rd. 0 R.

1110LIOTECA IIRDANISTICA

No._33

RIMARIA MUNICIPTULUI BUCURES'T1

OMITETUL DE LUCRU AL PLANULUI DE SISTEMATIZARE

PLANUL DIRECTOR
DE

SISTEMATIZ ARE
REZUMAT AL MEMORIULUI JUSTIFICATIV

INTOCMIT DE:

Arh. DUILIU MARCU

Arh.

G.

Arh.

R. BOLOMEY

M. CANTACUZINO

DAV1DESCU
T. RADULESCU

Arh. I.

Ing.

INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMANIEI, BUCURF,:STI

STR. N. FILIPESCU 23.

www.dacoromanica.ro

111. 0, 11.

BIBLIOTECA III1BANISTICA"

No. 33

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCUR E,$TI

PLANUL DIRECTOR
DE

SISTEMATIZ NRE
REZUMAT AL MEMORIULUI JUSTIFICATIV

iNTOCMIT DE:
Arh. DUlLIU MARCU
Arh. G. M. CANTACUZING

Arh. 11.130LOMEY
Arh. I. DAVIDESCU
lug. T. RADULESCU

INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMANIEL BUCURESTI

STR. N. FILIPESCU 23.

www.dacoromanica.ro

I.

',11

oe!k4.
V...-014$
.

ectiftk:

4.4

,AkA

7'.44

0.1,

11:4CE
4'

La prima/.
istui
lui Bucureti functioned:.
-za Inca din anul
8, <<Comisiunea de Sistematizare, care are insarcinarea legala de a da directive
.

pentru intocmirea planului general de sistematizare. Deoarece comisiunea are un num'ar mare de

membri (numarul lor a variat intre 20-28 persoane), iar lucra'rile ei, pana in anul 1934 au constat mai mult din discutiuni, fara a se transpune intr'un proect acceptabil, actuala administratie comunala a format din sanul comisiunei, un comitet restrans, numit <<Comitetul de Lucru, avfind insarcinarea de a intoemi planul director 'de sistematizate,
adica un plan general, care sa prevada in linii marl,

amenajarea viitoare a intregului teren pini la linia

ferata a forturilor. .
<<Comitetul de Lucru, compus din d-nii: arhitecti Duiliu Marcu, G. M. Cantacuzino, R. Bolomey, I. Davidescu i ing. T. Radulescu, a intocmit
acest proect i 1-a predat la finele anului 1934.

www.dacoromanica.ro

--

Cu tot timpul limitat i cu planurile ormului. netinute la zi, comitetul a prezentat o lucrare volumiminoaSa compus.' din 51 plane 1 un memoriu justificativ i explicativ, prin care eaut s solutionezecele ai importante problerne ale desvoltirii capitalei Orei pe o perioad'A de 40-50 ani.
Cele ce urmeaza constituesc un rezumat al mernoriului justificativ al planului director de sistematizare.

6.:

.01.

,c S OP.":
A.

"77

www.dacoromanica.ro

I. CONSIDERATIUNI GENERALE
Cities exist for men, and not
,

men for the city. Men means the

mass of men and not the few. The
young are more important then
the old.
John Nolen.

Oraele sunt acute pentru oameni iar nu oamenii pentru oraK. Oamenii
mari iar nu

inseamnii

massele

cei putini. Cei ti-

neri sunt mai importanti de cat

cei in viirst.

Ormul nostru se gisete astzi intr-o perioadi de

,completi prefacere.
In anul 1824 avea 100.000 locuitori, in anul 1912
-avea 341.321 locuitori; in 1930 aglomeratiunea numira 631.288 locuitori din care 564.575 in ora i
,66.713 in suburbane.

Suprafata acoperit cu clidiri in ora in anul

1911, era circa 3000 hectare; suprafala ormului
dup5 limitele stabilite prin lege, este astizi de cca.
6900 hectare, la care se mai adaog5 circa 2200 hectare suprafata vetrelor de sat ale suburbanelor.
Dup5 r5zboii s'a construit enonn. Se evalueazi la
2.300.000.000 lei capitalul investit in clidiri in a_nul 1931, iar dela 1919 la 1931 la 37 miliarde. In

www.dacoromanica.ro

6 -ultimii ani Ins, campaniile de constructii au fost

mai intense de cat ori cand. Niciodat5 nu s'a construit in Bucureti aa de mult i cldiri aa de mani.

Suntem martorii celei mai rapide i mai vertiginoase epoci de desvoltare pe care a avut-o vreodata
oraul, dela infiintarea lui.
Putem spune c acum se construeste ormul, acum
ii face osaturia pe care nu i-o va mai putea schimba
nimenea, acum ia forma definitiv5.
Vom rasa ca stritctura aceasta definitiv5 s5 in fiint5 la intamplare, sau o vom organiza?
De sigur ca. trebue s5 ghidam desvoltarea orasului,
c5 trebue sa prevedem, ca. trebue s avem un plan,
astfel ca ormul s5 devin5 un organism, care sa. sa.

tisfac5 tuturor cerintelor vietii urbane moderne:

igien5, confort, egtetic.a, etc.

Planul de sistematizare este pentru ora, ceea ce

e$te planul de constructie pentru o cas5. Dup5 cimi
nu putem rasa zidarii, tamplarii, tiniehigii, instala.0rii, s5 lucreze fiecare dup5 inspiratia proprie, tot
aa nu putem rasa zecile i sutele de mu de icet5teni
s5 cladeasc5 casele dup5 bunul lor plae, ci este absolut necesar s existe un plan conducator al desCe urmarim prin planul de sistematizare?

El nu trebue confundat cu planul de alinieri, care

este numai una din pirtile componente ale planului

_e

general.

Vom araa cateva din obiectivele cele mai importante.

1. Oraul e ficut pentru oameni, nu oamenii pentru ora.
Locuitorii orasului trebue s tr5iasc5.
Pentru aceasta le trebue mijloace de existenti_

,.

www.dacoromanica.ro

Pentru aceasta ei trebue s munceasc5 gi 85." produck'.

Ce produce oragul?

In afara de functionArirnea dela stat, judet, comuni, in afari de liber-profesionigti, in afarA de

rentieri, exist5 marea masA a populatiei, care nu
poate trii de cat din industrie gi comert. Acestea
sunt ramurile de activitate caracteristice populatiei
urbane.
Acestea fac bogitia oragului.
Oragul trebue s5 fie bogat.

Pentru aceasta, prirnul obiectiv de urm5rit prin

plan, este ca populatia s5 poat5 muoci in ,conditiuni

cat mai bune. sa se prevad5 amenafarile necesare

ridicrii economice, locuri special amenajate gi inzestrate pentru industrie gi comert, bune cal de comunicatii in interiorul oragului, bune cAi de comunicatii cu regiunea inconjuratoare de Untie se face

aprovizionarea, bune cali de comunicatii cu tara gi

cu str5inAtatea.

2. Populatia trebue si fie sin5toas5 i viguroasi.

Pentru aceasta are nevoe de locuinte higienice,
are nevoe de aer, lumin, soare.
Nu numai populatia insfarit5, ci massa populatiei.
Viata in oragele marl gi inghesuite este prin sine

inski nesinkoasii: familiile care timp de 4 generaii tr5esc numai in ora, degenereazA gi se sting.
Planul de sistematizare trebue s regulamenteze
constructia de locuinte sankoase, cum regulamenteaz'a fabricatia painei; ambele sunt obiecte de prima' necesitate.

Planul trebue si prevad5. gi prevede, locuri de

reoreatie in aer liber, parcuri, gradini, terenuri de
sport, terenuri de joc pentru copii marl gi mid, age-

www.dacoromanica.ro

zate la distal* convenabile de locuinte ca si fie la

indemina populatiei.
In plus, amenajarea pidurilor i lacurilor dela
marginea aglomeratiunei, impaduriri noi, parcuri
noi in apropierea orasului i la departari mai mari.
3. Oraul sfi fie fnimos, ca si fie iubit i dont, ca
populatia si se simta mandra de el i invidiata.
4. Oraul sfi devini o adevarati capitalii, capitalii
a unei tin de 20 milioane locuitori.
Este de interes national s5 avem o capitali impunitoare.
Amenajarea Bucuretilor nu e o problenta comunala oare-care, ci o problernii de stat, o problemZ national&

5. Oraul exista; nu-1 Infiit4m noi acum. Dar a

fost croit In timpuri cand nu aparusera inventiile

madame, care au schimbat totul. Inainte, circulatia
era redusii i ca vitez5 gi ea volum, pentruca cea mai
mare parte din populatie ii avea ocupatia la un loe

cu locuinta. Vehiculele circulau cu maximum 10

15 km. pe or5.. Ast5zi cei mai multi locuitori fae
cel putin patru drumuri pe zi, iar viteza este incomparabil mai mare.
Oraul existent trebue adaptat noilor cerinte, dar
lira a fi daramat i recliidit; de aceia noi nu propunem solutii extremiste sau de avant-garda. Noi ne-am
propus a schimba din ora numai acele lucruri pe
care suntem fortali sfi le schimbam. Insa partea nou5
a oraului, aceea care ia natere sub ochii notri,
aceea va trebui s poarte pecetia epocei noastre
inteacolo trebuesc indreptate sfortarile principale.
Noi am constatat Ins ca' tocmai aici s'a greit Mina
acum, c5ci extraordinara cretere pe care a avut-o
aglomeratiunea in ultimele decenii, s'a fricut la voia

www.dacoromanica.ro

construindu-se dincolo de marginea oraului peste o mie de hectare de teren nou, frii nici

an plan, aril nici o autorizatie, ci numai dupa bunul plae al parcelatorilor.

In totdeauna interesul particular a nesocotit interesele generale.
Prin planul de alinieri, care a fost in vigoare pima
acurn ,s'a voit sa se indrepte toate strazile existente,
,ceeace a constant o profunda eroare, care s'a tradus
in jertfe insemnate din partea cetatenilor, fara vreun folos urbanistic apreciabil.
Noi parasim complect sistemul acesta i propunem

anularea acelui plan in partile in care nu a fost Inca

realizat 1 socotim necesar ca toate eforturile sii fie
concentrate la infiintarea unei bune retele de artere
d circulatie i un sistem de spatii libere, expropriind
ce va fi necesar pentru realizarea acestora iar restul
proprietatilor ii lasam cum este, stabilind numai pe
ce aliniere sii se aeze constructiile viitoare.
II. CONTINUTUL PROECTULUI

Nu pretindem ca lucrarea noastra sa fie nici perfeeta, nici fara uncle omisiuni. Timpul ce ni s'a dat
a fost limitat i a trebuit s ne ocuparn totodata i
de rezolvarea a diferite lucrari urgente in legatura
eau planul de sistematizare, cerute de administratia
-comunala. Lipsa unui program studio mai dinainte
ne-a obligat sa" reluam toate problemele dela ince-

put. In aceste impreiurari in care am lucrat, impreuna cu ajutoarele noastre, am incereat s facem
opera' utila, in dorinta sincera de a inzestra capitala
tarii cu un proect de sistematizare cat mai bun. . '-

www.dacoromanica.ro

-- 10
Planul director de sistematizare pe care-1 prezentam, prevede urmatoarele:
1. Solutiuni- pentru delimitare, in scop de a opri

intinderea nemasurati a aglomeratiunei. Printeun

plan de <<utilizarea terenulni>> (sau de zonificare),
s'a prevazut modul cum urmeaza sa fie intrebuintat
in viitor intregul teren pang la forturi;stabilindu-se
zonele rezervate constructiilor i zonele non aedificandi, adica unde nu se permit construictii.
2. Propuneri pentru solutionarea problemei locuintelor, in special pentru populatia foarte saraci.

3. Impartirea in zone i clase de consrtuctiuni.

S'au prevazut zone de locuinte, zone comerciale, zone industriale, etc. i diferite clase de constructiuni,

dupa numarul etajelor permise i dupa procentul

intre suprafata construit i suprafata rezervati
curtilor.

Aceste impartiri formeazi scheletul noului regulament de iconstructii 1 alinieri.

.
.

4. Un intreg sistem de parcuri i gradini (spatii

verzi), terenuri de sport di jocuri, pentru adulti

copii mari gi copii mici, tinfind seama i de asanarea

lacurilor din nordul oraplui, pastrarea padurilor existente i infiintarea altor noi i amenajarea impre:
jurimilor.
.

5. Sistemul de cai ferate i gari de persoane i

marfuri.
6. Terenuri de aviatie; chestiunea canalului navigabil i portul capitalei.
7. Circulatia pe osele i strazi cu un intreg sis-

tem de noi artere de eirculatie i scheletul noului

plan de alinieri.
8. Monumentele i cldiriie publice de infiintat
i amenajarea terenurilor respective.

www.dacoromanica.ro

- 11
9. Intocmiri sanitare cu agezamintele spita4ceti
necesare oraului. Propuneri relative la viitoare cirnitire man, agezate in afara aglomeratiunei.
ci 10. Aprovizionarea capitalei in legatura cu problema halelor, antrepozitelor, targurilor de furaje
lemne de foc, cereale, vite, etc.
11. Alimentarea cu apa, evacuarea gunoaelor gi
a apelor uzate.
12. Estetica ormului, personalitatea Bucuretiului, aspectul pietelor publice, bulevardele, punerea
in valoare a elementelor naturale.
13. Studii de detaliu la diferite piete, bulevarde,
parcuri.
14. Punerea in valoare a monumentelor istoriee.
15. Masuri de aplicare, principiile de prevazut in
legea de aplicare a planului, plus-valuta, eomasarea,
cotizatiunile riveranilor, fonduri, contributia statu.

lui.
In total s'au intocanit 51 plange.

7:

4.

- a

III. DELIMITAREA

Problerna consta in a delimita zonele panil unde

Ea se intinda aglomeratiunea i a gasi mijloace de a
opri efectiv intinderea mai departe. Avem astazi cir-

ca 7200 hctare suprafata oragului cuprins intre limitele previzute prin legea din 1929 i circa 36.000
hectare ping la forturi. Pentru a ne da seama de ce
insemneaza aceasta suprafata, vom aminti ca Parisul are o suprafata de circa 8000 hectare, iar departamentul Senei are 40.000 hectare. Aglomeratiunea
bucuregteana are o intindere prea mare fala de suprafata sa. La fiecare hectar de suprafata corespund.
www.dacoromanica.ro

12 circa 75 locuitori pe cfind in Paris, de exeniplu, co-respund circa 350 locuitori. Rezult c cheltuelile
edilitare pe unitate de suprafata sunt acoperite in
Bucureti de un numar de contribuabili de 5 ori mai
mic de cat in Paris, i c deci veniturile Bucuretiului ar fi (la sarcini egale) de 5 ori mai mici ca
ale Parisului. Din punctul de vedere al higienei o
densitate mica este de dorit numai In cazul clod omill este bine oeganizat distribuit, astfel ca la
suprafata totala s corespunda o lungime 1 o suprafata de strazi cat mai redusa pentru a micora
echeltuelile edilitare.
Aceasta nu este cazul in Bucureti care are densitate de populatie mica dar strazi nenumarate i locuinte cu curti foarte adesea insifuciente.
Consecinta intinderii prea marl a aglomeratiunei
este: risipa de strazi, de pavaje, de teren, de timp, ;
de energie i ea urmare lucrari edilitare rudimentare
sau absente, circulatie anevoioasa, lipsa de confort,
activitate deficitara, saracie!
Din punct de vedere urbanistic, intereseazi foarte
putin limitele administrative intre ora i suburbane, pentru c ori de care imitate administrativa va
depinde o localitate, ea tot trebue amenajata, inzestrata, urbanizata. Apoi, suburbanele nu sint, Iii cea
mai mare parte, de cat prelungiri ale oraplui, fara
nici un spatiu despartitor. Sate distincte sunt numai
cateva, ca Pantelimon, Dudeti, Popeti-Leordeni,
Rou, cu o populatie de agricultori 1 liptari a carei
._
cretere este relativ redusa.
Cele mai importante suburbane sunt acelea care
fac corp comun cu oraul, ca Principele Nicolae,
.

Serban-Yoda, Lupeasca, Marele Voevod Mihai, Gri-

www.dacoromanica.ro

13

vita, cu o populatie de lucratori, meseria0, mici

functionari, etc.
A)cestea sunt mai mari; unele au peste 10.000 lo-

cuitori (erban-Vodii, Lupeasca). Ele cresc mult

mai repede, i sunt compuse aproape exclusiv din
parcelari neautorizate, iar casele se construesc mai
mult prin contraventie de cat cu autorizatie.
Dela 1894 la 1911, creterea suprafetei construite
a oraului a mers relativ incet; dela 2.710 hectare
acoperite cu constructii, a meson cu circa 87 hectare.
Dela 1911 pana la 1927, s'au mai acoperit cu con,

structii Inca 940 hectare din terenurile virane din

ora, ajungand in total la 3.740 hectare; dela 1927

pima astazi s'au mai construit Inca 120 hectare, adica toteal 3860 hectare.
Toate aceste cifre se refera numai la suprafetele

acoperite cu constructii situate in ora (limita 1e

gala a oraului cuprinde o suprafaci de circa 6.900'
hectare, in care sunt cuprinse i lacurile, parcurile,
moia Herastrau i alte terenuri man, care nu au
constructii pe de).
Dar creterea cea mai mart nu a fost in interiorul
limitelor legale ale ormului, ci in afara. Comunele
suburbane, male sunt lipite de ora, au luat filn
putin timp inaintea rasboiului, dar -s'au desvoltat

diva risboiu i au ajuns azi impreuna cu vechile

sate, la o suprafaita acoperita cu constructii de circa

2.200 hectare, eu populatia de peste 70.000 locuitori
(66.713 loc. la recensamintul din 1930): Aici se face
ereqterea aglomeratiunei, la marginea suburbanelor,

iar nu la marginea orgului propniu zis.

Daci vrem sa punem bariere contra intinderii

aglomeratiunei, 'apoi' atuncea trebue sa 'le punem la_

www.dacoromanica.ro

14

rnarginea din afara a comunelor suburbane, iar nu

intre ora i suburbane.
Cauzele intinderei aglomeratiunei sunt numeroase. Bucureitii-Capitala, atrag o suma de locuitori din

tars improspatand populatia oraplui.

Aceasta imigratiune este continua *) A fost i va
fi totdeauna. Populatia noua, eterogena
in majoritate de origina rurala, e saraca.
Populatia eu muiloace reduse, ea: lucrtorii, mici
publici i particulari
meseriag, i functionari
cari fortneaz'ei un procent foarte important din populatia ormului, nu ar)e posibilitatea de a locui in ora,

decal doar in case insalubre sau in cocioabe, din

care se gasesc destude peste tot, i chiar in centrul
oraului.
,

Aceasta populatie e silita din motive econoniice

si-i faca locuinta afara, pe camp, uncle cu 25.000
lei, platibili in rate, oriicine poate deveni proprietar,

caci in ora nu gasete nici de inchiriat, nici de

cumparat loCuinte salubrc i adevarat eftine, de oare
ce nu este nimic organizat in acest scop i nici o lege
1 nici o institutie nu a venit sa incurajeze o industrie

de rocuinte foarte eftine, de existenta minima! Aceasta eSte o constatare.grava, de mare irnportanca,
care trebue s dea de gandit tuturor conducatorilor.
In strainatate s'a flout enorrm pe terenul acesta.
.

Masuri restrictive s'au luat i in trecut. De ex. sub

voila Hangerli la 1798. Regulamentul Organic la

1832, fixa i el barierele oraplui. Sub primariatul
lui Campin&nu Se hofarase sa se sape anturi la marginea oraului i sa se stabileasca o servitute- mili*)"Parisu1 in 100 ani
Tatra populatia de 5 ori; Londra de
12 ori, Berlinul de 20 ori, Bueuregtiul de 7 orL
-1

www.dacoromanica.ro

15

-tali non aedificandi

care insi, la schimbarea guvernului nu s'a mai realizat. La 1895, legea de marginire a Bucuretilor a cautat sa impiedice, sau mai
bine zis, s ingreuieze parcelarile in zona periferica;
rezultatul a fost nul.
La 1906 la concursul planului de sistematizare,
s'au facut diverse propuneri in sensul impiedicarei
intinderii. La 1915 s'a propus infiintarea unei cen-

turi de plantatii late de 200-300 m. care nu s'a

realizat din calm costului ridilcat de 20-30 milioane lei aur.
Dupi rasboiu, s'a aprobat creiarea unei centufri
de plantatie in 1928 i 1933
in vigoare pana azi
dela care se spera oprirea intinderii suprafetei construite.
De peste o sut treizeci de ani se tot incearcit mereu sa se opreascit intinderea Bucuretilor, dar nici
o masura din cele mai incercate pana acum n'a dat
vre-un rezultat. Ormul se intinde mai departe. Proectata centura de plantatie, care nu poate lua fiinta
de cat and comuna va avea miliardul necesar, este
ineficace,
pentruca aglomeraftiunea a dephit deka
acea centura, i este irealizabila in forma in care a
fost proectata, pentruca prevede exproprierea a catorva mii de case.
Creterea aglomeratiunei este im 'fenomen cu adanci cauze sociale i nu poate fi oprita prin,simple
-mijloace represive. i regii Frantei au incencat in
trecut prin edicte i anasuri politieneti s'a impiedice.intinderea Parisului i nu au rguit. .
Legile etude interzic constructiile de case i parcelarile pentru constructii in afara de ora, i in afara de vetrele de sat.
Prin urmare, mijlocul legal de a impiedica intih.

www.dacoromanica.ro

16

derea, 1-am avea. Dar nu se aplici, pentrucii autori-

tile locale din suburbane au interes ca satul lor

..sa

creasci.

Pentru aceste motive, noi propunem o serie in-

treagii de mgsuri care trebuesc tuate concomitent:

1. Delimitarea previzuti in proect a zonelor destinate constructiilor si fie respectati i s'al se ia sane-

tiuni contra nerespectirii ei.

2. Administratia comunali trebue s giseasci

mijloace de a construi locuinte in massii pentru.
populatia srac, destinand in fiecare an smile importante in acest scop. In acest fel, populatia sarac .

ar gsi adiposturi higienice i ieftine i n'ar mai fi

impinsii de nevoe s construiasci cocioabe in mod
clandestin la periferia ormului. Intr'un capitol viitor se area' propunerile practice pentru rezolvarea
acestei probleme.

3. In cartierele muncitoreti din ora i suburbane si se reducii costul lucririlor edilitare la minimum, prin remmtarea la strizi largi, astfel ca.
acele cartiere s pool(' fi inzstrate cu strictul necesar In conditiile cele mai eftine posibile. Apoi sii. se

prevadi u.uriri la regulamentul de constructii

pentru locuintele muncitoreti ce s'ar executa in
zona ormului in anumite cartiere, reduceri de impozite i:chiar subventii.
4. Ca meisura administrativii
e neeesar o mai
mare stabilitate i continuitate a administratiei municipale, i s'a se creeie un organ independent care
sii aplice regulamentul de constructii i alinieri
-un fel de <<Baupolizeb> care s aib i mijloacele ne-

cesare de a controla eonstructiile n timpul execufiei 1 a interveni la timp pentru a impiedica orice
contraventie.

www.dacoromanica.ro

L.

17 5. Sa se exproprieze dealungul arterelor de pene-

mafie din ora pana la linia forturilor cite o fkie

de teren pe largimea de 100-150 m. in total, ceea
ce ar avea mai multe scopuri: a) ar asigura terenul
necesar pentru amenajarea in viitor a arterelor de
penetratie cu mai multe cii carosabile; b) ar permite amenajarea de faii plantate in genul oselei
Kiselef care, din punet de vedere estetic, sunt mai
eficace decit o eenturi de plantatie; i c) ar opri
intinderea aglomeratiunei dealungul oselelor mari
tocmai acolo unde se produc de obicei.
Aceste masuri sunt mai uor realizabile cleat centura de plantatie. 0 socoteali aproximativa, ne arata
ca s'ar expropria eca. 800 ha. (A 50.000 lei ha.) at
circa 40 milioane lei
adica o mina uor de g'isit
en actualele mijloace ale Municipiului.

5. 0 buna politica funciari: Municipiul trebue

cumpere cat mai multe terenuri in jurul ormului
'Ana la linia forturilor, lucru uor realizabil 1 cu
foloase imediate asupra intinderei aglomeratiunei.

.s

Cu pretul de 50.000 lei hectarul, comuna poate cumpara 1.000 hectare cu 50 milioane lei. In acest mop
trebue prevazut prin lege dreptul comunei de a. expropria terenuri agricole.

Trebue insa evitat ca aceste achizitiuni sa fie ri-

sipite in improprietariri asa cum s'a ficut pini

acum cu toata averea imobiliara a ormului din care

n'a mai rimas nimic. Improprietarirea a putut fi

folositoare dinteun punct de vedere politic, dar a
fost dezastruoasa din punct de vedere urbanistic.
9

www.dacoromanica.ro

18

IV. PROBLEMA LOCUINTELOR.

0 problema de cea mai mare importanta pentru

buna desvoltare a oragului, este ehestiunea locuintelor, in special, a locuintelor celor saraci. Modul
cum se contruesc astazi i cum se raspandesc aceste
roCuinte;-eonstitue poate cea mai mare plaga edili-

tara a oraplui.
Cldirile celor saraci sunt construite de cele mai
multe ori, dupa tipul vagon>> sau al caselor de tali'
izolate. TipuI <<vagon>> cu fatada laterala indreptata

spre ealcanul vecinului (eu dorinta de a se-orienta

fru ca, in fond, camerile nu au lumina suficienta,
&litre miaza-zi) este cel mai nehigienic posibil, pen-

tru 'c a. in fond nu au posibilitatea sa fie ventilate

ctransversal>> pentru a se primeni aerul in mod
eficace, i aunt in acela timp i scumpe.
Pe de alta Parte, regulamentele
constructii i

alinieri, azi in vigoare, sunt in parte nerationale.

Uncle prescriptiuni aunt prea slabe, gi nu asigurii
o btma higiena, altele aunt prea drastice gi inutiie
Acesta este Ira un motiV pentru care populatia
saraca fuge in afara de raza oragului, i a suburbanelor, pentru a construi lease in plin camp.
In starit, statisticele arat c populatia saraca
este inghesuita in eonstructiuni neincapatoare; uncle
unui locuitor nu-i corespunde nici macar jumkate
din mihinaul de suprafacii-necesara i compatibil eu
o stare higienica aeceptabila. Din aceste statistici,
rezulta ca, pentru a se putea decongestiona actualele locuinte, ar mai trebui Inca circa 12.500 locu-

inte uvriere, iar pentru a primi afluxul anual al

creterei populatiei, ar mai trebui create circa 1200
locuinte anual.
www.dacoromanica.ro

E..

19

Pentru ca sa se poata impiedica in mod eficace,

crearea altor cocioabe, de felul celor existente, nu
exista deck un singur mijloc practic: comuna sa
preia asupra ei construirea in masa de locuinte higienice i cu adevarat economice, cari sa poata fi
puse la dispozitia populatiei sarace cu o anuitate
suportabila.
0 subventie din partea Statului i o degrevare de
impozite numai pentru aceste locuinte tip de existenth' minima, este necesara.
.
Crearea unui tip economic 1 executarea lui in interiorul oraului ar scuti comuna de necesitatea recunoaterii unui mare numar de strazi deschise prin

contraventie de catre particulari, iar apoi primaria

sa execute, pe spesele ei, lucrari edilitare: pavaj,
canal, apa, paza politieneasca, ajutor medical, etc.,
In conditiuni mult mai oncroase de cat daca le-ar
face in cartiere noi, distribuite i construite in mod
rational, sau sa fie nevoita a rasa aceste locuinte
fara lucrari edilitare, in mizerie.
De aceia, studiind in detaliu aceasta problema,
am ajuns la concluzia c tipul cel mai favorabil
pentru populatia saraca este acel al locuinfei inch-viduale cu 'miter i etai, locuintele lipite, calcan
la calcan, retrase din alinierea strazii cu 6 m. lasand o grdinita de flori, iar la fund, o gradina de
cultura, mai importanta. Strazile ar fi largi numai

de 6-8 m. dar distanta intre fronturile caselor ar

fi de 14 pang la 20 ro., ceeace permite accesul searelui cu prisosinci, i prin urmare a sanatatii.
In treat proect theltuelile sunt reduse la minimum, i totui se obtin locuinte confortabile si higienice.

Costul unor asemenea locuinte pentru o familie

www.dacoromanica.ro

20

de 5 persoane cuprins terenul i amenajarea strait:

cu lucrri edilitare, in conformitate cu proectul detaliat aflat la dosar, ar reveni la circa 140.000 lei.
Aceasta ar reprezenta pentru 12.500 locuinte un
efort de 1.750.000.000 lei cari amortizati in 20 ani,

cu o dobanda de 2% ar reprezenta o anuitate de

platit de viitorii proprietari de 7.200 lei pe an de
cap de familie, adica 600 lei lunar, (care ar reprezenta i chiria), suma, de sigur suportabila pentru
nenumarate familii in stare de a munci.
Pe lIngO aceasta rambursare, mai trebue avuta in

vedere i economia ce s'ar prilejui comunei prin

suprimarea cheltuelilor niciodati sfarite pentru
amenajarea strazilor deschise in contraventie, caH

reprezinta multe milioane anual.

' De asemenea trebue socotita imensa ameliorare a
sanatatii acestor populatiuni sarace, reducerea epidemiilor i a multor boli sociale i a cheltuelilor
ocazionate de ele.

In sfarit, numai aceasta operatiune va putea

schimba aspectul aa de putin recomandabil a mahalalelor noastre.
Solutia locuintelor individuale cu calcan lipit de
calcan nu este desigur singura posibila. Solutiunea
locuintelor in case-bloc poate fi i ea destul de interesnt i ar putea fi incercata. Credem insa ca.
ea nu se potrivete mentalitatii i obiceiurilor muncitorilor romani, proaspeti veniti dela tara i obinuiti cu un trai cu caracter rural. Deasemeni, solutiunea caselor-bloc exclude achizitionarea locuintei,
convenind numai Inahirierii, aa cum se intampla

in tarile industrializate cari au construit astfel de

locuinte. In sffirit aceste blocuri au o influenta
certa in favoarea codnunismului, pe c'and locuinta:
www.dacoromanica.ro
,,

21

individuala i proprietate a muncitorului combate

aceasta tendinta, caci leaga pe cetatean de pamant.
In orice caz inainte de a se porni la o campanie
.de construrctie pe scara mare, ar fi nimerit a se face
:o experienta cu un prim lot numai de cateva sute
de locuinte din ambele sisteme.
Locuintele pentru celelalte eategorii sociale ale
populatiei oraului, fara a fi ideale, nu prezinta asemenea defecte ca cele ale micilor muncitori, i cu
unele corective de introdus in regulamentel d consructiuni i alinieri, pot fi pe viitor satisfacatoare.
V. ZONELE ORASULUL

Tendinta de specializare manifestata din ce in ce

mai marcat in toate ramurile activitatii omeneti,
impune 1 diferentierea teritoriului unui ora in
zone in cari nu se admite de cat un anumit fel de
activitate. Aceasta impartire trebue insa astfel conteputa in cat sa nu aduca perturbatiuni importante
vieii economice i sociale, ci din contra, sa dirijeze
curentele sanatoase ale evolutiunii activitatii orkeneti. In aceasta ordine de idei prin proectul de sistematizare, s'au fixat urmatoarele zone:
a) Zona rural (non aedificandi), in care prin. .
cipial nu sunt admise constructiuni afara de urmatoarele exceptiuni: ferme (pe terenuri mai mari de '
2 ha. cand se afla la drumuri recunoseute 1 de 10
ha., cand se afla la drumuri nerecunoscute; apoi
-sanatorii, institute de cultura, uncle industrii cari
prezinta pericol i trebuesc compleet izolate, etc.
Toate acestea numai cu autorizatii de constructii
tliberate de mimkipiu, 1 in anume conditii de es;

www.dacoromanica.ro

22

tetica and aunt pe arterele de penetratie sau alte

osele importante.

b) Zona rezidentialii, in care aunt permise numai locuinte i exceptional unele pravalii sau ateliere, izolate i exploatate de inski locuitorul res-

pectiv.

c) Zona protejaa, in care sunt admise pe Tanga

locuinte, i uncle industrii sau comerturi cari nu:
aduc turburari locuirei linitite 1 sinitoase, fie prin

alte efecte suparatoare. Aceasta zona corespunde

aproximativ actualului carder central al ormului,,
situata In interiorul oselelor inconjuratoare.
d) Zona mixtii, in care este admis acelai amestee
de locuinte, comert i industrie, tolerandu-se oare-

cari turburari ale locuirei linigtite prin sgomot,

trepidatiuni, fum, etc. dar intr'o masura care sg nu
pericliteze sa..nitatea locuitorilor. Aceasta zona corespunde unei stari de fapt i cuprinde deci cateva
regiuni cu caracter deja industrial din Dealul Spirei, Colentina, Dudeti, etc.
e) Zona de afaceri. A)ceasta corespunde unui
sambure
al oraului uncle nu s'ar permite locuirea
.de cat exceptional,
dela etajul al II-lea in sus, res. tul fiind destinat comertului. Comertul nu este limitat nici de cum la aceasta zona, ci se intinde i
in zonele mixta i vrotejata>>. Irma in aceasta
zona centrala (un fel de city) s'ar permite inaltimi mai mari deck cele obinuite.
f) Zona industrialii, este destinati exclusiv industriei, cu interdictia de a fi locuita cu exceptia di, rectorilor de intreprindere i a personalului de paza
indispensabil. Zona se imparte in doua: zona saluj brii, mai aproape de ora, i zona insalubra situata
la oardcare departare. Un regulament special ar cla:

www.dacoromanica.ro

23

sifica industriile in doua categorii corespunzatoare.

g) Zone speciale. Acestea cuprind diverse institutiuni, cari scapa unei reglementari generale, i sunt

a se determina dela caz la caz. Astfel sunt: zona

militarl, zona C.F.R., cartiere de invatamant, spitalele, cimitirele, targurile 1 pietele de alimente,
etc.

h) Zona spatiilor libere, descrisa ceva mai departe.

VI. CLASE DE CONSTRUCTIUM.

Comitetul de lumen a anexat la planul director

de sistematizare o schema de regulament de constructiuni, in care prevede impartirea teritoriului intreg al municipiului, in 6 clase de construcciuni,
cari corespund unor anume prevederi in ce privete
inatiinea de dat constructiilor, procentul de suprafag construibil, dintr'o parcela, precum 1 alte prescriptii relative la marimea curtilor, prospectul necesar in fata ferestrelor, etc. Se prevede o densitate
de constructie ce merge crescand dela periferie catre centru, Inland seama de destinatia constructiilor,
de largimea strazii, in sfargit de valoarea medie a
terenului. Astfel, se merge gradat dela 2 caturi in

zona rurala i 5% teren construit inteo parcela,

pana la 70% teren construit in zona comerciala i
24 m. Inaltime, permitand pana la 8 caturi. Prin

clasificarea intocmita, se prevede in general, o ra. rificare a constructiilor, cari lasa astazi curti prea
mici, nehigieniCe. Regulamentul actual, intocmit in
anul 1928 permite o prea mare utilizare a terenutilor pentru constructii, lasand curti prea mici,
ceea.,
www.dacoromanica.ro

24

ce constitue un mare defect din punctul de vedere

al igienii. Din aceasta cauzi vedem cum se construesc case inalte de 7-8 etaje cu camere care nu
au lumina de cat din adevarate puturi uncle nu patrunde soarele. Mirosul lazilor de gunoae i al bucatariilor, praful covoarelor scuturate, lipsa de primenire a aerului, formeaza in aceste curti prea mici
inconjurate de cladiri inalte, o atmosfera irespirabila, neigienica, care patrunde 1 in interiorul locuintelor. Aproape nu mai exista ora in apus, care sa
permita curti aa de mici ca regulamentul de constructii din Bucureti, de aceia am propus marirea
curtilor i micorarea procentului de suprafata construibila dintr'un lot. Prin aceasta masura propusa
de noi, in viitor locuitori vor trai in mai bune conditiuni de igiena (aer, lumina, soare) i vor profita
de intinderea excesiva a orau.lui. Totui, un calcul
aproximativ arata Ca, cu toata aceasta rarificare, Bucuretiul poate confine in aglomeratiunea urbana,

circa 1.300.000 locuitori, iar in panne suburbane

Inca 500.000, in total 1.800.000, cifra ce dupa toate
probabilitatile nu poate fi atinsa nici in 50 ani.
S'ar putea emite obiectiunea ca trebuiau restrinse
zonele cldibile i mai mult. Aceasta insa nu este
posibil pentruca perimetrul acestor zone cladibile a
trebuit sa constitue anvelopa tuturor palcurilor
cladite, uneori foarte razIelite, lasand intre ele
spaii necladite earl au trebuit sa fie inglobate.

VII. SPATII VERZI, TERENURI DE JOC.

Toata lumea este de acord asupra importantei

plantapilor i torenurilor de joc in viola unui ora;
toata lumea recunomte ca Bucuretiul are foarte pu.

www.dacoromanica.ro

25

tine spatii verzi i cele existente foarte ran repartizate. Daca se socotegte ca raza de influenta prac-Rica a unei gradini nu trece de 1.200 m. adica circa

15 minute de mers pe jos, se poate vedea dintr'o

reprezentare grafica ca numai jumatate din numarul locuitorilor oraului pot beneficia de spatiile
verzi existente, dei acestea sunt Inca cu totul insuficiente. Pentru a se remedia acest rau, in planul
director de sistematizare s'a prevazut un intreg sistent de spatii verzi gi de terenuri de joc. In acest sis-

= se prevad intai mici squaruri precum gi gradini de copii mici i terenuri de joc pentru copii
de gcoli primare, apoi gradini i parcuri urbane,
paralel cu terenuri de joc pentru elevi de coli secundare, in sfargit, parcuri mari i paduri in raza
municipiului, terenuri de sport regionale pentru
ndulti i un mare centru sportiv pentru mari reumiuni sportive nationale i internationale.
S'au mai prevazut alei i fagii plantate, condufind spre parcuri sau legand pareurile intre ele.
S'a renuntat la ideia unei centuri de plantatie de
mare latime la periferia oragului, ea fiind nerealizabila prin cheltuelile enorme ce ar ocaziona, gi
ineficace ca efect hygienic grin marea departare de
unele cartiere. S'a preferat in locul unei centuri uniforme, trecand peste cartiere cladite, a se crea
palcuri compacte de verdeata in diferite terenuri
virane, i inaintand ca nite pinteni spre centrul
oragului. Toate aceste palcuri sunt legate prin fii
verzi, de dimensiuni variabile, dupa posibilitiJe
locale.

In felul acesta, pe langa complectarea Parcului

National, s'au prevazut divene parcuri: intre os.
Cotroceni i valea Dambovitei, pe terenurile Muni.
www.dacoromanica.ro

-- 26
eipiului, a Pirotechniei i a clitorva proprietiti particulare, In cfimpul Caraca (lang Regie); in groapa Cutarida (gos. Colonel Ghica) ; pe locul hipodromului Floreasca i velodromului T. R. 0. B.;
grAdina Tei mArit'A, la gara Obor-Tfirgul Moilor;
la sud de os. Iancului (Vatra Luminoasa) Gropile
Ganovici, etc.; dela Str. Turturele spre Dudeti;
Valea Plngeirii u Dealul Piscului, Oita' la vAcireti; dealul Arsenalului, grAdina Marealului Fillpeacu; la piata Sf. Elefterie; terenul Soc. de dare

la semn, al fabricei Gib, Vaal la Azilul Elena

Doamna, etc.

In afara aglomeratiunei s'a prev-izut amenajarea

ca pare a aproape totalit4ii malurilor lacurilor formate de rfiul Colentina, a malurilor Dambovitei in
amonte gi in aval de Bucureti, precum gi a piidurii
ifineasa pini la linia forturilor. Apoi se recomandi
amenajarea ca paduri i parcuri comunale a padurilor 1 lacurilor dela Cernica, Ciorogarla, Pusnicul i
Pantelimon, etc.
i.

Totalul plantatiunilor in interiorul aglomeratiunei urbane s'ar ridica la circa 1.672 ha. ceeace revine, pentru o populatie viitoare de circa 1.300.000
locuitori, la aproximativ 13 mp. de cap de locuitor.

Totalul plantatiunilor exterioare s'ar ridica la

circa 6.516 ha., ceeace, pentru o populatie viitoare

- de circa 1.800.000 (Cuprins suburbanele) ar reveni

.

la circa 38 mp. de cap de locuitor, cifril satisficgtoare, dar nu exagerat cci sunt larg dephite de
unele orage strine.
.

!!.

(eV'

www.dacoromanica.ro

27

VIII. CIRCULATIA.

Pe harta Europei, Buctiretii sant cel mai mare

ora din sud-estul continentului, in afara de Buda-

pesta, i poate avea un rol din cel mai mare in

aceasta parte a lumei.
Nu trebue sk pierdem din vedere faptul acesta.

Pe la noi ar trece traficul nord-sud al Europei

rkskritene; tot pe aici ar putea duce o ramuri a
liniilor aeriene Europa-Asia, Anglia-India, RusiaPeninsula Balcanick, etc.
Exist numeroase proecte internalionale de autostrade i de linii aeriene care trec prin Bucureti.
In ceeace privete situatia capitalei pe harta tk-

rii, aezarea ei la marginea de sud a Orli face ca

cele mai importante &Ai de comunicalie sk duck spre
nordul oraului.

;,
::

1. CALEA FERATA.

Capita la este deserviti insuficient de cile ferate.

In partea de sud-est nu avem girl pentru marfuri i
pentru industrie; girlie i liniile existente sant la
acela nivel cu strazile; nu este o gark de eoletkrie; nu sant girl. de formatie, etc.
Existi circa 60 de incrucikri ale liniilor ferate
.

cu strazile oraplui i toate sant pasaje de nivel.

Circulatia cu exteriorul este opriti gi periclitati de
trecerea trenurilor de marla gi cAlktori. Suprmarea
incrucikrile la nivel e absolut necesara dar ar costa
trei sferturi de miliard. De aeeia comitetul preconizeazA o transformare radical a. a cailor ferate la
Bucuregti, prin aezarea liniilor noi la alt nivel de
. _

www.dacoromanica.ro
n

28

-cat solul, lucrare ce se va face bineinteles cu timpul, dar la care vom ajunge in mod fatal, cum s'a
facut in toate oragele mari din apus.
.

a) Traficul indepartat de ealatori..

Gara de Nord a fost transfonnata aa cum a fost

transformata, astfel ca satisface cerintelor pentru
20-30 ani, degi prezinta uncle insuficiente chiar
de pe acum (peroane prea scurte; plan incurcat
provenit din eirpitura unei cladiri vechi).
Solutia radical ar fi linia care si traverseze oragul dealungul Dambovilei, prevazuta cu mai multe
gari, in genul liniei care trayerseaza Berlinul.
Pela Grozaveti ar intra in ora liniile dela Ploeti, Titu gi noua linie Rogiori; pe la Abator ar intra in ora liniile Giurgiu, Oltenita, Constanta gi
noua linie Urziceni, Brila, Basarabia.
De oarece posibilitalile de infaptuire sant foarte
indepartate, nu am prevazut in plan aceasta solutie, ci am lasat numai posibilitatea deschisa.
Pana atunci capitala ramane in situalia actuala,
cu unele imbunataliri.
b) Modificriri i complectari de linii ferate.
In proem propunem suprimarea liniei Mogogoaia-

'0bor care trayerseaza cartierul Tei la nivelul strazilor gi inlocuirea cu o linie care sa ocoleaseii pela
gara Pantelimon iar gara Obor sa ramana gara terminus.

De asemeni mentinem in proect linia noui Obor,

Vacaregti, Filaret; cu garile Cioplea, Vacaregti, Pro.

www.dacoromanica.ro

29

gresul i cu legatura la Abator cu viitorul targ devite. Ar folosi la inchiderea inelului de cale ferata
in jurul oraului i la deservirea cartierelor industriale care ar lua natere in aceste parti ale orasului.

Linia existenta Gara de NordDealul Spirei

Filaret, ar fi mutata mai spre apus unde se poate
construi dupa principii moderne.
Este bine inteles c nici o linie i nici o gara nu
va putea sa. mai ramana la acela nivel cu solul.
Liniile se vor arza in rambleu sau in tranre dupa .
situatiile locale.

Prin aceste linii noi, s'ar irnbunatati trafkul de

In&funi i s'ar deservi industria.
Pentru coletarie, proectul prevede o gara de Cole-

tarie pe terenul cailor ferate de pe malul stang al

Dambovitei in fata Uzinelor Comunale Grozaveti.

c) Pentru traficul apropiat: legatura oraplui cu

satele invecinate i Cu regiunea inconjuratoare, nu.
propunem cai ferate de infiintat pentruci astazi, in
epoca_automobilului astfel de cai ferate vicinale nu
mai sunt rentabile.

Propunem pavarea tuturor oselelor care leaga

oraul cu exteriorul i servicii organizate de autobuze.

Dar lasam deschisa totui i posibilitatea de infiintari de cai ferate vicinale, rezervindu-le teren

dealungul arterelor de penetratie, in caz daci in

viitor se va ajunge la aceasta solutie.
Galea ferata a forturilor ramane cum e, ca o rezerva pentru caz de razboi, i poate i pentru alte
utilizari ce s'ar ivi cu timpul.
t,
.

d) Metropolitane. Prin metropolitane nu ;meltgem portiuni de linii de tramvae trecute in tunel i.

www.dacoromanica.ro

30

nici ci ferate pentru trafic indepartat, trecute iaiarhi in tunel.

Metropolitane sant linii ferate pentru trafieul urban, construite astfel in,cat sa nu alba nici o incruciare u alte vehicule i sant conduse sau deasupra
-sau dedesuptul strazilor. Metropolitanele tealizeaza
transporturi rapide i in masa.
Acest sistem de transport are nevoe de un capital
enorm de investitie, i nu este rentabil de cat la o
circulatie foarte mare, pe care Inca nu o avem.
Daca totui se vor gasi eapitaliti pentru o astfel
-de intreprindere, sistemul de artere de circulatie pe
care il propunem prin plan, poate fi utilizat pentru
constniirea in subsolul lor a liniilor de metropolitan care, la suburbane pot fi construite in !trainee
deseoperita dealungul arterelor de penetratie.
2. AVIATIA

I NAVIGATIA

Pentru aviatie s'a prevazut in proect marirea aeroporturilor existente, Baneasa i Pipera.
., Marirea aeroportului militar Pipera se face prin
devierea oselei Bolintineanu-Pipera indepartand-o

-de hangare, i prin mutarea mai spre nord a caei

ferate.
Terenul dela Baneasa, (Aviatia Civila i Cidna)

.care e legat cu oraul prin oseaua nationala Baneasa-Otopni, mai ebtine Inca o legatura printeo
noua osea prin satul Herastrau.
Terenul de aviatie dela Cotroceni este mentinut
prin proect.
In nrivinta cailor navigabile, prevederile proectului sum rezervate. Este cunoscuta i recunoscuta importanta lor asupra desvoltarii economice a oraplor

www.dacoromanica.ro

31

--

ar fi de dorit ca i In regiunea Bucuretilor ele sa

poata deveni o realitate. Din lipsa unei pareri ofi-.
ciale bine formate, nu am socotit a avea caderea
sa ne prornintam noi asupra solutiunilor de adoptat.
Am previzut Irma dispozitiuni in plan cari rezerva
posibilitate crearii oricand a cailor navigabile propuse "Ana in prezent cu dezvoltarea de pOrturi necesara. Numai solutiunea care prevede un canal i
un port in partea de Sud-Vest a oragului, deja cla-dita destul de intens, nu a-putut fi prevazuta.
-gi

3. CIRCULATIA RUTIERA.

a) Legatura oragului cu exteriorul prin osele.

:

In secolul trecut caile ferate au revolutionat viata

popoarelor. In epoca actuala, automobilul transforma modul nostru de trai, inteo masura de care
Inca nu toti ne dam seama. Circulatia automobila,
ca mijloc de transport de calkori i marfuri dela
o localitate la alta, catiga din ce in ce mai mutt
teren i crete neincetat. De aceia e necesar sa avem
osele bune, care sa permita viteza mare.

In acest scop s'a previzut in plan ca arterele de

penetratie sa fie leargite la minimum 48 de metri,
astfel ca pe ele s putem avea trei pirti'carosabile
.distincte. Una pentru virculatia rapida usoara i de
tranzit, arzata in mijloc i cu incruciari cat mai
rare, i alte doua laterale, pentru circulatia grea,
local, i cu viteza redusi, pe unde s mearga i
carutele care astfel nu vor veni in conflict cu automobilele rapide.
In afara oragului i a vetrelor de sat, arterele de

penetratie vor mai avea in plus o fie de rezerva,

www.dacoromanica.ro

32

care poate fi plantata, ajungand la o largime totali

de 100 metri, dupa cum am aratat la capitolul privitor la delimitare.
Pentru a se putea realiza largirea treptata a arte-

relor de penetratie la 48 metri, in ora incepand

dela incruciarea cu mica ferata 1 mergand spre:
exterior, iar in suburbane pe toate portiunile care
traverseazi vetrele de sat, s'a prevazut o servitute
de retragere de 24 metri din axul oselei pentru
toate cladirile ce se vor construi in viitor, masura
care se aplica de altfel de cativa ani.
Aeeasta retragere a cladirilor noi dela osele
cea mai importanta i mai buna masura in materie
de sistematizare, care s'a luat in capitala dela razboi incoace: impiedicarea strangularii arterelor de
penetratie i largirea bor.
Bi o recomandim pentru toate oselele nationale
din toata Tara, afara de regiunile muntoase: oricecasa ee se va construi in viitor la o osea national4
in camp i in sate, (uncle e posibil i in orae) si
fie retrasa la cel putin 24 metri masurati din mijlocul oselei. Astfel casele s'ar mai departa de praful oselelor, carutele care stationeaza in fata carciumelor ar arvea loc uncle sa traga i cireulatia automobilelor ar fi mai uurata.
Avand in vedere ca arterele care merg la nord fae
legatura capitalei eu ora, s'au proectat unele Osele
de penetratie noi: una dela Chitila la Ciurel 1 deaici dealungul Darnbovitei in ora; alta paralela cu
oseaua nationala Otopeni-Baneasa i pe partea ei
de apus, dela satul Odaile, prin padurea Montesquiou, pe la apus de institutul Cantacuzino de Serovaccin, intrand apoi in ora pe la hipodromul Biineasa, b-dul Markti, Str. Clucerului i continuan-

www.dacoromanica.ro

33

du-se printeun nou bulevard proectat a traversa

,oraul dela Str. Dr. Felix pant la parcul Carol i
oseaua Giurgiului; a treia dela Tunari pe la rasa-

rit de oseaua nationala Bucureti-Ploeti, leaga padnrile din nordul oraului cu parcul national i in
tra in ora prin Ca lea Floreasea.
Aceasta din urmi osea poate fi prelungit 'Ana
la Snagov.
Autostradele la noi4 nu sant, pentru moment, de
actualitate, atata timp cat nici oselele obinuite nu
sant pavate sau impietruite; totui, in viitor, ar putea lua fiinta. Locul ior este pe fafile largi dealungul arterelor de penetratie, unde se vor construi la
alt nivel de cat al solului.
Noua osea proectata in planul director de sistematizare a lega parcul national cu padurile din nor-

dul oragului gi eventual cu Snagovul, ar putea fi

construita kla inceput ea autostrada.; de asemenea
i noua osea Ciurel-Chitila.

b) Circulafia rutierf in ora i suburbane.

Faci de creterea circulatiei cat gi de nevoia populatiei de a se deplasa de mai multe ori pe zi dela locuing la local unde ii are ocupatia, se simte nevoe
de cai de comunicatie numeroase, care sa permiti
transportul rapid gi eftin. Reteaua existenti de strazi
fiind inapt pentru aceste cerinte i fiind imposibil
gi nepractic de a schimba i transforma toate strazile
Comitetul de Lucta propune o solutie prin
creiarea unei retele de bulevarde, retea eompletata
eu alte artere secundare care sa satisfacil toate cerintele circu1aiei. Restul strazilor e va rasa in Etta-

www.dacoromanica.ro

34

rea actuali, neavind a servi decat unei circulatii pur

locale.

Este o solutie radicala, insii singura care se poate

&and ormului posihi1iti de desvoltare
adopta
rationali. Este singura care transformi o situafie

haatici inteun sistem clar i practic.

Prin aceastA metodi, care pare costisitoare, se
eviti chelteueli inutile. In adevir, conform planului
de sistematizare din 1921, trebuiau acute exproprieri pe fiecare stradi
lira' a fi ajuns totui la
creiarea unui sistem de artere de circulatie rational,
sistem care ar fi trebuit totui realizat odati. Pe
and prin planul ce propunem, se trece dela inceput la realizarea seheletuflui de circulatie, lisfindu-se

strizile secundare aa cum sunt, (cu mici exceptii

inevitabile).
Mijloacele de transpolt in comiun pe care le avem
in vedere pentru moment, sunt tramvaele i autobu-

zele. Cu timpul, tramvaele vor fi desfiintate din

centru i duse dincolo de inelul al III-lea (Stefan
cel MareMihai Bravu, etc.) rimfinfind autobuinsii bine organizate i utilate pentru a satisface noilor nevoi. Arterele de circulatie propuse,
zele

fiind largi, pot permite la suprafata lor circulatia

acestor vehicule, iar in interiorul lor a metropolitanelor viitorului, sau tramvaielor in punctele centrale ale ormului.
IX. ARTERE I STRAZI
Din punctul de vedere al circulatiei, nu toate strizile sunt la fel. Uncle nu servesc de east ca acces la
locuintele aflitoare acolo i pe ele nu circuli decat
cfiteva vehicule pe zi. Altele sunt pline de vehicule

www.dacoromanica.ro

35

loata ziva gi au rol mare in circulatia oragului. Diferentierea aceasta dintre strazi se face in mod nalm-al, insa e necesar de a prevedea prin plan rolul
,ce Ii va avea fiecare strada, pentru ea si fie eroita
gi dimensionata in raport cu functia ce va avea.
Din punctul de vedere al circulatiei, in planul ce
perzentam, strazile sunt impartite in urmatoarele 4
ZruPe

1. Artere de circulafie, care strabat crawl, legfindu-1 cu periferiile gi suburbanele, 1 pe care se

poate circula cu mijloace de transport in comun.

2. Strazi principale de circulafie, adici strazi

mai putin importante ca arterele, Ins destul de largi
ca s poata primi i ele mijloace de transport in co-

-mun.

3. Strazi secundare de circulacie care au numai

un rol local, legfind diferite strazi vecine intre ele
gi colectand circulatia spre una din artere sau strazi
principale.

4. Strazi de acces la locuinte, care dupi cum le

area numele au in primul rand rolul de a permite
accesul la locuinte i numai in al doilea rand au
cateodata circulatie de transit.
Tot aici intra 1 fundaturile.
1

1. ARTERELE DE CIRCULATIE I STRAZILE PRINCIPAL E

Dei o sitatistica a circulatiei pe strazile Capitalei

nu ne poate da ea singur indicaiuni asupra celor

ce trebue s proctam Sn planul de sistematizare, totui ea prezinta mare interes pentru 0 orientare ge-

www.dacoromanica.ro

36 7
neral i pentru cunoaterea unor anumite probleme de interes mai limitat.
0 asemenea statistici nu s'a ficut Inca la noi i
ar trebui facuta pe scari mare, mai multe zile dea-!
rfindul in diferite anotimpuri, pe toate strizile imp ortante.

Pada la intocmirea unei astfel de statistici a circulatiei, care necesiti concentrarea cfitorva sute de
functionari de incredere, am flea noi o numfira.:
toare de vehicule in cursul anului 1934 in mai multe
puncte ale oraului, cu funCtionari ai biroului comitetului.
S'au facut 241 observatiuni In intervalul dela 23Mai la 21 Septembrie 1934, cu eohipele noastre for--

mate din ate 8-10--12 functionari.

Pe baza numaratorilor s'au &exit o serie de grafice din care rezulta unele lucruri interesante.

Cele mai multe vehicule circula pe bulevardut

Bratianu la nord de statuia Bratianu, in sensul dela
nord la sud i anume s'au numarat 824 vehicule de
tot felul pe ora, inteun singur sens (26 Mai 1934,
ora 10). In celalt sens au circulat in acela timp numai 666 vehicule. (Deci, in ambele sensuri, la un
loc, 1490 pe or5).
Pe Calea Victoriei, in aceiai zi, la ora 12, la intersectia cu b-dul Elisabeta, s'au numarat numai
593 vehicule pe ora.
Ca observatiuni generale mentionam ca trasurile
cu cai in central oraului reprezinta circa 10-17/o,
din totalul vehiculelor care circula.
Mai rnentionam c mijloacele de transport in comun (tramvae i autobuze) au pentru circulatia in
ora o importanci molt 'mai mare de cat vehiculele
individuale
sau mainile de piatii.
_

www.dacoromanica.ro

37

La b-dul BrAtianu, langa piata Bratianu, au circulat la 26 Mai inteo ora 235 vagoane de tramvai,
806 automobile turism gi 98 autobuze in ambele ssn-

,suri, deci de 2,4 ori mai multe automobile indivi-

luale deck tramvaie i autobuze la un loc. Insa

numarul persoanelor transportate cu tramvaiul i
autobuzul reprezinta 88%. din totalul calatorilor,
pe and autamobilele individuale nu au transportat deck 9% din totalul calatorilor.
La Hala Ghica s'au numarat 509 vagoane de tramvai pe ora adica 78,7% din totalul vehiculelor; numarul persoanelor transportate de tramvai in acest
pullet este evaluat la 15.270 pe ori, al celor cu antobuzul 1071 i al celor cu automobile individuale
22 pe ora.
Importanta Caei Victoriei fat.a de b-dul Bratianu,
.

din punctul de veder al numaralui alkorilor din

vehicule, este cu mult mai redusi: in calea Victoriei, la intersectia cu b-dul Elisabeta, vehiculele
transporta pe ora 1853 calatori cu autobuzul 1 274

calatori cu automobilul pe ora, pe and in b-dul

Bratianu, au circulat in acela timp 7050 calkori
cu tramvaiul, 1666 cu autobuzul i 887 cat automo-

bil individual, adica in total circuli de cca. 4 ori

mai multe persoane cu vehiculele pe bulevarclul
Bratianu de cat pe Calea -Victoriei.

Am expus ping aci o serie de rezultate ale statisticei circulatiei vehiculelor, pentru a pune in evidenti c marele masse ale populatiei se transporta
cu tramvaiul gi autobuzul, i c numai un numar

cu totul redus de calkori, circula en automobilul

inflividual. Or, pentru amenajarea circulatiei, mas:sele intereseaza mai mult; problema pirncipala consta" in a organiza circulatia astfel ca rnijloacele de
www.dacoromanica.ro

38

transport n convun sa poatei deservi intreaga supra-.

MO a ora.lului.
.

Pe de alta parte, daci randamental automobile-lor este cu totul redus in ceeace privete numaruf
persoanelor transportate, ele nu pot fi neglijate la
stabilirea retelei de circulatie, caci sunt cele mai
numeroase vehicule.

Tinand searna de toate acestea i de faptul ca in

haosul de strazi actual ne trebuesc artere drepte care
sii strabata oraul dela un capit la altul, noi am proectat o retea de artere de circulatie, complectata cu

o serie de strizi principale, astfel ca din orice

punot al oraului, un dilator sa gaseasca la distanta de cel mutt 5 minute de mers pe jos, adica la
300 metri maximum, un mijloc de transport in comun. Spre centru unde circulatia e mai mare, arte-rele proectate sunt mai apropiate uncle de altele,
spre periferie sunt mai risfirate.

Reteaua de artere de mare circulatie pe care le

propunem, se poate denumi un sistem radial, corn-

binat cu altul circular. Fara a rimane la sisteme

rigide, denumirile arterelor le facem dupa punctele

cardinale sau dupa inelele pe care fortamente le

forsneazi prin intretaerea bor. Distingem deci, o serie de artere nord-sud, altele est-vest, altele inelul'
I, inelul IL inelul III i inelul IV.
Arterele Nord-Sud pe care le prevedem in proectill nostril, sunt urmatoarele:
'
r

a) Artera centrali, formata din oseaua PloetiBucureti, Sos. Kiseleff, bulevardele: Lascar Catargiu, Tache Ionescu, Britianu i prelungirea lui pn

www.dacoromanica.ro

39
la Valea Plangerii, au eirea din ora pe Ca lea Serban Vodi i Sos. Giurgiului.
b) Soseaua Pipera, Ca lea Floreasca, str. Po lona

pe la gradina Icoanei, prin o artera noua care traverseaza Bulevardul Carol la biserica Armeneasci,
pe langa liceul Matei Basarab, ajunge la intersectia
stir. Traian cu Ca lea Dudeti pe care continua, eind

afara din ora.

c) Soseaua Targovite, Sos. Col. Mihail Ghica
prin strada Dr. Felix, traversfind strada Buzeti, se

continua prin o stiapungere prin blocuri de proprietati

cu o artera noui, ce trece printre localul
Ministerului Instructiunii Pub lice i liceul Sf. Sava,
apoi pe lfinga latura de est a gradinei Cimigiu,
traverseaza bulevardul 'Elisabeta in axul Ministerului Lucrarilor Pub lice, i pe cele doui strazi laterale ministerului, ajunge in piata Mihai-Vodi. De
aici, prin o alta artera noua, ce trece pe lfinga biserica Antim, ajunge in piata Mareal Joffre, i pe
str. Dr. Istrate se continua pe langa calea ferata spre
Giurgiu eind din ora i unindu-se cu oseaua nationala Giurgiu.
Artere Est-Vest sunt:

a) Soseaua PantelimonIanculuiB-dul Pache

ProtopopescuCarolElisabeta pana la podul Sf.
Elefterie pe cheiurile Dambovitei 'Anil la podul Cotroceni i prin Sos. Cotroceni-Bolintin se continua
spre exteriorul oraului.
b) Paralela formata din Sos. Vergului, Calea Calarailor, Bd-ul Maria i Calea Rahovei, care se continua cu oseaua nationala spre Alexandria.
c) Soseaua Colentina, continuata dela Moi cu artera noua ce trece pe langa liceul Cantemir, Scoala
www.dacoromanica.ro

40

Centrala, intre gradina Icoanei .1 gradina proprietatea Filipescu, pe strada D. A. Sturza largita, Str.
Al. Lahovary, traverseaza Ca lea Victoriei la Biserica A1b i apoi peste proprietati, ajunge in str.
tirbey-Voda pe care se continua liana in splaiurile
Dmbovitei, apoi pe splaiuri 'Ana' la Ciurel iar de
aici cu o osea noua se continua spre Chitila legate
du-se cu soseaua nationala.
Intersectia acestor artere transversale, prin pozitia lor in interiorul orasului, ne da primul inel, inelul central, inchis intre piata Mihai Voda i B-dul
Maria pe traseul splaiurilor Dambovitei, si care in-.
conjura centrul oraului
centru de afaceri, comertul, institutii publice, constructiile dense i
.inalte.

Afara de acest inel I

format de intersectia
transversala, avem un al doilea inel, independent
de arterele transversale pe care le intretaie.
urmeaza aproape in intregime strazi
Inelul II
existente, plecfind dela piata L. Catargiu (Romana)
prin B-dul Dacia (Vintila Bratianu), Str. G. D. Palade, Traian, prin strapungerea B-dului Maraeti
prelungit pana la D'ambovita pe B-dul Maraeti actual pana la piata Mareal Joffre, pe strada Nifon
largita, piata Principea Maria, apoi prin strapun-

geri de blocuri prin o arteri noua, transversfind

dealul Spirei ajuinge la intersectia Str. Cazarmei cu
Calea 13 Septembrie, apoi pe langa 0. N. E. F. co,
boara dealul, si prin str. Berzei se continua pana la
Str. General Anghelescu i pe aceasta 'Ana in Calea
Grivitei, de unde de pe traseul B-dului Dacia pre,
traversand CalUngit, ajunge in piata Romana
lea Victoriei pe latura Academiei Romfine.
Inelul III este format din oselele actuale, Basa,
L.

www.dacoromanica.ro

41

Tab, Bonaparte, Stefan eel Mare, Mihai Bravu papa'

la intersectia cu SOS. Vitan, apoi o artera noua care
-traverseaza Dmbovita la Abator pe lfingi care trece,
ureand dealul Piscului i adaptandu-se terenului
ajunge in Sos. Oltenitei De aici prin strapungeri se

continua pe str. Sebastian pe care merge pfina in

Sos. Doamnei i se inchide cu $os. Crfinga0-BasaTab).

Pentru acest inel s'a abandonat in partea de sud

traseul oselei actuale PanduriViilor, de oarece
acestea sunt prea aproape de aglomeratia centrala i
de inelul II.
Aceasta portiune, din traseul vechei centuri, urrneaz s ramana ca bulevarde de deservirea cartierlor ce traverseaza i sa suplineasca ringul pang a
realizarea strapungerilor necesare, i amenajerii str.
Sebastian, ca bulevard de centura.
Un al 4'lea inel
periferia
a fost prevazut
pentru legatura comunelor suburbane dintre ele, i

pentru a forma o legatura intre arterele de penetratie inainte de intrarea lor in ora. Acesta a fost
prevazut aproape in intregirne paralel en linia de
de centura i de legatura
cale ferata proectata
garilor existente i proectate.
Inelele proectate au menirea s faca legatura cartierelor intre ele, s dirijeze circulatia dela o periferie la alta epusa, fr s treaca prin centrul oraului, sa' lege radialele intre ele, i impreuna cu ra-

dialele sa puna in legtur grile, aeroporturile,

centrele principale de aprovizionare cu diferitele
cartiere i cu centrul orasului.
-

In afara de arterele mentionate aici, care au o

lungime totala de cca. 120 km., proectul prevede
,complectarea lor cu strazi principale de circulatie
www.dacoromanica.ro

42

alese dintre cele existente i care vor fi amenajate

in acest scop.
Largimea arterelor este prevazuta la 42 metri, cu

trei parti carosabile: una in mijloc pentru viteza

mare i en incruciari cat mai rare, i alte doua
pirti carosabile, laterale, pentru circulatia Mead',
grea i inceata. 0 parte din ele au numai 30 metri
lirgime; acestea vor fi amenajate cu o singura partecarosabila in mijloc, care sa permiti circulatia a 6
iruri de vehicule. Strazile principale de circulatie
sunt prevazute unele pentru 3 iruri de vehicule

18, 20 sau 22 metri,

vehicule

altele pentru 6 iruri de

_ -

26-30 metri.

Nu este posibil de a arata intr'un rezumat, toateconsiderentele pentru care am ajuns sa propunem
acest sistem de artere i nu altul, pentru ce am tra-

sat arteri printeun anumit loc i nu prin alta

parte. Dar vom mentiona numai cateva din motivele

care ne-au silit sa proectim o artera pela est i nu

pe la vest de Cimigiu, adica pentru ce am dus una
din arterele nord-sud pe marginea dinspre strada
Brezoianu a Cimigiului i nu prin B-dul Sehitu
Magureanu.

1. Pentru ca distanta intre b-dul Bratianu, care

exista i acesta nou proectat, ar fi prea mare daca
1-am trece prin Sehitu Migureanu. Arcii 900 metri
in loc de 700 m. Or principiul nostru a fost ca pietonul sa nu aibi de mers mai mult de 5 minute pada
la un mijloc de transport in comun mai cu deosehire in centru.
I.
2. Pentruca o artera prin Schitu Migureanu nu
ar uura cu nimic circulatia nord-sud din strada
Brezoianu. Azi:exista b-dul Schitu-Migureanu gi e
www.dacoromanica.ro
w

43

destul de larg pentru circulatia actuala, este insi

compleetamente ineficace pentru imbunititirea circulatiei viitoare din str. Brezoianu.

3. Daca vom proecta artera prin Sehitu Magureanu, vom fi fortati s lrgim i strada Brezoianu,
pentru a face fata circulatiei in viitor; largirea aceasta este dintre cele mai costisitoare din cauza marilor cldiri construite recent.
Imputarea principalS care se aduce solutiei propuse de noi cu artera pe lnga marginea de risirit
a Cimigiului este r'A taican din Cimigiu.

Recunoatem e acest lucru este gray. Dar daca

noi, care cunoatem importanta pentru ora a spatiilor verzi i mai ales a micei oaze care este Cimi-

giul limas in centrul acestei vaste ingramadiri de

case a Bucuretilor, i care am propus prin plan, un
intreg sistem de spatii verzi, daca noi ne-am vizut

siliti sg trasam pe plan un bulevard care sa atingi

putin Cimigiul, desigur ca. nu am ficut-o deck siltii de neeesitati.

Si am cautat imediat un corectiv: noi !ulna prin

proect, din cei 163.300 mp. ai Cimigiului de azi,

numai o fie, la margine, de 5306 metri patrati;

in sehimb am proectat marirea Cimigiului cu coltill din spre str. Stirbei-Voda i b-dul Schitu Magureanu cu 7142 mp.; in definitiv, in proectul nostru nu mieoram Cirnigiul, ci din contra, mai prevedem s i se mareasea suprafata totala cu 1836
metri patrati.
Desigur c e cel mai uor lucru din lume de ..ta
.

critica solutia cu un bulevard care atinge Cimigiul. Se pot spune fraze mari i de succes, mai ales.
fall de persoane impresionabile i mai ales exage-

rand pupil pericolul in care s'ar g5si Cimigiul.

www.dacoromanica.ro

44

Dar totugi, aceasta e solutia, aceasta pe care o propunem. noi. E dureroasa, dar aceasta e.

E necesara o operatie chirurgicala a intregului

orag; va fi atins putin gi Cigmigiul
5306 metri
patrati din 163.300 mp.
dar fr sacrificii nu se
poate obtine nimic, niciodata.
Numai c chestiunea trebue judecata obiectiv,
fara idei preconcepute.
.

"

2. STRAZILE DE ACCES LA LOCUINTE I STRAZILE

SECUNDARE D CIRCULATIE

Dupa cum am mai aratat, principiul de baza al

.sistematizarii retelei de strazi, este de a proecta o
retea de artere de circulatie gi a lasa restul strizilor
.aga.cum sunt.

Pe toate aceste strazi se vor trasa in planurile de

detaliu alinierea constructiilor, Separata de alinierea strazilor.
Se vor permite la p.eriferie gi la suburbane strazi
.

mai inguste de cat cere regulamntul actual. In lac

de 12 si 10 metri largime minima, se va permite gi
8 gi chiar 6 metri in cartierele de locuinte ieftine
i uvriere, insa cladirile vor fi retrase, pentru a avea
eel putin 12 metri spatiu liber intre fatade.

Fundaturile nu stint interzise prin noul proect,

-din contra sunt considerate ca un mijloc practic de
a obtine colturi linigtite de orag, insa vor trebui s
aiba' locuri de intoarcere de eel ,putin 20 m. dia-

metru pentru ca gi viitoarele camioane grele ale

Primariei, de colectare a gunoaelor sa' poata .13Airunde.
Iar pentru a nu mai continua cu denumirea acea4

www.dacoromanica.ro

45

sta ru sunatoare, de funditura, ii om spune

sintrare spre a multumi pe toata lumea.

Pe de alta parte, cu riscul de a nemultumi pe

toata lumea, propunem ca toate lucrarile edilitare
din nou ce se fac pe aceste strazi secundare i de
acces la locuinte, precum i exproprierile necesare
pentru diferite indreptari locale, toate acestea sa.
fie suportate de proprietarii riverani dupa un ,mu. mit sistem de cotizare. Plata acestor lucrari, dupa
executare, se va face in rate mici, repartizate pe mai
multi ani gi urmarite prin perceptii. Din aceste incasari comuna igi poate reinnoi fondul pentru iii-

crri edilitare.
Desigur c aceasta masura nu va fi populara, dar
de unde s ia municipiul bani pentru a face cei 200

kilometri de strazi din periferie gi mai ales din suburbane, care nu au de loc lucrari edilitare?

De altfel, aproape toate aceste strazi, care nu au

Inca lucrari edilitare, fac parte din parcelari clandestine sau aprobate gi deci, chiar dupa legile in vigoare, parcelatorii sau posesorii loturilor sunt obligati sa suporte costul lucrarilor edilitare. Prin urmare masura ce propunem nu este noua; inovatia
ar consta numai in faptul c s'ar. aplica.
Reteaua de artere de eirculatie dupa proectul intocmit de noi, va costa circa 3 miliarde. Suma repartizati pe 30 de ani nu este o sarcina prea mare pentru capitala gi pentru tara.

Din picate, proectul ce ni s'a cerut, soseste tarziu, adica dupi ce timp de 10 ani s'a deschurat

sea mai 'formidabill campanie de constructie din

siata Bucuregtilor, 'thipa ce nenumarate imobile im--

www.dacoromanica.ro

46

portante s'au ridicat, pe multe terenuri ce ar fi necesare realizarii arterelor de mare comunicatie.
Cetatenii platesc azi scump, greelile trecutului.
-

X. MONUMENTE I CLADIRI PUBLICE.

In afara de liniile generale ale unui plan director,
proectul prezentat mai contine unele studii de detaliu, asupra unor puncte importante din ora, ca:
1. Palatul Regal cu imprejurimile. Actualmente
acest important edificiu nu este bine degajat i pus
in valoare.
Prin plan s'a prevazut inglobarea la palat a unor

terenuri invecinate pentru ca si fie inconjurat de

strazi de jur impreiur.
Crearea unei falade spre Cimigiu, cu o strapun.gere 'Ana in aceasta grading, i-ar da o importanta
perspectiva care l'ar pune ,in valoare, infrumusefind i aceasta parte a oraului.
2. Parlainetuul.
Actuala Camera a Deputatilor este rau aezati in
Dealul Mitropoliei, pe care-1 copleete.

De altfel proectul primitiv transforma tutu', di-,

rimand Mitropolia .1 anexele, ceeace este un sacrilegiu i o eresie artistica. Pe de alta parte, clidirea

inceputi a Senatului este rau plasati inteo pozitie

prea joasa. Proectul prevede reuniunea celor dour'
Camere inteo singura cladire mezata pe Dealul Arsenalului, cu superbe perspective din toate directiunile.
.

.1:

Ministerele.

Dei ar fi fost foarte nimerit a se -crea.un cartier

al ministerelor, grupate in jurul unei mari espla-

www.dacoromanica.ro

47

nade, a trebuit totui sit se renunte la aceasta solutie

din lipsi de spatiu suficient in centrul oraului.

Mara de grupul de ministere, proectat pe locul

-vechiului Minister de Interne, celelalte urmeaza sit
iaminii tot risipite. Unul ar putea fi plasat in locul
cladirei Soc. Functionarilor Publici, care nu este la
inaltimea locului de onoare ce ocupii in piata Victoriei.

4. Catedrala este prevazuta a fi arzatii la poalele

Dealului Mitropoliei in piata Natiunei, creati pe

amplasamentul halelor central cari trebuesc mutate.

5. Priraiiria Muaicipiului este prevazuta pe tarenul din-B-dul 13ratianu intr'o mare

amenajatii
.conform machetei anexate la proect.
,

6. Academia Romani,: urmeazi a fi amplasata

dupi un proect deja aprobat.
7. Pentru Opera Rondina se propune amplasamentu,1 Senatului, prevazut a fi mutat pe dealul
Arsenalului.
8. Se prevede o Sala de festivithti i aduailri publice pe latura nordica a pietei Natiunei.
9. Amplasamentul ales anii trecuti pentru Cetatea Universitarei prezinta multe defecte privitoare la
natura solului, prea slabi, care necesiti fundatiuni
foarte costisitoare, precum i la reteaua de circula-

tiune pe care o tae in chip supirator atat pentru

trafic cat i pentru linitea Cetatii.
Prin proect, se propune complectarea actualului
nucleu cu cladirile catorva anexe ale Faeultatii de
Medicina precum i alte faculta4i, i creiara altui

centru pentru celelalte mari coli superioare (fie

pe dealul Vacaregti, fie intre Damiroaia 1 lacul
www.dacoromanica.ro

48

Bineasa (moia Stoicescu). Sena la de Agricultura

ar ramfine pe loc.
.

10. Centre regionale i Prim 2drii de Sector. Crea-

rea a astfel de centre este imperioasa, pentru a se

decongestiona centrul adevirat al oraului i pentru
a scurta drumurile cetatenilor catre autoritati.
Aceste centre presupun gruparea mai multor autoritati regionale in jurul unei piete publice, pentru
fiecare Sector.
Pentru Sect. I
pe .Sos. Stefan cel Mare intre
Ca lea Dorobanti i Floreasca.
Pentru Sect. II
la incruciarea Ca lea Dudeti
cu Strada Nerva Traian.

Pentru Sect. III

la capatul B-dului Maria (i
eruciarea cu Sos. Doanmei).
Pentru Sect. IV 7-- amplasamentul actual.

11. Proectul adoptii ideea fie a aeza pe dealul

Piscului monumentul Trophae-ul lui Traian, reconStituit, i care ar constitui un foarte interesant pullet
de perspectivi i un lac interesant de vizitat pentru

straini; daca insa dorinta regelui Carol I a fost de

a i se ridica un monument pe dealul Piscului, dorinta Ii va fi respectati.
e

XL CIMITIRELE.

Actualele cimitire sunt insuficiente. Daci nu se

raopandete obiceiul crematiunei, statisticele arata
ca pentru o perioada de 40 ani ne trebuisc circa 180
ha. de noi cimitire. Proectul prevede infiintarea a
trei mari necropole situate la oarecare departare de
ora 1 accesibil cu automobile. Una spre comuna
Militari, a doua dincolo de comuna Colentina, a
treia dincolo de satul Progresul.
www.dacoromanica.ro

49

XII. APROVIZIONAREA ORASULUI.

Gari de mArfuri. Proectul prevede desfiintarea

garii din dalul Spirei care constitue un obstacol la
circulatiune, i crearea a trei gari periferice pe circuitul inelar de cai ferate de centura.
Aprovizionarea cu krona trebue sa se adapteze
mecanismului acestei operatiuni care necesitii o serie

de operatiuni distincte:
1. Cumpararea de catre angrositi dela producatori; 2. Aprovizionarea detailitilor; 3. Cumpararea
de catre consumator.
Pentru prima i a doua operatie sunt necesare
hale de en-gros (centrale), pe cat posibil unice intr'un ora, pentruca acolo se constitue i bursa alimentelor.

Pentru came aceste hale centrale sunt la abator

unde urrneaza a fi sporite. Pentru vegetate i atte
alimente, trebuesc mutate actualele hale din locul
uncle sunt prea centrale, i impiedicand circulatia,
spre periferie, inteun amplasainent uor accesibil

atilt pentru producatori cat i .pentru detailiti.

Proectul prevede arzarea acestor hale in campul
Sebastian (intre Str. Sebastian, viitoare artera elari la os. Tudor Vladimirescu). Acest amplasament este cel mai favorabil pentrucii: a) se afla in
directia S. V. de uncle soselte rnarea majoritate a
aprovizionarii; b) este bine deservit atat de artere
radiale cat i inelare; cc) este deservit de o cale ferata prin care yin marfurile din regiuni mai depar-

tate, sau se reexpediaza marfuri in alte orar sau

statiuni balneare, climaterice, etc.
Pentru comertul de detaliu, se prevad magazine
izolate in regiunea centrala a orasului, uncle popu4

www.dacoromanica.ro

50

--

latia este densa, i hale.de cartier in regiunile peri,ferice uncle populatiunea este rara. In acest sens,
prOectul prevede desfiintarea treptata a halelor Dr.
Botescu, Amza i Traian, i crearea unor hale noi

de earlier, in regiunile periferice, in puncte bine

alese spre a uomplecta sistemul intreg de hale de
earlier.
7'6rguri. Proectul prevede pastrarea i amplificarea TArgului Moilor organizat ca targ-expozitie, i

conservarea unei mici portiuni pentru actualul targ

bi-saptamAnal pentru Marfuri volurninoase.
XIII. ESTETICA BUCURESTIULUI.

Intrebarea care se pune din pima de vedere al

esteticei este:
Are Capita la Virei o personalitate, o individualitate de sine statatoare care trebue desvoltata?
Dela prima vedere
am fi inclinati sa credem
.

so Bucuretiul e un ora,gradina
prin marele
numar de arbori i gradini particulare. Aceasta earacteristica insa, este pe cale de disparitie din cauza

diverselor paroelari, aa ta nu poate fi tinuta in

.seama pentru viitor. Din pupa de vedere urbanisBucuretiul e earacterizat printeo ftesatura de
mii de strazi i stradele
cari dau o impresie de
precum i citeva artere ce yin dela perifebaos
rie spre centru.
Intre acestea, avem i Ca lea Victoriei
a carei
poniune dela Palatul Regal i pana la nata
constitue singurul element urbanistic original al ()rap.lui. Planul nostru de sistenzatizare, avand un sistem
de artere apropiat de tipul radio-concentric
pertic

www.dacoromanica.ro

51-

mite ca Bucuretiul s'a' aiba in viitor atat artere

drepte !cat i curbe
al eiror scop primordial este
ca asigure circulatiunea. Factorii naturali dei putin
numeroi la Bucureti
totui, atatia cat sunt, s'a

cautat sa fie pui in valoare. Astfel avem reteaua

de lacuri din Nordul Capita lei, colinele din jurul
Dambovitei
cari dei modeste dar degaiate, vor
constitui totui elemente de frumos pentru Bucu,

reti.

Pietele publice vor constitui i ele uriul din elementele de infrumusetare ale oraului. Din picate,
azi nu avem deck 2-3 piete publice cari ar putea avea aceasta denumire. Restul
nu sunt decat
simple incruciari. Prin proectul de fati s'a.cautat
sa se dea mai multa atentiune acestui element de
infrumusetare, avand in vedere mai ales creiara de
noi piete arhitecturale precum i sistematizarea celor existente.

0 strada estetica, este aceea care poate oferi o

perspectiva inchisa cu o cladire frumoasa sau un

monument public. Pentru realizarea ei, s'a cautat s

se pastreze terenurile necesare L mai ales cele cari
inchid perspectiva pentru cladiri publice; indicandu-se totodata i terenurile particulare carora li se
vor impune servituti de estetica.
In ceeace privete profilele strazilor proectate s'a
cautat ca ele s satisfaca nevoile eirculatiei, dfindu1i-se o varietate mai mare prin introducerea de bande de gazon, refugii i arbori L- cari vor face sa
dispara monotonia de azi.
Relativ la ancadrarnentul strlizilor
va trebui
sa se dea in viitor o 4eosebit atentie studiului fatadelor prin acordare de premii, servitutii de estetic
impuse printiun regulament de constructiuni i ali.

www.dacoromanica.ro

52

nieri
cai prin obligatia serviciilor de Arhitectura' ale municipiului, cari vor trebui s' undareasci
realizarea plastici a cadrului arhitectural al fieciirei
piete i a fiec5rei drki. Prim 'Aria va putea impune

in anumite cazuri proprietarilor ansambluri de arhitecturi

ajutat fiind la implinirea acestui scop,
de o Comisie pentru aplicarea planului de Sistematizare>>.

La fel nu s'a neglijat a se rezerva in noul plan de

sistematizare
terenurile necesare i adecuate pentru monumentele publice
can vor contribui i ele

la infrumusetarea oraplui.
Relativ la plantatiuni, tim fiecare ce element de
esteticA de higiena' i siinkate publicA reprezintii ele

pentru amenajarea i infrumusetarea unui ora.

Parcuri i grdini publice numeroase, artere i
grupe
bulevarde plantate peluze de iarbi, flori
de arbori sau chiar arbori solitari, ii vor da con-

tributia lor pentru infrumurtarea ormului.

La fel

iluminatul public, firmele i reclamele

luminoase
chioruri de ziare, statiunile de tamvaie, cutiile de scrisori vor trebui i ele s'a fie armonios studiate.
Trebue s'a se tie c estetica este o necesitate i un

drept ca oricare altul pentru popor. Primul ora al

Prei, trebue s'a fie la inaltimewsimtimfintului artistic al natiei intregi i once sacrificiu material nu
este nici odati prea mare.
"it

XIV. STUDII DE DETALIU.

r

Odati cu intocmirea planului de sistematizare

Comitetul de Lucru, a fost ins'ircinat i cu studierea
www.dacoromanica.ro

L--

53

de urge*" a alinierei Caei Victoriei -- dela Ca lea

Grivitei i /Anti la Dambovita
solutia adoptati
fiind cea propusa de el. La fel s'au mai studiat detailat Piata Universitatii
'Piata Primariei
i
piata Victoriei
pentru care s'a intocmit i cite o
macheta, nap Victoriei, Piata Academiei Romfine,
Piata Garei de Nord precum i Parcul National din
Nordul ormului, impreuni cu parcul pentru jocuri
de copii dela Sos. Kiseleff. In afara de aceste studii
mai ample, Comitetul 'a mai fost chemat sa dea soluiuni imediate pentru diverse infiptuiri de detaliu ea: squaruri, rispantii, pasajul dela Mogoraia,
etc.'

XV. MONUMENTE ISTORICE.

Bucuretii
ma cum sunt arzati, au fost intotdeauna o arzare framantati de vremuri i oameni
Melt, azi aproape nu se mai gasete nimic

care sa-1 evoace. Arzare vremelnica, deveniti capi-

tali a Orli din consideratiuni politice

fari a Ii
nici odati o cetate
Bucuietii nu ne-au pastrat
din vechime deck o seami de manistiri i biserici
care-I strajuiau. Printre acestea citim Milnastirea
Vacareti, tezaur de arhitectura romfineascii, dar
care azi sta. inchis
pentru marele public i vizitatori. Va trebui in viitor sa fie amenajata in mijlocul unui pare .1 s slujeasei altui scop deck acela
de purarie.
Casa i gridina Ghiculetilor dela Colentina-TeiBiserica Fundenii Doamnei, Mnastirea Plumbuita,
Parcul i Casa din Leordeni, diverse alte biserici,
case vechi i parcuri particulare
ne dau atilt dt
www.dacoromanica.ro

54

se mai poate
wacterul Bucurestilor i de aceea
ele vor trebui sa fie pastrate i amenajate ca locuri
de recreatie i ansambluri decorative pentru noul
ora.
/

XVI. LEGISLATIE.

Aplicarea noului plan de sistematizare, va trebui

sa se Lica printeo lege fie aplieabila tuturor oragelor
din tari fie numai pentru Bueurefi -7-- 'care va tre-

bui sa fie un instrument de conciliere intre interesul particular i interesul general.

Printre prescriwiunile de Ordin general
legea
va trebui sa dea comunei urmatoarele, drepturi i
anume:
-

1. Dreptul cornunei de a reglementa exereitiul

dreptului de proprietate la constructiuni i a impune servituti in interesul higienei, sigurantei, aparirei nationale i. esteticei. Aceste servituti sa nu dea
dreptul la despagubiri deck daca depaesc o anumita. limita ce se va fixa.
2. Dreptul cornunei de a expropria pentru cauza
de utilitate public proprietati cu suprafata improprie pentru constructii regulamentare, zone penteu
a reparcela i vinde pentru a beneficia 'de plus valuta, zone de case insalubre sau numai imobile insalubre, precum i orice teren pentru infiintarea de
cartiere noi de locuinte 'sau de industrie.
3. Dreptul comunei de a face coma:sari urbane.
4. Dreptul.comunei de a beneficia de plus valuta.
5. Dreptul comunei de a interzice constructiuni
pe terenurile destinate desehiderilor de strazi Lau
.

www.dacoromanica.ro

55

infiintarilor de parcuri, fara a fi i1it ea le exproprieze timp de 15 ani.

i 6. Dreptul comunei de a plati exproprierile in
bonuri.

Prescriptiuni speciale pentru Thwuneti.

Printre acestea vom avea in fara 'de contributia

in bani care va fi data de catre stat i obligatia ea
proprietatile statului i a institutiunilor de stat sa
fie date destinatiunei prevazute in plan, fara nici
o despagubire dela comuna. In schimb comuna se
obliga sa renunte la plata terenurilor i proprieta-

tilor sale care prin noul plan sant destinate a se

incorpora la institutii de stat. Aceastapentruca
amentajarea Capitalei este o problema de Stat, iar nu
comunala.
una pur locala

Incheiem aceet rezumat al memoriului justificat

al proectului intoomit, cu constatarea c Bucuretii, aa cum se gasesc, 'cu partile lui frumoese
i urite, cu belugul i saracia lui, cu automobile
luxoase impbdobite cu orchidee scumpe, i care se
ciocnesc cu cantle cu boi in Calea Victoriei, en
lipsurile i cu scaderile lui de tot felul, este un pro-

dus al civilizatiei i culturei noastre aa etun le

le avem.

Noi i inaintaii notri 1-am facut, in imprejura-

rile istorice prin care am trecut, dupa mijloacele

noastre, dupa organizarea noastra, dupa technica
noastra, dupa gustul i priceperea noastra.
www.dacoromanica.ro

56

Un bun plan de sistematizare sta la batd oricarei

straduinIe de imbunatatire i amenajare a orasului,
dar planul este numai o bucatii de hfirtie.
Executarea este totul.
Realizarea planului depinde de gradul de cultura
i eivilizatie a populatiei i de progresul general al
locuitorilor in toate domeniile i in toate direcliile.

'1

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Pag.

Introducere
I.
Consideratiuni generale
II.
Continutul proectului
III. Delimitarea
IV. Problema locuintelor
V.
Zonele orasului
VI. Clase de constructiuni
VII. Spatii verzi i terenuri de joc
VIII. Circulatia
IX. Artere i strazi
X.
Monumente i cldiri publice

--

XI. Cimitire
XII. Aprovizionarea

orasului
XIII. Estetica Bucurestilor
XIV. Studii de detaliu
XV. Monumente istorice XVI. Legislatie

-- -

www.dacoromanica.ro

9
11

18
21
23

24
27
34
46
48
49
50
52
53
54

APINICEPHIL BUMENTI

-L-:-.--1,

PLAN DIRECTOR

rrrrrrr
.,----.i.-%

--.:-E.-L- 1.:::;-_,-1

PSINTEMATIZAINE

._,

,,,-- .-

'..-, :.s.0

.:.
,..;:::;i-4

111,000A 02 20

,,-.

: ''

',..
,ei.

SCHEMA ARTERELOR.
.ret:

811?

l'.

CIECULATIE

-4-

LA EMI FERMIUM
t=

IICAIR CHOI

4--

t
11.1,131, Tiaras(

of(

N.
LEGEND/
.--ALTIME EXIIITEXTE
PRSECTA1E

187CAIT NC 01111UTTFIL NI Mai

masa. insaanalum

LARGITE

Plana No. 1
www.dacoromanica.ro
i
.

-.4

..]

ANNZIAZIOL imams

NORMA ARTERELoir

PE

MAAR BUNECTIVIR
DE,

VAOCEILATIE

RI wvooat

.1t.,

\t,IIETEMOITIMAKE

,,4

.1.A174

*-.

MANNA N9. 21

,r/
IllXXITITA TWIN Ot

'

NJ

...

444

4.

N.

.'':::"---."'4,-..

--------.."-.^0. Cals.....41.

"L
AN\#'

At,

LEGEND/
4444=44, A1111.114; F.Y10iTENTE

..

InECT/TE

,,,,,raYnaararv,Taa

laiampalue sitzunica

LAI CITE

Arr DS carrrat PIO LOOS

naaraaaar airrarscreirti

"rto-,

La
4

"

Planga No, 2
www.dacoromanica.ro
y

StSTITIIT OF AP T6 GRArla

PeCIP611,

11

LI

.'
www.dacoromanica.ro