PVLUC IOANA grupa 46A

Parcelarea (parcul) de vile (1880-1920)

Neagu Djuvara afirma ca de la nceputul secolului al XIX-lea i pn n preajma Primului Rzboi Mondial, romnii au fost colonizai de Frana fr prezena colonizatorilor. Este cea mai frumoasa victorie a influenei culturale care s-a inregistrat in istoria moderna1, A doua jumtate a sec. al XIX-lea i nceputul sec. XX au stat pe plan mondial sub semnul liberalismului, fiind caracterizate de un avnt tehnologic si economic substanial (datorat surselor noi de energie -petrolul i electricitatea), ce au influenat printr-o modernizare accelerat viaa politic i social in Europa. Cum Romnia incepuse sa se muleze in toate aspectele dup modelul european prin schimbarea de mentalitate a intregii societati, survenite in prima jumatate a secolului, evolutia ei este foarte asemnatoare modelului, dei decalat. Astfel elementele de cadru general isunt aplicabile. Sub aspect politic ,vocea maselor a devenit din ce in ce mai prezent pe toate planurile, pe fondul democraiei liberale, prin introducerea votului universal. Acest aspect suprapus peste diferitele curente filosofice ale timpului (in principal romantismul), au condus la ideea identitaii naionale, ce a generat schimbari politice profunde. Consecina principal o constituie naterea de noi state prin unirea provinciilor cu aceeai structura etnic (cazul Germaniei, Italiei) sau prin eliberarea de sub stpanirea Imperiul Otoman (cazul Romaniei, Serbiei, Muntenegrului). Aceste schimbari se petrec in urma rzboaielor de independen (Rzboiul franco-prusac, 1870-1871, Rzboiul ruso-romno-turc, 1877), care reconfigureaz harta Europei. Romnia se formeaza printr-un proces complex: unirea Principatelor (in timpul lui Al.I.Cuza, in anul 1859) i prin rzboiul de independen (in timpul Principelui Carol I, devenit rege odata cu proclamarea Regatului in 1881). Sub aspect economic, pe plan mondial statele au cunoscut un fenomen de globalizare datorat diviziunii sociale a muncii i creterea reelelor de schimb, care legau diferite zone ale lumii2. Au aprut trusturi susinute de bnci puternice i societai de asigurri, schimbndu-se astfel, fundamental structura sistemului economic, fapt ce a influentat si Romnia prin deschiderea de filiale3. Aceasta perioada ce a urmat independenei, poate fi considerat stabil datorit legii ce reglementa liberul schimb si proteja economia national (1881), Legea pentru
Djuvara, Neagu , Les pays roumains entre Orient et Occident. Les principautes danubiennes au debut du XIXeme siecle, Paris, 1989, citat preluat in Harhoiu, Dana, Bucuresti, un oras intre Orient si Occident 2 Hobsbawon Eric, Secolul extremelor, Editura Lider, Bucuresti, 1998, p.110-111 3 GIURESCU, Constantin C., Istoria Bucuretilor din cele mai vechi timpuri pn n zilele noastre p.143
1

PVLUC IOANA grupa 46A incurajarea industriei (1912). Urmarea direct a acestui fenomen este puternica migratie din mediul rural in mediul urban, care, alaturi de dezvoltarea industriilor duc la creterea greu controlabila a oraelor (in principal Bucurestiul) i modificarea populatiei4. Totodat, acest flux, ncepe s se transforme intr-o ptur social cu caracter bine determinat, cu interese si nevoi pe care le contientizeaz i pentru care se lupt5. O alt categorie social, inexistent pn atunci, o constituie angajaii din sectorul serviciilor publice si private. Ea st la baza aparitiei clasei de mijloc in majoritatea rilor europene, cu un stil de via specific, ce ridica probleme noi in legatura cu mediul urban i ce oferea el in acel moment. La fel se intampla i in Bucureti cand in 1880 s-au creat institutiile statului burghez, iar cele existente au fost modernizate6 (s-au construit Palatul Regal, Ministerul de Finante, Ateneul Roman, Ministerul Instructiei Publice, Palatul de Justitie, Ministerul Agriculturii, Institutul Medico-legal, Casa de Economii, Palatul Potelor,etc)7. Progresul economic si tehnologic asociat cu cel stiinific au dus pe de o parte la o explozie demografic fara precedent (populatia crescand de la 177000 locuitori in 1873 la 287000 locuitori in 19008), situaie problematic pentru oraul tradiional, ale carui structuri nu suportau o asemenea presiune. Consecinta: criza de locuinte, zone cu densitate mult prea mare a populaiei sarace, insalubritate9. Pe de alt parte aparitia celei de-a doua clase sociale, burghezia, cu putere financiara din ce in ce mai mare, care traia dupa model parizian i care deprinsese stilul de viata urban prin excelenta a determinat necesitatea unor locuinte potrivite acestui stil de viata, luxoase si confortabile. Astfel pe langa operatiunile majore de sistematizare a Bucurestiului care au constat in regularizarea albiei Dambovitei, asanri de mlatini (Parcul Kiseleff, Parcelarea Gramont, etc.), trasarea de noi bulevarde, dublandu-le pe cele initiiale, trasarea marilor axe: nord-sud si est-vest, lrgirea perimetrului administrativ, extinderea reelelor (ap, canalizare, iluminat public, telefon, transport in comun, etc.)10s-a pus extrem de serios i problema locuiririi. Un concept adus in discutie de Cincinat Sfintescu este acela al zonificarii11. Sub influena modelului funcionalist el imparte orasul in zone comerciale, de industrii si locuinte. Acestea se ramifica la randul lor in locuinte ieftine-pentru muncitori, care nu sunt de dorit in oras, ci pe langa fabricile pe care le deservesc, cartiere cu locuinte de raport-pentru functionari, in lungul arterelor mult circulate si cartiere de vile luxoase, cu parcuri incluse, cu teren accidentat
LASCU, Nicolae, Legislaie i dezvoltare urban p.63 ZAHARIADE Ana-Maria, curs Arhitectura, Locuire, Ora 6 LASCU, Nicolae, Legislaie i dezvoltare urban p.63 7 GIURESCU, Constantin C., Istoria Bucuretilor din cele mai vechi timpuri pn n zilele noastre 140-41 8 idem
5 9 4

ZAHARIADE Ana-Maria, curs Arhitectura, Locuire, Ora

10

GIURESCU, Constantin C., Istoria Bucuretilor din cele mai vechi timpuri pn n zilele noastre p.138-151 11 SFINESCU, Prof. Cincinat., Locuina n Romnia

PVLUC IOANA grupa 46A pentru sporirea pitorescului sau pe un mal de lac. Acestea sunt binevenite in ora pentru imbunatatire peisajului si igienei.12 Cadrul legislativ a fost nesigur i a suferit modificari continue pana in perioada interbelic. Domnul profesor Nicolae Lascu face in lucrarea sa de doctorat o analiza a legislatiei perioadei, evideniind repercursiunile asupra oraului. Prima lege cu caracter exclusiv urbanistic dupa cum o denumete Cincinat Sfinescu este Legea pentru crearea unei case a lucrarilor orasului Bucuresti, initiata de Nicolae Filipescu, in baza careia se intocmeste in 1910 un Plan general al orasului13. Alte legi sunt Legea pentru organizarea comunelor urbane initiata14 de Lascar Catargiu in 1893, Legea pentru marginirea Bucurestilor15 din1895. Reglementarile acestor legi sunt importante pentru intelegerea evolutiei parcelarii si constructiei ansamblurilor de locuit din acea perioada si a cadrului urban in care s-au dezvoltat primele parcuri de vile. In evolutia parcelarii din perioada studiat distingem doua etape16. Prima, sfarsitul de secol este caracterizat prin absenta reglementarilor in acest sens. In 1856 sunt prevazute doar informatiii cu privire la deschiderea de noi strazi, nepurtand numele de parcelari, obligativitatea lucrarilor edilitare, libertate deplina in ceea ce privete forma si gruparea, rezultatul fiind loturi extrem de diferite. A doua, inceputul secolului XX, odata cu Legea pentru crearea casei lucrarilor oraului Bucureti si defineste parcelarea ca fragment urban unitar si coerent a carui realizare presupune i reglementari particulare17 . Parcelarile in baza acestei legi au fost de multe tipuri. S-au realizat i parcelri ieftine (ex. Bucurestii Noi) pentru muncitori, pentru locuine colective, dar i parcelari de lux (ex. Gradina Ioanid, Parcelarea Bonaparte), dar doar acestora din urma li s-au precizat reglementarile in functie de specific. Parcelarea s-a facut succesiv, in cercuri18 i poarta caracteristicile perioadei, urmarindu-se regularizarea loturilor (laturile perpendiculare pe strad, deschideri minime acceptate, etc). Astfel in zona central, dezvoltat pana la 1848 sunt caracteristice fundaturile si parcelele se refunctionalizeaz prin deschiderea de strazi. In zona a doua definita de limita de la 1831 a oraului, interventiile la nivelul parcelelor sunt substantiale, lucrandu-se pe suprafete mai mari de 20 de parcele, urmnd ca in etapa a doua, in 1895 s se parceleze dupa prevederile regulamentelor locale (cartierul Cotroceni este un asemenea exemplu).

Idem. SFINESCU, Prof. Cincinat., Locuina n Romnia 14 Aceasta face pentru prima oara distinctia intre caracterul locuintelor urbane si al celor rurale, reglementeaza salubritatea publica, prevede primele norme de aliniere i reglementeaza inchiderea si deschiderea de circulatii. 15 Aceasta prevedea prezena a doua zone- inele in jurul centrului orasului in care sa se extinda zonele de locuit, in exteriorul acestor zone fiind prevazute industriile nocive 16 Aceste sunt extrase dupa doctoratul domnului profesor Nicolae Lascu 17 LASCU, Nicolae, Legislaie i dezvoltare urban p.216 18 Ref.13
13

12

PVLUC IOANA grupa 46A Interesante pentru aceasta perioada sunt parcelarile de lux (denumite i parcuri19) tocmai pentru ca la nivelul lor s-au reflectat in Bucureti ideile occidentale despre locuire. Legislaia era extrem de vag i s-a conturat abia in 1921, cand Cincinat Sfintescu a intocmit Planul general de sistematizare a Bucurestiului pe baza experienteli acumulate de-a lungul timpului. Intre timp existau doar un Regulament al parcelarilor si deschiderilor de strazi, pasagii si alei intocmit in 1914 i care dei nu a fost niciodata aprobat a infuentat puternic gandirea arhitectilor, un Regulament de constructii i alinieri din 1890 i un Regulament pentru construcii si alinieri care diferenia procentul de ocupare al terenului in functie de ocoale.20 Neexistand o baza legala care sa reglementeze parcelarile de lux acestea s-au facut dupa bunul plac al proprietarilor si arhitectului cu respectarea efcientei terenului21. Aa s-a ajuns ca repere sa fie ideile oraului gradin apartinand modelului culturalist propuse de Ebenezer Howard, dar ajunse intr-un mod impur, hibridizate cu modelul functionalist. Scopul central al modelului oraului gradin era acela de a transforma oraul industrial intr-un mediu placut si sanatos pentru locuitori, cu diversitate social, de a combina avantajele traiului la ar cu facilitaile locuirii urbane22. Aplicarea in Bucuresti a acestor principii a fost diferita si nuanat. In primul rand in Bucureti aplicarea lui a fost la scara extrem de redus si in legatura cu alte parcelari, apoi nu se aplica diversificarea sociala, parcelarile fiind gandite doar pentru o anumita categorie de oameni, burghezi cu putere financiar mare, care doresc o casa reprezentativ. Asemanarea dintre model si aplicarea lui este, de fapt, de ordin formal. Pitorescul terenului, erpuirea strazilor, inelele de verdeat, cresc calitatea locuirii23. Alte modele de inspiratie le constituie in cazul Gradinii Ioanid de exemplu, scuarurile englezeti prin calitatea spatiului urban pe care il genereaza si de aici probabil ideea de a grupa o serie de case in jurul unui parc inchis , dar public. O situatie similar este si cu parcurile franuzesti, in spe Parcul Monceau24. Explicaia pentru aceasta optiune const in faptul c inalta societate Bucurestean avea resedinte la Paris in apropierea lui, iar dorina de a-i muta cadrul urban comod si prestigios din Paris in Bucureti era ceva comun. Nefiind neaparat o iniiativa de stat, ci posibil si particular, parcelarile de vile s-au facut in diferite moduri i contin reglementari specifice care au venit de cele mai multe ori cu actele de vanzare cumparare. De exemplu Grdina Ioanid s-a realizat in 1909 prin parcelarea de catre Primarie a terenului unui librar.
Cincinat Sfintescu era de parere ca denumirea de parcuri este improprie pentru ca ele nu sunt i nu au fost niciodata parcuri i d vina pe speculatorii imobiliari care intretin confuzia pentru a creste pretul parcelelor. El clasifica ansamblurile de vile in: cartiere de vile in parcuri i vile grupate in jurul unui mic parc sau gradin.
20

19

Bucurestiul era impartit in trei zone, numite ocoale din Legea pentru marginirea Bucurestiului. In ocolul I, cel central curtea ocupa 1/5 din parcel, in ocolul II 1/4 i in ocolul III 1/3 (ref.13) LASCU, Nicolae, Legislaie i dezvoltare urban 21 WOINAROSKI, Cristina, Lotizarea i Parcul Ioanid, Arhitectura p.25 22 Hall Peter, Ebenezer Howard si orasu gradina, 23 SFINESCU, Prof. Cincinat., Locuina n Romnia 24 WOINAROSKI, Cristina, Lotizarea i Parcul Ioanid, Arhitectura

PVLUC IOANA grupa 46A Acesta avusese initiativa unei parcelari in timpul vietii, dar neputand-o indeplini, a fost preluat de Primarie. Parcul Filipescu (1912) a fost exclusiv o initiativa particular a unu speculant imobiliar, Alexandru Filipescu. Alte exemple de parcelari de vile ar fi: Parcelarea Boerescu (1911), Parcelarea Clucerului (1911) si mai tarziu, in 1914 Parcul Jianu si Bonaparte. Reglementarile de construcie variaza de la caz la caz25. Totui ca reguli generale variabile in toate cazurile, constructiile sunt izolate pe parcel, cu procent de ocupare a terenului de maximum 25%, retrase de la strada 6m si din lateral 4m, iar inaltimea la cornis de maximum 14m. Un alt element de urmarit este dimensiunea parcelei care variaz intre 1340m si 525m (Parcelarea Filipescu), 1424m si 698m (Parcelarea Boerescu), in functie de situatia local26. Ar fi de mentionat si prevederi in unele cazuri in legatura cu stilul sau elemente de vocabular arhitectural, (obligativitatea constructiei in stil neoromanesc cu elemente de lemn pe faad in cazul Gradinii Ioanid27 sau obligativitatea prezentarii de schite cu faada- cazul parcelarii Boerescu28)

25 26

LASCU, Nicolae, Legislaie i dezvoltare urban Idem. 27 WOINAROSKI, Cristina, Lotizarea i Parcul Ioanid, Arhitectura p.42 28 LASCU, Nicolae, Legislaie i dezvoltare urban

PVLUC IOANA grupa 46A Parcelarea Ioanid Tipologic este aparte. Conceptul proiectului este realizarea unei elegante gradini publice inconjurat de un cartier de vile luxoase ce se adreseaza exclusiv burgheziei bucurestene 29. Trenul a fost impartit in 24 de parcele, iar la vanzare, planul era insotit si de caietul de sarcini Condiiuni de construciune in blocul de vile dintre stradele G.Ccantacuzino si Tarani (Gradina Ioanid) (unul dintre primele regulamente de constructie din Bucuresti)30

31

Parcelarea Filipescu Parcelele se organizeaza in jurul unui nucleu care este parcul in care se gasea resedinta lui Alexandru Filipescu si sunt despartide de doua inele de circulaii adiacenta Bulevardului Aviatorilor de astazi.

29 30

WOINAROSKI, Cristina, Lotizarea i Parcul Ioanid, Arhitectura p.43 idem 31 Idem p.23

PVLUC IOANA grupa 46A

32

Parcelarea Boerescu

33

32 33

LASCU, Nicolae, Legislaie i dezvoltare urban p.233 Idem p.232

PVLUC IOANA grupa 46A Parcelarea Bonaparte Se afla in imediata vecinatate a Parcelarii Filipescu. Cincinat Sfintescu era de parere ca nu poate fi numita parc de vile din pricina dimensiunilor mici ale parcelelor.

34

Parcelarea de vile este semnificativ pe pentru perioada studiat prin faptul ca puncteaz alaturi de alte transformari, stilul de viat imprumutat din occident al unei societati aflate intr-o modernizare rapid, dar nu prin preluarea bruta de modele, ci prin adaptarea lor societatii romaneti.

34

Idem p.231

PVLUC IOANA grupa 46A

Bibliografie: LASCU, Nicolae, Legislaie i dezvoltare urban, Bucureti 1831-1952 (tez de doctorat), Bucuresti, 1997 GIURESCU, Constantin C., Istoria Bucuretilor din cele mai vechi timpuri pn n zilele noastre,Bucureti, Editura pentru Literatur, 1966 SFINESCU, Prof. Cincinat., Locuina n Romnia, n: Urbanismul, anul X (II), nr. 5-6, mai-iunie 1933 HARHOIU, Dana, Bucureti, un ora ntre orient i occident, Bucureti, Editura Simetria UniuneaArhitecilor din Romnia i Arcub, 1997 WOINAROSKI, Cristina, Lotizarea i Parcul Ioanid, Arhitectura bucuretean secolul 19-20, Ed. Simetria, Bucureti, HALL Peter, Ebenezer Howard si orasul gradina, extras din suportul de cursArhitectura, Locuire, Ora UAUIM, 2008-2009 ZAHARIADE Ana-Maria, curs Arhitectura, Locuire, Ora, UAUIM, 2008-2009 Hobsbawon Eric, Secolul extremelor, Editura Lider, Bucuresti, 1998,