Daniel Bradea

Tecuciul în anii Primului Război

Mondial
Ediția a II-a, revăzută și adăugită

Iași 2019
Coperta: Aida Zaharia

Ilustrație coperta 1: ofițerii de la Tecuci la lucru, în timpul

Primului Război Mondial. Sursa: Colecția de Documente
Fotografice ale Arhivelor Naționale, fotografie digitalizată în
cadrul proiectului http://saecularia.ro.
Ilustrație coperta 4: fotografia autorului realizată de Aida Zaharia
în anul 2018.
 Daniel Bradea

Tecuciul în anii

Primului Război Mondial

Ediția a II-a, revăzută și adăugită

Iași 2019
 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
BRADEA, DANIEL
Tecuciul in anii Primului Razboi Mondial / Daniel Bradea.
- Ed. a 2-a, rev. si adaug.. - Iasi : StudIS, 2019
ISBN 978-606-48-0181-4

94

Editura StudIS Iași

adicenter@yahoo.com
Iasi, Sos. Stefan cel Mare, nr.5
Tel./fax: 0232.217.754

Copyright © 2019. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt

rezervate autorului.
 ÎN LOC DE PREFAȚĂ

Numai gândul că avem în față un volum care

abordează o tematică istorică poate tenta pe mulți să îl lase
uitat în biblioteca personală.
Însă, cea de a II-a ediție a lucrării „Tecuciul în
anii Primului Război Mondial” al cărui semnatar este
istoricul tecucean Daniel Bradea reușește, prin conținut,
să rupă barierele „uitării” de care aminteam mai sus și încă
din primele pagini să acapareze atenția cititorului chiar
dacă acesta nu este un cunoscător al spectrului istoric.
În privința acestui ultim volum al lui Daniel
Bradea nu am să exprim o opinie academică pentru că nu
prin acest unghi am citit cartea. Ci am parcurs „Tecuciul
în anii Primului Război Mondial”, filă cu filă, cu o
setoasă dorință de aflare a unor aspecte, situații,
evenimente și nu numai, toate petrecute în mica urbe
situată între cursurile Siretului și Bârladului.
Volumul se prezintă cititorului ca o lucrare bine
sistematizată, în cinci capitole, cu foarte multe precizări,
detalii și note de subsol (explicite chiar și pentru cel mai
necunoscător cititor), însă Daniel Bradea a reușit mai mult
decât atât; a reușit să surprindă și să așeze între filele
volumului, într-un limbaj accesibil, pe alocuri îmbinat cu
limbajul de povestitor pasionat ale faptelor istorice și
eroice, informații despre orașul natal, absolut captivante.
Astfel, găsim pagini întregi alocate modului în care
decurgea actul administrativ, la nivel de primărie, dar și
preocuparea autorităților de la acea vreme pentru situația
în care se afla populația. Bolile, foametea, lipsa
alimentelor (în special lipsa pâinii și a mălaiului), lipsa

5
carburanților care erau necesari funcționării uzinei
electrice (aflăm că Tecuciul a avut propria Uzină electrică)
sau a morilor și brutăriilor, au determinat primarii
timpurilor amintite să depună eforturi considerabile către
Prefectură și chiar către ministerele de la București, cerând
cu disperare ajutor pentru hrana tecucenilor.
De asemenea, epidemiile de boli care au lovit
Tecuciul în timpul războiului și imediat după aceea, sunt
bine conturate în volumul de față, descrierile asupra
situațiilor de la acea vreme fiind atât de precis reliefate
încât paginile creează cititorului impresia vizionării unui
film plin de dramatism. „Oamenii fac timpurile” spunea
Virgil Mironescu, primar al Tecuciului, cel care s-a zbătut
să prindă contur Liceul de fete în casa donată de Tache și
Elena Anastasiu. De numele aceluiași devotat primar se
leagă și construirea primei statui a Tecuciului, Statuia
Cercetașului, despre care, în adresa înaintată Ministrului
de război, primarul Virgil Mironescu scria cu adâncă
pioșenie că va fi un „monument în memoria și spre
pomenirea atâtor cercetași ce și-au pierdut viața în timpul
războiului întregirii neamului.”
Volumul de față ar putea fi o lecție de bună
administrație publică pentru orice primar, exemple fiind
primarii de la 1914-1926 care pot fi modele de urmat prin
grija nemăsurată arătată față de buna viețuire a cetățenilor
și până la pedepsirea celor care se făceau vinovați de
prejudicii (funcționari publici) ori prin modul în care orice
decizie luată în Consiliul orășenesc sau de către primar era
adusă la cunoștința tecucenilor, „prin aceste ordonanțe și
publicații, prin care autoritățile locale încercau să pună
ordine în viața locuitorilor, erau afișate în cuprinsul
orașului pe la locurile cele mai frecventate”; astăzi, la

6
peste o sută de ani distanță, în „administrația modernă”
avem ca instrument de aflare a deciziilor primarului sau
ale Consiliului local Legea 544/2001, lege în baza căreia
cetățeanul poate solicita o informație, dar care (informație)
fie nu ajunge la solicitant, fie primarul nu cunoaște sau
ignoră legea și/sau ignoră doleanța cetățeanului și
obligația de a informa cetățenii.
Regăsim în volumul „Tecuciul în anii Primului
Război Mondial” zeci de pagini închinate eroilor martiri
ai Tecuciului din perioada Primului Război. Felul în care
autorul a expus jertfele și suferințele îndurate atât de
populația civilă cât mai ales de militarii tecuceni în război
pot fi lesne asemuite cu o rugăciune scrisă întru amintirea
și cinstirea celor care s-au jertfit nu doar apărând Tecuciul,
ci apărând România. Militarii tecuceni din Regimentul 6
Roșiori Tecuci (între primii militari români care au întrat
în Budapesta), Regimentul 11 Roșiori Tecuci, Regimentul
24 Infanterie, Regimentul 64 Infanterie Tecuci, Grupul 2
Aviație Tecuci, și-au vărsat sângele și au adus prinos de
jertfă în toata harta României; îi regăsim în bătăliile de la
Onești, Oituz, Mărăști, Mărășești, în munții Harghitei și
munții Brașovului, la Covasna, Miercurea Ciuc, în
Dobrogea, București, Transilvania, până în nordul
Moldovei la Botoșani, pe valea Oltului sau în Munții
Bodoc. La Tecuci a fost una din cele trei baze aeriene, iar
primul spital al aviației române a fost înființat tot aici, în
localul unei foste Școli Profesionale de fete.
Excepțional sunt relatate vizitele Reginei Maria la
Tecuci, în timpul epidemiilor de holeră, de febră tifoidă și
recurentă, dar și curajul femeilor din Tecuci care împreună
cu preoți, călugări și maici, alături de voluntari și medici,
nu de puține ori și-au riscat viața fie pentru a salva bolnavii

7
răniți de pe linia frontului, fie au participat activ la
îngrijirea bolnavilor atinși de maladii, au făcut colecte de
haine, bani și alimente, o grijă deosebită fiind atribuită
orfanilor de război rămași fără adăpost și fără hrană. Sunt
descrise imagini care cutremură conștiințe!
Volumul lui Daniel Bradea nu se oprește doar la
perimetrul în care se regăseau granițele „comunei Tecuci”;
suferințele și durerile războiului aduc în atenție rânduri
dedicate localităților vecine orașului, multe dintre acestea
suferind în urma bombardamentelor ce au cauzat pierderi
de vieți omenești sau distrugeri materiale, dar și din
mijlocul cărora s-au remarcat nume de eroi care s-au jertfit
pentru patrie și pentru întregirea neamului. Astfel, sunt
amintite numele satelor și comunelor Umbrărești
(locotenentul Constantin Rarinca, originar din comuna
Umbrărești, județul Tecuci, comandant al Companiei I-a
din Regimentul 24 Infanterie Tecuci); Cosmești, Băltăreți,
Furceni, Movileni, Fundeni care aveau „casele arse și
distruse de bombardament” iar populația fugită din
localitate „locuia pe câmp spre Tecuci, în corturi țigănești,
într-o mizerie de nedescris”; sunt amintite localitățile
Ionășești, Buciumeni, Matca („Divizia 13 se adună la
Matca” și tot aici rușii au luat furajele pentru animale
pentru a-și hrăni caii), etc.
„Tecuciul în anii Primului Război Mondial”
este cartea care trebuie să existe în fiecare casă de
tecucean; este cartea care trebuie să se afle în fiecare
bibliotecă din vecinătățile orașului Tecuci; pentru că în ea
sunt pomenite numele și prenumele eroilor martiri din
orașul Tecuci și împrejurimile acestuia dar și a celor care
au îndurat ororile războiului pentru

8
a-și ajuta semenii! Și din sfințenie, pioșenie și adâncă
recunoștință față de eroii-martiri, din respect față de
curajul voluntarilor și cercetașilor, dar mai ales din respect
pentru toată durerea, suferința și sângele vărsat de militarii
tecuceni pe tot cuprinsul țării și ale căror oseminte se
regăsesc prin văile, munții, dealurile și câmpiile României,
această carte, „Tecuciul în anii Primului Război
Mondial”, ar trebui să fie prezentată de profesorii noștri
copiilor la orele de Istorie de la școală pentru că oferă
șansa, prin conținut și modul abordării subiectului, de a
re-trezi interesul pentru cultura locală, pentru istoria locală
și mai ales este o poartă nouă deschisă întru re-trezirea
patriotismului local!

Aida Zaharia