Daniel Bradea

Tecuci, file de istorie

Ediția a II-a, revăzută și adăugită

Iași 2019
Coperta: Aida Zaharia
Foto coperta 1: Notabilitățile orașului Tecuci, fotografiate în
grup, în jurul anului 1880. Reproducere după ,,Ilustrațiunea
Română, nr. 42, an VI, 10 octombrie 1934, p.12.
 Daniel Bradea

Tecuci, file de istorie

Ediția a II-a, revăzută și adăugită

Iași 2019
 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
BRADEA, DANIEL
Tecuci, file de istorie/ Daniel Bradea. - Ed. a 2-a, rev.
si adaug.. - Iasi : StudIS, 2019
ISBN 978-606-48-0208-8

908

Editura StudIS Iași

adicenter@yahoo.com
Iasi, Sos. Stefan cel Mare, nr.5
Tel./fax: 0232.217.754

Copyright © 2019. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt

rezervate autorului.
 În loc de prefață

Tecuci, file de istorie, o carte care își

atinge menirea: trezește conștiințe!
De ce era nevoie ca această carte să apară? Pentru
simplul fapt că se poate constitui într-o formă - să-i
spunem literară și istorică deopotrivă - de palmă dată după
ceafă actualei societăți aflate într-o perpetuă stare de
degradare dar și de deznădăjduire, de delăsare, în care
lipsa speranței pentru o stare de bine – la nivel local și
național, sub toate formele și pe toate palierele - pare să fi
dispărut aproape de tot. Uneori poate fi de ajuns o privire
în trecutul nostru istoric pentru a rememora, unii pentru a
afla prima dată, cât sacrificiu a stat la temelia a ceea ce
astăzi numim „societate modernă, societate democrată,
societate dezvoltată”. Volumul „Tecuci, file de istorie”
poate fi exact acel motiv pentru care românul cititor și
deopotrivă cuprins de adânc respect și recunoștință față de
înaintași se poate ridica să spună, simplu: „Ajunge! A curs
prea mult sânge, a fost prea multă foame și foamete, prea
multe boli ne-au decimat străbunii ca astăzi să acceptăm
dezolanta denigrare a condiției umane, teribila
îngenunchere a ceea ce reprezintă omul-român!”
Autorul reușește să atingă în lucrarea de față
această formă de sensibilitate, a patriotismului local, chiar
dacă, după cum bine nota (în prefața primei ediții a lucrării
„Tecuci, file de istorie” apărut la aceeași editură StudIs
din Iași în anul 2018) scriitorul Ionel Necula: „Daniel
Bradea fiind un hutuchit din toate direcțiile, nu figurează

5
printre cei agreați de autorități”. Daniel Bradea este la
rândul său victimă a mizeriei în care societatea
românească, și deci și cea tecuceană, se zbate sub nefasta
conducere a unor politicieni rupți total de realitate,
ignoranți și sfidători totalmente a tuturor reperelor istorice,
repere care firesc ar fi să reprezinte (pentru conducătorii
țării în special) forme de învățături pentru orice generație
care s-a născut după Primul și al Doilea Război Mondial.
Din dorința de a trezi conștiințe, Daniel Bradea s-a
aplecat asupra detaliilor cruciale care reprezintă istoria
Tecuciului, documentându-se riguros în arhive și
biblioteci, prezentându-ne orașul din trecut în lumina
adevărului susținut de documente. Adevărat, aproape
testamentar, scrie autorul în finalul volumului: „Istoria
mare, megalitică, este fluidă și felul în care se derulează,
uneori catalitic, alteori capricios este, sau trebuie să fie
surprinsă în oglindă de istoric. Aceasta poate greși, dar
oglinda n-are cum să mistifice adevărul (…)” De
necontestat aceste cuvinte! Și mai mult decât atât, ele
reprezintă garanția pe care istoricul Daniel Bradea ne-o
oferă, și anume că nimic din cele scrise nu sunt fabulații
sau plăsmuiri ale imaginației, ci sunt episoade bazate pe
realitatea timpurilor care au trecut peste Tecuci.
În scrierile sale, autorul unește din punct de vedere
arheologic și istoric Tecuciul de localitățile învecinate,
amintind în capitolul „Urme de civilizație străveche pe
meleaguri tecucene” de așezările de la Poiana și Rateș, de
comuna Munteni sau de gara Frunzeasca; de ceramica
secolului IV de la Umbrărești „care poartă pe ele semnul
Sfintei Cruci”; sau descoperirile arheologice de la Malu
Alb-comuna Drăgănești. Și ne poartă pagină după pagină
în relatări care cuceresc cititorul, îndemnându-l să

6
întoarcă filă după filă pentru a afla ce minuni patriarhale
neștiute urmează să mai descopere în rândurile volumului,
aducând în prim plan Foișorul de Foc sau Grădina
publică - „plină de întâmplări mai vesele sau mai triste”,
alături de file din istoria farmaciilor tecucene, ori pagini
dedicate preoților tecuceni care s-au jertfit în război
împreună cu militarii regimentelor tecucene.
Cartea lui Daniel Bradea a fost atât de bine
construită că odată ce începi să o răsfoiești nu mai renunți
până când nu o citești pe toată, așa dintr-o suflare. Autorul,
am spus-o de nenumărate ori, are talentul de a ști să scrie
de o așa manieră care captivează chiar și pe cel nepriceput
în ale istoriei; scrie pe limba tuturor românilor și poate să
facă acest lucru cu o simplitate de invidiat. Sunt autori care
se străduiesc din răsputeri să prezinte publicului cititor
cărți în cuprinsul cărora întâlnim limbaj ultra sofisticat,
ultra academic, greu de descifrat pentru cititorul comun și
de cele mai multe ori acest limbaj la care fac referire
determină cititorul să lase cartea jos, definitiv.
Daniel Bradea a ales să scrie pentru toată lumea!
Și, dincolo de munca fantastică și costisitoare pe care o
depune pentru fiecare paragraf, pentru fiecare capitol și
pentru fiecare volum, cred că cea mai mare satisfacție a lui
este faptul că oamenii vor să-l citească!
Îl felicit pe istoricul Daniel Bradea pentru această
apariție în spațiul publicistic tecucean și îi mulțumesc
prietenului meu Daniel Bradea pentru acest volum care
inevitabil va redeștepta până și cele mai adormite
conștiințe! În definitiv, aceasta trebuie să fie menirea unei
cărți!

Aida Zaharia