F

r.

S; t

E F'E

ri I

FII i

Noi/c b/ccurr de locuinle dtn centrul oroJului Goloti

Prof. arh. M. Locar, arh. T.

Evolceanu

RECONSTRUCITA S O C IAL IS T A A oRAS ELO R ROM iN A DIN REPUBLIC A POPULARA

s-au construit numeroase fabrici qi uzine, institu[ii de culturi, de inyilimint si sinilare, precum 9i mari complexe de locuinge. O dati cu crelterea continul a volumului de construcgie, o dati cu dezvoltarea economiei noastre socialiste Si intensificarea constructiilor de locuinge si clSdiri socialculrurale, a apirut tot mai limpede necesitatea desflSuririi acestei activiti!i in cadrul unor planuri de sisrematizare de regiuni si ora;e. Reflectind cerinlele legii dezvoltirii planice a economiei nagionale, planurile de sistematizare sint menite sl creeze cadrul general pentru o folosire rafionali a terenului, restringerea suprafegei oraselor prin construirea intensivl a terenurilor libere din interiorul lor, rezolvarea in ansamblu a problemelor ridicate de realizarea complexelor de construclii de locuinle gi social-culturale $i utilizarea completi a dotlrilor pi echipamentului existent. Elaborarea unor planuri de sistematizare realiste, in care se tine seama de fondul de construcgii existent valabil, precum li aplicarea lor in conformitate cu regulile urbanistice, reprezinti o condilie, nu numai a dezvolterii armonioase a oragelor;i centrelor populate, dar 5i a obginerii unor efecte economice favorabile. Numai prin amplasarea clidirilor conform unor planuri de sistematizare generale ;i de detaliu, se poate indeplini sarcina trasatl de Plenara Comitetului Central al P.M.R. din noiembrie 1958 de a construi ieftin, bine ;i frumos. gi oragele

in cei aproape'15 ani de la eliberarea patriei noastre, in toate retiunile

tirii

Orice plan de sistematizare se bazeazl pe doul elemente initiale principale: pe de o parte, tema-concretizati in indici de dezvoltare economici-$i pe de alta, situalia existenti, condiliile concrete ale terenului !i construc[iilor la data elaboririi proiectului pentru reconstruclia ora$ului sau centrului populat respectiv. Aceste condjtii sint in cele mai multe cazuri deosebit de grele, datoriti in primul rind mo5tenirii trecutului. lndicele de urbanizare a !irii era deosebit de scizut inainte de eliberare Mai putin de un sfert din populalia !irii locuia in oraie;i repartitia teritoriall populaliei urbane era defectuoasl. Aproape o treime din aceasti populagie a era concentrati in Eucure;ti, iar restul triia in orale mijlocii-in general, neintrecind o zecime din populatia Capitalei-sau in orase mici (tirguri). Suprafaga ora;elor era de asemenea disproporlionati fali de numirul locuitorilor, rareori fiind atinsi o densitate de 30-40 locuitori pe hectar. Greutitile legate de echiparea tehnici a unor orale avind o densitate atit de redusi se reflecti si in cifrele statistice privind lucrlrile edilitare:720/n din clidiri nu aveau alimentare cu api,800/oerau lipsite de canalizare gi 510/o nu aveau energie electrici Aspectele aritate erau agravate de contrastul PUternic dintre centru si periferie, contrast care in Capitali luase forme monstruoase. in centru apireau blocuri inalte, adipostind binci, localuri de comerg 5i locuinlele piturilor avute, in timp ce restul ora;ulul, in afari de cartierele vilelor luxoase, era prost consrruit, cu strizi nepavate, neluminate si lipsite de lucr;ri edilitare. Acest contrast otlinde$te trisiturile dezvolterii oraselor !irii noastre sub regimul capitalist, in situatia economici caracterizati Prin dezYoltarea caPitalismului autohton si pitrunderea masivi a capitalului monopolist striin El se datoreite si regimului preferential de ja[ si coruplie care domina in sinul claselor stipinitoare pini la eliberare. Peste greutlgile datorite mostenirii trele a trecutului s-au adiugat distrugerile rizboiului. Orase ca lasi, Galati, Ploie5ti, Turnu-Severin, Ora;ul Stalin, Satu Mare fi Constanta au fost crunt lovite de bombardamente si de distrugerile metodice ale bandelor hitleriste. De asemenea, Capitala a format Iinla bombardamenteloranglo-americanegi,dupi23august1944,aaviatieihitleriste. Acestea erau condiliile in care urma si se des[Sgoare reconstruclia oralelor din tara noastrl dupi eliberarea ei. Dupi eliberare au apirut, in domeniul urbanistlc, o serie de aspecte caracteristice in letituri cu imprejuririle datorite rizboiului $i acliunii masive de industrializare ce a urmat eliberlrii.

urbane, in perioada 1948-1956, de cca. 3,70/0, fagi de cca. 20/o in perioada 1930-1948. Populalia oragelor a trecut de la 3 713 139 (recensimintul din 25 ianuarie 1948) |a5474264 la 21 februarie 1956, ceea ce reprezintr., in aceiti opt ani, o creltere de peste 400/0. Populalia urban, a crescut datoritl faptului cI oraSele reprezinti, prin posibilitltile de cooperare intre industriile existente li cele noi, prin caracterul populagiei lor, unul din elemcntele determinante in amplasarea industriilor prelucr{toare noi. Populagla urbanl a crescut 5i datorit[ dezyoltlrii unor noi centre industriale in apropierea unor localitlti cu caracter rural, care au ctrptrtat caracter urban prin crelterea nivelului de trai ;i schimbarea caracterului muncii locuitorilor. Pe de o parte, situalia trea a oraselor, mogtenitl din trecut, ti pe de alti parte creSterea populaliei au avut o consecinli importanti: lipsa spaliului de locuit. Spagiul de locuit a scizut in unele ora;e puternic industrializate pinl la iumltate din cel considerat de norme ca acceptabil. Pentru imbunitltirea acestei situa!ii este necesari realizarea de spatiu de locuit in cantitate corespunzitoare. ln indeplinirea acestei sarcini este in curs de desflgurare o vasti. campanie de construclii de loculnie. Numai in 1956-1958 s-a realizat din fonduri li credite de stat. in ora$e li centre muncitoresti, osuprafagilocuibill de cca. 1 400000 m2, adici aproape 40000 de

Primul aspect caracteristic a fost necesitatea refacerii li reconstruirii ora;elor ce suferiseri mai mult de pe urma rizboiului si in cuprinsul cirora fuseserl distruse multe locuin;e, precum fi alte lucrlri, ca strlzi, Poduri, miiloace de transport, glri. Al doilea aspect caracteristic este cre$terea rapidi a populaliei orifene:ti, Aceasti creltere s-a datorat in cea mai mare misurl industrializirii masive 5i rapide a lIrii in anii ce au urmat nalionalizirii mijloacelor de producgie. Ea se otlindette in datele statistice cu caracter demografic. Astfel, datele recenslmintuluidin2lfebruariel956indiclocreiteremedieanualiapopulaliei

ln anii ce urmeazi, aceastl suprafati va fi considerabil sporiti Necesitatea realizirii in timp scurt a unui volum atit de mare de locuinle situeazi constructia de locuinte pe primul plan al preocupirilor cu caracter urbanistic. Acesta este al treilea aspect carac[eristic in domeniul construciiei oragelor.

apartamente.

Al patrulea aspect caracteristic este constitui! de aparitia localitililor noi. Aceastl aparilie este legati de crearea sau dezvoltarea de industrii si ansambluri industriale mari in loaalitifi mai mici sau chiar la oarecare distanli de localititi (Onetti, Uricani, Hunedoara, Niyodari etc.). Datoriti acestor aspecte caracteristice a crescut din ce in ce importan!a problemelor de sistematizare, iar proiectarea de sistematizare regionali si de orafe, precum gi proiectarea de sistematizare de detaliu, in legiturt cu amplasarea si organizarea ansamblurilor de locuinte, se situeazi in prezent pe primul plan al preocupdrilor in legituri cu realizarea constructiilor.
inceputul unei orSaniziri a proiectirii planurilor de sistematizare s-a produs

in 1948. prin acfiunea Ministerului Afacerilor lnterne, care a iotocmit, prin

deorage 5i localiteli. Aceste proiecte, nefiind bazate insi pe

antrenarea unor colective de proiectan!i, schite de sistematizare pentru 33 criterii gtiinlifice unitare, au mai mult valoare documentariincepind din 1949, activitatea de proiectare urbanistici a rrecut in intregime in cadrul organizagiilor de proiectarc de stat. La inceput in l.P.C., apoi in IPCEU, ISPROR, l.C.S.O.R. si l.P.B s-au intocmit proiecte generale si de detaliu cu con[inut urbanistic Statistica indici in acest domeniu al Proiectirii un efortconsiderabil. Au fost intocmite pini in prezent studii, schige 9i planuri generale pentru peste 160 de ora;e 5i localittti, Peste 30 de planuri de sistematizare teritorialI, precum ;i sute de detalii de sistematizare de cvartale 5i de amplasa m

ente.

chiar

in penrr itudii lati I or ap un de si

lui

itelile de pe litoral, studiile recente Pentru oiectele de sistematizare penrru centrul

le Viii .iiului ti litoralului Mirii Negre'

exemple pozitive studiile cele mai recente

intocmi raSelor' nu au a ii nerea ul disPr

Por

datoriti

Sasi

sau chiar Pe teren de scoPul

a

urmerit. O solugie de acest fel este rePrezentati de studiul de sistmatizare

lagi iniocmit de l.C.S.O.R. in 1951.-1955 (autor, arh Gh Fiiipeanu) ln acest studiu se ProPUnea, intre altele: abandonarea unei Per[i din oral ocupati de o treime din populalia lui, crearea unei axe monumentale, prin dirimiri masive !i edificarea de clidiri publice de un volum mai mare decit cea mai

orafu'

mare

clidire publici actuali din la;i, Palatul Culturii, care este una
clidiri de acest fel din !ari.

din

cele mai mari

nefi reasci.

sezisate la timp, nici de forurile de avizare. Uneori, in rezolvarea unor sistematiziri de detaliu s-au manifestat Pozi!ii individualiste, care au dus la necesitatea refacerii Proiectelor respective 1i,

mai de cum a S- Mar (autor,

arh.
cu

acel

importante. El tematizare Pe

singura ea volu-

in proiectele t, se datore$te

toate

endente

li la aParitia unor
l' :.i;'#.
i,',i l'"11,, i

u-5e aPlicarea legis-

cu toate milloacele

edilitare, pentru edificarea de locuinle individuale Parter' S-a aiuns astfel la men.tinerea unei densitili scizute de locuitori Pe teritoriul ora;ului, si la frrimitarea unor valoroase rezerve de terenuri centrale. Asemenea cazuri au apirut in ora;ele Baciu (parcelarea Vreiman), Craiova (strada Karl Marx :i srrada llie Pintilie), Cimpulung (parcelarea CloaSter) etc. in categoria Sreutililor ivite in calea aplicirii planurilor de sistematizare trebuie inrrisi !i lipsa ,nor acte normative in Iegituri cu crearea posibiliri!ilor de bunl utilizare a rerenurilor din ora9e, Prin PUnerea lor Ia dispoziqia organelor locale. Aceasta constituie una din cauzele PrinciPale ale firimiFirii investigiilor pe suprafaga orafului ii edificirii ansamblurilor de locuinge la marginea ora;elor. Lipsurile ce s-au vidit in concepgia de pini acum a construcliei oralelor sint pe cale de a fi inliturate li se Poate sPune ci ele aparlin domeniului trecutului. ln expuner." tovariiului Gh. Gheorghiu-Dej la gedinqa Plenari a Comitetului Central al P.M.R. din 26-26 noiembrie 195E, se arati ci: << La proiectarea noilor construclii de locuinqe trebuie si se [ini seama, in mod obligatoriu, de sistematizarea oragului ;i de regulile urbanistice, Pentru

E'

I' l'

Lacuintc
Eucur esti

in corlrerrtl Ferentott

2-Blocuri de locurnfe lo Vulcon 3-Blocurr dc /oct/rote dtn cvotLolLtl / Ones tr

1

- ( -

Noi/e blocuri de contut ole

Cdte/u >

lotLtlLti

ELrcL,r

estr

Ansamblul

dc cosc de

odthnri

Eforic

I t tl I It t T rl T

Irl

1 I 1I II

a se obqine construcfji ieftine, bune si frumoase, care si contribuie la infrumusetarea oragelor. in localitilile unde nu sint incl elaborate planurile de sistemarizare, si se intocmeasci detalii de sistematizare Pentru terenurile ce urmeazi si fie folosite>. Aceasti indrumare limpede din partea forurilor conducitoare a inceput si fie oglinditl in ultimele realizlri din ora5ele noastre. S-a inceput restructurarea pe scarl mare a centrelor oraselor pi acest fapt apare deosebit de izbitor in Capitali. Realizarile de volume mari de locuinle se Iac pe cele mai imPorrante magistrale si piele ale oralului. Astfel, bulevardele Capitalei sint completate cu blocuri noi de locuinte, iar pietele importante, cum sint piala Victoriei, piata Palatului R.P.R. 9i piaga Gtrrii de Nord, vor cipita un aspect inchegat, la scara Capitalei noastre Asemenea aspecte vor aplrea in curind 5i in alte ora;e ale jirii: la Ploiesti si la Buziu, la PiteSti ;i la Craiova. O mentiune speciali necesitl ansamblul central al ora5ului Galati, unde a fost posibili restructurarea lui totali flri a se recurge la demoliri importante. in domeniul acestui fel de realiziri nu trebuie sI uitim ansamblurile de odihni de pe litoralul Mtrrii Ne8re, ca ansamblurile I 9i ll de la Eforie, cele de la Mamaia li alte localitili de pe litoral, precum ;i toate lucririle de infrumuse[are;i organizare a litoralului, care constituie pentru proiectanli o experientl fructuoasi. Aceasti experien!e, precum li cea a Iirilor vecine ;i prietene, trebule si contribuie Ia solutionareatuturor problemelor ce privesc organizarea proiectirii de sistematizare li a aplicirii planurilor pe teren, Aceste probleme privesc con!inutul proiectelor si crearea posibilititilor de realizare a acestor
roiecte Problema conlinutului planurilor de sisrematizare are o importangi deosebitl: in aceasti privinli, proiec(area va trebui sl se spriiine pe baze noi gi conlinutul planurilor de sistematizare va trebui si capete un caracter realisc si in concordan!i cu posibilititile coocrere de realizare. Din practica de pini acum in domeniul proiectlrii urbanistice s-a aiuns la concluzia ci planurile de sistematizare foarte detaliat-e qi pe termene lungi nu corespund scopului, datorittr lipsei lor de suplege. ln multe cazuri, unele prevederi, care par valabile in momentul proiectirii, devin o frintr pentru alte elemente, a ciror realizare nu a fost previzuti de plan, dar care apar datoriti
p

Acestea 5int elementele principale ale planului general de Gare trebuie se !inl neapdrat seama. Nu trebuie sl uirim insi cA un orag, ca si triiasci, are nevoie de o organizare pe bazi de elemente subordonate si de relele de deservire de toate felurile. in acest rens, planul general va trebui si contini indica!iile esenfiale cu privire la aceste elemente. Coniinutul unui plan general, pentru a aiunge sl formeze un instrumenr practic, ya trebui si permitl trecerea imediatl la elaborarea proiectelor de sistematizare de detaliu pentru primele etape de realizare. in acertl elaborare apare ca un factor important fi ca o necesitate obiectivi, utilizarea in masl a proiectelor tip. Prin aceastl elaborare, arhitectii trec din domeniul srudiilor pe unicat, in domeniul proiectirii urbanistice concrete 9i urbanismul devine o parte esenlialI a activit5lii unui mare numer de arhitecti. Un rol important in elaborarea planurilor generale gi de detaliu revine arhitecfilor 5efi de regiuni 1i orre. Acest rol devine covirtitor in stadlul apliclrii pe teren a planurilor urbanistice. Oe cunoltintele, de experien!a, de capacitatea de organizare, precum 5i de iniliatiya arhireclilor fefi depinde in cea mai mare mfuuri reu$ita acestei apliciri. O condipie esenliall pentru ca proiectarea de sistematizare, imbinatl cu cea de investigie, si corespundl principiilor de economicitate trasate de Plenara Comitetului Central al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958, este existenla unor norme ti indici de comparalie in domeniul construc[iei orafelor. Sarcina elabortrrii acestor norme revine deopotriv{ forurilor de indrumare fi avizare li institutelor de proiectare ti cercetare in aceastl specialitare, ele rrebuind sI teneralizeze intreaga experienli pozitivl in construcfia oraSelor de

si

pinl

acum

Mai existi insi un factor a cirui contribulie este esenEiali pentru buna reulitl a acliunii incepure. Este vorba de o intelegere mai adanci gi mai vie

a problemelor de urbanism Ii sistematizare.

tinul si le

Multi proiectanii nu au

ingeles

neglijeze- Aceasti inrelegere

inci importan!a acestor probleme si congreliri se datoreste, pe de o parte.

pe de alta, i, prin destoate ortaentru toate
la proiectul

altor impreiuriri, imperios

necesare.

planul continind prevederile pentru Pentru acest motiv, planul general construclia gi dezvoltarea organizati a-oraiului trebuie sl aibl un caracter - de dezvoltare a elementegenerali. de orientare El trebuie si indice liniile mari lor orasului. limitele generale ale zonelor de locuinqe, ale zonelor industriale de transport si de depozite. S-a dovedit din aceeasi practici cI fixarea unor anumiteregimuri deinil!imi poate constitui o frinl serioasi in anumite cazuri. Pentru acest motiy este de preconizat adoptarea, in locul acestor regimuri, a unei zonificiri pe

Seneralizirii constructiilor Dar nu es de urbanism;

locale 5i chia

,.lT;t"'.t1":
a problemelor
si de organele

densiti!i ll

Cu privire la circulagie trebuie si atratem aten!ia asupra necesirtrlii abso. lute de a include in planul general prevederi teneroase pentru lltimea arterelor importante, care intr-un viitor nu prea depirtat vor trebui si corespundS unui trafic considerabil sporit. De asemenea, atentia proiectantilor va trebui indreptattr li asupra necesititii de a se rezerva suprafepe corespunzitoare de parcale si de stationare, problemi care a fosr destul de netliiatl pini in prezent, da(oritl traficului de vehicule relativ redus, Un element al orasului care are un rol foarte important in qrearea de <onditii bune de viali-li in acelasi timp a unei infl$i:lri plicute, este reprezentat de spatiile verzi. ln multe orase s-au pornir campanii insuflegite pentru ortanizarea si plantarea unor asemenea spagii. Dar existi inci multe cazuri in care au fost sacrificagi arbori birrini pe baza unor motive insuficient susfinute: intre altele, s-a suslinut ci arborii respectivi ficeau umbri, impiedicau vederea asupra unor clldiri sau impiedicau o bunA organizare a lantierului- Noi, arhitec!ii, trebuie sl intervenim cu fermitate, semnalind aceste cazuri pentru impiedicarea lor in viitor, pentru cA este ttiut ci un arbore se poate tiia in citeva minure, dar inlocuirea lui necesiti citeva decenii. Cu privire la proiectarea spariilor plantate, trebuie atrasl atenIia ci acedtl proiectare trebuie s5 lini seama de situatia reall de pe teren 5i de posibilitAtile reale de plantare incl din primele etape. Sint cazuri in care s-au ficut propuneri de inlocuire a unor cartiere dens consrruite, cu spalii plantate. Esre cerr c5, asemenea propuneri sint greu realizabile.

de locuinte.

anume a unor densittrti exprimate in volume sau suprafege construite

Sfaturile populare arebuie st aiungi cit mai curind la concluzia ci sint organele cele mai interesate in dezvoltarea armonioasi a oragelor fi localit5gilor din regiunea respecrivr- Ca atare, ele rrebuie si interyint chiar de la inceputul desfl;urtrrii proiectirii, printr-o contriburie esentiali la elaborarea temei. Cifrele li indicii de dezvoltare economici a oraselor si localitetilor trebuie si aibl la baztr propunerile organelor locale. Proiectarea ce se va desfi;ura apoi pe baza acestor reme trebuie sl se faci, in majoritatea cazurilor, d atiile de proiecrare locale, institutele regionale de proiectare. reusite depline, aceste ortanizalii trebuie inttrrite 5i baza lo irgiti. Pentru proiectele mai importante si mai dificile, acesr ebuie si primeasci asistenla tehnici a institutelor specializare ti a forurilor centrale de avizare sfaturilor populare trebuie st fie mereu prezenti in timpul .Contribugia elaboririi proiectelor de sistematizare:i urbanism. Prin arhiteclii sefi, ele trebuie 5tr coordoneze !i s, armonizeze elementele proiectului respecriy cu elementele de pe teren !i cu posibilirt[ile reale de aplicare, in aga fel incit proiectul sA reprezinte intr-adeylr un instrument practic ti ralional penrru dezvoltarea re8iunii, ora$ului sau localititii respective li pentru crearea unei ordine ii discipline in intreaga actiyitate de constructie. O deplini reusiti a actiunii de sistematizare nu se poate concepe firtr contributia intretii populalii a oralului, bazatl pe o ingelegere deplini a importantei problemelor:i pe o disciplini urbanistici liber consimtirl, izvoriti din aceastl ingelegere. La atinterea acestui tel trebuie sl contribuie organiza[iile de masl, care trebuie antrenate in acliunea de creare a disciplinei cetetenelti ;i in acea de infrumusetare ortanizatl a ora;elor