i geamuri i pe unii

bolnavi. Se invitA departamentul sl se punA.

imediat gergevele i geamuri i sl se trimitA un

medic care sA aibe bilet dela general sA. poatA
intra 3)

Tot in 28 Oct. 1848, generalul rus Ref eld

comandantul oraului Bucureti, in adresa Nr.

197 cAtre 1VIinisterul Trebilor din LAuntru amintwe de 19 oameni, incepAtorii turburArk in
judetul Teleormanule care au fost trimii spretinere sub arest la Plumbuita" 4).
La 15 Noembrie 1848, C. Urziceanu scrie in
Gazeta Transilvaniei, cum cl cei arestati adunati de prin biserici etc. furA grAmAditi cu totii i
Inchii ca sA. stea la pAstrare in manAstirea Plumbuita. Apoi pomenete i el o intAmplare : cA-

intr'o zi luA foc mAnAstirea sau casa lui HrisAnul 1848... op. tom. V. pag. 264.
Anul 1848.,. op. vol. V pag. 270.
3. Anul 1848... op. vol. V pag. 282-283.
4) Anul 1848... op. vol. V pag. 286.

www.dacoromanica.ro

103

tos, ce era acum drept temnitA celor ce ad c'A.-

zut in rAtAcirea de a se lua dupA vorbele lui

Hristos. Ardea Casa Domnului. Prizonierii ti-

pad, ofiterul nu putea sA-i scoatA pAnA la a doua

porunce i trimitAnd. apoi la general sA dea

poruncA i se aduse vestea sA-i scoatA 1).
IatA dar cum in anul 1848, Plumbuita devine
i. inchisoare politic& unde sunt inchisi toti cei in-

vinuiti de crima de a-si fi iubit neamul.

In chipul acesta, mAnAstirea Plumbuita, ctitoria

voevozilor din trecut si mai cu seamA a lui

1VIatei Basarab, cunoaste pe toti inflAcAratii na,
tionalisti dela 1848, care prinsi si ad.usi aci in-.

tre zidurile grAitoare de vremuri de onoare ale

neamului, esiau apoi mai intAriti i mai oteliti in
lupta lor pentru desrobire, poruncitA i hrAnitA
de avntul sufletului curat romanesc.

5. Manlistirea Plumbuita dupii anul 1848.

UrmArile politice, sociale i bisericeti ale
micArii de redesteptare nationalA dela 1848,
furA fericite pentru neamul nostru romnesc.
Incet si sigur se urmArea deparazitarea de streinii care indulciti ca si azi de bunurile gAsite
la noi nu se prea impAcau cu cedarea lor.
Prin dispozitiuni de stat, lucrurile iau acum
un ritm national, cu toatA perseverenta, intrigA-

ria i unelitrile grecilor care stApAneau prin m AnAstirile inchinate o mare parte din averea tArii.

In adevAr, problema aceasta era foarte grea,

pentru rezolvarea cAreia trebuia un netAgAduit

curaj care se dovedi in vremea domnii lui Alexandru Ioan Cuza.
In adevAr, in acest timp guvernul prezidat de
M. KogAlniceanu, ridicA egumenilor greci drep1) Anul 1848...op. tom. V. pag. 435.

www.dacoromanica.ro

104

tul de a mai arenda moiile mAnAstireti"

iar in

acela an, 1860, insui Domnitorul Cuza inainteazi parlamentului spre deliberare i legiferare
proectul intocmit sub ministeriatul lui N. Cretulescu ; dup.& care (artic. 1) averile mAnAstirilor inchinate aveau sl fie administrate de Mi..

nisterul de Culte iar numai 1/4 din restul plusului ce rAmAnea dela cheltuelile cu intretinerea
sfintelor locauri etc. urma sa, fie trimis mAnAstirilor cAtre care era fAcutA inchinarea (artic.

2). Cat despre numirea egumenilor, aceasta de

acum incolo urma sl fie flcutA de domn (artic.
3) prin Ministerul Cultelor2).
Astfel ca.i la Plumbuita ca i la toate celelalte mAnAstiri inchinate, era in acest timp, ca
urmare a tuturor acestor dispozitiuni de stat, o

mare frAmAntare intern& cu fel de fel de controluri, inventarien i i ridicAri de acte i chiar cArti

vechi, in timp ce pe mAnAstirea Xiropotam o

interesa foarte mult ca numirea egumenilor sA.
fie in persoana celor alei de ea. Desigur, pentruca sa. aibe siguranta ca. bunurile mAnA.stirii
aveau sA fie indreptate tot spre SfAntul Munte.

In aceastA vreme la mAnAstirea Plumbuita era

ca egumen ahimandritul Acsentie, care luase conducerea mAnAstirii in 25 IVIai 1857.
Aces ta fiind Inca In viatA i egumenie, din

ce motive nu se tie, mAnAstirea Xiropotam din

Sf. Munte Athos alege in locul sail pe Mercurie
arhimandritul, tot grec, pe care-1 intArete cu o

scrisoare de numire i cu incl alte douA scrisori dela patriarhul Ioachim al Constantinopolului : una cAtre domnitorul Cuza i alta cAtre
Ministerul Culielor, prin care se solicita recunoaterea lui Mercurie ca egumen la mAnAstirea Plumbuita.

Pr. kon. Coman Vasilescu 1storicul m-rilor lnchinate 1 epoca

lui Cuza Voda. Fasc. 1 Buc. 1929 pag. 11.
Pr. icon. Coman Vasllescu op, pag. 12.

www.dacoromanica.ro

105

Din aceste foarte importante scrisori 1) se vede ciar cA grecii devin acum rugAtor, ba chiar
linguitori.

Venind insa in tara Mercurie, cu toate scrisorile lui nu putu face nimic, cAci tot Acsentie
rAmAne mai departe egumen la Plumbuita pAnA

la moartea sa.

Decesul lui Mercurie, il aduce la cunotinta

Ministerului de Culte la 15 Decembrie 1862,
insui acest Mercurie care se stabilise la Plumbuita.

Nici acum barem, insistentele lui nu au fost

incununate de succes, cAci Ministerul de Culte
In loc sA faca numirea lui Mercurie cere revizorului bisericesc luarea in primire a averii manastirii, inventarierea i. sigilarea 61). Iar apoi
Domnitorul tArii Alexandru Ion Cuza, intl.reste prin decretul domnesc No. 140 din 5 Februarie 1863, ca epitropi la mAnAstirea Plumbuita:

pe arhimandritul Grigorie, egumenul dela m-rea

Radu-Voda, Averchie egumenul dela m-rea Sf.
Apostoli i Policarp egumenul dela m-rea Mihai Voda 2).
Grigore i Policarp insA, motivand Ministerului de Culte ca. din cauza ocupatiunilor dela mAnA-

tirile lor nu pot sl mai indeplineasca i insArcinarea de epitropi la Plumbuita, la 12 Martie

1863 Domnitorul Cuza numete in locul lor pe
Arhiereul Livias Atanasie Zlatareanu i pe arhimandritul Hrisant Spiridoneanu 3).

1) A se vedea continutul sl fotografiile acestor scrisori de numire

si de recunoastere a lul Mercurie, la Anexe (24-25-26).
Arhiv. stat. Buc. dos. No. 1350 M-rea Plumbuita dos. M. Culte
No. 540/860 fila 3-7 si 8.
Arhiv. Stat. Buc. dos No. 1350. M-rea Plumbuita, dos. M. Culte
No. 540/860 fila 21.

Arhiv. Stat. Buc. dos. No. 1350 M-rea Plumbuita dos. M. Culte
No. 540/860 fila 24-29.

www.dacoromanica.ro

106

Cei trei epitropi sunt si instalati la manastirea

Plumbuita in urma ordinului Ministerului de

Culte No. 10949/1863 Aprilie 111). .
Insa functiona. rea acestei epitropiii este de
scurta durata 2) ocupandu- se majales de punerea

lucrurilor in regula dupa moartea lui Acsen.

tie, lichidand si cu Mercurie care cerea o suma
de bani pe motivul ca o cheltuise dela el cu inmormantarea si cu ingrijirea de sufletul fostului
egu men.

Starea manastirii si in acest timp era destul de

trista. 0 hrtie oficiala, raportul No. 6 din 14 Iunie 18633) arata ca. starea invelisului bisericii
Plumbuita este asa de proasta incat ameninta cu
claramarea boltii" 4). Acest amanunt, ne arata

situatia gospodareasc deplorabila pe care o

lasase la Plumbuita egumenii greci.

- Tot din scriptele acestor calugari-epitropi, mai
vedem ca in acest timp manastirea Plumbuita avea ca personal : unsprezece suflete,5) in afara de

oamenii de serviciu pe care ii avea pe la vii,

cum se gasea la via dela Scaeni 6) vierul Manola che Ionit si in afara de personalul meto-

hului dela Slatina.

Deci iat marea lavra, Plumbuita, cu rflosii,
vii, mori, helastae, cladiri, pravalii etc., cat per-sonal avea in acea vreme, grecii inversand scopul tuturor veniturilor daruite de ctitori si binefacatori pentru intarirea manastirii si hrana
Arhiv. Stat Buc. Dos. No. 1350... fila 56.

.3)

,
, ,
IP.*W
Mg

107.
1.

Mai importanta decat aceasta adresa este catagrafia din 16 Aprilie 1863, -adica dela luarea in primire de catre cei 3 epitropi a veriitului m-ril. Este cea mai complecta categrafie din secolul al XIX-lea.

A se !edea la Anexe (21).

Arhiv. Stat. Buc. dos. No. 1193 in-rea Plumbuita (dos. Min.
Culte 121/1663) fila 107.

Hem fila 100.

www.dacoromanica.ro

107

.,

dumnezeiesuor cAlugAri care acum se giseau

-numa cAtiva i aceia streini.

Administrarea mAndstirii Plumbuita de cAtre cei
trei epitropi, a fost dupl cum am spus de scurt&
iduratl, cAci in acela an, 1863, se numese la

Plumbuita un curator in persoana lui Hypolit

Demetrescu, care in 3 Decembrie 1863, prin raportul No. 6, aducea la cunosinta Ministerului
cA. mai multe lucruri : buti, candele, perdele
farfurii etc. specificate in inventar, sunt in lips&
la mAnAstire.1)

Astfel cA in timpul legii secularizArii, con-

ducea mAnAstirea Plumbuita in locul egumenilor

greci i a epitropilor amintiti, acest Hypolit,

cAlugAr plmAntean, in calitate de curator (ingrijitor).

6. Secularizarea averilor mAngstiresti cu urmarile sale la Plumbuita.

Luarea de cAtre stat a averilor mAnAstirilor inchinate i lichidarea complectA a problemii acestor mnAstiri, se face prin legea secularizArii din.
13 Decembrie 1863, publicatA in 17 Decembrieacela an.

Statul deveni astfel proprietarul tuturor averilor acestor mAnAstiri din RomAnia conform
artic. I al acestei legi. De acum incolo, problema
de stat, cAci era o problema de stat ca o mare
parte din averea nationall sA fie in 'Mini streine,.
fu rezolvatA definitiv i fericit pentru stat.
Cu toate acestea, astAzi cAnd multe din fostele mAnAstiri sau biserici secularizate, recunoscute

ca monumente istorice de mare valoare, se pre-

zint& in ruina i in stare de jale, se ridicA o obiectiune, singura obiectiune valabilA ; dece prin legea.
1) Arhiv. Slat Buc. Dos. 1350 mrea Plumb. lila... 198-199.

www.dacoromanica.ro

108

secularizArii li s'au luat acestor a5ezAminte strA-

tune i viata, adicA i putinta de a se mai mentine ca monumente istorice dacA nu ca fundatiuni
sacre cu anumite indatoriri de viatA cAlugAreascA pentru care fuseserA zidite i dAruite cu

averi de fondatori i binefAcAtori ? 1)

Ca urmare acum a legii secularizArii, trecurl

5i averile mAnAstirii Plumbuita in posesia statului.

RArnas1 astfel fArl de nici un venit propriu, cu

-toatA depinderea ei de 1VIinistrul Cultelor, mAnAstirea lui Matei Basarab i a celorlalti ctitori

-voevozi dela Colentina va ajunge in stare mai

-tristA *i in ruinA, aa cum a fost pAnA mai acum

-cAtiva ani de cAnd am inceput cu mijloace in

afarA decAt ale statului, stAruinta pentru reinvierea ei prin restaurare.
Revenind acum la stArile de lucruri aflAtoare
In Principate imediat dui:4 secularizare, avem a
1) Daca secularizarea; a fost un blue de slat si national, In chipul

cum s'a facut adica de a se 1ua totul m-rilor Inchinate, a fost

un rau pentru aceste m-ri. Streinii, respectiv grecii, Cu rnasurile care
-se luase I prino secularizare care sa tina seama si de putinta de

a se mentine m-rea daca nu ca vlata calugareasca cel putin ca

cladire, ar fi plecat desigur. Astfet eu cred ca secularizarea In chipul cum s'a facut, adica prea radical, a fost si un rau pentru aceste
m-ri.

Averile care s'au luat dela m-rile Inchinate, mosii, terenuri etc.,

cnele din ele au intrat tot in mainile strainilor. Azi In jurul m-rii
Plumbuita, adica pe locul ograzil m-rii, sunt proprietari evreil

sasul Smidt care au scobit terenul inteun chip barbar ex.

ploatandu-I pentru caramida.

Si la fel cu acesta mal sunt Inca multe alte cazuri.

Deasemenea multe din clidirile m-rilor au ajuns iar pe mana
Astfel, preotul BIstcii Si. -Nieolae, fosta nranastirea SI.
Nlcolae Domnesc din lasi, mi-a aratat in Tata biserlcii sale o casa mare
care fusese pe vremuri arhondaria sf-tei m-ri, lar acum era InclIputa
Pe mana unor evrei tot prin cumparare dela stat. Si ceiace este mai
dureros, mi-a spus preotul, este ca In camera unde alta data era un
paraclis In interiorul arhondaril, azi aci evreii acestl 41 au instalata

www.dacoromanica.ro

109

arAta cA o altA urmare a acestei secularizAri a fost

transformarea acestei mAnAstiri Plumbuita
bisericA de mir 1) intrucAt nemai avAnd averi n'a
mai putut intretine intrAnsa viata cAlugAreascA-

Astfel, in urma legii secularizArii, Plumbuita va

merge apoi din ce in ce mai rAu. Hypolit Dumitrescu, arhimandrit, sub care am spus ca. s'a
&cut secularizarea din 13 Dec. 1863, care in ac-

tele sale oficiale se numete cAnd egnmen 2) cAnd_

curator, era in adevAr un bArbat intelept stA-ruind cu multA dragoste pentru a readuce Plumbuita in stare bunl.
Din rapoartele sale inaintate Ministerului deCulte, prin care cere ajutorul acestuia pentru

acoperirea nevoilor mAnAstirii, se vede atAt starea in care se gAsea mAnAstirea Plumbuita acum
cAt i interesul ce-1 purta el acestei mAnAstiriAstfel, la 6 Martie 1864, arhimandritul Hypolit cere 1V1inisterului de Culte repararea bisericii

i a incAperilor prin raportul No. 7, cu continutul urmAtor :

Arhiv. Slat. Buc. dos. No. 1242 m-rea Pfumbuita.

Ministerui de Culte prin adresa Ne, 9716/1863, aduce la cunotintiv.
sectiei contabilitgtii, desfiintarea a 34 de m-ri pe care le transform&
In biserici de mir. Acela lucru 11 comunica l SI-tei Mitropolli Cu
adresa No. 9755/1863, la care Mltropolia rgspunde prIn adresa No.
1285/1863 argtand greutatea repartizgrii citluggrilor acestor m-ri des.
fiintate la alte m-ri. Din cele cuprinse In aceastg adresg a Mitropolii
se mai vede cg Inaltui for bisericesc nu impgrtlisia aceste schimbgri,
arlitand
m-rile schimbate in biserici de mir n'ar mal corespunde
testamentului ctitorilor.
Opozitia aceasta a Mitropolii rgingne zadarnicg, multe din aceste
m-ri fiind schimbate In biserici de mir
lar mai multe prin neputintd de a mai intretine viata caluggreascg integnsete se transformara.
i acestea lent in biserici de mir, cum a fost cazul i cu Plumbuita.
Arhiv. Stat. Buc. dos. No. 1350.M-rea Plumbuita. Dos. M. Culte=
No, 540/1860 fila 117, pe adresa sa No. 41 din 1 lulie 1864.

www.dacoromanica.ro

110
MONASTEREA
PLUMBUlTA

1864 Martle 6
No. 7.

Domnule Ministru,
Stabilimentula religiosa in care m gsescii asMli cha superiora, este fondatil de venerabilula printa Matei Basaraba V.V. Acurna ins, du-

pe unii lunga trecuta timp, s'aa ruinata atita

biserica, chita i incaperile lu.
Creda Domnule Ministru de a mea datorie, a
v. pune chu respecta in vederea Domniel V. s.
binevoiti a pune la cale chlta s'ar putea mal neintrliat reparatiunea atitu a biserica, chitu gi a
incAperilorit lui ; fiinda chlplo in trIsele, i amenint ruin..
Credu Domnule Ministru, cha gi.Domnia V. va

veti con vinge de respectul ce datoreaz atita

statula tostru romin; chitu i natiunea noastr,
catre acesta principe, ce au inbogatitu statulii chu
multi mea stabilimentelor religioase.

Se flece cha pitala noastr, cu aceste stabilimente ce stau pe poalele el.

Primiti Domnule Ministru incredintarea stimei
a respectului ce vA conserva.
Curator Arh. Hypolyt Dumitrescu

Domnulul. Ministru secretarii de statii la departa-

mentulA Cultelor i Instructiunii publice ').

Iar rezolutia ministerului, pe acest cald raport a fost UrmAtoarea : ,La dosaru pand la
tempuru oportunii".

In acela an 1864, luna Iunie, Hypolit cere

1) Arhiv. Bat Buc. dos. No. 1193 Dos M. Cultelor No. 121/1863
fila 24.

www.dacoromanica.ro

111

ministerului lemne de foc pentru biserica si

personal, la care i se raspunde negativ.

Jata, dar, cum mnastirea Plumbuita cu padurea Ling& ea lasata de ctitori i intarita prin hrisoave, acum nu mai poate s faca fata nici cel
putin incalzitului.
Ba mai mult, in luna Iulie ziva 1 (1864), prin

raportul No. 41, Hypolit Dumitrescu in lipsa

de sigur de posibilitati materiale cere sa i se dea

din prisosul altor manastiri, vin pentru Sfnta

Leturghie spunnd : De ciar Domnule Ministru
in constiinta ; ca. sufera obstacohl serviciuhl
Divin la aceasta sinta biserica. Cauta este ca
antreprenoriT acestui obiect111) se AA cu depar-

tare de m-re. Iar a doa este ca ciar salarial

acestei biserici leste foarte "restrinsu, neputndu-se sustine serviciuld ei Divin, precum se cere
de Dignitatea eT spirituall" 2).

De data aceasta, Hypolit iscaleste raportul

cu titlul de Igumen".
Deasemenea tot prin raporte, acest Hypolit
mai cere ministerului si alte lucruri sa le faca
la Plumbuita.

Astfel prin cel cu No. 7. Febr. 1865, cere

repararea gardului cimitirului, iar prin cel cu
No. 15 din Aprilie acela an, 1865, cere si reparare putului din curtea manastirii Putulit sati.
fontana acestui stabilimentil religiosil, fiinda
foarte vechal, s'att ruinatu atitti gildurile, precumu si furca, curnpana si galeata lui3)."
Din ce cauza insa nu se stie ; fie din cauza

acestor cereri repetate, fie din cauza unei anCgrciumarii. Negustorii.

Arhlv. Stet. Buc. dos. No. 1350. (Dos. M. Cultelor 540/1860) fila
117.

4) Vezi. Arhiv. stat. Buc, dos. No. 1193 (Dos. M. Culte) fila 54 i 56.

www.dacoromanica.ro

112

chete ) din care de fapt esise nevinovat, acest

Hypolit este indepartat la 28 Septembrie 1865 din
calitatea de ingrijitor al manastirei Plumbuita2).

In urma recomandarii IVIitropolii2) Ministerul

numeste apoi ingrijitor la Plumbuita la 9 Noembrie 1865, pe protosinghelul Saya din Sf-ta Mitropolie ca mai tarziu peste cateva luni, in 15
Aprilie 1866, sa-1 vedem din nou tot pe Hypolit
ingrijitor la Plumbuita 4)
Important din acest timp, este inventarul 5) prin

care i se da a 2-a oarl in primire arhiman-

dritului Hypolit, averea manastrii, descriind ast-

fel starea ecaretului" :

Imprejmuirea Monastiri de (;lidu dArAmat. pe aIA-

turea, deasupra porti se aflA clopotnita cu 2 cl6pete

invelitoare de tinichea avendusi odaie sub dAnsa, ca-

sile egumenesti din drpta intrare in monastire se

compune : de 6 camere si o chuhnie in tre care treii
de locuitil iar cele lalte in postrare, invelitoarea cu
sindrill in a mai prebsta stare de plou& in ele, pardosite unile si cu cArAmid, trei cu ferestre si geamurile lor. lar celelalte fArA ferestre si geamuri, in stAnga intrare in alAturandii de case in cea mai mare ruin& de nelocuitii sub care se aflA un grajdii si grada
inruinat, la spatele bisericii se aflA dou odAi mici ruVezi Arhiv. Stat. Buc. dos, No. 1356 (Dos. M. Culte 540/1860)
fila 123-124. Raportul anchetel fAcutd de unul anume D. Brlidescu.
Hypollt fusese reclamat de Preotul C-tin Duhovnicul slujitor sl el
la m-rea Plumbuita ail fli sAi, Laz& Popescu cAntgret I ai Petre Popescu paracliser, precum 151 de George loanu antaret al 2-lea. De
retinut : Cu preotul C-tin Duhounicul, tncep la m-rea Plumbuita a sluff

preoft de mlr, adtcd nu alugart.

Arhiv. Stat. Buc. dos. No. 1350 (dos. M.Culte No. 540/1860) fila
131.

Arhiv. Stat. Buc. dos. No. 1350 (dos. M. Culte No. 540/1860) fila
131-157.
Arhiv. Stat. Buc. dos. No. 1350 (dos. M, Culte No. 540/1860) fila
160.

Arhiv. Stat. dos. 1350 (M. Culte dos. 540/1860) fila 143-144.

www.dacoromanica.ro

113

mate i Invelit6rea de scAndurA putredA de Pion& In

ele. Iar sub casele cele din dreapta se aflA pifnita de
4.idu boltitA destul de lncApitbre In care se aflA 5 butl
gble stricate i pivnit In pr6stA stare").

De aci se poate vedea starea tristA in care se

gAsea mAnAstirea lui 1VIatei Basarab in acest an.
Hypolit acesta este un calugar gospodar staruind

pentru inbunatatirea lucrurilor. Pentru aceia el

nu lasa a scape nici un prilej. Foloseste toate
ocaziunile pentru a i se veni in ajutor Plumbuitei. Astfel in Iulie 1867, prin raportul No.

13 catre Ministerul de Culte araand ca. pracilniculA si pomenire Ilustrului fondatore Mate' Basarab v sr! Ad sositd, care este a se celebra in aceasta luna Simbata la 24 Iunie",
adica oficierea hramului (Dragonica), invita pe

ministru a asista cu preclenta

la a-

ceasta ceremonie religioasa si politica").

Desigur cA Hypolit gAndea cA daca ministrul va veni la hrarn, va lua act de starea mnastirii si va dispune in consecinta.
In alt raport, Hypolit pomeneste si de vizita

Domnitorului Carol I ce a binevoit a o face

la acestd stabilimentil religiosd 3)" tocmai pentru

a provoca atentia Ministerului de Culte fat& de

aceasta mAnastire, pentru a o ajuta si a o

scoate din starea de jale in care cazuse.

Arhiv. Stat. Buc. dos. 1350 (M. Culte dos. No. 540/1860) fila 183.
Arhiv. Stat. buc. dos. No. 1350 (dos. M. Culte 540/1860) fila 193.
A rhiv. Stat. Buc. dos. No. 1350 (M. Culte dos. 540/1860) fila 96.

Aceasta se vede din raportul No. 9 din Mai 1867 al Jul Hypolit,
pin care dupa ce pomene4te cele de mai sus 41 inportanta lui Mate!
&moral) ca ctitor al Plumbuitei, aduce la Cuno4tiinta Min. de Culte a
In ziva de 5 (Mai 1867) venind o vijelie mare o furtund teribilita,
s'a luat o parte din fnvelitoarea bisericii rtImanand acum descopeMA ca 4i incit dupd casele igumenesci rAmanand prada ploiloril 41
chiar altorti IntamplArt".

www.dacoromanica.ro

114

Acestor insistente insA, ministrul de culte,

respectiv statul care ii luase toate averile, rlspunde cu trimiterea unui arhitect la fata locuIui, anume G. Burely, care face un raport din,
care se constatA cA toatA sindrilitura e nevoe
sA se dea jos i sA se schimbe fiind forte veche. Deasemenea necisit lucrAri, casele din
dreapta unde stau preotii i din stAnga, inte-

rior i exterior') Lucrurile insA nu se vor schim-

ba cAci in anul 1870 luna Martie, Santa Mi-

tropolie face cunoscut Ministerului cA biserica

Plumbuita este cu invelitoarea stricatA si cA
pima intrAnsa. Si fiind bisericA a statului tre-.

bue a o inveleascA. In altfel o va inchide 2)

Cu toate acestea insA, tristA si ruinatA cum
se afla acum Plumbuita, a folosit totwi i. la
alte intrebuintAri :

Astfel in anul 1869 luna Ianuarie in 4, Ministeriul de resbel" cere Ministerului de Culte sA-i
pue in vedere ingrijitorului mAnAstirii Plum-

buita sA-i cedeze localul .mAnAstirii, iar preo tul bisericii sl'si inchiriede ul cassA in sate,
ca aci sA se facA inmagazinarea unei quantitAti de prafii de puscA ce s'au adustl i care
acum se aft intr'unti lepu la Giurgiu din cauza lipsei de locahl 3).
La cererea aceasta, Ministerul de Culte pneu
nite conditiuni : cu plata chirii preotilor i
reparatia clAdirii, pe care. Ministerul de RAsboi
le primete numai in parte 4).
In fine, cA s'a adus a ci sau nu praful de puscA
nu stim5), insA stim cA cu ocazia aceasta s'a de-

l) Arhiv. stat. Buc. dos. No. 1193 (Dos. M. Culte No. 121/1862 fila
118.

124.

Arhiv. slat. Buc. dos. No. 193 (dos. M. Culte No. 121/1863 fila
Arhiv. StaL Buc. No. 1350 (Dos. 540 M. Culte 1860) fila 213.

..

..

..

219.

In anul 1874 Sep. 14, Cu adresa No. 8452, Ministrul de rtisboi,

cere din nou Ministerului de Culte, localul m-ni Plumbuita, de astadata,
pentru depozit de pAine, carne si altele. (Arhiv. Slat. Buc. No. 1350),

www.dacoromanica.ro

115

cis lichidarea ultimelor obiecte ale manastirii

si anume in urma referatului unuia anume Al.
Cristescu, trimis de Ministerul de Culte s. va&
cum stau lucrurile.

Acest referat cuprindea trei puncte, dintre

care al 3-lea era ca celelalte obiecte de gospo4Arie cuprinse in interioril se vor vinde prin
licitatie" 1).

Referatul fu intarit apoi cu aprobarea

urmAnd imediat desfiintarea postului de

-supraveghetor dela manastire, suspendarea lui

Hypolit, numirea preotului de mir Constantin
Duhovnicul 2) conducAtor al manAstirii i fixarea termenului de licitatie, care avea sl fie in
ziva de 14 Februarie 1869 1.)
1) A rhiv. Stat. Buc. dos. No. 1350 (M. Culte 540/860 fila 216.
desfiintarea postului de supraveghetor.

SI. Mitropolie sA delege pe unul dintre preoli Cu conducerea

bisericii.
Vinderea obiectelor m-rii la licitatie.

Tot In acest referat se pomeneste la

de 3 preoti: un

Plumbuitai
supraveghetor, care acum era Hypolit deci
cAlugAr i doi preott care
aveau case In oras. Acestia eran C-tin Duhovnicu Cu copii, deci
preot de mir i Atanasie Constantinescu (Arbiv. Stat. Buc. dos. No.
1350 (Dosar 540/1860 M. Culte fila 256) to preot de mir.
2) In ziva de 3 Martie 1869, prin raportul No. 4 Preotul Constaniin Duhovnicul, cere Ministerului de Culte, rAmanerea numai a unui

singur post de preot la bisericA Iiind suficient cela ce Ministerul

aprobA, iar postul preotului Atanasie Constantinescu rAmAne neocu.

pat*. (Arhiv. Stat. Buc. dos. No. 1350 (dos. M. Culte 540/1860 fila

M5-256).

3) Arhiv. Statului Buc. dos. No. 1390 (Min. Cult. dos. 540/860111a 245).

LISTA
de obiectele Monastirel Plumbuita din dIstrictulfi llfov, vindute prin
licitatie, In 4lua de 14 Februarie anulii 1869.
Lel

122
5 butI gole stricate
1 vas de lemnii Cu cercurile de ferti stricatii . . . . 3
3 butI gole strIcate avAndb numai dogele care abia
s'a gasitu fArA a se polea sci dacA suntil complecte 3
4 saltele de plmjA de Brasovii umplute Cu lana n'amestecate cu pAru de bou (unele umplute i Cu cAlt1
12
forle stricate i murdare

;8 perne de perete cu /eje de damascA umplute cu

www.dacoromanica.ro

Parale
15

116

Aceste toate, adicl scoaterea alugArilor

lana amestecata Cu par de bou foarte stricate i
murdare

Lei

Parale

24

1 maceta de damasca de ata (forte ruptii)

1
6 tingiri vechI faramate In greutate de opta oeste a 7
lei 5 parale ocaua .
57
I tigae de fea' (f6rte farannta)
14
2 dulapuri de scandura alba veche
32
1 hambaril de scandura alba veche
3
2 pahare de arpa, de crestadi .
.
.
.
4
5 pahare pentru eampanie, a 36 petate unu . . .
2 sfenice de alama stricate (11psind lumatate din unulii)

1 tava pentru dulcta (stricatil)

2 chisele de dulceata
6 ceti Cu farfuriile lor
1 ligheanil de afama cu ibriculii lui, vechi
1 pata de lemnu vapsitil, vechiii

32

11

24
20
5
10
10

38

1
1

32
18

3 foteluri Inbracate Cu darnasca unte stricate (Unte

stricate i unul cu piciorele canlute)
1 pata de lemn alb, vechiu
10 scaune de marsilla de pae (forte strIcate)

. . .

33

30

10

=E.M.

10

Total 394

1 patii de anin galben vechli

1 masa de anin cu postav verde (stricata)
1 masa cu lustru galbena care se deschlde
2 mese de lemnil albii (stricate)
5 farfuriI Intime (unele stricate)
6
lungi pentru bucate

35

37
27
. . .

64

4
1

10

25
32

1 cazan de arama vechi In greutate de 7 ocale a 5

40
lei 30 petate ocaua
1
1 lampa de perete stricata
3
2 castrone de farlurie
20 tacamuri de 'T'adema pentru masa 1 anume furculite 20, cutite 16, linguri 14 (unel e din ele strlcate
65
Cu desavarlire)
2
1 pereche pirostreI
8
1 pata de scanduri prostili

10
14
24

Total 660

2
80

Suma totala ose sute gase, deci 1ei vechi i. doua parale sau lei
noi 244 bani 45.

(as) D. Brdescu
lata acum numele celor care au licitat *i au luat obiect ele demai sus : 1) Alex. Moldoveanu 2) Bercu Stern 3) Preotul Consta ntin
4) Solomon Tuksrman 5) lose! Zumer 6) Hertel 1 7) Tudoru.

www.dacoromanica.ro

117

conducerea mAnAstirii, inlocuirea lor cu preoti de

mir instrAinarea ultimelor obiecte de gospodArie cAlugAreascA, insemnau lichidarea complectl a ultimelor urme de viatA mAnAstireascl.

Astfel marea lavrA 1) a SAntului loan BotezAtorul d.ela podul Colintina, ctitoria a trei voevozi, cetatea lui MateiBasarab, manAstirea Plumbuita aceia cu multe moii, pAduri, vii, helAtae,
mori, acareturi in politia Bucureti i metoh la

Slatina, ajunse o simplA bisericA de mir, sAracA i in paraginA.

1) Asupra denumlrii de elavrae vezi hrisovul lu allhnea Voevod

In cuptinsul lucrarli la pag. 157-160. Cuvintele ,manastire lavra
atribuit Plumbuitel, cuvant ce-1 poarta numai manastirile mari, se gaseso la pag. 159.

www.dacoromanica.ro

V
Arf5 i Arhifecfur5
la Plumbuifa.

www.dacoromanica.ro

I. In totalul ei, milniistirea Plumbuita arata

un plan mare arhitectonic. 1)

Lipsit de stampe, picturi sau schite de pe

vremea veche, cercetAtorul trecutului mAnAstirii

Plumbuita la intrebarea dacA ceiace compune

astAzi aceastA mAnAstire mai corespunde sau
nu ca infAtisare cu ce a fost odatA, poate rAs-

M-rea P1umbutta. Vedere generald luaM In toamna anula( 1938,

cand ,casa domneasce din dreapta era In restaurare.

punde totusi usor, cAci privitA in totalul ei Plum-

buita se prezintA astAzi in starea ei autentica..

Faptul cl pAnA mai eri a stat in ruinA si

lAsatA de toti in uitare, a fost in adevAr un rAu,

pentrucA multe ziduri mari si frumoase s'au
prAbusit cu totul, dar a fost si un bine, pentru1) A se vadea planul mAnAstirii la anexe (29).

www.dacoromanica.ro

122

cA ni s'a pAstrat astfel in forma ei originalA.

Cu toate acestea, in lipsA de indicii cel mai
desAvArsit arhitect al zilelor noastre, stA la
Plumbuita cu mAinile incrucisate in fata multor
lucruri, neputAnd descifra taina trecutului lor.
Un fapt este ciar: cA mAnAstirea Plumbuita
In chipul cum se prezina acum, inconjuratA cu
ziduri mari de cetate, la intrare cu o clopotnitA sveltA i inaltA, in dreapta casa domneascA" clAdire cu bolti minunate si arcade pe colonade mArete, in stAnga urmele unei alte c1Adiri, vechia arhondArie a mAnAstirei azi complect ruinatA, iar in mijloc sfAntul locas, biserica,
aratA ca o impozantA asezare bisericeascA ce-

tate, clAditA dupA un plan mare 'arhitechtonic.

2. Biserica din interiorul cetafii.

Biserica este ziditA dupA modelul bizantin,
avAnd o lungime de 20 metri iar lAtime 7 m.

In exterior prezentAndu-se cam in aceias configuratie ca biserica mAnAstirii PlAtArestil), tot cti-

torie a lui Matei Basarab.

Asa cum se prezintA astAzi biserica Plumbu-

ita, are multe schimbAri din starea ei dela inceput, prin modificArile care i s'au fAcut in spe-

cial la inceputul secolului al XIX-lea.

Atunci, cAzndu-i turlele care o incadrau in
tipul sArbesc de biserici numit tipul lui Radu
cel Mare), nu i s'au mai refAcut.
Totusi, cu toate modificArile acestea, biserica
Plumbuita se prezintA astAzi intr'o infAtisare
foarte plAcutl. Mai ales, incepAnd a o cerceta
N. Ghtca-Bu deft!. Evolutia arbitectonica In Muntenia i Oltenia
Secolul XVII. Bulet. Comis. Mon. 1st., fasc. 71-74, 1933, pag. 56.

Din acest tip fac parte bisericile care au o turla mare pe naos
alte doutt mal mid pe pronaos. (N. Ghica-Bude$11, op. pag. 7),
adicti la fel cum se vede biserica Plumbuita tinuttl In manA de Matei Voevod i Elena Doamna.

www.dacoromanica.ro

123

in amAnuntime, se prezint& ca o mare valoareartisticA, specific& unei epoci de glorie.

Incercuit& cu dou& rAnduri de zimti i Incadrat& cu panouri rotunjite in relief care da ve-

Biserica Plumbulta din interiorul celdlil Plumbuita, asa cum ni s'er

pdstrat dela Dionisie Arhimandritul, Ord lade cl numai
ca o calotd pe naos. Fotografie luatd tn and 1933.

derii un aspect plAcut, Plumbuita se prezint& cu.

un decor exterior interesant, complectat cu frumoasele cadrane migAlos cioplite in piatrA aleferestrelor specifice secolului al XVII-lea, caredup& unii oameni competinti in materie care
le-au studiat, sunt inspirate dela cele moldovewww.dacoromanica.ro

124

nesti1) Cu arc in jos in acola& i cu cAte-o rozetA sculptatA in partea inferioarA a piciorului
vertical 2).

Deasemenea usa dela intrare, are un frumos

chenar sculptat tot in piatrA, in acelas gen ea
al ferestrelor, cu calonete subtiri terminate jos
Cu

baze decorate, inspirat dupA cele gotice, insA

Cadrunul de platt J, dela o fereaslrld.

cu-detalii amintind crestAturile stAlpilor de lemn

sculptati. Arcul superior al acestui chenar, este

festonat si se aseamAnA cu cel dela usa bisericii
Sfintii ImpArati din Trgoviste 3)
Ca lucrare artisticA i deci interesantA, la biserica Plumbuita, mai este si tAmpla dela Santul Altar.
N. GhlcaBudeftl, op. pag. 56.
-

www.dacoromanica.ro

125

Mai intAi nu este ca toate celelalte tAmple de

biserici, fAcutA din lemn, ci de zid masiv, in

partea din Fat& cu ondulAri in valuri si ()mat&

cu coarde de vitA de vie cu struguri in gips,

iar in partea de sus incheindu-se cu 2 serpi
mari, simboale ale intelepciunii.

3. Pictura din bisericat Plumbuita.

In ceiace priveste pictura bisericii Plumbuita
este si ea interesantA. Nu mai este ins& nici a-

Tdmpla biserla Plumbutta.

ceasta asa cum se prezintA azi, in starea ei originalA. Cu ocazia restaurArii acestei picturi in
www.dacoromanica.ro

126

anul 1935, s'au cules indicii foarte pretioase in

timpul Iucrului, la care nu s'ar fi ajuns aa de

upr.

Sfinfil Nestor 1 Dirmitru - cu nimburi reiterate In jurut capetelor.

Picturd in Irescd, din interiorul bisericii Plumbuita.

Mai intAi nu s'a dat peste nici un alt strat de

www.dacoromanica.ro

127

picturA mai veche sub cea existent plinA de

fum i zgariaa hick nu se mai recunotea.
In cursul lucrArii s'a putut constata cA Plum-

okaea-A,44,

At

Sfinlit Imparaft Constantin i Elena.

Plchut In frescli. din Interiorul bisericiI Plumbuita.

buita are o picturA 'Diaz& In frescl i veche, a

cArei datA nu se poate preciza. DupA wzArile
www.dacoromanica.ro

128

ctitorilor Matei Basarab si Elena Doamna, in

stanga nu in dreapta, nu este exclus ca pictura
prima originall a Plumbuitei sA fie chiar dela

.r
q

t,4

",t;

""'

'
Sfinfil Mercurio ol Teodosie.
Picturn in iresdi, din interiorul bisericii Plumbulta.

Alexandru Voevod si Ecaterina Doamna ctitori

www.dacoromanica.ro

129

mai vechi decAt Matei Basarab i care sunt agezati in dreapta.

Nimburile reliefate in gips din jurul cape-

telor celor mai multi dintre sfinti care se lu-

crau in secolele XVI i XVII, pot deasemenea

orienta pe cercetator asupra epocii picturii.
Scrisul grecesc la denumirea unor sfinti insA,
multe complectAri i retwuri, precum chiar i

Nfflerea Domnulul.
Pictura in fresca din interiorul bisericii Plumbuita.

ckeva tablouri intregi 1) s'au constat a fi posterioare, fiind executate in tempera la inceputul
secolului al XIX-lea 2). FAcand abstractie acum
Aceste tablouri sunt pe ambil pereti ai naosului In partea de

SUS. In partea dreapta sunt 4 tabiouri reprezentand : unui, umblarea

minunata pe mare a lui lisus, dona, Iisus Cu ucenicii l unui,lisus
Intampinat de cel doi demoniaci dela aclara. In partea stanga sunt
alte doua tablouri mari, reprezentand pe llsus urmat de ucenicii sai.
Din acest secol i anume dela 1806 avem urmatoarea inscriptie gasita pictata in tinda bisericii:

THS NHOS TAUTHS EIKONI ZETAI CH KA90-

LIKH TOU XPISTOU 'EKKLHCIA.

(Prin corabla din aceasta icoana se oglindete soborniceasaa biserica a lui Hristos).

www.dacoromanica.ro

130

de modernismeIe acestei picturii posterioare,

pictura fresca dela Plumbuita este bogata in
trasaturi artistice.
Staul bizantin, cu accent atonic, formeaza.
caracteristica i importanta picturii bisericii
Plumbuita.

..,..
h

Intrarea tut !leas tn EraseIlm.

Pictura In fresca, din Interiorulbisericii Plumbuita.

Sfintii cu privirile in venicie, imbracati in

haine ornate cu broderii migaloase in naos, toti
cu picioarele pe erpi, balauri, crtite, demoni
i pgni, contrastand cu anahoretii de pe pe-

rep.' din partea de sus a cafastului cu imbra-

caminte sumar si infatiare de pustie, formeaz

o bogatie de arta picturald, care se intalnete

numal in bisericile vechi.

0 caracteristica deosebita a picturii bisericii

Plumbuita, pe lane bogii lia ei in simboale, mai
este multimea abundenta a tablourilor care tranwww.dacoromanica.ro

131

sforma biserica Inteun adevArat altar de artA.

sacra.

Tablou cu anahorell din interlorul bisericil Plumbulta.

Tablouri de sus de pe o arcadli.

Pictura In fresca,
din interiorul bisericii la Plumbuita.
www.dacoromanica.ro

132

La Plumbuita, nu existA nici un metru pAtrat

nepictat in bisericA. Totul este incadrat armonic in picturl : tablouri mari cu sfinti in mArime naturalA, cu scene din viata MAntuitorului
medalioane cu apostoli, sfinti, mucenici i mu-

O porltune de medalloane. Fresa Interloarlt dele Plumbutta.

cenice, frumos incadrate in ghirlande de flori,

tonuri calde de culori, armonie imensA in expre-

siune, apoi acestea miresmuite de patina vremii , totul face din pictura dela Plumbuita sl
vorbeascl despre frumos, credintA i venicie,
netiind la ce sA te opreoi sl admiri mai intAi
fiecare tablou in parte sau in genere totul ?,!

4. Icoane *I alte lacruri de art5.

Ceiace mai avem astAzi ca odoare sacre rAmase

din vremea veche la Plumbuita, trebue sA,re-

cunoatem dela inceput, cA nu sunt de mare valoare nici istoricA i nici de artA, afarA doar de
cAteva.

Mai intAi trebue sA se stie, cA nu mai existA_

nimic, cum s'ar atepta multi, dela ctitorii voe-

vozi care au &cut daruri frumoase sfintei biwww.dacoromanica.ro

133

serici : icoane, candele, veminte, evanghelii etc.

de mare valoare artisticA. Timpul, cAt i soarta
vitregl a mAnAstirilor inchinate, au fAcut s& se
piard.i la Plumbuita frumoasele odoare sacre
voevodale, cu care Domnii din trecut impodo-

biau ctitoriile lor.

Ceiace ne-a mai rAmas astAzi la aceastA mAnl-

stire sunt lucruri mai noi, i numai urmAtoarele

prezintA interes i important& ca artA :
t.,

.Domnul nostru lisus Hristos'

Icoana ImparAteasca. DateazA dela Inceputul secolului al XIX-lea.
(Se antiIn muzeul parohial itnflintat de autorul acestel lucrArl)

www.dacoromanica.ro

134

,Malca Domnulula.
'coma Inplirilteascd. Dateaza dela 1nceputul Secolului a XIX-lea.
(Se aflA In muzeul parohlal)

www.dacoromanica.ro

135

.Na*lerea Sitintulut loon Bolezdforull,

Icoang Impgrdteascli a bramultd. Dateaza dela Inceputul secolulul al
XIX-lea. Este foarte frumoast I prezint6 multA mtg.
(Se anti Itn znuzeill parobial)

www.dacoromanica.ro

136

.S.Idnful Moolae".
Icoanl impgrateasca. Dateazn dela Inceputul secolului al XDC-lea.
Are multd expresivitate.
(Se afl tn muzeul parohial)

www.dacoromanica.ro

137

,Buna Vestires.

Icoana foarte frumoasg. Dateazn din secolul al XIX-lea.

(Se ell{ in muzeul parohial)

www.dacoromanica.ro

138

,Icoona SfiIntulul loan Botezdforull.

Dateazd din anul 1817. Este foarte interesantd.
(Se nflii in muzeul purohial)

ReprezintA pe santul Ioan BotezAtorul cAruia

un mitropolit ii prezintA o bisericA. LangA Santul
Ioan se mai allA A lexandru Voevod cu fiul sAu
www.dacoromanica.ro

139

Mihnea, iar l'AngA. mitropolit, Ecaterina Doamna, ctitorii dela Plumbuita, cu coroane de domni
pe cap. Jos se vede manAstirea Xiropotam din

Sf. Munte la care a fost inchinat Plumbuita

de cAtre Mihnea, iar pe mArgini in mici iconite,

se aratA viata si martirajul santului Ioan Bo-

tezAtorul.

Jos de tot se aflA scris in grecete, urmAtoarea inscriptie :

Prezenta icoand s'a infrumusetat prin povata
--

Crucea L'eche dela catapeleasma blsertc11, care din multimea anilor

clizand jos a iost luatit de D-I Prof. lorga sl dusti la muzeul deartlt
zeligioasti. de unde s'a adus inapoi de autorul acestei lucrtirilnanul
1935 1 a fost piel in muzeul parobial.
(Se all in muzeul parohla

www.dacoromanica.ro

140

fi cheltuiala prea cuviosului sfernt arhimandrit domn

Dionisie al Xtropotamului, egumen in Bucurefti al

in-Hi Plumbuitei. 1817 1 Sept . 14 de Mihai zograful fi psalt."

Week, vechl : cruel, potir, disc f I dyed bedernite,

aflatoare ftt muzeul parohial.

Crucea din dreapta, este foarte frumoas& i

interesantl. Este lucratA in filigram, iar scenele

sculptate pe lemnul din mijloc sunt mAestrit

sApate.

(Se afa fa muzeul parohial)

Sub postamentul ei sA aflA urmdtoarea inscrip-

tie in grecwe :

otrcoc 6 7cavcrepciav.coc crcaupb

gv8ckviTou apxoNrco

1724".

gxocrp.11137)

SE'dvca(ople To) TOG

pzioaou nopTecm Xopfou reapicou relao

www.dacoromanica.ro

141

Aceastei prea venerate!' cruce s'a infrumusetat

cu cheltuiala prea vestitului boer marele portar
dumnealui Grigore Grigo9 1724.

Un vechl leonostas de stejar, foarte frumos sculptat. A fost mai

fritai aurit, apoi vopsit In mill multe rilnduri.
(Se OA In muzeul parohial),

Deasupra acestui iconostas, se Al sf-ta Evanghelie a mnAstirii de pe vremea caugArilor greci.

Este tipAritl in greceste la Venetia in anul 1811

1) Portarul lui Nicolae Mavrocordat.

www.dacoromanica.ro

142

si este legata frumos in scoarte de argint aurit,

cu frumoase iconite emailate pe dansele.
Pe prima scoarta se afla urmatoarea inscriptie:
dcpciptop, TO aXou(v)apn 'Avtonecxn H: Oconeept sic tb Isp6v
p.ovcarrlipcoy laott,notuc 1815 AnpcXecou."

Druirea slujerului Antonache H: Teohari la

data mandstire Plumbuita 1815 Aprilie".
(Se and In muzeul parohlal)

Pe Ling aceste odoare sacre care prezinta

dupa cum am vazut o incontestabill valoare
mai avem 4 (patru) candele mari de argint la
sfantul altar 1), una dela crucea de sus dela
catapeteasma 2), toate datand din secolul XIX,
precum si una mai mica aflatoare in muzeul
parohial, lucrata dupa modelul candelelor brancoveneti.

Mai sunt infine si alte obiecte bisericesti la

Plumbuita, care insa nu mai prezinta alta im-

portant& decat aceia c au servit la cultul divin

pe vremea cand Plumbuita, era manastire si cari
toate sunt astazi adunate si pastrate cu pietate
in muzeul bisericii.
Cartile vechi, pline adesea de insemnari)
Pe aceste candela se afla urmatoarea inscriptle: oAcpcspovcc :
To0 : AYTW140001 x : thoxexpn 1809 IOUAHE 15". (Daruirea lui An-

tonache Teuhdri 1801 lulie 15).

Pe aceasta candela se aria urmatoarea inscriptie : Ion Moraru,
Dima, Stanca, Sore, Stana, Marina, Draghici, Grigore, Marla 1807%
Cartile yacht ale m-rii Plumbuita s'au cerut la 22 Aug. 1838 de
catre Departamentul Trebilor Blsericesti (Arhiv. Stat. Buc. m.rea
Plumbuita pach. IV doc. 15) sa fie Mu-rise la Sf. Saya care fapt s'a
si Indeplinit pierzandu-li-se apol ur ma.
S'au gasit !ma carti nol In romaneste si litera chirilica datand din
a 2.a jumatate a secolului al XIX.
Pe unele din acestea am gasit tnsemnari. Astfel pe un antoghton
co stampa pe frontispiciu, am gasit urmatoarea lnsemnare
.1831 1ulie 20. S'a Intamplat o mo(a)rte foarte gramnica ce-i zice
holed si erarn In mare gro(a)za si am esit cu preotli In co(a)sta de
de am facut Ante rugacluni de'mpreuna cu tot norodul,mic si mare

www.dacoromanica.ro

143

foarte pretioase, scrise de mAnA sau tipArite

primele teascuri romAnesi, lipsesc iarA9i cu dessvArire dela Plumbuita.

5. Arta *i arhifectura celorlalte cladiri

dela Plumbuita.
In afarl de bisericA despre care am vorbit,

importantA arhitectonicA mai prezintA la Plumbuita i celelalte clAdiri.

Astfel, clopotnita dela intrarea in mAnAstire

se inaltA svelt deasupra tuturor clAdirilor ce

formeaz& mAnAstirea, dominAndu-le. Este lucratA

trainic i este prinsA de zidurile mari ale cetAtii.

Are o infAtiare foarte plAcutA, dovedind prin
aceasta iscusinta meterilor de odinioarA.

Unii au crezut despre dAnsa cA ar avea o

dat& mai tArzie, insA faptul cA este lucrat& din

acela material din care este lucratA Qetatea

i a este prevAzutA. n partea din fat& cu doul

deschizAturi pentru flint& pe unde se apAra
trarea, dovedete ca. este foarte veche, cA este c1A-

ditA odatA cu cetatea, iar Dionisie intre anii

1802-1806, a refAcut cel mult la dAnsa partea
de sus a turlei care se va fi dArAmat din cauza
cutremurului.
Afar& de aceasta, la dreapta intrArii in incinta

mAnAstirii au fost pnA mai eri ruinile unei

mari clAdiri pe care traditia localA au indentificat-o cu un palat domnesc i anume palatul
domnesc al lui Matei Basarab. Nu este exclus
411 eu cel mal plcAtos am facut acest scris i m'am 'salt Capitan

Bore.
Pe un Imnologhion din Bucureti 1823:
,Cel ce face mere In pace cel ce vorbete mai mult zabovete
837 Ghenarie 5. 0, Negulescu, Alexandrescu, foul/a Popescte.
Alta insemnare pe carti nu s'a mai gasit.
1) Dimensiunea cAramizilor este aceimi precum l chipul prepararii
mortarului de var.

www.dacoromanica.ro

144

dar, ca marde voevod 'care a zidit act., mare

manastire si cetate sa-si fi cladit si pentru sine

o casa unde sa se retraga cand venia in Bu-

curesti dela Targoviste capitala de atunci a tarii.

Maretia si importanta acestei cladiri, vin apoi
si intaresc cele de mai sus,
Aceasta cladire, este compusa jos dintr'o

mare hruba boltita in arcuri de cerc si cu boli

cilindrice ') iar sus din mai multe camere, dintre

Rutnele palatulut domnesc dele Plumbulta, opa cum au fost

ta anal 1938.

care dota cu bolti vechi de caramida. Are si

un pridvor spatios cu arcade frumos proportionate stand pe coloane rotunde, in numar de
zece 2) pe latura principala si patru pe latura
secundare).

N. GhiCa Budefti op. pag. 57.

3),

www.dacoromanica.ro

145

Un arc de cero
din marea brad dela Plumbuita.

Rutnele vechtulut prideor al polatulut domnesc asa cum au fost

pand fa anal 1938.

www.dacoromanica.ro

146

In cursul restaurArii ruinelor casei acesteia

domnesti, (1938 1940), s'au putut da peste zidArii din mai multe epoci, insA numai la unele
ui i ferestre, care au fost astupate in timp, pre-

cum si la anumiti pereti interiori.

Toate a ceste zidArii posterioare au fost suprimate, lAsAndu-se numai ceiace a fost dela inceput.
Asupra faptului cA aceastA clAdire face parte
din ansamblul mAnAstirii Plumbuita, nu mai inca-

Ruinele unul colt din pridoorul pala/alai domnesc asa cum a fost
/And In anul 1938.

pe nici o indoialA, cAci intre zidAria ei si zidurile

celelalte este o compleca identitate materialA.

ClAdirea din stAnga insA, vechiul arhondaric

al mAnAstirii, fiind prea in ruinA, in vara anului

1938 prAbusindu-i-se si peretele din fatA, nu se
mai poate vorbi de importanta ei arhitectonicA
necunoscAndu-i-se infAtisarea de odinioarl.
S'a pAstrat insA printre ruinele ei portiuni 'in-

tregi de zidArie din vechile cornise pe care ar-

hitectii le-au gAsit interesante. CArAmizile aces.

tea erau fAcute in tipare speciale. DupA acestea
www.dacoromanica.ro

147

s'a luat si forma actuala a cornisei dela palatul

restaurat.
In spatele bisericii, adica in partea din fund
a manastirii se mai afla o cladire legaa de zidul
ceatii, care este foarte importantA.
A servit pe vremuri de bucatarie 1),
Este de forma pAtratA in plan si este frumos
boltia, cu 4 trompe in colt, peste care stA prin
intermediu unei bolti pe pandantivi un turnu-

Ruinele vechei arhonddril dela mandstirea Plumbline, cu zldul din

fold care s'a praufil In vara anului 1938.

let scund cu ferestre care serveau probabil pentru evacuarea fumului si a aburului 2)
Aceasa bola a mentionatei clachri, cat si cele-

lalte ale hrubei si ale palatului, formeaza la

Plumbuita printre multe altele, obiecte importante

de mare curiozitate pentru vizitatori si de studiu pentru tehnicienii in materie de arhitectura.

Deci, din cele arAtate pAnA acum, reiese cateA I se vedea fotogralia la pag. 65.
N. Chica-Budet1 op. pag. 57.

www.dacoromanica.ro

148

goric ; valoarea artisticl i arhitetonia a mAnA.stirii Plumbuita, care se intregete cu cea istoric&
unanim recunoscutl, (land astfel aspectul complect al valorii acestei ctitorii voevodale dela_
poalele Bucureoilor.

www.dacoromanica.ro

INCHEIERE
MArdistirea Plumbuita astAzi.

Din cele expuse pan& aci, am putut vedea

tot trecutul mAnA stirii Plumbuita, cAt si importanta sa istoricA, a rhitectonicA si artisticA pe care
-o are in tara noastrA.

Trebue sl afirmArn InsA, cA totusi aceastA

mAnAstire in vremurile din urmA nu s'a bucurat

indeajuns de solicitudinea oamenilor.
AjunsA inteo mare ruinA, neajutatA de nimeni,
dar unanim recunoscutA. ca valoare strAbunA,

se prAbusia zi de zi sub ochii pravoslavnicilor

crestini si conducAtori ai Capitalei.
Mai mult, IVIinisterul de Domenii vAnzAnd in
anul 1912 tot ceiace constituia vatra 1) mAnAstirii,

adicA terenul din jur, i se d ultima loviturA si

aceasta aproape de moarte, cAci acest teren ajunse apoi pe mAinile unor evrei, oameni streini
de neamul si credinta noastrA.

TArnAcoapele acestora incepurl a dArAma valuri intregi de pAmnt pentr.0 fAcutul cArAmizii,
apropiindu-se
cu oase de strAmosi sau fArA
incet incet pAnA 1AngA temeliile mAnAstirii strAvechi
creindu-se in jurul sfAntului locas o
priveliste pe cAt de .fi oroasA, cu gropi mari

de 15 20 m. adAncime, pe atAt de dureroasA.

AceastA jale din afar se impletea Cu jalea

din incinta mAnA.stirii :

Crucile dupA bisericA si clopotnitA se aplecaserA

.cu totul, esind din pilonii lor putreziti, gata sl

1) Aceasta singurd mal rtimAne dup4 secularizare.

www.dacoromanica.ro

150

cacti. inveliul era luat de \rant, iar printre crApAturile zidurilor bisericii i ale cetAtii, ciorile
1i fAceau cuiburile i se inmulteau.
Pictura veche din interiorul bisericii de multA
vreme nu se mai vedea. Fumul i. timpul o acoperise cu totul, iar in pArtile unde ploaia rAsbise, se stricase complect.
CAt despre ruinile vechilor clAdiri din dreapta
i din stAnga dela intrare, edeau gata de prAbuire. Cucuvaele numai, se delectau printre ele,
iar tipAtul lor strident suna mult mai a jale printre aceste ruini pArAsite.
AstAzi insA, s'au oprit la Plumbuita loviturile nemiloase ale tArnAcoapelor din apropierea
zidurilor istorice, iar starea de jale a clAdirilor
ce compun mAnAstirea a incetat in cea mai mare

parte i ea de a mai fi.

De apte ani, se stArue i se lucreazA necontenit la Plumbuita.

DArAmAturile de eri au fost reinoite ; biserica
voevodalA, 1) martorA bAtrAnA a unor vremuri de
glorie, clopotnita majestoasA dela intrarea in mA1) Dupa restaurarea bisericii sl a clopotnitei, consiliul parohlal, a
asezat In interiorul Sfantului Locas urmatoarea noug inscriptie :
,Aceasta sfanta si dumnezelasca Biserica s'au ridicat din temelia ei
de catre prea evlaviosul Domn. Petru Voevod In cinstea Nasterli Sfantului loan Botezatorul.
Au fost Infrurnsetata si Inzestrata Cu averl si odoare de catre
Alex. Voevod si Ecaterina Doamna lar fiul lar Mihnea au Inchinat-o
catre SI. Munte Athos In 21 Oct. 1586. Mai apoi, marele si evlaviosul Domn Matei Basarab si Doamna sa Elena, au ,relnoit-o cu totul
si au Infrumsetat-o, sfarsindu-s e acestea la 10 ale lui Aprilie 16471ntarindu4 si averi. lar In anul 1802 Oct. 14 din canza marelui cutremur s'au daramat turlele provocandu-i-se si alte stricaciuni care s'au
reparat In anul 1806, turlele ne mai refacandu-se la starea de mai Inainte.

In anil dela Hristos 1933-1938, Rege Lind M. Sa Carol al II-lea

lar Pariarh T. P. S. S. Dr. Miron Cristea, s'au reparat din nou din
donatiunile bunilor crestini si prin staruinta Preotului paroh loan
Sachelarescu si a comitetului parohial, atat exteriorul cat si interlorul
curatandu.se si restaurandu-se vechile picturi''.

www.dacoromanica.ro

151

nAstre, precum si palatul domnesc si-au recApltat infAtisarea de odinioarA.

Palatal domnesc dala Plumbutta In curs de restaurare,

In vara anulut 1938.

Palatal domnesc dala Plumbutta, restaurat.,)

Fotografte luatd pe limp de ninsoare, In luna Februarle 1940 cdnd
s'a lipdrit prezenta lucrare.

1) In acest palat restaurat, consIllului parohial a aprobat a II agezata urmatoarea inscriptie :

.1' Aceasta casa domneascil, zidita dintru inceputul el de marele
i binecinstitorul lo Matei Basarab Voevod I domn a toata tara Un-

gro-Vlahiei, Cu drept credincloasa sa sotie Elena Doamna, In anul

www.dacoromanica.ro

152

Acestea

toate s'au reacut cu o ingrijita

atentie ca s nu fie schimbat nimic din ceiace

a fost data.

Un oil aspect al palatal'', donnesc2) restaural. Vedere

generald. Fologralle luald odatd cu cea de jos dela pag. 151.

Mai mult, curtea bisericii sau incinta mAnAstirii a fost transformatl din cimitir pentru ingroparoa rAposatilor in parc frumos, iar in jurul mnAstirii s'a redat acestui sf".nt loca prin decret

regal aproape 5 pogoane (2'12 ha) de teren ca

zonA de protectie a monumentului istoric.

dela Intruparea Domnului 1647 Aprilie 10 a avut mult de suferit In

cursul vremii ruinandu-se cu totul, In zilele noastre stand gata de
prabuire, lar din indemn dumnezeiesc prin purtarea de OA a osardniculut preot paroh loan Sachelarescu s'a restaurat in anii 1938
1940 cu banii parohii i cu ajutorul dat de Rezidenta Regala prin d-I
Rezident Prof. O. Alexianu, tara aflandu-se sub conducerea M. S.
Regelui Carol al II-lea I sub pastorirea I. P. S. Patriarh Nicodim",
21 Aceasta cladire este folosita acum de parohie pentru scopurile
misionare ale bisericil. Astfel se cuprinde Inteansa; muzeul parohial
cu oblecte yacht bisericeti si istorice, tipografia parohiala unde se
tiparete revista Candela Colentinii", cabinetul medical, cancelaria
parohiala, azilul de batrani, lar linteo sala mare s'a facut sala de edinte
unde sunt adunati crestinif pentru catehizare i conferinte.

www.dacoromanica.ro

153

Plumbuita este dar astAzi oarecum salvatA.

ScApatA dela prAbusire, ea va forma o parte
din istoria vie a Bucurestilor de altAdatl i.

Plumbuila astdzi. Vedere generald.

pentru generatiile viitoare, cArora le va inAlta

sufletul spre vremurile de credintA si de fapte
mari ale strAmosilor.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

www.dacoromanica.ro

I. Hrisovul lui Mihnea Voevod din 21 Octombrie

1586, prin care se inchin minfistirea Plumbuita la
mnistirea Xiropotamul din Sfintul Munte Athos.

In lege a poruncit Domnul Dumnezeu fiilor lui Israel

ca in tot locul sa dea zeciuiala din cate vor agonisi.

Si stiind aceasta sfintii apostolii si de Dumnezeu purttorii printi, ne-au povtuit intru ajutor i facerea
de bine sufletelor noastre i ne-au dat noua urmAtori
fii ai lor, ca unii cu rugaciunea i privegherea i postul, altii cu milostenia i pocairea a ne feri de tot rant
cu toata credinta a fi gata a auzi acel glas Veniti la
mine toti cei impovarati de sarcini i va voi usura ;
veniti binecuvantatii Tatalui meu de mosteniti inplratia cea gtita voul dela alcatuirea lumii. Caci
mind am fost
dat sa mananc, insetat i mi-ati
dat sa beau, strein am fost si m'ati imbracat, bolnav
am fost i m'ati cautat si in inchisori am fost i ati
venit la mine. Iata dar si eu binecinstitorul i de Hristos iubitorul i singur stapanitorul lo Mihnea Voevod,
fiul marelui i preabunului Alexandru Voevod, cu
mila lui Dumnezeu i darul lui Dumnezeu, domnind
stpanind toata tara Ungrovlahiei, inca si partile de
peste munti, Andasului Fagarasului herteg. Am raynit a urma imparatilor i domnitorilor celor de demult

cari cele pamantesti in faceri de bine si pace le-au

petrecut si de imparatia cereasa s'au invrednicit. lar
mi-am adus aminte domnia mea de cuvantul lui David
proroocul i imparatul, zicand fericiti sunt celor ce
li se iarta fra de legile i celor ce nu li se ia in searm

pcatele, fericit barbatul ce nu-i socoate Dumnezeu

in ce chip doreste cerbul de apa izpacatul.
www.dacoromanica.ro

158

voarelor, astfel doregte safletul meu de tine Dumnezeule. Drept aceia la cer m'amtnAltat si dorinta gintului Dah am lateles despre sfinta si dumnezeiasca
mAnAstire din SfAntu Munte numitA Xeropotam, unde
este hramul celor 40 de mucenici ; ca s'A-i fie de metoh

minAstirea numitA dela podul Colentinei, cu laramul

sfAntului si slAvitului prooroc Inainte MergAtor BotezAtorul Ioan cu toate ocinile ei si cu morile si cu gradinile si pometurile dimprejur si cu viile In dealul Bucurestilor si baia mare din orasul domniei mele si cu
prAvAliile. Pentru cl acest metoc dela podul Colentinei
a fost zidit de rAposatul Petru Voevod, fiul lui Mircea
Voevod si miluit. Iar dupl petrecania domniei sale a
rAposatului Petra Voevod si Domnul l-a dAruit pe raposatul pArintele domniei mele Alexandra Voevod a
fi domn la scaunul domniei sale al TArii-Rominesti.
Iar de vreme ce a ajuns cu buna vrerea lui Dumnezeu
o tinea cu sceptru toatA Tara RomAneascA, si domnia
sa cu buna vrere iarlsi a.... mai sus zisul metoc dela
Colentina si a cumpArat rIposatul pArintele domniei
mele Alexandru Voevod trei pogoane de vie dela Filimon, fiul Cudei din oras pentru 10.000 aspri de argint
gata. Si iar a dat si adaos de iznov baia mare cu toati
vama ei ca sA-i fie domniei sale vesnicl pomenire si
sA-i fie la sfAnta minAstire numitA metohul dela Colentina de hranA si intru intArire, iar dumnezeiestilor cAlugAri de trebuintA iar rAposatului pArintelui domniei

mele Alexandru Voevod vesnicA pomenire. Iar dupA

moartea rAposatului pArintelui domniei mele Alexandru

Voevod, Dumnezeu sA-i ierte sufletul domniei sale si

domnia mea si maica domniei mele doamna Iecaterina
iarAsi am intocmit si intArit acest mai sus zis metoc
dela podul Colentinei si am zidit domnia mea si maica
domniei mele doamna Iecaterina, a zidit si a fAcut prea
InfrumusetatA si mare bisericA si am dat si am adAogat domnia mea si maica domniei mele sloamna leca-

terina cu toate ce sunt de stare si de cuviint In bisericA cu feloane si cu multe scule, ca la o mAnAstire
www.dacoromanica.ro

159

lavri cu vii i baie nou5. i cu prAvAlii In crawl domniei mele Bucuregti i ca ocine i mori. Deci domnia
4,,,

.... '", e......1.

t , ....

' ' '''

,,
,,,?,;40,,,.,,,,
,,,,,,,,...,"2, , ' '. f ...Ff.', 4,ef..f.';',!,,,.` ...,
.o.:' ::;::.i. L....I ... 4 f- .....,,,,o...1....4 . ... , ,. ,,.,i i.,,;;;,',., ,
1

1,', ..., st ..

,,

54, .....

.,,,7,sii,

A 011,_, .... 90,;,1(..

.,,,4'3,

. , e....
g.,... ... Oos 410....,
......,,,,,
VA ....,/, 'l "''11f..'
;' ;':,,,;;;, ...L... .... ... ,.. ,;,;,;, ,i, .....,so x'AtA ..1 ....IV.,.1,141? ,,,.;,..,,,,;.,;,,,;,

( )..., ....,..
_;;

; b 08 a..

,14,

Itr flok,rt

to

,,,

1:1; 4l,ll,1r, ,lllf

ost. 2 1....

k, 0114

41/111111001411.11

.1,0 'it...ob.. of; ,,,,,:-.

.....

.,,,? . ,,,,.. m l....., o r or

.641.N/wan 0.4104,1111 II I .. I . 11,1111.

o .4.4.Tos ,a

.... 'Ill A ..... "1011 o bi WI 11.41161 lt,;/. Inn 1.1111.;, ll ,0,. ',. :Ao.

) ''''

... +, 1 to to no s a At,. rit. to l'ji (II

1.,

,..,
tn.,. 0,40,0

.1.1Mikt, 0.1..,
, ...x ,

on: oto OW if ,th tttlitii. 01 . .11p1151,111011/1111;

/I IIIKAI 1144

......7'01. 401/3; 4 1144 044.

:,,,,,...T.tsst ass a al,,...

,,,,

. ,,,,,,,,,,, MA mt., s..

I , me A .,c A, .1,. o oi
;7;1 os, a mt.,. a Kill. fincoss;?I'v I oi. R4IAL0 '
'
,4,% , il.r,j.w.......,,,d ,....'.
Ili,.,.., 0.14,194 ..01.10 ,,,,,,,4. ,7; . ....i... ,........,...; ..
:_:',"''''f,,,,,,,,,,,,,,i. kM,,,, 14,144.11111,7nA ; y11,11 of r',:4.;,...
0 Sir wild 44,i t 1601 At , I 00.04n

......g A 1

II 0117nAla

10114.r.pw VP ,1,11,1-1,1111.01.11.,11-11 tero ni

s
...,.,,:,04.1ti,
,u,,.. 11,11111,,,i:1,.

1,1,.
m /Ili /1,4

.1;,;;;-Ion;,

ST1.1'1: n.ralM11/1

' ' ,54'. " ' " .. ,,,,, tin, 444.,,,, irs rils

ti;

t".51n r0111 ,,,,,,, V,

iiii441',,,,Z,VJA ....';

'
'
wiry
.4i.,...1,01 7. t nyi i., IA'. ,
s,,,,,,,,S 6 1111'; o ' i ',wit ,4/1 A4.'41411 .N imum. q .0
..
V
14, Imr
'1"
.1...P,6/1,..m,
NM,
Q,011.
1.18/1F.,11
In
twig
as
.1,0
mils
,,...
A....,..YA.161,1W01.1
',I
oh.
to,
o II 0 i. , 11,111.11A ,11,111,,7
01.1401 1Ai0j1 5f134
I
A
iroro.,114.101,J
10.f. irtmorli:ny,fa A.V14,1,
,I. .1 toirb /46.1,1,1.1%
rMilurnca 14111.14
1.0.....,,Ssiiiil/ssi..,1441/1.1 non ,.tn;
,n
lint, A v AAA ...HS reltSiP,"
,.,,,,/ Is .7",
'

V. ,-.1

111,Aftillri

ItslIfiol'V,.ri,ianu

l'A .1,10.11.74 :,..

Ylit;awitii

I' iiTit1sitW
"

Mr in(

..Csmaell1;11111.1fIS

A NI riltink. .; ..1441 1.:A"t1/.1.C.AliteriV.47:

otnimmaiti,,,,$, INA Oil .1.0,01,,,Y.17/:'

II A

44 is

11, WO 'AI

rt. ilY411

al;lIA ICAA4fIl'Intlrf01

,.....;;`,,,,444.174,,,..1,

lo

I toti/I

S'A

0,0704.. 4.

/1l1

.....

, tittilSA'grif.,,,,,,.

14111 It f

1-

"*4114),,

"1"'*" ~".".16
,14,11'..,NH,. ,
vp.. ...,
nu N AU-

fi
111,111;,;sq

ri

Harp, io,sA
4.6 f,

Mail to WI 1.,1;11171 n'e.cesUnof es, ARV.'" 11 C./I

tle.....7 y:...
..
.1.

v . ;At:,

(f..

,1voTsts/:1 write *t. o Om:" is, ,.....tr,.. ,........,,,,;;::,M,,,,,,.LI.

I 10

A I Al OH n re,,,, of r i 'mu' 11111, ',Ts. . ,.....' '''. '. .,.,

. 4., I, , ,,,t1110. .
m_a1i; ,,,,,;., 4,,^..,,.;.,,,4 .171
-;
,, roilll 7/4.1 II /MI WAI(II111
il o
..:11,1"1"
H11111,14 r., .0. my,.
II hi
s..oty karts,
I Of 1Alf lf It I 4.4.N.14.0
0, al,

11,101110111.0 1.0.0114(6

nyfiti "OK!

,si'
I

.1,0 reltitT44.al.1.,

imam,

..os
s

-;,,,,,,

'

ol1&-=,V

4,

it, 111,1so ion, no. 1V/IMU,

frol pen, lg.., wv,1 latt WM MCI

Or, *ft..,
,r,,es
ntooli`..,
tiAAIIIP ri
I.51,1,1,04

'"....riTi..)4,1,01,,

"

117/

Or.... 'de,/ 1,, ;1,0,4

t; IN. 0041

ss

ti

rk, OA 01
..1

11044

syn,

11

0-

"

1.i.

Hrisouul lut Mihnea Voeood de tnchinare a mdmistirlt Plumbulta,

al cdrul original se ajld In
sorts slauoneste pe plele de
arhlva mandstirl! Xtropotam din Sf. Munte Athos.

www.dacoromanica.ro

A MAI{ IVAifl.

To1A1411

0 46,0040

010111

o 014 .; All

...... 1,111

160

mea gi maica domniei mele doamna Iecaterina am cu-

getat cu buna vrere de am dat gi am adaos mnstirea dela podul Colentinei a fi metoh cu toate ocinile
ei cu bucatele gi cu tot venitul ei sfintei gi dumnezeiegtei mnstiri din Sfntu Munte numit Xeropotam
unde este hramul celor 40 de mucenici, ca si-i fie acest
metoh dela podul Colentinei sfintei mnstiri Xeropotam intru intrire gi dumnezeiegtilor cAlugAri de hranA
dar domniei mele gi printilor domniei mele, vegnicA
pomenire. Iar dupA petrecerea noastr de ad, pe vine
va don i domnul Dumnezeu a fi doma Trii-Rominegti
din copii nogtrii sau din neamul nostru sau dupA pA-

catele noastre dintralt neam, de va cinsti gi va inoi

acest hrisov al domniei mele g'i va lsa aceast. mnstire Colentina dela pod a fi metoc sfintei mnstiri

numit Xiropotam, pe acela Domnnl Dumnezeu cel

in treime slvit sA-1 cinsteasa aicea gi in viata ce va
s. fie gi s-i fie intr'ajutor la stragnica judecatA gi
prea curata Maic a lui Dumnezeu gi toti sfintii cei
plAcuti lui Dumnezeu amin 1 Iar de nu va tnoi gi nu
va milui, ci va lsa in uitare ; s dea rspuns la ziva
cea de judecat. Deasemenea preacuratA Maic. a lui
Dumnezeu, primegte dela noi pAcAtogii gi nevrednicii
robii ti acest mic adaos. Ale tale dintru ale tale aducem.... . . . prea curatele rugciuni cAtre stApAna

noastrA a fi stAtatoare gi mijlocitoare nou.la stragnica

gi. a doua venire a fiului sAu gi dumnezeului nostru

Domnul Iisus Hristos, cAruia slav. s'i mrire se cuvine

gi inchinAciune gi cu Prea sfntul Duh in veci amin.

Iat. gi mrturiile : Jupan Mitrea vel vornic gi jupan
Chisar vel logoft gi Ptru vel sptar gi Gheorghe ye!
vistier gi Ion Stolnic gi Mihalacbe Comis gi Raduvel
paharnic gi Paraschiv vel postelnic, ispravnic Chisar
vel logoft gi a scris Neagoe fiul lui Albu Logolt,
luna octombrie 21 zile pana, la aceast scriere in anul
7094. 1)

t Io Mihnea Voevod

Din mila lui Dumnezeu

Do mn

1) Traducerea hrisovului din limba slavA, este fAcutA de D-1 Prof.

Stoica Nicolaescu.

www.dacoromanica.ro

161

2. Hrisovul lui Matei Basarab din 28 Martie 7141

(1633), prin care se scutesc co1ibav1i1) din jur
mnstirii Plumbuita, de lucra domnesc, etc.
i" Cu mila lui Dumnezeu Io Maki Voevod fi domn nepo-

tul reeposatului I Besarab Voevod, am dat domnia mea

aceasta porunc5. a domnii mele, Colibagilor care santil

r
,,--.0.7,,,...::
:

,,m,4 A 1. 4 t I,L iklE0411,((a w; re'? c'ell .-S,,7.-S,, t 4 s ,t.

Ida; %V, 2. ,', .r4. ,,,,./.4

.

",-,tf,

4,0t, 'CPA, )4, 4.:..

',-.S

'

..

...

14. n,i,,, {el,.

7 '..I ice,,
' ',Thif ...ic 1 et.. rr, /44 ;t1,1","

i '''
', X/1
.... e.,'...
,,,, 1 r ...: fly '

etr.V.SIVS,PV/1 v., , ...A, ortin! r

,...-..1/,

,
' ..4.: . ,
'...7
r,,,, 7.+#1.,..4.......ss

.. , ,, A f,-...* V44 ,./.....tit t.,-. yy, I), ,,,, c,1,5, ws ,i

.

7..

;,

,,,,,,,

lr

,-.1

,.

:-.7"

....."i",,

(0,,

,.....,, ,

,7, "ft,,,,u,. ',-.-,

'..--"7/1

7.-:,

,..

S..4 Ml.

?4, , h,
,
4,-,
',err( ,, }I,.
Irrf'I 4' irv 1.4,1111 al' .1,r7r ,,;5.e.self0
,,..I - ,,,
I
.....
,,,,, ..
s'
: -" ;;;N

t,-,--''-',_.2.:',---,"' v-(1:17.7 ).77-". :)715

,,,
1
,,,,,...4).,t,0,,,,,,,.......,,,.....n
Ifti 1/.....t.O.seil./ L.,,,,, -'-p.7--11177.
')
,:f'
!
fil,
''.
..
...7Vi
/ , i,
:7', ,..,,,,,,
--, t:, rjAy.1'). 3;: ca,7,
..70,-7f1_::;.-

c-b, ..4101rri:,,/,;:ip-,

.11, f ff. ^k")fir,s

-41.4
'
1
if
it
r1
i
'
'
s
rrr,
' 164 it 71.41.4y41.1 en
.erfjc.-sih,-.',fly''',1-7-1'
.
+
,+. I.
..,-.
-`''
"...i
, J
IS. r-.. _,,,, , s',....
.4,
. 1 ,
)
..., ,"
tOKy fi, erirr., I, {fa .r. ' ! -",`,,
mi.

,,

zW

t
ii,I.,,,,.
a hs.,. ; .": +.11-T,-, : 4 A,; .4% t ir( XI Fil4..1rriefl;1
,..I' ad 4.,1
31,-INi..,,F., tl, 4 .17: t. ,T,

...-' ,
r7xi el,
j,,,...,,,
",...' ,,, 5 ,:---'1
il....
..-,

,----,- .,,,

17'

'

`,4.1.

c r,_ --,

--e-

"7-'

o'Z'

4.

,,,,
l'' iti.

.711

-(71 . 4 ,.,

,rrtn" rad,141....4

ets , herit '-'.' '1, i." ,1.......C.:r;.,,,

' 1et tiT,
i ei
, 4,, is ym.n.s,i4i,
,..,3'
...If 47 )

,--

4 4.1.,.,..,J.kof

VV

.I'

'' -1,,,f ,-,...,,,,,zerrt

.t. }, c.--e...-,-.,
as .,-.
.

,I j

,7

.".1---"-T-F4

..-...-

.
me,:

ZAVi CA,

Hrisonul lul Mate' Basarab din 28 Marne 7141 (1633.)

lacuitori lang sf(a)nta manastire Plumbuita, dela Colintina, hrarn s(vea)ti loan pr(e)d(i)dici, ca s5. fie In
pace gi slobozi de lucru domnescti gi de lucru boeresc
gi de podvoade gi de toate slujbele i manaturile cate
1) Arhiv. Stat. Buc, M.rea Plumbulta pach. 3, doc. 3.
11

www.dacoromanica.ro

162

santtl peste anii gi de toate sludiele domnii meale, care

de ce slujbe vor fi aici in judetul Elh(ov), de nimepentrucl m'arn

s,
m(i)1(o)stivit domnia mea de i-am lsat i i-am ertat
ca sd. fie in pace, in zilele domnii meale, cum au fost
ertati gi de alalti domni caci iaste o mandstire saracI
fiinda langd drum gi alte mogii n'are, ce i-am lsat

nilea val sau bntuial

domnia mea s. fie numai de ajutoria gi de poslugania

sf(i)ntei mnstiri i am vAzut domnia mea gi. carti dom..
negti de eraciune. Drept aceaia nimenilea sd nu ispiteascd a nvlui bucatele manstirii gi colibagii, ce s aibA
blind pace, el cine i va bn tui, acela o mare certare va avea despre domnia mea gi aceasta carte a domniei

meale s. fie asupra tuturor cdrtilor, la mana lor de

pace gi de rApaos i altfel sd nu fie duper* zisa domnii mele
i insufi au zis domnia mea, Scris in Bucure$ti luna
Martie, anul 7141.1)

t Io Mate Voevod
(ss) lo Matei Voevod

Pecetia

Din mila lui Dumnezeu Domn.

3. Hrisovul lu Mate Basarab Voevod din 15 Marte

7144 (1636), prin care Intireste minfistiri Plumbuta unloc asa cum 1-au Impietrut boerii Grgore
vel logofit, Mho biv vel spitar i lane portar2).
Cu mila lui Dumnezeu Io Matei Basarb voevod i domn

dornnia mea aceastd poruncd a domnii mele sfintei

mind stiri numitd Plumbuita dela podul Colintinii, hram
skintul loan Inainte Mergeitorul i egumenului popa Ca-

linicu, ca sA aibd a tinearea sf(a)nta mandstire locul

de lingd mandstire de in piatra in piatrd, cum au tinut gi mai denainte vreame pAnA in vadul Tiganului.
Pentru candu au fost acum in zilele domnii meale
avut-au egumenul popa Calinic, dela mandstirea PlumTextul subliniat, tn originai este sIavonesc.
Arhiv. Stat. Buc, Pach. 3 doc. 4.

www.dacoromanica.ro

163

Imita, Ora Cu jupAneasa Neaca, fata... i au venit

inaintea domniei meale la divan, de s'au parAt de fatA.
Si aa paraia jupAneasa Neaca, ca sa. tie loc mai mult
rirrf,. 7

4.411,i1.1.4.11.4.17441I

;-.7"--,,-' -e7-(,-1..,

's
J r4V.4,..hgliton,' 414
f 7.4.7.0l

'

,--4

.,,,,,

.."44,",

,2'
' -77
cf.,.....i.,
,--t. --1:- ' .
-.1...?:'
s.,,,o:;r,I.t,...X.A,,r:.......4 trjr7,11-44. 1.31.1,,Aialr......4.,.........
..1...'.

Nrj.:,1.021..,zi7p rtezni......pe ,I nY4(,...4.1.,...Ir lit .12.1.r...thilricy_e tti.,..t.....%),,

rr,
,

.1"

.41..177: env: 44141; Cifp, Ciek/W317:47.,:ffirs.j.. i.f...F3s,...,,,:..4, t ., ...7.,,,,.. : ;TIC..

,-...41,T

!!`..7.: 3.,t,

..114,

74t:t4, 141.7,0,:iil?...,,,,..tuf..orrir.,:sv,ti:Trferid.74.i7i

-.... t...,,5,,f.....t.r....-7:i ./s.,,,,) ti.1..:',0

'
,tr; 1
1 ' ri
', ',4
" 7,:, , ..syy.v.4.1
jy,.... , f

ylnIt

.P..........1 et.

.t .
l .,
L....r.s...,,,:sst

ti.

re 4egt

,' 4:4:

fr,F1.

err 11 )::. /II 74s:a if, fr....r...._44.7_,,iiri,.4

vjy4,.
.-r, drref.."..21 lioLstrry bi.,,,,:,, 4.,..i.,. it 7 r.rorti t......Z." spzi..,,,,,A.

:,

:2) irrare. ;;... pe.t

, ,OL1 ',

V.....d.,

: ,,y1,)tx I -,,_.;_:-.797,itztv.;detieztej;..

el

. j. 4 7 j 6

4.7.444,,r;,:i . ,,,,eArg,;.a....1"..; 0 3114C-T1(4,

rez

irl..arre.v. re i ;143.,,...:.,.....,k /1,7 47. di. 1.4, .1:,%.":V

4.1r elm tr;,Targrqi .

, 4,
.1/ , 4 4

,..

iele. ,..;g:-7
4..f
,, e ,... IV ..,..

*1.,,,,;)1. t.;:gps 4 1.1 II

'

'

I -I.

....trfif rAdiVm.;[/ 4el:rrga,f 7a.'

J , ....,
J..
,,,,,..,
. '=,..,

,...M.

hfrtfartrienovi. rrt*..,4

'

,.....s.,

4.,1,..1 fj., .6,247 eta. AL" 7,...42 i,,....5,..4.7,7j e rrI174,72 .,-. i

ad .1.4,Z....:

, 11 ,1jlif..,,/,..jr;j74,f5-7..../

v..., .:17........; t; r.,TI '

t.r.,., ir ,r, 141.4. eti,4 t . q....r/r ..,,,i.....r,;:r,55,,,, 474"

t-e , ,.,L.07,1.419,1.
..,il -,./..r
.., WO
....i,.,..sy,

.. j
;t:g .. it
i

.'

61.

AT

'-'-'1 4-4:-.."1:-)t.,' L

'.

e:,-4,( ?a tliA
e
f.

.1,

,,,

.....1

tip.;

/. ,,,,,,, .41,, ,r,

.1

.........s..

,-..., ,

'''''''al (..,..
.1,0

11.1

.LA

,..

t. ',:.J -.,
..
.74 ,,,, 411,1,4 " 4... 41V.,.-6 /9 r .. ,{4 ,4.414 Tt e;.50.
.1...,. d.,..,,,,,-,45.-,
s .T.,,,,,-,
.
(,,,,, ..r-37- 5

JJ
-A....,..,,...7.,:42,
, Vr",.,_,--e'.,., i i
,
....4. . ., , . 74.;1
,
' 9'''''7, s ''71, f '
,--77

4..,-;.,,,,,,r,r=2,,,
I
Ir.,
' '-7 wle/;.-.1
'''''
_.., J.--.,-...,
01, 6, C. t Ph, f ittvr,d,$ . .rn,.not,....,

Tr4pinJ11....17.1)+444f7, 4;444V.AVAI
r1(

'
Al-i-t*v-t:'t..",-sr-A
..,,

'

.-rdeniiivlir
' 4..
-'111a)
+rt. revi:i7X....;),.. 077.retp-' rrZeivi/
wr..
...-..f,,,,_,batf .Thrimi.,lti.,14K...t .S,. Jfili 7.;.4,, , r,., di:q.t.- r,..n.
s Li
,
'. iitli r ,: : 1152....7:;4(t.".14 J.
7.72,....ci
1104 ti :Aug+ . .....,T?,zoi 5: ....1;:. -...-...r Ole
., j_

.....

n. f A eh.. f ;4. tttn,in.iw"_10...1.

, ',---1- J4,..._4-4-.e '

,---,9, .n. ..50.

.je

,444 ,44)?,.( 4.4 4, .1.,,_,./.1,1, ,

-.1,-----7,
, , , ,,,-1
t,,,,,,........,....
,....

41' I

...

''.1

4,"

---

5.

114

-1:-.

"

"i
1

Hrisovul lul Motel &moral) din 15 Marne (7144) 1636, prin care
tnttireste mandstirli Plumbuita locul din lard mandstiril statornicit
de fret boleri.

pAna stejar ca sA Impresoare locul manastirii. Intr'aceia domnia mea am cautat si am judecat pre dirept
4i pre leage si am ales domnia mea deam trimis de in
www.dacoromanica.ro

164

divan prec(i)stitii dereg5.torii domnii meale, jupan Gli-

gorie ye! log. ; jupan Miho biv vel spat i jupan

bi vel port, si meargi la ministirea Plumbuita, s.

socoteased. gi s stringi oameni buni i megiiagi de
pre imprejurul locului, carii au gtiut gi mai denainte
vreame, s aib a mirturisi cu sufletele lor, cum vor
gti, pre unde au tinut sf(Onta mnstire gi pre unde

au tinut jupineasa Neacga. Inteaceia acegti bojar

carii scriu mai sus, ei au strinsu megiagii de pre imprejurul hotargor, gi de sus gi de jos, anume, Theodosie alugirul i Eftemie de Fundeani, gi de oras deBucuregti, popa Stancitil gi Costea gram, dela beseareca domneasci iSerban feciorul lui Seman, gi de
Dobroegti Radul ce au fost slug la tatl jupineasei
Neacgii gi de in Ambegti Tatomir. Deci acegti oameni
buni,ei toti aga au mrturisit cu sufletele lor,Inaintea
acestor 3 bojar, ce scriu mai sus, cum au tinut minstirea Plumbuita loc pin In vadul Tiganului. lar
mai (sus) au tiuut jupineasa Neacga cu surorile ei.
Deci acegti 3 bojari Gligore vel logofet i Miho biv

vel spt. i Iani biv vel port., Impreun cu acegti

megiiagi, ce scriu mai sus, ei a u pus hotar 4

pietri de mo(gie) de au hotrt locul ministirii Plumbuita gi au pus semne, de citri jupneasa Neacga ca
s. numai alb& pricine, unii de atr alalti, gi am vzutdomnia mea i cartea acestor bojari de ...mai sus. Derept
aceaia am dat domnia mea sfintei minstiri Plumbuita
ca si-gi tie locul cu bun( pa)ce, cum 1-au ales gi 1-au
inpietrit acegti bojari ce scriu mai sus, s. fie sf(i)ntei
mnstini ocin mogie, cum au fost de veacu i nedinaltfel sei nu fie dupci zisa domnif
tit de nimenilea.
mele i ispravnici instz$ cuvcintul domnii mele. A scrisLepcIdat log(ofcit) in Bucurefi, luna Martie, ziva 15 fi delcr
Adam in anul 71441).

Io Matei Voevod
(SS) 10

Matei Voevod

Pecetle

Din mila lui D-zeu

cu ceartt

1) Textul subliniat, in original este slavonesc.

www.dacoromanica.ro

Domn

165

4. Procesul-Verbal" figs, cunt 1-am numi astizi, al

boierilor pomeniti in hrisovul lu Mate Basarab
din 15 Martie 1636, care fuseserii insircinaf i de
domn cu stabilirea hotarelor piimintulu
stirii din jurul sfintului loca*!).
,

clt

...

n.,

, :2
' ..---, r"'
Ail hi , 'AI -.T.r...4, 14.,,
%;

r`Z ,.-,-,itt
)

7; .7 -., ,,,,ye ,41.'

iir.....
.1" ,..._
,,,,, .; -,, 9, , .-r-rAVAIV k qrrf i

t..r)

,
/4,
7.-- -14.7
Wt., .41. 7, e I j elf
.V '

%,-,e,

i4(

,n4;

...:n7

;.1

,...lus,
., j';-.
.0v4t.us.Mt-y,L,A
1,(..ry( jzy ii,4 Oi i f V ,
c4),,,t

'

it ,,,,;777 ffe.j.w.ot 1 enT(1,4,/

iir
-1

*---....,
.7- n.-.) .rz
i. 4 '''''
17)-16'14" '7")

...,
J (N., (1 ,..,
y
.2- 10.1Pr
A A,
4
I ...44rriv iu 4p,v A1.4_7.
11,
,
fij A.i.
... --, i ,":77
l'rs.--;1'4' C) u ,--4. v '
(11 t 'T
,, Y Ow/

a I.

-,j....

57-0 A, 0,1,, IV I ,,y. t T1,, jr...

9.'
Ya .-, jjo
AA <1'14, rt, 7:117z..t
,1......3 I 1, ( , , ' C.-36; '57 i -rr, (.0.. ..t -c-iri

,-.....

1.--.
k 74)...44

,,..L.,,,,,,, c,,,,,r,,, ,In AT 4(.11 4/11(07)

;,.) 4., ,r, ,A

7-

, f.,,iii, (Z.,
,, -iv,

1_7

..6."1,,[7,
.... y4,,F<v "J.' 4',."="j1( ',..-'`)/"6,7.,.rry-"2)6.;7317;--;

sv
..).-" 1 P'i. 'An' ,1
es ..-.,
'7.-rr r, e y n , 44.-

pot Ay nAN /NJ

't

Oraa.......

rA i ...) './
- e---

,,-,1

.,16'

..),,,,

v ,91,-,-77,70
-.7* r-e7

TM (, .l.

......n,

rfikro f licdf.14.!

Procesul-Verbal al celar trot Wert, care au stabtlit pin megtaftt

locului, hotarele mop meiruistirtt Plumbulta din'prejur.

Si se tie boiarii ce au trimis domnu nostru Matei

1) Arhiv. Stat Buc. M-rea Plumbulta Pach. 3 doc. 5.

www.dacoromanica.ro

166

Bis(A)rab voevodll anume Gligore vel log. i Miho biv-

vel. spit i Lane port. la s(fn)ta ministire la Plumbuita ca BA socoteasc& gi 85. string& oameni buni gi megiagi de pre inprejurul locului care-i stiu gi. mai denainte vreme si aib a marturisi cu sufletele lor cum vorgtii ei, pre unde au tinut s(fIn)ta mnistire gi pre unde-

au tinut jupneasa Neacga. Deci dumnealor boiarii.

carei scrie mai sus au strnsu megiasi dupre imprejurul
hotaralor gi de in sus gi. de in jos, anume Teodosie-

cil. ot Fundeani, Eftimie of tam ) i popa Stanciul

dela beseareca domneasci W. Costea grmticul gi_

Serban log. ficiorul lu Seman din Dobroegti si Radu
ot . . . ce au fostu slugi la tatil jupinesii Neacga..
si Tatomir ot Ambegti, acegti oameni buni au mrturisit denaintea acestor bojar, ciim au tinut s(f.n)ta

ministire pia. in vadul Tiganului, iar mai sus au

tinut jupineasa Neacga, cu surorile ei aga mi-au mrturisit ei cu sufletele ion. Scrisei in luna Martie ziucr
leatul 7144.

Grigore vel log. Mihos spataris Lane portar.

5. Hrisovul lu Maid Basarab Voevod din 14 Septembre 7148 (1640), prin care se di porunci tuturor slugilor domnevti sii nu se atingi de shIntamanistire Plumbuita 2).
t Cu mila lut Dumnezeu lo Matei Basarab fi domn scrie-

domnia mea voo tuturor slugilor domnii mele care yeti

umbla de olac, ver de podoabl, ver de slujb& yeti umbla in vreme ce yeti vedea aceasti carte a domnii mele,

iar voi si clutati si aveti a vi feri de sfanta mi.n-

stire Plumbuita, ver de cai de olac, ver de patvoad, ver

de yeti umbla nimenile de nimica si nu o vauiascfiAgigderea gi pentru oamenii sfintei mAnistirii ce yor
fi locuindu ozolul ministirii inci si aibe bun& pace.
de acum inainte ; ci si se fereasci desanta manistire.
Din acelag loc.
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbui ta Pach. 16 doc. 7.

www.dacoromanica.ro

167

iar care se Vd ispiti pre aceasta carte a domnii mele ai

invalui de cum scrie mai sus, acela om bine sa gtie ca.
mare certare va avea de catre domnia mea, ca. aa iaste
t.
r..N,.

.(""?.. )- ..

,..

,.6.,-.

__..,..-

'"'r4M.r4',/,''. '

tl---'-'-'''.i".`"7"17:?-'-'rjOr
'J-\). .'

ITS ,

,'.

'''''''.117> l''-`1.4'''4:,' '

rg .^.i jc ,-_T'
i-ri'V.,f,r7;:-,. jil;,,,;-

7'
0,

1;7 4 -',Th
T 7'
j
TjJ
r,1-,,,-,11,-,P,

-,1:.e'D' 11:i'
,.:1.

na

,.7

'

,r'N.

el v rr

II

,..4.4,141%

07 ..-rr,
fir,.
',

11 '. .

, p ;1'../41.

j,

rr -ir0.1.7f,r, e-eirrnt
- )... ,,,,,,
te
' 1 '''.7-, ' 4,7/
'`. r e----rrs Ji,',
,,,....V ;':
,,,,,rij_..f;s;f#,*.
jrc-a c...,,,,,,,,,1:1, ,
y}:,..44.,/,....: jtjg/4,/,
,

..,

,.. p

-"Ni)
7!..4.,...i.ii., sr,

.-

0.:.,..ler:4441.74

.--7-' J ,, J.TN
.0.., e.i.l.reT,
f, ,a4....,.. , (1.,,,,,,,..,,,,,,
.%1

e or V). er e: e 44 1 e

'If
).
7. krr" evi I -,,,--,

_-_:,;x:)..eet)

'7'."4'--4"-- t'f'17-1',
r1,1,1 I ,en

(e

......,

'':.

e!..-ti`7

.2%

".,4A, ...-r,

d'

.A_-.2,,,*,
dir,,. -;4r0( re/ 'f ., .14.,--. ct
631,

,e:..........._..........;e1..,^_ (144 .

4 i kfZ,F.",

'2!

.,...."71

-,1' .,,,'

'........

Tv

. ,,..:

.-

5,

.r

Hrlsovul lei Motel Voevod din 14 Seplembrie 7148 (1640).

In invatatura domnii mele. Alifel sei nu fie dupe!' zisa

domnii mele. i nsui domnia mea am zis. Scris Septembrie 14 zile in anul 7 148 1).

Io Matei Voevod
(ss) Io Maid Voevod

Pecetle
cu Inel

Din mila lui D-zeu

Domn.

1) Textul subliniat, In original este In limbo slavd.

www.dacoromanica.ro

168

6. Rivasul domnesc al lui Matei Basarab Voevod, dat

ministirii Plumbuita in 7 Mai 1643 (7151), prin

care porunceste ca nimeni si nu se atingi de

balta si pidurea ministirii din'prejur.1)

f Cu mila lui Dumnezeu Io Matei Basarab Voevod f i

dom a dat domia mea aceasei poruncti a domnii mele pi-

''''
1::
.11410,.

k.........-. .......,,,...--,,

"V I
f bti93,

-,

f1eatrItt,r2 t

....... '.... ,

, Or' ,I1Z....
, (on, ,,, (7)
1.--.....
)... An me)y.,,,
hi ..iFt.7..k.m.
1........ISI,se4i.,
0/ Artir
4,11,7,,, en) ,tt.se tot in,.
0/0 te.

f'
)4. t'f_: ,i.15',f4:27'.)57 9" .;:-i tY 75ff ql:7*.4.7)(1'
1,, 1

4. if itrat A 41 ,:47, _WA ,5 w fiwzgritpti

.

12 r ?I
1

tiT41)4Z-/igal ..t. : "..C1::fs r. , ...: I I_,M 74,..)11:

, wt.,.

,Tv.......14 r e ps-r/

tro,_,..,,trf, if ,-., )rglera,Pri ..arferot

i..,.):
11.25141).,:g;=)-fr- ....0e.-prFzr)7,-r-g :
a,

a - AZ,..,nr.:i t fl,erpl,uilro)j,r; '1.71 i r;, I. rrp?,

...
11

L'

1, /Ai /, /it g, Cri!...4,:fitnei),72 4.p ii:j..),,,:i

n f r.min,..f.,,i4i6r1r6...ftrilrfirtis,1 r 91,17-roirL
`-.7.-"'"..-4"
"if .,A,,,T
r
i . - -) Ir rrtey.:=11...af 1.111,
,....).
.

4,

i.-......,_
ri, <7,-.Tuay"i-r.rtyj'
frit-Zr - . .0.. f it

Rdaapul domnesa al lui Maid Basarab din 7 Mai 1643.

rintelui igumenul dela sfinta ministirea Plumbuita dela

Cokntena ce-si chiami hramul ShIntul loan Boteatorul
1) Arhiv. Siat. Buc. td.rea Plumbulta Pach. 3 duc. 6.

www.dacoromanica.ro

169

vi tuturor calugirilor de acolo, ca si fie volnici, cu aceasti carte a domnii meale, di sfi-si aperi pidurea de
itmprejurul sfitii manIstiri i balta de peaste de acolo
insi de in pod in sus. Asisderea i voi dorobantilor
clrasilor i orusanilor si pescan i de peaste, au fiind
domneascii au boiresca, au micar ce om, sa. clutati,
de vreami ce yeti vedea cartea domnii meale, iAri voi
si vi feriti de balta manistirii si de pidurea ce iaste
imprejurul sfintei manisteri, nimic si nu tai leamne in
piduri nici BA vaneazi de in balti de in pod in sus,

carii vor tlia in piduri sau vor vana in balti

vor prindecilugrii si aibi a-1 tragi i a-1 pridarea ca pre un om ru si hiclean si de nimeni opreal si n'aibi, pentruci asa iasfir& stirea igumenului

te invttura domnii meale. .57 insusi a zis domnia mea.

Seris in luna
aruil 71511.
Io Mate Voevod
Din mila lui D-zeu
Domn

Pe cells

Domn.

7. Hrsovul lu Mate Basarab Voevod din 20 August

7153 (1645),

prn care se inareste minitstr

Plumbuta stipinre peste moia Ambeqti 2).

t Cu mila lui Dumnezeu Io Mateillasarab voevod

domn a toat Tara Ungro-Vlahiel. Di domnia mea

ceasti porunci a domniei mele sfintei Dumnezeiestei
manastiri numit Plumbuita unde e bramul sfantului
Prooroc si Inainte Mergtor loan si printelui egumen
Calinic i tuturor cllugrilor cati sunt tritori in acest
locas, ca si-i fie sfintei manistiri zis. mai sus mina.

In Albesti din judetul Elhov, i ocina se numeste

Silistea, anume toate cumpAriturile cate a fost cumparat Hrizea biv vel dvornic dela megiasii din Dobroesti si de la altii boieri i oanienX din camp si din
pidure si din api si de pe tot hotarul, din hotar pan&
In hotar ; dar partea lui DrAghici log., fia'al lui Radu
log. din- Fundeni de pe tot hotarul si din Siliste,
a fost cumpArat Hriza dvornicul dela Eftemie si dela
Texiul subliniat, In original este In litnba slay&
Arhiv. Stat. Buc. MAnitstirea Plumbulta Pitch. 11, don. 7.

www.dacoromanica.ro

170

Badea, fratii al lui DrAghicI log., si partea lul Stan

Glescul pe care a fost cumpArat-o dela Neacsa, fica
lui Serban, si dela Tudor si dela Vlad, nepotii luI Stan
Glescul ; si partea lui Stroe ce a fost cumparat-o
Hrizea dvornicul dela Neacsa, sora lui Stroe ; si partea
jupneseI Tudorel, jupnita lui Drghici log. din Fundeni, ce a fost cumpArat-o dela Tudor ; si partea ha
Manea Silas dela Stanciul, fiul lui Gheorghe log. din
Fundeni ; si partea lul Crstea si a fratelui sAu Mirahul, si din Silistea ce a fost cumprat Hriza dvorni-

cul dela Drghici si dela fratele luL si iarA la Siliste

partea lui Babe, si a frate-sti 1VIiroiul dela Drghici
log. si dela fratele lta, si partea lui Tatomir dela Tatomir ; si partea lui Neagoe log. fiul luI Albul din
Funden din partea Serbneasa ; si partea ficel Neagi dela popa Tudor si dela preoteasa Neacsa, fica lui
Neagoe log. Fiindc aceste pArti de ocine zise mai sus
din AlbestI si din Siliste le-a fost cumprat Hriza
dvornicul dela acei oameni zisi mai sus de mai'nainte
vreme cu zapis si cu c.rti de cumpArAturA si au fost

de tot pe seama lut lar apoi and a fost acum in

zilele Domniel mele, in curgerea anilor 7150, Hriza

dvornicul a dat si a adogat aceste ocine zise mai

sus din Albesti si din Siliste la sfnta mnstire
Plumbuita ca hramul sfntului Joan de poman si
pentru sufletului lui si s'a scris in sfntul pomelnic, ca sA-i fie lul poman in veac, lar sfintei m.nistiri zise mat sus sA-I fie ca o mostenire si de
bran& si indriturA si cAlugrilor de traiu, precum
am vfizut domnia mea si zapisul de miluire al lui
Hriza dvornicul la maw, egumenului Calinic cu mare

blestem si cu multi boeri martori in zapis. Si a pus

Hriza dvornicul si blestem : cine din rudele sale, sau
nepot sau cAlugAr se va ispiti, dupA moartea luI, s
rupA aceastA poman si mil, acela si , fie trAclet

(blestemat)') si anatema de cei 318 pArinti care sunt

In Nichea si sA aibA parte cu luda si cu Arie la un
loc, amin. Drept aceea dat-am domnia mea sfintei
1) N. A.

www.dacoromanica.ro

171

Plumbuita, ca s'a-i fie aceste mogii zise mai sus de ajutor intaritura iar lui Hriza dvornicul porna-na
veci i de nimeni neclatit, dupa porunca domniel mele.
lata si martori pus-am domnia mea, jupan Barbul vel
ban al Craiovei i jupan Dragomir vel dvornic i ju-

Hrisovut lui Motel Basarab Voevod, din 20 August 7153 (1645).

pan Rada vel log. si jupan Stroe vistier i Diicul spatar si Mihnea Stolnic i Radul comis i Drgusin piharnic i jupan Constantin vel post i ispravnic jupan
Radul ve! *log. Si eu Dumitru log, au scris in cetatea
de scaun Bucuresti, luna Jul August in 20 zile si lela
AclaP.A34,04 aum in leatul 7153,

Io Matei Voevod
(ss) Io Mate' Voevod

pee etia
I

Cu mila lui D-zeu

Domn')

1) Documentul acesta, In original este In limba slavL Traducerea

lui este Matta de D-1 life Birbulescu, fost functionar la Arhlvele Stat.
Bucuresti si se gAseste cu originalul in Pachetul lila documentul 7.
.(M-rea Plumbuita).

www.dacoromanica.ro

172

S. Cartea de ludecati a lu Mitrea ispravnicul din

13 August 7153 (1645), prn care este respins
pretentunea feciorilor preotului Tudor din Fundeal la parte din mosia Ambesti a Plumbuite
fosti a lu Hrzea Vornicul 1).
Jupan Mitrea pitarul ispravnicul scaunului dela
-Bucuregti, scris-am cartea printelui Tanasie egumenul
-dela s(fIn)ta Troita gi egumenului Calinicti dela Plum-

buita cum Au venial. 'naintea noastra de fall cu Ni-cula si cu fratii lui feciorii popii lu Tudor de Funden i,

Inteaceaia aga zicea acei oameni cum au gi ei parte

de ocina in ocina Ambestilor, care o au inchinatil
Hrizea vornicul la minastire, iar noi am vAzutA cArtile,

Irisoavele la mana egumenilor cum iaste ocina Ambegtilor cumparata peste tot, si am cerut si la ei
cArti sA le vedem, cum au ei parte, iar ei cArti n'au
avutil. Dirept-t1 aceia i-amii judecatil sA ja ei trei megiiasi si sA li dea printii trei megiiasi de imprejurul locului sa ja seama si sa adivireze acei 6 oameni cu su-fletele lor si. cu juramantil cum au ei parte, si cum nu

s-au vanduta ei partea lor Hrizii vornicul, ce sa vor

putea afta acesti oameni cum au ei parte, ei sA tie,
iar si nu vor adeaveara c5. au ei ocini si s-au van.(du)tt ei ocina peste tot, ei sa rabde pentru a asa
i-au ajunsa judecata. Scris in luna Augus, ziva 13,
leatul 7153.
0 Pecete In cearA, clizutA.

Mtrea pit.

4)) Hrisovul lui Mate Basarab Voevod din 18 Iunie

7158 (1650) prn care intreste ministirii Plum-

buita stitpinirea une villa Bucuresti In dealul

Moldovenilor 2).

t Cu mila lui Dumnezeu Io Matei Basarab voevod si

.domn a toatA Tara Ungro-Vlahiei, da domnia mea

aceastA poruncd a Domniel mele sfintei dumnezeegti
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbulta Pach. 3 doc. 8.
Arhi,v. Stat, Buc. M-rea Plumbuita Pach. 10, doc. 2.

www.dacoromanica.ro

173

manistiri numiti Plumbuita, hramul Sfantului loan

Inainte MergAtorul i parintelui egumen monah Nechi,

i'

'

) !-.

--..

, 7,..-

-7--7,. ....ZAr),.. .....,,,,,,,.- '4.

tr.!

..,..,.....,, -I ,KFLQ- 7.
,,,,,,,,,,,,,R,4.:,,,I,::0..." ,1::L.,.-77,,,,,)4:-::
, ,e7,
t.,...:::,,..2./...,!;1,4zi7r cii).",.1..,..(1, .1.-i,' ,
,f,/:,,,,

---,-r.

ctz-T,--, ,, ,.. .--,,,,,L.;,,,i

,...-,-

,,,....:w

_.7.,,,9):,z,z.:,,j,...v.4_,

,;tp)rr/ZZiltr,i.,... ..,,it.,,, L',.,/

... .7177,74tj:evi
<..*1 -4" '..t - - -,--4,11/11 re r,)'n
....,
,
,-7,), 7.1.3; i =f J ta iit)i
tt,.
--t...t, ff / ,,,,,,, on .., 04 n A ir 074. }77, ,V,,I.,_...;7
1,1,,
1. r ,.....,
1.1,4 ,. .' .., :
3
1
...
....1...../,
I.X2....,.....-,0
I.4),,,..4sor I-.
L
1 72=1.'1 4 ti -17t.L:r4.1 R.,.: f t , ;..,,,,7-1,:_,;),
r...,
.;,* '''' '''''' ,.

-,

_...3.

,:..,,,

.a..,) ,...

:n"

,73,

r p...,-.-.-,.....,17:-2., A.', ef I f., --.7.o , v

n f .....1. 17,-,

',no...V.-, ,1,-11,44 Y. f f At

',I .7_27._ ,f-:_74. i',.,-,.-77ro ..... .,

A t-,,...`":1

r) L.

' .1---"J /TV

'.,.,'; '

,,
,...........,.....

--rt-

,,":::.L.7,
.n.''1,

--4::

''''zg,.
'

7 ),...)'"ZTP.,(...FT",;:,
.r:::7:
i s /1 ff. f
-rt. PI7.
...: r

tiv-,,
),,.,
,,,,,..4/.hy,,, , ,-;_co, y,
..,
,

i Mt ir... er.,,,k_f,

,.,.--.-',,,1 ,i..-,--1.,,c.,-----",

.-1., ,,,,,,, ,=, bi--, NZ''',

';--

tj.

T. 7'3

f f re {-47,..., , , tk, ,,,, ,, ,,,25 7 , ..- , ..,

jt,,-

(7,..,...14;
j.")r
t ITT

'''''sr:'-f . T.L. ' ' ..ay -;,-

-.4..!...fti

....

,,--,I.
in ;705 4 ,..,

hf i , -Wr, ..7f.rf, r". ? p.,/ . ,,,,",, 4 ,

7'
,, 1-, ,-t--.74,, ,,,..' .,,,,,--'
'., , -4:Ffv: e) .....1.7- 7 i jj(.2.2.,
' ' i ' ..":'!
'1.;', ' 41 ,::, ., ,;;Z , 9, 0 i 0 .1 ...1 :. '

-4",. :

r '.

,-.......?:. ,,,....t,

-7?

11

,' 4 ' `'.. '"."1:riti-;-',k'T.-:.,.-=,"ff

,,,..,

-:, 7

...

rr"

V
2
g:.,G.,

3 L (,..!,, .1., = .= i r-,-r .,..

-rj ,-,

,....._,
i
,......,
9

,....t 7.0J
..

lirisouul lui Mole! Basorab Vocvod din 18 lunie 7158 (1650)

for gi tuturor alugrilor ci sunt tritori in acest locas, ca s-i fie sfintei manstiri zis. mai sus o vie la
www.dacoromanica.ro

174

Bacuregti in dealul Moldovenilor gi o casa, In oras cu

gradina (pomet) si ca totul ; fiindca aceasta vie gi cu
casa zisa mai sus a fost a lui Lepadat Capitanul, gi
eand fu la pristavirea lui, el a dat gi adapost la sfanta
manastire Plumbuita, hramul sfantului loan Botezatorul de pomana gi de sufletul luf., gi cu zapis de miluire de la mana lui:. Atunci gi domnia mea inca m'am
uitat, pentru pomana gi pentru sfanta ma.nastire gi am
ertat domnia mea sfintei manastiri gi vinariciul clom-

nesc dela acea vie mai sus scrisa, ca sa-i fie sfintei
manastiri de hrana gi intaritur iar domniei xnele gi
lui Logoft Capitanul vecinica pomenire ; fiindc aceasta

slanta manstire Plumbuita n'a avut alt venit din

alta parte. Drept aceea adaogat-ain g't domnia mea
aceasta mica miluire, precum e scris mai sus, ca sa fie
cAlugarilor de trai gi domniei mele pomana. Si am pus
domnia mea gi blestem ; care om se va ispiti sa rupa
aceasta pomana gi miluire, acela sa fie traclet gi anatema de cei 318 printi care sunt In Nichea, gi sa aiba
parte cu luda gi cu Arie tntr'un loc, gi de nimeni ne-

clatit, dupa porunca domniei mele. Jata gi martori

pus-am domnia mea: jupan Ghiorma vel ban al Craiovei gi jupan Stroe Fiera vel vistiar gi jupan Diicul
vel sptar gi jupan Barbul vel stolnic gi jupan Radu
vel comis gi. jupan Constantin vel post gi ispravnic jupan Radul ve! log. $i eu Dumitru log, am scris In cetatea de scaun Targovigte, luna lui lunie In 18 zile gi
dela Adam In leatul 7158.')

Io Mate! Voevod
Os) lo Mate! Voevod

Pe cetla

Cu mila lui D-zeu

Domn.

1) Prezenta traducere a textului slavonesc este lacutn de d-1

tie Barbulescu gi se alla la un ion cu originalul,la Arhiv. StatBuC
bl-rea Plumbuita pach. 10 doc. 5.

www.dacoromanica.ro

175

10. Hrisovul domnesc al lui ratei Basarab din 28

Martie 7159 (1651), prin care marele voevod inti-

reste ministirea Plumbuita, s fie In pace si nesupiirati de mitnistirea Sirindarul 1).

t Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voevod gi
domn, dit domnia mea (wastil porunci1 a domnii mele si intei dumnezeiesti Mardi stiri numitei Plumbuita, hramul skintului loan Inainte Mergatorul f i printelui egumen Nechi-

for, ca si fie in pace si de acuma inainte Plumbuita de

citre ministirea Sirindarul, mai mult voe s n'aibe,

pentru un zgaz de moari. al Plumbuitei batrin, din
apa Dimbovitii, dela satul Boleasca, care zigaz 1-au
fost prsit ministirea Plumbuit si sfetii Gheorghe
ot Bucuresti. Deaci s'au stricat si morile dela Driginesti, deci cu voia Plumbuitei si cu voia cilugrilor
dela sfetii Gheorghe, au lsat pe Sarandar, de 1-au
fost dregind acel zigaz, pre mosia Plumbuitii, de se
hrnea pe acolo, si nu au fost ducind apa din matca
cea batrani. Ce au fost luind apa denteun prival de
pre mosia Plumbuitei ping au prinsu Sarandaru dor
d e acel zgaz. Inteaceia cilugrii dela Plumbuita,

deac au vizut asa au venit in pill la divan de

fati. Iar domnia mea i am trimis cu carte dom-

neasci la boiarenul domnii mele, la Gheorghe vistier s'i la alti bojari si la mester, de au vzut locul si
zgazul si au ficut judecata, s-1 tae. lar cilugrii de
la Sarandar, nu s'au lisat pre aeeia ce au mai venit
a doua oari la divan. Domnia mea iar le am mai dat
sase bojari pre rvase domnesti : Cazan postelnic Nisturel, ispavnicul scaunului dela Bucuresti, si Dumitru

pircilab de curte, si Vldill ius, Manu pralabul,

Defta neguttor, Damaschin vornic, de-au mersu si
ei de au vizut acel zicas cu megiasii de 'n prejurul
locului, si cu meter de mori. Ce au judecat cu sufle1) Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita Pach. 2 doc 5.

www.dacoromanica.ro

176

tele lor si au adevArat, cum 'n'are Sarandarul nici-o

treabA pre mosia Plumbuitei, i cu acel zAgaz, ce l-au
-Ii FeL'e'r.
,..??1, ...,1.... ,, ,,.....;.,----r-i4',, 6,- ;4: .., ..-4moNeeeser e
,.,,Thfie,e.,...,,, f 3, ::t.--:-.

t.,74. pix j,...,z, ,..,

,,,

roy ,,,,
...":

CI .Inel'A..1 i

',7r"-

'.1

.-4. 9) .,

-.7 n m
a " -'-'`,-:.

:' tt).4zrt,Cle tit Ar,;.,-...

,../.

,;.,...:,

.....

..,_,..,

,j, , ,

f C,../(r0,141

f .4Q..ef 014......;71574,1g ?4,1,......,t

,r

.4,...,....o.

,., f to. f

it i (1., lir.,..1.i.

its.....7

te----1:,

...4frra....f

,,.../t,1NJ it ...fr"1'" f , i11, t I,:p5

/,

Inn.
, , y .....t, 1.-"....41 t, .

fjoa I., or a 1, in .4575 f.,

.4-1'(

-",

'-,..' lificej-

i " _....``-' -.2...,

..4.4.r4.-...,1.4,44r -rRt
..,.....,4,t)
-

;""4. 41. 1").. 1-i4,1.

' .

..

----77,...z.ri --1-",
.....1,;,...

`.14f-l'f-14'
/.
, V,;lipt ,.

Vr.

.,,,:,

...440

ro A ,.

t ) 'I ...t....7r ..3,, ,ps,,,

,.,,,,r 4. .......,AL ..4

, e se, y, 47 .1 / f
'''...-1 --"..,
.11.11,1
......,.-1.......
t . 7.7....1,2.
, 7-4
I ',....46,--4 Co, ...1411,4.-ViL4-,1-44.1

e r r A (....1 ,,,.
ii'7-1,;-.7 **

_441 1 - 111
o-A'' ,....1... IS:'
if,

./14

V.,...?z,lri-.747...T.-f
vf
i
li c1,,,,,,e)V.),,y
71, 77, , .1 I.,

..

isl....

..,,IF;
,

CAL . ? t.... ..../...r v rap ,,

7..if:
.r.,, tY. tan , ' ' ' i i i e
:," 11 ti if
,.1...I. 44 e 4 L. ...,, s 24.
-/-.-,. ,, V4vdi., V
Pi

T. ,, N. _...7 5

t7.., (. *ttru. 41..,y t

,,1*, 1, ,,,,,y r .4,
Y 45 ttli '-in-T1.41;

y 4., ,

'

.., -3 -7 ;I;77.1
. .....,77

...7.:Vill, ,75.1 4, ,11$ 4., -40,,, ... ,,,.....

-S, ,

2,1

frfr 41.1..r..#1C.r )=7,

i i.....' -..,

'1,7'1 4 1, ,'-'t.,,,,,
,'" ',"7 t,,, ,...74.,,,,,,.,,,

ar 01

...,,I, .. i.. ri " .., T T pj 2I.){..,,, ,e4, ./..bi y o. j

4
11.4; 4. ) 4.. .,...."....74.1./,/.,.
1.1 /IS ......,1 f 2..W......., -s_1,i1 ar.41, ,,,,T4,77_ ... rsgs
t ?..4 -...4.,./i--"_.
J ...t
..
r

_V...., . yr / 1 /04:44 , 274 VA 1,704

..

I,

i ......, 0.4j, . , ,

.4, /.2,,p 1,, 1.,rt ,0,0f.,51t.7.

vt.. ,,,..,4-, ,, 71-i,),".4, f'7,7,,,s,f4.%

o . , ,"
,

-.71

'' ,c*<.

..,,. ,.....-,
'---,..."'t-----,'

./

'

.4N.

1., -1 - ) ,e_r
1 ..z,......,....:4

,;i;Pi.

I fir'
r.,
,,

-'1---..7--d-'1 "

ei

4-

;ri'''.

Hrisovul 1st Mate! Basarab Voevod din 28 Marlie 7159 (1651).

spart ei, sl nu mai fie zAgas pre acolo. Si au rAmas

Sarandarul de lege cum s. n'aibe nici.o treabg nici awww.dacoromanica.ro

177

colo, nici uncle au vrut sa faci ei mori de 'n jos de Plum-

buita pre mosia Rusanilor ca sa nici mosia si morile

Plumbuitii. Pentruca am vzut domnia mea doua carti
de judecata la mana lu Nichifor Egumenul ot Plumbuita si de ramas pre Sarandar. .Fi_cdifel sii.nu fie gi ispravnic insugi cuveintul domnii mele. Scris in Teirgovigte,
Martie 28 zile anul 7159 1).

Io Mate Voevod
(ss) Io Meta Voevod

Pecetia

Din mila lui D-zeu

1

Domn.

11. Hrsovul lu Alexandru Voevod fiul lui Radu Voevod din 31 Iulie 7132 (1624), prn care scuteste
ruminaii din jurul ministri Plumbuita de djmii,

etc., In schimb s fie poslusnc ai sfinte ministiri.2).

-I- Cu mila lui Dumnezeu lo Alexandru voevod, gi domn
fiul prea bunului gi prea milostivului .To Radu voevod, dii

domnia mea aceastil porundi a domnii mele sfintei man&

stiri dela Colentina unde este hramul sfantului Ion

Botezatorul ca sa fie in pace rumanasii ce sunt in pre-

jurul manastirii de dijma, de stupi si de gostina de

porci si .de oi pentruca i-am ertat domnia mea de toate
mancaturile cum au fost ertati si mai denainte vreme

numai sa fie a poslusi la sfanta manastire. Drept aceia si voi dregatorilor si toate slugile domnii mele care

veti fi inteacest judet, in vreme ce yeti vedea cartea

domnii mele iar voi Ell autati in pace sa-i lasati nimic sa nu bantuiti romanalii ce sunt imprejurul sfintei manastiri ce iaste mai sus zisa.
$i altfel scl nu fie dupd vorba domnii mele gi insugi
au zis domnia mea. Scris in Bucuregti lalie ziva 31 anul
7132 3)

Io Alexandru Voevod
014 Io Alexandru Voevod

Pecetia

Din mila lui D-zeu

Domn.

Textul subliniat, in original este slavonesc.

Arhiv. Stet Buc. M-rea Plumbuita Pach. XVI doc. 1.
Textul subliniat, In original, este slavonesc.
12

www.dacoromanica.ro

178

Hrisovul lu Alexandru Voevod din 23 Februarie

7134 (1626), prn care iarti satul manistirii Plumbuita, Boldorseti, de tot felul de dajdi.1)
Cu mila lui Dumnezeu (lo Alexandru Voevod) i domn
fiul reiposatului I Rada Voevod, dil domnia mea aceastil

poruncei a domnii mele satului Boldorogestii ot judeful

Elhov ce iaste al sfintei mnstiri dela Colintina hramul
sfAntului Ioan ca s5. fie de acum In pace si slobod de

lucrul domnesc si de mertice si de podvoade si de

gloabe domn.esti s5. nu poarte si de cai de clac i s
nu le se tragA bucatele pentru altii nici sA intre bAnisorii
In sat fir& de lucru si de alte slujbe pentrucA 1-am ertat

domnia mea sl fie numai de poslusanie si de lucrul

mAnAstirii ce va tribui derept aceaia i voi armasilor
voi slujile domnii meale care yeti fi de aceaste slujbe
tncA sA c5.utati foarte s5. v feriti de satul mnstirii
ce scrie mai sus si In pace s v Jsti ca I-am lasat
domnia mea sl-si plteascA numai berul cA cine-1 va

tnvlui preste cartea domnii meale certare va avea.

alifel sec- nu fie dupti vorba domniei mele i insusi au
zis domnia mea. Scris in Bucuregli Februarie ziva 23 a_
nul 7134 2).

Io Alexandru Voevod

Din mila lui Dumnezeu

(ss) lo .Alexandru Voevod

Domn.

Hrisovul lu Alexandru Voevod flul lui Ilia Voevod din 3 Ghenarie 7136 (1628), prin care larti
satul mnstirii Plumbuta din judetul Ilfov, Bol-

dot*: egt, de lucrul domnesc, de dajdie de judet, de mdrtice, etc. 3)

Cu mila lui Dumnezeu Io Alexandru Voevod domn
fiul rilposatului Io Masi Voevod, dii domnia mea aceastel
poruncti a domnii mele satului Boldorsesti de In jude-

tul Elh care sat iaste al sEntei mAnAstiri Plumbuita,

Artily. Stat. Buc. MAndstirea Plumbuita Pach. III. doc. 1.
Textul subliniat, In original este slavonesc.
Arhiv. Stat Buc. M-rea Plumbuita Pach. XII doc. 2.

www.dacoromanica.ro

179

Iramul sflaului Ioan dela Colintina ca si fie in pace

gi slobod de lucrul domnesc gi de banii de judet gi de
mertice i de toate slujbele gi de potdvadi de nime-

nilea val sau bintuiali s5. n'aibi numai birul

pliteasci pentru ci I-am ertat domnia mea si fie numai de posluganie sfeatei mAnistiri iar banii de judet

nimica in sat si nu intre ce si fie in buni pace iar

ce va fi judecata a satului si fie volnic egumenul
judece ruminii ministirii cum au fost ge mai denainte
-vreame pentruci de rill' banilor s'au risipit satul mlnistirii de au fugit derept aceaia i voi banilor de judet inci sA aveti a Pisa satul BoldorAgegtii foarte ni-

mic Intru ei si nu intrati ci cine se va ispiti preste

cartea domnii meale certare va avea.

altf el s nu fie
dupd zisa domnii mele i insugi au zis domnia mea. Scris
In Bucuregti, luna Ghenarie, ziva 3, leatul 71361.)

Io Alexandru Voevod

Cu mila lui Dumnezeu

4ss) io Alexandru Voevod

Doran.

14. Hrisovul lu Alexandru Voevod fiul lui Biagi Voevod, din 6 Septembrie 7138 (1630), prin care di
manistirii Plumbuita i locuitorilor din jurul el,

ertare de dijmi de stup etc.')

t Cu mila lui dumnezeu Io Alexandra Voevod i domn,

liul rdposatului Io Iliagi voevod dd domnia mea aceastii
poruncii a domnii mele sfintei mdneistirinumitd Plumbuita
ye Co/entina hramul sfintului loan inainte MergAtorul
ca si fie deacum bucatele mAnistirii i colibagii care
stint locuitori de demult imprejurul minAstirii in pace

.de dijmi de stupi gi de gogtina de oi gi de cai de olac

.si de toate minciturile cite sint preste an de nimica

bintuia15. sA n'aibi pentru cA i-am ertat domnia mea

cum au fost ertati i de ceilalti domni mai denante

-vreame gi am vizut domna mea gi cArti de erticiune
Textul subliniat, In original este fn limba slavd.
Arblv. Stat. Buc. MftnKstirea Plumbulta Pach. XVI. doc. 3.

www.dacoromanica.ro

180

ca si fie acevti colibavi numai de ajutor i de poslu-vania sfintei mnstiri derept aceaia nimenilea BA nu

se ispiteasci a invilui bucatele ministirii

ce se aibi bun& pace de toate ci. cine-i va invlui

certare va avea i aceasti carte a domnii mele si

calce toate cirtile de pace vi de odihneali..57 altf el sit

nu fie dupc1 vorba domnii mele

i insuqi am zis domnia

mea. Scris in Bucurefti, luna Septembrie, ziva 6,1eatu17138.').

Io Alesandru Voevod

(as) Io Alexandre Voevod.

Cu mila lui Dumnezeu

Domn.

15. Hrisovul lui Leon Vodi din 30 Ghenarie 7138 (1630

prin care scuteste de dijdii satul

Plumbuita, Boldorosesti.2)

t Cu mila lui dumnezeu Io Leon Voevod fi

domn,..

fiul riiposatului Io Stefan Voevod, d domnia mea aceast poruncii a domnii mele sfintei mnstiri Plumbu-

ita pe Colentina hramul sfantului loan ca si fie satul

Boldorogevti din jude tut Elh in pace de lucrul
domnesc i de bani de judet vi de mertice vi de
cai de olac vi de potvoad de nimenilea val &A. n'aib.
numai birul
pliteasci pentru cA i-am ertat domnia mea cum au fost lsai i de alti domni, avivderea.
i-am lisat i domnia mea si fie numai de posluvania.
sfintei mnstiri iar bani de judet nimica in sat si nu
intre ce si fie in bung pace cum am vizut domnia mea.

vi cirtile altor domni cum scrie mai sus, iari ce vafi judecata satului si fie volnic egomenul sfi, judece
Ruminii ministiri cum au fost vi mai de nainte vreame.

pentruci de riul banilor se.au fost risipit satul ministirii de au fugit, derept aceaia i voi banilor dejudet inci si aveti a lisa satul Boldorogevtii cu Rota
foarte in pace nimic intrunes nu intraci ci cine se va
ispiti preste cartea domnii meale certare va avea.
altfel sti nu fie dup zisa domnii mete fi insufi au zisdomnia mea. Scris in Bucurefti luna Decemvrie ziva 30
anal 71382)
IO Leon Voevod
Cu mila lui Dumnezeu
Domn.

Textul subliniat, tn original este scris In limba

Arhiv. Stat. Sec. Maretstirea Plumbuita Pach. XV doc. 7.,

www.dacoromanica.ro

181

16. Hrsovul lu Leon Vodi din 13 Iulie 7138 (1630),

prn care se scutesc Ruminasii din jurul ministied Plumbuita de diferte dijme ').
t Cu mila lui Dumnezeu ro Leon Voevod fi domn fiul
reiposaiului Io 'te fan Voevod clei domnia mea aceastti po-

tunca a domnii mele sfintei Dumnezeesti manastiri dela

Colintina ce iaste hramul sfantului Ioan Cristel ca sa

-fie rumanasii ce sant imprejurul manastirii in pace de
dijma de stupi si de gostina de porci si de oi pentruca

i-am ertat domnia mea de toate mancaturile cum au

lost ertati si mai dinainte vreame de alalti domni numai sa fie de poslusania a sfintei manastiri ce va trebui de rept aceaia si voi diregatorilor si voi toate slu.
gile domnii meale carii yeti fi intr'acest judet Elh in
vreame ce yeti vedea aceasta carte a domnii meale
iar voi Inca sa cautati foarte sa va feriti si in pace
s& lasati nemica s. nu-i invaluiti rumanasii ce sant ai
manastirii imprejur si sa aib pace si sfanta manastire
de toate cum scrii mai sus pentruca am vazut domnia
mea si cartea lui Alexandru Voevod fiullui Radu Voe-

vod leat 7136 tot de pace si de ertaciune asisterea si

domnia mea inca i-am ertat si le-am Intarit cartile pre
tocmeala cum scrii mai sus iar cine se va ispiti preste
aceasta carte a domnii meale a invalui manastirea si
Rumii manastirii ce seri mai sus bine sa tii ca acela
.om mare certare va avea de catre domnia mea. Si altfel s nu fie de ziza domnii mele fi insufi a zis domnia
mea. Scris la Bucurefti rulie 13 zile 7138).

Cu mila lui Dumnezeu

Io Leon Voevod
(ss) Io Leon Voevod

Domn.

Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita Pach. XVI, doc. 4.

Textul subliniat, In original este In limba slavA.

www.dacoromanica.ro

182

17. Hrisovul lui Constantin Voevod din 30 Iunie 7204:

(1696), prin care intireote ministirea Plumbuta
si fa dijmi de pe moqia satulu Fundeni ').
t Cu mila lui Dumnezeu lo Constantin Voevod fi domrt.
a dat domnia mea aceastd poruncei a domniei mele sfintii
sale parintelui Irimiei egumenul de la mana.stirea Plumbuita, ca sa fie volnic Cu aceasta carte a domnii

meale, sa opreasca toata dijma dupa mosia de laFundeani, ver ce fel de bucate sa vor afla, au paine
au orz au ovaz au macar ver ce va fi, den toate saja dijma dupa obiceaiu, si dijma aceaia sa o pue sa.

stea la un loc, caci ci pentru acea mosie, are galceava.

cu Matei ; Bunea fiul Pancului post., gi nu vine la judecata. Derept aceaia O. fie volnic egumenul, sa opreasc& toata dijma pe sama manastirii, sa stea la un
loe si viind cu Matei; Bunea, de fata la divan, atunci
cui va da judecata, sa tie mosia, acela va lua si dijma
si de catre nimeni opreala sa n'aibe. Si altfel set' nu
fie dupii zisa domniei mele fi asif el au zis domnia mea..
Scris in Bucurefti, in luna lunie ziva 30, anul 7204').
Io Constantin Voevod
Cu mila lui D-zeu
Pecetla
(ss) Io Constantin Voevod
Doran,
I
1

Procitoh ot(ori) log.

18. Hrisovul lu Mihail Racoviti din 3 Mai 7239 (1730

prin care se scutesc de dajdi doi pescari ai

minstirii Plumbuita 3).

t Cu mila lui Dumnezeu Io Mihail Racovitcl voevod fi

domn, zeml(i) vlah(i) scoe, a dat domnia mea aceastei
poruncei a domnii meld sfintii sale parintelui Calinic

egum. dela sfanta manistire Plumbuita, ca sa fie volnic cu aceasta carte a domnii meale sa aiba a tinea doi
plscari la manastire ca sa. vaneze peaste de treabaArhiv. Stat. Buc. mantistirea Plumbuita Pach. 3 doc. 16.
Textul subliniat este scris In original In limba slavti.
2) Arhlv. Stat Buc. M-rea Plumbuita Pach. 3 doc. 2.

www.dacoromanica.ro

183

domnii gi a minastirii, iar de catra domnia mea O. fie

acegti pescan in pace gi ertati de toate &Pile gi oranduialile cate vor egi peste an dela visteria domnii meale

In tara, de nici unile val sau bantuiala sa n'aiba,

pentruca i-am ertat domnia mea de toate sa aibe pace
ca eh' poata fi de treabapegtelui sa vineze. Drept aceia
poruncescu domnia mea gi dumneavoastri bojar, care
yeti fi cislagi i zapcii inteacea parte de loc, gi altor
slugi domnegti boieregti care yeti fi stringatori de bani,
toti si va feriti de aceti pescan i ai manastirii ce
sau zis mai sus, nimeni de nimic A. nu bantuiti, a cine le va face vre un val peste cartea domnii meale.
unii ca aceia sa gtie cA rea scarbi i certare vor petreace de catre domnia mea, ca aga iaste porunca donani meale. i astfel sil nu fie de zisa domnii meale i astfel au zis domnia mea. Scris in Bucureqti luna Mai, ziva
3, leatul 72.39!).

Io Mihai Racoviti
(ss) Io Mihai Racovitli

Pecetla

Din mila lui D-zeu

Domn.
Procit. vel logi.

17. Hrisovul lu Alexandru Ipsilante Voevod din 28

Ianuarie 7283 (1775), prin care ii intreste malastirii Plumbuita viniriciul din dealul Secuenilor,
parte din vaina', sane la Telega etc. a).
...sfintei dumnezeiegtl monastiri ce se numegte Plum-

buita de pe apa Colentinei Sud Ilfova unde este hramul nagterea prea sfintului Marele Prooroc Inainte
Mergatorii gi Boteztoru Ioanu, i Parintelui egumena
tuturor calugarilora c4i se vora afla 15.cuitori la
acesta sfintu lacaga, ca sa fie sfintei manastiri mila
dela domnia mea sa aiba a lua pArintele egumenu inpreuna cu calugaragii vinriciii din dlul Secuenilora
Textul subliniat, In original se afig In limba slavS.
V. A. Ureche. lstoria Rom&ntlor, seria de volume pentru anii
1774-1786 Tom. B. Buc. 1892 pag. 98-99.

www.dacoromanica.ro

184

in toti anil, dela vinriciti in Vita domnia domniei

mele, care si aibi a pliti viniricarii vadra Po bani
patruzeci. $i iarti si aibi a lua printele egumenii pe
fiecare anit din vaml dela carva sarana domnsca
nglii. 50, adeci tal 83, pentru ci acst sfnt monistire e zidit si inltati din temelia ei. de ri.posatulti
Mateill Vo 11 Basarabil si neapucindti si o intirsci
cu danii si cu mile, ca si pe o alt monstire, au rimash' la multi lipsi, iar in Pele domniei sle rposatului Constantin Vodi Basarab, vlndu domnia sa
cum ci acsti sfint monstire e lipsiti si scptat,
neavnd nici unti venitti nici despre o parte, domnia
sa a miluit-o cu acstu viniriciii si cu acesti bani din
vami, si cei din urma domniei s'le domntt Inca ait intiritti mai sus numitei monstiri Plumbuita mila acsta,
dupi cum amil vizutti si ne arn adeverit atilt"' din
brisoavele domnii lord sle r6posatului Constantin
Vod Cehanti ot Mt 1734. Drept aceea si domnia mea
ilia m'amit milostivit de arnii intritti si arnti inoitii
mila acsta si cu acest hrisovil alti domniei mele tocmla, osebitil de acsta inci amii mai adausa mill de
la domnia mea, ca si aib a lua acst sfint monstire pe totti anultt de la Ocna Telega bolovani de sare

una suti, la vremea and iati si alte monstiri, cari

au mili de sare, Ina. O. mai aibe sfinta acsti monstire a tine lude 15 Oameni streini pe care gisindu-j
a?.um egumenulti si ase4indu-i s aibi a aduce adeverinta dela dumnea-lorti isprivnicii judetului de numele si chipula lord. ca s le dea pecetluiturile domniei mele, spre a fi in pace si iertati de toate djdiile
si oraduelile yeti cite aril esi dela vistieria Domniei
mele peste and in WA de nici unele valii, seu bintuiall si a'aibi ca si fie sfintei monstiri si printilortt
alugri de intirire si de chivernisll, iar domniei mele
vesaici pomenire, a$;sderea ail si in urma domniei
mele, pe care Domnula va alege Domnti si stpanitorift 4cestui. cinstitti scauna all"' Terei Rominesci inci
kt rugimii si lti pohtima cu numele Domnului si Mintuitorului nostru lisusti Hristostl, ce este in Troiti sl-.
www.dacoromanica.ro

185

vita' s. aibi a intri gi inoi mila acsta. ca gi all"' Dom..

niilorii sle mile gi danii s fie cinstite gi in smi tinute gi in vculii viitoriu sufletuld lui la repaus
vegnicu s fie cu dreptii cei ce vac% fata Domnuluf
Iisusii Hristos gi a intAritil hrisovulii acesta Cu insgi
credinta Domniei mele lo Alexndru Ipsilante voevod
gi. cu credinta prea iubitilorii domnii mele fii Constantin voevod, Dumitragcu voevod gi cu totii sfatulii, cinstitorii gi credinciogilorii boerilorii celorif mari ai Di-

vanului domniei mele, Dumitrache Chica ve! Banit

Nicolae Dudesculii vel vornic de Ora de sus, Radu
Vcrescu vel vorn de Ora de jos, Pan. Filipescu ve!

Logof de Ora de sus, $tefang Prescornu vel log al

Ora de ios, $tefan Migoglu vel spt..., Ienache VAcrescu ve! vist, Scarlat Caragea ve! Post,Dumitragcu
Racovit ve! clucerii, Constanting Geanoglu ve! Paharnic, Nicolae Brsescu ve! stolnic, Manolache Cretulescu ve! comis, Radu Herescu ve! slugerii, Nicolae
vel pit gi isprovnicii Pan Filipescu vel Log gi Panu
Iordache Mavrocordatii vel log gi s'a scris hrisovulii
acesta in anulii dintAiu aid Domniei mele aici in oragulii caunului Bucuregti de Dumitrache log, za tainA

la ltulii dela zidirea lumei 7283, iar dela Nagterea

Domnului gi MAntuitorului nostru Iisus Hristos 1775
la luna lui Iunie 28.
(Isciilitura)

20. Catagrafia de zestrea ministirei Plumbulta din

jud. Ilfov ce se prisnuegte hramul sfintului In:
De cele ce stau In flint-a miscitoare si nemisciitoare precum iniuntru arati. 828 April 4')
Cele ce s'au Visit in sf. Altar.

Un rend de odejdii vechi din vremea egumenului

pAmintn.

0 mas pi pristol

ipac.

Un sfAnt potir d cositor

ipac.

1) Arhiv. Stat. Buc. Catastise m-resti No. 94 M-rea Plumbuita.

lnventarierea averilor m-rilor inchinate tncepe prima data a se
face in urma hotartrilor din 9 Martie 1823, a Divanului, hotarire In-

tarita sl de domn la 12 Martie 1823. (Oh. I. Moisescrt, Manastirile

Inchinate in vremea mitropolitului Grigore ,Dascalul. Rev. Bis. Ort.
Rom. 1934. No. 5-6, pag. 427.

www.dacoromanica.ro

186

Un discos

ipac.
zveazdA cu linguritA
ipac.
Cinci procovete noi i vechi
ipac.
ivanghelie rumAneascA veche.
cAdelnitA de alam'A iarAgi dela egumenul pamAntean.

Trei perdele la ugile sf. Altar.

Doul canaturi tot dela sf. Altar bune.
DouA sfegnice de alaml pe sf. prestol iarigi dela egumenul pAmAntean.

Un epitrafir bun pA mugama.

Cele ce s'au gsif in Bisericd.

Cinci icoane mari 1mpArAtegti fArA de argint.

Un iconostas sApAt i poleit cu aur.
Doul sfegnice mari impArAtegti cu 6 fAclii, tot din
vremea egumenului pAmAntean.
Doui sfegnice mici ipac.
DouA tetrapoade.

Patru candele de maden vechi tot dela egumenui

pAmAntean.

Un ochtoic vechi, aposol, penticostor, triod nou,

psaltirie veche, molifetnic, liturghier, o stratie, o panahidl de parastas, catavasier, tot din vremea cAlugArului pAmAntean.

Cele ce s'au gdsit in podul

0 ladA veche cu cincizeci i cinci cArti vechi grecegti

i patru mineie. Oct. Sept. Dichembrie gi Fe-

bruarie, acestea sunt, celelalte lipsesc.

Un sfegnic mic cu trei bucele de maden.
Un sfegnic mare de maden stricat
O teologhie romAneascA din vremea egumenului p'Amantea.
30 cercevele ale odAilor cu geamurile lor numai 7

geamuri lipsesc, acestea cu toate c5. sA aratA In catagrafia veche cl au fost unele din ele dar din vreme ce
www.dacoromanica.ro

187

au fost acolo spitalul s'au prApAdit gi s'au fAcut la

loc de egumenul pAmAntean.

Zidul Bisericii este bun asemenea gi ferestrele cu

gergevelile lor sint bune numai dela toate gergevelile
lipsesc geamuri 15 iar invelitoarea Bisericii este stricatA.
Zidul curtii mAnAstirii cum gi al odAilor este bun
gignvelitoarea este dArApAnatA IncAt nu poate cineva

sA se adiposteascA de ploae. Din ugi gi paturi la vuele din odil.-tot mai sunt iar la unele nu sunt de locClopotnita cu dota clopote, unul mic gi altul mare..
Zidul este bun iar Invelitoarea este dArApAnatA dA vijelie. Asemenea grajdu cu gopron ipac stricate.

Doi telegari negri, de cArutl cu hamuri ponosite

din care unul murind este pus la loc de egumenul pAmantean cumprat.

O carut. veche ce-i stricatA. Pivnita este bunA,.

inAuntru burin cu 45 vedre rachiu de tescovinA.
Robii mneistirii.

TAnase tiganu, vizitiu al m-rii iar ceilalti au murit

de ciumA.
Vif ele memeisfirii.

3 vaci pAtate cu viteii lor, capete 6.

2
je
2 gonitoare
4.
2 bivolite toate cu turma lor
2

1 turmacl

turmaci71

2.
1.

6 boj mari de juge 6.2.

Y9

1 mgar gi o mgritA
.
2.
2 bivolite
Adica 25 capete de vite si adun peste tot cu mic.
gi mare, iar la catagrafia veche se gAsegte capete de
sterpe19

vite 9, iar celelalte sunt spor din prsilA cu un bou

ce s'a cumpirat de egumenul pAmAntean.

www.dacoromanica.ro

188

Poslufnicii memiistirii.

Ion Brutaru, Serban Brat Gh. Ivancea $arban, Teca-

der Ciuragu, Radu Chivu, Preda. Ion Zet 1) Preda

Iancu Brat 2) Sarban, Petre Chioru, Nicolae Afata,
adica 12 poslugnici se afla in flinta fcuti din vremea
egumenului pmantean. Ograda din prejurul m-rii ca
gard imprejur vechi fcut In urma gi. 14 capite de fan

sau facut Intiaceasta grada' de ast timp cu cheltuiala m-rii.

Mofia Plumbuita

Imprejurul m-rii Plumbuita cu helegteu gi. cu Incoara buna de pre vremea proegumenului
pAmantean, gi cu vad vechi de carmidarie gi Cu cateva pravlii streine a caruia cheltuiala la tacar& cand
s'au fcut cele aratate, socoteala lui Ionagcu Aren.dagu
dupa contractu ce are.
mogie

Prii'vaii ce se afla pe moqia Plumbuita.

bAcanie i o carciuma gi han al m-rii,

bicanie i o carciuma gi han bina al lui Mihai

Holteiu Grecu.

bicanie i o carciuma gi hanu bina a lui Gh. Zet

$erban,
bicanie i o carciuma ipac a lui Gheorghe Zet
Serban.
O zahana ca toate imprejurarile ale dumnealui pahar-

nic Andronache i o bcanie gi o carciuma gi han i o

ograda mare pa mogia m-rii.
Binale streine din poli& Bucure0i ce sunt pei locul

m-rii gi pleite$te pe fieftecare an chirla locului.

bacanie mica cu dou odai i curte i deosebit o

casa In curte cu doul odai ce le are manstirea ca
Zet = ginere.
Brat = !rete.

www.dacoromanica.ro

189

binaua si locul m-rii sa Inchiriat de nalnAstire lui Ivan Salim BAcanu, dui:4 contractul ce
schimb :

are c.0 m-rea.

Carciuma mare da zi cu doua canaturi jos si sus

a lui hagi Mihai sin (fiul) lui hagi Toma Brasoveanu.
ot mahalaua, sf. Gheorghe Nou.
PrivAlie mare cu 2 odli bina a rAposatului Hristodor grecu simigiu ce s'au taiat la Silistra ot mahalaua
sfantului Ghorghe nou, a raposatului postelnic Saya.
acum se stapAneste de Costaiche si Alecu feciorii numitului postelnic Saya.
Cojocarie i odae jos si sus ot mahalaua Coltea a
lui C-tin Cojocaru.
Cofetarie i odae jos ot tam a rAposatului Trandafir
Giuvara In al cArui loe sA aratA de chironom Ene Giu-

vara Brat ego.

Tot binale streine pe load mliniistirii.

CojocArie.i odae jos gi sus ot mahalaua Coltea a lui

Chiriac sin Petre Cojocaru.
LipscAnie i odae ot mal. sfAntului Nicolae a lui
Costache BAcu lipscanu.

Giuvaregiu odae jos gi sus ot mahalaua BAlAceanu

a dumnealui postelnic Filip Lenciu.
PrAvAlie i odae ot tam Ancuta vaduva.
PrAvAlie cu negutAtor zaraf ot tam a lui TAnase
Bufegiu.

0 odae a lui Radu sin D-tru Rachiceru CeacAnd

Croitorie i odae ot tam a rAposatului Me Croitoru
si este epitrop Matei Croitoru.
Ciasorracarie i odae jos si sus ot tam a raposatului
Ionita Islicaru.
Pravalie- gi cn-dou, odai tot tam ipac.
Chiriile acestor locuri dupA simfonia ce au cu m-ra
sunt arAtate In catastihul mAnAstirii.

Mogia Dudu din jud. Ilfov i cu sat In sat o perechecase mari de zid cu grAdinA ; vie, binaua dumnealui
www.dacoromanica.ro

190

Serdarului Stavri carele murind i neplatindu-se curia

atata vreme este de a se porni ma.nAstirea In judecata

este si pa apa Dimbovitii o casa. da moara cu patru

roate bun5, prefacuta de anul trecut
cu
un cuvant nimica dela dansa are si un hambar vechi
doul ciocane precum si o carciuma de zid.

Moja Piatra din Sud Ialomita cu sat vad de arciuma amp de aratura i livezi de fan alt nimic n'are
aceasta se da in arenda tot de atre manastire.
Mosia TAmIdlu din sud Ilfov e cu doul parti de
sat, 2 carciumi i helesteu si amp mare cu araturi bucate i cu livezi de fan care si aceste se di tot de
catre mAnastire.

Un petec de sfoar5. de mosie danie mAnastirii ot

dealu PAcii ca livezi de pomi pruni i livede de fin
pentru trebuinta vii unde sunt si lude ') cinci scutelnici 2) ai manastirii ce sunt pogonari In lucru vii.
Ville mcinistirii din ad Saac.

Via ot dealu Saeni, din al aruia parte de piniAnt

cla mAnstirea sfantului Gheorghe Non talen i 70, em-

batic pa an, are si cram5. i casa i pivnita are si cele

mai jos itnsemnate : Un cazan cu capacu lui de amnia cada lece vedre pentru facerea de rachiu

tocitori i doua linuri i doll& tocitori mari ale linurilor

un cazan cu apl.
Tot vii de ale MancIstirii.

vie In Maruntesti pAragina.

vie In valea IA Simaa pAragina cram& prapadita.
vie In Istrita, lucratoare.
Cele ce s'au Visit
sepet3) din,doud ce-arn 4 ariltat
la leat 823, c sii aflii in Bravo:

condia a manastiri Plumbuita de sineturi 4)

toate filelele cu pecete domneasca.
lude = oameni.

scutelnicl

Sepet

scutiti de yoevocl-In beneficlul manastiril.

lada.

&net = act.

www.dacoromanica.ro

la,

191

Patru crisoave de mogie.

Un plic cu privilegiuiri de milele mAnAstirii trecute
In condic5.

Cinci cArti pentru mogia PlAgeni care nefiind sub

stApinirea mogii minAstirii stau batalisite.
Un plic cu cArti pentru mogia Albegti.
Un plic cu zapise pentru via valea Preda gi valea lui
Seni.

Un plic cu trei sineturi pentru locul dela Rogu ce

sau dat vtafului Stavri.
Dou5. sipeturi pentru pricina Guguleaski.
Un plic pentru viile dela BAnesti sud Saac.
ca patru sineturi pentru viile dela BoUn plic
teni.
cu dou cArti ce se scrie deasupra a lu
Un plic
Ciaugilor.
NouA bucAti Inteun plic ce se numegte ale TAmAdA-

ului gi sunt de trebuintl In vreme cuvi(incioas5).

Un plic cdhrisoave pentru mogia TAmburegti.

Un plic ca dotazeci gi. unu sineturi pentru mogia

PlAgeni

Opt bucAti zapise vechi ce se zice deasupra ale plaiului Soimali.

Un plic cu noui, sineturi ale mogii ComAnegti.
Un plic 36 buc. crisoave gi cArti domnegti gi altele.
Un plic pentru mogia Boldoregti ca 13 sineturi.
.

$apte bucAti "intr'un plic pentru schimbu vii dela

SfAnta Ecaterin a.

0 foae intr,un plic de socoteala stolnicului Constantin.

Un plicgor pentru mogia Bucgani.

13 bucAti In care se vede pentru o vie dela valea

CrAnguldi slid Soac.

20 buc. intr'un plic ce se numegte clitile biserici de

la Boldegti.
10 buc. In cari se zice plicu al Marii. sin $tefan.

www.dacoromanica.ro

192

Tot &I cele ce s'au geisitu in sepetu din cloud la kat 823'

24 hrisoave ale mAnAstiri care sunt trecute In condicA.

8 bucAti zapise pentru pricina lui Marcu BAcanu.

Un plic pecetluit cu zapisul Sotir Nicolae p. prAvAlie.

Un plic cu o anafurl pentru prAvAlia ce a avut-o

Ianog.

Trei bucAti intr'un plic pentru prAvAlia clucerului

Stancu.

Patru bucAti intr'un plic pentru bolta lu Docsaiche

la Serban VodA.
3 buc Intriun plic ale lui Teoclit pentru prAvAlia
i berAria.

3 bucAti inteun plic pentru prAvAlia lui Gheorghe

13Acanu.

5 buc5.ti intr'un plic pentru prAvAlia lui Zafe.

3 bucAti inteun plic ale lui Dumitrache Bicanu.
4 bucAti inteun plic ale lui paharnicul Andronache
Tlopare.

1 bucatA intr'un plic pentru simigeria lu Hristudor

Nicolau.

4 bucAti inteun plic ale Ancutii fata popii Vasile

Varnache.

4 buciti intr'un plic pentru niste cheltueli ale unei

Mari.
7 bucAti inteun pachet pentru tigani.
1 plic cu opt bucAti pentru ComAnesti din temelii.
1 plic cu 5 bucAti a le lui Apostol Murat.
10 bacAti itnteun plic pentru. mosia.SArindaru.
10 bucAti cArti de judecatA dupA vremi.

1 catastih cu zapis a lu Vasile BAcanu.

5,bucAti pentru pricina vii dela NIoldoveni.
Un pric cu opt bucAti pricini d judecatA.
Un plic cu jAlbi si hArtii de pricini ale mogii Golaschi
netrebuincioase.
Patru tacAmuri de odAjdii Ins& douA stoft cu fir
www.dacoromanica.ro

gi

193

gi doua matase curate, intr'o ladi mare sunt supt peceta dumnealui vamegul Bragovului cu gtirea noului
egumen.

Trei mindire de panqla bisericeasca neumplute gi

noua perne fcute da egumenul pamantean.
35 bucati saci vechi gi noi dupa osabita foae ce s'au
dat egumenului ca sa strang dupa unde sunt risipite.
S'au fa:cut in trei asemenea catastise din care unul

s'au dat la mana egumenului, aItul la mina celui de

acum egumen, iar cel de al treilea s'au dat la casa
comisii manastirilor a sta in pastrare.
828 August.
(ss) Arhimandritul Antimos 1
(ss) Protasie Protosinghel
(ss) Rtiducanu Stolnic

21. Catagrafie de toati zestrea minfistirii Plumbuita

din Jud. Ilfov miscitoare ineniicfitoare ce se
prisnueqte hramul sfintului loan.
1838. Dechembrie 232)

Starea Bisericii

Biserica de zid cu o tur15, invelit5. cu gindrila insa

veche gi stricati tacit in unele locuri gi pica.
Pe din luntru zugravita peste tot gi zugraveala buni,
tampla da zid zugravita gi poleita, pardoseala bisericii
de piatra dar la unele locuri cam stricata.
Ferestrele gapte toate sant bune lipsegte numai vre-o
trei gergevele cu geamurile lor. Ua bisericii cu doua
canaturi da lemn grosu gi vopsite lipsind un copil dela
Wank broasca bung..
Zidu pa din afar bun dar tencuiala cam cazuti, gi
la un coi t crapata de cutremur.
Iscglitura este In grecete.
Arhiv. Stat. Buc. dos. 6084. Mangstirea Plumbuita dos. Min.
Culte No. 79/1838.

Dm din aceastg catagrafie numai ceiace am gisit cit este mal

interesant de cunoscut 1 complecteazg pe cea dela 1828.
13

www.dacoromanica.ro

194

Starea zidurilor

,d'asupra portii mnstirii este clopotnita cu doui

clopote unit mare gi altu ink, invlit cu gindrila lor
veche gi stricat incat plou in trnsa.
manstirea jur in prejur cu zid mare. Este bun dar
invlitoarea cizut gi p din afar gi tencuialab
casele egumenegti din dreapta invelite cu gindrili.
care este noul, dar bltut. pi trei gi patru.
in luntru odAile cele de sus din dreapta sunt trei,
afar de o tind mic. o cmruta gi o cuihuie.
dintr'acestea do cu pardoseala de scanduri, care

gi aceasta este cam stricate, fr sobe cici cea de

acum este fcut de printele Paisie.
ugi doua, una de brad noul iar ceailalt. veche gi
rupta la locu broascii, amandou fr broasce.

erestre trei la care sunt numai vr'o patru gergevele, dar gi acestea fr geamuri.
paturi gi agternuturi nu se afl de loc.

ceailalt. odaie i tinda cmara gi cuhnia pardosite

cu crmizi, dar stricate gi ingropate.

,ugi trei din care una de brad nou, iare celelalte

vechi toate ins. fr broasce gi tatni.
ferestre patru care numai gergevele gi geamuri c5.

n'au dar incl nici ugi.

odaile din stnga s'ant dar, i o tind mare gi o camar, gi dol plimbari. Toate acestea sunt pardosite cu
carmizi numai una cu scnduri gi acea cu geamuri,
iar cele lalte cu carmizi stricate gi crpate.
,ugi gase din care trei lipsesc cu totu, iar din cele
lalte trei numai una este de brad nou, dar cele lalte
sunt toate vechi gi fr broasce.
aferestre cinci din care dol au numai cruci fr gergevele gi geamuri, iar trei n'au nici cruci.
,sobe nici una.
sala de afarl pardosit cu sc4nduri dar vechi gi la
o parte lipsescil cateva cu totu.
tavanuri la tot departamentu de scanduri.
www.dacoromanica.ro

195

la plimbiri1) pardoseala este In astfel de stare bleat abia poate umbla cineva, dezvalite In cat de ploae
a cazut si tencuiala.
casa de vara pardosita cu scanduri, usa cu doa ca-

naturi dar Ma broasca.

.tavanu de scanduri, ferestre cinci, numai cu br'n
patru gergevele Ara geamuri,

Intraceasta casa de vari este un pat.

odaia de supt clopot prost pardosita cu scandurisi
acuma numai pamant.

odaile cele mai mici care sunt in rand cu aceste

case sunt numai peretii.
.casele din stinga Invelite cu sindrila no& dar tot
ca si la cele lalte case.
.odai sant sase, din care doa pardosite cu scanduri
care si acele stricate dar patru ca caramizi crapate si
stricate Cu totu precum si tinda.
.tavanurile la toate odaile sand de scanduri.
ferestre la toate odaile fail, gergevele si geamuri,
jar la do s'i far cruci,
a sobe nu sunt la nici una buna.

6 usi trei fara broasce iar trei lipsesc cu totu.

beciurile acestora cat si ale caselor igumenesca sant
havarisite cu totu.

in dosu biserici era doa odai, o cuhnie de zid si.

acestea toate havarisite. Pivnita de zid buna si boltita

dar nu se afla nimic intiansa.

Cele ce s'au gait intr'o ladd la Sf. Apostoli
2 sfite de stofa cu atlaz row pa margine.

'

2 stihare de stofa cu atlaz verde pa margine.

3 epitrafire captusite cu atlaz verde.

(procovete de stof, sfit, epitrafir, stihar de atlaz

row cusute cu matase, 2 per. 'paftale de argint poleite

cu brau de atlas row cusut cu fluturi, etc etc.)2)

closete.

N. A.

www.dacoromanica.ro

196

Argintiria tot din acea ladd

Sf. Evanghelie cu sc6rte de argint poleite, p'o scoarta.

zugravid Invierea si 4 Apostoli pa smalt pusa tntr'un

toc de piele rosie.
1 Sf. Potir c'un sterodisc, 1 lingurita si sulita ea toate
de argint cu flori poleite
4 candele mari de argint.
4 ipac mai mici si mai mari
1 cadelnita de argint.
OOOOOO
Din porunca cinstitei ocarmuiri a Sf. Mitropolii sli
cinstitei marei logofetii bisericesti facanduse trei asemenea catagrafii in file sase si iscAlindu-se atat de
oranduitu egumen cat de noi oranduitulil cinuvnici una

s'au dat la Sf. Mitropolie una la cinstita marea logofetie bisericeasca si cea de al treilea la mana cuviosului arhimandrit Paisie.
(ss) Arhimandritul Paisie Plumbuite anu ')

(ss) Ion Popescu Biv-treti vistier oranduitul din par-.

tea Sf. Mitropolii.
(ss) A. Burchi, oranduitul din partea logofetii bisesericesti.

22) Catagrafia din anul 1848, este intocmitii din porunca Sfintei Mitropolii si a marei logofetii si.
este semnatii jos de :
.

Arhimcmdritul Paisie, fost egumen.

Arhimandritul Gavriil Plumbuiteanu (in greceste).
Arhirnandritul Paisie inainte Plumbuiteanu en greceste>

Matache Luca oranduitul chinnonic" din partea Sf.

Mitropolii.
Manolache Ddmboviteanu, oranduitul din partea onorabilului Minister al Credintii. 2)
Iscaliiura este In greceste.
Arhiv. Stat. dos. Buc. No. 1498/1848.
1ntrunat aceasta catagrafie cuprinde cam tot aceleasi lucruri alittate In celelalte douA catagrafii, n'am mal Wish necesar a-i publical
cuprinsul. N. A.

www.dacoromanica.ro

197

23. Inventa:411 de tti dota m-rei Plumbuita din

i nemicitre,
cutis cu ocazia rinduirei de epitropie la atea a
Pr Sf.-Selle Arhiereulul: D. Livittsit Atanassie
Pr Cuy. Arhimand. Averchie Apostoleauu,
lirisanta egumenulit m-xei Sf. Spiridon vedija
judetulii Ilf ova miqciitre

la anula 1863, Aprilie 16.1)

&atea SI. Biserid

Biserica de dichi cu o turla i Invelitorea cu indrilA
irisa forte Invechita In chita ploul In biserica, zugravita, tampla de slidu, pardoseala de piatri stricat -cu
cinspredece ferestre cu gergeiele i gmurile lora, douAleci
patru jeturi i uttul domnesca ua de lemna
In doua canaturi. Tencuiala bisericeI de jura inprejura
cleramata,

Cele fide in Sf. Altar

1 Sfiatu restola invelita cu o 041 vargat.

2 Potire de cossitora de care unula stricatii.
1 Svit eu lingurita sa
) de cositora.
1 disca.
1 Icoana Maica Domnului crpata.
1 Evanghelie Romansca.
1 Cdelnita d'arginta veche.
1 Cruce mica d'arginta pe Sf. prestohl,
1 Liturghie.
5 Perdele de stamba vechi.
1 Iconit Malea Domnului.
,
1
Sf. Iona Boteslatoruld.
Naterea Sf. Ion Botertorula.
1
1 Cruce de lemna. mare.
Epitafil de muama nona.
1 P6la de pansla cusuta la capatire cu fir.
1 Bedernita de stofa roie cu 3 ciucuri.
2 Perechi rucavite de tofa bune,
I) Arhiv. Stat. Buc. Dos. No. 1077.

www.dacoromanica.ro

198

Celle missile in Bisseria

4 Icne inpAritegti insA : Domnula Hristosfi, Maim

Domnulul cu o coroanA d'argint, Sf. Nicolae gi Nagterea SE Iona. Botesltorulii,
2 Icoane mari in tinda BisericiI 'nsA : SE. lonti gi 40
MucenicI.
12 Iconite praznicale.
1 Iconostas de lemnA sApatfi gi poleitZt.
1 ScaunA pentru coliv. idem.
2 Sfegnice impArAtegti idem cu ate trei fAclii.

4 idem mal mid:.

2 tetrap6de de lemna vopsitil.

Ciirti.
2 ohtoihurI
1 Apostolii
1 Penticostarfi
1 Triodii
2 Psaltixie
12 Minee romAnegti

1 Tipicit
1 Liturghie

1 Catavasieri
19 Minee grecegtI

1 Antologhiont
1 Molifetnici

Oda idi i.
2 Sfite de stofl rogiI.
2 stihare idem.
2 epetrahire idem.
2 perechiI Rucavite idem.
1 sfit de atlasit rogie cussute cu mAtasse.
1 epitrapirl de fell:L.
1 stiharA idem.

2 perechi paftale, una d'argintii gi alt de madenet

Cu coloanele lorii.

8 perechI rucavite de stofa de damascA diferite culori.

2 procovote de stokA.
2
de atlas&
m

1 Aera de stof.
www.dacoromanica.ro

199

1 Stiharu diaconescil de stofa.

1 urara. idem.
3 Sfite de damasca de matasse albastre.
1 epetrahinl de stofa rogie.
1 sfita de stofa verde,
1stihard de damasca de bumbacii albastru.
2 sfite idem rogii.
2 epitra.fire.

2 stihare.
1 per. pahtale de bromu

5 Ole de mitasse diferite culorl.

2 antimise de matase rogcata.
Argintdria Bissericti.

1 Evanghelie cu scoartele d'argintil poleite

smaltii puse inteunii toca de piele.
1 Sf. Potir d'argintu cu tal"' tacamulii lui.
4 candele mari d'argintu i marginile poleite.
6 idem mai mici din care una mai mare.

i cu

1 cadelnita.

2 coroane d'argint una mai mica gi alta mai mare.

1 Tiplota -d'argintft.

Starea Acareturilora

Imprejurimea monastirei de olidu daramata pe alo-

curea d'asupra portii se afla clopotnita cu dota dopote, Invelitoarea de tinichea, avind i o odae subtfi
dinsa. Cassele Egumenegti din drpta intrarii in monastire se compung de gpte camiere gi o cuhna ; in-

velite cu gindrila veche de ploa inteinsele, pardosite

cu ferestrele lorii i gmurile
lora, avandii gi fie care odae cite unii patil de sanunele i cu carmidi

duri. In stanga intrarel unft alti rindii de casse in

cee mal mare ruina, de nelocuitil. subtii care se afla

unil grajd.
La spatele bissericiI se mai all o magalie de scindura veche, jara subtii cassele celle din drpta se afla
www.dacoromanica.ro

200

o pivnit mare de didu botit, in care s'au gAsitii 13

buti cu Vin g6le, avAndii ca la 100 vedre \ring, preste tot. 1 Bae de lemnii cu cercuri de fierti, 3 Barie
idem gle.
Afternutu

5 saltele de pinig de braovii in pate cu

7 perne de perete idem i fetele de damascA.
2 macaturi de damascA
2 perne cu linA flea' fete.
Arilmuri

6 tingiri ve chi,
1 tigaie.
2 dulapuri de scAndura.
1 hambara idem.
Fraudliile ce pia' tescu embaticii dupe mofia
Vatra M-rei.

1 BAcinie i chirciumA ale lul Mihalu

idem i a lui Zamfiru Pashu.
1 Zalhana a luI Marca Gergevicia cu totii cuprinsula el.
O ogradA ce se stpinea de fratil RAhtivani, acum

rmas. m-rii.
Prduilliile din Bucurefti cu plaid de embatichtl.

1 unit loc viran in mahalaua Dudesculii pe care a

fAcutii binale D. Foier6.

1 PrivAlie cu odaie josii i susii in mah. BalAcnu

i se stApinete de ginerele rAposatului Enache Naumti..
1 idem in mahalaua BilAcnu a Tudoritii vAduva.

1 idem ce se stApinqte de corporatia croitorilor.

1 cassa ca dou5. caturi a D-lui Diamandi Anghelovid ear acumii a trecutii in stpanirea D. Pashu cofetaru in mahalaua BAlAcnu.
www.dacoromanica.ro

201

PravAlie.in mahalaua BalAcenu a lui C. Cojocaru.

2 idem idem ale fiului: raposatuluI Ionita Islicaru.
1 Lipscanie in mahalaua Sf. Nicolae D. Arghi4anii.
1 Pravalie in ulita Coltii a D. M. Vlahll.
1 un loca idem idem.

1 u:A locu in ulita Colii al lui D. N. Petrovia.

1 idem idem a l D-nei Smaranda Dimitrscu.
idem cul6rea de rosu ala D. C. UrIescu.
1 idem ah. lui Constantin Petru i surorile salle.
idem al lui Gh. Chirlata.
1 idem alti lui Hagi Matei Tudoru.
Viile Monastird.

1 vie in dealul Scliena de noua pogoane i casa pe

&asa.
1 idem in Saeni de patru pogoane, amandoua aceste
vii lucratoare.
1 vie in dlu IVIArunteru,

1 idem in valea lui Seman.

1

,,in Istrita.

Aceste vii sunt date

cu embatichia

Moiile .11M neistirei.

1 Vatra Manastirei ce se numeste

Albesti din

jud. Ilfov cu lece sinete.

1 Dudu s'au Bolasca din jud. Ilfov cu 4 sinete.
1 Pietroila sau Tamburesti din jud.Ialomita cu nota
sinete.
1 Tamadail din jud. Ilfov ce se se numeste PlAseni
Boldorogestii cu 32 sinete.
1 Bucsa din judetulii Ialomita cu patru sinete.

Metohul manastirell din Slatina ce se presnueste

hramulA Maicii Domnului, avAndii si tul' truptul de

mosie i anume :
1 Numita Barca cu cl.casi pe Musa, avandii i planulii

1 Idem Preotsa sa Ogorelu cu clacasl: pe &usa.

I truptt de mosie numita Topesti-Otopesti.
www.dacoromanica.ro

202

Toate sipeturile acestorfi proprietAti ale M-rei

In numArii de cinci sleci i nou gAssindu-se in fiintA
precumt se arati in vechea cartagrafie sint prescrise
In detali intr'o condicA subta sigili la fiecare sineta

si care condici s'a data in primirea orAnduitord d'acum epitropi.

Cele ce s'a gdssita lipsd din vechea catagrafie.

9 Buti 4 candele de madenA 1 epitafu de musama

cel vechi 1 ic6nA Buna Vestire 1 candelA de alamS
2 Perdele pindA tipAritA, 1 p61A de mAtase de pe sf.
Prestohi, 2 stihare.
Cele ce s'au gdsit prisoase peste vechea catagrafie.

8 pahare noii de clestart1 pentru apA.

8 idem pentru sampanie.
6 idem mici pentru

4 carafe de clestaril mad.

2 idem mai mici.
2 sfesnice de alami.
2 tavi miei pentru dulctA.
2 chissele de clestarii idem.

9 cesci cu farfurirele lor.

2 farfuri6re de clestarii pentru dulctA.
1 ligheanii de alaml cu ibriculii lui.
1 pata de lemnii vopsittl.
1 can& de farfurie pentru ap.
3 foteluri -cu damascA rosie din care data stricate.
1 patt1 de lemnii alb.
17 scaune de marsilla Cu pae.

1 pata de aning cu postavil verde.

1 idem cu lustru galben care se deschide.
2 messe de lemna albe.
40 farfurii adAnci i intinse.
15 idem, lungi pentru bucate.
1 calanii de aramA

1 saca cu cercuri de fierii.

www.dacoromanica.ro

203

1 lampA de perete.
1 cArutA pe arcuri purtatA.

2 cal negri. 1 pereche hamuri veal'.

1 scroafA mare.
1 hirdAil ce serveste de colinvitre.

2 castr6ne-de farfurie.
23 tachimuri de mademii pentru mass.
1 pereche pirostrii.
1 frigare.
1 topora.
Insemnare de starea personald a reposatului Arhimandritii
Acsentie fostii egumend la acstd Mai:Wire.
Let

2000 lei. AdicA lei dou mil intr'o polit subta scria.
de Nicolae Voicu cu data 15 Noembrie 1862
pentru 3 luni.
2600 AdicA lei doul mii sse sute intFo polit subtu-

scrisA de Constandin Ioanit tota cu data si

termenula dela cea de susii.
3100 AdicA lei trel mii una sutA, inteun zapissa subtuscrisa de Vassilie Hagi Theologu data 17 N-brie
1860 cu conditie de a'i respunde la once cerere.
7344 AdicA lel spte mii trei sute patru deci si patru
In 136 napoleoni: in numerara.
6432 AdicA lei sse mii patru sute trei leci si doi in
201 1=Icc. (201 1.1cc.)

356 20/60 Adicl lei trei mii sse sute unu par : 20 in
294 Icossarl in numerari1.
510/6 AdicA 5 lei par : zece in 1/2 rubll in numerara.
64/40 AdicA sese lei par ; patru in doul sferturi
icosara.
29310/40 Adicl lei douA sute nouA leci si nou5. par :
lece in 133 sfantii in numerara.
312/40 AdicA leI treii par : 12 in sse firfirici a 22

parale una.

2 28/40 Adicl lei dol

par : 28 in 36 creitari.

2535024/40 AdicA lei douA 4eci, si cincl mil spte sute

cinci leci par : 24 peste tota, acesti bani s'a gsitii

www.dacoromanica.ro

Z4
pug inteo lada sigilata de subta prefectura respectiva.
cu deosebita lista facuta pentru dni1 i pentru care
printii Epitropi a data -o osebita chitanta de primirea
lor, care chitanta s'a inaintata D-lui Ministru
Cultelor facandu se trei asemenea inyentarii de toe&
dota M-rei Plumbuita miscgt6re si nemiscat6re, precurna si de toti banii ce s'a gassita subta sigil D-lui
Subt Prefect respectiva precuma se arata inteansele
s'a predat in primirea Rinduitilora Epitropi: la dinsa
a Pr sf. Salle Parintelul Arhiered D. Liyiasa AtanaPrea Cuy. Arhimandrita Ayerchie Apostolpu
subta scriindu-se atitii de numitii Epitropi, Oita si de
noi randuitli din partea sf. MitropoliI si a D. Ministru de Culte, unula s'a lisata la epitropie, cela d'oelea
s'a luata la sf. Mitropolie i ala d'altreilea la onor.
Ministeriu de Culte.
1863. Aprilie 16

(SS) t Liviasu Atanasie')

(ss) Apostoleanu Averchie 2)

Hrisantu
(ss) I. Popescu delegatul Sf. Mitro.
(ss) A. A. Plavalescu

24. Scrsoarea Ministr Xropotam, dare Domntorul

Alexandru loan Cuza, prin care se cere recu-

noasterea lu Mercurie ca egumen la Plumbuta.

Reckim traducerea romiineascci din acea vreme, a originalului grecesc 3).
Inaltime I

Smerita n6stra. shut& Monastire a Csiropotamului,

luind incredintare despre protectia ce Inaltimea V6stra ati binevoit a prodiga in trecuta primavara, trimiSemngtura In original este in llmba greacg.
II

Arhiv. Stat. Buc. Dos. No. 1350. M rea Plumbuita. Dosarul Ministerului de Culte No. 510'1860 fila 80. Originalul se ggsete la fila 81.

www.dacoromanica.ro

205

sulul nostru ca ecsarlai, arhimandritului Evghenie, nu

a lipsit de a indrepta catre cel Inalt Dumnedeu,

caldur6se rugaciuni pentru numersele cille

feri-

ilynloa JIL.

,tatinXIL1 the
u.'noo apaPeu'itr,to autivr
t ye t

, -rr

tied? (it to;

..Atar1 ;tar)

,11,0VILt04.1

trap,: 0. 13

;1'

Las Difai rIew 1Th etASG21.1.73 441,

01.:etelAr

>14let7, 14),(14,:11

lualoitituvrej
"Digor e.;14'
tiit4.4,e7tr
ate,.
sit
62fti

20..bar9r;rb

,.rurfullioliai ter
obctedcw .1.G44,74.97.Yozdr?,
.9a Ale AyZkw4
/
,

ears

wry,04---)

"a., Mt:tor Atec,-.4r

;le*. 3ifelitsitr7Q/N5ouarelr;

2:4.0rpne,/
i650

y, 4,

40.1...1-0Yettk$

.tftja

1(..t.teses.-au.
e Tft
r-IA -dier&thlfemetidg

iati8.;
RN' ;7:1

1)!P6'

4.

6074 S7.9ri A70J1',,ZeJ

4.-b; Ars :It?

t

tet,

IPAJ `tit

0.1G4.,L's

'49 fry,
th-corliff4

Apo o J

/170 to/al:A-4 2,aB

c4,orus

.4

CP, 1,g5-

Scrisoarea M-rei Xiropotam din Sf. Munte, prin care se cere Dom.
nitorulul Cuza, recunoasierea lui Mercurio ca egumen la Plumbuita.

cirea InAltimel Voastre. De aceia i acum incojuratA

de binevoitbrea-VA domnscA protectie, se grAbegte
www.dacoromanica.ro

206

a recomanda InAltimei Voastre, pe aducAtorul acestei

smerite n6stre scrisori, confratele nostru arhimandrit
1VIercurie, care este fiu adevArat al Sintului nostru locas, care se trimite in pAlitulii de DumneIeu /VIAril

Voastre Principat ca Egumen canonicesca al Sintei

1VIonastiribre Plumbuita, aflatl in Bucuresfi, care depinde de sintul nostru locasti ; fiind cA cel pAnA acum
fost egu men al mentionatei Monastiribre, arhimandritula Acsentie, se chmA aicI, In alt serviciii al locasuluI nostru, care cu eAldurl solicitzA obicnuita-v InaltA
bun& voiatA, ca sA-1 recunoasteti domneste si sal Ina-

riti de Egumen al Plumbuitei pe acest Arhimandrit

Mercurie, acordAndu-i si puternica-vA domneascA pro-

tectie la once ar simti de trebuintA. Pentru care nu

vomit inceta in veci de a inAlta catre ImpAratul ImpA-

ratilor, mAini rugAt6re pentru numerosi ani, pentru

intemeiarea pAlitului de DumneIeu Tron al InAltimei

Vstre, precum si pentru fericirea Mara' V6stre si

a poporului ce vi s'a incredintat de DumneIeu, sub
semnAndu-ne cu supunere din sintul munte Atos, 1862.
Sept. 20.
Ai InAltimei V6stre, smeriti cAtre DumeneIeu rugA-

tori si prea supusi servitori.

Epitropi InpArAtestei si Patriarhicestei monastirii a
Xiropotamului.
(ss) Arhimandritul Dionisie si Silivestru
pArinti bAtrAni

25, Scrisoarea Patriarhului Ioachm de Constantinopol, care Domntorul Cuza, pentru recunoas-

terea lu Mercurie ca egumen la ministirea

Plumbuta.

Rcdeim traducerea din acea vreme a originalului gfecesc1).

Pr Piosule, pr InAltatule si pr distinctule Dmne

si StApanitor al Principatelor unite Valahia si Moldavia magananimule al nostru in Christos fig pr iubite
1) Arhiv. Stat. Buc. Dos. No. 1350 M-rea Plumbulta. Dosar M.
de,Culte No. 540/1860, fila 78. Originalul se gaseste la fila 79.

www.dacoromanica.ro

207

,..,3

si pr dorite. Domnule, Domn Alexandre 16n A.! Pre

pr pioasa V6strfi. Ina'time, din fundul sufletului bine-

q,,^.4.--; 4:,,,, .,er,.......,,, .5, .4. 4,6,

L,

.t. -,! -ae-,fr,...4... x.,,,, fr....".

rp....,,,,..2., ..:, 4.' ,, 4RJ,f.....,,,,r;

A:., ,,,,... 41.,...1

p.,./.,

- ...4; ,y,,,;... ./.

4....

Ot,O8O....h., a," Oefpx,,PP 4 ..1/0

eg; es sro lp, k A. fr iy, OP, 4.',Vrtr., 4.,,,,,,,14.250 4,;. p , .,:t? 4 eel, p o op n'it,O, 4,

.er I /1,?..Yett -, de; 'f . de, , Ti.,4),,,,v/I,,, , ..1 .1'4,4

41 4.;4:;,:o0 f*to. .,e.,, l., e>,.4,,,,,4..9, e'

PVC,",..... 4 ":.. .

(Lg. 1*, \ 1,.

a-,,,,f,e,*, s...4.

'

,,,P, ....f, 47.,. .). S ,4,!...,,,,,

o f,: ,...,,,,,,a, 6 ..,,,,,,....,,,/,,...roo i 4: ,f,,,,,,A,..z9,,..1, , ?'4,' ,, 2

',..3 airsoerd,../.74. Y;',.i. 1 7 41, el ., gl,./., 4 ...^ 4, ,....,
' 4. e..e 01*, ,f/... e . ,

,,;

41..

d?,v.p;.4..1. e,.;k, g i

.%:: 4,4,,, tiA

. 40,9, e......11; ,e...:(4.4 e1,- 't-.L5 ,ft.e.y44..e.,... r, c,firE. *ft .5)4 4o71.1);

;,,, 4.,,,,,,.,,,,,,,, .,.; j, fr,.,,, . 7,,," ;.0,,,,,,p41. o,

,-.;11,94,,

...A.,- A,. 4,,, Tz, ,,,,,..,:. 4 ei,st e'

4,, A,041/..,

-:

,&.
9.,,... .9.2, ,54e,2, 4, ....1" 4,.......t.,........,,,, .,. fs,....pe..,,,.... 9.,

eOfe/kr 4, .."0.11!:, . J.,...,0

....3

' e t / .4'1,taf., p',,,, 4,,,,v4-04. ...e

--."-4. eits,/,.w

OA ..4e4, 4.'4

dAveop...,/, ,_:., Ws AP-4.,o1.-.. -1,...,74.,,*,4

,...;-..

'41

./.....i: 4,../. U(1.4.. .J., /0 ei 4..1; 4,a4).4,:f - /Ps f . V.., d' .4%,,,....,,,,,,,,, , 44,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, 4

irtf, 4,,,,,,,.. 4.,;11,,...r.i.,..-46.,L...,-;.;,,,s,, ,;.,..,,,,,,,,,4,A.,7,;;;,.........,'49

0...,.,...,,,,,,4 4.1,i;j1.! '44 ,,,9,
P., t,..i.g 4., AI! .43....e 4i ....,,; O's, ,Oziag oi-e.... .01 Oo , ls!, ln eprestoo.", o.,..V4

,,,..,), ii,,,,,

.4'14 a uv*.S., ljo etoVor hp ow', ,t....110 ,...? a.P14, , 4,"'.."4,

,,,',,,,,.. ....Ye,..f -"4".

.--,. -.
olgo.7#4,-, 0,,ear':.5_......, .77.1,41. Aot; 04, r..,'4", 4.1
A

,,

=,.

,.r-, ,,,,.1,.., ,,,/,,,v,..,,,...; .x g, , ',A-a' ', 9 e , ,, ,,,/,

,t, vf., hi

.,,,....i,...4,,,,....1,f,......
?
ft. i
4'
sl ')., . .-..- t., ri ,, ,,,r7.
....:

..

Vo.C..

,274-4,1-e*.
't".

e....,6141.. ..]

(2' ef;',.?8". o' Z,

ti e4

, 1 4..

V/

'

a
, cow) vIr .5,./1 V"

/'

... ,f,',,,e,...,', ,,,,,,

' '.

., 5
,.7.,

V''''''.

K..:

Scrlsoarea Patriarhului loachlm al Constaniinopolului, prin care

cerea Domnitorului loan Cuza recunoaslerea lul Mercurie ca ege.
men la Plumbuila.

www.dacoromanica.ro

208

cuvantandu-o i pArintete imbrAtiando o binecuvantAmil

InfatigAtorul cu acstA a noastrA pArihtsca scris6re catre paplita de Dumnezeu Inaltime a V6strA,
sintia sa Arhimandritul Chir Mercurie, membrul adevarat al sintei confratii a sintilor pArinti din sinta
monastire Patriarhicsca i Stavropighicsa, aflata
in SAntul Munte Atos, ales in unanimitate de catre
mentionati confrati parinti, de egumen canonicescu al
Sintei monastiri6re de acolo numitA Plumbuita, in lo-

cul celui pana acum fost egumen Arhimandrit Ancsentie, a carnea termen s'a inplinit ; gi lnsotit fiind
de binecuvantArile i trebuinci6sele recomandatii din
partea printilor confratilor sel, vine acum acolo ca se
primeasca carmuirea acestel sinte monastiri6re pentru
care, prin comuna scrisoare monastireasca intiintndu-n e stntia lor, au cerut dela noi i recun6Serea
bisericeI a sintiei sale qi recomandatia lui catre cele
de acolo bisericeti i politiceti autoritAti. Pentru a-

ceste cuvinte dar primind nol acstA a lor urare, ca

confor cu sfintele regulI i drepturI i con firmAnd
mArtiresca carte de egumen a sintiei arhimandritului
chir Mercurie, invitara parintece i pe pi6sa Inaltim VoastrA ca consintindii cu bunavointa la bunul re-

zultat acestei fapte sinte a mentionatilor parinti, se

binevoiti a libera domnescul-VA decret, prin care mentionatul, recunoscandu-se i instalandu-se adevArat gli
canonicesc egumen al precitatei Monastirl Plumbuita,
se primisca carmuirea acestui sint locagii, predandui-

s6 dupe orandualA sintele documente, crysobule i

altele ale ei obiecte se o administrele dupe plAcerea
domnsca, bucurandu-se tot d'auna de Domneasca-VA

protectie in binecuvntatele lui cererl, pentru a le

cAriia Domneti faceri de bine, rAmanand recunoscitoril in vecI dinpreunA cu toti ai Bel confrati, va fi
necontenit rugator catre Dumnesleu, pentru preci6sa-VA
sanAtate, necontenita fericire qi indelnidjir vietei InAl.

www.dacoromanica.ro

209

timei V6stre ; ai cAreia ani fie dela Dumnesleu numerosi, cu sAnAtate fericire si strAlucire.
1862 Octombrie 2.

Al Pr Iubitei nog si pre pioasei InAltimi cAldurosul cAtre Dumneleu si cu totul devotat al. Constantinopolului (ss) loachim.
26. Scrisoarea Patriarhului Ioachim de Constantinopol,
cfitre ministrul de culte pentru numirea lui Mer,
curie ca egumen la Plumbiiita.
Traducerea rorntineascii ce se else* in dosarul timpuluil)

Nobilisime Arhon Mare logoft alor bisericegti al

Principatelor Unite Valahia gi Moldova, spiritualule
al nostru fiu pr iubit gi pr dorite, Domnule N. D.

RacovitA. Pe pr iubita nod nobilime a v6str din

suflet binecuvAntAnd-o, o blagoslovim pArintegte.

Sintia lor printi alei din sintul Munte Atos Patriarchicesti gi stavropighiacesti nbstre Monastiri a
Csiropotamului, In unanimitate alegAnd de egumen canonicescii a sintei de acolo 1VIonastiri6re Plumbuita

pe unul din confratii lor anume Sintia Sa Arhimantritul chir Mercurie in locul celui pn acum fost acolo egumen Arhimandrit Ancsentie, cAruia s'a impli-

nit termenul, fiinda trimitndu-se mentionatul a'gi

primi postul de suscitata Egumenie, insotit cu trebuinci6sele recomandatii, ne-a incunogtiintat g'i pre noi

cu cerere de a se recunoagte gi de biserica care se'l

xecomandesle gi din partei la bisericegtele gi politicegtele de acolo autoritti, de aceia biserica, primind rugAciunea lor, gi conform sintelor ei reguli gi drepturi,
confirmand cart de numire a mentionatului arhimandrit chir Mercurie, VI invitAmil pArintegte nobili-

sime gi iubite al n6stru domn, ci. se bine voiti, Canform cregtinescului 41 ce hrAniti pentru sintele lui
1) Arhiv. Stat. Buc. No. 1350 M.rea Plumbuita dos Min. Cutter'
No. 540 1860 lila 55,

www.dacoromanica.ro

210

Dumnedeu locase, a acorda mentionafulul puternica-va protectie i ajutor, spre bunul resultat al ale&
jerei mentionatilor confrati pArinti, recunoscandu-se

( ( ;,...s.,:,,,,; 1-4.4.. 0,,,, 4,....",,py...4'14. 44. 4,

-(,;9.,....;.

...
'd

rn

1,9

0,..:deaaat.alreaa.P ..

, i4 '

..

gi...'as- tJaarana a+. ab..g. 4.."Zi (.4-aaa,1,:,..;-, .--' , ,;* 74:x A. '
03) ,,,,,,,..-4.4,.. 6444,44 ....'

4; if' t,..?.... '

5'4., /..? .4d./..- 19.-.,.., (44, vox ., *-... d '.**...?:

.4,,-. ,f..,,,,,,Air . ....,,,, ebeaga:, ./.,..al."..,

..,4,--c-r-.0,
;4,. e .4,...,444 ., .a 49,- asp. or,,,;4

if ,, ,,

'

',..6*1..,

...

' 4;44; ..,;,/,,,,,,,...e./.,?1,

.,,...aosa ale., stver.fte.,-,...

,..e: 41.- a Al Wk.,.

Fee:, ,fa. a a a c/a, a a ere, ,.. .Vs et

-0...d.,...4.1evA, .42/a .
444. 4../..',,,,, 4 ,,,.....p....44.5 ....:1,9 Ga,y:4' 44?-1. . . . i ' A
4.1.1V19; . A,0eaara, ..e.,-- .1,,..,eav aa'a .4../...aa'saa,r ei.t.i $,.., a' 4.4 v.- ,fiej a
,,,,thse., 62,44,;4.nolefere.e......., ivaiita I OP -,...1; ,..,.....4. ..1,,......e?qteet4.,?4,.

...,'.4, e og,,,..- .2... 41et...0 0,4v...el

,...,4,- ej..'e.a....i..
,
,..9.;4 /2.,..V. 4.A. .4,1...iy...,..., ,,..4., ,.g:
.4.1, .,?1,=',.- ' .4,'"4.. 4., 3,4e.,..;;..:..; ...-i' g.' A!,
.!....eo. 4:4.../.. .41, Aore-toe,./... rt. 8.1.14.4,4,...e',.. l'kety.;,....xle-"es"'", I

...

,a4,,,...e,61 vt," /0...,,,,i, ./It.oAato tip' 4,;,,re-u: er.......1/2's

' ..9f.,,ald,orr
' 1.,

3,41,aeav-kara a.0c4 at,4,., y.,,,,,,,_ .4 ,,,,,....0/44,4.,..:04.", T-otioD/Wert.; 441,, 4

,f/s!i'sa'a rag. .0.'4', 6,144,0k,r, tet,t-;g:41.,Kes, it' 4?0/211- 0.4.44-....

N.

'

, 4, ..:9,-,04,41..o, ere.,,,,p,.........A. 4,,.../ier,a., Ahatr all'a ea)... ay...,,,,,-;`,/.. 0.g.-

:1' i).:4,4: fof...?.... 4.,-,er,;....... ree,s 4...orgo u air ves,c....,4 , eiectit

.4 ',.9,,,,,,,,,,u 4. etliFe,14., 1,,,,..10Pr.4..

t; dew,: ( cs/la*f,,,,a, ,..,4'4.,,,,,,,;, -

',V.,'...4.,; ,4o.,..."...... ,.di ev.e.,, ,,./4:.,,,,...i, ..........14 eetNv'.,,, r,...V,..w4,

..i. 1A41,41.
eoe..., 1,4 ,es:, 14.-acogrPear.iea at ,a 4 e...^ fi.e.. ,...9 ..1. 4., .4 ......4. .e.4,

; rAfid.,,.., .

0, 4,94'46 ..'aPf ..q."P.. 0'.f-.'v ,:,. ,!.,0,.'

_L__','..',:.-

(4...e$

e-ii..

.1

<
Scriscarea Pokier/y.4dt Joachim al Conslantinopotulut
afire ministrul de culte al nreenl, pet tru numirea lui Mercurio cer
egumen la Plumbuita.

aded1 si acolo si instalAndu-se in egumenia precitatei

Monastiri6re Plumbuita i dandu-i-se in primire toate
documentele, chrisobulele, inseriturile si ori ce alte
www.dacoromanica.ro

211

obiecte ale iei, pre cum gi invrednicindu-se gi tnfiritor de buna primire gi ascultare a Domniei Vestre

in binecuvntatele lui cared relative la interesele acestui sint locaga in care se va pomeni in veci nuinele Domniei Vbstre. Fie-v5. dela Dumnedeii, ani numerogi cu sAnAtate gi ou fericire.
(ss) Ioachim
al Constantinopolului in Christos
cAlduros rugAtor

1862 Octombrie 2

27. Egumeni la ministirea Plumbuita ')

(Veacul al XVII)

Calinic, la anul 1636,2) 1645 3)

Nichifor, la anul 1650,4) 1651 5)

Irimia, la anul 1696)

(Veacul al XVIII)

Meletie, la anul 1700 7)

Calinic, la anul 1731 8)
Lista aceasta a egumenilor dela Plumbuita nu este complectd.
Este Irma intocmitli dupd cate s'au putut afla din hrisoave sau alte
isvoare, Insemnate la locul cuvenit.
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita Pach. 3 doc. 4 1 Anexe 3.
(Hrisovul lui Mate! Basarab Voevod din 15 Martie 1636).
Idem Pac. 3 doc, 8 1 Anexe 8. (Cartea de judecard a lui Mitrea
ispravnicul din 13 Aug. 1545).
3) bis Idem Pac. 11 doc. 7 gi Anexe 7 (Hricovul itri Maid Basa
cab din 20 Aug. 1645).
Idem Pac. 10 doc. 2 gi Anexe 9. (Hrisovul lui Mate! Basarab din
18 lulie 1656).

Mom Pac. 2 doc. 5 i Anexe 10. (Hrisovul lui Matai Basarab din
28 Martie 1651).
ldem Pac. 3 doc. 16 i Anexe 17. (Hrisovul luf Constantin Vodd

Brancoveanu din 30 Iunie 1696).

Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbulta pac. 6 doc. 2. (Scrisoarea lui
Dumitrache sin Dumitraco Minoru catre egumenul Meletie privi.

toare la vanzare a unel case).

Idem. pac. 3 doc. 2 i Anexe 18 (Hrisovul lui Mihal Racovitd din
3 Mai 1731).

www.dacoromanica.ro

212

Teodochie, la anul 17501)

Teodosie, la anul 1767 2)
(Veacul al XIX)

Dionisie, la anul 1803 5) 1806 4)

Chiril, la anul 1806 5)
Dionisie la anul. 1817
Antim, la anul 18207) 18285)
Chezarie, la anul 1830 9)
Paisie, la anul 1838,19 1840,11) 1844, 12) 1848 la)
Gavriil, la anul 1848,") 1855, n) 1856 16)
Acsenfie, 1859,17) 1862 16)
Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita pac. 8 doc. 2 (Scrisoare de

Intarire a lui Manole catre Parintele Teodochie prin.care-i doneaza par.

tea de moie Buca pentru o datorie de bani, adeverith de mitropo-

litul Grigore).
Idem pac. 15 doc. 65. (Pitacul lui Alexandru Scarlat Ghica Wirt&

prin care numete pe Teodosie eromonahul, egumen la Plumbuita.

Ideal pach. 2 doc. S. Zapisul lui Dionisie Plumbuileanu prin
care vinde vatalului Stavru via dupa mola Boleasca.
A se revedea pisada bisericii In cuprinsul lucrarii la pag. 30-31.

Arhiv. Stat. Buc. M-rea Plumbuita, pach. 4 doc. 10 (Zapisul egumenului Chiril pe care II da M-rii Si. Ecaterina privitor la via M-ret
Plumbuita dela Istria.)
A se vedea traducerea inscrip(ii de pe Icoana SI. loan Bote-'
zatorul din lucrare pag. 139 140.
Arhiv. Stat. Buc. mrea Plumbuita pach. 5 doc. 3 (Con tractul
Antim Plumbui(eanu prin care da lui Stancu Carciumaru ni le loc de

Were cu embatic.)

Idem Catastie manastlrei No. 94 m-rea Plumbuita Catagrafia

dela 1828 vezi anexe 20.

Idem m-rea Plumbulta pach. 4 doc. 14. (Zapisul lu Chezaria

Plumbue(eanu prin care vinde lui Nita Cost. Cismarul un loc ca

embatic.)
Catagrafia dela 1838 vezi Anexe 21.
Arhiv Stat. Buc. M-rea Plumbuita pach. XVII doc. 5. (Contractul prin care Paisle da lui Mihal Arsenie un loc de pravalle Cu embatic.)
ldem. Pach. 5 doc. 32. (Contract Incheiat Intre Paisie Plumbul-

jeanu i Gane sin Sfetcu caruia i se da o vie i un loc sterp din

mosia vatra m-ni.)

In acest an a fost schimbat (Vezi catagrafia dela 1898 Anexe 22.
Vezi catagratia dela aaul 1848 la anexe 22. In acest any Gavrii
ja In primire egumenia.
Arhiv. Stat Buc. mzea Plumbuita pach. V doc._38 (un contract
Intro m-re i doi embaticari).
Idem pach. 5 doc. 39 (Alt contract).
Idem dos. 3196 (Dosarul Min. Culte 51/1858 tHU 5, 9, 10, 11.
etc.).
Vezl scrisorile m-rel Xtropotam i ale Patriarhului loachim

www.dacoromanica.ro

213

(Curatori at parohl).

Hypolit Dumitrescu, ') la anti]. 1863, 1864, 1865,6) 1867, 9

1869 4)
Constantin Duhovnicul 5) la and 1869,6) 1870 7).

Iordan Popescu,

la anul 1877 6)
la anul 1880 9)

1880.
1881
Const antinopole catre Domnitorul Cuza i catre Minsterul de Culte
la anexe 24, 25 si 26.
Du pti Acsentie, care conduce mrea Plumbuita panA la Inceputul
anului 1863, a unnat o epitropie de trel persoane in frunte cu arhlreal Liviasu Atanasie. Cum acesti epilropi erau provizoril, la fel ca
In alte clap, nu se pot socoti egumeni. Vezi In cuprinsul lacraril la
Pag. 105.

Ivinarie Caracaf

De re marcat, a In secolul acesta al XIX-lea, mai totl egumenii

dela Plumbuita poartti numele de Plumbuiteanu, nume pe care II'
au numai In egumenie.
Cu acest Hypoiit, conducatoril Plumbuitei nu vor mal purta
Wu de egumeni. Hypolit este numit fu calitate de wcuratorr adica
Ingriltor. Acsentie a lost deci ultimul egumen la Plumbuita.
Dupa Hypolit Dumitrescu, incep sa fie numi(i la Plumbuita pre.:
oti de mir, m-rea transformandu-se In biserica pentru deservirea populatii, fara vietuire calugareasca Wilma,
Arhiv. Stat Buc. m-rea Plumbuita dos. Min. de Culte No. 343/160
fila 329.
Warn. No. 540/1863 fila 107.

Intre timp, pentru scurtil durtA a mai fog curator in Plumbuita

protosingherul Sava. A se vedea Arhiv. StaL dos. Min. tulte 540/1863
fila 107.

4) A se vedea In cuprinsul lucrarii la pag. 109-114 toata activitatea acestui Hypolit Dumitrescu la Plumbuita.
Cunoscut sub numele de popa Calciu. Cu acesta Incep la Plum-

buita sa conduca preotil de mir. Este din Dobroesti, sat alaturi de

Colentina,
La 14 Febr. 1869 s'a vandut la licitatie sub Constantin Duhovnicul ultimele resturi ale gospodaril cAlugarilor. Vezi pag. 115-116.
In acest an era la Plumbuita urmatorul personal ; Preotul Con-

stantin Duhovnicul, curatorul, Preotul Petra Ionescu preot ajutor,

cantAretul Lazar Popescu si paracliserul Ion Popescu Hi Preotului Con.
stantin Duhovnicul. Deci Plumbuita este transiormatti conplect in bt-

serica, de mir. In zadar mai vin apoi ctilugarl la Plumbuita cAcl

situatia nu se schimbA.
Poarta tot numele de curator (Ingriiitor). Este preot de mir. -.-

lnainte a fost diacon la Biserica SI. Stefan Maras].

Este calugar, arhimandrit Ultimul Ohl& conductitor la Plumbuita. A purtat titlul de curator.

www.dacoromanica.ro

214

Pe/re Ionescu Sachelarie 1882 1901 )

Cristache Iliescu Sacholarie 1901 19332)
1940 2)
Ion Sachelarescu, 1933
28.

Miqcarea nafional-bisericiasci din secolul al

XIX-lea.

DacA secolele. XVII 0 XVIII au fost pentru mAnAstirile inchinate, secole de linite dar 0 de tristete,
secolul al XLX-lea a fost secolul de mari prefaceri.
In adevar, cAlugArii greci, conduatori i stApAni ai
celor mai mari 0 bogate minAstiri din tara noastrA
fArA nici-o supraveghere lomAnAstirile inchinate
cal& 4) profitaserA In linite In decursul acestor vea-

curi, cum au voit ei, de toate averile 0 bunbrile acestor mAnAstiri IncApute pe mini lor. RAul cel mai
mare insA a fost cA le adusese In stare de paragin.
0 le desorganizase cu totul viata spiritualA 5)
AceastA situatie, fAcuse sA se nascA un curent 6) pu-

Preot de mir Iii poarttl numele de paroh, adicA conductitor al

unei biserici de mir cu populatie spre deservire. Este din Bucuret1,.
din Dealul Spirli.
Preot de mir, paroh.
Autorul acestel lucritri. Datele, dela preotul lordan Popescu le
detin dela fostul preot paroh Christache lliescu, azi rtiposat.
Frind mangstiri Inchinate, supravegerea lor nu se facea de Chi-

riarhul respectiv al tarii noastre, cl de egumenul, mitropolitul sau

Patriarhul locurilor dare care erau Inchinate. Ori pe acetla 11 priviau numai sA le trimitA veniturile averilor. Deci in vederea acestui
scop se exercita o supraveghere a acestor mangstiii dela noi.
C. Tomescu Mitropolitul Grigore al IV-lea Chiingu 1927 pag.
43-44 qi N. Dobrescu op. pag. 189.
Curentul acesta era mai demult nAscut, Insd acum la Inceputul
secolului al X1X-lea era foarte putemic.11 gasim evidential chiar in hrisoave domneti. Cel mai vechi este al lui Alexandru Biagi din Martie.

1618, dat cu ocazia refuzului lui Kir Partenie fost episcop al Presponului care venise la noi cu mal multi ctilugari greci i ceruse voevodului Inchinarea MAngstiril Znagovului. In acest hrisov se pome-

nesc lucruri foarte importante, a; destuld nedreptate s'a fAcut cu

punerea cAtorva din Manastirile terei subt protectia streina din IndrAsneala altor domni de mai 'nainte... de :A ele aft fostii de altil. Intemeiate 111 inzestrate. (A se consulta ; loan Brezeanu Monastirile
zise inchinate i cAlugarii streini Buc. 1861 pag. 78-79).

www.dacoromanica.ro

215

ern ic roman esc, re prezentat prin calugArii pAmanteni 1),

romini, care afirman dreptul statului la siapinirea acestor manAstiri inchinate, cerand in aceeag timp
luarea ponducerii lor din mana calugArilor greci.

Curentul acesta, in ordine bisericeasca, a dat nagtere unei migari care este continuata de Mitropolitul
Grigore al IV, dascAlul. Acesta, impreuna cu boerii
tarii cer domnitorului muntean luarea manastirilor inchinate din stApanirea, grecilor, ceiace Grigore Dimitrie Ghica voevod, aproba gi intAregte 2). Iar in ziva de
17 Aprilie 1823, in fata Domnului, a Mitropolitului, a
episcopilor gi a boerilor divanului, se infaptuegte cu

mare insufietire agezarea egumenilor romani in locul

celor greci and protosinghelul Naum Ramniceanu

numit egumen la manastirea Sf. Apostoli' ) fine o

foarte important& cuvantare ocazionalA 4).

Bucuria romanilor fu ins& de scurta durata caci

protectia acordatA de Rusia, adusera inapoi 2) pe caluOra greci in conducerea manastirilor inchinate.
Se intelege dar ca in aceasta vreme de nesiguranta,

doua lucruri aveau sA-i preocupe mai in deosebi pe

acegti egumeni greci repugi la conducerea manastirilor inchinate ; primul, cel de totdeauna, de a se infrupta
cat mai mult din bunurile averilor acestor manastiri
gi al doilea, de a- gi pune in evidenta sau de a-gi procura
daca n'au, temeiuri pentru pretentiunile lor prin distrugeri sau falguri, cu privire la dreptul lor asupra acestor
manAstiri pe care nu voiau s le scape din mama.

Migcarea national bisericeasca romaneasca, insa,

Tot atat de important este 0 hrisovul Jul Matei Basarab din anul

7147 (1639) (Vezi loan Brezolanu op. p. 138).

Vezi raportul protosinghelului Naum Ramniceanu, un calugar

loarte cult si cu inalte sentimente romanesti, din 5 Februarie 1823

in lucrarea D-lui v. Yomescu op. p. 160-161.
C. Tomescu op. pag. 165-166-167. De altfel exista un firman
al Portii Inca dela numirea lui Grigore Ghica ca Domn (in anul 1822)

care poruncea sa se departeze din slujba calugarii grecl ce au fost

oranduiti pe la manastiriu. Vezi Oh. Moisescu Manastirile Inchinate
In vremea mitropolitului Grigore Dascalescu. Rev. Bis. ort. Rom. an

1934 No. 5-6 pag. 423-424.

Azi biserica sf. Apostoli din Bucuresti.

C. Tomescu op. p. 46; Hurmuzackl, doc. privit. la 1st. Rom.

Buc. 1897 vol. X p. 219.

N. Dobrescu, op. p. 188.

www.dacoromanica.ro

216

nu fu 1nibugit1 cu tot insuccesul temporal, caci fiind

continuatA cu acelag suflet se ajunge la victoria deplinA in anul 1857, clad divanul ad-hoc hoar ca egumenii mAnAstirilor sA nu mai fie cleat romAni.
Apoi, in anul 18c33 se opri cu desAvArgire prin decret
domnesc, de a se mai gi sluji grecegte in mAnAstiri. ')
Legea secularizArii mai apoi, votatA, intAritA de domn
gi aplicatA total in anul 1864, lichidA complect cu mAnAstirile inchinate, cAci statul luAndu-le averile cAlugArii greci trebuirA sA plece.
$i Plumb uita dar, ca mAnAstire inchinatA cum era,

trAia gi ea in acest secol al XIX-lea efectul acestor

migcAri gi mAsuri din principate.

29. Planul Minratirii Plumbuita.

&hit& de V. MOISESCII

Blserica din interiorui cetatil,

I.
restaurata in anti 1933-1935.
Casa domneascti devenitti Et-

na casa

egumeneasca, restaurata

Infra anil 1938-1940.

Bucataria ctilugarlior.
Casete egumenegtl, In ruina.

Clopotolta dela intrarea in

mere, restaurata Mire anii 1933-1935.
G.

0 anexa a easel domnegth

Urmele vechilor chilli ale ca-

lugarilor.

Untie negre cad bichid acest

plan, ankh{ zidurile masive ale cetatil,

1) . Dobrescu, op. pag. 186-187.

www.dacoromanica.ro

Lucari consultate
1. Radu Popescu. Istoria Tzerrei RomAnesti vol. I sii II.
(CronicA gAsitA la anul 1859 la ChisinAu si edi-

tat. in Bucuresti la anul 1892).

2. Eudoxie Hurmazachi. Documente privitoare la istoria Romanilor vol. XI. Buc. 1900.

3. Analele Academiei Romcine. Tom. XVIII si XIX. Bucuresti 1896.

4. A. D. Xenopol. Istoria RomAnilor din Dacia TraianA

vol. V, VI, VIII, XI si XII. Bucuresti 1928.

5. B. Petriceicu Ha jdeu. Rev. Arhiva istoricA a Romlnilor. Tom. 1, partea 2-a. Bucuresti 1865.
6. Radu Greceanu. Viata lui Constantin VodA Brillcoveanu. Bucuresti 1906.
7. Ion Ghica. Scrieri. Cu prefat. de Petre V. Hanes.
Bucurestie 1914.

8. C. Erbiceanu. Cronicari Greci care au scris despre

Romani. Bucuresti 1888.

9. G. I. Iondscu-Gion. Istoria Bucurestilor. Buc. 1899.
10. N. forga. a) Inscriptii din Bisericile RomAnesti.
Buc. 1900.

Istoria Bisericii RomAnesti si a vietii

religioase a Romanilor. VAlenii de

Munte 1808.
Istoria RomAnilor prin cAlAtori. Bucuresti 1929.
Biserica Doamnei Ecaterina. Bulet.
Com. Mon. Ist. fasc. 6711931.

Art et literature des roumains. Paris

1929.

Ospiti Roumeni in Venetia. Bucuresti

1932.

11. General I. Anastasiu. Oastea RomAna de-alungul

veacurilor. Bucuresti 1933.
www.dacoromanica.ro

218

12. St. Nicolaescu. a) Petru cel Tanal. i Petru Voda

schiopul. O chestiune de controversa din Istoria Romanilor. Bucuresti, 1915.

Domnia lui Neagoe Basarab Voevod 1512-1521. 0 danie la M-rea

Hilandar din sfintul Munte Athos.
Bucuresti 1924.

Domnia lui Radul Voda Paisie

a fiului sau Marcu Voevod. Craiova 1938.

13. I. C. Filitti. Framantri politice si sociale in Principatele Romane intre 1821-1828. Bucuresti 1932.
14. Gheorghe M. Ionescu. Influenta culturii grecesti in

Muntenia si Moldova cu privire la biserica, scoal&

societate. Bucuresti 1900.
15. Const. N. Tomescu. Mitropolitul Grigore IV al Ungro-Vlahiei. Chisina.0 1927.
16. C. Gane. Trecute vieti de doamne i domnite. Bucuresti, ed. I.
17. Preot Gr. Musceleanu. Monwnentele strabunilor din
Romania. Bucuresti 1893.
18, D. Roseti. a) Din preistoria Bucurestilor. Buc. 1929.
Cateva asezari i locuinte preistorice
In preajma Bucurestilor. Buc. 1932.
Descoperiri paleolitice in preajma Bucurestilor. Buc. 1934.
19. Preot Icon. Coman Vasikscu. Istoricul monastirilor

inchinate din epoca lui Cuza-Voda, in legatur&

cu evenimentele politice dela 1859 si Oa. la 1866

inclusiv. Bucuresti 1929.

20, N. Ghica-Budefti. Evolutia arhitecturii in Mun tenia
si Oltenia, veac. XVII. Epoca de tranzitie: Dom-

nia lui Matei Basarab. Bulet. Comis. Mon. 1st.,

fasc. 71-74. An. XXV. Valenii de Munte 1933.
Victor Bra tukscu. Manastirea Valea din Muscel, o

ctitorie necunoscuta a lui Radu Paisie. Bulet.

Com. 1VIon. 1st. Ian.-Martie 1931.

Preot loan Reiutescu. /Vlanastirea Aninoasa din judetul Muscel. Campulung 1933.
Preot Dumitru Cristescu. Manastirea Arnota. R. Val-

cea 1937.
Constan tin St. Bilciurescu. Monastirile i Bisericile
din Romania. Bucuresti 1890.
roan Brezoianu. Monastirile inchinate i calugarii
streini. Bucuresti 1861.
www.dacoromanica.ro

219

C. Bolliac. Monastirile din Romania. Buc. 1862.

D. Frunzescu. Dictionaru topograficii gi statisticu
alit Romaniei. Bucuresti 1872.
George Ion Lahovary. .Marele dictionar geografic.
Bucuresti, 1901.

C. Alessandrescu. Dictionar geografic al judetului

Ilfov. Bucuregti 1872.

Emil Picot Coup d'oeil sur l'histoire de Typographie
dans les pays Roumains au XVI sicle. Paris 1898.
N. Dobrescu. lstoria Bisericii Romanerevzuta de

Pr. I. Mihalcescu. Buc. 1922.

31. C. Bobulescu. Cronica bisericii Sf. Ecaterina din

Bucuresti.
G. I. Moisescu, Manstirile inchinate In vremea mitropolitului Grigore Dascalul. Rev. Bis. Ort. Rom.
Bucuregti 1934 No. 5-6.

D. Caseli. Cutremurul cel mare din 1802. Gazeta

Municipala an 1V No. 173, 19 Mai 1935.
Anu11848 in Principatele Romae. Acte si documente

publicate cu ajutorul comitetului pentru ridicarea

monumentului lui I. C. Bratianu Bucuresti. An V.
CcIpitan M. I. Patea. Noul plan si ghid al oragului
Bucuresti. Cu o prefata de Prof. Enache Ionescu.

Arhive cercetate
Arhivele statului din Bucuregti.
Arhivele Ministerului de Domenii.
Academia Romana, sectia manuscrise.
(In note se arata din ce arhiv5. s'a citat documentul).

Coperta lucririf de fati este reprodusii dupi

picturi a D-luii Gustav Miller,

www.dacoromanica.ro

E R A T Al)
La pag.

15
15
18
24
45
53
55
57
61
65

21

85
88
93
94

20
3 (no1g)

113
115
117
117
190
141
161

3 (notg)
17

36
21

26 (notg)
4 (nota)
6 (notg)
1 (notg)

1 (nota)
7 (nota)
16
15

3
2

predarg
plctarea
arhirei

puse
calmacanului
Moldova
IntAt

pledarg
plctura
arhierei

4681

1681

Pr. Dr. Cristescu

Pr. D-tru Cristescu

clglri

c111d1ri

Otoe01

Otope01
2)
Cutremurul
consolidat
Drggeica

1)

Cntremnrul
consolida
DragonIca
1869

3 (nota)
3 (nota)
15

pusese
camdkanulai
Motdova
intdi

Se va ceti

In loc de

Rftndul

1.)

1869 a)

atribuit
cuvant

atribuite
nume

1784
1784

1724
1724

jur

jurul

1) DesIgur cd vor fi mult mal multe gresell cleat scestea ardtate ad. Rog
pe cetltor ad le tadrepte cu dragoste de Irate.
A.

www.dacoromanica.ro

CUP RINSUL
1. Plumbuita, o podoaba strabuna In pariea de miazii-

Pagina

noap te-rasarit a Bucuresiilor attuata tide regtune istorica.

1) Plumbulta este una din vechile m-ri celeill care ne-a
',astral amintirea vremurilor !recate
-2) M-rea Plumbuita este situata tn partea de miezanoapte.rasarit a Capitalel bile() regiune !stork& .
La Colentina sub zidurlle manastirli Plumbuita Matei
Basarab da prima lui batalie esind Invingator. . .
La podul Piumbuitei de pe apa Colentinei, ese Voda
Constantin fiul lui Serban Basarab Voevod, fmpreuna
cu toti boerii de primete steagul de domnie . . .
e) La Plumbuita, triniiii lui Constantin Brancoveanu, primesc invitatil din Moldova veniti la nunta ficii domnitorului . , . , . . . . ,
Tudor Vladimirescu, pune sentinele la Colentina pentru ca sa opreasca fuga boerilor din Bucure11 . . .
Alte amanunte din trecut, In legatura cu Colentina .
3) Decand regiunea de miazdnoapte-rasarit a Bucures.
tiler poarki denumirea de Colentina, lar M-rea Plumbulla acest nume, .
o) De cand regiunea de mlazanoapte-rasarit a Capitalet
poarta denumirea de Colentina
b) De cand i dece manastirea ,Plumbuita poarta acest
nume
.

11
12

15

17

18
19
21

22

22
24

H. Un bogat tezaur istoric.

Pisania actuald a M-r!! Plumbuita
Presupusul prim ctitor al Plumbuitel 0 cel adevilvarat pe caro ni-1 raid hrisovul tut Mihnea Voevod

29

din 21 Oetombrie 1586

..
Alexandru Voevod si Ecaterina Doamno, al 2-lea
rand de clilori la Plumbuita
Mihnea Voevod si hichinarea M-ril Plumbulta cake
14-rea Xiropotam din Sf. Munte Athos
Matei Basarob si Elena Doamna, al 3-lea rand de
cillorl la Plumbulta. . ..

37

www.dacoromanica.ro

47

54
60

222
Pagina

o) Hrisoave domnevti date de Mate' Basarab mangstirii

Plumbuita In timpul domniel sale
6) Alte legJturt noeuodale ca Mumbutta.

67

III. langstirea Plumbuita a fost In trecut foarte bogatg.

Tradijia bisericii de a poseda averi pentru Indeplinirea operii de ocrotire social In lume
M-rea Plumbuita a avut multe averi : vii, moii, pgduri, mori, case vi prgvalii In Bucuresti, sate Intregi
de posluvnici precum l metoh la Slatina cu atte avert
Cum ajunge Biserica Adormirea Maicii Domnului din
Slatina metoh al Plumbuitei
o) LegMuri voevodale cu metohul mAngstirii Plumbuita
dela Slatina
b) Starea metohului dela Slatina In secolul al XIX.lea

71

81

84
86
87

V. Mangstlrea Plumbnila In secolul al XIX-lea.

Cutremurul cel mare din anul 1802, stricarea Bisericii
repararea ei
Egumenii greet lump a Instreina i vinde din averea
mangstirii
M-rea Plumbuita In anii 1823, 1824, 1825 vi 1826 a lost
molipsitg de cluing .

M-rea Plumbuita In anul 1848 a fost folositg ca Inch'.

soare politicg
M-rea Plumbuita dupg anul 1848
Secularizarea averilor mangstirevti Cu urmgrlie el la
Plumbuita

93
97
99
101
103

107

V. Artg i arhitecturg la Plumbuita.

In totalul ei mangstireaPlumbuita aratg un plan mare
arhitectonic
.
Biserica din interiorul cetgji
Pictura bisericii Plumbuita
lcoane l alte lucruri de artg.

Arta vi arhitectura celorlaite clgdiri dela Plumbuita

121

122

15
143

Inchetere
Flu mbuita a s tgzi

149

Anexe

1. Hrisovul lui Mihnea Voevod din 21 Octombrie 1586

prin care se Inching mangstirea Plumbuita la
Xiropotamul din &Wu/ Munte Athos manastirea
2..Hrisovul lul Mate! Basarab din 28 Martie 7141 (1633),
princare se scutesc colibavii din jurul mangstiril Plumbuita de lucru domnesc, etc.

www.dacoromanica.ro

157

161

223
Pagina

Hrisovul lui Matei Basarab Voevod din 15 Martie 7144

(1636), prin care Intgreste mangstirii Plumbulta un loc

asa cum 1-au Impietruit boerii Grigore ve! logolgt,

Miho biv vel spgrar si lane portar.
ProcesuiVerbal4 asa cum l'am numi astgzi, al bolerilor pomeniti In hrisovul lui Matei Basarab din 15
Martie 1636, care fuseserg Insgrcinati de domn Mr
stabilirea holarelor pgingniulul mangstirii din jurul
sitintuiul locas. .
/
5, Hrisovul lui Matei Basarab Voevod din 14 Septembrie
7148 (1640), prin care se dg poruncg tuturor slugilor
domnesti sil nu se stingg de sfAnta mangstfre Plumbuita

162

165

166

6. Rgvasul domnesc al lui Matei Basarab Voevod, dat

mangstirii Plumbuita In 7 Mai (7151), 1643 prin care
porunceste ca nimeni sg nu se atingg de balta si padurea mangstirii din'prejur

168

Hrisovul lui Matei Basarab Voevod din 20 August

7153 (1645), prin care se tntgreste mangstirii Plumbuita stlipanire peste mosia Ambesti.
Cartea de judecatg a lui Mitrea ispravnicul din 13 Au.
gust 7153 (1645), prin care este respinsg pretentiunea

169

feciorilor preotulul Tudor din Fundenl la parte din

mosia Ambesti a Plumbuitei f ostg a loi Hrizea Vornicul

172

9) Hrisovul lui Matei Basarab Voevod din 18 Mule 7158

(1650) prin care Intgreste mgnastirii Plumbulta stgpgnirea unei vil la Bucuresti In dealul Moldovenilor .
Hrlsovul domnesc al lui Matel Basarab din 28 Martie
7159 (1651), prin caremarele voevod tntgreste man&
stirea Plumbuita, sg fie In pace si nesupgratg de mgngstirea Sgrindarul
Hrisovui lui Alexandru Voevod fiul lui Radu Voevod
din 31 lulie 7132 (1624), prin care scuteste rumgnasii
din jurul mangstirliPlumbuita de dijmg, etc., In schimb
sg fie poslusnici al sfintel mangstirl.
Hrisonul Iui Alexandru Voevod din 23 Februarie 7134
(1626), prie care held satul mangstirii Plumbuita Boldorgsesti, de tot felul de dajdi I.. . . . . . .
Hrisovul lui Alexandru Voevod fiul lui Iliasi Voevod
din 3 Ghenarie 7136 (1628) prin care iartg satul mgngstirii Plumbuita din judetul Ilf ov, Boldorgsesti, de

172

175

177

178

lucruldomnesc. -de dajdie de judet, de mertice etc.

17g

14: Hrisovul luI Alexandru Voevod Ind lui Masi Voevod,

din 6 Septemhrie 7138 (1630), prin care dg mangsltrii
Plumbuita si locuitorilor din jurul ei, ertare de ()lima
de stupi etc .

179

www.dacoromanica.ro

224
Pagina

15. Hrisovul lui Leon Vodll din 30 Ghenarie 7138 (1630)

prin carie scutete de dajdti satul manatsirii Plumbuia.Boldoraeti.

180

16 Hrisovul lul Leon Voda din 13 Julie 7138 (1630), prin

care se scutesc rumanaii din jurul manastirii Plumbuita de diferite dijme ,

181

Hrisovul lui Constantin Voevod din 30 Iunie 7204

(1696), prin care Intarete manastirea Plumbuita sa la
dijma de pe moia satului Fundeni
,
Hrisovul lui Mihail Racovita din 3 Mai 7239 (1731)
prin care se scutesc de dajdii doi pescan i ai mantisllrii Pfumbuita

182

182

Thisovu lui Alexandru lpsilante Voevod din 28 lanuarie 7283 (1775), prin care 11 Intarete manastirii
Plurnbnita vinariciul din dealul Secuenilor, parte din
varna, sare la Telega etc.
Catagrafie de zestrea manastirii Plumbuita din jud.
Ilfov ce se prasnuete hramul sfanrului Ion; De cele
ce stau In fiinta micatoare i nemicatoare precum
fnauntru arata. 828 April 4
Catagrafie de toata zestrea manastirii Plumbuita din
Jud. lifov micatoarei nemicatoarece se prasnuete
hramul sfantului loan (1838 Decembrie 23)
Catagrafia din anul 1848, fntocmita din porunca sfintel Mitropolii i a marei Logofetii

183

185

193
196

Inventar de toata dota m-rei Plumbuita din judetul

llfov, micatoare i nemicatoare, facut cu L ocazia

rinduirii ca epitropi la clInsa a Arhiereului D. Liviasu

Atanasie, a Arhimandritului Averchie Apostoleanu I

Hrisant egumenul m-rei Sf. Spiridon vechi, la anul

1863 Aprilie 16
Scrisoarea manastirii Xiropotam catre Domnitorul Alexandru loan Cuza, princare se cerca recunoaterea WI
Mercurie ca egumen la Plumbuita
Scrisoarea Patriarhului loachim de Constantinopol ca-

tre Domnitorul Cuza, pentru recunoaterea lui Mercurie ca egumen la manastirea Plumbuita
Scrisoarea Patriarhului loachim de Constantinopol
catre ministrul de culte, pentru numirea lui Mercuric,
ca egumen la Plumbuita
Egumeni, curatori I parohl la manlistirea Plum buita
Micarea national-bisericeasca. din secolul al XIV-lea
Planul manastirii Plumbuita
Lucrati consultate
Erata

www.dacoromanica.ro

197

206

206

207
211

214
216
217
220

De acelas autor :
LucrAr tiparte :

Problema miracolului crestn in fafa criticii f liintifice

(ra(ionaliste si medicale), BucurWi.-1932.

Mirgrtare de pret pentru tneret, Bucureti 1937.

In manuscris :
Fracmasonera sau sinagoga satane in lumina sfintei
scripturi f i in planul anticre$tin $i antinalional al
Evreimii.

Sffinta Traditiune din punct de vedere, storic, critic

i apologetic.
Netemenica problemll negatiunii storicititil lu Iisus
(Douii conferinfe ros! le in sala Soc. Clerului Ajutorul" din Bucure$ti),

Psihologia converttulu (studiu psihologic).

Dela Ghenizaret la Ghetsman (meditafii religioase).

Lei 160.
www.dacoromanica.ro