:T7R13

INCEPUTULUI ORASULUi
BUCURESCi,
Ash"

OAPITALA ROM-AXLE!,
RESEDINTA I. S.

CAROL I DE HOHENZOLLERN,
DOAINITORUL ROMANILOR.

BUCURF.SCI 1870.

gli

rIPOGRA FIA IN WEISS , STRADA BATISTEA NR. 46.

GS4

ck,

-,1,4776
www.dacoromanica.ro

MOM
INCEPUTULUI ORA$ULUi
BUCURESCi,
ASTDI CAPITALA RONAN1V,
1 PLESEDINTA I. S.

CAROL I DE HOHENZOLLERN,
DOISINITORUL ROMiNILOR.

BUCURESCi 1870.
rip GRAFIA 16N WEISS 7 ETRADA BAT1TEA NR. 46.

www.dacoromanica.ro

DEDICATA
Excelentiel Sle DP. mareluT Ban, general

si

cavaler

a mal multor ordine imperatescI

scu NAsturel

Constandin

AUTO Rtpi.

`cy.

O IA-c0/4-72-..:
N 2.2R-0841 N U
Excelentie !

Sentimentele cele mal nobile ale fie-carul cetatn sa cer de ,D, fi trel, Intkit a respecta

si

i a respecta
pe magnatil cetatil lul si al treilea a iubi pe concetittenil sl ca pe nisce fratI Ointfun lgan.
Ilustra si vechia familie a Herastilor Nasturel,
descendentul din nobilile colonil Romane, at fost
tot-d'a-una cea mal: de capetenie In tra nstra
cum i In orasul nostru Bucuresd.
Istoria Romaniel este 011a de faptele cele lazdabile de bravura si de ajutrele ce acsta ilustra
familie, a faca tot-d'a-una Romanilor.
Vrednicul de t6ta. veneratiunea Logoftul Con.stantin Nasturel, fiul marelui tan erban Nasturel
iubi biserica luT, al doilea a venera

www.dacoromanica.ro

se vede la anul 1730 aridicand din temelie Sft.

biserica a suburbia Dobrotsa, ce era fondata
400 anT Inainte de catre stramo0 seT 0 care fu
anteia biserica aridicata la Inceputul ormulul BucurescT dupe cum vetT vedea In descrierea, ce pututti face In bro0ira mea.
Excelentia v6stra: Inca (lift tinerete nu atT prege-

tat a ye pregati In brava Kea a armatel rusescT,

ca sa ve InteorcetY In patrie i sa respandit1 folsele i sciintele ce le atT cules In acea glori6sit

armata.
Excelentia vstra, dupe ce v'atT botezat de gnudina glntelor inimiculuT Comun, sub glorisele drapele a acel brave annateT, sc6la Excelentiel v6stre,
voind ca cu chiar primejdia vietei ExcPentieT v6stre,
sa exersatY Invetaturile ce le atI cules. La anal 1830,
ca un adeverat Roman atT Imbratkat cariera armelor Romane i atT priimit Insarcinarea Ingrijirei
equipamentuluT o0ireT n6stre la a el organisatie,
atT priimit a fi unul din instructoriT cavaleriT Romane, cand 0 ea se organiza, In fine retragandu-ve
din brava os,tire rasa, i Inrolandu-ve In acea
patrieT ExcelentieT v6stre etT priimit a fi colonel ad-

jutant, In timp consilier, i Invetatorul principiilor

ostas,escY, venerabiluluT fost Domn Alexandru Ghica.
Excelentia v6stra v'atT numit mal tamp mare 13an

0 general al t6tel qtirl RomanescY, cand am avut

on6re a'inT fi 0 mie ef, cad me aflam servid sub
drapelele eT, Inca de la anul 1830 al organisatier
respectandu-ve, tot-d'a-una ca pe un &jute 0 bun
general al meil.

www.dacoromanica.ro

5
Aceste patriotice fapte ale ExcelentieT v6stre, respectul ce datorez ca RomAn 1'1 cetAtn, ilustreT
nobileT familiT de NAsturel, m'a Meat ca sA v6 rog

prea plecat, Exelentie, sa bine-voitY cu acea nobletA a sufletulul, ce v6 caracteris&A, s priimitl

dedicatiunea acestel ale mele culegerl istorice pen-

tru lnceputul oraplul Bucurescl, vatrA nobilA i

priqita de Dumneklet, a glori4lor nostri strAbunT,
i pe cAt v rog, a fi indulgent dtre grqalele ce
vet1 IntImpina In descrierea mea, sA fitT tot atat
.1 cretin a proecta ajutt5rele ce se cuvine a da
SAO Biserid din suburbia Dobrotsa cu patronagiul Bwad-Vestirl i St.Parascheva, ce fu aridicatA
de doulL orT, de cAtre venerabilil strAbunT aT ExcelentieT vstre i care ast5,41 stA ruinatft, neavend

priimi i ea lnfrumusetarea Inteun secAnd cele mal multe Si. biserid din capitala n6strA se v6d ardicate In splendrea ce ele
meritA, mal Cu Slll c acest Sf. local fiind cel
dintlitt ftmdat In or. BucurescT, s'a onorat chiar de
mijleIce
col, pe

Mircea-VodA cel .bAtr6n, cand 'I all mutat In Bu-

eurescl repdinta din TIrgovkte, .1 child all qidit

Sf. BisericA de la palatal OA (Curtea-Veche).
,cAci i all dat tot acest patronagill a Bunel-VestirT,
ce Yet gAsit la Inteia biseria fAcut6, de NAsturel
In ormul Bucuresd.
V6 rog dar Excelentie sA bine-voitl a priimi din
parte'ml cele maT Inalte consideratiunT i respectuosul devotament ce ye pAstreq tot-d'a-una.

Bucuresd In Marte 1870.

Major D. Pappasoglu.

www.dacoromanica.ro

Domuilor lectorT!
NicY un Roman nu trebue s6, fie descuragiat de
lntunerecul ce InvAlue timpul Inceputulul or. Bucuresd, capitala Romanic! ; de i istoriciI trecutuluT
nu ne art 16sat nicY o cunoscint6, positiv6, de cat
nisce descrierl In diferite epoce, icY i colea despre

acest frumog nume al ormulul nostru, del pte el

aft tinut mal mult la fapte de cat la descrierY, dar
suntem totY datorl ca 86, scrim ceea, ce, cu scrupulositate ocupandu-ne, vom putea descoperi i care
pot fi mal apr6pe de adeval ; apot chiar acele
descoperirY ce vom put face, observandu-se de cAtre cititoril cel eruditY i cu cunoscinte archeolo-

;ice pot fi i ele esbaute .1 de cAtre d6ni cu

resonamente i aa mal departe urmandu-se , ne
vom putea apropia de adevratul Inceput al foilcapitalet nstre. S6, nu 16s6,m timpul a trece,
nicI mil asa grAme;11 pe ignoranta n6str6,, de aa.
nu vom putea trage lauda si recunoscinta viitoruluY, nicl apreciarea streinilor,, care necontenit In
viitor vor visita capitala n6str6, ; de aceea orl cine,
pe cat untiscem, s6, veniin a desvolta prin diferite
publicatiun1, fiind c6, chiar ace1 onor. Redactor! at
foilor publice vor priimi desvoltArile n6stre
bucurie i se Tor simti nandri a umplea .1 el paginele qiatilor lor ca asemenea descoperirI necu-

noscute Inca ping, acum pentru fondarea nobilel

vetre a strebunilor notrL Inteo vreme dar pe dud
www.dacoromanica.ro

-7se desv61ta t6te sciintele In secolul nostru, pe cInd

chemaram de parintl al caminulul gloriolilor noltri

strlimoV pe un Print din cea mal Malta 0 ilustrit

familie din Europa luminatii, pe CAROL I, Domnitorul Romanilor, 0 ELLSABETA , Dmna Sa, pe

protectoril gracilor 0 sprijinitoril religiund p5xintilor no0ri, 0 pe dud se edific& 0 se organiszk

se preface 0 se InfrumusetzA sub patronagiul M5,..
riilor lor ; tot ce este romanescil.

Am socotit a trage maY ant6iti un vn asupra

tutulor calamitatilor, ce ail trecut peste nenorocita
n6stra tr5,, In curs de 5 secole, cele din urm5, , s
risipind orY ce lntuneric In privinta Inceputulul ora-

vita nostru de bucurie, 0 lgan al pruncieI mele,

sa del la lumina acsta mid, brovra cu descrierea
culegerilor ce am putut face mal apropiate de adev6r. Rugand pe cititorY , nu numal a nu'ml critica scrierea, dar a se sili 0 D-lor ca fil al acestel
nobile vetre , a scri despre orY ce cunoscinte sal
acte istorice vor poseda pentru dlnsa , si asa 0,
putem sosi la descoperirea adev6ruli1 alteptat de

totI Romanil pentru acest oral Wit de D-qeq,

iubit de fii lul 0 adorat de totl streinil ce l'at visitat.
DImbovita, ap5. dulce! cm' te-o bea nu se mal
duce."

www.dacoromanica.ro

-9 Inceputul oraulut Bucuresci

CAPITALA ROMA.NIEl.
Areheologia este Teologia.

Aplaudlnd mal tutti rt ingeni6sele culegerl

ce s'ad putut face , pentra Inceputul acestul
nobil oras, aratate In Revista Romana" pe la

ani 1860-61, salut cu dragoste de Reunan

pe eruditi eI autor!.
Traditiile ce se clic de Bucur ciobanu ca
el a fondat o b;sericuta a Sf. Tallase de la
Radu-Voda, si ca dup6 numele sed s'a numit
orasul, sunt cu totul neesacte, fiind ca dupg tdte
studiiie si observatiunele ce am mal putut

face tu urma publicad tablould met ca acea

bisericuta la anal 1859, am putut descoperi,
ca acea mica bisericuta a fost fondati tot de
fondatorul monastiri Radu-Voda, Alesandru-Poda, fiul luI Mircea ciobanu la anul 1568,
(de aceea pene s'a 4is ca, este a ciobanulul)
si ca ea a fost infiintata ca cimitirul calug5,rilor ivireni din monastirea Sf. Treiml, fondata de acest Domn, pentru c curtea monaswww.dacoromanica.ro

10 -tiri, strimtg fiind , nu avead loc de ingro pare; apa pe 11130 frumusetea eI dup6 cum
o descrie Patriarhul Antioha Macarie (ve4I
Revista RominA" 1861, pag 341), care veni
in lilele 1u1 Constantin-Voda, BrAncoveanu,
nu putea fi ea ocolitg, i cu multimea mormintelor, dupg cum se dovedesce i din gramAdirea 6semintelor din acea amarg, de 4id,
ce se vede la spatele acelel bisericute, i de

aceea ali pus'o si sub patronagiul Sf. Atana-

sie, care se pune precum si al Sf. Lar pe

la teote cimitirile cum si a Adormiri Maici
DomnuluI.

Oraul Bucuresd este inceput imult mal

de'naintea lui Mircea-Vodg, cel bdtrin, pot iilice
cg, pe la anul 1328, (dupg, cum opinia46. si

Sulter, istoricul) pe dud acel contingent considerabil de ostire ce fu trimis de loan r.

Basarab in ajutorul regeluf Mihail Stratemir
se intorsese de peste Dundre (ve4I prescurtarea de istoria RomAnilor de I6n Heliade
Radulescu pag. 90) i pe cind top' Romanii

plini de bucurie a cAtigase prima bItalie,

inprotiva craiului Ungarii Carol Robert, care

inundase tara, in vremea acestui Domn (ce

era al 5-lea din Basarab1), avnd ca dinsul
ctiluglirl catolici, trimisi de papa la curtea sa
www.dacoromanica.ro

11

deghisatl In. ofiterI a armata sale, si care

venea a detrona pe Domn, de a schimba si
religia Romanilor prin propaganta lor, si pe
care Incoltindu'l Romani! prin strtmtorile

IT prapadira cu totul, abia scipInd Regele Carol deghi4at cu atItea ostasT, cat' lua
alta data in vinatelre, care strlmt6 re ODA In
4ioa de asta41 pastrp huunle de piatra
Craiului asupra Rucarulul pe DambovicI6ra.
lata ce se scrie de catre un cronicar contimporan ungur despre acsta isbinda a Romanilor:

s'at facut acolo ucidere prea mare si

at caqut mare numar de Weill, de Principl,
si de gagnap acolo perira tra propositl;
Andrei propositul Alba regale, sub camebarbat

onorabil , apoI
Mihal propositul din Posiga, i Nicolae proregelnl

positul din Alba Transilvania, AndreI Plebnul fratele, Patra din dominieani, barbat de

omenie, at priimit ca top' paharul mortil

cel amar, pentru ca in capetele lor Romani
at batut cue de lemn, omorttus'at i preotil
care erat capelani regeluT, luatus'aii multe
arme de Romani, vestminte scumpe, pungl
pline de bad. Regele mutinduI vestmintele
i armele se tranvesti In ale luI Decu fiul luI
Dionisiil, pe care crellndu'l a fi regele amar
www.dacoromanica.ro

12 -Pad omorit, ra regele ab:a scapa cu vre o

citl-va credincioI."
Atunci dar, de acsta bucurie 0, all catigat
prima bitglie, ad biruit pe regele i s'a scapat tra i religiunea, mal mulp Romni fiind
amestecati i cu al0 de peste Dunare, ce veniserit ea intrcerea contigentuluI otiri lui I6n
I. Basarab, venind cu dni 1 multe familil
de peste Olt, care se coborirli prin plutire
pn6 la Oltenita (acest nume a remas de atunci satul Olteniti) fiind atund Oltenia unita
i supusa cor6nel Domnalul, i alegnd loc
mal favorabil pentru vitele i facerea catunelor lor, all poposit pe malul sting al Dimboviti, pe locul unde se afla ast141 suburbiile
Dobrotsa, Apostojul, Staicu, &Irbil, He'll',
Sf. Tretme, Cu-Radu, Jicnita i TJdricani
(acsta pastr0 numele lul Udrite, Banul

Nasturel care mai titlid 'f# faca palatal set,

aprpe de acsta suburbie, &and Ili SI. Biserica at patronagiul Sf. VinerI,) dind atunci
la Wit acsta intindere numirea de palanga
bucurid, adica : tabara cea triumfitre, co.
plini de bucurie i de atund 1 rimase i
numele de Bucuresci. (Ve4I hrisovul monastiri

Rad-alui Veda pentru asta numire de palangi

www.dacoromanica.ro

13

al mentionatulul Mira de ande a'aii inceput

orasul Bucuresa).
Iar unul din Magnati cei mar! a! Romanilor ce se numi Nasturel (nu stiA daca nu
va fi contele Henrih sat, Her Nasturel dupe
al citruia mime este si mosia Herasti in
drumul dela Bucuresci spre Oltenita). Cali-

tind loc de a face si o Biserici, a gasit cea

mai frum6s6, positie pe dlul sting al Dim boviti, avnd in vale vederea bIlt,i ceI mar!
a Brostenilor ca padurea ce ocolea acele dou
mar! dew% pe care este astali monastirea
RaduluI Volia si Sf. Atanasie, si cu care putean a comunica ce! din Bucurescr., numai
prin podisti plutitre si statatre, si acolo pe
acel loe sa numea LupestI, cad chiar bAtrini
spun ca le povesEe t parinti ior ca intorcea
vitele din acea padure si balta, pn nu insera ca le strica lupi, acolo aveati si morile
lor. Pe acel clel al pgrtei stingi al Dimboviti
4idi Nisturel si Sf. Bisericit cu patronagiul
Blind - Vestir!, conr6spunOnd ea vestea ce
de bucurie a isbindel Romanilor, in protiva

ereticilor; acsta Biserica este Oa asta-4I

si esersqa cultul divin, numinclase Sf. Biserica a suburbiel Dobrotsa, calea VacarestI,
colrea de Albastru, ra cand cauta locul de
www.dacoromanica.ro

14

a edifica Biserica, fiind limba bulgara mai obicInuitA, sad siis Dobrotsal care se ttlmaceste
In

limba rominscii aid este bine," si de

atuncI ail remas numele loculuI Sf. BisericI

de Dobrotsa, de unde sad nnmit si WI suburbia. Pe tarimul dar al acestei palange sat
al tabereI celeI noI s'ad aseclat, Romani, ,BulgarI si I:Mani si de atunci all r6mas si nu-

mirea suburbiilor, Sirbi, Staica si OltenI facandusi acolo, si acel Nasturel case marl la
spatele Biserici, a carora ruine a stat IAA la
anul 1855, apoI ad disparut, local insa se stie,

card l'am v64ut si et, ca unul ce sunt proprietar si sedator de 22 de ani In acstit suburbia a Dobrotesi. Acsta dar este cea d'anOW Biserica ce s'ad ardicat In orasnl Bucurasa de nmul lul Nisturel, ra nu aceea a
Sf. Atanasie care mult maI ta,r4iil s'a %cut,
pentru cimitir monastireI Sf. Treimi a lui Rada
Veda. Vorbind Insi de acsta Sf. Biserica,
trebae sa, arat ca dupa trecerea de 400 ani,
un Constantin Nasturel fid al Banului erban
Nitsturel, vaynd acsta Biserica fondata de
stramosi la! in frte mare ruinare o a prenoit
la anul 1730, (vedi inscriptiunea in piatra de

d'asupra up! acestiI St. Biserici,) si a lasat

skim rudelor sla ce sedead in dosul

In

www.dacoromanica.ro

15

Biserici i din care ail trdit in acele case IAA

la mud 1840, o femee ce sd clicea a este

discedintd din acea nobili i lustrd familie

a Ndstureilor. Apol tot din acstd ilustrd familie, nu departe de tirImul ce am ardtat, ce
se numea palangd drept pe ulita centrald ati
mal aridicat i o Biserica en patronagin Sf.
Vineri, lingd casele cele marI a hi Udrite
NAsturel, despre a cdruia mime sad numit i
suburbia din vecindtatea palatelor sale IIdricani.

Si aa orasul BacnreseI se incepea pe acea

vreme de la suburbia Dobrotsa, sd inpopula

en cele-l-alte suburbii ardtate mai sus ci se

Intindea din an In an pe ulita centrald a Jigniti (magadiile oraplui de reservd pentru
vremuri de f6mete pe locul astA41 a lui hiel
i merge& spre mrit (scum la str.
Br4ieI) drept, vi de acolo, pe dinaintea bAlti
tirguld Cncu, sad mal in urind scaunile vechI
aa la Sf. Saya In dreptul, nneie In nrind
s'ad edificat de Matei Vodd Basarab monasManuach)

tirea Sdrindarul sad carantanul cum o numete patriarhul Antiohiel Macarie, unde era

hramul en 40 de martirI, rd in vremea

lui Constantin-Vodd Brdneovnul., acest

triarh ad sevirit Si. leturghie intr'Insa i de

www.dacoromanica.ro

16

acolo sa Intrela In ocol pe calea Mogos6eI

pina in casele Mogoetilor, asta4I ale Brincovnulul Mg podu de la Dudeti, ra d'acolo pe marginea stinga a Damboviti tiind
unja drpta 011a la podu Girli, din calea Giurgiulul mal la urrna numita poda BeiliculaI,
acest ocol, sati acest spatili era al or. Bucureti. lata i familiele ce sedea atund In
acest spatiA al Bucuretilor i mal en sma

pe catea centrala a orasuld care astall se

lice calea Vacaresti : Nasturei Herasci, Filipesci, Macesci, Greceni, Arionesci, Palesci,
BratAen:, Locusteni, Ogradeni, Melicesci,
Recuti, Voinescii Dedulesci, Boranesci, Balaceni, Baleni, VacarescI, Bareti, Graditeni,

Barcanesci, Slatineni su Papazolesci, Cucaresci, Cantacusini, Brancoveni, Dineci, Mogosesci, Popesci i mal In urma, Ghiculesci.
Vorbind despre or. Bucuresci, voiesc a arb.ta i o lipa ce mergea In acea vechime prin
mijlocul acestul ora i adapa o parte con
siderabili din el; acea apft 1I avea isv6rele

el din potriva astall a icnd, &lid, de unde

i pdi 6 asta4I se vede Balta.
Acsta api plca dela balta mentionata i
trece prin suburbia Optari, Batitea i Scaunele

I forma o balta pe locul unde

www.dacoromanica.ro

este

17

astii41 vechia carvasara, fernriile vechT 1 unde

se vinde rogojinele FA lemnitriile, [Lelia in

csta grldini de astAll a luT Sf. George, acea baltn era Incongiuratii ca trestie qi at
silciT i aprpe de (lima se &ma tirgul san
piata, cncT acolo era: scaunele de pescitril i.
mlicelnriT i de manufacturile brute i se uumea
tirgul CuculuT cncI In t6te primnverile Bucuresceuil acolo awlean clintdnd cucul, acst a

ail apucat'o i eel ce ail trait OWL la 1800.

Din acea baltn se scurgea cloud girl*, cea
dintlIn 'i lua cursul pe dinaintea loculul astgo al BArntiei, i eind In calea TirguluTd'afarn in rnspintie uncle era i mra , pleca

drept in apa Dmboviti la gura de astql a

pieti eel micT, san atuncT a coltulul cetatuei
Curtea vechel despre care vol. vorbi maI na-

inte. Altil rilmurea de &lip ca i cea dinMil pleca tot din acea baltil a tirguld Cacti,
pornea drept spre cale& Tirguld-d'afaril, 09
trecind d'a curme4iu, acea cale pe la coltul
oteluluT de Londra astilciI, trecea prin proprietatea cunoscutil, nouil a luI BMW* (acelea ail fost casele luI Dan vistierul la and
1594, ande ad tras enicerul turc ea acel 2000
spalliT, and veni a prinde pe MihaT Vit4u1,
i care case furl, arse de IlihaI cu tunurile In
2

www.dacoromanica.ro

18

n6j)tea cand prapadi pe turd) si de acolo trectInd prin curtea caselor, astaVT Vise ale
Mares, pe marginea cimitirulul catolic, se strecora prin raspintiile LucacT, i trecind pe la
4atele gradini luT Banu Udriste Nasturel, unde
astaVI este ulita Udricani, ese la raspIntiele
suburbieT OltenT , trecAnd la vale prin acea
suburbie, astaVT ulita Ovreilor, se varsa pe

Bugg Jignita (magaqiile de bucate) In apa

Damboviti, astIVI pe linga 'Arta D luT Salacola, acsta ramura de apa se numea apa
spurcata, cacT, telte necurateniile orasuluT Bucuresci se asvlrlea pe dinsa.

Pe marginea acesteT ape aA fost aseVata

tabara lul Stefan Batori la anul 1476, adica
pe thrtmul cel spatios i Inalt unde este astalT
suburbia si biserica LucacT , de unde serse
Sibinenilor (veVT incaT vol. II, pag. 96) si
unde maT In urmit, aveaa Vacaresti palatele

lor, iar asap casele luT Cerlenti.

Acuni s venim si la fortareta sail cetatuia din Bucurescl facuta pentru scop strategic In apararea caTeT Invasiunilor despre
Orieht , dupa cum se &cm cu mare rezon
men[iune In Revista Romana" din anu11861,
sI care se numea In bimba otomana la ghecet
adiel la trecatdre. Vreme.4idigiT acesteT forwww.dacoromanica.ro

19

terete neaparat ca trebue sa fie ni fleparfie

de vremea inceputuluI orasului Bucurescl si
ca trecatrele din Giurgia si Qltenita urma
a fi pe calea Calicilor saa Caliti si a )44
erban-Voda. Astadi este 6rasT probabil ca
pe la VacarestI sal Vitan nu putea trece vre-o,
ostire cacI era bag si marl mocirle 'ale Danar
boviti si are bap. Colintini (colea Itn MA sad

ocolina cad ocolea Bucuresci. Iata dar o

descriere lamurita ce pot face si ea acesteT
citadele sag intarire de aparare, ata a (IN
Bricuresd cat si a W1o1. de invasiuni, ppre
capitala de atuncl Tirgoviste. M'am pcnpat
f6rte mult ca acsta descoperire, impins de
dou6 placer!, I-iu de plicerea archeologiel si a
strategid si al II-a de marea veneratiune si do,

rul ce am .pastrat in sufletai med riposa tului me4 parinte AndreI N. Pappasoglu din.
SlatinenI, el fiind din acea familie a Slati-i
nenilor, ce s'aa stramutat din orapl Slatina
pe la anal 1648 (dupii cum atestqa docu mentele familid mele, ce am, adica : ale strabunilor me!, Constantin Slatineanu poroclit
de turd Pappasoglu caci era f6rte pica cum
si t.... si care cumpariild mar! proprietitI
hanurI si gradiul prin mal multe bond in
capitala 'Asti* a cumparat si mal Ma par2*

www.dacoromanica.ro

20

tea drptit a uliti asti4T a Covacilor care era

pe tartmul acole! citadele.
Suvenire antice despre Rasta in astql
numai hirtii, act proprietitile ad dispirut,
tid un inel de saphir, calitate bung piatri cit

aluni, ce ad fost gisit de lucritori dud

sipa temeliile pe tirtmul fostel dirt! Domneflti, deveniti proprietate a pirintelut men,
lid o mare tavi de tun de fer apart.... qi cu
midi ghiulea pe calibrul luT, gisit mai In
urmi cind s'a sipat temeliile binalelor ce s'ad

edificat pe acel Mini, tid i un cutit, Iatagan turcesc, increstat cu slove multe de
aur, acesta a fost riiT &it de reposatul med
pirinte inteo pivniti veche de ale fostului
palat domnesc.
Acum si venim 'la descrierea citadelei, cum

am putut culege gi ed din bittrtni. Lutnd

de basit coltul hanului roqu in rispintiele
podului ealiteT, adici marginea drpti a ulitiT elarilor, acolo era 'Arta cea de sus a
cetitui, care era drept In potriva trecit6rI
podului Dimbovitel, acsti p6rti phi In 4ioa

de astip, o numesc Mani! In trel feluri.

I. Prta de sus, II /Arta mid i al III

Oita de fier, de acolo continui clidul cetitit
gros, ficut de bolovani marl de piatr _de
www.dacoromanica.ro

21

Prahova, cgrAmidg si iment Ong la peirta

mare sag cea central, (pe sub acstg p6rtg
intra nenorocitul Vornie StAniig care veni
cu mal multi boeri, episeopi si mai multi
din cler chemati de Mircea ciobanu fiu lui
Mihnea cel ,rg5, ca viclenie la curtea Domnscg; rg el ngpusti pe beslii turd deba'l mg-

celgri pe toti la anul 1557, 3 Martid In a.

3-ea asa Domnie si care dupg m6rtea luT sail
1ngropat chiar in acea bisericA din curtea
Domnscit,) uncle este astgsli chiar prta biserici In potriva trecAt6rel podului DAmboviti din vadul sacagiilor (acesta este al 11-a vad
al cArgtorilor de apg cAcT cel d'Ant6ig este
cel de la podnt Beiliculu de acolo rAsi In,

cepe. 4idul ptng In coltul pieta eel mid inpotriva podului Dimboviti, ce duce astic,l1 la
Municipalitate,

4r1 atunci intra

In livedea

Gospod, acolo era claim cailor pg4itorilor citadeld i. mai tircjig rti a casi domnesci. Acstl livede era pe t6rimu1 pe care este As-

WI D6mna Bilasa, spitalul BrAncovenesc,

Mapicipalitatea IA casele lui Oonstandin Brin-

coveanu, carda 'lag plAcut A si le facg pe acea livede,* sag' pe acel prund al Damboviti
cAcT asa ze numia Si. bisericg cu patronaglu
SI. Nicolae dela spatele p ennai Bglasi care se nu-

www.dacoromanica.ro

22

mete pnA astA41 Sf. Nicolae din prund, si

In atel colt al cetiqui era ardicat si un turnultt pentru apArarea Ose! trecAtri _spre livede cuto si a cAiei luT Serban-VodA ce ducha

la Oltenita. De ad pornea 4idul formAnd ca-

rea], si se urca pe partea stingA a die TirguluT d'atara, pe lingi curgerea riuluT ce
turgea din tArgul Cuculul, p6n6 lnga m6ra
din rgspfntiile astAdl ale BArAtie; rA in aatstA fatadA a diduluT, era pbrta de jos in

-protivA de calea ce ducea In or. BucurescT,

astlidl ,alifa RAchtivanfiluT; si dela mentionata
rAspIntie forma 4idul "OoltiT si continua spre

tirgul emula' vis a-vis da local asad' al

BArAtieT, ArAI pe lingl marginea aceluT rid

ce curgea chiar pe strada Brasovenilor de

aci &As' forma eoltul si continua pe partea
stingi a vechildr cavan, astAdI strada
hidanilor, 1)&16 la

Mar,
coltul astAdT In potriva

prIvllilor Coengiopulo si de acolo continua

qiclu la vale pe strada Sielarilor, pAnl la Orto,
cea micA a cettitui in r6spi1t1.
Ad In coltul din dl era fAntAnile ceti-

fui si uhae Ami format baia palatulur dup.

stritrdatareaniu1 Mircea VodA ce! Mili pste
drum de hotelul astAdT numit Caracaq. T6t1

acsti cettitue atund era pltditit de catana si

www.dacoromanica.ro

23

de efilor castelga, care s numese9 in limba

slavoni GraditenT, Vote i acsti familie,.I.
a'f conserva numele de atund fiind-ci dupi
arderea i deofiintarea acesteI cetatu% se ver

dea coprins un frte mare spatia, g cetitui

de acsti familie a Graditenilor, Istiptnindwo

chiar in qilele n6stre pe cind era ficuti temnita sail pueiria; precum 1 tunurile aceleT
cetitut dupi diripinarea ef an foot rinias tot
in acel loc ca inteun arsenal, sai i mg Mr444 &ad i tara n6stri att cumpirat tunurI

s'ar fi pistrat tot acolo; de aceia la rimas

i numire de pucirie, eicT vulgul de atund
tunul il numia pulcr, Tar pupa flinti.
La anul 1385, din ordinul luI Mircea eel
Milli s'a ilidit i biserica din acsti cetitue
i palatele domnetY unde venea de edea pumal jam, (Acesta, estegloriosul i roarele Domn
al RomnieT, care stipftni Dobrogig i cetatea
DristoruluT (Silistra) i pe care In urniii le
dete inapoI alp DomnI otomanilor i drop t

memorie ci, Romini stipineaft i dincolo de

Dunire all rimas obiceiul and Dunirea Ingheta i comunicatia ambelor margin! se facea cilirT, en trisurI sad pe jog, tel, dint4ii

om, Tun s'ai Roman ce venea la' Vodi en

vestea (mujdea) ci s'a prins Punirpa i ,i
www.dacoromanica.ro

24

hiceput comunicatia, priimia de la visterie o

punga de bani (baciq) .500 de lei, acest obiceit s'at pastrat pna la Grigorie Voda
Ghica 1827) i ca sa faca on6re orllenilor

at pus meld biserici i patronagiul Bunei

Vestirl, adica tot acela ce avea cea d'intit
biserica din Dobrotha liditA la inceputul o-

raplui.
S'act fondat tot atunci i biserica Sf. George, cel vechit patron al tari din sus de

meal de pe calea Tirgului d'afara, unde

trAgea rti Mitropolitul, cAnd venea cu Domnul
din reedinta. Achta biserica este vechia Mi -

tropolie a tAril romaneti dupi mutarea reedinteI din Tirgovite, pina ce at fondat
Clonstandin-Voda Brancoveauu pe cea de acum.

La ac4sta Mitropolie Waif refugiat boieri de at

tras clopotele, dud fu chemafi la curtea Dom-

nscit de Radu-Voda al XI-lea la anul 1665,

ca WI om6re, ili de acolo retragdnda-se din-

preuni cu to slujitorl la sat la Cotroceni,

(astaill suburbia St Eleftere, ce se talmacete
libertate, avnd date de atund drept pomenire
Sf. Biserici 1 Tc6na facitt6re de minuni a Sf.
Elefterie, a litsa un Domn pe Antonie-Voda
din sata Popet1, care dupit fuga lui RaduVoda 1 suisera pe tronul Domnii la 21 Aprilie
www.dacoromanica.ro

25

1669, in 4ioa de paste, in vreme ce tinca Sf,

leturgie si a evangeliT, ail pus de aa jurat

tog boierT, ca vor trai uniti si fara intrigI

jurand si Maria sa, ca va domni ou credinta
si fara partinire, iar juramantul ce l'Eta facut
s'a scris, si s'a iscalit chiar in Sf. Biserica,
a MitropolieT, si l'ai1 dat in mana lui \Toda,
s'i de atund aa ramas obiceiul dad sa citesce
la Mitropolie fata cu Domnul Sf. evangelie In
4ioa invieri Domnului Christoi la leturgie sa,
se copieze evangelia lui I6n de cutre logo ftul de obiceiurI (ministrul instructii pubuce) i si puind pecetia logofetiI sa se dea in
mana II \Toda chiar in biserica. S'a fondat
apoI nu departe d'acolo si vechia biserica a
SteliI de catre un mare negutator tirgovistn
ce Mi fost fondator si al biserici Stelea din
Trgoviste si un-de se Ostra idilia facat6re
de minunT a Sf. Mina, care asta41 dupa arderea biserice se afla la Sf. biserica a suburhiel VerguluT.

Vid a arata si vre -o cate-va descoperirl

ce puta face asupra situatiunelor din ()cola
orasuld BucurescI dupg, ce deveni dinsul
capitalit, adica din 4ilele lui Constandin Bran-

covnul anul 1689, si de d'id a ramas si acel obiceid religios, a primi -D-niT, Ierei Rowww.dacoromanica.ro

26

mInetT Sf. ungere in Sf. biseriel din curtea

veche, ca benedictia ce o primea de la BunaVestire, precum ri sultani la suirea lor pe
tron se incinge ptra astali cu sabia gloxio-

suld Sultan Osman. Am vIlut in Revista

RominI" din 1861, descrierea ce se face pentru pumirea poduld Calicilore Este prea adeviirat, di populatia cea sermant, locuia a-

colo: insI fie'mI permis i mie, a ml lua i

dupti o traditie ce se tine 'net, intre Bucurescene, cli p6te acea cale WO fi priimit numirea dupA vre un nume al vre-uneI cere-

Ore Calita, sat a vre une l jupinese, care

neputindi trece cu inlesnire antul, unde este

facutg podica de la SI. lije, i pe nude se

strec6r1 apa din Antim i Dudescu ; sa fi fitcut ea drept pomenire acea podicg asemenea;
pomanit se obicInuiete de maI mult1 rominl,

i dupli numele el, sI fi Items numirea la

WI calea. Daca am vorbit de acea apg ce
se scarp pe acolo vol a artita cele ce am
putut culege i despre dinsa.

In vechime acea RA pleca de /a isvorul

tImIduiri supt dlu Cotrocenilor, astall putt'
en apit rece, i trecea in mahalaoa Budesculul, trectind prin postovarI, unde forma bIltetu i unde se. spala postavurile, i d'acolo
www.dacoromanica.ro

27

pe lingi 4idul asap ale Antimuluil trecea

d'acurmesliga

cale,a Calicilor gi trecea prin

fundul cure astiqi a D-lui Filcoianu gi egia

IMO Ulu MitropolieT, apoi se asvirlea in Di m-

boviti 'NO podul astip de la Municipali tate. Acsta Iasi ping a nu se statornici palatul Dudescului in mahalaoa DudesculuT, in
_care aA gelut gi. Mihal Vitzu dad a primit

vinete (v4ite) de la Emirul turc, ci taersese

pe jos de la casa vistierului Dan ca si pue
mina pe Mihail cu 1000 de turd (ve4i Revista Romini"), cici de atunci a ramas numirea poduluT de peste Dimboviti din Dadescu. de podu Turcului". Earl acea monastire albi era Mihai-Vodi, ad era alliti de

curind anti.
Strejile sail Barierile cele vechi eraisi: I.
Bariera piscului, (drumu Olteniti) sad 'Antra
biltigurile Dimbovita se forma o limbi de
pimint care se numea pisc gi pe uncle trecea

Viciregti la mogia lor din Ulu viilor, care

pistr41 IAA in 4ioa de astkii numele de
Vicitsca, cacT gi chiar situatiunea pe care
s'a ficut in urmi sf. Monastire Vitcgregti ee
servea de eitadele lid Nicolae Mavrocordat la
anu 1720, se numegte p6n6 astql Viciregtil
rit nu Mavrocordegti.

www.dacoromanica.ro

28

La acea citadelA a bg,tut printul Rempnin cu armata RusscA ttA otirea Otomang,
la anal 1770. II-a strjA era la Biserica

ca sibilele sad Biserica cu sfing, Red sfintl

ce se v6d pre muril el sunt tog filosofl sat

ce! ma Intelepp al antichitItI; acea strjg,
comunica la Oboru-vechl sa0 tirgul d'afarit. In Biserica Oboruld-vechi6 fondatA de
la 1760, este o cruce In altar mare de
marmurA ca cea dela OfilugtirenI i. beta
ping In catapetsma Biserici, OM de sculpturl frumse qi arabescurI bisantine ; Mil prin
inscriptia In limba romnscA sa 1.60 fonda-

torulul el, serdarul liogos, de top trecglori

ceI ce se vor aduna la acel abor sti rge tot
d'auna pe Dumne4eil pentru a pg,4i tara acsta rominscg, de rele sA nu patg. (este
vrednic de admirat acel colosal ri religios
monument). Acolo este i Icna Si. Ioachim
i, Ana, acea datg, de Ipsilant domnul tgri.
.111-a strjA era In calea Mogo6e1 la putul cu
4a1ele, 11110 care, 'l-aa Plcut familiile Oanta-

cusinilor locuintele lor, apoT mal tgrfliil Olinmil Blehani, Filipesci tii. Colfeti, acstg familie din urmg este aceea ce fu blestematit
de mitropolitul Antim dud '1 sugruml In

luntre i 'I Inca Oopescu in DunAre, fiind

www.dacoromanica.ro

29
orinduit de Vodit a'l trece Dunarea si a'l Ineca
la mijlocul el?, casa acesteI familil, din nanorocirea capitaleT, asta4I este palatal de resedinta, fie ca sa se faca palatal cel noft pe locul BanuluI Constantin Filipescu, care era

casa luI Avram din neam in neam in capitala, 6rA acela dupi, locul Iudel sa se faca
gradina (uratia antoreluI). Aprpe de achta
barieri, afara a fost mal tardit inffintat metohul Episcppiei Ramniculul, in ale careia
case a tras printul Coburg, maresalul ostirilor austriace, care vense cu ostire in 4ilele
lul N. Mavrogheni Domnu; tot acolo sail sfintit la 1830 si stgurile ostireI romanestl de
Gregorie Metropolitul.

IV-a strja era ling podisca lisg, a Cali.

cilor sat a Caliti la Sf. Ilia dupg acea cale;
acsta bariera era stabilita la marginea apeI
ce am aratat ca si scurgea de la Isvor.
Iar a V-a strja de MO podul Dnaboviti
din calea Giurgiu sat podu erban-Voda, s'at

infiintat mult mal tardit, dupa ce at inceput

a se popularisa suburbille Slobodial Sf. Spiri-

don cel not si Sf. Ecaterina Malta de Pana

Vistieru din vechime cum si Mitropolia fa.
cuta de Constantin Brincoveanu. Acesta, dupa

Walla lui Leon Tomsa Voda la anul 1632,

www.dacoromanica.ro

30

dad se !Mu prin bIltile i pticlurile aceld

localitItT de peste Dimbovitn eu Aga MateT
Baslrab, care mal tnr4iti deveni Doran al Ind
0 dupli ce birui pe Aga MateT, ordon4 de se
fan o raovilA peste mormintele celor cAllutl
In acea biitglie i aridicit. o cruce mare de
pieta pe care se sapI teltn acea intimplare

0 o lapse drept monument peste acea mitt-

gura. Crum este pin In 4ioa de asta4T In

curtea biserici Slobocjia Cu patronagiul Sf.
George aridicati de clitre acest Domn pe ca-

erban-Vodn asap,
lar in ocolul orapluT BucurescI pinI in

lea

deptirtare de un ceas sail dou de.Capitaln, voesc

a descri origina situgiunilor acelui spatiti, Incepnd de la mingstirea V Icnre0i cea fondatn
de Nicolae Mavrocordat la anul 1716 0 pe
care o avea fanariotul Domn ca o cetWie de
apararea sa, de temerea ceT insufla boieri Ro-

min! 0 in care

clocea scopurile sale

cele

milave 0 trAdItre, avnd qi pe Delmna sa

In haremul pe local unde an fondat 0 biserice suburbieT Foi0orul, acea citadelii, astn4T,
temnita, fu fond atit pe mo0a vechTel familiT a
VActiretilor. De acolo spre rnsitrit este satul
Popeti, proprietatea vechei familil a Popetilor

unde se gasete pinA astql o bisericI ruiwww.dacoromanica.ro

31

natal pentru care tr aditia )ice, cg, un fig de

Domn (trebue sa fie Alexandra cel frumos)
ar fi pastrat ascunsg In acea Bisericg o jung
framsa pe care o iubea, 0 dovedindu- se Etcsta, de atund se afla biserica parasitg. In
ocolul rapid spre Nord, este campia Vitanuld, uncle vitele orgenilor '0 avea pgciune, apoT este spitalul de ciumg, Infiintat
de Nicolae Mavrogheni, nu departe de acolo,
este mang0ire de calugarT Cernica, Infiintata
la anal 1608, de Vornicu Cernica StirbeT, In
ostrvele bgltilor apeT Colintinet 0 In apropierea mo0e1 vechiet familit a DudaculuT 0 In-

tre monatire i apa Dimbovita ail fost i o

altg mona4tire de aluggrite Infiintata de sotia
luT,yupansa Ch;ajna 0 amindou6 furl dotate cu

marl proprietatT, iar acea de caluggrite fu

bite n6pte caleatg de TatarT 0 makile robite
0 hrgpite, 0 de atuneT s'a 0 desfiintat (vecil
istoria monastiri Cerniehi, scrisg sub patronagiul bunulul 0 cuviosulul Staret actual Archimandritul Stefan In anul trecut, de un stg,ruitor monach a nume Casian, care In acea
monastire s'a ocupat frte cu zel cu desco-

perirea i descrierea ei istoricg). In apropierca

acesteT monastirT '1 a avut vila 0 palatele de
varg erban voda Cantacuzino, (se mal v6d
www.dacoromanica.ro

32

ruinele). Urmla apoT monastirea Poleleimull fondata de malta familie Ghica, cu spital si ea primirea de Wad', acolo in vremea
invasiunilor austriace a fost tabara generaluld
print Coburg. In acea apropiere este si monastirea Marcuta sad Maricuta, fondata in al
XVI secol, apoi renoita de familia Ipsilanti,
fiind situatd in margnea, bIlti Colintina, unde

ad fost pina la anul 1820 tipografie si, fabrica de tistimeTurT sad tiparirea florilor colorate pe ;cele basmale, apol fabrica s'a mutat la Cismegin in locul unde astaslI este casele generalului Florescu, iar tipografia in palatele WI Mavrogheni .linga cismeaua cu acest
nume in capul poduld Mogos6ei, tiparind carp

romanesci sub patronagiul hi Dimitrie To plicnu, carp elene sub patronagiul doctorului
Costandinache si note de musica oriental.
(Psaltichie) sub patronagiul tntialui profesor
Petre Efesiu. Spre Nord de Marcuta era manastirea Plumbuita, fondata, de Mad' Basarab
tot linga, balta Colintini, unde se facea si vechiul balcid Dragaica) traditional la rapirea
Sabinelor.

Pe acel algal fu Walla luT Ma-

theI yob: In secolul XVII, la care Bucuresteni

priveaZi ea mic Cu mare dupa ga.rdurile grit-

dinelor lor (yell istoria teri). Pe Winn dillwww.dacoromanica.ro

33

pa a aceluT loc se Men i balciul -eel mare

ltng oraul BucurescI numit Moi; pe a luT
Intindere s 1ncumetrea Baltaretu at Mantnu,
vindti Romani manufacturile, s facetta jocurile i petrecerile in presenta chiar a
Domnilor eri, cari veneal se Incuragiede pc pulatia i a fie i el vdut i cunoscut i de
copii din fap, de i de WAIL memorie dar
tot trebue sa add, ctil tot acolo cuocasia balciuluT se esecutaA sentintele facatorilor de rele

prin spincluratorI i alte torturi, aci s'ItA numit Colintina sa Ocolina dupa cum am aratat ca acel bald ocolea oraul BucurescI.
ApoT spre Nord era balta Herestreuld i a
Floreschi, se numea aa, cacT acolo a fust
vila i casele familie Floretilor, i in a caror sate i m6ra se fabrica tnalbirea pandelor i taerea lemnarieT. Na departe fncepea
dumbrava Banesi, proprietatea Ba,nului Ghica,
lemasa v'duveT sle Bansa, al care% nume
se pastrda pina astadt. La acsta dumbrava se
serba tot- d'auna de BucureltenT 4ioa intid
de Maiti; acolo se audea cantaxile cele melo,
di6se ale cuculuT, privighitoriie, turturelele i

ciocatlia, sbegul meilor pe linga cite i fluent] ciobanula cu cavalu, cum i cimpoiul gra,dinarulta, cob=a, i vi.6ra

autarului, iar in
3

www.dacoromanica.ro

34

vremea fanariotilor, tambura, min i chemanu

tacead des merdarea publicului, mat In urmd, se

ivi chitara ea panglica latg, attrnatti, de OA,

clarinetu, fagotul i altele. Acolo se .des

fata de odata cu primg-vara juni i junele

Bucuretilor, coditile dou6 Mate pe spate, iar
cliciulita pe sprinc6nA, bojamaua i tistimelu,
conteu

i malotka, mal tNiti ilicu i fesul

(efte caic), antiriti de sevain, ciacirul rou de

lahurTs all engiur al, i In urm4," fracul, capela
i pardestu variaa acea societate. Acolo se
tntreceaii Bucureteni ea cai lor ca cociile,
butcile i mal tArliti droscile i cabrioletile,
'I tncura cIlaretu bidiviul, i cocona1.1 armasari.' de misir, iar mal tarcliti domni. rul iapa

englezscit. In fine la acea dumbrava se fttceati poesiile cele mat amorse, frump, verde
i o lalea, cuculq penita sur, faretra, veli,
psichi athlia, luna e lamina lumi, nu m6 pedepsi stIptne, teml 4iceai data, Ur-4)4146.r,
i mal tAtliU, d'alt fi iubito gingala fl6re,
valsurile de Lamer 1 Straus, polca i ta
fine cancanul. Acolo era tntAlnirea cea destl tltre a societatel Bucurescene de- odatl cu

4imbetul primtleveri; jupgnsa ca fetita, cacona Cu cuconita, dama cu demoasela, domnu

cu dmna, cumnatul ca cuscru, nau ca finu,
www.dacoromanica.ro

35

socrul cu skra, babaca

thita, neneca Cu
thioca, boeru cu jupfinu, archonserdaru Cu
chir Nicolae, dolma Costicg cu musiu Jean;
Cu.

apoi vedea cineva mal de IiiturI i pe ostaiT, haiducu cu panduru, eimenu cu arnautu,

deliu cu ciohadaru, husara cu dragonu, i ulanu cu cazacu, iar feciorii se IntreceaA, visitiu cu birjaru i ciocoiu cu lacheu. De la
acea durabravg Incepea spre occident Intinsa
campig a Giulestilor ping. in Dambovitg, se
vede biserica cea mare in ruina flcuta de familia Giuleti; acolo a fost i salhanaoa din
vechime, precum la marginea moiei astg4I
oseaoa Chiselef, era i m6ra cea mare de Ant,

a cgruia turn nalt de. 4id 0 petre, s'a vglut

ping la anul 1831 desfiinOndu-se la faccrea
oselei, turnul acela era in dreptul basenuluI
de ast541 i in dreptul bisericei fondata de Nicolae Mavrogheni ling palatul i cigmelile lui
cu patronagiul isvorul tamgduiri, uncle de la

anul 1819 s'a infiintat meNionata mai sus

tipografie. De acolo In ocolul Bucurescilor era
morile Vlgdichi Filaret numite la Grozgvet1
ling farmazonu (un grec ce da cu (Iodide) numit astg4I Malmaison, apa in urmg satul CotrocenI ast441 suburbia Si. Elefterie priimit
acest nume dup0. Sf. Ic6na ce se pastrslit In
3*

www.dacoromanica.ro

36

biserica aced suburbie, in apropierea caria

era villa sail' palatele Bran covenilor i a Filipetilor. Traditia vice, ca, pe acele dluri
era paduri f6rte mar!, i c a^olo ascunyndu-se erban Voda Cantacuzino de navglirea
tatarilor i fagaduind ir fiintarea unei monastill ad ki fondatio pe acel teritm. Pe acel
a fost tabara ruilor la intiia invasiune- in
vremea Ecaterini. De acolo in ocol incepea
dlu Spire!, numire priimita dupit patronagiul
monastirel Sf. Spiridon ce este pe acel d!;
acolo se Mean petrecerile orgenilor in gerbgtorile patelor, dulapurl i hori. Pe acel dla
a facut Ipsilanti palatul Domnesc care all ars,

In care palata all taiat turci pe Domnul liargerliu, aruncilndu'i trupul gol dupa ferstra in
curte, apoi de acolo continua dlu spre cimeaoa lui Filaret Mitropolitul, i rani nainte
pe la frum6sa grading, a luT Bella ping iaraT
la Vacareti de unde am inceput descrierea
ocolului Bucuresci.
arat i vre-o citeva monastiri ce in
urma s'ati aridicat imprejura oraului Bucu-

resci de fericiti Domni, i care a fost i indemnul cel mai mare ca sg, se Intl,* rap'
atit de mult din vc in vc, cg,cY populatia
se colonisa tot-d'auna inpregiurul lor. Monaswww.dacoromanica.ro

37

tirea fondata de familia Cretaletilor In calea

Mogot6eT la strja de la putul cu 4alele, monastirea Sgrindarul sari Carantanul fondatl de
familia Cocorgtilor maT 111015, apoT la anul

1635, infrumuset4ta de Maid Vocla Basarab,

erban Voda Cantacuzino, Monastirea ZiAtari, fondati de nite urarT sail argintarT Mae avutI (Zolotar, Monastirea Sf. Lin cel vechiti ta care a lam.Biserica D6mneT lui

ghisit .1 Macarie patriarchul Ierusalimulul in

vremea lul COnstantin Voda Brancoveanul,
monastirea ilisit a ColteT cu scella i spital,
fondatI de spItarul Mihal Constantin la 1715,
i al atria turn de clopotnitg, J'ail &cut meeten din armata Svetiang, al luT Carol XII;
se 4ice ca avea i ceasornic i ca peste In-

velit6rea el erati alte 4 turnulete miel i ca

la intrare pe p6rta monastiriT erad Ogravitl
i doT soldatT armatT i ImbrAcatT In uniforma

cea Svetiana ca i and ar fi fost pul 0, pIlscit de sentinela. Monastirea Sf. Saya cu
sc6la el slavon4. i grcA, hanul luT erban
Voda Cantacuzino la 1680, acesta a fondat
i monastirea CotrocenT.

Bann' luT Constantin Voda Cantacuzino la

1706. Biserica Stavropoleos de la 1701. Biserica i hauul Grecilor, monastirea sfintilor
www.dacoromanica.ro

38

Apostoli din Dudescu era In vremea luT Constantin BrAncoveanu, monastirea MihaT-VodA,

edificat4 de Mihal Bravul la 1593, Sf. monastire a luT Alexandra Voda, care in ,urmit
fu indreptatI de nepotul sen Radu-Vodl, acT
turci and se retraseri (Muse foe erbgria ce
pAstra6 intr'insa la 1595 dimpreuna ea a Sf.
Atanasie cimitirul eT. Hanul eel mare ea o
cetAtue en biserica Sf. George in mijloc s'a
4idit de Constantin-Vodi Brancoveanu si la
sfintirea biserici aduse pe Patr iarhul Ierusalimului Ciisant are se insotea de Dionisie
Episcopal TirnoveT, de Climent al AndrianopoluluT, de Axentie al SofieT, de Maxim al
Ieropoluld, de Neofit al SevastieT (unde era
si Antim Episcopal RimniculuT, care mal tIr

qia devine Mitropolit al tari, si care fa me.

cat in DunAre, dupti cum arAtaT, acesta a fondat biserica Autimulai), adueind acestI Sf.

PIring si m6stele sfintulin mucenic George,

611 Domnu Constantin Brlincoveana le da-

rueste la toti cite a basma in care eral legal si mal multT galbenT. Prea malt a imitat acest Domn nenorocit, faptele lui Ngoe vodl

Basarab fondatorul frum6seT monastiri de la

=tea de Arges, WI tot dupIt modelul aceT

monastirT a fondat si el SE Bisericii de la
www.dacoromanica.ro

39

Mitropolie, pe care o Wu catedral, el edea linga dinsa in easel sale din p6lele (MUM', asta4I casele BrancovenetT. Una gidul
Astor case amorira dorobanti pe Preda vornicu lui papa Postelnic in rescaa lor 1660,
(ve4/ crucea de piatra in 4id) DeImna Balaa
fiica sa edifica biserica cu acest nume pe calea Will sati Calicilor, Mind asil de 15menI
Barad Mitropolitul Filaret infiintla o cimea frumsa pe cAmpia de RITA Mitropolie.
Scarlat Ghica, 4idete biserica Sf. Spiridon
ce! Ed pe calea Serban-Voda. BarAtia sati biserica catolicilor se fondd41 de un italian, anume Delciaro, in vremea lui Stefan-Voda Can-

tacuzino cu berat de la 'Arta Otomana i de

acea i sail pus numele de &ratio, adica document, autorisatie, i cu conditie BA nu addice turnul nalt.
Sf. Biserica de la mahalaoa Foioru, ce este

Una in dreptul monastiri VAcarescI in partea cea stingl a maluluI DAmboviti, este
aridicata tot de N. Voda Mavrocordat la 1718,
cad line), acsta BisericA era palatele D6mneI sale (haremul), i de acolo fAcuse un pa-

limar lung ca un foilor i cu invelit6re prin

care mergea Dmna de la Haremul eI ping
www.dacoromanica.ro

40

Ja VdcAresa la Vodd, acest foisor era aridicat

pe maT mulp stilpT pe un spatid de o oil,
cdlatorie, si cu, feresfre in amindoud laturile
si continua lungimea luT peste luncT, peste

grldinT si chiar peste apa DAmbovip, si de

atuncl s'a numit acea mahala a Foisorulul.
Iraditie acsta se spune de top bdtriniT aceleT
mghalale. Sf. biserica GorganT idita intro

apa DAmboviti si balta cea mare ilisd astIll

a CismegiuluT i s'a pus numele de Gorgan
(asia se numesc mAgarile cele inalte) del ea
se alid pe d'asupra acel mdgure, in miThcul
bIltel cismelelor,, care band coprindea in
vechime si Sf. bisericil ce se numeste Schita
MdgureanuluT. AcestI mitgurenT este o familie
veche a taxi si in acea direcpe d'asupra bAlti

Cismegid, ad 4idit acea Biseried si all facuVo

Schit de maid, care nu se stie cind all apdrut. Asemenea In marginea bAlp de la Icna
s'a gidit Sf. monastire de maid' (iisA la Ic6nd
si 'fad ritmas acest nume, eici se slice cii ar
fi fled o min une lama maici DomnulnT, glisindu-se inteo cii lIcriLmtnd. Acestea fiind cunoscintele mele despre orasul nostru, pentru
restul monumentelor si cladirilor vd4ute in

Istoria Romlniel de Tunusli, Sulter, Fotino,

inca!, Aron, Eliad, Laurian) Bdlcescu si alti,
www.dacoromanica.ro

91

de mal Inaintea lor, care le all descris i el

tot dupa culegerile ce all putut face.
lar ea ni6 marginesc numaT ping, nu ispravese ca sa silt ca Cu reson s'aa scris de
uniT din istorid, ca judetul Ilfov Incepea chiar

de ltnet 'Arta de sus a cetatui Bucurescilor,

cad nefiind ora pe partea cetatuiel cea des-.
pre apusul greld, adica pe directia stradeT
francese de ast641, se Incepea numele judetuluT

Ilfov ; apoT cum mal tarqiii acel t6rm peste

care se afla situat oraul BucurescT, at"' devenit moiT DomnetI li DomniT leaa i In chinat locurilor sfinte de la muntele Atos,
Alexandria i Ierusalimulta. Acestea s'ar putea descoperi din vechile documente ale ace lor monastirT foste chiriarhe, care sunt in arhiva documentelor ; dupa a mea Were insa,
i pentra acsta qic ca maT tar4iii devenind
tare Islamismul i care persecuta cretinis mull aces te locurl s'at tnchinat i s'ail pus sub
patronagiul diferitelor lavre orientale, care se
protegeaa de catre tmparati otomanl.
Pentru cit am vorbit de oraul de bucurie
Capitala RomanieT, voesc a arata ceva in
prescurtare i despre starea luT cea sociala.
Principiurile religiuneT ortodoxe a Romani
lor par;lit tot-d'auna cu mare veneratiune, poswww.dacoromanica.ro

42

lurile, milostenia, spovedania, sfinta ennuicaturA., mergerea la biserica faceat reputatiunea cetltnulul; onbrea, fidelitatea, timiditatea
modestia0 lucrul firelor faceat reputatiunea femeilor. Ce lucrcla filta? o OM de ic6na pentru pate la maica DomnuluT sat rugavite
pentru archieretlCe lucr 11 nora ta? 40 c6se

rochia. Dar fiul tet ce face? Invata la chriso-

lora sat Esop, la comita sat Omer gramatia Lascarios sat Terpsithea.Darbatul tet
unde este? At plecat n taxit cu mart& sail
a intrat in chivernisla.Dar sotul Mil ce se
face? s'a dus la Ierusalim.Unde este mata?
s'a dus cu tata Tinca Vino la St Vineri sat
la Sf. Lefterie i de acolo la Herestret la
nalbitorsfi pin1i.-06,nd se cununa sorta? cand
o vrea Dumnellet. Citnd isprevitI casele v6s-

tre? and o vrea Damne4eitDar de ce a murit tatitl tau? a s'a ispravit 4ilele.Dar
de ce a pAgubit? cad nu rat ajutat Dumne.De ce a ajuns vgrul tea In asemenea ticalo0e? cad a fost blestemat de parintif
fiind-ca bine cavntatile parintilor intemeia41

casa fiilor.Cum ati petrecut a sri? am cbemat vicleimul i stoa.Unde mergetT la vara?

la Cernica sat la Caldgruani?

Clerul pina la venirea Domnilor flinariotI
www.dacoromanica.ro

- 43
Nicolae Alavrocordat anul 1716 a fost Ro

maDI si Mae putinl GrecT sad Bulgad ; serviciul divin se practica in limba Slavona 0
grca, pina la Domnia laT Mate Voda Bassarab annul 1640, ape tueepuse pe alocurea
limba Romanscii, dominata de cea grca, cad
top ctl nu erad cu obiceiuriIe grece (fanariote)
eral mu4icos.
Guvernele pina la Nieolae Mavrocordat rani
avead acel Romanism, acele obiceiurile vecla

de noblete si fraternitate nationalk boeri mid

tinead en poporul, cumetria, naia si cuscria eral principiul lor religios en care se familiarisa si se popularisa cu clasele de jos, iar
biserica era fraternitatea .cu con -religionarT
lor. Dupa dominatia Irma a fanariotilor a
Inceput luxul si slabiciunile orientale si cu acestea ura si antipathia reciproca,.
Desele invalinal In adevar ati contribuit mult

la desvoltarea civilisatiuniT, dar ce folos? ca

ail omorit nationalismul, si industria.
Comerciul si industria eral sc6la de educatiune a Romanilor, cad isnafurile (corporatiunele) de meseria0 40 avead particulara
lor ogre si activitate, cavafi, selari, cojocari
grosI, croitorY, postovari, tabu! si. lemnarI
concural fail preget, lucru lor era ca soli.

www.dacoromanica.ro

44

ditate- i acuratetA, eI Intre dini se Inmul-

teatt, sa nuka qi se ajutail unii pe altT, iar

comerciantif, comisionan! marfurilor Europene,
(Lipscani), Marchitan! russetI(casacliI) i com -

portori mOrfurilor orientale, se Intreceail In tre dtni cu onre 1 creditul In cel

mare grad, In cat ardicaa uni de la alti capitalud adese de mil de olandesT 1 tiler! WI
nid o poli tasa vre un Inscris.
Asemene credite aveatt f In streinatate,
cad eI (Romani) tineaa strict la onrea i reputatiunea lor, dovada despre acsta avem

pinit In splele nelstre, cad la aim' 1847, and

arse tot argul Bucuretilor, onorabili comerciantI roman! platira a doua i datoriile lor
In streinatate, fartt a voi s primscg vre un
sc141m8nt la care fabricantil europed eraa
dispuI a le face.
Iata amorul propria al comerciantilor notri, carora li se envine t6t stima i lucrederea.

Tia ea minte, c pti.O, la anu11828, plat%

BucuretuluI, era pensionul de buna educa-

tiunea tinerilor; cine indresnease umble *tea pe la petrecerI, cine Indresnea sa, minta,
.cine indresnea sa se preumble cu birja, cine
indresnea BA nu salute pe preot i pc batrld,
www.dacoromanica.ro

45

cine indresnea sl trcI pin lipscanT sad prin

tirg cu vre un costum mai deosebit de portul set, cacT pe dat4 ii se dicea cg, este flat
peirei; cine indresnea st," -tie Dum'nica sari
serbIt6re pravIlia drschisg i A nu mrgii,
la bisericI In vremea SI. liturgiT ? Se intreba
In pimp, ce pati boieru ala care jefui lumea?
il imbracti, In opincT i deghe i il bItu la
falang,I; ce pAti moflusu acela ? 11 inchise la

halmanie, ii orindui erotocrisie i'l puse In

butuc; cc pati plastografu. Ala? II titia. mktnele sat IL infunda in o na OrAsitA, ce pap,
omoritoru de 6meni, de a. treia, 6r6,? II puse

in VIA sad il spundurA, ce pap brutaru sad

simigid fall, 11 tintui la up prAvAlif luT, dar

viditid de alert copilu Ala? 11 bita la spete,

ce pati resvratitoru (revolutlonaru); il dete On
Virg cu nasul tgiat.
Iatt, dar, Bucuresci cum s2a tinut i cum
ad resistat atitor calamiati ce ad trecut peste
dinsul, jail i de ce a fobt iubit de toti
streinii ce l'ad visitat, scedele ereati In adevIr cele maT multe cu crucea, ajutg, pentru
limba Roming i cea Slavong, iar procopsla
desevii,ritti rea in limba Meng.; aristocratia
name invata i. pe latinete, boierul crea intr7adevar protectorele bargesid, curtea be jewww.dacoromanica.ro

46
rscA devenea adese asilul nenorocituluT, boieru

insg pretindea de la mal micul Beg sa'I cunscg lungul nasuld.

Aceste tte erag principiurile RomInilor
i cele de apetenie era dragostea catre Domnitor i frica lu Dumnecjeg.
Aa dar oralul nostru de bucurie pg4it de
Dumneqeg, cruttnd orI-c3 nenorocire a venit
asupra luT, calamitItI care adesea-orI l'a desecat Bi de chiar popnlatiune pria epidemie,
bajeniI, fmete, rasbie i ciume, s'ag pastrat
pina In lioa de ast4I numele luI cel frumos,
fiind a In moralul principal al Rominulul a
fost tot-d'auna drept mg,nglerea sa, a orI-ce
rele II va veni sunt de la Dumnecleti, i de
aceea el le ag primit cn rabdare i speranti.
PAstre4 In galeria mea de tablourI mal multe
modele de costumele vechI ale orarnilor I10-

tri de ambe sexe ale

cleruluT,

Bi ale olti-

reT, Bi traind, promit compatriotilor meT, c.

le vol publica dula puterile i mijlcele mele,

promit a publica i vechia topografie a situaOuni capitaleI.

Major D. Papazoglu.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro