DOCUMENTELE CONTINUITĂTII

Dr. GRIGORE PLOEŞTEANU VASILE T. SUCIU

LAZAR LADARIU

EPOPEEA
DE PE MUREŞ

REVISTA VATRA
BIBLIOTECA DE ISTORIE

TÎRGU MUREŞ
-1985 -
 REVISTA VATRA
Redactor şef: CORNEL MORARU

Redactor de carte: Mihai Sin

Consultant ştiinţific: Colonel Gheorghe Romanescu
Coperta : Radu Ceontca
Tehnoredactor : Nicolae Băciuţ
Corectura: Dumitru Mureşan, Ion Calion
ş i Ioan Radin
 CUVINT INAINTE

Pentru a-şi apăra pămîntul pe care s-a născut şi pe care

ş i-a durat civilizaţia proprie, pentru a-şi menţine însăşi fiinţa
etnică, ameninţate deopotrivă de contropitorii străini, poporul
nostru a făcut grele sacrificii de-a lungul eroicei, dar drama-
ticei sale istorii. Veac de veac, vatra strămoşească a fost udată
cu sînge, popor şi ţară îngemănîndu-se într-o unitate indestruc-
t i b ilă . Această unitate şi-a găsit ca aspiraţie şi rod al luptei
între gii naţiuni române, o îndreptăţită şi strălucită încununare
în anul 1918, cînd Transilvania, parte inseparabilă a teritoriului
naţional românesc şi vatră de etnog eneză a poporului român,
s-a unit cu ţara, desăvîrşindu-se astfel prin întregirea Româ-
ni ei, unitatea statal-politică .
lncercinâ să întrerupă o dezvoltare organică şi să sfărîme
unit atea teritoriu lui naţional românesc, Dictatul fascist de la
V iena, din august 1940, impus de Germania hitleristă şi Italia
fascistă, a răpit României n ordul Transilvaniei şi l-a anexat
Ungariei horthyste. S-a instalat astfel, pe acest teritoriu-
afirmă gen eralul-locotenent âi, Ilie Ceauşescu r: "un regim de
oc upaţie imperialist, de tip fascist", horthyştii dezLănţuind "o
cr untă teroare, tinzînd să anihileze elementul românesc prepon-
derent", In acest scop, ei au "recurs la crime şi atrocităţi rar
în tîlnite în istoria umanităţii".1
Pop orul român şi-a manifestat, sub diferite forme, pro-
testul ş i împotrivirea faţă de dictatul fascist şi a 'refuzat să-i
r e c un o a scă vr e o d a tă valabilitatea ,
Ridicîndu-se îm potriva dictaturii militaro-fasciste in stau-
rate la cîrma ţării şi a războiului hitlerist în ·care a fost antre-
nată România, forţele patriotice naţionale au fos t în perma-
n e n ţă animate de idealul scump al restabilirii independenţei şi
suv erani tăţii naţionale, a integrităţii patriei. Anularea Dictatu-
'lu: d e la Viena şi eliberarea nordului Transilvaniei de sub
oc upa ţia hitleristo-horthystă a constituit unul din factorii esen-
iial: d e unire a forţelor naţionale democratice intr-o platformă
de luptă comună.2

3
 Implinirea acestei năzuinţe fierbinţi a fost posibilă odată
cu înfăptuirea revoluţiei de eliberare socială şi naţională, "ac-
tul en ergic de voinţă al întregii noastre naţiuni, strălucită
afirmare a hotărîrii poporului român de a zdrobi orice domi-
naţie străină, de a fi liber şi deplin ştăpîn în ţara sa, de a-şi
hotărî singur âestineie" ?
. Revoluţia din august 1944 deschide calea eliberării patriei
de sub dominaţia fascistă, imperativul realipirii nordului Tran-
silvaniei, dorinţă împărtăşită de întregul nostru popor, fiind
limpede exprimat în primele documente politice şi militare.
" A lături de armatele aliate şi cu ajutorul lor, mobilizînd toate
forţele naţiunii - se spunea în Proclamatia regelui difuzată la
radio în seara zilei de 23 August 1944 - vom trece hotarele
impuse prin actul nedrept de la Viena, pentru a elibera pămîn­
tul Transilvaniei noastre de sub ocupaţia străină".
Alăturîndu-se cu întregul său potenţial economic şi militar
coaliţiei antihitleriste, luptînd eroic pentru eliberarea terito-
riului naţional, România şi-a adus deopotrivă contribuţia activă
la victoria d eplină împotriva fascismului. Un succint bilant doar
al ef ortului ei militar se prezintă astfel: efectivul armatei ro-
mâne s-a ridicat la aproape 540.000 de oameni; în cursul celor
260 de zile de lupte ea a străbătut peste 1.800 km în dispozi-
ti vul forţelor germano-ungare, de la ţărmurile Mării Negre pînă
2n apropiere de Praga, a traversat circa 20 de masivi muntoşi,
a forţat 12 cursuri de apă, a eliberat 3.831 de localităţi şi alt e
aşezări, dintre care 53 de oraşe, a provocat inamicului pierderi
cif rate la 136.529 prizonieri şi morţi, echivalentul a 14 divizii
germane.
Pierderile armatei române, în cele nouă luni de război anti-
hitlerist, s-au ridicat la aproape 170.000 (morţi, răniţi şi dis-
păruţi).4
La acestea s-a adăugat uriaşul efort economic şi financiar,
a căruivaloare a depăşit un miliard de dolari (valută 1938) .
In ansamblul luptelor desfăşurate pentru eliberarea pa-
triei se integrează şi luptele care au avut loc pe teritoriul jude-
ţului Mureş, dezrobit în urma unor încleştări crîncene cu ar-
matele hitleristo-horthyste, prin legendare sacrificii şi fapte de
eroism nepieritor, înscrise în marea epopee românească a luptei
pentru libertatea, independenţa şi unitatea României.
Aprecierile cuprinse în diferite tratate şi lucrări de spe-
cialitate sînt elocvente. Astfel, în monumentala monografie
România în războiul antihitlerist, referit07' la luptele de la
Oarba de Mureş, se afirmă: "Prin violenţa şi caracterul ei ne-

4
cru ţăior, bătălia de pe Dealul Sîngeorgiu constituie unul dintre
cele mai grele episoade ale luptelor duse de forţele noastre
pentru eliberarea părţii de nord a Transilvaniei . In aceste lupte
neasemuit de înverşunate s-au manifestat din plin patriotismul
fierbinte, vitejia şi spiritul de sacrificiu ale ostaşilor români". fi
Gen. maior dr . I . Cupşa apreciază într-o altă lucrare: "Luptele
duse în zona dealului Sîngeorgiu aU fost cele mai grele şi mai
sîngeroase dintre cele desfăşurate de unităţile Armatei 4 române
în Transilvania" .6 Iar lt. col. (1') Pavel Laurenţiu scrie: "Luptele
duse pentru cucerirea înălţimilor de la Hădăreni şi pînă la
Tîrgu-Mureş, de către trupele Armatei a 4-a au fost cele mai
grele şi pline de sacrificiu din toată Transilvania anului 1944".7
Numai în bătălia de la Oarba de Mureş pierderile trupelor ro-
mâne s-au ridicat la 10.800 de militari (morţi, răniţi şi dispă­
ruţi), adică mai 'mulţi decît în întreg războiul de independenţă
din 1877-1878. 8
In paginile acestei cărţi ne-am propus să reconstituim eroi-
ca epopee de pe Mureş, să evidenţiem vitejia şi jertfa armatei
române şi a locuitorilor acestor meleaguri scăldate de Mureş şi
Tîrnave, care s-au aflat trup şi suflet alături de ea.
Bătăile inimilor noastre, o mărturisim, au însoţit şi ele în
permanenţă pe ostaşul român, "care, mai totdeauna ud pînă la
piele şi nemîncat la vreme, obosit şi tremurînd de' frig, a ata-
cat cu un elan de nestăvilit rezistenţe le fasciste, sfidînd adesea
şi ploaia de gloanţe şi de obuze şi vitregiile vremii, stăpînit de
un singur gînd - să-şi îndeplinească datoria pentl'u care fusese
chemat la luptă de către partidul comuniştilor, de către între-
gul nostru popor".9 N-a fost şi nici n-am considerat necesar să
înfTlLmuseţăm faptele, să le romanţăm. Dimensiunile 'reale ale
eroismului ţăranului, muncitorului şi intelectualului român,
care au îmbrăcat haina militară pentru a-şi apăra şi elibera glia,
se dezvăluie limpede din documentele de arhivă . Ce-am fi pu-
tut adăuga la constatarea pe teren a qeneralului Ion Stăncu­
lescu, din comandamentul Corpului 2 armată, inclusă în sinteza
referitoare la luptele de pe Dealul Sîngeorgiu, alcătuită ime-
diat după terminarea lor: "Faţă de numărul de morţi, încă ne-
îngropaţi, ai infanteriei noastre, găsiţi în faţa şi în interiorul
poziţiei inamice, şi unii chiar dincolo de ea, îmi fac o dato-
rie ( . .. ) în a releva eroismul de neîntrecut al acestor infante-
rişti, cere pe cîmpul de luptă, morţi, nici unul nu era cu faţa
înapoi, ci numai înainte (s.n.).
Ei, însă, au trebuit şi au căutat să înfrunte fierul şi oţelul
cu pieptul lor (., .)" ,10 Vitejie dovedită pretutindeni şi recu-

5
noscută, ca atare, încă în timpul desfăşurării luptelor, de alia-
ţii sovietici. Un singur exemplu grăitor. La 17 septembrie 1944
ziarul Pravda scria : "Românii luptă alături de noi cu aceeaşi
dîrzenie, cucerind cu vitejie fiecare metru de pămînt, fiecare
nod de cale ferată, fiecare sat ( ... ) Pămîntul Transilvaniei ard e
sub picioarele ocupanţilor germani şi unguri".
Iată de ce am lăsat să vorbească mai ales documentele, me-
moriile de război, participanţii la "epopeea de pe Mureş", care
se mai află printre noi.
r.Iulte secvenţe ale acestei epopei, numeroase exemple de
vitej ie ş i de dragoste de ţară, de înălţător patriotism vor con-
iinua să rămînă necunoscute. Ni le-ar fi putut dezvălui cei tre-
cuţi în nefiinţă, care şi-au oferit patriei ce au avut mai scump,
viaţa, fără să-şi strige jertfa şi să pretindă recompense. Multora
dintre ei nu le ştim nici mormîntul, nici numele. S-au aşezat
cu sufletul împăcat, cu conştiinţa datoriei împlinite, alături de
înain t aşi . Pleciruiu-ne în faţa tuturor acestor eroi, cunoscuţi şi
necunoscuţi (amintiţi sau nu în filele care urmează), cărora stră­
vechea noastră vatră le datorează libertatea, le aducem un
fierbinte omagiu. Acum, cînd această carte se îndreaptă spr e
cititori, socotim o âatorie . a reaminti că printre iniţiatorii ei
au fost Nicolae Vereş şi reqretatul scriitor şi redactor şef al
re vistei "Vatra", Romulus Guga.
Aducem, totodată, mulţumirile noastre tuturor celor care
ne-au sprijinit la alcătuirea cărţii.

6
Capitolul 1

PRELIMINARIILE BATĂLIEI DE LA OARBA DE MUREŞ

DIRECTIVA OPERATIVA

Odată cu actul revoluţionar de la 23 Au gust 1944 a fost

declanş ată ş i operaţia de acoperire a frontierelor de ve st ş i
sud-vest ale ţării, precum ş i în lungul liniei de demarcaţie din
Podişul Transilvaniei, impusă României prin Dictatul de la
Viena din 30 august 1940, avînd drept scop să împiedice pă­
trunderea forţelor hitleriste ş i horthyste din exterior, pentru a
în ăb uş i revoluţia română ş i păstrarea unui cap de pod strategic
la nord de Carpaţii Meridionali ş i la vest de cei Occidentali, ca
bază de plecare în ved erea amplei ofens ive ce avea să ducă la
eliberarea întregului teritoriu al patriei de sub dominaţia
f ascistă.
În Directiva operativă, d in 23 august 1944 , a Marelui Stat
Major r om ân se preciza clar scopul politic al efortului militar:
"Arma ta română încetează lupta alături de trupele germane,
în scopul de a obţine pacea de la Naţiunile Unite şi de a reîn-
cepe lupta, alături de forţele armate ale acest ora, pentru elib e-
rarea Ardealului de nord".11 (s.n .).
Prin ac eeaşi Directivă se încredinţa Armatei 1, com andată
de generalul Nic olae Maci ci, misiunea de a lichida prezenţa
trupelor hitleriste din Banat ş i din partea de sud a Tran sil va-
niei , de a împiedica "sosir ea de noi trupe germane ş i maghiare
de peste frontieră" .
Operaţia de acoperire a început încă în cursul nopţii de
23 spr e 24 a ugust , fiind realizată, iniţial, de Armata 1 rom ână ,
apoi ş i de Armata 4 română, conform directivelor şi ordinelor
date de Marele Stat Major. Forţele destinate a realiza acope-
rirea graniţei vremelnice au intrat pe poziţii de apărare într-un
timp r ecord, de numai 48 de ore, pe baza unei concepţii origi-
nale, ingenioase, creîndu-se de la început condiţii favorabile
pentru reuşita întregii operaţii, fapt de o importanţă deosebită

7
 pentru desfăşurarea ulterioară a războiului antihitlerist. La adă­
postul frontului deţinut de Armata 1 în Podişul Transilvaniei
şi de-a lungul graniţelor cu Ungaria şi Iugoslavia, comanda-
mentul român a început restructurarea şi regruparea forţelor
în vederea acţiunilor viitoare de eliberare a părţii de nord a
Transilvaniei. 12
Răspunderea apărării liniei de graniţă , care traversa teri-
toriul actual al judeţului Mureş, revenea Corpului 6 teritorial
(comandant - generalul Gheorghe Stavrescu) cu sediul la
Alba Iulia, care acoper ea, cu diviziile 20 infanterie instrucţie
şi 2 munte, partea centrală a Transilvaniei, între Vînători ş i
Gilău, precum ş i Centrului de Instrucţie al Infanteriei din Fă­
găraş , care se afla în dispozitiv între Homorod ş i Vînători.
Ostaşii români, chemaţi să-i dezarmeze pe hitlerişti, să apere
frontiera ş i apoi să lupte pentru eliberarea întregului teritoriu
al ţării, primiseră , alături de populaţie, cu multă bucurie ştirea
despre evenimentele de la 23 August 1944, care inaugurau o
nouă orientare a ţării, şi erau gata să ducă la îndeplinire mi-
siunile încredinţate. Astfel, este deosebit de relevant ecoul pe
care istoricul act l-a avut ş i la Tîrnăveni , deopotrivă , în rîn-
dul militarilor ş i al populaţiei oraşului. Desprindem din însem-
nările colonelului în rezervă Pavel Laurenţiu, fost locţiitor al
comandantului Regimentului 82 infanterie din Divizia 20 infan-
terie : "In seara zilei de 23 August 1944 mă găseam în oraşul
Tîrnăveni , în funcţia de locţiitor al comandantului părţii se-
dentare a Regimentului 82 infanterie ş i ş ef al biroului mobi-
lizare. La ora 22 am ascultat comunicatul transmis de radio
Bucureşti, prin ca re se anunţa că România a ieşit din alianţa
cu puterile Ax ei, că guvernul antonescian a fost răsturnat ş i că
odată cu aceasta sîntem alături de armatele aliate şi, cu aju-
torul lor, vom trece hotarele impuse prin actul nedrept de la
Vi en a, pentru a elibera pămîn tul Transilvaniei de sub ocupaţia
străină.
Vestea declanşării insurecţiei naţionale, antifasciste ş i
antiimperialiste a stîrnit în rîndurile militarilor un en-
tuziasm deosebit şi o bucurie de nedescris. Ieşiţi în stra-
dă cu miile, locuitorii oraşului Tîrnăveni îşi manifestau,
alături de ostaşii noştri , bucuria, însufleţirea patriotică. De
neuitat vor rămîne în mintea şi în inima mea faptele a nume-
roşi muncitori de la Fabrica "Nitrogen" şi de la Fabrica de
sticlă din Boziaş, care au rămas la locul lor de muncă (Combi-
natul chimic Tîrnăveni) şi au întărit unităţile de pază militară
ale acestor fabrici, pentru a le păzi şi apăra împotriva încercă-

8
r ilor in amicului de a le di st rug e sau de monta. Imi a mi ntesc de
noa ptea de 23 august 1944, cînd, în u rma com un ica tulu i de la
radio , imediat s- a da t alarma în unita te ş i s-au lua t primele
măsuri de reorganizare asu bunităţilor de instrucţie în su bun i-
tă ţi de luptă şi de dot ar e a acestora cu armamen t ş i munitii
aflate în dep ozitul regiment ul ui .
Şt irea abia a a juns la ur echea p opu l a ţ iei d in Tî rn ă veni şi
num e roşi locu itori ai comunelor din zon ă s-au prezentat , în
p r im ele zile ale in sure cţ iei , la sedi ul Re gim ent ului 82 infante-
r ie , fără nici un ordi n - m aj or it atea lor fii nd refugiaţ i din
partea de n ord a Transilvaniei - , cerîn d să f ie în rola ţi ca vo-
luntar i ş i trimiş i pe cîm pul de luptă pentru elibe r area păm în­
tului răpit de fasciş ti în urma Dict atului de la Viena".
In acelaş i sens , locotenentul în rezervă Vasil e Brînzei, pro-
fesor emer it, p ovesteşte : " In sea r a zilei de 23 august 1944, mă
găseam concentrat la Tîrn ăveni, la Regimentul 82 infanterie,
cu gradul de loc ot enent, comandant al companiei a 2-a puşcaşi
i nstrucţie, care era cantonată la ş co al a din localitatea Boziaş,
cîn d am aflat cu entuziasm, împreună cu întregul efecti v al
com pan iei, de spre întors ătura ce a luat-o războiul ş i despre
prim el e suc cese al e insurecţiei arm ate" .13
Trecînd la realiza r ea mi siunilor prim ite, ostaş ii rom ân i
i-a u dezarm at pe militarii fascişti aflaţi în Tîrnăveni , r esp ectiv
a u obligat trupele germ ane din Sighişoara să părăsească loc a-
litatea.
Din lns emnărilc colon elului P avel Laurenţiu aflăm am ă­
nunte desp r e felul în ca re a decurs acţiunea de dezarm are, n e-
cunoscută pînă în prezent istoriog r afiei n oastre, pr ecum ş i
desp r e ocuparea u nor obiective d in oraş: " In cursul nopţii de
23/24 august 1944, regim en tul primeşte de la eş alonul superior
or din ul de a t rece im edia t la dezarmarea t rupel or h itleriste din
ra ion , de a păstra ordi nea ş i liniştea în ga rnizoan a Tîrnăveni,
de a organ iza paza obie ctive lor mai importante: P.T.T.R., de-
p ozite, fabrici, in stituţii, poduri etc., de a ac operi fr ontier a
( . .. ). La primirea ordi nulu i, im ediat s- au luat m ăsu ri de exe -
cutare după cum urmează :
O grupă de luptă d in subunitatea de transmisiuni a tăiat
fi rel e tel efonice ce făceau legătura între nodul de transmisiuni
Tîrnăveni cu unităţile hitleriste din oraşul Tîrgu-Mureş .
O subunitate a trecut rapid la dezarmarea centrului de
transmisiuni hitlerist din Tîrnăveni. Luat prin surprindere,
inamicul a fost dezarmat, militarii făcuţi prizonieri, întreg ma-
teri alul de transm isiuni - telefoane, cablu - şi autocamioa-

9
nele, capturate. Cu acest material am dotat subunităţile noas-
tre ( ... ). O altă subunitate a ocupat ş i a pus sub pază oficiu l
P .T.T.R., dep ozitele de mate riale existen te în oraş, podurile
C.F.R. , fabricil e etc." .it. Soldatul Octavian D ăl ăl ău, or igin ar din
sa t ul Vidr as ău, care în aug ust 1944 fă cea part e, ca t elefon ist,
din com pa nia 7 a Regim entului 82 infanterie, afirmă că dup ă
ce subu n itate a sa, comandată de locot enentul P opa Rom an, d in
Oroiu , a particip at la dezarrn area h itleriştil or a flaţi la centrala
tel ef oni c ă din Tîrnă veni, a m ai primit o a dou a misiune : de a
elibera pe p r izonieri i sovi etici, în număr de cîteva su te , car e
lucrau la "Nitrogen" (Combinatul ch imic). " Şi ai ci am acţionat ,
în cercuind corpul de gardă hitlerist ş i somînd pe inam ic să se
pred ea. Tratati ve le com andantului no stru de companie cu ofi -
ţerul hi tlerist au durat aici m ai mult, cam o jum ătate de oră,
ş i numai după aceea fasciştii au depus armele. Prizonierii ruş i
au fos t elibera ţi şi au ş i plecat cu trenul spre ţara 101''' .15
În S ighiş o ara, un gr up de tineri p atrioţi s-au alăturat vo-
luntar m ilit arilor r omâni şi au dezarmat, prin luptă , hitleriştii
care p ăzeau un depozit de muniţii german. 70 de fas cişti au fo st
făcuţi prizonieri. Restul t rupelor germane au părăsit oraşul , în
urma unei înţelegeri la care s-a ajuns în după-am iaza zil ei de
25 augus t ş i în zorii zil ei de 26 august. Acţiunea n e este cunos-
cută şi dintr-un or din de zi d in 2 octombrie 1944, în car e se
afirmă: " Avîn d în vedere raportul Subinspectoratului de pr e-
gătire premilitară Tîrnava Mare nr. 3784/1944, prin care arată
că premilitarii subcen t relo r nr. 60, 61 ş i 62 din Sighişoara , îm-
preună cu ins truc to r ii H odiş Gheorghe, Dragom ir Ion, Bucescu
Constantin, Mărgineanu Ion ş i R edea Laurian, au dat un. pre-
ţios concur s la dezarmarea trupelor ge rman e ce se aflau în gar-
n izoana Sighi şoara şi cele ce se aflau în r etragere pr in acea
localitate, paza siguranţe i oraşului, paza depozitelor cu m ate-
rial e de la trupele ge rmane, precum ş i patrule prin oraş , deoa-
rece în ga rnizoa n a Si ghiş oara nu a fost nici o unitate milita ră ;
av în d în ved er e munca, dev otam entul -ş i pricep erea de care au
dat dovadă premilitarii şi in structo r ii arătaţi mai su s, ordon :
Citarea prin ordin de zi pe Inspectoratul ge neral al pregătirii
pr em ilitare a premilitarilor din subcentrele nr. 60, 61 ş i 62
din Sighiş o ara , precum şi a instructorilor Hodiş Gheo rghe, Dra-
gom ir Ion, M ărg ineanu Ion, Bucescu Con stantin ş i Herlea Lau -
rian. Prezentul ordin de zi va fi transmis la toate formaţiunile
premilitare, care va fi citit la prima ş edinţă de instrucţie . P en-
tru Inspectoratul general al pregătirii premilitare, Colonel
V. GEORGESCU" .16

10
 Cu a jutorul populaţiei au fost lichidate şi cuiburile de r e-
zistenţă din localităţile Daneş, Apold ş i Saschiz, fiind făcuţi
prizonieri numeroşi hitlerişti.V
La 26 august 1944, în jurnalul de operaţii al Corpului 6 te-
ri toria l se arată: "Teritoriul a fost curăţit de toate trupel e ş i
formaţiunile germ ane. Trenurile cu carburanţi, ech ipament ,
mun iţiuni etc., ce se găseau în gările Sighiş oara , Mediaş ş i Blaj,
a u fost d irijate cu pază puterni că spr e Sibiu". Aşadar, în de -
curs de t rei zile ş i această zonă era curăţată de duşm an.
P entru în de plin irea misiunii de acoperire, Corpul 6 teri-
tori al a organ iza t trei d etaşamente, două d intre a cestea pe t e-
ritoriul actu alulu i judeţ Mures : Det a şamentul locotenent-colo-
n el Roşu, cu misiunea de a interz ice în pr incipal direc ţia
Tîrgu-Mureş - Tîrnăveni - Blaj, ş i D eta şamentul lo-
coten en t-c olon el Panaitescu, pe d i re c ţ ia S ighiş oara - Med iaş ­
S ibiu . P'
Unit ate a de bază a primului detaşament o constituia Reg i-
men tul 82 infanterie. Acela şi interlocutor, Pavel Lauren ţiu, ca re
pe atunci îndeplinea funcţia de locţiitor al coman dant ulu i, a-
vî nd gr adul de căpitan, ne informează cu privire la m odul cum
s-a r ealizat di spozitivul de acoperire : " Res t ul Re gim entului 82
in îan terie - batalionul 1, plus batalionul de marş ş i o baterie
din Regim entul 40 artilerie constituia D etaşamentul de est, în
ca dr ul Corpului 6 teritorial. După reorganizare, unităţile s-au
dirijat spre sectorul încredinţat pentru a apăra aliniamentul :
p ădurea Bahnea - Cerghid - Ogra.
În aces t scop , batalionul 1 inf'anterie ocupă o poziţie de
a părare pe în ălţimile nord Căpî1na de Sus - Idrifaia - cota
505, pentru a împiedica pătrunderea inamicului p e direcţia
Tî rgu Mures - Ungheni - Cerghid - Tîrnăveni.
Bat alionul de marş al Rl:!gimentului 82 infanterie ocupă ş i
a pără înălţimile nord Ogra - Beşineu (Va lea Izvoarelor) pen-
tru a interzice pătrunderea inamicului pe direcţia: Tîrgu Mu-
reş - Og ra - Cucerdea - Tîrnăveni.
Un ităţile aveau în faţa lor grupe de luptă (patrule) car e
urmau să acţ ioneze împotriva inamicului, împreună cu pichetele
de gră n iceri existente în sector. Dispozitivul de acoperire a
frontierei s-a realizat în 48 de ore după 23 august 1944 , astfel
că la data de 26 august 1944, subunităţile noastre erau în dis-
pozitiv, gata de luptă. Pe aliniamentul ocupat, s-a trecut de
îndată la organ izar ea terenului. Lipsa artileriei şi a armamen-
tului anticar făcea poziţiile noastre vulnerabile unui atac cu
forţe blindate inamice; ac easta a impus executarea unui ş a nţ

11
anticar în faţa poziţiei din localitatea Ogra şi execu tarea unor
baricade pe şoseaua Ungheni - Cerghid".
D etaşamentul locotenent-colonel Panaitescu a intrat în dis-
pozitiv în zona Dumbrăveni - Sighiş oara , avînd misiunea de
a inte r zice pătrunderea inam icului pe valea Tîrnavei Mari.
Treptat, dispozitivul iniţial de acoperire a fost îmbunătă­
ţ it, Marele Stat Maj or român dirijează în Transilvania, înce-
p înd din ziu a de 28 august, Corpul m otomecanizat, iar din ziu a
de 29 augus t şi diviziile 6, 11 ş i 21 infanterie, care încep să
debarce, la în ceputul lunii septem br ie, în zona Mediaş - Dum-
brăveni. J ?

în primele zile de după declanş area insurecţiei de la 23 Au-

gust, la frontiera vremelnică se înregistrează doar acţiun i cu
caract er local. In amicul execută mai multe incursiuni ş i atacuri
la pichete de frontieră . Chiar în dimineaţa zilei de 24 august,
trupele germane din Ungheni ocupă postul de cale ferată din-
tre halta Vidrasău ş i Ungheni, postul de gr ăniceri de la Vama
Vidra său ş i iau prizonieri militarii români care se aflau de
pază . Ulterior , germanii s-au retras din Vidrasău ş i, la 26 au -
gust , au pred at prizonierii luaţi autorităţilor române. La 30
august grănicerii unguri din Tirimia atacă observatorul piche-
tului din Cerghizel, dar sînt respinşi de grănicerii români ap ar-
ţinînd companiei 2 Luduş . La începutul lunii septembrie atacu-
rile ş i incursiunile in amicului s-au înmulţit, avînd ca obiectiv
principal testarea tăriei forţelor româneşti din zonă, în vederea
ofensivei pe care o vor declanşa. Intre 1-3 sept embrie au fost
atacate pi ch etele de grăniceri din Pogăceaua , Grebenişu de
Cîmpie, Negreni, Ş incai, Ulieş , Band. In dimineaţa de 2 sep-
tembrie trupe in am ice au în aintat pînă la 3 km nord de' S ăr­
măş el. O formaţ iune de 6 avioane germane a bombardat, la
3 septe m br ie, gara Miheşu de Cîmpie. Prin intervenţia grăni­
cerilor români trupele inam ice au fost r espinse pest e graniţ ă. P
Vrăjm aşul a înc ercat pătrunderi şi pe direcţia Od orhei -
Sighişoara , spre Vînători. A fost însă r espins de un pluton al
D etaşamentului locotenent-c olon el Panai tescu. P e dire c ţia Tî rgu-
Mureş - Sigh iş o ara in am icul a ocupat, la 4 septembrie, satul
Ţ igm andru . Trupele germane au fost oprite pe înălţimile de la
nord de Nadeş de plutonul aceluiaşi detaşament. Pierderile lor
au fost de trei morţi , iar ale ostaşilor români de un militar
m ort ş i unul grav rănit . Partizani civili aflaţi în se ctor se al ă­
tură Detaşamentului Panaitescu.
La 30 august 1944, Marele Stat Major român ordona ar-
matei s ă execute o puternică recunoaştere d in direcţia Sărmă-

12
ş el , spre Reghin. Scopul acţiunii era de "a constata prezenţa şi
tăria trupelor maghiare din acea direcţiune; evitindu-se zonele
ocupate mai puternic de inamic, a ajuta acţiunea trupelor ruse,
care astăzi-dimineaţă (30 august - n.n.) ajunseseră la Topliţa,
a crea o pungă în direcţia Reghin, de unde să pornească ulte-
rior la o acţiune concentrică asupra oraşului Tîrgu-Mureş".
Corpul 6 teritorial a încredinţat executarea misiunii de
cercetare prin luptă batalionului de recruţi al Regimentului 7
grăniceri, care, în cursul nopţii de 30 spre 31 august, a fost
transportat auto de la Alba Iulia în zona Balda - Sărmasu -
S ărmăşel. .
În dimineaţa zilei de 1 septembrie, batalionul a trecut la
realizarea cercetării, atacînd pe direcţia Silivaşu de Cîmpie -
Urmeniş şi Crăieşti. La amiază o companie a ajuns pe înălţimile
de la nord-vest Crăieşti, cota 420, iar o altă companie pe coasta
cantonului 464. Inamicul a reacţionat dinspre F ărăgău, fiind
transportaţi cu camioane circa 200 soldaţi germani, care s-au
instalat în apărare pe Dealul lui Mihai, la est de Crăieşti. Tot-
odată, în gara Budeşti au debarcat circa două companii ger-
mane, cu armament greu, care au ocupat apoi poziţii pe Dea-
lul Viii, cota 520 , unde au fost opriţi. Batalionul de gr ăniceri a
înregistrat pînă atunci doi morţi ş i trei răniţi. Inamicul a sufe-
rit pierderi mai mari şi românii au luat d oi prizonieri.
Dar, către ora 19,30 , forţele germane-ungare de infanterie
întărită cu tancuri, i-au contraatacat, concentric, pe recrutii
români, în flancuri, obligînd batalionul de instrucţie să se r e-
plieze pe poziţiile iniţiale. Ajuns într-o situaţie dificilă, el va
primi ordinul de a se retrage prin Silivaşu de Cîmpie către
Miheşu de Cimpie.v! Corpul 6 teritorial va deplasa alte trupe
de grăniceri în zona de frontieră, pentru a se putea opune ina-
micului. Astfel, la 2 septembrie 1944 s-a constituit Detaşamen­
tul locotenent-colonel V. Simionescu, compus din : batalionul
de grăniceri instrucţie al Regimentului 7 grăniceri, batalionul
de grăniceri instrucţie al Regimentului 6 grăniceri ş i compa-
nia 2 grăniceri Luduş. El avea misiunea "de a se opune pătrun­
derilor inamice, a manevra, în retragere, sub presiunea puter-
nică a inamicului, întîrziindu-l pe direcţiile Budeşti - Luduş,
Urm eniş - Miheşu de Cîmpie, Band - Iernut" .22
. Vom cunoaşte, chiar din mărturiile unor supravieţuitori,
odiseea vitejilor grăniceri români cu care, în urma ofensivei
germano-ungare, s-a pierdut orice legătură.
La 4 septembrie 1944, Armata 4 română, comandată din
această zi de generalul Gheorghe Avramescu, a preluat res-

13
ponsabilitatea frontului din Transilvania, între Intorsura Bu-
zăului ş i Gilău, Armata 1 urmînd să apere restul fîşiei, înt.re
Gilău ş i Dunăre. Prin Directiva operativă nr. 51, cele două
armate aveau misiunile: "să asigure frontiera contra atacurilor
inamice locale sau de bande ş i să interzică orice încercare de
pătrundere a inamicului spre trecătorile Carpaţilor Meridio-
nali şi Apuseni" ; "să execute re cunoaşteri ofensive şi atacuri
locale pentru a culege informaţiuni şi a cuceri puncte impor-
tante , n ecesare dezvoltării operaţiunilor viitoare"; " u lt erior să
tr e a că la a cţiuni ofensive mai importante pentru cucerirea .flr-
deehlui de nord" (s.n .).23 Pînă la terminarea concentrării tu-
tu rcr forţel or, Armata 4 română avea misiunea de a respinge
p ă t r u nd erea trupelor h itleristo-horthyste peste linia de demar -
caţie ş i de a a păra aliniamentul Urmeniş - Sighişoara - Ci-
pău - r îul Mureş - rîul Arieş - Turda.
La numai o zi însă, în timp ce se desfăşura restructurarea
frontului şi Armata 4 continua să-şi realizeze dispozitivul
operativ, r cg rupîndu-şi forţele ş i mijloacele în zona Tîrnăveni
- Turda - Tei uş - M ediaş, comandamentul Grupului de
arm ate ger man " U craina de Sud", avînd a cordul cercurilor'
conducăto are ale Ungariei horthyste, a declanşat, la 5 septem-
brie 1944, a c ţ iun i of en sive d e anvergur ă în centrul Transilva-
niei. Dire c ţiil e de atac al e inamicului er au : Tirgu-Mureş -
T îrn ăveni (Divizia 8 ca valerie SS g e rma n ă , înt ărită cu pat r u
balatioan e de infanteri e ungare ş i 20 de tancuri) ; Ludu ş -
Bl aj (Divizia 2 blindate ungară, întărită cu cît eva batalioan e
de in fan terie ş i t ancu ri) ş i Cluj-Alba Iulia (div iziil e 7 ş i 26
infanterie d in Corpul 2 armată ungar), ac ea sta d in urm ă con-
st it uin d dir ec ţia principală de of ensiv ă ?".
Scopul ofe nsivei ger man a-ung ar e era "de a cu ceri t r e că­
tor ile d in C arpaţii Mer idion ali ş i a le zăvo rî "25, în ainte de
sosir ea t r upelor române ş i sovietice . In amicul şi-ar fi putut
astfel m u ta apă rarea pe un alin iament oper ati v-s trategic fa -
vorabil , constituit de contraf'o rturile Carp aţilor Mer id ional i.
Fo r ţel e român e afl ate în apărare între Sighişo ara ş i Tur-
da aparţineau Cor pul ui 6 ter itori al ş i erau d ispuse în I î ş i i
largi ş i cu mari interval e în tre el e. In faţa aces t u i aliniament
se găs e au do uă d e taş am ente în ain tate, dintre care unul, con-
sti t uit din batalioanele de i nst ru cţie al e regimentelor 6 şi 7
g ră n i c er i ş i di n compania 2 g ră ni ce r i Ludus, ap ăra gr ani ţa
vr cmelnic ă p e actualul teritoriu al jud eţului Mu r es.
Inamicul at acîn d cu. forte superioare, f iind în tări t cu bli n-
da te şi motorizate, resp inge în primele or e ale dimine ţi i p atru-
lele noastre de gr ăniceri şi îşi continuă înaintarea. Elementele
de acoperire din de taş amentul înaintat l u p tă cu îndîrjire,
rez istă la încercuire; provoacă pierderi unităţilor horthyste ş i le
întîrzie in ain tarea-", Pe măsură ce în sectorul Tîrnăveni -
Blaj - M ediaş deb arcă noi trupe r omâne, ap a rţinînd Cor pu -
lu i ti armată şi Corpului m otom ecanizat, ele vor fi dirijate
îns pr e zonele de luptă pentru a întări apărarea noastră şi ri
p articipa la s tăvilirea ofensiv ei inamicului.

o IEŞIRE DIN I NCERCUIRE

Devansînd desfăşurarea evenimentelor, să ne reîntoarcem

la grăn ic erii aflaţi în în cer cu ir e, pent r u a le cunoaşte er oica
odisee ş i dr agostea fi erbinte de patri e, p entru a-i c u no aş t e,
d eopotrivă, p e cîţiva din minunaţii oameni de pe aceste me-
leaguri t r ansilvane, care s- au aflat alături de ei şi, în momente
decisive, le-au d at un a jutor frăţesc şi au făcut posibilă r ein-
toarcerea lor în liniile rom ân eşti. Pilde veşni ce de vi t ejie ş i
de umanism!
in ziarul "Voi nţ a Transilvaniei " , nr, 7 din 22 octom br ie
1944, sub t itlul Brav ura, serge ntului major Dumitru Ne n ciu ,
se pu tea citi : " In ur ma luptel or care au avut loc în primele
zile al e lu i septem br ie 1944 în zona Urm eniş-S ărm aşu , un de -
taş am ent din Regimentul 7 'gr ă nlceri de 103 oam eni sub co-
manda se rg. m a j , Ne nciu Dum it ru, avînd t oate c omun icaţ ii l e
tă ia te de către t rupele m otori zate ge r mane, au rămas la in a -
m ic. Subo fiţ e rul Nenciu Dumitru, cu un cu r aj ş i un calm desă­
vîrşit, a da t or di n să se dem onteze î nch izăto a rele celor 2 t un ur i
anti car de care d ispunea, ş i apoi cu în t reg d etaşam e n tul a
reuş it s ă se st recoa re în t impul n op ţii, ap ropiind u-se în ziua
de 6 sep tembri e 1944 în zon a Valea Largă-Urc a. Cu oa m enii
ascunşi, d etaşamentul a răm as în a c eastă zon ă pîn ă î n ziua de
24 septem brie 1944, în care t im p a făcu t t oa te rec u noaşte r i l e
ş i pr egătiril e n ecesar e pent ru a t re ce liniile in am ice ş i să re vină
la unităţi. In cursu l nopţii următoa re, cu întreg efecti vul, după
o lupt ă aprigă cu un post avans at inam ic, pe care l-a re d us
la tăcere, serg. maj . Dumitru Nenciu reuşeş te să in tr e în liniile
n oastr e, avînd n u mai un singur om p ierd ere. Fapta sergen t u -
lui m aj or de grăniceri Nenciu Dumitru şi a celor 103 oameni
de sub comanda sa va rămîn e pen t r u ceil alţi cam arazi un

15
 exemplu de bărbăţie şi curaj, In spiritul luptătorului român
ce se bate conştient de chemarea ceasului de faţă".
Să pătrundem în istoria vie a acelor zile pline de drama-
tism şi eroism prin intermediul relatărilor oferite de supra-
vieţuitori. Conducătorul bravului grup de grăniceri, sergentul
major în rezervă Dumitru Nenciu, domiciliat în comuna Vii-
ş o ara, judeţul Neamţ, rememora astfel, la 1 septembrie 1976,
întîmplările: ,,Îmi aduc aminte cu emoţie sufletească de acele
vremuri grele, atît pentru armata noastră, cît şi pentru locui-
torii acelei zone de sub ocupaţia cotropitoarelor armate hor-
thyste şi hitleriste, turbate de mînie, care pîrjolesc totul în
calea lor. In fierbinţile zile de sfîrşit de august 1944, pe pla-
toul de deasupra Cetăţii de la Alba Iulia, sub poalele unui deal
cu vii, Regimentul 7 grăniceri constituia un batalion operativ
cu scopul de a întări în acest sector apărarea frontierei patriei
noastre (a liniei de demarcaţie - n.n.).
In acel batalion de re cruţi am fost încadrat şi eu de co-
mandantul unui pluton de tunuri anticar, la compania 4 arma-
ment greu. Ajunşi pe cîmpul de luptă, în dimineaţa zilei de
1 septembrie 1944 , am primit ordin să ocup o poziţie, cu mi-
siunea de însoţire la est de satul Silivaşu de Cîmpie. O parte
din batalion ocupase satul Urmeniş. Către seară am primit
ordin de retragere către pichetul din comuna Silivaş, deo a-
rece eram puternic atacaţi de trupele horthyste ş i hitleriste.
Artileria germană bătea în satul Silivaş. In acea noapte, cu
întreg batalionul am plecat către comuna Sărrn ă şel, de unde
am primit ordin să plecăm către Miheşu de Cîmpie. In ziua de
2 septembrie 1944, am ajuns, seara, în acea comună, unde am
cantona t. În ziUa de 3 septem br ie 1944, cu intre g batalionul ,
am ocupat o poziţie la nord de sat. A doua zi dimineaţa , am
primit ordin să instalez două tunuri către comuna Cătina, în
sprijinul companiei 1, cu scopul de a opri înain tarea blinda-
telor care ar intenţiona să vină pe şo seaua dinspre Cătina. Am
lăsat . un tun, comandat de caporalul Lupu Petru, iar eu cu
celelalte două tunuri am ocupat o poziţie la nord-vest de co-
muna Sărmaş , fiind tot timpul atacaţi de trupele hitleriste
care erau mult superioare. Intre t imp, am fost anunţat de un
agent trimis de căpitanul Anghel, pe la orele 10-11 , să vin
cu tunurile către comuna Răzoare, însă la acea oră eram deja
încercuiţi, deoarece tancurile inamice veniseră pe şoseaua Mo-
ciu-Sărmăşel (la 5 septembrie 1944, s-a declanşat ofensiva
hitleristo-horthystă - n.n.).
Eram într-o situaţie grea: batalionul fusese aproape deci-

16
mat. Ordinul fusese să scape fiecare cum va putea din încer-
cuire. Mulţi au căzut pradă focului inamic, mulţi au fost luaţi
prizonieri, alţii au fugit care încotro pentru a scăpa cu viaţă .
Rămas singur cu oamenii mei, pe care nu i-am părăsit,
n-am vrut să ne predăm. Mi-am întrebat ostaşii dacă vor să
mă urmeze şi toţi au fost de acord să luptăm, orice s-ar întîm-
pla. Văzînd situaţia în care ne aflăm, am demontat cele două
tunuri atitanc de care dispuneam, nemaiputînd să le transpor-
tăm, luîndu-le aparatele de ochire şi percutoarele, pentru a
nu m ai putea fi folosite de du şmani. Am mers la trenul de
luptă, plin cu armamen t şi muniţie , de unde am luat şase puşti
mitraliere, grenade şi cartuşe şi am început acţiunea pe cont
propriu. Cu o parte din oameni am deschis foc cu trei puşti
mitraliere, iar cînd o parte n e retrăgeam , deschideam foc cu
celela lte puşti mitrali ere ş i cu pu ştil e , iar ce il al ţ i se r etr ă­
ge au tî rîş . În felul acesta am reuşit s ă ies din zona pericu-
loas ă . N emţii văzînd puterea de foc din acel sector, n-au mai
înain tat. Cu os taş ii ascunşi n e retrăgeam prin porumbişte. Unii
din gr ănic erii de pe frontieră, care cunoşteau locurile, se re-
trăgeau căl ăr i, (fiind) in form a ţi de civili din partea locului,
care ne-au com un icat să mergem spre satul ş i pădurea Răzoare.
Ajun s în pădurea Răzoare , am mai găsit grăniceri cu loco-
ten entul de rezervă Botnăreanu ,plutonierul Savu Con st antin,
sublocot en entul Pop 1. Ciclău ş i căp itanul Aslan Pompiliu;
acesta din urmă a pl ecat ş i nu l-am m ai văzut. Nemaiputind
pleca din cauza aviaţie i , am răm as în pădure pînă la venirea
serii. Ştiam că sîntem incercuiţi, dar nu c un oş team soarta r estu-
lui batalionului. In pădur ea Răzoare eram cam 300 de ostaşi
din batal ion ş i de p e frontieră.
În ziua de 6 septembrie 1944 , împreună cu locotenentul,
sub locotenen t ul ş i pluton ierul, ne-am sfătuit cum să fac em
pentru a străbate spre Aiud: S-a hotărît ca să plecăm împreună
cu to ţ i o staş ii , în acea noapte, de 6/7 septembrie, în felul ur-
m ător . Eu , ' cu o patrul ă formată din recruţi, să merg înaintea
coloa nei, pen tru a face siguranţa. La căderea serii, după ce
am lu a t unghiul de marş , pe care-I stabilisem pe hartă şi pe
teren, am început deplasarea . După vreo două ore de mers
m-arn oprit ş i am înt r ebat unde sînt locotenentul, sublocote-
nentul şi plutonierul. Ostaş ii mi-au comunicat că au rămas în
urmă ş i nu ne-au mai urmat.
Am oprit ostaşii, cu scopul de a verifica unghiul de marş
şi de a oco li o localitate, al cărei nume nu mi-l mai amintesc,
pentru a nu fi descoperiţi de inamic. Oprit aici, am lăsat ostaşii
C. 2 - Ep opeea de p e Mure ş
17
într-un lan de porumb şi am plecat singur pe un drum ca să
găsesc un loc pe unde să trecem, cu scopul de a ocoli acel
sat. P e drum, la o troiţă, am dat peste căpitanul Aslan, îm-
brăcat civil, cu ' î n că patru civili pe care nu i-am cunoscut.
Am r aportat că eu am venit din pădure cu toţi ostaşii şi i-am
cerut de ai ci încolo să meargă cu noi. Dînsul a r efuzat, spu -
nîndu-mi că ordinul a fost să scape fiecar e cum va putea .
M-am despărţit de dînşii ş i am venit la ostaşi. Ai ci, în lipsa
mea a venit ş i plutonierul Savu cu doi subofiţeri de jandarmi
ş i un şef de post. Le-am povestit situaţia ş i am ho tărît să ne
odi hni m puţin după ca re să plecăm, tot cu unghiul de marş
pe care-I aveam. Cînd m-am trezit am cercetat unde sînt cei-
l al ţi subofiţeri. Am con statat că m are parte dintre so lda ţi ş i
ce ilalţ i patr u subofiţe ri pl ecaser ă. Cînd am adunat oamen ii mai
ave am 40 de ostaşi. Am pl ecat cu cei 40 de ostaşi ai m ei care
nu mă părăsiseră, fiind numai recruţi contingentul 1945.
In drum am întîlnit comuna Valea Largă. N-am intrat în lo-
calitate, ci am stat cu ostaşii înt r-u n lan de porumb. Aici am
m ai fo st in formati de cetăţeni r omâni că în pădurea Cu c (Tău­
r eni, satul Coc - n.n.) m ai sîn t g r ăniceri ş i că ac olo se găseş te
ş i mai orul Botan F elician. Era z iuă cînd am ajuns la com u n a
Val ea L argă . P entru a nu fi descop eriţi , am rămas în sat. Ai ci
au v en it la noi nişte cetăţeni, care n e-au adus ceva d e-ale
mînc ării ş i ne-au comunicat că maiorul cu ostaş ii au plecat ş i
nu se ş tie ce s-a întîmplat cu ei.
In n oaptea de 7/8 septembrie 1944 am plecat cu ostaş ii
ce-i aveam spre comuna Urca, prin porumburi, prin viroage .
P e drum am în tîln it ostaşi r ăzleţi pe care i-am luat sub co-
mandă , p entru că nu ştiau încotro s-o apuce. L-am în tîl nit p e
se rgent ul Rădul ea Vasile cu o grup ă a lui de brandieri de 81,4 ,
pe sergentul L eancă Neculai cu două mitraliere, pe soldaţii
Truţă Constantin, Conoie Grigore, Pahonţu Neculai, p e capo-
ralul Ghinea Pandele ş i pe alţi ostaşi înarmaţi, unii îm bră­
caţi în h ain e civile. I-am luat sub comandă ş i am continuat
d eplasarea pînă la comuna Urca, unde am ajuns cu 120 de
ostaşi români din batalionul de recruţi.
Ne-am in stalat într-un lan de porumb ; era pe la ora 3
noaptea. Am observat că ne găsim prea aproape de şoseau a
car e duce de la Turda spre Luduş şi ca să nu fiu observat
m-am deplasat cu ostaşii în t r - u n lan de floarea-soarelui, la
vreo 7-800 metri mai departe de şosea.
De la 8 la 24 septembrie 1944, ' am stat cu cei 120 de
ostaşi în lanul de floarea-soarelui, pe botul unui deal numit

18
de localnici Podişel. Aici mi-am organizat cei 1211 de ostaşi
pe plutoane şi grupe; am constituit două plutoane, am pus co-
mandanţi dintre sergenţii şi gradaţii ce-i aveam printre cei
120 de ostaşi. M-am organizat în teren, mi-am amplasat cele
şase puşti mitraliere şi cele două mitraliere în aşa fel ca să
cuprind toată zona de apărare în caz de atac inamic; ordinul
era, în caz de atac să nu se deschidă focul decît de la cea
mai apropiată distanţă, să nu poată scăpa nimeni.
Mi-am instalat posturi de pază şi de supraveghere a zonei
unde mă aflam. Am făcut gropi în pămînt pentru apărarea
proprie, care ne foloseau şi la dormit. In timpul zilei puneam
plantoane, noaptea santinele şi patrule cu consemnul să nu
părăsească nimeni tabăra fără ştirea mea. Ziua supravegheam
situaţia frontului. Aveam asupra mea harta 1/100.000 şi pla-
nul director (la scara) 1/20.000, busola şi binoclul, Cu care
supravegheam şi-mi notam pe hartă tot dispozitivul duşman
pe care-I aveam în faţă, deoarece frontul se stabilise pe apa
Arieşului, în zona comuna Luna, Cîmpia Turzii, Turda, Cheile
Turzii.
Mîncare şi apă nu aveam; mîncam porumb, dovleci cruzi
şi seminţe de floarea-soarelui. Ziua instruiam şi pregăteam
ostaşii, care erau majoritatea re cruţi, pentru ca în situaţia
cînd va trebui să luptăm să ştie fiecare ce are de făcut. Am
căutat şi am luat legătura cu locuitori din comună, să ştiu ce
fel de locuitori sînt, români sau maghiari, că nu ştiam. Intr-una
din zile am văzut o femeie care păştea o vacă, ţinînd-o de
funie. M-am strecurat prin porumb şi am ajuns la dinsa,
Am întrebat-o ce fel de locuitori sînt în comună, români sau
maghiari. Mi-a răspuns că este o comună românească .
Am rugat-o să meargă la primarul satului, să spună că
un soldat român, grănicer, vrea să stea de vorbă Cu dînsul,
să mă informeze ce armată este în localitate. Mi-a spus şi
dînsa că satul este ocupat de nemţi şi unguri, după care a
plecat să-I anunţe pe primar. Eu am mers la ostaşi şi i-am în-
curajat spunîndu-le că satul este locuit de români şi că voi
lua legătura cu primarul.
Către seară am văzut un cetăţean venind spre locul unde
am stabilit cu femeia să ne întîlnim. M-am deplasat şi eu în
apropierea unei fîntîni , în porumb, şi am aşteptat omul tri-
mis de femeie. Am luat legătura cu cetăţeanul, care era pri-
marul comunei, Toader Şerban. Acesta mi-a dat informaţii
preţioase; văzînd că este om bun l-am rugat să strîngă ceva
de-ale mîncării, dacă poate de pe la oamenii din comună, şi

19
să-mi aducă , că eu nu sînt singur, mai sînt Cu nişte gr ăniceri
ostaşi, dar să nu cumva să divulge că în preajma comunei sînt
ostaşi români. Deşi nu i-am spus locul unde ne aflăm şi cîţi
sîntem, cetăţeanul m-a încredinţat că este neaoş român şi că
are ş i dînsul un fecior, con tingen t ul 1941, care este în
armata română şi nu ş tie de el , că ş i femeia care l-a trimis
avea un fecior la români.
A m ers primarul la oamen ii lui de încredere şi a strîns
ce a putut, ia r eu am m er s la ost aş ii m ei şi i-a m încurajat
că primarul este r om ân şi că n e va ajuta cu de-ale mîncării,
cum va putea .
Pe la as finţitul soar elu i am văzut venind d inspre comună
doi oa meni ca re aduceau cev a; am luat şi eu un ostaş ş i n e-am
dus la locul întîlnir ii. C etăţ enii au a dus, în t r - un coş de nuiele
ş i în doi s ă culeţ i , ce au putut : pîine, măm ălig ă, b rîn ză , slă ­
nină . Ne-au spus că au adus să avem pentru mai mult tim p ,
că nu pot veni, c ă mi şun ă în sat arm a tă n emţe a s c ă ş i ungu-
rească, că sîn t două d ivizii, url a de nemţi ş i un a de unguri.
Le -am mulţumi t p entru ce au putut fa ce pentru noi. I-am
spus primarului că a dou a s e ar ă le aduc sacii ş i co şul tot ai ci
ş i cîn d vor v eni să-mi adu că ceva f r ucte, prune, m ere, ce vor
avea p entru potoli rea se tei în t impul zile i. Am luat merin-
d el e ş i am m er s la ostaşii m ei , le-am împărţit cîte o " nafură "
d in m erindele ad use de primar.
S ă v ă povestesc pu ţin şi despr e fe lul cum îmi hr ăn e am
ostaşii. Mergeam ziua p r in porumburi ş i adunam ş t i u l e ţi i care
erau m ai vîsco şi la bob , adun am dovleci daţi în cop t spr e ro şu .
Curăţam porumbul p e foil e de cort , îl l ă sam dou ă zile la soare,
se svî nta, dup ă care îl î mpărţ e am, cu capa cul de la ga melă ,
fiecăruia cîte o po rţie . Scobeam dovleci ş i le mîncam sem in -
ţele ş i m iezul tot cu po rţie . Ap ă n u aveam . Intr-una din zile,
trecînd p este un drum am văzut că prin urmele de m aş in i ,
de căruţe , d e copite de cai curgea un pîrîu de apă. V enea de
undev a , dintr-un izvor sau de la ploai e. Intr-o n oapte m -am
dus cu p atru ostaşi , am făcut o groapă în marginea drumului,
m ai la o p ar t e, p e m irişte . Am captat pîrîiaşul ş i apa ca r e se
strecu r a pri n urmele de maşini ş i de căruţ e. Groapa era acum
tot t impul , plin ă cu apă . Mergeam noaptea cu o staş i , cu c ău­
şur i fă cut e din dovleci ca găl eată şi aduceam apă d in groapă ,
pe ca re ziua o împ ă rteam or i eu, ori ajutorul meu, se rgent ul
Rădule a , cu capacul de la bidonul de ca m panie , fiec ăru i a cîte
un căpăcel pentru a le potoli setea.
După informaţiil e ce le primeam asupra situaţiei frontului

20
de la primarul Toader Şerban, în comună se afla comanda-
mentul diviziei nemţeşti, iar într-un conac boieresc din apro-
piere, comandamentul diviziei ungureşti. Lupte puternice se
dădeau pe cursul apei Arieş ; la Cîmpia Turzii, Turda şi în
împrejurimi erau instalate tot felul de 'dispozitiv e nemţeşti
ş i ungureşti.
Nu aveam nici un mijloc de comunicaţie cu trupele noastre,
dar în acest timp, cît am stat în spatele armatelor inamice,
le-am făcut mari neajunsuri; mergeam noaptea şi le tăiam
legăturile telefonice Cu frontul, îmi însemnam pe hărţi dis-
pozitivul nemţesc de luptă, amplasamentele de tunuri, arti-
lerie antiaeriană, blindate, tancuri, tot ce dispuneau nemţii
ş i' ungurii. Primarul m -a informat că în comună mai are , gră­
niceri ascunşi şi să vin şi eu. l-am spus că nu-mi părăsesc
oamenii, cu ei voi lupta şi care vom avea zile vom scăpa. I-am
cerut să mă ducă să văd ce grăniceri are ascunşi în comună
ca să-i iau cu mine.
Intr-una din zile m-am strecurat prin viroage, prin şan­
ţuri, prin grădini şi am ajuns la fînăria unui cetăţean, unde
erau ascunşi grănicerii. Am urcat prin spatele şurii, cu aju-
torul unei scări. Erau ascunşi acolo, într-o copcă făcută în
mijlocul podului cu fîn. Aici am dat, din nou, peste căpitanul
Aslan Pompiliu şi un elev teterist. L-am informat că eu am
ostaşi, am armament, muniţie, să mergem să atacăm pe nemţi
pe la spate. Dînsul mi-a spus că cine m-a pus să strîng ostaşii,
ce le dau să mănince, ce fac cu ei , singur mă pot strecura mai
uşor. Dînsul nu m erge, dacă am curaj să plec, dînsul nu
merge, rămîne în comună, ascuns pînă vin ai noştri. L-am
lăsat acolo şi m-am dus la ostaşii mei.
Văzînd nemţii greutăţile pe care le provocam cu tăierea
cablu r ilor telefonice, au început cercetările, prin comună şi
prin împrejurimi, să descopere partizanii. O patrulă nemţească
a găsit , într-una din zile, la cetăţeanul Vasile Bozdoc, nişte
cablu telefonic pe care i-l lăsasem eu să-I îngroape. A fost dus
Ia comandament, l-au bătut, l-au schingiuit să spu n ă de unde
ar e cablul. A suferit torturile, motivînd că acel cablu i l-a
adus calul ca re scăpase din grajd: fugise pe cîmp ş i a v enit
cu el înfăşurat de co p ită . Asa a scăpat cu zil e bietul om .
Informat de primarul Toader Şerban, prin cei doi copii
ai lui, trebuia să plecăm, că. nemţii ne-au descoperit. Şi ostaşii
m ei au obs er vat o motocicl etă cu ataş că urcă spre deal unde
eram noi, dar nemaiputînd urca au cercetat cu binoclul ş i
s-au întors înapoi.

21
 Eu eram plecat după apă şi cînd am venit mi-au raportat
situaţia cu motocicleta. Le-am spus că de ce i-au lăsat să
scape, nu-i nimic şi aşa va trebui să plecăm. In aceeaşi zi
am plecat, însoţit de doi ostaşi, la recunoaşterea poziţiei pe
unde trebuia să-i atac pe nemţi. lVI-am întors, se înnoptase
deja, am adunat ostaşii şi le-am spus planul şi hotărîrea ce
am luat-o. l-am întrebat dacă vor să meargă cu mine. Toţi
au fost de acord. Organizaţi, la ora unu am plecat, după un-
ghiul de marş pe care mi-I stabilisem pe busolă, spre locul
unde trebuia să-mi desfăşor acţiunea de atac. Ajuns la circa
300 de metri de poziţia nemţilor cu cei 120 de ostaşi, i-am
întrebat dacă vor să mă urmeze, pentru că va trebui să luptăm.
Toţi au fost de acord, spunîndu-mi: cu dumneavoastră am
venit, vom lupta, ne vom bate orice s-ar întîmpla! Vrem să
ajungem la ai noştri. Increzător în hotărîrea tuturor, le-am
repetat modul cum trebuie să acţionăm.
Eu în fruntea lor, un soldat şi un sergent, toţi cu puşti
mitraliere, iar ceilalţi în formaţie de luptă la circa 20 de
metri mai în urmă. Ajuns în apropierea poziţiei inamice, osta-
şul trăgător la puşca mitralieră m-a avertizat că a văzut o
flamă de ţigară în faţă. Mi-am dat seama că am ajuns în
poziţia nemţilor. Comanda "Foc!" Puştile mitraliere au început
să răpăie. Am dat ordin de atac : După mine, n ăvăliti! Ura!.
Dar, în timpul atacului a căzut, lovit de un glonte duşman,
puşcaşul mitralior. Prin salturi am trecut prin poziţia duşmană.
Am ajuns în nişte vii. Inamicul continua să tragă, buimăcit
pe tot frontul, cu tot armamentul de care dispunea, dar în
sectorul unde atacasem distrusesem totul. Inamicul încetase
nimicitorul foc . Atunci m-am oprit pentru a mă orienta şi să
văd cu cîţi ostaşi am scăpat şi dacă îi am pe toţi.
Am constatat că am numai 103 oameni cu mine, restul
nu ştiu ce s-a întîmplat cu ei, deoarece era noapte şi întu-
neric. Lipsea grupa care o numisem să facă siguranţa în
urmă, deoarece aveam 20 de ostaşi îmbrăcaţi civil, fără arme,
care duceau muniţie. Incă neorientat asupra situaţiei, am lăsat
ostaşii în vie şi am plecat la recunoaştere mai departe, însoţit
de un ostaş care ştia să înoate. Am mers pînă am ieşit din vie,
am ajuns la o apă, am trimis ostaşul să încerce apa cît este
de mare. Văzînd că apa este mică, am adus oamenii ş i am
trecut dincolo. Am continuat să merg pînă am dat de rîul
Arieş; aici m-am oprit cu ostaşii într-un lan de porumb, cu
scopul de a ne orienta ce avem în faţă; peste Arieş se auzeau
împuscături. Era în noaptea de 24 spre 25 septembrie 1944.

22
Dimineaţa am trimis doi ostaşi îmbrăcaţi civil, ca iscoade, pen-
tru a ne informa ce trupe se găsesc în faţă , peste a pa Arie-
şulu i. S-au întors ş i m-au informat că au văzut ostaşi peste
apă, însă nu au putut distinge dacă sînt români sau alţii.
După aceea am plecat eu , cu scopul de e a recunoaşte
cursul de apă, pe unde să o trec şi ce trupe am în faţă. La
recunoa ştere mi-am dat seama că sîntem între linii. Am venit
la ostaşi şi le-am explicat situaţia şi ce avem de făcut. Ziua
am r ămas în acel lan de porumb, asigurînd supravegherea
taberei cu santinele. La un moment dat m-a sesizat una d in
san tinele că nişte ostaşi au trecut Arieşul şi că au intrat în
porumb la noi. M-am dus să văd care este situaţia, însoţit de
un ostaş cu puşca mitralieră. Am constatat că este o patrulă
românească. Am luat l egătura cu ei ; erau t rei ostaşi, am venit
cu ei la ostaşii mei. Am lăsat doi ostaşi cu oamenii mei, iar
eu cu sergentul, şeful patrulei, am plecat la compania din prima
linie. Am raportat situaţia, după care am fost dus la coman-
dantul batalionului în comuna Luna, care făcea parte din
Regimentul 37 infanterie. Am raportat comandantului acelui
regiment că eu am rupt frontul nemţesc ş i am trecut peste
apa Ari eşului cu o sută 'd e ostaş i cu care am fost incercuit
de nemţ i. Vreau să-i aduc în liniile noastre. Am cerut ca în
sectorul unde voi trece să nu se deschidă foc asupra noastră.
Am obţinut această promisiune, după care m-am întors la oa-
menii mei; în seara aceleiaşi zile am trecut Arieşul, cu to ţi
ostaşii, ş i m-am prezentat la Regimentul 37 infanterie. In
cursul nopţii, am rămas în comuna Luna. In dimineaţa zilei
de 27 septembrie 1944 am fost trimis cu oamenii la Divizia
20 infanterie, iar de aici la Războieni-Cetate, fiind puşi în
subzistenţa Batalionului fix regional "Cluj ", unde am stat
pînă la 1 octombrie 1944 cînd am plecat la Regimentul 7 gră­
ni ceri Alba Iulia, de unde plecasem.
Am fost ch emat la Divizia 20 infanterie, la comandantul
Arm atei 4 române, la Mediaş , unde am dat informaţii despre
situaţia fron tului n emţesc. Am prezentat hărţile mele, cu toate
însemnările, cu dispozitivele forţelor hitleriste şi horthyste" .27
Sergentul major D. Nenciu afirmă în continuare:
" A ceastă acţiune reuşită, a mea şi a ostaşilor ce i-am avut
sub comandă şi m-au ascultat, se datoreşte şi contribuţiei şi
sp rijinului locuitorilor din Miheşu de Cîmpie, Valea Largă ,

23
şi din Urca, care cu inimă şi cu suflet de român, mi-au dat
informaţii preţioase, încotro trebuie 's ă mergem, pentru a nu
cădea în mîinile hitleriştilor şi horthyştilor turbaţi de mînie.
Pe aceşti oameni minunaţi nu-i voi uita niciodată".

DOUA CALAuZE

Un exemplar act de patriotism şi vitejie a săvîrşit, în

acele zile, ţăranul Ioan Deac din comuna T ăureni, ocupată, la
5 septembrie, de trupele horthyste. Impreună cu fiul său Vasile
Mureşan, în vîrstă de 18 ani, în noaptea de 5 spre 6 septem-
brie 1944, a scos din încercuire batalionul 7 grăniceri român,
aflat în pădurea Valea Largă. Faptele s-au petrecut în felul
următor:
In după-amiaza zilei de 5 septembrie, Ioan Deac se gă­
sea cu feciorul în curtea casei lor, situată chiar lîngă drum.
La Un moment dat, din spatele gardului au văzut pe drum
apropiindu-se doi ofiţeri horthyşti. N eobservîndu-i, s-au oprit
la o foarte mică distanţă, continuînd o discuţie în limba ma-
ghiară. Familia Deac cunoştea limba, astfel că au aflat de
intenţia horthyştilor de a-i ataca pe grănicerii români care se
ascundeau în pădurea Valea Largă. După ce cei doi ofiţeri
s-au îndepărtat, tatăl şi fiul au plecat imediat în direcţia co-
munei Valea Largă, pentru a ajunge la pădurea care se afla
cam la doi kilometri depărtare de' casa lor. Într-adevăr, în
mijlocul pădurii au găsit ascunşi cîteva sute de grăniceri şi
vreo 150 de ţărani refugiaţi din calea ocupanţilor. Situaţia
militarilor români era cu atît mai gravă, cu cît nu mai aveau
nici un fel de hrană. Ajungînd la comandantul balationului,
un maior de grăniceri, cei doi patrioţi l-au informat despre
discuţia surprinsă între ofiţerii horthyşti, manifestîndu-şidorinţa
lor de a-i scoate pe grăniceri din încercuire, pe cărări cunoscute
doar de ei. Noaptea, subunităţile călăuzite de Ioan Deac ş i
de fiul său, au pornit-o pe poteci ascunse, ajungînd pînă în
apropierea comunei Grindeni. Inainte de a se lumina de ziuă
erau deja cu toţii într-o altă pădure, a Figeului. In timp ce
batalionul stătea ascuns, cele două călăuze au cules informa-
ţiile necesare, deosebit de preţioase, întrucît prima linie a ina-
micului se afla la numai patru kilometri depărtare. Cînd s-a
lăsat noaptea, grănicerii au reluat marşul, trecînd pe lîngă

24
 satele Cheţani ş i Hăd ăreni , pînă ce au ajuns la Mureş. Aici
s-a pus o nouă problemă: găsirea unui vad, pentru ca bata-
lionul să poată t r ece apa fără pierderi. Nu era d elo c u şor,
albia rî u lu i fiind foarte periculoasă, avînd în unele locuri o
adîncime de dei -e-trei metri ş i vîrtej uri care te trăgeau la
fund . Intrucît grănicerii nu ş tiau să înoate, Vasile Mureşan
s- a de zbrăca t ş i a intrat în apă, căutînd locul cel mai potrivit
tie trecere. Nu după mult timp l-a şi g ă s it, aco lo unde apa nu
ajungea decît pînă la brîu. Apoi, prin acest loc a trecut Mu-
resul între gul b atalion de gră n ice ri , aşa îmbr ăc aţi cum erau,
unul dup ă altul, ţin indu-se de mînă. Traversarea s-a făcut
fără ni ci o pierdere în oamen i sau mijloace de luptă . Cînd era u
dej a din colo, inamicul i-a obs ervat ş i a în ceput să tragă. Dar
grănicerii scăpaseră de primejdie ş i au ajuns la C e căl a ca, co-
muna A ţ inti ş , unde se aflau trupe române. De aici, au porn it- o
spre S ăl cud , m ergînd pînă ce, în n oap tea de 26 septem brie,
au fo st r epe raţi p e Dealul C igaşului de patrulel e Regim en-
tului 34 in fanterie. Ioan Dea c şi fiul său au scos astfel din
în cercuire batalionul de g răn iceri, aducîndu-l în liniile armatei
române.
N-au rămas mult timp p e la S ăl cud , deoar ece în apr o-
p ierea Tăurenilor erau aştept aţi de al ţi 20 de grăniceri , car e,
fiin d răn iţi în luptele desfăşu r a t e în dimin eaţa zilei de 5 sep-
tembri e, n-au putut pleca î mpreună cu batalionul. Au a juns
la ei după ce au trecut iar prin liniile inamiculu i. Le-au asi-
gu r at os taş ilo r ad ăpost, le-au adus alimente ş i lucruri n ece-
.. sare, pînă ce au fost eliberaţi de trupele român e.
Se par e că acţiunea de salvare ş i 'scoatere din în cercuire
a batalionului de grăni ceri a fost trădată de cine va, astfel că
Ioan Dea c şi fiu l să u au trebuit s ă se a scundă , timp de vreo
cinci săp tă mî n i , p en tru a sc ăp a cu vi aţă .
Nu se sfîrşise încă războiul , cînd fapta ciob anului din Tău­
r eni a fost a dusă la cunoştinţa într egului p opor român, Ioan
Deac fi in d citat prin ordin de zi p e 'na ţiun e , pentru spr ij in ul
acordat t rupelor ro mâne în t impul luptel or d esfăşurate în
Transil vania: "In ziua de 5 sp r e 6 septembri e 1944 , în re giunea
Tăureni - Zaul de Cîmpie - se spun ea în acest ordin de zi -
un batalion de grăn iceri r om ân fusese în cercu it de trupele
germane- maghiare . S ăteanul Deac Ioan, în vîrstă de 52 de ani ,
ş i fiul său s-a u ofer it să conducă ş i au reuşi t ca pe drumuri
la terale să scoa tă d in în cerc uire ace st batali on fără n ici o pi er-
dere. De asemenea. r om âni dîr ji şi n eînfri caţi , au dat preţio ase
i nformaţii as upra valor ii t rupe lor inarnice. S ăte anul Deac Ioan

25
a fost nevoit să se refugieze cu întreaga sa familie în p ădure ,
unde, hărţuit de potere inamice, a trăit 5 săptămîni.
P entru iniţiativă, dragoste de ţară , spirit de sacrificiu ş i
servicii ' aduse unităţii române, săteanul Deac Ioan se citează
pe naţiune .
MINISTRUL DE RAzBOI
General de corp de armată
Constantin Vasiliu Răşcanu"28

Acest or din de zi pe na ţiune a fos t reprodus şi în num ă­

rul d in 19 apr ilie 1945 al ziarului " Scîn teia" , or ga n ul cent ral
al P .C.R.
Ulterior , ero ul din T ăureni a fost dec or at cu or dinul
" Steaua Republicii P opulare Române" , clasa a V-a. A răm as
pînă la sfîrş itul vie ţii un om modest, un cioban care îngrijea
oile satului. A dec edat în an ul 1970. Fiul său, Va sile Mureşan,
s-a calificat ca muncitor tratamente termice şi lucrează la
Combinatul metalurgic din Cîmpia Turzii, oraş în care trăieşte
împreună cu familia sa .

COPILUL CARE SALVEAZA UN GRANICER

Alături de alţi ostaş i aflaţi la graniţa vrem eln ică , în acea

zi de 5 septem br ie 1944, trăia momente dramatice soldatul Ale-
xandru Badea, originar din satul Bordeni, comuna Scorţeni, ju-
deţul Prahova, care îşi satisfăcea stagiul militar în cadrul plu-
tonului de grăniceri călare Sărm aşu, compania 4 Luduş , Re gi-
mentul 7 grăniceri Alba Iulia. Le reconst ituim, pentru a cu-
noaşte de stinul acestui ostaş în împrejurările grele ale atacului
duşm an, precum ' ş i fa ptele de profundă omen ie ale ţăranilor
mureş eni, îndeosebi ale lui Cornel Ionaş , care au salvat viaţa
grănicerului ce avea în trupul său 18 sch ije .
Iată , deci , cum descrie în tîm plările - confirmate chiar de
Alexandru Bad ea - Cornel I onaş :
"In acea vr eme , ad ică în 1944, aveam doar 15 ani. Tata er a
ciob an la oile sa tului, iar eu eram cu el , după cum er a ş i firesc .
Deci er am la stîn ă, în locul numit Valea Buzei, hotar vecin cu
satul Dîmbu.
Ştiam că atî t timp cît Ardealul a fost cedat , la Sărm ăş el ,
aflat apr oape de fro ntier a vrem elnică , în luna septembrie 1944

26
era un pluton de gr ăniceri călări , care a primit ordin să se de-
plaseze la Greaca, spre Gherla (12 km de Sărmăş el) , deoarece
f ro ntie ra e amen inţată de invazia trupelor fasciste. Gr ănicerii
au ajuns aici, dar nu au putut ţ ine piept tan cur ilo r hitleriste,
f iind nevo iţi să se r etragă prin cîmp şi păduri , pe unde au
putut, pînă la cazarma din Sărmăşel. Tancurile trecuseră deja
ş i pe a ici. O luaseră pe cele două ş osele principale: Tîrgu-Mu-
reş şi Luduş. Aşa că grănicerii erau încercuiţi ş i căutau, cu
or ice pre ţ, să scape, dar nu puteau decît traversînd ş oseau a ce
duce la Luduş. Stăteau la pîndă. La un moment dat, coloan a
de m aş in i şi tan cu r i s-a mai rărit. Atunci au ţî şnit, ş i traver-
sînd ş o s e a u a au apucat-o peste cîmp, urcînd pe lîngă o p ădu­
r ice numită " La brazi", cu intenţia de a se îndrepta spr e loca-
litatea Pogăceau a-Mureş, unde se credea c ă cercul nu este
închi s ş i că pe a ici a r putea trece la ai noştri. Dar în această
pădurice mai era armată română care venise cu cîteva zile îna-
inte pentru întărirea frontierei. Din acel loc se putea ţine sub
observaţie toată ş oseaua. Se trăgea cîte o rafală de mitralieră,
ba chiar ş i cu armele. Soldaţii hitlerişti văzînd că sînt atacaţi
din a cea pădure , au cerut ajutor aviaţiei; au ş i sosit două
avioane de vînătoare chiar în momentul cînd grănicerii ajun-
seseră lîngă pădurea amintită. Cînd erau chiar pe culmea dea-
lului, au în cepu t să tragă cu mitralierele asupra lor. De unde
mă aflam , nu vedeam locul unde se petrecea scena. După
cîteva secunde am văzut grăniceri călări fugind în galopul cai-
lor, ia r în urma lor am văzut un cal ' fără călăreţ. Alerga şi el
după ceilalţi cai. Mi-am dat seama că acolo a c ăzut un gr ăni­
cer. Pînă au mai făcut avioanele un raid, ei au reuşit să par-
curgă circa 300 de metri. Apoi au tras din n ou asu pr a lor. De
la aproximativ 800 m , de unde mă aflam, am văzut cum au
căzut doi dintre ei , cu ca i cu t ot. Avioanele s-au mai întors
o dată . Grănicerii ajunseseră în vale la o casă ş i s-au ascuns,
cu ca i cu tot, sub nişte sălcii mari, unde nu mai puteau fi
văzuţi din avion. Cele două avioane pierzîndu-i din ochi, au
m ai t ras o rafală asupra cel or doi căzuţi la pămînt . Apoi s- au
dus, iar g r ăn ic e rii s- au urcat pe cai şi au luat-o la galop spre
Pogăceaua, afară de cei doi care zăceau cu ca ii lîn gă ei. După
pl ecarea avioanelor am fugit repede acolo. Cu toată frica , vro-
iam să văd ce se întîmplase cu cei căzuţi. De la di stanţă am
auzit n ech ezatul celor doi cai roşcaţi ş i ge mete le soldaţilor
grav răniţi. Cei doi soldaţi erau Pană Gheorghe ş i Găinuşe Ion;
primul cuvînt cînd m-au văzut a fos t: " Apă ! " . De la o casă din
apr op ie re le-am adus a pă ş i le-am dat să bea. P e un copil ce era

27
de la casa de unde am adus apa, l-am trimis după un om. Dar
intre timp unul murise. Iarpină cind ajunse copilul să-mi
spună că taică-su vine imediat, murise şi celălalt. Atunci eu
am plecat înspre locul unde se trăsese cu mitralierele din cele
două avioane prima dată. Cînd m-am apropiat am văzut un ,
soldat care încerca să se ridice. Apoi cădea iar la pămînt.
Acesta nu era altul decit Badea Alexandru. M-am grăbit să
ajung la el. Cînd m-a văzut mi-a cerut apă. I-am spus că nu
am la mine, dar i-am oferit ajutorul meu ca să-I duc undeva
la adăpost. Atunci l-am luat de subsuori şi l-am ridicat, am
incercat să-I duc sprijinit, dar nu a putut merge. Atunci l-am
luat în spate, l-am dus o bucată de loc, dar era cam greu pen-
tru mine. L-am pus jos, m-am odihnit şi l-am luat din nou în
spate. După mult chin am ajuns cu el la stînă, i-am dat apă să
bea, l-am pus pe un pat ce-l aveam acolo. Dar m-am gîndit că
aici nu e în siguranţă şi nici nu pot eu să-i fac nimic. Vedeam
că-i slăbesc puterile din ce în ce mai tare. Mi-a cerut din nou
apă. Nu mai aveam . Atunci i-am pus o pălărie de paie pe cap,
ca s ă nu fie cu capul gol, că aşa l-am găsit. L-am luat iar in.
spate ş i am plecat din nou cu el. Incepusem să slăbesc ş i eu
din puteri, simţeam că mi se rup picioarele. El nu mai putea
m erge deloc, fiind rănit destul de grav la un picior. Am ajuns
că l-am ş i tîrît după mine, p înă la o groapă, unde l-am pus jos;
mă gindeam să nu fim văzuţi, căci mai trecea cite un stol de
avioane din cind în cind. După vreo două ore am parcurs, cu
greu, cam doi kilometri pînă am ajuns la o casă, la Rus Toa-
der. Cînd ne-a văzut femeia , a fugit, că se speriase; pe mine
mă cuno ştea, doar eram vecini, dar îi era frică v ăzîndu-l pe
Badea rănit în aşa hal. Iar plini de sînge eram amindoi: el ră­
nit, eu cum l-am dus în spate. Am rugat-o apoi pe femeie să
ne lase a colo , i-am explicat totul. Apoi ş i- a m ai venit in fire
lel ea Mariţa , cu m îi spuneam , ş i ne-a adus o pătură, a aşter­
nu t-o la umbra unui salcîm mai ascuns din grădină. Acolo l-am
bandajat cu nişte cîrpe cit am putut noi. A cerut din nou apă,
un băiat i-a adus apă, iar după ce a băut a spus: vedeţi copii
pentru ce vă creşte mama v o a str ă ? L-am rugat, pe badea Toa-
der s ă-I lase acolo pîn ă vom vedea ce putem face cu el. In-
tr-adevăr, badea Toader m-a înţel es , i-a pregătit un pat în-
tr-un ş op ron , unde a rămas pînă seara, cind m-am pomenit că
locuinţa este înconjurată d e armată ş i în casă a venit un plu-
tonier r omân, care v ăzus e toată scena petrecută ziua, fiind în
porumbişte. Acesta ne-a dat indicaţiile necesare. Atunci sigur
că ei l-au pansat, că între ei aveau ş i sanitari. Pe timpul nopţii,

2 o"
un om, pe nume Burian Grigore, l-a dus în sa t u l Dîmbu, pe
d eal, p e lîngă p ădure, p în ă la Moldovan Ion , unde a fo st pus
în tr- u n pat, în t r -un grajd . Ac olo , în Dîmbu, sp re n orocul lu i,
erau d oi d octori şi ei oarecum fug iţi, adi c ă prinşi de această
s i tuaţie aici, pe nume Ne am ţu şi , respectiv, Bucur, care ziua
ş i ei s tătea u asc u nş i prin cîm p ş i p ădur e . Ac e ş ti a l-au operat ş i
pansat. In cele şase s ăptăm îni, cît a stat aici , eu nu am fos t cu
el ( . .. ), d ar l-am v izitat de două ori ş i cît a stat în Dîmbu .
Motivul a fost că Moldovan 1011 ne-a spus că n e trimite el veşti
de situaţ ia lui B adea , d ar să n u m ergem acolo ca să nu stîrnim
b ănu iel i. Aş a că, după şase săptămîni, trupel e h itlerist e ş i
hor thyste au fost în frî n te. M-am pom enit la Sărm ăşel s ă-I în tîl-
nesc p e Badea , care mergea pe picioarel e lui, ce -i d rept ş chio ­
p ă tî nd un pic, da r merg ea . .. P e c eil al ţi doi i-am îngropa t a
do ua zi, îm pre un ă cu Lazăr P avel ca re locuia pe aproape ş i îmi
era p r iet en. B in e înţeles , cu permisiunea arma t ei h orthyste, care
se in stalase l a Sărmăşel ş i care ven ise la faţa locului cu un ci-
vil pe num e Nagy Ioan. Ne-au îngădui t deci să-i îngro păm ; la
fel ş i pe cei d oi cai" .2f1
Cornel Ionaş din S ărm ăşel , familiile Moldovan , R us u , Bu -
rian din Dîm bu, ş i cîte alte nume , ca re se al ătură acelora care,
în t impul răzb oiului , au întruchipat cele m a i înalte val or i m o-
ral e : omen ia ş i ge nerozit atea !
În alte localităţi afl ate la frontiera vremelnică, m ai mul ţi
grănic eri ro mân i au fo st surp rinşi şi ucişi , la 5 sep t em b r ie 1944,
d e năvala fasc iştilor . Fruntaşul Ioan Mar in escu , dom iciliat în
Sighiş o ara , de profesie mun citor pantofar, îş i a minteş te că la
Sîn pa ul prim a v ictim ă a fost chiar coman dan t ul plutonului de
grăniceri , pluton ierul Nicolae Bîrlea , lov it de o schijă d e arun-
c ător. Din 24 d e gr ă n iceri, aflaţi la pichet ul din această locali -
t ate , au m ai aj u ns pînă la Mureş d oar şase, care a u scăpat ca
prin minune de r afalele fasciş tilor . Fruntaşul Ili e Ion escu , care
prelu ase comand a grăn icerilor, a căzut ş i el în aceeaş i zi, în
a p ro p ie rea Oarbei de Mureş , lov it t ot d e un pr oiectil de
br a n d .P
P r in m om ente grele a u t recut ş i jan darm ii , ca re în u nele
localităţi constit uiau singu rele şi puţinel e elem en te rom âneşti
înarmate, afl ate în faţa agresorilo r , num eroş i ş i bine în arm a ţi .
La Mih esu d e Cîmpie , ş eful postului de jandarm i, Ioan Ci tu,
tr age în ho rthyşti şi a poi d ispare . Nu se ş tie nici astăz i n im ic
d espre soar ta lui. Plut onierul m aj or Milea, din Cergh id , se re-
t rage , pentru a se putea , a poi, alătura R egimentului 82 infari-
t eri e, cu ca re lupt ă în apr op ierea l ocalităţ ii.

29
 UN SINGUR ŢEL - OPRIREA INAMICULUI

Să ne reîntoarcem, însă, la dirza rezistenţă pe care armata

română o opune agresorului dornic 1Şă ajungă pe contratortu-
rile Carpaţilor Meridionali, ş i să urmărim desfăşurarea acţiu­
nilor militare pe teritoriul judeţului Mureş.
Pînă la sfîrşitul primei zile de ofensivă, gruparea duşmană,
care ataca pe direcţia Luduş-Blaj, a ajuns la Luduş, pe Mureş,
şi pe înălţimile de la sud de rîu, unde unităţile moto ungare
intîmpină rezistenţa Regimentului 91 infanterie, ca re este ne-
voit să se r eplieze la Aţintiş.
Gruparea inamicului care a atacat dinspre Tîrgu-Mureş n-a
reuşit să înainteze, în prima zi, decît pe o adîncime de vreo
trei kilometri în dispozitivul ocupat iniţial de Regimentul 82
infanterie din Divizia 20 infanterie, care a opus o rezistenţă
eroică agresorului.
înspre sud-vest, Detaşamentul locotenent-colonel Panai-
tescu, cu batalionul 7 vînători de munte, se deplasează la
Sighişoara, pentru a apăra direcţia Ţigmandru-Sighişoara . El
va da lupte grele în zona Secuieni-Bodogaia-Nadeş.
P entru a opri ofensiva germano-ungară, generalul Gheor-
ghe Avramescu, comandantul Armatei 4 române, a hotărît să
restrîngă fîşia de apărare a Corpului 6 teritorial şi să introducă
în primul eşalon Corpul 6 armată (diviziile 6, 11, 21 infanterie
şi 8 cavalerie, Detaşamentul blindat Nicolescu, Regimentul 115
infanterie, sosite de la sud de Carpaţii Meridionali şi aflate în
curs de concentrare).
Diviziile 6 şi 11 infanterie instrucţie intră în dispozitiv
între Sighişoara şi Cipău, ocupind aliniamentele Ormeniş­
Bahnea (Divizia 6) şi Somoştelnic-Giuluş (Divizia 11). între
cele două mari unităţi, la sud de Cerghid acţionează Regimen-
tul 82 infanterie, care apărase eroic, la 5 septembrie, alinia-
mentul pădurea Bahnea - Cerghid - Ogra, făcînd posibilă
ocuparea înălţimilor de la est şi nord de Tîrnăveni de către
cele două divizii.
Corpul motomecanizat avea misiunea să sprijine Corpul 6
armată cu focul celor două regimente de artilerie grea şi cu
Regimentul 34 infanterie din Divizia 9 infanterie, care sosise
deja în zonă şi ocupa aliniamentul Cucerdea - Sălcud .
Misiunea (le a stăvili ofensiva inamică pe direcţia Luduş­
Ozd a fost încredinţată unui regiment din Divizia 8 cavalerie,
care a luat în subordine şi Regimentul 91 infanterie.

30
 La stînga Corpului 6 armată acţiona Corpul 6 te ritorial,
care apăra alin ia mentul rîul Mureş - Mir ă s l ău - P oiana Aiu -
d ul ui.
In am icul a r eluat atacul în ziua de 6 sep te m br ie, pe toate
cele trei direc ţii de ofe nsivă . Referindu-ne la luptele de pe
teritoriu l j udeţulu i Mur eş , m enţionăm rez is tenţa e roică p e care
a contin uat să o opună Re gim entul 82 infanterie grupării
fasciste care ataca din spre Tîrgu-Mureş spre T îrnăveni. Inter-
venind în lup tă , unităţi ale Diviziei 21 in fanteri e in s t rucţie au
înfrînt in am icul, oprin du-i înaintarea.
Divizia blindată ungar ă care ata ca pe di r ec ţ i a gen eral ă
A ţintiş - Mediaş a întîm pinat, de asemenea, r e z i st e n ţa înver -
ş una tă a forţelor ro mâne, care, dup ă l up te gre le, au fos t sili te
să se r eplieze. Adversarul a ajuns astfel la Herepea, unde a fost
oprit de un batalion din Divizia 9 infanterie.P!
Prin p ătrunderile pe care duşmanul le-a realizat pîn ii în
seara de 6 septem brie, forţele rom âne di spuse între Căpîlna ş i
Sălc ud erau amenin ţate cu încer cui r ea. De aceea, coman da nt ul
Armatei 4 a ordon at Corpului 6 arm ată să refac ă rezistenţa pe
malul de sud al r îului Tîrnav., Mică, "concent rî nd forţele ,pe
direcţia efortului inamic", iar Corpului m ot om ecanizat să ape re
" fr on t ul Boz iaş (exclusiv) - Adămuş - Crăieşti - Silea -
Fărău, grupîndu-ş i rezervel e către dreapta sa" , pentru a fi
în măsură să con traatace îns pre n ord-est. Executînd ordinul,
Corpul 6 armată a r epliat Div izia 11 infanterie instrucţ ie în
zon a Tîrnăveni ş i a in trodus în primul eşalon Divi zia 21 in-
fa nter ie instrucţie , care a ocupat o p oziţie de a părare pe Tir-
n ava Mică, între divi ziil e 6 ş i 11 infanterie.
Corpul m ot omecaniza t a dispus în apărare, în t re Adămuş
ş i n ord Crăieş ti , Regimentul 34 in fanterie din Divizia 9 infa n -
terie, ca re av ea în spr ijin Regimentul 1 artile r ie grea. Restul
fro ntul ui a fost încredin ţat sp r e apărare Div iziei 8 cavalerie,
sprijinită de Regimentu l 3 artilerie grea. Detaşamentul blindat
Ni colescu , amplasat la sud de localitatea Corneşti, a fo st păs­
trat in rezerva corpului.
Prin ansamblul de măsuri car e au fost luate, forţe l e prin-
cipale ale Armatei 4 române au realizat, pînă în dimineaţa de
7 se pt em br ie, un dispozitiv, care - după cum apreciază gene-
ral-maior Ion Cupşa - "apunea adversarului un front con-
tinuu, suficient de puternic pentru a-i opri ofensiva" .32
In acea zi trupele Armatei 6 germane au atacat violent
forţele Diviziei 11 infanterie, reuşind, pentru scurt timp, să
ocup e partea de nord a oraşului Tîrnăveni. Prin intervenţia

31
promptă a r ezervei Corpului 6 armată ca re a con tr aatacat pu-
ternic, in amicul a fo st însă oprit ş i alungat din localitate.
Lupte deoseb it de înd îr jite s-au desfăşurat ş i în fîşia apă ­
rată de Regim entul 34 infanterie şi de trupel e de la fl ancul
st îng al Divizie i 8 ca valeri e. Cu mari pi erderi, inam icul a cu -
cerit satul Co rneşti , ca r e, în u rm a unui ene rgic con t raatac a
fo st elibe rat de ostaşi i d etaş am entului blindat ro mân .
Trupele Corpului 6 teri torial au opus ş i ele o rez i stenţă
d î rză duşm anulu i , care reuş ise să forţeze Mur eşul în zona Ocn a
Sibiului ş i să creeze un ca p de pod. la sud de rîu , pe car e nu
l-~ putut însă de zvolta , d at orită rezistenţ e i trupelor ro mâne.
Astfel , în num ai trei zile de lupte apr ige, m a r ile un ităţi ale
Arm atei 4 r om âne, constit uite în m are parte d in soldaţi' re-
cruţi, au oprit definitiv ofens iv a inam iculu i în Pod işul Tran-
silvaniei, ocu pîn d aliniamen t u l S ighişoara - Bahnea - malul
sudic al Tî rnavei Mici pîn ă la C orn eşti - Asinig - n ord Mi-
r ă sl ău - vest Cacova.
La 8 se ptembrie, trupe le ge rmane-ungare ş i -a u limitat a ta-
curile în sp aţiu l dint re rî urile Mur es şi Tîrnava Mică , ca paci-
ta tea lor o fen sivă fiind se ri os d im in ua tă d ator i tă ero ism ulu i si
tenacităţii trupel or ro mâne de la d reapta Corpului 6 teritori~l
ş i din compunerea Corpului m otorn ecanizat .P .
In lup tel e care au avut loc în perioada 5-8 se ptem brie, s-a
r emacat prin fapt e de arme şi batalionul 7 vîn ă to r i de mun-
te, com andat de locotenent-colonelul Ioan P anaitescu , care a
im obilizat inam icul în zon a l o calităţii Vîn ători , îm piedicîn du -l
astfe l să ocupe Sighiş o ara şi să cadă în spatele trupelor r o-
m âne care luptau eroic pe Tîrnava Mi că ş i pe Mure ş . Al ă turi
de vînătorii de munte au acţionat cu curaj gră n icerii d in com -
pan ia 1 S i ghiş o ara . Pînă la 13 se ptem brie , inamicul n-a putut
a tin ge decît linia V în ători - Ilieni - Nadeş , dată de la car e
g ră n i c e r i i au fos t înl o cu i ţi ş i d ep ă şiţ i de un it ă ţ i ale Armatei 4
ro mâne. In a cea zi " D etaş am en tul locotenent-colonel P anai-
tescu " a fost desfiinţat, iar ba tali on ul 7 vînători de munte a
trecut în su bo rd inea Corpului de munte ş i, în urm a or d inului
primit, s-a îndreptat spre B ohnt in eni.f
Aş ad ar , patru zile de lupte înd îr jite cu for ţe l e agresoare
hitl eristo-horthyste, a căror of ensi vă în Podişul Transilvaniei a
eşuat , tru pele inamice n e reuş ind să străbată decît circa 35 km
di n cei 150 km care le despărţeau , în m edi e , de Carpaţii Me-
ridion al i.f Arm ata 4 rom ân ă a asigurat , a st fel, prin rezistenţa
ei d îrză, cond iţii favo rab ile pentru deplasar ea ne st i ngherită
a forţelor sov ietice, care ' soseau de la sud de C arpaţii Me-

32
ridionali. Recunoscînd falimentul ofensivei germano-ungare,
comandantul Grupului de armate "Ucraina de Sud", general-
colonelul Hans Friessner, afirmă laconic în amintirile sale: " În
urma rezistenţei crescînde a inamicului, atacul nostru a fost
respins" .36
Să încercăm să reconstituim acum cîteva secvenţe din lup-
tele ostaşilor români, care, prin nenumărate acte de vitejie şi
cu preţul multor jertfe, au zădărnicit ofensiva hitleristo-hor-
thystă din perioada 5-8 septembrie 1944. Sînt pagini eroice,
scrise cu sînge, care aparţin epopeii de pe Mureş. O facem ,
îndeosebi, cu ajutorul însemnărilor, inedite şi edite, ale unora
dintre combatanţi, în memoria şi sufletul cărora amintirile
acelor zile dramatice au rămas neşterse.
În primele zile ale ofensivei fasciste, Regimentul 82 infan-
terie a constituit principala ţintă a grupării inamice care ataca
dinspre Tîrgu-Mureş. Militarii acestei unităţi au dat însă do-
vadă de bravură, rezistînd pe poziţii pînă la ultima picătură de
sînge. Colonelul în rezervă Pavel Laurenţiu, fost locţiitor al co-
mandantului Regimentului 82 infanterie, ne dezvăluie în In-
semnările sale, în contexul desfăşurării atacurilor inamice,
eroismul cu care ostaşii români au luptat pentru zdrobirea
ofensivei hitleristo-horthyste în acest sector al frontului transil-
van: "Declanşarea acestei ofensive a găsit Detaşamentul de est
la datorie, gata de luptă. De la început detaşamentul nostru a
fost pus la grea încercare, fiind atacat de forţe inamice mult
superioare ca număr şi dotare tehnică de luptă. In primele ore
ale dimineţii de 5 septembrie 1944, gruparea fascistă care ataca
pe direcţia Tîrgu-Mureş - Tîrnăveni a reuşit în unele locuri
să respingă pichetele de grăniceri şi patrulele noastre, să ocupe
satul Vidrasău, de lîngă frontieră, şi să înainteze cu tancuri
spre comuna Sînpaul, In acelaşi timp, o companie horthystă atacă
dinspre Tirimia, reuşeşte să ocupe Cerghizelul şi să ia contact
cu poziţia noastră la Cerghid şi cota 505. Aviaţia inamică bom-
bardează puternic oraşul Tîrnăveni, în vreme ce un tren hor-
thyst sosea în gara Tîrnăveni. Către amiaza zilei elemente înain-
tate ale duşmanului intră cu tancuri, ajugind pe aliniamentul:
nord Ogra - înălţimile nord Beşineu - pădurea nord-est Cer-
ghid - cota 505 - Suplac - nord Nadeş, unde s-a izbit de
apărarea noastră întărită şi de îndîrjirea Detaşamentului de est
(Regimentul 82 infanterie).
Deşi dispunea de trupe numeroase şi bine înarmate, duş­
manul nu a izbutit să respingă Detaşamentul de est decît pe o
adîncime de 3-5 km. In după-amiaza zilei de 5 septembrie,

c. 3 - Epopeea de pe Mureş
33
inamicul, primind întăriri, continuă atacul pe direcţia Beşi­
neu - Lăscud şi pe direcţia Cerghizel - Cerghid. Apărătorii
au lăsat pe atacatori să se apropie cît mai mult de poziţie, apoi
au deschis un foc ucigător, reuşind să le producă pierderi mari
ş i să le micşoreze ritmul de înaintare.
Nenumărate sînt faptele care ilustrează eroismul colectiv
al unităţilor noastre. Compania 2 puşcaşi, comandată de loco-
tenentul de rezervă Vasile Brînzei, a apărat cu mare' vitejie
înălţimile la nord de Idrifaia, cota 505, rezistînd eroic şi vite-
jeşte atacului dat de fascişti. Mi-a rămas întipărit în memorie
contraatacul dat de această companie pe direcţia Fabricii de
cărămidă - Cerghid, pentru cucerirea cotei 486 de la vest de
Cerghid. In acest atac a căzut vitejeşte, în fruntea grupei sale,
caporalul Mihai Lonca. De asemenea, au fost răniţi numeroşi
ostaşi români.
Un episod emoţionant de luptă îndîrjită îl constituie şi
fapta tînărului absolvent al Şcolii militare de ofiţeri activi,
sublocotenentul Dimitriu N. Ioan, comandantul plutonului 1
din compania 3 puşcaşi, comandată de locotenentul de rezervă
Augustin Pop, învăţător din comuna Cucerdea, judeţul Mureş,
care, pentru a-şi îmbărbăta plutonul, în apropierea comunei
Cerghid (judeţul Mureş), s-a ridicat în picioare din tranşee şi
cu pistolul «Oriţa» pe care-I avea asupra sa a început să tragă
într-un cuib de armă automată hitleristă, care vărsa un foc
ucigător asupra poziţiei pe care (') ocupa subunitatea sa: Exem-
plul de jertfă şi curajul de a înfrunta moartea ale sublocote-
nentului Dimitriu N. Ioan au influenţat atît de mult moralul
ostaşilor şi i-a îmbărbătat, încît întreaga subunitate s-a ridicat
din tranşee, a pornit la atac şi a deschis focul cu toate puştile
Z.B., aşa din mers, asupra atacatorilor hitlerişti, însoţiţi şi de
circa 8 tancuri horthyste, obligîndu-i să se oprească din înain-
tare aproape de comuna Mica, pe Dealul Viilor.
După o pregătire de artilerie şi primind întăriri, gruparea
de izbire inamică reia atacul în întreaga fîşie de apărare a de-
taşamentului nostru. După o serie de atacuri şi contraatacuri
date în cursul zilei de 5 septembrie 1944, după o rezistenţă
eroică a ostaşilor noştri, spre sfîrşitul zilei, sub presiunea pu-
ternică a inamicului - dată fiind superioritatea lui numerică
şi a tancurilor care-I însoţeau - Detaşamentul nostru de est a
fost obligat să se replieze pe o nouă poziţie de apărare: Vîrful
Gornetului, cota 486 - sud comuna Cerghid - Dealul Viilor,
cota 498, apoi pe pantele sud-est cota 405, cu elementele de
siguranţă la colţul de nord-est al pădurii Bahnea-Lepindea.

34
 Dup ă lup te crîncene duse cu duşm anul hor thyst ş i hi tleri st ,
acesta a reuş it ca în sea ra de 5 septem brie 1944 să pun ă stă­
pîn ire pe aliniamentul : Iernut - sud Cip ău - nord Luduş -
-- Lăscud - Cerghid - Cerghizel - cota 505 - Suplac -
no rd comuna Nadeş , pînă aproape de oraşul S igh iş o a ra . Ne-
ş tears ă mi -a răm a s în memorie această zi ş i cele petrecu te în
crîncena încleştare cu duşm anul, cînd păm întul acestui sector
de apărare încre din ţat Regim entului 82 infan terie, cu sedi ul
in oraşul Tîrnăveni, a fost înroşit de sîngele l uptătorilor noştri.
De la comandantul regime ntulu i şi pînă la ultim ul sold at ave am
în in imă ş i-n gînd ero ism ul strămoşilor noş tri din ti m pul lui
Mir cea cel B ătrîn , Ştefan cel Mare, Mih ai Vit eazul , Avram
Ian cu ş i al celor care au luptat sub de viza Mărăş eş tilor . Am
lansat ş i noi, din gură în gură, din tranşee în . tranş ee , de pe un
vî rf de deal pe altul, dintr-o vale în al ta, deviza : PE AICI NU
SE TRECE! Şi duşmanul fa scist nu a trecut! Au fost, însă,
pierderi mari în oameni ş i materiale de luptă, de ambele părţi,
dar mi siunea noastră a fost îndeplinită. Inamicul a fost oprit
din furibunda lui înaintare spre munţii Carpaţi".
In con tinuare, P avel Laurenţiu se referă la r eorganizarea,
în noap tea de 5 spre 6 septem bri e 1944, a unităţilor batalio-
n ului 1 d in Regimentul 82 infanterie, care a u suferit grele
pierderi în timpul luptelor purtate. De asemenea, povesteşte
cum a fost organizată o recunoaştere de către un gr up de ofi-
ţeri , în frun te cu P. Laurenţiu , înspre Somoştelnic ş i Idrifaia,
în ve derea contraatacului care urma să fie executat în dimi-
nea ţa zile i de 6 septembrie 1944 pentru recucerirea satului
Cerghid ş i a cotei 505. Dar contraatacul a trebui t să fie con-
tra mandat, deo are ce inamic ul, primind întăriri în tancuri ş i
oamen i, a reluat, în dim ine aţa de 6 septembrie, ofensiva pe
direcţia Cerghid - Căpîlna de Sus. "Atacul in amic - afirmă
l ocţiito rul comandantului de regiment - se loveşte , în să , ca ş i
în ziua precedentă , de a ceeaş i rezistenţă d îrză ş i înverş unată
a Regimentului 82/20 infanterie Tîrnăveni. Toţi ofiţerii,subofi­
te ri i ş i o s taş ii aveam o singură ţintă: oprirea înaintării inami-
cului pe aces t aliniament, pentru a crea posibilitatea trupelor
române ş i sov iet ice să se poa tă concentra de la sud de Carpa ţii
Meridionali pe aliniamentul graniţei stabilite prin dictatul fa s-
cis t de la Viena din 30 august 1940".
Pierderile sufer ite de români în două zile de luptă au fo st
mari, dar ş i rîndurile inamicului au fost serios subţiate . Com-
paraţia dintre cele două forţe care s-au înfruntat, eviden ţiază
ş i mai elocvent vitej ia ostaşilor români. Regimentul e2 infan-

35
terie, "acest mîndru regiment", era "format aproape numai din
tineri re cruţi, de pe Mureş, Tîrnave şi din Cîmpia Transilva-
niei; el fusese completat, în ziua de 4 septembrie, cu tineri re-
fugiaţi din teritoriul răpit şi cu mulţi localnici din Tîrnăveni
şi din comunele apropiate, care s-au prezentat la unitate, vo-
luntari, ş i au cerut arme să lupte pe frontul antifascist, alături
de armată. Deşi fasciştii dispuneau de trupe numeroase ş i bine
dotate cu tehnică de luptă, nu au putut înfrînge rezistenţa
ostaşilor noştri. Chiar şi comparînd aceste forţe in egale - o
divizie S.S. germană, un detaşament de tancuri horthyst împo-
triva Detaşamentului nostru de est, care avea în compunere
doar batalionul 1 din Regimentul 82 infanterie şi batalionul de
marş al aceleiaşi unităţi , fără nici un tanc, fără armament
greu, numai cu grenadele, puştile Z.B. şi cîteva mitraliere Z .B.
- se poate trage concluzia că militarii români s-au bătut cu
o vitejie fără seamăn, lucru ştiut la adevărata lui complexitate
numai de cei care au fost acolo pe linia întîi".
Ostaşii Regimentului 82 infanterie au fost animaţi de un
fierbinte patriotism şi de dragoste neţărmurită pentru pămîn­
tul patriei. Eroilor care şi-au dat viaţa pentru ţară în luptele
din 5 septembrie, li se alătură alţii căzuţi la datorie în zilele
următoare. Pavel Laurenţiu afirmă: " Nepier itoar e vor rămîne
faptele, curajul şi dîrzenia sergenţilor Victor Ionaş (din co-
muna Dumbrăveni) şi Zaharia Bucur (din Hoghilag, judeţul Si-
biu) ambii comandanţi de grupe de mitralieră din subunitatea
comandată de căpitanul de rezervă Vomir, care, căzînd prizo-
nieri în zona Idrifaia, în ziua de 6 septembrie 1944 , în timp
ce erau escortaţi, prin lupte corp la corp duse cu fasciştii care-i
conduceau, au reuşit să scape şi să revină la subunităţi pentru
a lupta, în continuare, împotriva armatelor horthysto-hitleriste.
In luptele care au urmat, ambii sergenti au fost răniţi mortal
în fruntea subunităţilor lor. Alături de ei şi-au dat viaţa în
luptă încă 11 soldaţi, între care Ioan Gaborean din Dumbră­
veni şi caporalul Moise.
La încetarea luptelor, ostaşii căzuţi au fost adunaţi de pe
cîmpul de luptă şi duşi în comună, unde au fost inmormîntaţi
lîngă biserica reformată din Idrifaia, punîndu-li-se la căpătîi o
piatră sub formă de cruce, cu numele lor" .
Cîţiva dintre eroii amintiţi de Pavel Laurenţiu în Însem-
nările sale, care s-au distins în luptele din 5 septembrie şi din
zilele care au urmat, se mai află în viaţă. Din relatările lor se
desprind noi amănunte care întregesc tabloul cîmpului de luptă
ş i sînt scoase la iveală alte figuri de viteji.

36
 Locotenentul Vasile Brînzei , comandantul companiei 2 puş­
ca si , prof esor emer it, în prezent p ensionar, domiciliat în Cluj-
Na poca, p ovesteşte cu emoţie: "In perioada d intre 24 august ş i
4 septem brie 1944, n e-am depla sat de la Boziaş (unde se afl a
se d iul companiei - n .n.) pe ş osea , în direcţia Bahnea, oprin-
du-ne , tempor ar, în anumite puncte de pe traseu pentru a exe-
cu t a difer ite lucrări genistice de organiza re a t erenului, tranş ee,
ba r ica de p e dru m u r ile d e acce s etc. Compania 2 a executat
asemenea lucrări la intrarea în com u n a Găneşti. De aici ne-am '
îndr eptat spre Idrifaia, unde am ocupat cota 505 şi, am exe-
cu ta t di ferite lucrări de organizare a terenului pentru apărare.
Star ea de spirit a com p an ie i era îngrij orătoare deoarece
era alcătu i tă numai din recruţi , cu instrucţia n eterminată, slab
înarm ată ş i încadrată cu caporali şi sergenţi comandanţi de
gr u pe, cu se rgen t i majori comandanţi d e plutoane, cu ex cep ţia
unui singu r pluton ca re avea la comandă un ofiţer activ, de
curînd a bsolve n t al ş colii militare, su bloco te n en t ul Virgil Toca-
ciu; to ţi erau tineri, fără experienţă de război.
Această star e se agrava pe măsură ce d in spre linia de
demarcaţie sose a u ş tiri cu privire la con cen t r area unor trupe
inam ice în sec torul resp ectiv. Er am d eci într-o alarm ă p erma-
nentă , deoarece un atac al duşmanului se aştepta d in m om ent
in moment.
În dimineaţa zilei d e 5 se p tem brie 1944, inam icul a dez-
lănţuit cu forţe importante o puternică ofens ivă cu sco pul d e
a înain ta sp re sud ş i a pune stăpînire pe trecă torile Carpaţilor
Meridionali. În această zi, R egimentul 82 in fanterie a fost pus
la gr ea încercare . Trebuia s ă oprească înain tarea d uşm anului.
Dar cu ce ? Cu ela n ul tineresc, cu h otărîrea d e a apăra fami-
liile şi sa tele lor (ştiind că m a joritatea lo calnicilor s-au r efu-
giat, mul ţ i au venit vo lu n tari la po arta unităţii cerînd arme să
lupte pentru a a păra păm întul Ardealulu i străbun), cu entu -
zias m ş i sp irit patriotic m ai mult d ecît cu tehnică d e luptă .
Aceasta er a si tuaţia a tu n ci.
Compania 2, fo rmată din re c r uţ i tiner i ş i cu i n stru c ţ i a
ne term inată, p r ecum ş i din refug iaţi d in part ea d e n ord a
Transil vaniei, a apărat cu multă v it eji e co ta 505 de la n ord de
com u na Idri fai a ; a rezistat sub fo cul ucigător al inam icului de
d imin eaţa şi pîn ă seara, timp în (car e s-au produ s m ai multe
atacu r i ş i contraatacuri. În faţa compan ie i 2 acţiona o unitate
germană dot ată cu arme a u t omate ş i arm ament gre u . Acţiune a
s u b uni tăţii a fo st uşurată d e fa pt ul că în prim el e or e ale dim i-
n e ţii era o c e aţă d e asă, inamicul se orienta gr eu, iar n oi cuno ş-

37
 team terenul foarte bine, mulţ i o staşi fiind chiar din aceste
com u n e ş i sate.
In zil ele care au urmat a avut loc o stabilizare pe poz iţii ,
p e cele două m aluri ale Tîrnavei Mici. Era o vreme ploioas ă,
apele Tîr n avei cre scuseră mult. Aveam ordin nu num ai să re-
z is tăm p e pozi ţie , ci să şi ata căm . Proteja ţi de culturile de po -
r u mb ş i d e fl oarea-soarelui, de li v ezile de p omi ş i de pl anta-
ţiile d e vie, de bos cheţi şi răz o are am ataca t inam icul în r epe-
. tate rî n duri. A ră sunat de multe or i strigă tul d e " Uraaaa", ca
pe v remea de d emult, dar fo cul ucigător al inamiculu i n e forţa
să n e oprim d in at ac , s ă n e t r întim la p ăm înt şi a po i s ă exe..
c ută m saltur i scu r te şi r epezi.
Mi-a răm as în m emorie atacul p ornit d e com pan ie în ju-
r ul fa bricii de ' cărămid ă si tuată pe dru mul sp re Cerghid, la
ieşire a d in com u na Idrifaia. In acest atac a murit vitejeş te, la
d ator ie, î nc urajin d u -şi gru pa, caporalul Lon ca Mihai, un tîn ă r
inim os d in t r-o localitate de p e Tî r nava M ică".
Vasile Brînzei m ai am inteş te că dup ă ce în zonă a u so sit
şi alte unităţi r om âne, care er au mai instruite şi aveau în do -
tare armamen t corespunzător, com pan ia 2 pe ca re o comanda
a fost deplasată m ai la dreapta ş i a a tacat din com u na Mi ca
spre n ord, în direcţia satului Valea Izv oar el or: " În ac est sec-
t or - continuă el - inamicul a f ost r esp ins ş i stre cu r în du -ne
p r in p orum biş te am ocu pat un m amel on din Beş ineu, de unde
aveam u n cîmp larg d e vede re ş i d e t r ager e , sp re lunea Mure-
ş ului. In acţiunea de aici a murit un tînăr sol dat din companie ,
care era agent , di ntr- u n sat d e lîngă Blaj şi al c ărui nume n u
mi-I am in te sc. Eu am scăpat m a i uş or, d oar cu m ant a ua ciu-
ru ită de gloanţe" .
In Cl u j-Na poca trăieşte ş i m a iorul în rezervă Ioan N . Di-
mitriu, coman dan t ul plut onului 1 din compania 3, a cărui
bravură a fost evidenţiată de lo cţiitorul d e coman dant al Re-
gimentului 82 infanterie. R efer indu-se la atacul inam ic d in
5 septembrie, în cu v in t e simple el afirmă : " A fost p entru n oi
to ţi botez ul focului ş i al războiului de sp re care dac ă pînă a -
t unci n i se pov est ea , ac u ma eram confru n taţi d irect cu el. P er so-
n al eram dotat cu u n p ist ol m itral ierătip « O riţa» , pe care ş ti am
să-I m în u iesc dest ul d e bi ne. La un m om ent d at, di n spat ele
unei grămezi de bălegar, o puşcă m itralier ă hitleristă im proşc ă
cu un ' foc ucigător p oziţiile noastre. P entru a ridica m oralul os-
taş ilo r pe care-i coman dam, m-am ridicat în picio are d in locu l
în ca re eram adăpostit, ce ea ce în sem n a un act de mare îndrăz­
neală şi chiar de i m prudenţă p entru un puşcaş d in linia întîi.

38
Am ochit după toate regulile tehnice ale tragerii, am apăsat pe
trăgaci şi am văzut cu ochii mei cum cuibul de armă automată
hitleristă a fost scos din luptă" .37
Fostul comandant al companiei 1 din batalionul 1 (Regi-
mentul 82 infanterie), locotenent în rezervă Augustin Pop, ori-
ginar din Cucerdea, profesor de istorie-geografie în sa tul
Laslăul Mare, comuna Suplac, judeţul Mureş, rememorînd lup-
tele la care a participat menţionează vitejia şi curajul dove-
dite de sergentul-major Vasile Vlăduca, comandant de pluton,
originar din părţile Doljului, care, împreună cu sergentul Du-
mitru Marian din satul Deag, comuna Iernut, "cu grenadele de
mînă au oprit înaintarea a trei tancuri horthyste spre poziţia
noastră de apărare de la Dealul Viilor, dintre comuna Mica şi
Idrifaia". El mai aminteşte de căderea în bătălia cu inamicul a
caporalului Vasile Toma, comandant de grupă , şi a soldatului
Ioan Popa, din Laslăul Mare, mort în luptele de la Idrifaia,
înmormîntat în această localitate.P
Un alt ostaş român care, după cum mărturisea chiar co-
mandantul său de companie, a dovedit curaj şi vitejie în apă­
rarea pămîntului străbun , a fost fruntaşul Teodor Jors din
Laslăul Mare, agent de transmisiune în grupa de comandă de
la companie la pluton. El a participat la luptele din 5 septem-
brie de la Idrifaia. După ce inamicul i-a respins unitatea pînă
la pădurea Bernadea, a organizat cu ostaşii din grupa sa
o nouă rezistenţă. De aici, împreună cu întregul batalion a
pornit din nou la atac în ziua de 8 septembrie. Teodor Jors
îşi aminteşte: "Atacul a mers greu pentru că inamicul era
instalat pe dealuri şi trăgea cu arme automate în noi. Numai
din compania noastră am avut cinci răniţi grav, care au fost
duşi la spitalul din Tîrnăveni. Noi, cei care am rămas, am ocu-
pat poziţie la Bernadea. Av eam ordin să atacăm continuu. S-a
format o grupă de voluntari, din 14 oameni, sub comanda ser-
gentului-major Cioateş Gheorghe, de prin Gorj, care a ajuns
pînă la dealul de la Mica. Acolo, pe creastă, se afla o casă izo-
lată unde erau instalaţi ungurii şi nemţii. Cînd ne-am apropiat
de casă am deschis focul. Fasciştii au răspuns şi au lovit cu
gloanţe, drept în inimă, pe mai mulţi ostaşi români printre
care şi pe sergentul major Cioateş Gheorghe. A murit pe loc.
Odată cu el au murit încă şapte soldaţi care au fost îngropaţi
undeva prin Idrifaia. Grupa noastră de 14 militari a fost res-
pinsă" .39 După ce s-au retras şi au ocupat o poziţie de luptă
pe malul stîng al Tîrnavei Mici, compania din care făceau
parte aceşti ostaşi va porni iar la atac către Mica .

39
 La luptel e din zona Mica - Bahnea - La sl ău a par ti cipa t
:ş i serge ntul în rez ervă Ioan Dan din comun a Viiş oara , judeţul
Mureş . Făcea parte din compania 1 a batalionului 1 infanterie.
După ce în cursul ataculu i din 6 septembrie l-a văz u t căzînd,
răpus de o rafală de m itralieră hothystă, pe sergen t ul Vi ctor
Ionaş din Dumbrăv eni , com andant al grupe i a 3-a d in pluto-
nul 2 puşcaşi aflat alături, în cu rsul unei alte acţiuni a fost el
însuş i rănit. Atacul a avut loc la 8 septembrie. Ioan Dan po-
vesteşte: " Trebuia să n e furiş ăm în ş ir, în sa ltu r i, p înă pe ali -
n iam entul de a tac, 45 de paş i de poziţia fasciştilor, ş i de acolo
'să debuşăm asalt u l. Explozia unor grenade inamice ne o p reşte
pent ru m om ent, fiind nevoiţi să ne adăpostim . Imediat după
g renade le in amice urm ează o ploaie de proiec t ile de br and.
Mom entul a fost unic în viaţa mea. Am simţit o plesnitură în
p artea dreaptă a mandibulei. Mi s-a astupat urechea dreaptă.
Era efectul proiectilului de brand căzut în m ijlocul grupei
mele, care a făcut r avag ii. Au murit soldaţii Denghil Iacob din
'c om un a Micăsasa (jude ţul Sibiu), Ioan Bradi din comuna Ţig­
m andru (judeţul Mureş) ş i Ilie Gaboreanu din Dumbrăveni (ju-
deţul Sibiu). Am m ai auzit doar strigătul unui soldat cu prin s
de panică : «Sergen t ul Dan Ioan e rănit» , apoi răsp unsul loco-
tenen t ulu i : «Dan, r etr ag e-te !» Nu ştiam cu m să pr oced ez.
M -am hotărît să fac un salt înapoi, timp în care am scăpat din
mînă pi st olul. Ajuns r ep ed e în porumbiş te , am m ai simţit o
l ovitură puternică în um ărul dr ept. Mă aplec să ia u pistolu l de
jos ş i revin în porumbişte. Imi ardea faţa ş i fruntea . M-am
tăvălit prin ia rbă, ca să-m i răcoresc faţa şi fr untea cu rouă. Nu
v ed eam n im ic. D eodată aud u n foşnet p r in lanul de porum b
ş i recunosc vocea soldat ulu i P e tr i Axente, co n săte a n de-al
m eu , care a fost ş i el răn it la p iciorul stî n g. Venise să mă ia
cu el, în spin are, pent ru c ă inamicul intenţ ion a să n e încon -
joare ş i să n e ia pr izon ieri.
---.:... Ma i stai puţin, Axente, a m zis . Nu pot veni. Nu m ai
văd ş i abia te mai aud din cauza exploziilor din apropi ere.
După scu rt timp am începu t să m ergem încet la val e, prin
lanul de porumb, ascunşi de focul ar melor inamice, pîn ă la
drumeag, unde l- am întlnit p e soldat ul Marc o ş Vasil e, alt con -
s ătean de-al m eu , ca re n e ur că în t r -o c ăruţă ş i n e duce pînă
la primul post de prim aj utor unde urma să fim pansa ti. Ap oi,
eu am fost transportat de am bulanţa diviziei la spital în Tîrn ă­
v eni, în stare de inconş tienţă. După alte trei zile a m a juns la
spitalul din localitatea Tălm aciu (judeţul Sibiu), iar de aici la

40
 spitalul din Sibiu şi apoi la Bucur eşti, unde am stat t im p de
t rei a n i.
Azi, cînd cic at r icea din partea dre apt ă a obrazulu i spune
totul, fără vorbe, cînd an ii au trecu t ş i m ă văd tată ş i
cu n ep o ţei care aş te aptă o pov este de la mine, o poveste care
n-a fos t poveste, m ă în fio r ş i m ă trag în colţul casei în care
mai trăiesc . Mă gîndesc că am în cercat ş i eu, ca atîtea sute de
mii de camarazi, să apăr ac es t p ăm înt sf înt al patriei m ele ş i
nu- m i vine să cred că am t recu t cîndv a prin astfel de m o-
me nte".f.o
In luptele pentru eliberarea t eritoriului naţional de sub
ocupaţia fascistă, nenumărate fapte de vitejie au săvîrşit ş i
dorobanţii Regimentului 3 " Olt" din Divizia 11 in fanterie, co-
mandat de colonelul Nicolae Alecu. Pe bravii ostaşi ai acestei
unităţi îi întîlnim ş i în luptele desfăşurate în septembrie 1944
pe teritoriul judeţului Mureş.
Grele pierderi a provocat agresorului fascist batalionul 2,
comandat de maiorul Vasile Miteanu. Intraţi, încă din ziua de
3 se pte m br ie, în dispozitiv de acoperire p e înălţimile de la
n ord-vest de Tîrnăveni, soldaţii ş i ofiţerii a ceste i subunităţi au
do ve dit r emarcabile calităţi militare. Generalul-ma ior în r e-
zervă Nicolae Al ecu arată : " Zile ş i nopţi în ş ir, sub pl oai a
măruntă ş i r ece a unei toamne timpurii ei au stat ferm pe
p oziţie , r espingînd prin lupte apr ige numeroasel e atacu r i al e
forţelor fasciste care în cercau să pătrund ă pe direcţia ac op e-
ri tă de batalion v.i!
Batalionul m ai orului Va le r iu Mi teanu a r espin s atacurile
în treprinse de in am ic în ziua de 5 se ptembrie. Apo i a oprit
,î n ain tar ea uno r forţe germane d in Divi zia 8 cavaler ie S.S. ş i
din Div izia 9 infanterie horthystă, ca r e, superioare numer ic, au
p ătruns la n ord-est de Tîrn ăven i , în m ai m ul te părţi, în dis-
pozitivul tru pe lor n oastr e. El e intenţionau să învăluiască loca-
litatea de la n ord-est ş i să cucerească poziţii de p e care să
domine căil e de afluire a t r u pelor r om âne ce soseau în z on ă.
Trim iţînd în liniile inam iculu i o grupă de cercetaşi, pr e-
gătită de locot enentul de rez erv ă H oria Dumitrescu , coman -
d an t ul batalionului a obţinut informaţii care i- au permis să
în frîngă at acu l d ezlănţuit de adversari. Din m emoriile ge nera-
l ului-ma ior în rezervă N. Alecu, aflăm : " Faţă de n ou a situaţie,
maior ul Miteanu a hotărît ca înainte de a încep e in am icu l
pregătire a de artilerie a atacului, subunităţil e batalionului s ă
se retragă pe poziţiile de rezervă, iar după încetarea focului de
ar ti le r ie, folosind acoperirile din teren, amenajate pe alocuri

41
cu şanţuri de comunicaţie, să revma m adăposturile normale.
În faţa limitei dinainte a apărării lăsase, totuşi, cîtev., arme
automate, bine amplasate la teren, care, în timpul tragerilor
de artilerie, stăteau retrase în adăposturi. Cînd inamicul a în-
ceput pregătirea de artilerie încă nu se luminase de ziuă. A
fost un ciocan de foc cum nu mai văzusem pînă atunci - îmi
spunea Miteanu. Majoritatea locaşurilor de tragere ale arma-
mentului automat, pe care le părăsisem noi în zori, erau dis-
truse. Forţa de luptă a batalionului era însă completă.
După canonada de artilerie se aşternuse liniştea. Curînd,
dinspre vale începură să urce spre creasta ocupată de bata-
lion, grupe de hitlerişti. Soldaţii batalionului, cu ochii ţintă la
inamic, aşteptau cu încordare comanda pentru deschiderea fo-
cului. Măsuram cu privirea distanţa pînă la inamic. Le numă­
ram paşii : nouăzeci, optzeci, şaizeci.
- Foc! a strigat, la momentul potrivit, comandantul ba-
talionului. În faţa subunităţii române s-a realizat o pînză de
foc de netrecut. Încercările inamicului de a continua atacul au
fost zădărnicite".
În lupta, care n-a durat mai mult de o jumătate de oră ,
hitleriştii au suferit grele pierderi, lăsînd pe teren numeroşi
morţi şi răniţi şi o însemnată cantitate de armament şi mu-
niţii.
°altă subunitate a Regimentului 3 "Olt" - batalionul
1. sosit de curînd în zona Tîrnăveni - , a fost introdusă în
luptă. Iniţial s-a oprit pe versantul de nord al înălţimii din
apr op ier ea localităţii. Pregătindu-se un atac, care urma să fi e
declanş at în zorii zil ei împreună cu batalionul 2, comandantul
acestei s u b u n i tăţ i a primit misiunea să execute incursiuni în
dispozitivul in amic pentru a culege informaţiile necesare.
Com pania 3, com and ată de căpitanul Măl ăescu, a trimis
în cursul nopţii de 7 spre 8 septembrie, o patrulă de cercetare
la Bob oh a lm a, care a informat că hitleriştii pregăteau o acţiun e
ofensiv ă dinspre' p ăduricea aflată la n ord-vest de Tîrnăveni.
După numai o oră au şi apărut la marginea pădurii, în faţa
companiei, două tancuri uşoare, iar în urma lor trei maşini cu
infanter iş ti care făceau parte din Divizia 8 - cavalerie S.S.
ge rm a n ă. Com andantul subunităţii române, după ce a lăsat pe
fascişti să se apropie cît m ai mult, a ordonat să se deschidă
foc cu tunul de 75 mm cu care fusese întărită compania. Prima
lovitură a avariat o tanchetă, a doua a incendiat o maşină. Cînd
infanteriştii au sărit din maşini, dorobanţii i-au primit cu ra-
fale de arme automate, nimicindu-i. Din această luptă a scăpat

42
o s in g u ră tanchet ă a inamicului. Căpitanul M ă lăescu, care do-
vedise cu raj ş i în alte acţiuni anterioare, a fo st propus pent ru
dec orare cu or din ul "St eau a României", clasa a IV-a.
Comandantul R egimentului 3 "Olt" m enţionează cu căl­
du ră în m emoriile sale ş i fapta de arme a se rgen tului Gheor-
gh e .Moga din compania 3, b atalionul 1, care, în timpul u nei
lu pte, a pr elu at, din proprie iniţ iativă , coman da pluton u lu i,
coman da n t ul acestu ia - subl ocotenentul de rezervă Manola'-
che - fiind rănit, ş i , printr-o iscusită m anevră, a ocupa t for ma
de teren cu cota 405. 42
La apr igele lupte de apărare , desfăş urate în zile le de 7 ş i 8
septembrie, nu participa t , alături de ostaş i ai diviziilor 9 in fan-
terie ş i 8 cavale r ie rom âne, militarii D etaş amentului blindat.
Atacînd cu forţe supe r ioar e numeric, cu tancu r i şi auto t unuri,
sprijinit ă de av i aţ ie, gruparea fascistă care a atacat d in spre
Luduş , a pătruns la j oncţiunea dintre Corpul G armată şi Cor-
pul G teritorial, reuşind să ajung ă, pînă în seara zilei de 6 sep -
t em brie, pe Tîrnava Mică . Au fo st ocupate m ai m ulte loc ali -
tăţi , în tre ca r e Crăieşti , Corneşti , Ad ămuş , dar pi erderile su -
ferite de duş m an dep ăşeau importanţa r ezultatulu i obţinut.
în situaţia creată, Detaş am entul blindat, care se afla în
r ezerva Corpului motom ecanizat, împ reun ă cu un batalion de
inf'an te r ie a p r imit m isiunea de a interzice p ătrunde rea agre-
sorului pe dire cţia Crăieşti - Ce t atea de B altă, care i-ar fi dat
po sib ilitatea să în toarcă di sp ozit ivul forţelor române. Apărînd ,
împ re ună cu infanteriş tii, dire cţiile pe care duşmanul ataca cu
cel m ai m are număr de tunuri şi au totunuri, ostaş ii din secţiile
de autotunuri coman date de sublocotenenţii Ion Coj ocaru, Va-
sile D ă sc ă le s cu , Alexandru P iticaru , Iosif Forgaci şi Valeriu
Dobrescu au dove dit " un n easem u it cura j şi fermitate". Rezis-
t în d eroic, ei au produs, totodată , p ierderi in am icului, p r in fo -
cul precis executat as upra tancurilor şi auto t unurilor sale, obl i-
gî n du-l să-şi oprească tempor ar otenslva.V .
În răgazul dintre lupte, tanchistii ro m âni întreprindeau
temerare a c ţiuni de cercetare prin luptă. De exem plu , secţia
co ma n da tă de subloco te n ent ul Ion Cojocaru, p ătr un z înd în sa -
t ul Corneşti, ocu pat de f ascişti, a cules in fo rm aţii foa r te utile
coman da ntulu i su perior în ved erea org aniz ării viitoarelor ac-
ţ iuni.
Num eroase au fos t ca zur ile cînd - după cum r elevă colo-
n elul Gheorghe Tudor - militarii r omâni, răniţi în timpul lup-
t elor din zon a Crăieşti-Corneşti , au refu zat să fie evacuaţi.
Aş a a pro cedat ş i sergentul tanchist Gheorghe Andronache

43
care, deşi rănit, a contin uat să tragă cu precizie în tan cu rile ş i
infanteria duşm anului. Fruntaşul Ioan Mar in , care comanda
echipaj u l unui tanc românesc, a cîştigat un duel cu mai multe
tancuri h itleriste, obligi nd u -le să renunţe la înaintare în ac el
sector .
In dimineaţa zilei de 7 se p te m br ie, ora 11, Detaşamentul
bl indat a executat un impetuos con traatac pe direcţia Cetatea
de Baltă - Dealul Viilor - Corneşti - Vîrful Hogaş, produ-
cînd mar i pierderi in am icului, distrugîndu-i mai multe tancur i
ş i obligînd u-l să se retragă din Corneşti. Pentru acest sat de
pe Tîrnav a Mică s- au dat lupte de oseb it de sîn geroase în zil ele
de 7 ş i 8 se ptem br ie, localitat ea t recînd, de cîteva ori, din mîi-
nile n oastre în cele ale adver sa r ului.
Contraa tacurile grupării blindate româneşti au fo st con-
duse de căpitanul Radu B ălă cescu, In seara de 7 septembrie el
a reuş it să ocupe sat ul ş i să distrugă ş i două blindate hitleriste.
Dar, în t impul nopţii, inamicul a recucerit localitatea. Bravul
com andan t ta nc h ist, a fl a t în tre timp la statul major al Deta-
şamentu lui blin dat, s-a reintors în sectorul de luptă , la in sis-
te nţele sale, şi a atacat din n ou forţele duşmane din Corneş ti
cu două tancur i. In timpul luptei , m aş ina blindată în care
se afla ofiţerul r om ân a fost l ovită de trei fa ustpatroane ş i
scoasă din lup tă. Ech ipajul a părăsit maş ina blindat ă şi, în
frun te cu bravul căpi tan, a con t inuat să lupte alături de infan-
te rişt i. V ia ţa vi teazu lui com andant a fost însă curmată de t r ei
gloanţe duşm ane . In tr-un document despre a ces t erou, se
spun e : " In ti m pul acţiun ii pricepute ş i pline de energ ie, căp i­
t anul Rad u B ăl ăc e scu a căzut la dator ie, ca p r im ă j ertfă a co-
m anda mentului Corpului bl indat, p entru eliberar ea Ardealului.
El s imb olizează voinţa de luptă ş i hotărîrea aprigă de a învinge
într-unul din cele mai critice m om ente ale bătăliei dintr e Mu-
reş ş i Tirn ave" .lil,

CALVARUL POP ULAŢIEI CIVILE

Inai nte de a conti n ua iti nerarul n ostru ist oric pe drumul

'p resăra t cu jertfe car e a dus la eli be r area m el eagurilor mure-
se n e, ca ş i a înt r egii Tr an silvan ii, consid er ăm n ecesar să men-
ţionăm , pentr u a con t ura o imagine cît m ai veridic ă ş i m ai
co m pletă a acelu i septe m brie în sîn gera t , o parte din suferin-

44
ţele îndur ate de pop ulaţia d in l o calităţil e aflate în acele zile
sub stăpîn ire horthystă. Aceste suferinţe se adaugă tragediei
în durate, vreme de patru an i, de r om âni ş i de locuitorii de alte
n aţionalităţi d in p ar tea de nord a Transilvaniei sm ul să br utal
prin Dictatul de la Viena din trupul ţării româneşti. Pentru ei
au fo st pat ru ani de t eroare ş i um ilinţe , de p e r sec uţ i i , schin -
giuiri ş i ch iar execuţii. Docum entel e de arhivă, presa vrem ii
ş i m ărturi ile contem p oran ilor sî nt grăitoare şi totodată cutre-
m urătoare . Cr im ele săvîrşite de ocupanţi la Sărmaş u sîn t astăzi
îndeaju n s cunoscute pent ru a m ai f i n evoie de descrier ea pe
lar g a faptelor. Alături de cei 136 de evrei împu şcaţi în pe rioada
5- 18 se ptem brie 1944, au fost uciş i, maltrataţi sau deportaţi
alţi num eroşi ce tăţeni r om âni, a căror cifră încă nu a putut fi
stabilită cu exact itate. Preotul Vasile Micu d in S ărmaşu , de-
portat spre D ebre ţin, n em aiput înd să m ea rg ă , d atorită bătrî­
n eţi i , a fos t schingiuit , apo i îm p uş cat mor tal de jandarmii h or-
thyşti care îl escortau. Trupul i-a fost aruncat în ş anţul de la
marginea drumului. Şi primarul comunei S ărm aşu, Va sile
Banu, a f ost ucis.
Din declaraţiile unor martori supravieţuitori, aflăm numel e
altor vi ctim e, ce tăţeni ucişi de hothyşti la Sărmaşu: Iuliu Mol-
dovan, per ceptor d in Viş inel (tat ăl, cun oscut ulu i actor Ovidiu
Iuliu Moldovan), S îrbu, com isar de poli ţie din Sărmaşu, Teodor
J ucan , pluton ier, şeful p ost ului de jandarmi d in comuna Că­
ti na, . judeţul Cluj, P et ru P er sa , agent veter inar d in Cătina.
Alte per soane u cise, dup ă u n ele investigaţii în total 38, n-au
fost încă identifi ca te.w
P opul aţ ia d in Cuc erdea s-a refugia t din calea tru pelor h or-
t hyste în sa te le d in împr ej u r im i. B ătrînii ş i in valizii car e n-au
put ut părăsi comuna s-au as cuns în beciurile ş i în podu rile ca-
sel or. Horthyş tii , care au ocupat loc alitatea la 5 se ptembrie, i-au
scos însă de pr et u t indeni, i-au d us în m ijl ocul comunei ş i i-au
schingiuit. Locuitorii Petru Todor , în vîrstă de 55 de an i, Ioan
Cr istea de 45 de an i, Ana Lechinţeanu de 52 de ani, Vasile Mut de
54 de an i, invalid din primul război m ondial , P etru Iordan au
fost uciş i prin împuş care în gură ş i în ceafă. Despre sfîrş itul
t r agic al Anei Lechinţeanu am aflat unele amănunte de la fiica
e i, An ica Max im, care n e-a declarat că la sosirea fasciştilor în
Cucerdea , m am a ei se afla împreună cu cop iii într-un adăpost­
t ranşee, săpat în sp atel e grădinii casei sale. Acolo a fost desco-
perită de d oi ofiţeri care au tras asupra ei cu p istoal ele mai
m ulte fo cur i, ciuruind-o. A fost înmormîntată a doua zi , chiar
în tranş eea în care fusese îm puş cată .w

45
 Tot cu prilejul ocupaţiei horthyste, în Cucerdea s-au format
două echipe : una pentru a jefui şi alta pentru a distruge ş i
pîrjoli. Din casele ş i curţile locuitorilor s-au luat îmbrăcăminte,
covoare, cereale; alte bunuri au fost încărcate în ma şini şi în
c ăru ţe. Din casa preotului Ioan Birna au luat to tul. Locuitorii
care au în cercat să se împotrivească: Gheorghe Mut, Dumitru
Mu t, Flo area Cristea, Augustin Cristea ş i Floarea Ghiurchişan
.a u fo st bătuţi cu cruzime.
La 8 sep tem br ie, în satul Ozd , preotul horthyst din localitate
s-a fă cu t vinovat de împu şcarea locuitorilor Ioan Lucaci şi Fo-
d or Adam. Peste cîteva zile a fugit împreună cu jandarmii pe
ca r e i- a îndemnat la crim ă .s?
In perioada 5-13 septembrie trupele fasciste şi horthyste
au împuşcat, în Luduş, 13 evrei. Mihai Polac, Vilma Polac şi
fiicele lor, Rozalia Polac şi Maria Polac, au fost împuşcaţi, la 5
septem br ie, în hotarul satului Roşiori (inclus în oraşul Luduş) ,
la marginea unui pîrîu. Adelca Izrael, surorile Sarolta Haller,
Fani Haller şi Rozalia Haller, împreună cu Maria Kopsteini, au
fost împuşcate, la 10 septembrie, în pivniţa familiei Haller
(unde se află astăzi sediul miliţei oraşului Luduş). Iosif Glilck
şi fiica lui, Rozalia Glilck, au fost împuşcaţi, la 13 septembrie,
în hotarul satului Roşiori. Din documentele aflate în Arhiva
Marelui Stat Major român rezultă că la Luduş au mai fost
ucişi Mauriciu Fred ş i Ghizela Fred. Tot acolo se precizează:
"Asasinii sînt militari din armatele invadatoare maghiare ş i
germane" /.8
In comuna Lăscud, trupele horthyste agresoare au împuş­
cat, la 13 septembrie 1944, pe Marişca Coman, Maria Bucur şi
Floarea Coman.s?
Cît priveşte luarea bunurilor româneşti în teritoriul ocupat
vremelnic de horthyşti, într-un document din 6 septembrie 1944
se menţionează că ei "jefuiesc toate casele rom ânilor", îndeo-
sebi pe cele păr ăsite.F' Dar iată ce aflăm şi din alte documente
de arhivă. Potrivit declaraţiei notarului Vasile Almăşan din
comuna Silea rezultă că în ziua de 6 septembrie 1944, cînd a
intrat armata horthystă în comună, i-au devastat ş i furat bunuri
în valoare totală de 90.000 lei. In aceeaşi zi a fost nevoit să se
refugieze în comuna Jidvei. Invăţătorul Francisc Naghiu, di-
rectorul ş c o lii din comuna Sînpaul, judeţul Mureş, care de
team a trupelor horthyste s-a refugiat spre Mediaş, afirmă că în
zilele de 6 şi 7 septembrie 1944, i-au furat ş i devastat toate
bunurile, în valoare de 545.000 lei. Teodor Moldovan, primarul
comunei Herepea (judeţul Mureş) declară că în perioada în care

46
au năvălit, trupele horthysto-hitleriste i-au jefuit ş i furat bunuri
în valoare de 1.000.000 lei, iar Sabina Chischeş se plînge auto-
rităţilor că la 6 septembrie 1944 trupele fasciste i-au jefuit lo-
cuinţa de t oa te bunurile, a căror valoare depăş ea 600.000 le i. 51
Acestea sînt doar cîteva din crimele, fărădelegile ş i jafu-
rile fa sciştilor, cărora li se adaugă cele atît de numeroase înfăp ­
tuite în satele, comunele ş i o raşel e Transilvaniei afl ate încă
su b ocupaţ ia Ungariei ho rthyste.

OFENSIVA

De la 7 septembrie 1944, ora 24, Armata 4 romana a in-

trat, din punct de ved ere operativ, în subordinea Frontului 2
ucrainean, formînd, îm preună cu Armata 27 sovietică, Grupul
de armate "General Trofimenko". Ei îi revenea misiunea de a
menţine poziţiile pe care le ocupa şi de a nu permite inami-
cului "să rupă frontul spre Sibiu şi Sighişoara".
Intre timp, raportul de forţe s-a schimbat în favoarea
trupelor române, care dispuneau de o superioritate numerică
de peste 2/1. Armata 4 rom ână avea 10 divizii în eş alonul întîi
ş i trei în eşalonul al doilea, faţă de cinci divizii inamice. Pentru
a evita încercuirea, comandamentul german a decis retragerea
pe malul de nord al Mureşului , unde să-şi organizeze apărarea.
Retragerea consfinţea eşecul ofensivei inamice dezlănţuite la
5 septembrie 1944.
Cercetarea de luptă, întreprinsă de militari români în
noaptea de 8 spre 9 septembrie, semnala că trupele germano-
ungare au începu t să se retragă. Faţă de această situaţie , co-
mandantul Armatei 4 a hotărît, în dimineaţa zilei de 9 septem-
brie, ca trupele române să treac ă la ofensivă pentru a-l arunca
pe inamic la nord de rîurile Mureş ş i Arieş. Urmau să fie exe-
cutate o lovitură principală pe direcţia Tîrnăveni - Luduş , cu
flancurile interioare ale Corpului 6 armată şi ale Corpului
m otomecanizat, ş i două lovituri secundare, una pe direcţia
Sfîntu Gheorghe - Tîrgu-Mureş, de către Corpul de munte,
cealaltă pe ' direcţia Aiud - Turda, de către Corpul 6 teri-
toria1. 52
Ofensiva urma să se desfăşoare în cooperare cu mari uni-
tăţi din Armata 6 de tancuri sovietică, so sită pe frontul din
Transilvania, începînd din 10 septembrie 1944.
Trecînd la executarea misiunii sale, Corpul motornecanizat,
care avea în primul eşalon Detaşamentul blindat, a înaintat pe
teritoriul judeţului Mureş şi, respin gînd a riergă rzile in amicu -
lui, ş i invingînd dificultăţile create de c o m un i caţiile imprac-
tic abile în multe se ctoa r e, a ajuns, pînă în seara zil ei, pe un
ali n ia men t situat la n ord de T îrn ăv en i ,
Generalul Costin Ionaş cu, com andantul Diviziei 9 infan-
t erie, îşi v a am in t i p este ani: "Cor pu l m otom ecanizat din care
făcea parte ş i divizia noastră, a primit misiunea ca, la 9 se p -
t embrie 1944, să tre acă la ofe nsivă . M-am instala t la punctu l
de com andă într-o casă ţărănească (din Cetatea de B altă -
n .n .). Ai ci , la lumin a unui opaiţ, am redactat ordinul de ope-
raţie pentru acţiun ile din ziua de 9 septembrie. Am h o tărît ca,
în dimineaţa zil ei de 9 sept em brie, să atac p entru a eli be ra
satele Corneşti ş i Crăieşti ş i să restabilesc situaţia fr on t ulu i p e
Tîrnave. Atacul u rma să fi e executat cu batalioanele 2, 3 ş i 4
din Regim entul 34 in fanterie, ş i cu batalioanele 1 din Regi-
mentul ~O infan terie şi 4 din Regim entul 36 infan te r ie. Sub-
un ităţile aveau să fi e sprij inite ş i protejate de fo cul într egi i
artilerii din zonă. Efortul trebuia făcut pe direcţia Dealul
Viilor - podul de peste Tîrnava" .53
Primind ordinul de luptă, colonelul Ion Botea, comandan-
tul Regimentului 34 infant erie, a trimis Imedia t o cer cetare
ca re a con statat că subunităţile hitleriste şi h orthyste de infan-
t erie ş i motorizate, care se afl au în faţa trupelor române, aveau
tăria a două batalioane ş i dispuneau de cîteva autotunuri. Ina-
micul s-a organizat atî t pe m arginea satului Corneşti , cît şi în in-
teriorul aces tei localităţi. Deosebit de utile p entru ostaşii r om âni
au fost ş i informaţiile furnizate de copilul Marin Lungu, în
vîrstă d e 8 ani. Marinică, cum i se spunea "copilului soldat",
venise de la Constanţa, furişîndu-se pe lîngă o su bu n itate care
a debarcat la Cetatea de Baltă. In ziua premergătoare dezlăn­
ţuirii atacului, el a cerut să meargă la Corn eşti pentru a v edea
ce face inamicul. In după-amiaza zilei de 8 septembrie, copi-
lul, îmbrăcat cu haine din partea locului, s-a strecurat în sat
ş i a constatat pregătirile pe care le făceau hitleriştii ş i horthyştii .
Generalul-locoten ent în rezervă de azi Ion Botea îşi aminteşte
în memoriile sale: " La Corneşti , înainte de a dezlănţui atacul,
s-a apropiat ş i de mine «m în zul» . L-am întrebat ce doreşte.
El , cu timiditate, a început să-mi spună că în după-amiaza
ac elei zile căpitanul C âţ ă l-a trimis în sat ca s ă vadă ce ina-
mic est e acolo . Unii oşteni erau îmbrăcaţi ca şi ai noştri în
haine de culoare kaki, alţii purtau haine de culoar e verzuie.
In centrul localităţii a văzut cîteva tancuri, multe camioane
ş i tunuri. Informaţiile aduse de copil ne-au fost, drept să spun,

48
preţioase. Ele ne-au confirmat datele pe care le aveam noi de
la divizie. Ne-am dat seama că militarii în kaki erau hothyşti,
iar cei în uniforme verzui erau hitlerişti ... "54.
Marin Lungu, ajuns ofiţer în cadrul Ministerului de
Interne, va rememora astfel acţiunea sa: "am însoţit un
timp unitatea clandestin, ascuns într-o căruţă a manu-
tanţei. Bineînţeles, a trebuit să suport multe, pînă cînd
ostaşii din grupa de cercetare m-au luat sub oblădui­
rea lor. Mă împrietenisem cu ei, mă iubeau şi îi iu-
beam. La Corneşti, pe Tîrnave, cei 8 oameni din grupă, aflaţi
în misiune de cercetare, au fost descoperiţi de inamic şi măce­
lăriţi cu barbarie. Faptul acesta m-a cutremurat, dar m-a şi
în dî r jit . In aceeaşi seară am trecut, fără să-mi fi aprobat cineva,
la duşman, am ajuns la locul unde fusese î n fă p tu ită atroci-
tatea. Le-am căutat foştilor m ei camarazi tăbliţele matricole
ş i numerele de pe cămăşi şi m-am întors să raportez, după
ce am aflat unele date relative la efectivele trupelor fasciste". 55
Atacul a început la ora 7 dimineaţa, după o scurtă dar pu-
ternică pregătire de artilerie. Batalionul 2 din Regimentul 31
infanterie a atacat rezistenţele duşmane din Corneşti frontal,
dinspre sud spre nord, iar batalionul 1 din Regimentul 40
in fanterie a manevrat satul pe la est. Sprijiniţi de focul Regi-
mentului 1 artilerie grea, românii au atins, în scurt timp şi
cu pierderi puţine, marginile localităţii, după care a început
asaltul, lupta înverşunată pentru cucerirea fiecărei case. Toate
subunităţile au acţionat exemplar, iar ostaşii au cooperat într-un
mod impresionant. La rîndul lor, locuitorii satului au oferit nu-
meroase informaţii despre inamic. "Am simţit atunci - poves-
teşte generalul Ion Botea - , am simţit mereu că nu sîntem
numai nişte ostaşi care luptăm, care ne supunem legilor aspre
ale războiului, că sîntem un popor, un suflet, ' 0 uriaşă forţă
materială şi spirituală, suport al tuturor victoriilor, al fapte-
lor de arme fără seamăn săvîrşite de ostaşii noştri în războiul
antihitlerist. Am simţit vibrînd în mine sufletul acestui popor,
am simţit curajul şi dîrzenia lui, am simţit puterea şi tăria
lui, am simţit răspunderea".
Intre actele de vitejie săvîrşite în timpul asaltului locali-
tăţii Corn eşti, se remarcă cele ale ostaşilor din compania 5,
comandată de căpitanul NTcolae Câţă, ..aflată în rezerva deta-
şamentului. Comandantul Regimentului 34 infanterie, care se
găsea împreună cu aceasta, prezintă cîteva secvenţe memora-
bile din timpul acţiunii de eliberare a satului: " In centrul
satului, lîngă biserică, la o îndrucişare de uliţe a apărut o
C. 4 - Epopeea de p e Mureş
49
puzderie de fascişti, care au dezlănţuit foc puternic asu pr a
no astră . Un pluton d e puşcaşi, în f runt e cu căpitanul C â ţ ă ,
a es caladat zidurile unei clădi ri , su b ploa ia de fo c a inami-
cului, reuşind să nimiceas că rezistenţel e fasci ste care n e op ri r ă
înaintarea. In ti m p ce batalionul 2 continua atacul, batalionul 1
executa o m anevră de inv ă luire, respingind prin ac ţiuni vigu-
roase rezistenţele de p e marginea de est a satu lui. In iureşul
lupt ei, cîn d întregul sat era numai fum ş i flăcăr i, c ătre ora
prînzului, în raion u l com p an iei co man d ată de c ăp i t anul C â ţ ă ,
în f aţă, la circa 300 m et ri , apăr u un gr u p de so l d aţi (.. .), s-au
r etras la colţul uliţei , de unde au început să tr agă asupra n oas-
tră . Era un grup de hor thyş ti (...). Im edia t m ili tar ii d in compa-
ni a 5 ş i cei din grupul d e comandă s-au adăpo stit ş i le-au răs­
p uns cu foc. Alte subu ni t ăti au pornit p e flancuri o m a n evră
de inv ă luire , în timp ce un autotun ş i -a des c ă rcat primel e
lov ituri asupra horthyş tilor ( .. .). Dinapoia noa stră s-a dez l ăn­
ţuit o adevărată ploaie . de gloan ţe. Fasciştii tr ăg eau asupra
no astră din podul unei case. Pe loc, autotunul a schimbat t irul
cu 180 de gr ade, ia r una d in g rupele de pu ş caşi , a fl at ă în
urmă , a luat ş i ea su b fo c cuibu l d e a rm e automate v-". Fasciştii
au fos t lichidaţi cu casă cu tot. In încleştarea dintre punctul
d e co mandă al bat alionului ŞI gr u pul de hitl e riş ti a fos t răni t
coman da ntul companiei antitanc a R egimen tului 34 in fant erie.
Atacul ostaş ilo r români a contin uat pînă spre s eară, cîn d satul
Co rneşti era complet eli berat.
Trecînd imediat la urmărirea fasciştilor, batalionul 2 din
Reg imentul 34 infanterie a eliberat ş i localitate a Ad ămuş, iar
compan ia 6, din aceeaşi uni tate, întărit ă cu trei tunuri anti-
tanc ş i cu do uă autotu nurl, a alungat duşmanul di n sat u l
Crăieşti. Mulţi militari h itlerişti ş i horthyşti au fos t făcu ţi pri-
zoni er i, în m îinile o staşilo r român i căzînd ş i mari cantităţi de
m aterial de război. In seara acel eiaş i zile, pînă la ora 22, bata-
lionel e aparţinînd r egiment elor34 şi 40 infanterie au atins
aliniament ul dealul Pl ăcintarulul-e-Bobohalma.

CRIMELE DE LA CORNEŞTI

Bucuria îndreptăţită a su cceselor obţinute la 9 se ptem brie,

în urma cărora mai multe localităţi româneşti au fo st eliberate,
el fost întunecată de tabloul sumbru pe care îl înfăţişa satul
Corneşti, in cen d iat de fascişti ş i transformat într-o "grămadă
d e ruine" ş i, mai al es , de crimele pe care ei le-au săvîrşit

50
 cu o cruzime demen ţială. Prezent la fa ţa locului, gen eralul
Ion Botea relatează: " Lî ngă b iser i că fuse s er ă s pîn zuraţi cîţiv a
o staş i ro mân i, căzu ţi prizonieri, ş i preotul satulu i. I n centrul
loca lităţii, în apropierea unei p răvălii, zăce au m u t il aţi un căp i ­
ta n de ca valerie ş i cîţiva ostaşi ro mân i din Corpul m otom e-
caniza t, ca r e executaseră în aju n o acţiun e de cercetare. P e
drumul spre Adămuş erau aruncate în ş anţ uri ca davrele unor
cetăţen i, oribil ciopîrţite, probabil ale celor care încercaseră
s ă o pună rezistenţă cotro pitorilo r fascişti . Acest tablou lu gu br u
m-a indignat profund ".
Intreprinzînd inves tig aţii în arh iva Ministerului Ap ă rări i
Naţionale am găsit procesul-verbal car e cuprinde rezultatul
c erce tăr ilor cu privir e la atrocităţile comise de fascişt i la
Corneşti asupra u nor ostaşi români. Îl r edăm integ ral: " Azi,
30 se p te m brie 1944, în comuna Corneşti , j ud e ţul Tîrnava M i că.
Noi, loco t enent colonel George scu Dumitru, d in Comanda-
mentul Armatei a 4-a, maior magistrat Marinescu Al ex andru,
procuror militar la Curtea M arţial ă a Arm atei a 4-a, căp i tan
N estin Mihail Vasil evici, del egatul Comandamentului Sovie-
tic, locoten ent as . Ir inescu Fl or ea, ofiţer de p oli ţi e j udi ci ară
pe lîngă Parch etul Armatei a 4-a, medic locoten ent Emil Albu,
elin Regiment ul 32 infant erie, medic le gist la Circumscrip ţia
Tîrnăveni, Artur Henrich, de origine etnică germană, m edic
Şt e fan Csegezy , d e origin e etnică maghiară , Ariton Cr e ţu , aj u-
tor de prim ar în comuna Corn eşti, judeţul Tî rn ava Mic ă, P etre
Ioia, notarul comunei Corneş ti ş i Nicolae P latorn, p re ot greco-
catoli c d in com u n a Co rn eşti , aceşti a formînd comisia mixtă
de cercetare, am t recut la ce r cetarea atrocităţilo r comise de
către ungur i şi germ an i în comuna C o rn eş ti , j u d eţul 'I'îr-
n ava Mică, p recum şi a mar to rilor asistenţi Ili e La zăr, comisar
al guvernului de pe lîngă Armata a 4-a.
Avîn d în vede r e or di n ul M .S.M., Secţia II , nr. 569.8 21, din
22 se ptembrie 1944, pr in care se ordo na compo n enţa anchetei
as u p r a mu tilărilor com ise în comuna Corneş ti , ju deţu l Tir-
nava Mică, p ro cedînd la ex ecu tarea d eshumării , com isia con-
stat în d cele ce urme ază în groapa comună de la biser ica greco-
catolică din Corneşti :
1 ~ So lda t Guţă Ma rin, din Regimentul 34 infanterie, pre-
z intă o plagă împuş cată, cu o fractură a maxilarului inferi-
o r ~ nu prezintă alte leziuni cor porale evidente.
2. Soldat Dinu P. Paul, prezintă o pl a g ă prin glon te în
regiunea hem itoracelui stîng la n ivelul coastei a 6-a, linia

51
mamelară . Moartea a survenit în urma unei hemoragii interne ;
nu sînt alte Iezi uni corporale.
3. Fruntaş Stan P. Nicolae, prezintă o plagă produsă de
o schijă în regiunea h emitoracelui stîng la n ivelul coastei a
5-a, linia mamelară .
4. Soldatul Plaviţă Nedelcu, prezintă plagă prin schijă
în regiunea occipitală cu zdrobirea cutiei craniene ş i în f'un -
darea oaselor craniene în masa cerebrală. Mai prezintă o altă
plagă prin schijă în regiunea p arietală stîn gă.
5. Sergent Boboc Al exandru, prezintă o plagă unipolar ă
prin glonte în regiunea gîtului, cu perforaţia carotidei stîngi ;
nu mai prezintă alte le ziuni.
6. Soldat Oprea L. Gheorghe, prezintă o plagă prin glonte
în regiunea parieto-occipital ă, cu perforaţia calotei craniene.
Moartea a survenit în urma acestei plăgi. Susnumitul soldat
prezintă semne evidente de mutilare şi anume lipsa pavilioa -
n elor urechilor care au fost tăiate cu un corp tăios. De ase-
menea , vîrful nasului este tăiat.
7. Soldat Şerban Grigore, prezintă o plagă prin glonte
transfisiată a h emitoracelui stîng la nivelul coa stei a 8-a. Nu
prezintă alte Ieziuni corporale,
La cimitirul ortodox din comuna Corneşti, judeţul T îr-
nava Mică, unde se află altă groapă comună , s-a continuat
deshumarea 'altor cadavre, constatîndu-se după cum urmează:
8. Plutonier Colan Trifu, prezintă o plagă în regiunea
frontală dreaptă în mărimea de 6/4 cm cu zdrobirea osului
frontal şi înfundarea lui în creier. Cadavrul prezintă leziuni
evidente de mutilare şi anume: pavilionul urechii drepte lip-
seşte, fiind tăiat cu un corp tăios. De asemenea, pe partea
anterioară a gîtului prezintă o plagă tăiată în lungime de 5
cm şi adîncă de 1/2 cm . La pulsul stîng prezintă o plagă tăiată
lungă de 5 cm. Cauza decesului este zdrobirea osului frontal
cu înfundarea oaselor, produsă prin lovire cu un corp conton-
dent dur.
9. Soldatul Dinu Alexandru, prezintă arsuri de gradul 2 ş i
3 pe tot corpul, în afară de piciorul stîng.
10 . Soldatul Stoica Alexandru, prezintă o plagă prin schi-
jă cu zdrobirea cotului drept.
11. Caporalul Vasile Gheorghe, prezintă o plagă prin
schijă în regiunea parietală dreaptă.
12. Soldatul Busnacu Teofil, ' p r ezintă o plagă cu zdrobi-
rea întregii cutii craniene.

52
 13. Se rgent Bocan Ioan, prezintă plăgi multipl e pe întreg
he m itoracele drept.
14. Soldat necunoscut, are am p ut ată m în a dr eap tă, mort
proba bil prin hemorag ie.
In con tinuare, Comisia trece la audierea martorilor , care
a u cu noşt inţ e de fapte, depunînd jurămîntul prevăzut la art.
194 din Codul Justiţiei Mili tare.
1. Loco tenent rezervă Lungu Alexandru, în etate de 31 de
ani; de profesie func ţionar public la Camera de Comerţ ş i
Industr ie Bucureşti, în prezent mobilizat la Regimentul 1 arti -
le r ie grea , asupra celor ce sîn t întrebat declar :
In ziua de 10 septembrie 1944, în t im p ce mă aflam cu
bateria de tragere la sud-est de comuna Corneşti, la circa 350 m
de sat, mi s- a spus de dl. căp itan Iliescu Grigore, comandantul
meu de divizion, că în sat ar fi mai mulţi soldaţi români muti-
laţi de unguri ; mi-am cerut voie de la d- sa ş i î mpreu n ă cu
un grup de ostaşi, printre care erau sergentul Petre Al exandru,
se rge n t Disea şi alţii, am venit în sat unde am găsit la circa
400 metri de la intrarea în sat doi ostaşi r om âni morţi. Unul
dintre ei er a mort în urma rănilor căpătate în luptă , c elăl alt ,
care a fost id entificat în soldatul Oprea L. Gheorghe d in Re-
gimentul 34 infanterie Const anţa, avea nasul şi urechile tăi ate.
Am re marcat căi avea ş i ochii lipsă. Nu am putut trage însă
o concluzi e din cauza stării de putrefa cţie în care se afla ca-
d avrul. Av înd aparatul de fotografi at la mine, am lu at două
foto grafii din două po zi ţi i di ferite, care au fost an exate la
d eclaraţi a dată în 11 se ptembrie 1944 şi se afl ă la dosa r ul 0 '2·
se găseşte la Armat a a 4-a în registrat sub n r . 259.992 din
28 se ptembrie. Cu ocazia desh umă r i i executate as tăz i , cînd
am fost şi eu personal de faţă, am con statat că are och iu l stîng
lipsă . Mai depar te am văzut în că doi o staş i români morţi, din-
tre care unul avea piciorul r u pt de o sch ijă , iar celălalt pre-
zen ta o tăietură la gît ; era se r gen tul Boboc Alexandru. Păre­
rea me a est e c ă nu era o tăi etură produsă de a r mă de foc, ci
de un cor p tăios. Drept pen tru care dau pr ezenta declaraţie
la 30 sept embri e 1944.
2. Plu tonierul Camen Dumitru, de profe sie s ubofiţer activ,
in etate de 33 ani, din Regim entul 1 artilerie gre a, a supra
celo r în tr ebat e decl ar : In ziu a de 10 septembri e 1944 am pri-
mit or din de la dl. colonel Dobriceanu Alexandru, com andan-
tul Regimentului 1 artilerie grea , să adun ostaşii morţi aflaţi
pe str. Română din comuna Corneşti, j udeţul Tîrnava Mică.
Procedînd la adunarea cadavrelor am con statat următoarele :

53
 Am găsit în uşa casei gospodarului Moldovan Vasile, str.
Română nr. 229, cadavrul plutonierului Colan Trifu din Re-
gi mentul 34 infant erie. Lo cuitorul Moldovan nu era aca să şi
nici familia sa nu se afl a a casă , fiind to ţi refugi aţi prin pădu ri
şi văi. Plutonierul Col an a fost găsit cu faţa în sus, capu l aple-
ca t în tr- o parte, m îinile întin se lateral, complet îmbrăcat, însă
cu pantalonii ş i in di spensabili i traşi p înă aproap e de ge-
n un ch i (. ..) Se afl a cu capul aproximativ la 10-15 cm de
pr agul u şii locuitorului. Mai avea beregata tăiată ş i am văz u t
atu n ci că avea ş i ar ter a de la m îna s tîngă tăi ată. Cu ocazi a
exhumări i sa le de as tăzi s-a constat at că are urech ea d reaptă
t ă iat ă şi s-a constat at , d in ex p ertiza m e dic al ă ef ectuată a zi,
c ă t aietu ra de la gît e făc ută cu un aorp t ădo s . S-a m ai vă z u t
că avea şi ţe ast a capului zdrobită prin lovituri cu un corp
tare, p r obabil cu toporul, cu m s-a const atat şi de comisie la
f aţ a locului unde s-au găs it urme de lo vi tu r ă de t op or pe
pragul de sus a uşi i. Am mai văzut un ostaş ars de viu ş i un
altul ide nt ifi cat m a i tîrziu în so ldat ul Oprea L. Gh eorghe, avî nd
n asul ş i u r echile tăiat e ş i och ii sco ş i. Men ţ ion e z ş i afi rm cu
Uirie că, atunci cînd l-am văzut pe soldatul Opr ea L. G h eor-
ghe, la data de 10 septem brie 1944, am constatat c ă avea ochii
sco şi ş i o u r ech e t ăi ată; to ate act ele le-am pr ed at u n ui sublo-
cot enent al căru i nume nu-l şti u, dr ept pentru car e d au pr e-
zenta declaraţie.
In urma ace stei declaraţii, comisia s-a depl asat la lo cui n ta
unde a fos t găs i t ca davr ul plutonier ului Col an ş i co nstată că ,
pe pragul d e sus al u ş ii se ve de ş i acu m urma unei tă ietu ri
de topor ; s-au luat copii şi s-au fă cut fotografii de pe locu l
acestei tăi e tu ri de topor. Com isia m ai co n s t at ă că ambii ve-
cin i ai lui Vasile Moldova n sîn t de or igin e ungu r i, n u m in d u -sc
un ul Mon osti or i Iosif ş i altul Voas Iosca. P ăr er ea comisiei for-
mul a tă la locul crim ei, este că: pl utonier ul Colan Trif u a fost
întîm pi nat l a i e ş i r e a di n casă de cr iminalul care l-a lovit cu
to porul în cap, iar apo i i s-a tă i at urech ea , ar tera ş i gî t ul cu
un corp tăios.
3. Sergent Col ifet ean Ioan, în etate de 25 de ani, de p ro-
fesie agricultor , în p r ezent m obilizat la Regimentul 1 artiler ie
grea, as u pr a celor întrebate decl ar: Făcînd p arte din comisia
ci-lu i plu tonier Camen Du m itru , car e av ea î n să rci n are a s ă
adune mo rţii de p e strada Ro mân ă d in comuna Corneşti , am
g ă s i t mu tilat p e sol datul Op r ea L. Gh eorghe, pe s tr adă l în g ă
poa rtă ş i avea n asul tăi at , u r echile tăi at e ş i ochii întepati.
Ma i d ep arte am dat d e sergen t u l Boboc Alexandru , to t p e

54
stradă, avînd gîtul tăiat. Deşi domnii dr. spun că nu e tăie­
tură, ci rană provocată de gloanţe, totuşi părerea mea este că
era o tăietură făcută cu un cuţit. Mergînd mai departe în
curtea lui Moldovan Vasile, din strada Română nr. 299, am
dat de plutonierul Colan Trifu, mort cu faţa în sus cu mîinile
lateral. Cadavrul se afla la 10-15 cm de uşa bucătăriei lui
Moldovan Vasile. Am văzut că avea o tăietură la gît şi artera
tăiată. La cap nu am putut vedea nimica pentru că era cu
casca pe cap. Dar era cu pantalonii şi indispensabilii desfăcuţi
pînă la genunchi, de asemenea cu bluza şi cămaşa desfăcute.
Mai departe am dat de un ostaş ars cum aţi văzut şi dumnea-
voastră, comisia. Eu am asistat la înmormîntarea tuturor ac es-
tor ostaşi. Drept pentru care dau prezenta declaraţie ş i o
semnez.
4. Creţu Arion, în etate de 47 de ani, de profesie ajutor
de primar în comuna Corneşti, judeţul Tîrnava Mică, asupra
celor ce sînt întrebat declar următoarele:
Am părăsit comuna Corneşti, în dimineaţa zilei de 7
septembrie 1944, la ora 4 dimineaţa, din cauză că localitatea
devenise teatru de luptă. M-am dus la pădurea Bazna, unde
se refugiaseră toţi oamenii din sat. M-am înapoiat la Cor-
neşti, în dimineaţa zilei de 10 septembrie a.c., pe la orele 7 di-
mineaţa. La un colţ de stradă am văzut cadavrul soldatului
Oprea L. Gheorghe, care avea nasul şi urechile tăiate şi ochii
î n ţepa ţi. Am văzut şi ostaşul ce era ars. Nu mă pot pronunţa
dacă i s-a dat foc sau nu, deoarece la 2 metri în spatele ca-
davrului se afla cot etul de porci şi un gard care de aseme-
nea erau arse. Drept pentru care semnez prezenta declaraţie.
5. Petre loia, în vîrstă de 40 de ani, de profesie notarul
comunei Corneşti, judeţul Tîrnava Mică, declar următoarele:
Am părăsit comuna în 6 septembrie a.c . şi m-am înapoiat la
10 septembrie 1944. La înapoiere am văzut cadavrul lui Oprea
L. Gheorghe şi al plutonierului Colan Trifu, precum şi cadavrul
carbonizat. Mi s-a spus de primar şi ajutorul de primar şi de
M edeşan Vasile că sînt omorîţi soldaţi, văzîndu-i şi eu, însă
nu le-am examinat rănile, neavînd tăria de a le privi. Drept
pentru care dau prezenta declaraţie.
6. Vancea Valentin, de 42 de ani, de profesie plugar, din
comuna Corneşti, judeţul Tîrnava Mică, declar următoarele:
în ziua de 10 septembrie 1944, cînd m-am înapoiat în comună
de la pădurea unde fugiserăm de frică, am văzut cadavrul
unui ostaş care avea nasul şi urechile tăiate, precum' şi cu

55
urme de sînge la ochi. Drept pentru care dau prezenta decla-
raţie şi semnez.
7. Sinefia Dabău, în etate de 55 ani, din comuna Corn eşti,
judeţul Tîrnava Mică: In ziua de 9 septembrie 1944 am văzut
la .poarta lui Voaş Ioan un ostaş mort, Cu nasul şi urechile
tăiate, cu ochi înţepaţi. Nu am putut privi mult la el din cauza
emoţiei ce am avut-o.
8. Vasile Ioan, de 50 de ani, plugar din comuna Corneşti,
declar şi semnez întocmai acelaşi lucru întîmplat şi văzut.
9. ' Mărginean Vasile, de 40 de ani, de profesie plugar din
comuna Corneşti, judeţul Tîrnava Mică, declar următoarele:
In ziua de 10 septembrie, cînd m-am înapoiat din refugiu de '
la pădurea Bazna, am văzut în dreptul locuinţei lui Arion Creţu,
ajutor de pnimar, cadavrul unui ostaş român avînd nasul şi
urechile tăiate. Nu am putut vedea ce avea la ochi, pentru că
ro-au năpădit lacrimi. Acum aflu că acel ostaş se numeşte
Oprea L. Gheorghe.
10. Voas Ioan, de 65 ani, de profesie agricultor, cetăţean
român de origine etnică ungur, domiciliat în comuna Corneşti,
judeţul Tîrnava Mică, declar următoarele: Duminică, 10 septem-
brie 1944, întorcindu-mă de la pădure, unde am fost refugiat,
am văzut în dreptul locuinţei mele, cadavrul unui ostaş care
avea nasul şi urechile tăiate şi ochii înţepaţi; nu ştiu numele
ostaşului.
11. Cocoş Dumitru, de 60 de ani, din Corneşti, declar
acelaşi lucru.
12. Damian Vasile, în vîrstă de 55 ani, din comuna Cor-
neşti, judeţul Tîrnava Mică, declar şi subsemnatul acelaşi
lucru".57
Se mai ştie din declaraţiile hitleriştilorş i horthyştilorcare
au fost luaţi prizonieri, că se plănuise incendierea tuturor ca-
selor şi spînzurarea tuturor locuitorilor şi a prizonierilor ro-
mâni.

OFENSIVA CONTINUA

Cronica faptelor de arme săvîrşite de ostaşii romani m

luptele împotriva cotropitorilor a înregistrat, la 10 septem-
brie 1944, minunatul exemplu de vitejie al batalionului de
instrucţie din Regimentul 6 grăniceri. După declanşarea ofen-
sivei hitleristo-horthyste, acest batalion şi-a apărat cu dîrzenie
poziţia organizată la Şăulia, a luptat în încercuire şi a întîr-

56
ziat înaintarea trupelor inamice. In noaptea de 5 spre ,6 septem-
brie, subunităţile batalionului au rupt încercuirea, s-au depla-
sat spr e Dătăşeni ş i din acest sat, după marşuri de noapte, au
izbuti t să treacă înot la sud de Mureş , pînă în p ădurea Cigaşi.
De aici, grănicerii au căzut în spatele rezistenţei organizate
de inamic la Deag ş i au eliberat această localitate, uşurînd
prin aceasta înaintarea Diviziei 9 infanterie. După patru zile
ş i patru nopţi, vitejii ostaşi ai acestui batalion au ajuns în
liniile româneşti. Dar, iată un scur t raport înai n tat la 10 sep-
tembrie 1944, Corpului 6 teritorial Alba Iulia, de către maiorul
Mihail Ionescu, comandantul batalionului 1 din Regimentul 6
gr ă ni cer i " Izbînda " : " Am onoarea a raporta: Batalionul 1 (din)
R egimentul 6 grăniceri a fost încercuit în ziua de 5 septem-
brie 1944, pînă în ziua de 10 septembrie curent, cînd a reuşit
să scape din încercuire trecînd Mureşul înot. Azi , 10 sept em-
bri e, se află, după încercuire, în satul Deag, j udeţul Tîrnava
Mică. Am luat contactul cu trupele române care înaintează
spre Mureş. Inamicul a lăsat simple rezistenţe spre sud Mureş;
el se afl ă în completă derută. Batalionul are pierderi în oa-
me ni (morţi, răniţi , dispăruţi), material şi efecte. Trupele op e-
ra ti ve ce ne-au ajuns azi, 10 septembrie, urmăr eau inamicul
în r et r age re spre Mureş " 58.
Cam în acest timp trebuie să fi avut loc şi actul de eroism
pe care-l menţionează în am intirile sale colonelul Pavel Lau-
renţiu : " N eu itată va rămîne în istoria Regimentului 82 infan-
te rie fapt a de vi tejie a sergentului T.R. Negruţiu N. Marian ,
di n Tîrgu- Mureş, str. Podeni nr. 31, care, p rintr-o ac ţiune
en erg i că şi pl ină de cu raj , a deza rmat un convoi de ş ase ca-
mioane î ncărcate Cu hitleri ş t i r ăzl e ţi , ce încerca u să se r etragă
spre Tîrgu-M ureş , pe şoseaua Ogra-Sînpaul ". P entru detalii
ne-am adresat sergentului-major în rezervă Marian Negruţiu,
maistr u principal la LE.L.LF. Tîrgu-Mureş , care ne-a relatat
u r mătoarel e: " Eram în ziua de sî mbătă, 9 se ptem brie 1944 , în
p o ziţie de luptă în comuna Mica. Comandantul Regimentului
82 in fanterie, locotenent-colonelul Ioan Roşu, îmi ordonă mi e,
în cali t ate de ş o fe r , ş i î n că la trei camarazi, ca î nsoţ ito r i ai
autocamionului, să mergem să ducem masa de prînz la o com-
panie d e o staşi care se găsea pe poziţie de lup tă ' în zon a co-
munei Sînpaul - Valea Izvoarelor. La un moment, cînd mer-
ge am pentru a îndeplini ordinul primit , în staţ ia C.F.R. din
com una Sînpaul eu ş i cam aradul ce era lîngă mine în cabina
a utocami on ulu i, vedem între nişte clăi de fîn un număr de ş as e
a utocami oane aşezate în linie dreaptă. Pun frina ş i opresc au-

57
 tocamionul. La o distanţă de circa 100 de metri de cele şase
autocamioan e zărim un grup mare de militari hitlerişti care
serveau masa. Mă sfătuiesc cu cei trei camarazi, ale căror
nume le-am uitat, ce să facem ? Să ne întoarcem, să m ergem
înainte spr e comuna Ungheni sau să deschidem focul asupra
f'asciştilor care nu n e-au observat încă ? Am hotărît pe loc s ă
mergem în aint e, ş i să -i luăm prizonieri p e cei, cred, 42 de
soldaţi hitl erişti, Iar dacă nu se vor preda, numai at u n ci să
ducem lupta cu ei. Ne-am dat seama de inferioritatea noastră
numerică : ca forţă umană cam -1 /10 . Dar, cu to ate acestea am
avut curaj ş i n e-am apropiat de hitl erişti pînă la circa 25 d e
paşi, fără să n e vadă, şi i-am som at toţi p atru pe fas ci şti s ă
se predea că sînt încercuiţi. Hitleriştii au rămas s u r p r inş i ş i
s-au predat cu to ţii. Credeau că în apro p ierea noastră es te
grosul a rmatei române, care în r eali tate se afla la peste 10
kilometri depărtare de noi. După ce s-au predat, i-am obligat
să adune toate armele lor, automatele, grenadele în camionul
nost ru. Norocul a fos t că între noi era unul care şti a bine limba
germană ş i le-a explicat că vor fi trataţi omeneşte, ca prizo-
ni eri de război. Şi aşa s-au pr edat cei 42 hitl erişti. Pe urmă
eu am pl ecat cu auto camionul spre Tîrnăveni, unde era r eş e­
din ţa Regimentulu i 82 infanterie, iar ceilalţi trei camarazi
s- au urcat în cîte un camion german şi au pornit după mine.
Aşa . am ajuns cu auto camioanele germane -în c ă rc ate cu
cei 42 de prizonieri hitlerişt i, care au fost preda ţi coman-
dan t ului de r egiment, locoten ent-colonelul Ioan Roşu, ş i locţi­
itorului acestuia, căpitanul Pavel Laurenţiu . Cu toţii au rămas
s u rprinş i cum noi, patru militar i români, am putut să luăm
42 de prizonieri hitlerişti ş i şase autocamioane fără să de schi-
d em n ici u n foc de arm ă (.. .) La Tîrnăveni prizonierii hitle-
r iş ti au fos t interogaţi de ofiţerii români cu privire la tăria
ş i dispo zitiv ul de lup tă in amic, din ce unitate fac p arte, ce
a rmam ent au în dotare, st area morală a armatelor h itleriste
ş i h orthyste, ce forţ e ş i mijloace in amice se află p e Dealul Sîn-
geo rgi u ş i la Oa r ba de Mur es etc., ob ţinînd informatii care
au fo st de un real fol os armatei române ş i cel ei sovietice,
ca re sosise în zona Mureşului ş i Tîrnavelor. în urma ac estei
acţiuni de lup tă, p entru modul cum am acţionat ş i luat cei 42
de prizonieri ele război hitl eri şti , am fost f elicitati de coman-
dantul Re gimentului 82 in f' an ter re Tîrnăveni şi propuşi p entru
decor are cu «V ir t utea militară»" ;;!).
î n sectorul de luptă al Cor pulu i 6 armată, în cursul zilei
de 9 septembrie 1944, au fost executate acţiuni de cercetare.

58
 Con form ordinului dat de Corpul motomecanizat, trupele româ-
ne din zona Tîrnăveni au continuat, la 10 septembrie, urmă­
ri r ea in amicului care se retrăgea în spre Mureş . D etaşamentul
blindat general Nic olescu, întărit cu trupe din Divizia 9 in-
fanterie, a atacat forţele fasciste din zona cotei 491 ( a fl ată la 4
km nord de Tîrnăveni) şi din locali t at ea Ticuiul Tormaş ulu i. A-
ta cur ile, execut ate frontal, s-au lov it de r ezistenţa îndîrj ită a
u no r unităţi din Divizia 8 cavalerie S.S. hitleristă am pla sate
în ap ărare pe un teren care le avantaja. La aripa stîngă a
di sp ozitivului, dou ă subgrupări ale Diviziei 9 infanterie, puse
sub com anda colon elului Ion Iucăl , au izbutit , după o a cţ i un e
î n cunu nată de succes, s ă ocupe pînă în se ara zile i alinia-
men tul Bord-Sălcud.
Avi aţia inamică a bombardat punctul d e comand ă al Di-
v iziei 9 infanterie, omorînd şase oameni şi s coţî nd din funcţ iune
un tun an titanc. Românii au doborît un avian inamic, altul
fiind avariat.
În dimineaţa zilei de 11 septembr ie s-a executat un nou
atac pentru zdrobirea rezisten ţelor inamicului de pe dealu l 'I'icu-
iul Tormaşului, acţiune la care au luat parte unităţi din Cor-
pul 5 mecanizat sov ietic, aj uns în ziua pr ecedentă pe alin ia-
mentul trupe lor noastre, ş i din un ităţi din Divizia 11 inf'ante-
r ie ins tru cţie româ nă . Puternic organi zate la teren ş i dispu-
n înd de un n umeros armamen t autom at , de tanc ur i îng ropate,
trupe le bitler iste a u r esp ins atacul. El a fos t r eluat în du pă ­
amiaza a cel eiaş i zile . Trupele sovietice au m anevrat pe la vest
poz iţi a in amiculu i în t imp ce fo rţele român e au ex ecutat un
v igur os atac frontal. Luptele au fost grele ş i au con tin uat
pî n ă în noapte, cînd înălţim ea a fost, în s fî rşit , ocup at ă . La
această actiune a luat parte ş i batalionul 3 din Regi m en t ul 34
in fanterie, ostaş ii dobrogeni fă cînd încă o d ată dovada virtu-
tilor lor de lu ptăto r i n eînfrlcaţi. v"
Căp i tan ul Ion Gh . Pană , com andan tul companiei 10 din
Regimen tul 34 in fanterie, azi colon el în r e z e rvă, descr ie astfel
actiunea : " La or dinul com andan tului de bat alion (m aiorul Ovi-
diu Niculesc u - n .n .) am pornit la un atac d e no ap te cu
direcţia 491 - Dealul 'I'icuiul Tormaşului. Începuse o plo aie
toren ţială, cu fulger e ş i tunete. Stîn ga ne- o asigu ra batalie-
nul 4, care l- a an ga jat cu foc pe inamic. Întuneric, ploaie cu
g ăl e a t a, fulgere, tunete, noroi. Şi , pe deasupra, un potop de
foc duşm an se abătuse asupra companiei. H i tle riş tii ne sim-
tiseră (.. .) Am con t in uat înaintarea su b focul de zordonat al
h itl e riş tilor. Fiecare pluton urma unghiul de marş stabilit (.. .)

59
Bubuitul aruncătoarelor ş i exploziile proiectilelor tunurilor
antitanc, date ca întărire batalionului, s-au unit cu tunetele
cerului. Fulgerele exploziilor minelor noastre de aruncăto are,
care explodau pe Dealul Ticuiul Tormaşului, se contopeau cu
fulgerele de sus. Hitleriştii, înspăimîntaţi, izbeau bolta întu-
necată cu zeci de rachete, aruncau asupra noastră acelaşi foc
dezordonat, dar foc mult. Comenzile se dădeau cînd şoptit,
cînd din fundul plămînilor (.. .) Ne apropiaserăm de poziţiile
duşmane fără să tragem vreun foc de armă. (. ..) In stînga şi
în dreapta noastră înaintau companiile 9 şi 11. Repede, de
la om la om, s-a transmis ordinul meu: «La comanda mea,
înainte! se va executa mai întîi un foc viu cu tot armamentul,
iar apoi, asaltul trăgînd din mers şi aruncînd grenade». Cînd
s-au ridicat la asalt sergenţii Grigore Lupu, Ion Stancu, An-
drei Tăpurel, sergenţii-majori Ciurea şi Constandoiu, ofiţerii
Stelian Panţu, Ilie Cristea, toţi militarii parcă erau nişte uriaşi
din care ţîşneau nesfîrşite linii de foc. Şi-apoi goana aceea
prin noroi, strigătele acelea puternice de ura şi exploziile gre-
n ad elor mi-au întregit un tablou de neuitat. Lupta a durat
pînă după miezul nopţii. Apoi, înnoroiţi, sleiţi de puteri, ne-am
str îns repede prada de război şi am trimis spre est, către va-
lea unui pîrîaş, afluent al Muresului, cercetarea de lup tă (...)" 61
In apropierea pîrîului, o subunitate sovietică întreprindea
o ac ţiune de recunoa ştere pentru unitatea de tancuri care se
va îndr ep ta sp re vest . Sîntem în perioada 10-1 2 se ptem brie,
cînd la ofe nsiva îm pot ri va inamicului au început să participe
ş i trupele Arm atei 6 de t an cur i sovietice, sosit e în zon a Me-
d iaş -Tîrnă ven i -Bl aj .
După crîncenele î ncleş tă ri la care a luat parte, Regimen-
tul 34 infanterie a fost t re cu t, pentru reorgan iza re; în rezer va
Diviziei 9, timp utilizat ş i pentru pregătirea fo rţ ării Mureşu l u i .
O altă localitate eliberată , după grele jertfe, a fost co-
muna Cucerdea. In luptele pe care Detaşamentul blindat le-a
dat pentru eliberarea acestei aşezări, s-a remarcat echipajul
tancului comandat de sergentul Ilie Marin, care a nimicit mij-
loacele antitanc ale inamicului. Curajosul sergent a primit, în
semn de preţuire a faptelor sale, medalia " Bărbăţ ie şi cre-
dinţă" , clasa a III-a. 62
La succesul luptelor din zona Tîrnăveni o contribuţie im-
portantă a avut şi Regimentul 1 artilerie grea, comandat de
colonelul Alexandru Dobriceanu, care, în zilele anterioare,
spr ijinise Corpul 6 armată. Pînă la 12 septembrie era singura
unitate de artilerie existentă în zonă şi a primit misiunea de

60
a sprijini Divizia 9 infanterie, care in ainta spre Mureş. In
m emoriile sale, fostul comandant al bravului R egiment 1 arti-
lerie grea spune următo arele : " P er son al mi-am in stalat un
post de comandă-obs ervare în ain t at pe înălţimil e scoborînde
sp r e satul Deag, la cota 385, dealul Cigaşi , de unde puteam
îmbrăţişa cu privi r ea în foarte bune co nd iţii întregul front
ocupat de unităţile Diviziei 9 infanter ie. Leg ă tur il e t elefonice
şi r ad io au fos t desfăşurate pe o zonă foarte l argă şi r ealizate
complet în cursul nopţii de 12 spre 13 se ptem brie, pînă la
observatorul de la cot a 385. De la ac est obser vator am putut
identifica o mare coloană inamică ce lăs a un n or gros de pr af,
care m asca com plet şo se au a ce vine de la Luduş (pe v al ea
M ureşului) spre sud ; capul. coloanei se îndrepta spre su d-est,
p ericli tind astfel ch iar. sigur anţa r egimentului no st ru. Am dat
ordin divizionului de t unuri lungi de 10 5 mm să d ezlănţuie
o t ragere d e- a lungul ş oselei în scopul de a-l întîr zia p e in a-
mic, iar divizionul de obuziere grel e de 150 mm să sch im be
pozitia, trecînd cît mai r ep ed e podul pe ste Tîrnava Mică, la
A d ă mu ş, singur ul pod afl at în zonă, cu m isiunea de a ocupa
o po zi ţi e în zona Seuca. Acest divizion, fii n d m ai greu, cere
m ai mult ti m p p entru părăs i rea v echilor p o ziţ ii ş i instalarea
în altele, mo t iv pen tru car e am or do nat să plece în pr ima
u rg en ţă. Tr ager ile executate de d iv izion ul de tun u r i, d eşi de
mare puter e, nu au avut r ezultatul m ax im , întrucît norul de
pr af era foarte dens, î mp răştiat pe o mare suprafaţă ş i p er sis-
tent, fapt care nu p ermitea o bună ob servare şi corectare a
trageri i.
In această situaţie am abandonat postul de comandă înaintat
al r egi m entului de la cota 385 ş i m-am deplasa t la podul peste
Tîrnava Mică de unde personal am dirijat executarea t recer ii .
Replier ea s-a executat cu calm, rapid şi în cea mai desăvîrşită
ordine. După ce ultima trăsură a t r ecu t podul pese Tîrnavă,
artileria germană din coloana menţionată mai sus, care co-
bor a dinspre Luduş , a ocupat poziţii ş i a de zlănţu it t rageri
in tense în zona ce fusese ocupată pînă atunci de regimentul
no st ru. In scurt timp n emţii reuşesc să distrugă şi podul peste
Tîrnavă , de la Adămuş. Dacă acest lucru s-ar fi petrecut îna-
inte de trecerea pe care am realizat-o, retragerea unităţilor de
artilerie grea peste Tîrnavă - şi , deci, salvarea - ar -fi de-
venit imposibilă.
Intreaga coloană mecanizată germană a ocupat poziţie pe
înălţimile coborînde ale pantelor Dîmbăului, de unde a înce-
put apoi să execute trageri asupra frontului ocupat de uni-

61
tăţile Corpului motomecanizat român ş i de Divizia 9 in fanterie.
Acţiunea coloane i germane nu a . durat însă mult ; ea a suferi t
pi erder i con sid er ab ile, pricinuite de tragerile r egimen tului nos-
tru, ş i în cele din u rmă a fost o bligată să p ă răs eas că p o ziţ iile
în ti m pul n opţii , pe acelaşi drum pe care venise.
Tancurile ş i autovehiculele in amic e d istruse ş i avariate,
a bandonate pe şos el e, pe cîmpuri, au d emon str at concludent
marea puter e de foc a regimentului 'P'',
Unitatea de artilerie a sprijinit astfel înaintarea pî n ă la
Mures a Diviziei 9 infanterie. P entru priceperea şi curaju l de
car e au dat dovadă în această acţiune, 43 de ofi ţeri, subofi -
ţer i ş i so ldaţ i din Regiment ul 1 artiler ie grea au fost p ropu ş i
la decorare de către comandamentul Corpului motornecanizat.
Mai spr e vest, con tinua of ensiva trupelor Diviziei 8 cava-
leri e, com anda tă de ge ne r alul Corneliu Teod or in i, care a des-
făşurat lu pte grele în zona localităţii Luduş . P î n ă în seara de
11 se ptem br ie ele au ajuns pe Mureş , la sud-est de acest o raş .
în această zi a fost eliberată localitatea Bogata.
In lupt ele pen tru Luduş , care vor continua pînă în prima
dec adă a lunii octom br ie, s-a remarcat Regimentul 4 ro ş iori,
din care au fă cut parte ş i s ergen ţii-maj ori Al exandru Mar t ino-
viei ş i T eodor Budală , care vor fi citaţi, pen tru fapt ele lor
d e vi tejie, prin ordi n de zi pe naţiune. In propuner ea de deco-
r are, d espre prim ul se spunea : " în că de la începutul campaniei
pent ru dezrobirea Ardealului, în toate gre lele încercări la car e
a fost supus Regimentul 4 roş iori din Divizia 8 cava le rie pur-
tată, s-a distins în mo d cu totul strălu cit sergentul-major T.R.
Ma r tinovici Alexandru care în p ermanenţă , stăpîni t d e conş ti­
inţa cl ară a împli n ir ii datoriei, n-a şovăit ni ci o clipă în faţa
nici u nei misiuni ce i s-a încredinţat, or icît de grea ar fi fost.
Astf el, în ziua d e 12 sept embrie 1944, apărîn d ga r a Luduş ,
r ăm a s num ai cu o gru pă de lupt ă , r espinge u n contraatac
inamic de tăria unui pluton , prin luptă cu grenade şi la baio-
n etă ; în no aptea de 17/18 septem br ie 1944 , la capul de po d
de la Bogata, r espinge un con traatac inam ic dezlănţuit în
plină noapte ş i cu fo r ţe mult su per ioar e în sectorul plutonu-
lui com andat de acest brav subofiţer, cu pierderi grele în oa-
meni ş i materiale pentru inamic". Iar între faptele de arme
ale sergentului-ma jor Teodor Budal ă , a fost menţionată îndeo-
sebi cea din timpul atacului asupra cotei 543 de la nord-vest
de Luduş , cînd "a comandat plutonul 3, respingînd contraata-
eul trupelor inamice, m enţinînd poziţia" .6 ~ Şi unul ş i celă­
lalt VOI' lupta cu eroism ş i la Oarba de Mures.

62
 Acgiunile pe care le-a desfăşurat Divizia . 8 cavalerie în
zona Luduş au fost sprijinite de Regimentul 3 artilerie grea,
comandat de colonelul Napoleon Gornoescu'v,
Înspre jumătatea lunii septembrie 1944 trupele române în-
registraseră noi succese, apropiindu-se de Mureş sau ajungînd
la acest curs de apă . Divizia 9 infanterie, cooperînd cu Divi-
zia 202 infanterie sovietică, a lichidat rezistenţele hitleristo-
horthyste din zona Şeulia, a eliberat la 12 septembrie localita-
t ea Iernut, iar în ziua următoare Ogra, Divizia 11 infanterie
din compunerea Corpului 6 armată a pătruns, la 12 septem-
brie, în Cipău. Concomitent, trupele Corpului motomecanizat,
care acţionau la sud-est de Luduş, au cucerit un cap de pod
la nord de Mureş, În aceste condiţii, Corpul 5 mecanizat sovie-
tic a încercat, în dimineaţa zilei de 12 septembrie, să forţeze
Mureşul în zona Iernut. Acţiunea a reuşit a doua zi, cu spri-
jinul artileriei Diviziei 8 cavalerie rornâne.v" Tot la 13 sep-
tembrie' Regimentul 40 infanterie din Divizia 9 infanterie,
sprijinit de Regimentele 13 artilerie şi 1 artilerie grea moto,
a cucerit printr-o acţiune rapidă şi cu pierderi mici dealul
'I'icuiului (cota 453) şi o parte din pădurea de pe Dealul Viei
(cota 498). Totodată, trupele române au alungat inamicul din
satul Cerghid.v?
La luptele din zona . Mica-s-Cergh id a luat parte şi solda-
tul voluntar Vasile Ruta, născut în satul Mil ă şel, stabilit în
Cerghid, şi, împreună cu el, şeful postului de jandarmi din
ace astă loc alitate, Milea, cu elevii jandarmi Florea ş i Ru-
xandru. Pentru faptele de vitejie săvîrşite în numele eliberării
patriei, Vasile Ruţa a fost distins cu medalia de război "Vir-
tutea militară", primind ulterior şi alte decoraţii. Din rela-
tarea sa rezultă că Petru Deleanu, consătean cu el, a luptat
voluntar în armata română, iar un altul, sergentul Dumitru
Negrea, a căzut lovit de un proiectil de tun, fiind înmormîntat
la colţul pădurii de pe dealul dintre comuna Mica şi Cerghid.68
Un alt combatant, Iuliu Urdaş, în prezent pensionar, domi-
ciliat în Tirnăveni, a fost rănit grav la piciorul stîng pe dru-
mul dintre Cerghid şi Ungheni.P
Continuînd ofensiva, conform ordinelor primite de la Cor-
pul motomecanizat, Divizia 9 infanterie română a atacat, la
15 septembrie, cu Gruparea colonel Iacob (Regimentul.40 in-
fanterie) pe direcţia Cerghid-Ungheni. In aceeaşi zi, marea
Unitate, intrată în subordinea Corpului 6 armată, a eliberat
'I'irimia şi a cucerit Dealul Strîmba, împingînd elemente îna-
intate în Leordeni, Ungheni şi Vidrasău, Inapoia dreptei sale

63
s-a regrupat Divizia 6 infanterie. Divizia .21 in fanterie, coman-
dată de ge neral ul Polichron Dumitrescu, a eliberat F ăg ăd ău ,
Golia şi Sîn paul.
Tot atunci, Div izia 11 infanterie, comandat ă d e generalul
Ed gar Rădulescu, care ocupa o po ziţie între Cipău şi Ogra
(ambele inclusiv), a intrat su b ordinele Corpului mo to m ecani-
zat, car e mai disp unea de Divizi a 8 cavalerie pu rtată , Deta-
şamentul general Nic ole scu şi Regimentul 115 in îanterie.i"
In zil ele de 14-16 sep t embrie 1944, la dreapt a Corpului
6 armată a acţionat ş i Divizia română " Tudor Vladimi rescu",
aflată în subor dinea Corpului 33 armată sovietic, car e, dup ă
elibe rarea oraş ului Sf în tu Gh eorgh e, a fost de pl asat ă în zon a
Bahnea-Bernadea. Această mar e unitate a în aintat pe direcţia
Cerghid-Ungheni-Mureş eni , la stînga Corpului de munt e, a
înfrînt rezistenţa inamicului din fîşia sa de of ensivă şi, la 16
se ptem brie, a elibe rat lo calităţile Gheorgh e Doja ş i Leordeni.
A fost ap oi reg rupat ă la Tîrn ăveni , de unde, con form unui or din
superior, a început deplasarea pe ste Apuseni, urmînd s ă par-
t icipe în etapa următoare la luptele pentru eliberarea oraşu­
lui Or ad ea?'. Frontul Un gh eni-Ilieni, pe care se aflase, îm-
preună cu Divizia 78 sovietică , a fost ocupat de Divizia 9
in fant erie.
In tr e eroii căzuţi în lupt ele pe care Divizia " Tudor Vla-
di m ir escu" le- a dat pe teritor iul jud e ţului Mureş , pen tru loca-
litatea Ungheni, se n umără ş i sublocotenentul Tudorach e, ve nit
pe melea gurile mureşene dintr-un sat din Valea P r ahovei. In
noaptea de 15 sp r e 16 septembrie, în atacul de pe direcţia Un-
gh eni, aflat tot t im pul în fruntea plutonului pe care îl co-
manda, exemplu de vitej ie şi eroism, tînărul ofiţe r a fos t sece-
rat d e o rafală de mitralieră , murind nu după multă vreme
pe un pat de spital 72• Din aceeaşi mare unitate română s-a
jer tf it pentru eliberar ea meleagurilor mureşene şi soldatul
Gheorghe Rus din satul Cerghizel. Informaţii despre acest erou
am aflat de la fratele lui, Vasile Rus, care, la rîndul său, în
septembrie 1944, a luptat ca soldat în Regimentul 82 infan-
terie, azi fiind invalid de război. El ne-a relatat că Gh eorghe
Rus, după ce a căzut prizonier la Stalingrad, s-a în rolat volun-
tar în marea unitate constituită pe teritoriul Uniunii Sovie-
tice, dorind să lupte pentru eliberarea patriei. " Nu ştiam nimic
unul de altul - spune Vasile - pentru că el a fost dus pe
frontul din Ru sia. Intre timp, la 9 septembrie 1944 la Mic a
am fost rănit la laba piciorului stîng. După ce în luna septem-
brie am stat vreo şapte zile în spitalul din Tîrnăveni, m-am

64
făcut mai bine. Am luptat in continuare la Oarba de Mureş
şi apoi prin Ungaria pînă în Cehoslovacia. Acasă m-am întors
în luna august 1945. La venirea acasă am aflat de la unii sol-
daţi din Divizia "Tudor Vladimirescu", de pe lîngă Iernut, că
au fost într-o companie cu fratele meu Rus Gheorghe şi că au
luptat în comuna Gheorghe Doja. Mai spuneau oamenii, pe
care i-am întîlnit la tîrg, că au auzit că fratele meu .a fost
lovit de un proiectil de brand într-un atac în acea comună ş i
că l-ar fi îngropat undeva pe acolo. Noi, familia, nu am vrut
să credem acest lucru, ziceam că dacă ar fi ajuns , cu frontul
pe la noi, adică în Gheorghe Doja, la circa şase kilometri de
Cerghizel, ar fi venit acasă, că tare trebuia să-i fie dor de noi
după patru ani de război. Vremea a trecut şi a venit timpul
de arat ş i î n s ă mînţ a t p ămîntul. Prin luna septembrie 1945, pe
la sfîrşitul ei, un ţăran de naţionalitate maghiară din comuna
Gheorghe Doja, al cărui nume l-am uitat, a ieşit ş i el la arat.
Intr-o zi, cum era pe pămîntul lui, a găsit în urma brăzdaru­
lui plugului corpul unui ostaş român. Ţăranul a anunţat pri-
măria şi pe şeful postului de jandarmi, care au mers. la faţa
locului ş i au găsit în buzunarele hainei cadavrului mai multe
scr isor i şi o fotografie. După adresa scrisorilor am aflat că sol-
datul român mort este fratele meu Gheorghe Rus, fiul lui
Ioan ş i Iuliana, născut în 1920 în satul Cerghizel. A fost r ecu-
noscut de părinţii mei ş i după fotografie. Era în uniformă
de pandur din Divizia " Tu dor Vladimirescu", avea semnul pe
m îna stîngă "T. V. ". Atunci, în luna septembrie 1945, după
id entificarea cu certitudine că este fratele meu, p ărin ţii şi
cu min e l-am adus de acolo, din pămîntul hotarului comunei
Gheorghe Doja, ş i l-am îngropat în cimitirul satului Cerghizel,
Iăc îndu-i înmormîntarea după obiceiurile străbune".73
Ma i amintim că alături de Vasile Rus, în Regimentul 82
infanterie, a lupt at şi vărul său, Gheorghe Rus din Cerghi-
zel, care a fost lovit de un glonte dum-dum, rupîndu-i mîna
d reaptă din cot. Doi invalizi pe viaţă ş i un mort. Sacrificiul
un ei singur e şi modeste familii , pentru Ţară!

C. 5 - Ep o p eeu d e pe Mur eş
65
Capitolul II

ASALTURI ŞI · JERTFE PENTRU DEALUL SINGEORGIU

o POZIŢIE INEXPUGNABILĂ
La mijlocul lunii septembrie 1944, Armata 4 romana, lm-
preună cu forţele sovietice care acţionau în Transilvania, a
ajuns pe valea Nirajului şi la sud de rîurile Mureş şi Arieş.
In vederea forţării Mureşului şi a continuării ofensivei pe
direcţia generală Şăulia-Mociu-Dej vor avea loc, succesiv,
o serie de regrupări ale trupelor române. Armata 4 şi-a res-
trîns fîşia de ofensivă, ocupînd un aliniament cuprins între P ă­
săreni şi Luduş (exclusiv), Cu Corpul de munte pe Niraj, cor-
purile 2 armată şi motomecanizat pe Mureş, avînd la sud .d e
Tîrnăveni, ca rezervă, Divizia 1 cavalerie. La dreapta, spre
Tîrgu-Mureş se afla Armata 7 de gardă sovietică, iar la stînga,
între Luduş şi Cîmpia Turzii (exclusiv), Corpul 6 armată ro-
mân. Divizia 2 munte română lupta în zona nord-vest Buru.
La nord de Mureş, în fîşia în care va ataca Armata 4 română,
se aflau forţe inamice care făceau parte din diviziile 4 munte
şi 14 infanterie ungare, Divizia 8 cavalerie SS germană, întă­
rite cu tancuri şi dispunînd de o mare cantitate de artilerie,
precum şi alte unităţi de infanterie gerrnane'S,
O prezentare veridică a luptelor de pe Mures, a eroismului
legendar al ostaşilor români, dar şi a sacrificiilor imense pe cara
ei au trebuit să le facă, pentru înfrîngerea duşmanului, impune
înfăţişarea mai întîi a cîtorva dintre factorii care au în rîur it
desfăşurarea operaţiunilor militare, majoritatea dezavantajînd
trupele noastre şi favorizînd pe inamic.
In faţa ostaşilor români .se afla un obstacol natural, rîul
Mureş. La sud de acest curs de apă, destul de umflat din cauza
ploilor de toamnă, terenul larg de 2-5 km, care constituie
lunea Mureşului, era plat şi în general descoperit. Chiar şi co-
municaţiile de pătrundere din adîncime, care străbat văile Po-
dişului Tîrnavelor, fiind perpendiculare pe Mureş, puteau fi
observate de inamic. Pe de altă parte, malul de nord al rîului
este mai înalt şi destul de abrupt. Din loc în loc se află cîte o

66
mică terasă, după care se înalţă dealurile pleşuve sau acope-
rite cu păduri, viţă de vie, livezi, 1anuri de porumb şi care
ating o înălţime de aproape 500 de metri. Aceste dealuri, o
poate oricine constata, sînt greu de urcat şi în condiţii obiş­
nuite. Dintre ele, Dealul Sîngeorgiu, aflat în faţa terasei Ci-
pău-e-Iernut, care domină cursul m ijlociu al Mureşului, are
forma unui amfiteatru, cu o deschidere de cinci k.ilometri,
flancurile sale sprijinindu-se pe Mureş. Î nă l ţimea urcă uşor
de la rîu, pe o distanţă de circa un km, după care panta creşte
brusc, devenind un adevărat zid natural. Coasta înălţimii este
foarte îngustă, dincolo de ea, spre nord, aflîndu-se tot o pantă
destul de abruptă, care oferea Un excelent adăpost inamicu-
lui. Folosind avantajele terenului, comandamentul german, uti-
lizind munca forţată a populaţiei locale şi din împrejurimi, a
transformat Dealul Sîngeorgiu într-o puternică redută, ame-
najînd cazemate, tranşee, executînd şi alte lucrări genistice.
Aflaţi pe poziţii favorabile, bine amenajate genistic, fasciştii
aveau sub observare întregul sector de luptă, putînd urmări
orice mişcare a trupelor române şi concentra asupra lor focul
tuturor gurilor de foc şi îndeosebi al artileriei.
Condiţiile atmosferice au fost şi ele defavorabile ostaşilor
noştri, ploile şi terenul noroios îng r eu nîn d enorm înaintarea lor
spre poziţiile în care se aflau instalate trupele germane din
compunerea Diviziei 8 cavalerie S.S., pe care căpeteniile Wehr-
machtului le duseseră în Transilvania din zona Budapestei.
Un factor deosebit de important este şi acela că adversa-
rul dispunea de numeroase tancuri şi, în general, de mult ar-
mament automat. j"
Credem că nu diminuăm cu nimic eroismul: legendar al
ostaşilor români, dîrzenia, b ărb ăţia ş i jertfele lor fără margini,
dacă luăm în consideraţie aprecierile critice ale unor partici-
panţi la lupte şi ale unor specialişti militari cu privire la "Ope-
raţiunea Oarba de Mureş ". Iată ce scria, î n c ă în 1967, colo-
nelul în rezervă Mîndru Costache, fost şef al biroului 3 ope-
raţii al Diviziei 21 infanterie, pornind în aprecierile sale de
la configuraţia generală a liniei frontului din Transilvania :
"De fapt, intrîndul (din partea de sud-est a Transilvaniei, de-
numit şi intrîndul secuiesc - n .n .) prezenta aspectul unui
«s ac» înfundat spre Miercurea Ciue şi dezlegat la gură spre
«P oar ta Someşului». In loc de a se concentra maxiraura de forţe
pentru «strîngerea sacului la guri» pe direcţia Turda-Dej ş i
strivirea inamicului «în ch is înăuntru», se execută acţ iuni în
forţă, extrem de costisitoare în vieţi omeneşti, pentru «a goli

i7
 sacul», împingînd de la fund (Sfîntu Gheorghe, Tîrgu-Mureş.,
D. Raput, D. Sîngeorgiului) şi, ceea ce pare de neînţeles, este
că toate aceste acţiuni inexplicabile, de atac al unor puternice
poziţii naturale ţinute de inamic dincolo de Mureş, se duceau
atunci cînd pe Arieş, la Turda şi Viişoara se creaseră capete
de pod care ar fi permis o exploatare în adîncime spre flancul
şi spatele inamicului în condiţiuni de teren cu mult mai ac-
ceptabile şi vizînd obiective strategice de certă valoare: rocada
Cluj-Dej şi comunicaţia de pătrundere Apahida-s-Mociu-c-Re-
ghin"76.
Recent, într-un material intitulat O pagină de eroism româ-
.nese - Oarba de Mureş, 1944, George Protopopescu, istoric,
fost participant la luptele din această zonă, după ce apreciază
că " Oar ba de Mureş a fost o operaţiune specială , care, prin
amploarea desfăşurării de forţe şi mijloace, prin numărul pier-
derilor suferite, prin eroismul trupelor şi capacitatea manev-
rieră de care au dat dovadă comandamentele, rămîne o strălu­
cită manifestare românească a luptei armate împotriva fascis-
mului, o operaţiune distinctă , care nu se poate numi altfel
decît operaţiunea Oarba de Mureş ", abordează problema " p ro-
fund controversată" a "necesităţii " ei "obiective ". Autorul
menţionat afirmă: " Istor iogr af ia militară , inclusiv lucrările me-
morialistice apărute, au luat, pînă în prezent, în considerare
problemele, desigur perfect reale, ale eroismului românesc,
ale tributului de sînge pe care armata noastră a trebuit să-I
plătească în lupta antifascistă de pe plaiurile mureşene. Dar,
nu s-au analizat implicaţiile care au determinat comanda-
mentele noastre să analizeze "a fond" operaţiunea Oarba de
Mureş, sacrificînd aici adevărate hecatombe de mor ţi ş i răn i ţi.
In acest context de analiză isto rică, să vedem faptele reale.
Deja s-a precizat mai înainte faptul că, în cadrul Operaţiei
Debreţin, succesele obţinute înspre nordul Transilvaniei de
către trupele Frontului 4 ucrainean, care înainta din Carpaţii
Păduroşi spre Ujgorod şi de cele concentrate la vest de Munţ ii
Apuseni, pe direcţia loviturii principale a Frontului 2 ucrai-
nean, înspre Oradea Mare-Debreţin, au format o mare pungă
strategică , în care forţele hitleristo-horthyste din Transilvania
erau ameninţate cu încercuirea ş i nimicirea, fapt care a deter-
minat r etragerea precipitată a acestora în noaptea de 8/9 oc-
tombrie 1944. Faţă de această situaţie strategică, pentru ce a
fost nevoie de Oarba de Mureş?!! Un studiu cît de cît, chiar
superficial, al terenului ocupat de inamic demonstra vederile
adînci in spatele românesc ale dealului Sîngeorgiu, în sp ecial

68
eotele 463 şi, mai ales, 495, abruptul pantelor acestui amfi-
teatru şi mai ales tăietura-adăpost antiartilerie dinapoia înăl­
ţimilor dominante. Bine ţesută cu foc, înălţimea se prezenta
aproape inexpugnabilă, aidoma redutelor Griviţa 1 şi 2 din
sist em ul de apărare de la Plevna din 1877 !
Socotim că o «fixar e» temeinică a inamicului se putea
efectua cu mai mult foc şi mai puţine pierderi! De asemenea,
dacă situaţia strategică de ansamblu, favorabilă trupelor 1'0-
mâno-ruse a determinat după 6 octombrie retragerea generală
a inamicului, apoi tr ebuie subliniat şi faptul că, în ce priveşte
Oarba de Mureş, factorul strategic s-a coroborat cu cel tactic,
deoarece inaintarea trupelor rom âne-ruse după eliberarea Tîr-
g u-Mureşului , spre vest, peste Mureş (. . .) ameninţa direct
spatele Diviziei 8 cavalerie S.S., interceptîndu-i comunicaţiile;
ca atare, inamicul ar fi părăsit complet dealul Sîngeorgiului,
în urma gravei ameninţări cu încercuirea, desenată atît în
plan strategic, cît şi tactic. Oare nu s-a putut aştepta acest
moment. care ar fi cruţat mii de vieţi ?" 77.
Intr-un excelent studiu, colonelul Antone Marinescu, după
ce arată importanţa acordată de inamic Dealului Singeorgiu,
car e "constituia punctul cheie al apărării lu i din acea zonă" ,
ş i faptul că " păstrare a acestei înălţimi, în concepţia comandan-
mentului german, în semna menţinerea apărării sale pe Mureş,
impiedicarea pătrunderii trupelor române şi sovietice spre par-
tea de nord a Transilvaniei, în direcţia Dej , şi controlarea co-
municaţiilor necesare r etragerii forţelor sale care luptau în
Carpaţii Orientali în faţa armatelor 7 de gardă şi 40 sovietice",
em ite, la rîndul său, o ser ie de aprecieri critice. Astfel, el
a firmă : " Spe cialiştI i consideră că dacă se executa lovitura
principală cu trupele de la flancul drept al armatei, pe direc-
ţ i a Ilieni-Band-Pogăceaua , aşa cum era prevăzut în con-
cepţi a iniţială a comandamentului Armatei 4 române, rezul-
tatele ar fi fost Cu totul altele. Aici inamicul er a mai slab,
ia r terenul oferea mai bune condiţii pentru desfăşurarea acţi­
unilor de luptă. Pătrunderea trupelor române în direcţia Band
ar fi influenţat puternic apărarea inamicului de pe dealul
Sîngeorgiu, prin întoarcerea acestuia pe la nord-est. In felul-
acesta s-ar fi obţinut rezultate mult mai bune într-un timp
mai scurt şi cu pierderi umane mult mai mici decît cele sufe-
r ite de trupele noastre în luptele de pe dealul Sîngeorgiu.
Totuşi , prin atacurile continui executate de trupele Armatei
4 române pentru cucerirea dealului Sîngeorgiu au fost atrase
în zo nă şi consumate importante forţe inamice, uşurîndu-se

69
în felul acesta misiunea Armatei 27 sovietice, care acţiona pe
direcţia Turda-Cluj".
Acelaşi autor, referindu-se la necesitatea pregătirii mi-
nuţioase a forţ ării Mureşului, pentru care era nevoie de mi-
nimum două-trei zile, afirmă: "Ori, în seara de 16 septem-
brie, Armata oi română a primit ordin să forţeze rîul chiar
a doua zi dimineaţa. O singură noapte la dispoziţie era mult
prea puţin pentru organizarea forţării la un astfel de eşalon .
Misiunile 'au fost precizate doar cu ajutorul hărţii, fără a se
avea la dispoziţie nici măcar o oră de lumină pentru recu-
noaştere, luarea hotărîrii, darea misiunii, organizarea coope-
rării etc. In ac este condiţii nu mai putea fi vorba de execu-
tarea forţării unui curs de apă după o prealabilă pregătir e.
Dealtfel, în toată perioada luptelor pentru realizarea de capete
de pod la nord de Mureş, Armata 4 română nu a avut răgazul
necesar organizării acţiunilor de luptă. Seară de seară se pri-
meau ordine care impuneau un anumit mod de acţiune, nel ă­
sîndu -se loc iniţiative; " 78.
. Făcînd loc acestor consideraţii, nu putem, desigur, uita '
nici o clipă că istoria, reconstituind faptele reale, care s-au
întîmplat, consemnează ş i va consemna întotdeauna că ostaşii
români şi-au îndeplinit cu eroism datoria faţă de ţară, cii
ei au adus imense jertfe în confruntarea cu trupele cotropi-
toare, pentru libertatea şi independenţa patriei, că faptele aces-
tor fii ai poporului român, ţărani, muncitori şi intelectuali,
constituie o adevărată şi măreaţă epopee, una din cele m ai
pilduitoare din marea epopee a luptelor purtate pentru nea-
tîrnarea şi integritatea patriei.
Infrîngînd numeroase greutăţi şi făcînd efor t ur i deose-
bite, Armata oi română a trecut aşadar, imediat, la executa-
rea misiunii. Forţarea Mureşului a avut loc în Iîşia Corpului 6
armată, comandat de generalul Nicolae Tătăranu, şi în fişia
Corpului motomecanizat, comandat de generalul Gheorghe
Rozin.
Primele unităţi române din Divizia 9 infan t er ie au început
forţarea Mureşului încă în zorii zilei de 16 septembrie, reuşind
să creeze un cap de pod la nord de cursul de apă. Priceputul
ş i experimentatul comandant al acestei mari unităţi, generalul
Costin Ionaşcu, se afla din nou la datorie, cu ostaşii săi, in
lupta pentru eliberarea Transilvaniei. In timpul primului răz­
boi mondial, avînd gradul de locotenent, ulterior de căpitan,
el comandase bateria 6 din Regimentul 11 artilerie Focşani"
luînd parte la campaniile din anii 1916-1917, ajungY;d, astfel:

70
pentru prima oară pe pămîntul locuit de fraţii transilvăneni.
In timpul luptelor a fost rănit. Apoi, a participat la bătăliile
de la Mărăşeşti şi Oituz, aducîndu-şi contribuţia, împreună cu
artileriştii, la înfrîngerea cotropitorului german. După 23 au-
gust 1944, trupele aflate în subordinea sa au dezarmat forţele
hitleriste din Dobrogea, luînd mii şi mii de prizonieri, sau le-au
alungat peste frontieră. De asemenea, unităţi din Divizia 9
infanterie au luptat cu bărbăţie ş i la nord de CapitaIă,adu­
cîndu-şi contribuţia la înfrîngerea forţelor germane care se
sprijineau pe satele Băneasa, Pipera, Otopeni ş i pe pădurile
din zonă.
Acum, generalul dăduse ordin grupării colonelului IucăI,
constituită din Regimentul 40 infanterie, două batalioane din
Regimentul 34 infanterie ş i sprijinită de Regimentul 13 arti-
lerie, să forţeze Mureşul între Vidrasău şi More şti pentru a
pune stăpînire, într-o primă fază, pe înălţimea Vîrful Viei cu
cota 477 ş i , ulterior, pe Dealul Ş ă uş a cu cota 498. Acţiunea a
început în zorii zilei de 16 septembrie sub protecţia puterni- .
eulu i foc al artileriei române, care arunca o ploaie de obuze
asupra poziţiilor inamicului. Concomitent, pentru a-l deruta
pe inamic, gruparea colonelului Ion Botea, formată din două
batalioane din Regimentul 34 infanterie şi din divizionul 2 din
regimentul de artilerie al marii unităţi, efectua treceri de-
monstrative între Chirileu şi Vidrasău,
Batalionul 3 din Regimentul 40 infanterie a reuşit să trea-
că la nord de Mureş şi, cu toate că a fost supus unui puternic
foc de branduri ş i de arme automate, a ocupat pînă seara
dealul Vîrful Viei (cota 477).
In cursul acţiunilor desfăşurate în această zi s-a remarcat
şi batalionul 32 pionieri, care a întins o punte de asalt la vest
deVidrasău. La reuşita acţiunii s-au evidenţiat maiorul Gheor-
ghe Vinti1escu, căpitanul Ion Frîncu, sublocotenentul în rezer-
vă Victor Rovenţa şi militarii comandaţi de ei 7!).
Atacul pentru lărgirea capului de pod de la Vidrasău a
continuat în ziua de 17 septembrie, cînd a mai trecut peste
Mureş o parte din batalionul 1 al Regimentuluî 34 infante-
rie. Subunităţi ale acestui regiment s-au îndreptat apoi către
cota 498.
In dimineaţa zilei de 18 septembrie, în jurul orei 8, cînd
trupe române mai forţau Mureşul, două batalioane de infan-
terie hitleriste, însoţite fiecare de circa 12 autotunuri, au con-
traatacat înspre dealul Vîrful Viei şi dealul Şăuşa, Batalioa-
nele 3 din Regimentul 40 infanterie ş i 1 din Regimentul 34

71
infanterie au fost silite să se replieze. Cele două subunităţi
române retrăgîndu-se, au reuşit prin lupta, fiind sprijinite şi
de întreaga artilerie a Diviziei 9 infanterie, precum şi de
companiile de aruncătoare de 120 mm ale regimentelor, să se
menţină pe ultima terasă a dealului Vîrful Viei, unde fasciştii
au fost opriţi. Astfel, ele au păstrat un mic cap de pod la
nord de Mureş, în faţa localităţii Vidrasău.
Celelalte batalioane române s-au instalat în apărare pe
malul de sud al rîului Mureş.
In vîltoarea luptei care a avut loc la trecerea cursului
de apă, colonelul Ion Botea, comandantul Regimentului 34
in fan ter ie, aflat împreună cu căpitanul Blebea, şeful biroului
de operaţii, în mijlocul subunităţilor de mitraliere şi aruncă­
toare ale batalionului 1 pentru a organiza sprijinu l de foc al
trecerii, a fost rănit de două schije, la cap şi la umărul drept.
Totuşi, el a continuat să conducă lupta, oferind un minunat
exemplu întregii unităţi.f"
. In ajutorul ostaşilor români aflaţi în capul de pod, coman-
dantul Regimentului 34 infanterie a trimis, în după-amiaza
zilei de 18 septembrie, un pluton de puşcaşi voluntari, avînd
ca mijloace de întărire două aruncătoare calibrul 60 mm ş i
trei aruncătoare de flăcări. De fapt, animaţi de dorinţa fier-
binte de a-i n imici pe cotropitorii fascişti, se oferiser ă să par-
ticipe la această acţiune atît de mulţi voluntari, încît s-ar fi
putut constitui cu ei un batalion.
Primele grupe de puşcaşi ş i mijloace de întărire au trecut
Mureşul prin surprindere. Asupra celorlalte grupe inamicul
a deschis focul artileriei, avariind un sedin şi obligîndu-i p e
militarii români să străbată în ot rîul. " A fost un moment î n ă l ­
ţ ător de eroism - afirmă generalul în rezervă Ion Botea şi
colonelul în rezervă Ion Gh . Pană . Abia ajunşi pe celălalt
mal, . puşcaşii voluntari au trecut la atac. Însp ăimîntaţi de
avîntul lor, o p arte din fascişti au luat-o la fugă. Acţiunea
voluntarilor a fo st sprij in ită de cei aflaţi în capul d e pod ,
care au deschis focul şi i-au atacat pe hitlerişti, ca şi de trag e-
rile executate de pe malul de sud. Inspre seară, detaşamentul
a atacat împreună cu voluntarii, respingînd inamicul de pe
prima t erasă a Mureşului.
In t impul luptei s-a remarcat compania comandată de
sublocoten ent ul Constantin Gheorghiu, care s-a aflat în fruntea
atacatorilor, distrugînd cu focul automatelor şi cu grenadele
un cuib de tragere hitlerist. Dar, o rafală a duşmanului l-a
ucis ş i pe bravul ofiţer". Au rămas memorabile vitejia şi iscu-

72
sinţa sergentului Ion D. Stoian, originar din satul Săveni, ju-
deţul Ialomiţa, care comanda două aruncătoare de 60 mm. Deşi
fasciştii l-au descoperit şi au încercat să-I lichideze, folosin-
du-se de o mică cută de teren, el a reuşit să distrugă, cu focul
aruncătoarelor, două cuiburi de arme automate inamice.â!
Din documente de arhivă mai aflăm că, în cursul zilei de
18 septembrie, s-a remarcat şi sergentul-major Mihail Iorda-
ch e, comandant de pluton în Regimentul 40 infanterie, " car e a
dovedit un curaj deosebit şi spirit de sacrificiu în luptele de
la Vidrasău, atacînd singur case izolate şi dîstrugînd multe
cuiburi de foc în lupta la baionetă şi cu grenada d e mînă" 82.
In aceeaşi zi, Divizia 9 infanterie a trecut în subordinea
Corpului 2 armată , comandat' de generalul Nicolae Dăscălescu . .
Concomitent cu acţiunile menţionate, a trecut la ex ecu-
tarea misiunii primite Corpul motomecanizat, care urma să
forţeze rîul Mureş , în zona Cipău-i-Iernut ş i, după realizarea
capului de pod, să cucerească Dealul Sîngeorgiu, pentru a p er-
mite astfel t r ecerea peste rîu a tuturor forţelor. La nord şi
la vest de Cuci, ataca Divizia 8 cavalerie, care a pornit la
ofensivă din capul de pod pe care îl realizas eră anterior tru-
pele sovietice.
D etaş amentul blindat din Corpul motomecanizat a în cep ut
forţarea Mur eşului în dimineaţa d e 17 septembrie, cînd subu-
nit ă ţi al e sale au trecut prin surprindere rîul, în sectorul Iernut,
înaintînd apoi spre Dealul Sîngeorgiu (cota 495). Pînă seara,
Detaşamentul blindat a reuşit să realizeze un cap de pod adînc
de 300-400 metri.
Pentru a de zorienta inamicul, Re gimentul 3 dorobanţi -
intrat de două zile în subordinea Detaşamentului blindat ge -
n eral Nic olescu - sim ulase, în d imineaţa de 17 septembri e,
t r ecerea Mureşului la Cipău, iar Regimentul 19 infanterie la
Ogra83 . Inamicul d ezlănţuind un fo c puternic a obligat cele
două .r egim ent e să se oprească la circa 200 m de Mureş .
In . după-amia za zilei, dorobanţii au primit, ordinul de a
forţa cu adevă r at rîul, utilizînd plaja de la Cipău ş i de a îna-
int a spre cota 463. Trecerea Mureşului s-a executat, odată cu
cădere a ser ii, cu ajutorul a două bărci , pregătit e anterior
pentru o su bun it at e de cercetare, la care s-au cuplat diverse
materiale adunate din Cipău, cu spr ij in ul populaţiei (scîn-
duri , butoaie, etc.). In zorii zilei următoare întregul regiment,
comandat de colonelul Nicolae Alecu, se găsea pe celălalt mal
al cursului de apă, pregătit să-şi îndeplinească misiunea.
Detaşam entul motomecanizat a ordonat unei grupări for-

73
 mate din Regimentul 4 vînători moto, Regimentul 115 infan-
terie şi Regimentul 3. dorobanţi, să atace la ora 8 pentru a
cuceri creasta Dealului Sîngeorgiu (cotele 495 şi 463). Coman-
dantul grupării, colonelul Nicolae Alecu, referindu-se îndeo-
sebi la atacurile Regimentului 3 dorobanţi , îşi va aminti :
"Acţiunea a început la ora · fixată, fiind precedată de o scurtă
pregătire de artilerie. Inamicul ne-a întîmpinat cu o ploaie de
foc. Toată valea Mureşului vuia neîntrerupt de răpăitul mitra-
lierelor, de exploziile proiectilelor de artilerie. Sfidînd moar-
tea, militarii grupării au trecut într-un iureş prin barajele
de foc ale artileriei şi ale aruncătoarelor, reuşind să cucerească
.creasta dealului. Regimentul 4 vînători mata a ocupat înălţi­
mea cu cota 495, iar Regimentul 115 şeaua dintre cotele 495
şi 463. Primele subunităţi ale Regimentului 3 dorobanţi atin-
seseră creasta dealului cu cota 463. In frunte se afla pluto-
nul comandat de sublocotenentul Iancu Ghimiş, un tînăr ofi-
ţer ale cărui calităţi de bun luptător le-am . constatat şi în
alte ocazii. Tîrîndu-se pe coate, combinînd tot timpul focul
cu mişcarea, ostaşii plutonului, în mijlocul cărora se afla
vrednicul lor comandant, făcînd dovada unui înalt curaj, au
reuşit să ajungă pînă lîngă obiectiv. Hitleriştii rezistau cu
îndîrjire. Erau bine amplasaţi şi adăpostiţi. Pînă la cuiburile
lor de arme automate mai erau cîteva zeci de metri. Cu o forţă
de nebănuit, plutonul sublocotenentului Ghimiş a asaltat rezis-
tenţele vrăjmaşe şi a pus stăpînire pe cota 463. Acţiunea în-
drăzneaţă a acestei subunităţi a dat aripi luptei întregului
batalion. In cîteva minute creasta dealului a fost cucerită. In
acest timp, dinspre pădurea "România Mare", sau "R. M." cum
o mai numeam noi, fasciştii au pornit un contraatac în flancul
drept al batalionului, pentru a recuceri poziţia pierdută. Că­
pitanul Mălăescu, comandantul companiei a 3-a, din batalio-
nul 1, care mentinea legătura Cu batalionul 2, observînd miş­
carea inamicului a luat repede un dispozitiv de luptă pentru
a izbi în flanc contraatacul duşman. Direcţia de contraatac a
inamicului trecea tocmai prin faţa subunităţii sale. In mo-
mentul cînd vrăjmaşul a început schimbul de focuri Cu trupele
noastre, compania căpitanului Mălăescu a pornit, prin surprin-
dere, la atac. Cu baionetele la arme şi slobozind un foc ucigă-
! tor din mers şi din opriri scurte, ostaşii români au lovit pu-
ternic în flancul subunitătilor fasciste, provocîndu-le pierderi
mari, contraatacul inamic a eşuat. Militarii hitlerişti scăpaţi
teferi s-au retras, în fugă, pînă dincolo de creastă, spre locul
de unde porniseră acţiunea.

74
 Vrînd să menţină cu orice preţ poziţiile dominante de pe
Deal ul Sîngeorgiu , fas ciştii , avînd sp ri jinul puternic al arti-
leriei, al arunc ă to ar elor şi al armamentului automat, îş i în -
dreptară întregul efort spre elemen tele înaintate ale batalio-
nului 2 şi în de osebi asu pra plutonului coman dat de sublo co-
tenentul Ghimiş , care constituia punctul nostr u cel mai avan-
sat pe cota 463. S-a dat aici o luptă crîncenă. Incercările duş­
m anul ui de a strecura p r in interval ele su bu nităţilo r noastre
grupe înar m ate cu automate ş i gr en ade, concom itent Cu lan-
sar ea de atacuri în f orţă asupra p o ziţiilor cucerite de noi, au
fost respi nse de fi ecare dată . Dorob anţii regim en tului au opus
o dîrză r ezistenţă . Exploziil e proiectilelor, focul armelor auto-
mate tras din am bele părţi , păreau o erupţie vulcani că a cărei
l avă se r evărsa pînă dep arte. Aveam impre sia că, acolo, sus,
pe cr easta dealului n im eni nu mai era în viaţă . Şi , totuşi cînd
n emţii au în cerc at să se apr opie, dorobanţii au fo st la posturi.
Ei n-au cedat nici o palmă din terenul cucerit"84.
Dar in am icul dispunea de rezerve puternice, pe care le
adu cea din adîncime, sub protecţia acoperirilor, ş i le introdu-
cea în luptă. Cu ac este forţe p roaspete el a pornit , spre seară ,
un puternic contraatac, sprijini t de artilerie. Subunit ă ţile Re-
giment ulu i 3 " Olt" au fost respin se pînă sub crea sta d ealului.
Sch ija unui proiec til de brand l-a rănit grav pe br avul sub-
locot en en t Gh imiş , scoţ în d u-l din luptă . Cu un ultim efort,
în timp ce se afla pe braţel e brancardierilor, el strigă : " Nici
u n pas în apoi, băi eţi! " .
. A doua zi de lupte pentru Dealul Singeorgiu s- a în che-
ia t cu pierderi însem n ate, dar Detaşamentul blindat menţinea
capul de pod şi se afla la p iciorul pantei de unde atacul putea
fi r eluat. Intr-adevăr, la 19 sep tem br ie, gruparea Detaşamen­
t ului mo tomecanizat a pornit din nou la atac. Timpul era ne-
favorabil. Ploua mărunt. Cind ceaţa de pe înălţimi s-a risi-
p it , la ora 8, după o pregătire de artilerie care a durat 10 mi-
nute, dorobanţii au pornit spre creastă. Batalionul 2 din Re-
gi men t ul 3 " Olt", a reuşit, pînă în jurul orei 10, să recuce-
rească cota 463 . În partea dreaptă, at acu l batalion ului 1, co-
mandat de locotenent-colonelul C. Pişculescu , a fost oprit de
focul ex ecutat cu arme automate de fasciştii aflaţi la vest de
pădurea " Români a Mare", pînă ce, prin intervenţia artiler iei
D etaş amentului motom ecanizat , gu r ile de foc ale inami cului
au fost reduse la tăcere .
La ora 12,45 trupele hitlerist e au contraatacat în intregul
sector cu forţe m ai numeroa se , proaspete, sprijin it e de arti-

75
lerieşi aruncătoare. Românii au fost nevoiţi să se replieze.
Dorobanţii s-au retras pe un aliniament aflat imediat la sud
de cota 463, pe care l-au consolidat şi de pe care au respins
alte acţiuni ofensive ale inamicului.
In timpul luptei desfăşurate în după-amiaza zilei de 19
septembrie, s-a remarcat în mod deosebit, dintre dorobanţii
Hegimentului 3 "Olt", sublocotenentul Augustin Sabău, care
comanda plutonul de aruncătoare de 60 mm. Personal a încăr­
cat şi a tras mină după mină, iar după ce a fost rănit a con-
tinuat să lupte85.
In general, ostaşii români care s-au confruntat cu fas-
ciştii aflaţi pe Dealul Sîngeorgiu au dovedit bărbăţie, curaj,
spirit de jertfă, după cum se aprecia şi în Buletinul informa-
tiv nr. 20120 al Corpului motomecanizat, din seara zilei de
19 septembrie 1944: "In cursul nopţii de 18 spre 19 septem-
brie şi în dimineaţa zilei de 19 septembrie 1944, inamicul a
dat multe contraatacuri care au fost resprinse. Ofiţerii, subo-
fiţerii şi trupa detaşamentului general Nicolescu au luptat pen-
tru menţinerea Dealului Sîngeorgiu, cu o bravură dusă pÎ11.ă
la sacrificiu "86 .

AMINTIRI

Amintirile unor foşti combatanţi, care au participat la ope-

raţiunea de forţare a Mureşului şi la aprigele încleştări din
primele zile ale bătăliei pentru cucerirea Dealului Sîngeorgiu,
constituie un izvor preţios, care ne îngăduie să retrăim, alături
de ei , episoade vii ale dramaticei epopei de pe Mureş.
Maiorul în rezervă Dumitru Benon, originar din comuna
Tătuleşti, judeţul Olt, domiciliat în prezent în municipiul Si-
ghişoara, ş ef de serviciu la Fabrica de faianţă, mărturiseşte:
"Am trecut apa Mureşului pe un pod făcut din bărci im-
provizate într-un loc situat între Cipău şi Iernut, în direcţia
localităţii Oarba de Mures, Profitînd de întuneric, am traversat
cu bine Mureşul. Inamicul de pe creastă trăgea cu tot felul de
armament, însă eram protejaţi de o ridicătură de mal care era
în stînga şi în dreapta noastră. Pe malul drept al Mureşului, pe
unde am trecut apa, aveam în faţă o pantă de circa 65 grade
reperată de trupele horthyste şi hitleriste care trăgeau continuu
în acea pantă. Din batalionul nostru au căzut atunci primele
jertfe, zece ostaşi loviţi de schijele brandurilor inamice. Ajunşi
pe malul drept al Mureşului sub focul năpraznic al inamicului,

7.
am început să ne săpăm Iăcaşe de t ragere individuale . Am mai
găsit cît eva adăposturi făcute de alţi militari, care cu o zi îna-
in tea noastră au reuşit şi ei să treacă Mureşul , tot prin acel
loc. După ce s-a lu m inat de z iuă , am văz ut, la o distanţă de
circa 300 m de rîul Mureş, o pădure că reia-i spuneam : «Rom â-
nia Mare», şi mul ţi militari morţi în luptele duse cu o zi mai
devreme. Erau în jurul meu cam 19 morţi, între care ş i un sub-
locotenent necunoscut de mine ; erau negr i la faţă , plini de
singe şi umflaţi. Eu eram tînăr sublocotenent în vîrstă de 22
ani, om f ără experien ţa vieţii ş i mai 'ales a luptelor, pentru că
nu mai fu sesem pe front. Am pl ecat pe fr on t echipat în un i-
formă de ofiţer român cu ţinuta regulamen tară. Ins ă aveam în
subordi ne milit ar i în ter men ce aveau experienţa răzb o iulu i ş i
care m-au învăţat ş i pe mi ne cum să m ă îm brac ş i cum s ă m ă
por t în linia întîi, pen tru a nu fi descoperit de inam ic că sînt
ofiţer, pent ru a nu fi rep erat ş i îm puşcat. Astfel, sol daţii mei
mi-au spus să m ă îmbrac ca şi ei, să iau în m înă, în loc ul pis-
tolului-r evolver, puşc a Z.B ., pe umăr să nu mai port ni ci un
gr ad. Am ascultat de bravii ş i iubiţii me i militari din compa-
nie ş i aşa am putut să r ezist în ti mpul a ta curilor noas tre ş i
contraatacurilor hi tleri ste ş i hor thyste de la Oarba de M ureş " .8î
Soldatul în rezervă P etru Lazăr , din Sighişoara, în prezent
pensionar , a făcut par te d in plutonul 3 d in com pania 3 a bata-
lion ului 3 din Regimen tul 19 infant er ie " Car acal" (Divizia 11 in-
fante r ie). In drum spre Oar ba de Mureş, regimentul său a po-
posi t în Sighiş o ara . Ajuns în apropierea casei natal e, a cerut
com andantul u i de com pa ni e permisiunea de a se duce p în ă
acasă , la fa m ilie , pe care n u o văzuse de doi ani, de cînd s-a
încorporat. "Comandan tul de compa nie a rămas surpr in s cînd
i-am arăta t cu mîn a casa în care am cr escu t şi a zis :
- M ăi Lazăre, t u ai cerut zece mi nute, dar pen tru că sta-
ţion ăm aici în Sighişoara o oră , îţi aprob să mergi a c asă , la
părin ţi , o j um ătate de oră , însă să ai grijă să nu întîrzii .
Acasă am găsit pe tata ş i pe mam a ; fraţii n u e ra u nici u nul
acasă . Au trecut repede cele 30 de m in u te. La pl ecare, tata a
ve n it cu mine la dom nul căpitan şi i-a mulţumit pen tru c ă
mi-a dat voie să-mi văd p ărinţii . Ap oi, la plecarea noastră din
Sighişoara, tata a cerut vo ie comandan tului meu de compan ie
să-i permită ca să vină cu mine în marş ul ce trebuia să-I fa cem
de la S ighişoara pîn ă la Oa rba de Mureş . 1 s-a permis să vin ă
ş i m i-a adus , în spa te , r anita ş i foaia de cort, cas ca şi alte lu-
cr uri. A mai a jutat ş i pe alţi cama razi la trans por tul echi pa -
mentului de război către Oar ba de Mures. Din Sighiş oara au

rt
mai venit, împreună cu 'tata, încă vreo opt tineri care i-au aju-
tat ~i pe alţi ostaşi la dusul armelor, al muniţiilor etc., venind
cu noi pînă aproape de Bălăuşeri. Aici am staţionat o zi. Am
respins un atac hitlerist şi noi am plecat către comuna Acă­
ţari, iar civilii, împreună cu tata, s-au întors la casele lor din
Sighişoara.
La Oarba de Mureş am stat pe linia întîi timp de patru
s ăptămîni, Am dat atac după atac, zi şi noapte, noi, tot Regi-
mentul 19, din Divizia 11 infanterie. ,Tot timpul cit am luptat
la Oarba de Mureş am avut comandant de grupă pe caporalul
Ioan Lazăr, de loc din satul Căciulata, judeţul Mureş. In cadrul
Regimentului 19 infanterie "Caracal" am fost vărsaţi tot felul
de militari, pentru că grosul acestei unităţi a fost nimicit pe
frontul din răsărit. Nici nu am apucat să ne cunoaştem că am
şi fost trimişi pe frontul de la Oarba de Mureş. Eram ameste-
caţi: infanterişti, jandarmi, pionieri, grăniceri adunaţi din toate
părţile. Din acest motiv nici nu am avut vreme să ne cunoaş­
tem, că am şi intrat în foc la Oarba, unde am' fost şi eu rănit
la piept, în partea dreaptă".88
Din Regimentul 4 vînători moto, care, la 13 septembrie, a
reuşit să cucerească cota 495, a făcut parte şi sergentul în re-
zervă Octavian Meruţ, născut în satul Dileul Vechi, comuna
Ogra, de profesie pontator la C.I.C. Tîrgu-Mureş, în prezent
pensionar. L-am căutat acasă, pentru a ne rememorg luptele
din 1944 pentru eliberarea părţii de nord ' a Transilvaniei. De
statură potrivită, om îndesat; Octavian Meruţ are acum 64 de
ani. Privire vioaie. Cărunt, Avem senzaţia că şchioapătă .pu ţin
la mers. Priveşte undeva spre dealul Oarbei cu petece albe de
zăpadă prin care, din loc în loc, răzbate un verde pierdut în-
tr-o culoare maronie. Locul acela de care se leagă amintirile
lui dureroase. De care se leagă şi viaţa lui: "Ce-i şi omul!
Uite, aşa cum ai citi o carte. Citeşti, întorci fila şi tot aşa...
Aşa-i viaţa .. . ", Prilej de întoarcere spre acel septembrie, din
acea toamnă a anului 1944. "Noi, ardelenii mai ales, ardeam
de nerăbdare să intrăm în luptă. Nu ştiu cum si vă spun ca
să mă înţelegeţi mai bine. Te cuprinde la un raoment dat o
stare, aşa nedesluşită, poate fi şi teama. Frica de a nu mai fi .
Moartea n-o doreşte nimeni. Am făcut războiul ş i ştiu ce zic.
E ca şi cum te-ai împăca cu gîndul că noaptea poate alunga lu-
mina. Incepuse si cadă frigul peste pămînt. Noi cintam. Cîn-
tam "Treceţi batalioane române Carpaţii". Trifu, Ion Trifu avea
glas frumos:

78
 "v -aşteaptă izbinda, v-aşteaptă şi fraţii
cu inima la trecători.
Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă
Nădejdea e numai în noi.
Sărută-ţi, copile, părinţii şi fraţii
Ş-apoi să mergem la război . . .
'Nainte, 'nainte, cu sabia în mînă,
Hotarul nedrept să-l zdrobim . . .a

Hotarul ac ela stabilit de Ribbentrop şi Ciano într-o cum-

plită nedreptate. Uite aşa am ajuns în dealul de la 'I'îrnăveni,
Azi pe acolo e restaurantul "Stejarul". Acolo am avut o primă
ciocnire cu nemţii. Au murit mulţi de-ai noştri. De acolo am
. înaintat pînă la ritul Cucerzii. Trei zile am rămas aici, unde am
depus şi jurămîntul. Eram doar cu sovieticii şi am întors ar-
mele împotriva Germaniei fasciste şi a aliaţilor ei. In seara
zilei de 16 septembrie am trecut prin Cucerdea. De la margi-
nea satului către Iernut - Oarba, am săpat adăposturi din sută
în sută de metri. In dimineaţa zilei de 17 septembrie am primit
ordin de înaintare spre cătunul S iin tu Gheorghe. Am ajuns la
ş ose a . După o perioadă de aşteptare, am traversat-o în salturi.
Am ajuns la Mureş . .. Cu mare chin am trecut apa. Pe pod de
bărci. Exploziile se înteţeau . Feţele soldaţilor erau crispate. O
mare încordare se ghicea pe ele . Vîjiind, şuierînd, cădeau pro-
iectilele de brand. Avioanele spintecau aerul arzînd. Băteau
fiecare palmă de pămînt. Metru cu metru. Noi, pe burtă. Nu-
mai tîrîş. Iar ei băteau, băte au, băteau cu brandurile. Cu tunu-
rile. Cu tot armamentul greu din dotare. Strigăte prelungi. Nici
nu mai auzeam comenzile. Spaima? Spaima mai exista ea? Nu
ne mai dădeam seama: In jur - iadul pe pămînt. Canonadă
şi fum. Văzduhul fierbea. Strigătele răniţilor şi muribunzilor.
Mulţi, loviţi chiar la trecerea apei, s-au înecat. Exploziile se
înteţeau . Dacă ne-ai fi întrebat, în clipele acelea nici cum ne
cheamă nu mai ştiam. Ajunşi pe malul drept al Mureşului,
ne-am grupat, avîndu-l în frunte pe comandantul de pluton,
sublocotenentul Panaescu. Nemţii ne-au observat şi au dat cu
brandurile cam la 200 de metri înaintea noastră. Bum! Bum!
Prăpăd. Vedeam moartea in faţă. La al doilea proiectil tras, am
reuşit să fugim din locul unde am fost reperaţi. Ajunşi în că­
tunul Sfîntu Gheorghe ne-am împrăştiat. Seara ne-am întîlnit
cu comandantul companiei, Florică Pierdevară, cu locotenentul
Ionescu. Intrebări: Unde aţi fost? Ce aţi făcut? Noi, ce să fa-
cem? Ne-am instalat apoi în adăposturi undeva deasupra cătu-

79
 nului Sfîntu Gheorghe. Toată noaptea am săpat şi am rămas
acolo. Ce chinuitoare aşteptare! Cît a trecut? O oră, cinci? Se
iveau zorii zilei de 18 septembrie. Or a 5. Brusc o rachetă . Arma.
Casca. Muniţia . Căpitanul Pierdevară dă ordinul de a tac. O
lungă aşteptare se terminase. Un strigăt prelung: Uraaa ! Ina-
in te! Salturi. Tîrîş ... Trăgeam toţi asupra inamicului. Picau
tovarăşii de a rme. Unul S-a prăbuşit, lîngă mine, ca o p asăre
lovită din zbor. Răniţii strigau după ajutor. Care apuca u să fie
evacuaţi aveau noroc. Cîmpul de luptă era, numai t rupuri de
soldaţi. Te împiedicai de morţi ş i răniţi. Unii zăceau în bălţi
de sînge. Şi sub ameninţarea permanentă a m orţii, strigătul
speran ţei : «Brancard ier i» ! Dese schimbări de situaţie . După fie-
care a tac respins, oameni tot mai puţini. Rîndurile se împuţi­
miu. Cu mare greutate am respins linia nemţească . Pe la ora
8 am ocupat cota 495. Doar că poziţia a fost "vîndută" de nem -
ţii neprinşi. Aşa că din spate băteau ai noştri, din faţă inami-
cul. Totul devenise greu. Pînă şi aerul. Fumul putea fi îm puns
cu degetul. Alt val a căzut. Pentru mulţi tovarăşi de arme, aici,
sus pe cota pe care spe r au s-o cucerească, murise ş i soarele.
Murise ş i lumina. Mă uit în stînga, în dreapta : să văd cine a
mai rămas dintre cei cu care am plecat la atac. Erau - Trif
din Gheja-Luduş ş i Ioan Leahu ;: ceva mai în colo - Iosif Ier-
nuţan, vecinul meu de sat . D eodată o arsură mare în um ărul
stîng. M- a n imerit o schij ă de brand. Nemţ ii n ăv ăl e au peste
noi. Turba ţi. Şi îngroziţi. De partea lor - furia oarbă . Şi ura.
De partea noastră - cred inţa din sufl etul fiecăru ia . Moralul
avea, o ştiam , să ho tărască , pîn ă la urmă , soa rta b ăt ă lie i. Fiind
răni t ş i văzînd care-i si tu aţia, dau să mă retrag de pe p oziţie .
Văd că soldaţii noştri sînt prinşi ca în tr-un cleşte . Eram , deci,
ră n it pe un răzor ş i am dat s ă m ă îndep ăr te z, s ă nu cad prizo-
ni er ş i să mă împuş te. Ura ălora se revărsa ca un foc . Atunci
m-au împu ş cat în am bele picioa re . P r in şase locu r i. Am căz ut
cu faţa la păm înt. Mor , ziceam în gîndul meu. Şi satul meu,
Dileu, e doar colea . Am privit într-acolo. Ş tiam că n u m ă pot
sa lva. N-a veam cum . Am răm a s acolo plin de sînge. Cu m vă
spuneam , cu faţa la p ăm înt. Nem ţii se apropi au. Ii a uzeam . Nu
le înţelegeam vor ba ş i come nzile , dar bag seam ă că era u tare
furioşi. Gata, zic, s-a terminat. Tot mai aproape. Le auz eam şi
tropotul cizm elor. Au trecut în fugă peste m in e, pur ş i simplu,
ca peste un bolovan. Dup ă ce s-au îndepărta t la vreun kilo-
metru, ridic capul, să m ă uit mai bine. Şi să m ă salve z, dacă
mai e posib il. Dar n-av ea cin e. Ceva mai jos văd un ş an ţ cu
ap ă. Imprejur era stuf. Cu mîna bună m-am sp rijinit de buza

80
şanţului şi ro-am împins înăuntru. Mi-am pus foaia de cort sub
cap.Ştiam că vor fi respinşi şi dacă mă zăresc nemţii, mă
omoară. Am rămas acolo patru zile şi patru nopţi. După patru
zile, după unul din multele atacuri şi contraatacuri, ai noştri
au dat de mine acolo în şanţ. Am strigat: "Fraţilor, nu mă lă­
saţi !". Comandantul de pluton s-a aplecat asupră-mi. Era vai
de capul meu: plin de sînge şi noroi, slăbit. Sergentul a încer-
cat să mă ridice în spate. N-a reuşit. Era mai slăbuţ. Il duc eu,
zice un băiat, era puşcaş mitralior, eu îs mai puternic. Pe dru-
mul de întoarcere am văzut toată grozăvia . Horcăieli, gemete.
Ţipete sfîşietoare. Mi s-a cutremurat sufletul. Trupuri sf îrte-
cate zăcînd în cele mai nefireşti poziţii. Cîţi nu vor fi gîndit
oare ca şi mine: sînt tînăr, nu pot, nu vreau să mor, mi-i dragă
viaţa. Aşadar, m-a cărat omul acela în spate. Şi eu nici măcar
nu-i ş tiu numele. Va fi scăpat el , oare, cu viaţă, va fi închis
ochii la viitorul atac? Nu ştiu. In învălmăşeala aceea nici nu
mi-a mai dat prin minte să-I întreb cum îl cheamă. Exploziile
se înteţeau. Bubuitul nu contenea. Pămînt pîrjolit. Am ajuns la
cătunul Sfîntu Gheorghe. Dar punctul de prim ajutor nu mai
er a. S-a mutat. Unde ? Flăcăul acela m-a dus p înă la Mureş.
De trecut era imposibil. Reper sigur, bine controlat din deal.
P e mal la fel , tot periculos era. Ne-ar fi împuşcat. A intrat în
Mureş şi, uite aşa, m -a dus pe lîngă mal, ţinîndu-se de crengi.
In jur, numai morţi. Curgea Mureşul cu cadavre umflate. Apa
devenise roşie. Am ajuns la linia ferată de la Cipău. De aici la
spital la Tîrnăveni . De acolo am fost dus la Slatina. Patru luni
am zăcut. Abia mai tîrziu aveam să aflu că din cei cu care am
plecat la atac la 18 septembrie, au murit şi Trifu, lăsînd după
el trei copii orfani, ş i Mihăilă Moldovan din Valea Largă şi...
Dintr-o companie de aproximativ o sută de oameni au rămas
teferi nu mai mult de 10-12. Ceilalţi - morţi şi răniţi. Eu, vă
rog să mă credeţi, deşi mă desparte doar o palmă de loc, n-am
mai păşit pe acolo. Privesc doar de la şosea şi mă cu-
tremur ... " 89
Iosif Iernuţan, născut la Oarba de Mureş, are 65 de ani ş i
11 copii. Locuia dincolo de apa Mureşului, dar s-a mutat la
locul de muncă de la Casa agronomului din Iernut, dincoace de
curgerea apei, pe care a trecut-o de atîtea ori. In septembrie '44
avea doar 25 de ani. Priveşte spre Dealul Sîngeorgiu. Işi amin-
teşte. Povesteşte. Din cînd în cînd plînge. Amintirile sînt du-
reroase.
"Pe porţiunea Oarba de Mureş - Cipău - Iernut, inami-
cul avea fortificaţii puternice. Hitleriştii o ţineau într-o cano-

C. 6 - Epope ea d e p e Mur eş 81
 nadă. Atac după atac. Eu făceam parte din Regimentul 4 moto-
mecanizat, batalionul 2, condus de căpitanul Niţă, într-o zi,
parcă vineri, am intrat în acţiune. Trebuia să ocupăm satul
Oarba. Cunoşteam bine topografia terenului. Fiecare cotă. Fie-
care casă. Doar era satul copilăriei mele. Am trecut Mureşul cu
bărci de cauciuc, portiţe, cu alte mijloace improvizate. Un pro-
iectil a nimerit drept în mijlocul bărcii a treia. Treizeci de
oameni au fost spulberaţi. Acolo era şi Trifu din Gheja, cel cu
voce atît de frumoasă. Mureşul curgea cu morţi şi răniţi. Unii
răniţi se mai prindeau cu mîinile de crengile sălciilor, dar cei
mai mulţi mergeau liniştiţi la vale. Apa era roşie. Mirosea a
sînge. Mă aflam în frunte. Înaintam numai tîrîş. Prin cucuruz.
Pe sub răzoare. La adăpostul întunericului am intrat în pădurea
de acăţi şi am condus unitatea pînă în dealul Iernutului. Cu
mine se mai aflau Cenan, un sergent din Hădăreni, azi trăieşte
pe la Turda, caporalul Ioan Dragoste din Rediu (judeţul Cluj), .
Santa Gheorghe Ghica. Alţii trebuiau să ajungă deasupra satu-
lui Oarba, în locul "La Rupturi". Se iveau zorile. Inamicul ne-a
observat. Trăgea turbat. Ne-am strecurat pe sub gloanţele mi-
tralierelor. Pantă bruscă. Zid. Foc pustiitor. Comenzi scurte.
. Icniri. Scrîşnete. Răniţi. Vaiete. Semnalul de înaintare al gor-
nistului. Cînd am ajuns pe creasta Dealului Sîngeorz OI' început
să bată brandurile. Nimicitor. Dinspre Band şi Iclănzel trăgea
artileria grea hitleristă. Baraj de foc. Metru cu metru, pămîn­
tul a fost răscolit de branduri şi grenade. S-a făcut un fum, de
nu se vedea om cu om. Iad. într-o oră n-au mai rămas soldaţi.
Am stat culcat într-o groapă din dealul Iernutului. Cînd s-a
potolit tragerea m-am întors. l-am văzut pe caporalul Bologa
Ioan din Aţîntiş , pe Meruţ Octavian din Dileul Vechi. Erau ră­
niţi. Meruţ Octavian avea schije în piept şi în picioare. Din cei
şa se oameni ai caporalului Ioan Dragoste, comandant de grupă
de mitralieră, după primul atac a mai rămas doar unu. Tocmai
pe locul unde se află acum Monumentul, atunci îi zic ea " P e bi-
serică " , zăcea căpitanul Niţă, rănit la amîndouă picioarele. Din
230 de oameni ai batalionului, am rămas 30 de s oldaţi ş i gra-
daţi" .9 0

La rîndul său, Nistor Bologa, din Dătă şeni, comuna

Cuci, în prezent podar, menţionează că subunitatea d in ca-
re a f ăcut parte, adică plutonul 1 din compania 1 pio-
n ie r i a Re gimentului 4 vînători moto, a intrat în Ier-
n ut, într-o s e a ră de septembrie, pe la cast el ş i p e la
moar ă , apoi a ocup at o p o ziţie de pl ecare la atac pe m a-
lul stîng al Mure ş ul ui. " D upă ce s-a făcut ziuă - po-

82
vesteşte el - sublocotenentul Ştefan Mihai, comandantul n os-
t ru, a 'con statat că am in t r at prea adî n c sub m alul Mure şului
ş i că er a pericol să f im descop eriţi ş i bombardaţi de către avia-
ţia şi ar tiler ia fascistă de pe coastă. Atunci n e-a spu s : «Mă i, bă­
ieţi, fiecar e ne deplasăm tîrîş , pe burtă ş i prin salturi după
mine, printre gard ur i ş i case p entru a scăpa de primejdie».
Aş a tîrîş n e-am retras spre Cipău, unde era făcut u n p od
din bărci de către pontonierii d in Alb a Iulia , după care am t re-
cu t M ureşul pe m alul drept. Pînă se ara am stat cam uflaţi şi
ne-am săpat lăcaşuri de trag ere. În dimine aţa zile i urm ătoare
am primit ordi n să plecăm la atac. Au pornit la a ta c către vîr-
ful dealului şi Iernuţan, Ioan Bologa d in Aţîntiş, capor alul
Trifu din Gheja. Mai în ainte art ile ria n o a stră a execu ta t un
foc asupra adve rsar ului. Semnal ul de pl ecare la a tac a fost o
rachetă ro ş ie tra să de com andantul m eu de pluton, sublocote-
n entul Ş tefan Mihai. La atac am p ornit în lanţ, la 5- 6 p aşi
unul de altul. Am fă cut şi salturi scurte ş i repezi, uneori am
m ers tîrîş, după cum era focul inamic, t erenul ş i cîmpul de
vedere. În m om entul cînd am a juns pe creasta De alului Sîn-
georgiu, căp itanul Fl orică Pierdevară, com andantul no stru de
com panie, n e-a st r igat că sîn te m atacaţi ş i din spate ş i din f a ţă.
In această situaţie am fos t nevoiţi să n e r etragem pe vechea
poziţie de pl ecare la atac. Aici i-arn op rit pe h itler işti. După
l ăsar ea întunericulu i am dat un atac de n oapte. Am cucerit
cîteva su te de m et ri de t eren cu m ar e greutate. Apoi am fost
înlo cuiţi pe po ziţie de către altă unitate d in cauză că r îndurile
noastr e se r ă riseră fo arte mult, căzînd dint re n oi mulţi morţi
şi răniţi. Noi am pl ecat p entru r ef a cer e şi o n ou ă organizare în
localitatea numită azi Valea Izv oar elor. De aceea, după cîte va
zile n e- au scos ş i n e-au dus la B o z i aş , lîngă T î rn ăv en i , unde
am format o nouă unit at e cu care am pl ecat şi am lupta t la
T urda şi p e Valea Ierii , apoi în Ungaria şi Ceh osl ovacia "."!
Alături de regimen te le 4 vînători m oto şi 3' " Olt", la sî n -
geroasele lupte d in primele zile ale bătălie i de .la Oarba de
Mures a participat ş i Regimentul 115 in fa nter ie, fostu l Regimen t
de gardă , unit at e de elită care asi gurase, în ainte de 23 Augu st
1944, paza conducătorilor v echiului regim. În această unitate
ş i-au făcut servi ciul militar m ai mul ţi mur eş eni sa u ce tăţen i
originari din alte p ărţi al e ţării, dintr e care unii î n că mai tră­
iesc tocm ai p e m el eagurile p e care cu patru decenii în urm ă
s- au înfruntat cu cotrop ito r ii fas ciş ti.
Căpitanul în r ezervă Adrian Chifir uc , în prezent domici-
liat în Tîrgu -Mure ş , ne rel atează că a participat alături de ca -

83
marazii _ ~ăi la atacurile asupra cotelor 495 şi 463. Ulterior, a
comandat un pluton de transmisiuni în batalionul 7 vînători
de munte, cu care a luptat pînă în Cehoslovacia.P!
Pe Alexandru Puchi din Iernut, pensionar, în prezent paz-
nic de noapte, l-am găsit la locuinţa Sa din strada Tudor Vla-
dimirescu nr. 35. La început dialogul s-a legat greu. Cum a
fost la Oarba de Mureş? Intrebarea l-a cam surprins. Apoi, ca
fiecare soldat prins în vălmăş agul evenimentelor de atunci, a
început pe departe, dornic să povestească totul: cum a fost la
Snagov, la Otopeni, pe Valea Prahovei. ... "Eram pe atunci
sergen t , comandant de grupă în compania a 2-a , batalionul 1
din Regimentul de gardă, transformat, mai apoi, în Regimentul
115 infanterie. In Transilvania am ajuns la 8 septembrie, de-
barcînd în gara Mediaş . De acolo am venit, pe jos , pînă la Tîr-
năveni, unde ne-am adăpostit într-o pădure de la marginea unei
şo sele . Împreună cu încă doi ostaşi , eu am fost pus să fac
patrulă. Ştia comandantul că sînt de aici, de prin apropiere, ş i
se gîndea ca nu cumva ... In vremea asta am întîlnit mulţi ci-
vili, consăteni de-ai mei, cunoscuţi de prin localităţile Cuci,
Cipău , Dătăşeni , Oarba de Mureş. N-am întîmpinat rezistenţă
inamică, duşm anul fiind respins deja de Regimentul 82 infan-
terie, pînă pe Mureş. Pe la Cucerdea - Iernut am fost întîmpi-
naţi cu foc de inamic. La 9 septembrie ne aflam deja pe Mures,
unde săptămîni apoi am dat atacuri după atacuri, zi ş i noapte.
Eu am luptat tocmai pe locul unde acum se află Monumentul
eroilor, aici mi-am făcut groapă individuală şi plecam la atac
spre dealul cu cota 495. Locurile pe unde am păscut în cop i-
lărie vacile şi oile îmi erau atît de cunoscute. Aici m-am re în-
tîlnit cu locotenentul Fileru pe care-l credeam mort în ciocni-
rea de la Otopeni şi care s-a potrivit să-mi fie din nou coman-
dant de pluton. Era acelaşi om bun, curajos, dîrz, prietenos.
Comandant de companie aici, în luptele de la Oarba, l-am avut
pe căpitanul Alexandru Gheorghiu de care ne-am despărţit cu
cîteva ceasuri înainte de acel adevărat masacru de la Otopeni,
comis de hitlerişti. Dar, să revenim.
Era într-o după-amiază. Să tot fi fost orele 3-4. .hIn tre-
cut Mureşul, cu bărcile, printr-un loc între Iernut şi Cipău,
unde-i acum Uzina de apă. La 3 dimineaţa ne-am pregătit
pentru atac. Ne-am aciuat pe unde puteam. Era pe vremea cu-
lesului cucuruzului. Se coceau strugurii în vii. Se pustiau acolo.
Cine să-i culeagă? De cîte trei-patru ori pe zi porneam la atac.
De multe ori şi noaptea. Nu ştiu ce zi era, parcă 11 septembrie,
vine căpitanul Alexandru Gheorghiu şi zice cam aşa: "Ia să-i

84
 văd eu acum pe cei trei sergenţi ţanţoşi, ce curaj au?!" Face
, o pauză. Apoi: "Post mic înaintat la 300 de metri. Unul din voi
trei! " Tocmai vine un domn subofiţer, Cazacu, parcă-l chema, da,
Ioan Cazacu. Află despre ce-i vorba şi zice: ,jNu ! Dăm cu ba-
nul! La care-i iese. Cum îi este norocul. Ala merge în prima
noapte". Mi-o ieşit mie. "Ex ecu tar ea !" - a ordonat căpitanul
Gheorghiu. Dau să zic ceva. Mă priveşte aspru: " Nu comenta! "
Subofiţerul, sergentul-major Cazacu, intervine: "Intr-adevăr,
pe timp de zi nu se poate. Noaptea, da". Mi-am instruit grupa
pentru "post mic" înaintat. Seara, cam pe la 9, după ce s-a
întunecat bine, am pornit prin porumb. Incet, cît se poate de
atenţi, dînd la o parte fiecare frunză uscată. Foşneau al dra-
cului ! In pustiul nopţii, aparent şi înşelător, - tăcere. Am
ajuns la marginea lanului de porumb. Mai încolo era trifoi.
Apoi, iar porumb. Trebuia să punem pîndar la puşca mitralieră
pe trăgătorul respectiv. Dar am rămas şi eu de p îndă. Pîrgaru
Dănilă, trăgătorul de la puşca mitralieră, îmi face semn. Parcă
a trecut ceva, ca o umbră, prin porumb către compania noastră.
Zic : dacă a trecut unu, înseamnă că trebuie să mai treacă ş i
alţii. Trece al doilea, al treilea, al patrulea. Icniri ş i respiraţie
grea. Atît răzbătea prin întuneric. Foşnea tot porumbul din ·
faţa noastră. Se auzea cum vin nemţii. Am st at nemiş­
caţi, pînă s-o-nnegrit porumbul. La un semn, toată gru-
pa a tras deodată. Cu tot armamentul ce-l aveam. Au
răspuns cu foc nimicitor. Derutaţi, Abia atunci mi-am
dat seama că', la plecare, Cazacu a uitat să ne indice
drumul de retragere. Iar eu am uitat să întreb. Aşteptam, cul-
caţi la pămînt: " Dup ă mine, unul cîte unul, tîrîş, fiecare cum
p oate, pînă la companie!". Am ajuns într-o groapă cam ovală.
Nor ocul no stru a fost ăsta. Acum în direcţia aceea trăgeau ş i
nemţii ş i ai noştri. Noi - la mijloc. Strig tare de răsună sub
crugul nopţii: "Nu trageţi, domnule subofiţer Cacazu! Nu tra-
geţ i ! Sînt sergentul Puchi ş i vreau să mă retrag". Şi numai îl
aud: "Mai, naibii, mai repede!" . Cînd eu strigam, de dincolo de
Mureş , pe malul stîng m-au auzit sătenii Chidon Bonta şi Cer-
nea bătrînul ...
Să ne oprim un pic ş i să revin la căpitanul Cheorghiu. Ne
aflam pe malul stîng al Mureşului. Ne pregăteam să trecem
d incolo. Comandantul de companie ne-a adunat pe toţi gradaţii
ş i ofiţerii, a arătat spre poziţiile inamice de pe dealul situat la
marginea de vest a satului Oarba, ne-a îndemnat să ne luăm
binoclurile, ca să putem vedea mai bine. Apoi .a spus: "Noi tre-
buie să alungăm duşmanul, trebuie să eliberăm acest pămînt.

85
Dacă va fi nevoie, chiar şi cu pumnii! Victoria va fi a noas-
tră". Apoi: "Noi, ofiţerii români, jurăm că vom lupta în aşa
fel, ca în timpul atacului de pe Dealul Sîngeorgiu, să fim în
faţa gradaţilor. Acel ofiţer care va rămîne în urma gradaţilor
să fie ciuruit de gloanţele acestora". Acesta a fost jurămintul
nostru. La sfîrşit, căpitanul Gheorghiu a adăugat: "Dacă nu-mi
voi ţine jurămîntul, eu să fiu primul împuşcat !" Şi ne-am res-
pectat jurămîntul ... Uneori, în multele asalturi, ocupam adă­
posturile duşmanului: erau acolo şi ţigări şi conserve. Nu le
atingeam. Ne era frică să nu fie otrăvite, să nu explodeze. . .
Intr-o seară, drept să fiu, am vrut să vin acasă. De acolo,
de p e groapa săpată în grabă pe Dealul Sîngeorgiului, de grija
de a intra cît mai repede în pămînt, mă uitam către Iernut şi
parcă îmi priveam copilăria. Ştiam bine că-i mare pericol, că
un gest ca ăsta mă poate costa. Dar... eram la un pas de loc.
Treceam numai peste morţi. Unul lîngă altul. Grămezi. Cînd să
trec spre Cipău mă aud chemat. Un strigăt abia auzit. Stins.
Era sergentul Ştefan Matei. M-am apropiat. Era acoperit cu
foaia de cort. Doar puţin i se vedea fruntea. Abia ş i-a mişcat
buzele: "Sînt tot ciuruit !". M-am întors să mai găsesc pe ci-
neva ş i să-I luăm de acolo. Am venit cu încă trei soldaţi, dar
nu l-am mai găsit. Ce s-o fi întîmplat cu el nu ştiu. Ce spu-
n eau răniţii? Ostaşii? Zău, n-aveam timp nici măcar să vor-
bim. Nemîncaţi, Î n setaţi. In prima săptămînă am mîncat doar
mure. Ne frecam pe buze pentru a le umezi şi pentru puţină
salivă. Gura ne era uscată. Bucătăria era dincolo de Mureş, era
bătut tot firul apei. Fumam dintr-o ţigară 15-20 de inşi.
Intr-o zi atacul nostru a fost dat peste cap. Plecăm din
nou la atac. incordare. Bubuitul a contenit. Pregătirea de arti-
lerie încetă. Un nou asalt. Mureşul era roşu, văzduhul ardea.
Cădeau în stînga. Căd eau în dreapta. Sfîr şitul lumii , doamne !,
ţipau unii. A căzut şi Dănilă P îrgaru. Lovit de o schijă. A bătut
aerul cu mîinile şi s-a prăbuşit. Undeva în dreapta, dintr-un
soldat a mai rămas o grămadă de cîrpe din care ieşea fumul.
Prin fumul negru al exploziilor, hitleriştii scăpaţi de tăvălugul
războiului fugeau îngroziţi. Dar şi rîndurile noastre s-au rărit:
cădeau zilnic sute de soldaţi şi ofiţeri.
Vă spuneam că aveam tot oameni noi, tineri mai ales, care
în timpul atacului se ingrămădeau spre mine. Le făceam semn:
mai încolo, mai răsfiraţi. Deodată, în mînă simt o arsură. Eram
aproape de tranşeele duşmane. Nu mi-am dat seama, pînă ce
mineca vestonului s-a umplut de sînge. A început să mă stro-
pească şi pe obraz. Eram, cum ziceam, la cîţiva paşi doar de

86
cota 495 ş i la vreun kilometru de casa părintească din Iernutul
care era pustiu. Spuneam că de fiecare dată cînd plecam la
atac, artileria noastră executa foc asupra inamicului de pe
creastă, care avea cazemate şi ieşea tocmai cînd ajungeam noi
sus. Din cauză că legătura cu cei care dirijau focul se între-
rupea, firele de comunicaţii fiind rupte, se întîmpla să cădem,
uneori, între bătăile tunurilor duşmanului şi cele proprii. Stri-
ga căpitanul , strigau şi soldaţii din om în om, de se auzea pîn ă
dincolo de Mures, la Iernut : "Lungiţi tragerea! Lungiţi tra-
gerea !".
Să vă mai relatez două întîmplări. Prima. "Vezi, acolo, îm i
zice un solda t într-o zi, parcă se mi şcă ceva. Buruiana aia l" .
Mă uit bine. La vreo 150 de metri, între liniile noastre şi ale
duşmanului, parcă se ridică cev a. Văd o cască nemţească. Cel
de lîngă mine, unu' Motăcescu, ăsta trăgea la nebunie, ca vînă­
torii, fără să ochească, trage. Glontele ricoşează din cască. Îl
înconjurăm . Intenţionam să-I luăm prizonier. Era rănit la am-
bele picioare ş i la mîna stîngă. Îl ţinea groapa, aşa de subsuor i.
Ieşi afară, îi zicem. Ne privea îngrozit. Dracu' ştie ce a înţeles
el. Nu ş tiu de unde scoate un pistol şi trage. Îl nimereşte, în
plin, pe unul din ostaşi. Nenorocitul! A doua. După război, prin
1946, mă aflam în Bucureşti. Tocmai treceam prin faţa unei
clădiri. Mă trezesc că sînt strigat de cineva din uşa frizeriei de
la parter. Cine credeţi că era? Căpitanul' Alexandru Gheorghiu,
comandantul meu de companie, cu care am trecut ş i prin în-
tîmplarea tragică de la Otopeni, cu care am luptat şi pe Mures,
la Oarba. In timp ce se bărbierea , m-a zărit în oglindă. De
atunci nu l-am mai văzut ş i nic i nu ş tiu dacă mai trăieşte" .!l2
Sergentul în rezervă Mihail Medianu, născut în comuna
suburb ană Chiajna, judeţul Ilfov, tehnician la Fabrica de con-
fecţii " Tîrnava" din Sighişoara, a luptat la Oarba de Mures, tot
în cadrul Regimentului 115 infanterie. Fostul combatant, care
an t er ior luptase cu hitleriştii în capitala ţării şi pe Valea Pra-
hovei, îşi aminteşte: "Eu eram ochitor la puşca mitralieră Z.B.
La comanda plutonului a venit acum locotenentul Popa din
localitatea Ucea, judeţul Braşov. Comandant de grupă l-am
avut aici pe sergentul Marin, din satul P olce şti, judeţul Ilfov,
comanda nt de companie pe căpitanul Miulescu, iar comandant
de batalion pe căpitanul Nicolae Ursu, ofiţeri cu experienţa
războiului , trimişi aici, la Oarba de Mures, să lupte pentru a
se reabilita. Am tot atacat zi şi noapte, în septembrie 1944, pe
direcţia cotelor 495 şi 463. Din regimentul nostru a căzut la da-
torie mai mult de jumătate din efectiv. Cu multă strîngere de

87
 inimă îmi aduc aminte de sergentul Matei, apoi de fraţii ge-
meni Truţa, care făceau parte din acelaşi pluton cu mine, lo-
viţi mortal de gloanţe în apropierea cotei 495. Eu am scăpat la
Oarba, dar am fost rănit mai tîrziu, la trecerea rîului Tisa. Am
. luptat, însă, pînă în Cehoslovacia, unde am sărbătorit Ziua
Victoriei" .93
Pe soldatul în rezervă Augustin Banea din Aţintiş, jude-
ţul Mureş, şofer pensionar, l-am găsit la domiciliul său din
oraşul Luduş. Iată ce ne-a relatat: "Fiind şofer de meserie, în
cadrul Regimentului 115 infanterie aveam în primire un auto-
mobil. Tot timpul am transportat bucătăria companiei, ali-
mente pentru trupă. Aveam anexat şi un tun. De la maşina
condusă de mine se ducea mîncare la ostaşii din linia întîi în
tot timpul cît au durat luptele de la Oarba de Mureş. Coman-
dant de companie l-am avut pe căpitanul Gheorghiu, care a .
scăpat cu viaţă, comandant de grupă pe caporalul Voinea Nas-
tasie, din cătunul Olteanca, comuna Segarcea Vale, judeţul Te-
leorman, iar ajutor comandant de grupă pe caporalul Pîrvuleţ
Petru, din comuna Maglavit, judeţul Dolj. Ultimii doi au căzut
în luptele din această zonă. Au fost îngropaţi în cimitirul bise-
ricii greco-catolice din comuna Sînpaul, judeţul Mureş. Eu am
participat şi la luptele grele pentru eliberarea oraşului Carei" .94
Soldatul în rezervă Santa Gheorghe-Ghica, născut în
Iclandu Mare, domiciliat în Lechinţa de Mureş, lăcătuş mecanic
la Termocentrala Iernut, a participat la luptele din septembrie
1944 de pe meleagurile mureşene ca ostaş al aceleiaşi unităţi,
Regimentul 115 infanterie. El ne-a relatat următoarele:
" După lupte grele am ajuns la rîul Mureş şi trebuia să-I
trecem pentru a ajunge la Oarba de Mureş , unde pe creasta
dealurilor Comenzii şi Bulgărel se găseau instalate pe poziţie
de luptă trupele horthyste şi hitleriste. Rîndurile noastre se ră­
riseră, căzînd mulţi prin localităţile pe unde am luptat: Tîrnă­
veni, Abuş, Mica , Cerghid, Cipău şi pe Mureş. Ascunşi în po-
rumb, a trebuit să aşteptăm cu toţii venirea serii, pentru a
trece apa Mureşului pe malul drept, unde se aflau trupele fas-
ciste. Era cam după mijlocul lunii septembrie, cînd, noaptea,
am reuşit să trecem Mureşul cu bărcile, fără să fim observaţi
de către inamic.
Inaintam sprijiniţi de artileria română aflată în apropiere
de localitatea Cucerdea de Mureş. Atacam, înaintam, ne res-
pingeau, din nou atacam, mergeam tîrîş sute de metri pînă
aproape de inamic. Flăcări, fum, gropi de artilerie şi aviaţie, în
stînga şi în dreapta sute de morţi şi răniţi, exploziile proiecti-

88
lelor, strigătele răniţilor .. . Nu se vedea om cu om. De multe
or i ved eam pe sus numai mîini şi picioare de-ale camarazi-
lor mei.
, In ziua de 18 septembrie 1944, pe la or a 5,30, tot batalio-
nul am pornit la atac, nu mai ştiu pentru a cîta oară, de la
piciorul pantei de lîngă malul drept al Mureşului. Cu mitralierg
în braţe, trăgeam continuu şi mă apropiam de creasta cu cota
495. La circa 500 de metri, am fost lovit în piept. Un glonte
mi-a trecut chiar pe lîngă inimă. Am fost rănit şi la mîna
dreaptă. Lîngă mine se afla comandantul meu, sublocotenentul
Dumitru Tofan. Trăgeam amîndoi şi numai vine un proiectil
şi cade lîngă noi, mie îmi răneşte ş i maxilarul de jos , strim-
bîndu-l, iar o schijă îmi nimereşte şi coapsa stîngă. Tot atunci
a fost rănit şi sublocotenentul Tofan. Printre morţi şi răniţi
ne-am tîrît amîndoi pînă la un răzor; pierdusem mult sînge.
Eu, totuşi, aveam mîinile mai sănătoase şi am reuşit să-I pan-
sez pe comandant la braţul stîng, unde era rănit grav. Grupa
de brancardieri români ne-a găsit sub răzor, aproape de cota
495, Dealul Sîngeorgiu. Ne-au pansat şi ne-au transportat la
ambulanţa diviziei din Cucerdea. De aici am fost duşi cu o că­
ruţă la spitalul din oraşul Tirnăveni, unde am stat două zile.
La spital am văzut ceva cu totul înspăimîntător! Stăteau mor-
ţii ş i răniţii unii peste alţii, a şa grămadă, cum stau sacii cu
cereale la moară. Nu mai aveau loc unde să-i aşeze în spital:
nici în paturi, nici sub paturi, nici pe holuri , nici chiar în
curtea spitalului. Ostaşii morţi tăceau, dar cei răniţi strigau
« Ap ă ă ă ! Apă ăă ! că mor».

Pentru că nu am mai avut loc în spitalul din Tîrnăveni, cu

aceeaş i căruţă am fost duşi la un tren aflat în gară, unde mai
erau ş i alţi răniţi grav, iar după trei zile am ajuns la spitalul
din Blaj. Aici . am fost pansaţi ş i după alte trei zile am fost
trimişi cu un tren sanitar la Piteşti, unde am stat pînă la vinde-
care, cam două luni de zile. Precizez că la Blaj m-am despărţit
de sublocotenentul Dumitru Tofan ş i nu mai ş tiu ce s-a întîm-
plat cu el.
La atacul pe care l-am dat la Oarba de Mureş, în momen-
tul cînd am fost rănit grav, a murit comandantul meu de grupă,
sergentul Bălu. A murit în apropierea mea ş i soldatul Gheorghe
Moldovan, feciorul unui ţăran de pe lîngă Ap ahida, ş i mulţi
alţi camarazi ale căror nume le-am uitat.
Am auzit că, după atacul de la Oarba de Mureş, a rămas
în viaţă comandantul meu de companie, căpitanul Mihai Stă­
nescu. Aceasta mi-au spus-o unii camarazi care au continuat
lupta mai d eparte pe t eritoriul R om âniei, Ungariei ş i Ceho-
slovaciei contra hitleriştilor ş i horthyştilor. P e m ine coman-
dantul d e com panie m - a d at Ca m ort în at acul d e la cot a 495.
Cu to ate că am luptat lîngă el , n-a văzut că m -au sa lvat br an-
cardierii. Mi -a anunţat fam ilia di n Le chinţa d e Mureş că sîn t
mor t la Oarba de Mures. Mare a fost surpriza cîn d fam ilia ş i
consătenii s-au t rezit cu min e acasă , dup ă ce s-a prim it înştiin­
ţarea că am murit în t impul luptelo r " .95

"OSTAŞII MĂRII"

Am arătat anterior că Div izia 9 infanterie r euş is e să cu ce-

rească, fără di fic ultă ţi deosebit e, un cap d e pod in zon a Vidra-
său. Anali zî n d situaţ ia, d in care r ezul t a c ă inamicul opune o
rezistenţă mai slabă în acest sector al f ron tului, com andantul
Arm atei 4 r om âne a hotărît să continue ofensiva pentru dez-
vo ltarea ca p ulu i d e pod r eali za t, execu tîn d lovitura principală
spre est, cu flancurile in terioare ale Corpului de munt e ş i Cor-
p ul u i 2 armată . P r in pătrunderea în a dîncime, inamicul aflat pe
Dealul Sîngeorgiu ar fi fost manevrat şi astfel apărarea lui ar
fi căzut . Dar ordi nele p r imit e de la eşalo nul su perior l-au obli-
gat p e ge ner alul Gheorghe Avram escu să re nu nţe la c on ce p ţi a
sa ş i să exec ute lovitura pr in cip ală pe direcţia Dealul Sîn-
geo rgiu, ad ică exact acolo u nde adversar ul era m ai puternic ş i ,
avant a jat de t er en , îşi organizase o foarte bună apărare . Mai
mult, Divizia 9 in fanteri e a fost scoasă d in capul de pod de la
V idras ău , luată d e la Corpul 2 arm ată şi d epla sată spre vest,
fiind in tro dus ă în capul de pod realizat de Corpul m ot om eca-
n iza t, al e căru i forţe erau insuficiente pentru con t inuarea
ofens iv ei .?"
Aş adar , Armata 4 rom ână , di spus ă p e ali n ia men t ul Pă s ă­
r eni - Leordeni - Chirileu - Oarba de Mureş - Hădăreni -
Cîmpia Tur zii , a primit misiunea d e a-şi concentra m ajoritatea
forţelor la fla ncul stîng, u rmînd să atace pe direc ţia Sîn ger _ .
Frata. Ca urm are a ordinului Grup u lui de armate, la 20 se p -
t em br ie 1944, coman dantul Arma tei 4 a ho tărît: " s ă grupeze
pe fro ntul Cipău - Cuci p atru d ivizii ş i, d înd lovitura princi-
pală pe dire cţia Sîn ger - Frata ş i o l ovitură se cundară pe di-
re cţia Band - Pogăceaua , să nim ic ească forţele inamice din
contact ş i să ia să pe ali niamen t ul Tîrgu-Mureş - Band -
T ău reni ".

90
 Ofensiva urma să fie executată în cooperare: la dreapta cu
Armata 7 de gardă sovietică, care ataca pe direcţia Reghin-
Beclean, iar la stînga cu Armata 27 sovietică, ca re acţiona pe
direcţia Turda-Cluj.
Comandantul Armatei 4 române hot ărînd ca lovitura p rin-
cip ală să fie executată cu forţele Corpului mo tomecanizat,
i-a dat acestuia ca întărire Divizia 9 infanterie, regimentele 1
ş ~ 3 artilerie grea, Divizionul 52 artilerie grea, iar ulterior ş i
Divi zia 21 infanterie; pe aceea şi direcţi e era planificată să
ac ţioneze, la ordin, ş i Divizia 1 cavalerie, al că rei regiment
de artilerie din o rganică urma să sprijine tot Corpul moto-
mecanizat. După cum afirmă general-maior dr. I. Cupşa, " pr in
aceste măsuri se putea realiza pe direcţia loviturii principale
o grupare de forţe put ernică nu numai prin numărul de m ari
unităţi , ci ş i prin faptul că aici erau folosite diviziile cu cele
mai mari efect iv e, cu o înzestrare m ai bună şi cu oameni
mai complet instruiţi (diviziile 9 infanterie, 1 şi 8 cavalerie)" .!l7
Corpul motomecanizat a încredinţat misiunea cuceri r ii
Dealului Sin georgiu, Diviziei 9 infanterie. Ea era în cad r at ă
la est de Divizia 21 infanterie, iar la vest de Divizia 8 cavalerie.
Marea unitate dobrog ean ă , predînd fîşia pe care o ocu -
p as e Divizia 9 infanterie, s-a deplasat imediat spre noul sec-
tor de luptă. În pofida numeroaselor probleme cărora au tre-
buit să le facă faţă, " ostaş ii mării " au parcurs într-un timp
scurt ap roape 40 de kilometri, ajungînd, în seara de 20 se p -
t em brie, în zona Cucerdea-Sîngeorgiu ş i preg ă tindu-se s ă
trea că Mureşul.
Gen eralul Costin Ionaşcu a constituit trei grupări care
urmau să trea că la nord de r îu, în noaptea de 20 spre 21 se p -
t embrie, pe la Cipău şi Iernut, ş i să înlocuiască Detaşamentul
bl indat Nicolescu, aflat în capul de pod.
Încă nu se ivis eră zorii şi regimentele 36 şi 40 inf'ante-
r ie erau deja pe malul drept al Mureşului. Regimentul 34 in-
fan t erie, aj un s dimineaţa în zona Cucerdea, a fost menţinut
în rezerva diviziei-".
în această zi de 21 septembrie, în care marile unităţi
ale Armatei 4 române se pregăteau de ofensivă, în capitala
ţării, la Bucureşti, apărea primul număr legal al ziarului Scîn-
teia, care cuprindea şi un fierbinte apel adresat de C.C. al
P.C.R. lupt ătorilor de pe front: "Fiţi la înălţimea măreţei voas-
tre misiuni! Îndreptăţiţi nădejdea pe care poporul nostru o
pune în curajul şi devotamentul vostru patriotic! " Apelul che-
ma, deopotrivă, la luptă împotriva cotropitorilor hitlerişti ş i

91
horthyşti şi populaţia din teritoriul ocupat : "Ridicaţi-vă la
înălţimea strămoşilor voştri, marii luptători Horia, Cloşca ş i
Crişan! Loviţi în spatele cotropitorilor hitlerişti şi fascişti un-
guri, duşmanii de moarte ai dreptăţii noastre".
Atacul fiind amînat cu 24 de ore, ostaşii români au avut
puţin timp pentru a se odihni şi reface. Era o zi de toamnă
frum oasă şi mai liniştită. Comandantul Diviziei 9 infanterie
îşi va aminti: "De o parte ş i de alta a Mureşului , pe terasa
din capul de pod şi de acolo pînă pe coama dealului Sîngeor-
giu, nu se vedea nici o mişcare nici la noi, nici la inamic.
Camuflajul era perfect folosit atît de noi, cît şi de adversari.
Din cînd în cînd avioane izolate brăzdau văzduhul şi proiec-
tilele de artilerte şuierau subţire pe deasupra noastră. Imi
amintesc că un obuz venit de la vrăjmaş a lovit la un moment
dat chiar clădirea unde se instalase punctul de comandă al
diviziei. Spre norocul nostru, la acea oră întregul personal era
plecat pe poziţii la unităţi".
Lupta a început în dimineaţa de 22 septembrie, la ,Ora 7,15,
printr-o pregătire de artilerie care a durat 45 de minute şi la
car e au participat tunurile de cîmp, obuzierele, aruncătoarele
de 120 mm, tunurile antitanc, armamentul greu al armatei.
Asupra Dealului Sîngeorgiu au fost aruncate zeci de tone de
obuze ş i de proiectile, învăluindu-1 în nori de fum.
Artileria hitleristă a ripostat, lovind cu foc terasa capului
de pod, precum ş i localităţile Ogra, Cipău, Iernut. Avioane
" Stukas" au începu t să arunce asupra trupelor r om âne bombe
ş i saci cu grenade. Era un adevărat " ur agan de foc".
La ora 8, după ce artileriştii colonelului Faur au lungit
' t rager ea, la un semnal infanteriştii din gruparea colonelului
Manolescu s-au ridicat ş i s-au avîntat cu elan spre creasta
o cupată de inamic, de care îi despărţeau cam 1.400 de metri.
Batalion ul 2, din Regimentul 36 infanterie, afla t la fla nc ul
stîng al dispozitivului, a înaintat spre forma de teren cu cota
495, care era acoperită de culturi, pînă la circa 600 de metri
de obiect iv, unii militari români apropiindu-se ş i mai mult
de cotă. In centru şi dreapta, infanteriştii subunităţii r omâne
trebuiau să înainteze pe un teren descoperit, aflat sub focul
fasciştilor, amplasaţi cu armament în pădurea "România Mare",
astfel că au rămas mai în urmă. In această situaţie, cînd bata-
lionul 2 s-a apropiat de vîrf, inamicul l-a lovit din plin cu
foc de branduri şi de arme automate dinspre cotele 495 ş i
463, obligîndu-l să se replieze spre păduricea din stînga, unde
s-a îngropat la teren.

92
 Generalul Costin Ionaşcu, care a urmărit de la Punctul de
comandă al diviziei lupta cu fasciştii, evidenţiază în memo-
riile sale comportamentul vitejesc al companiei 1 'din Regi-
mentul 36 infanterie, comandată de căpitanul Gheorghe Călin.
Acest ofiţer a căzut ca un brav erou în fruntea subunităţii
sale. Din aceeaşi companie a făcut parte şi sublocotenentul
Mircea Constantinescu, care, de asemenea, şi-a dat viaţa în
confruntarea cu inamicul. Un alt viteaz a fost căpitanul Tivig,
comandant de companie, care s-a aflat în permanenţă în frun-
tea subordonaţilor săi, oonducindu-i spre cota 463, pînă ce
a fost rănit şi apoi trasportat dincolo de Mureş; la scurt
timp a decedat'v.
Armata 4 a ordonat, la ora 17,05, ca pînă la căderea serii
cr easta Dealului Sîngeorgiu, cu cotele 463, 495 şi 409, să fie
cucerită. Corpul motomecanizat a ordonat, la rîndul său, Di-
viziei 9 infanterie executarea misiunii, "conducînd personal
această' acţiune comandantul de divizie, cu toţi ofiţerii de stat
major de care dispune în linia de luptă<i 1OO.
Pentru cucerirea înălţimii, au fost introduse în primul
eşalon şi cele trei batalioane aflate pînă atunci în eşalonul
doi şi s-au luat şi alte măsuri. Dar atacurile executate în
cursul după-amiezii şi al nopţii n-au dus la obţinerea rezul-
tatului dorit, deoarece inamicul i-a întîmpinat pe inf'ante-
riştii români "cu o adevărată ploaie de foc ", ei fiirid obligaţi
să se îngroape la teren. In jurnalul de operaţii al marii uni-
tăţi se arată: "Incercările unităţilor diviziei de a înainta au
fost oprite de focul puternic al artileriei, brandurilor şi arme-
lor automate ale inamicului, care la cea mai mică mişcare
arunca rachete cu paraşute, cu care lumina complet cîmpul,
după care acţiona cu toa:tă eficacitatea. Faţă de această situ-
aţie, unităţile nu au putut obţine altceva decît să se men-
ţină pe linia atinsă"101.
Documentele menţionează că în cursul luptelor desfăşu­
rate la 22 septembrie s-au distins numeroşi ostaşi, Ii amintim
pe cîţiva dintre cei care şi-au dat viaţa pentru patrie: ser-
gentul Ioan Oprea, care "a murit trăgînd la puşca mitralieră,
unde înlocuise trăgătorul ce căzuse la cota 495"; caporalul
F. Niţă, căzut "în timpul asaltului şi a luptei la baionetă", care
a avut loc noaptea, pentru cota 495; soldatul Alexandru Po-
pescu, care "în ziua de 22 septembrie 1944 în timpul celor
mai grele bombardamente de artilerie inamică a stat la cen-
trala telefonică a Regimentului 40 infanterie din Divizia 9
Constanţa ţinînd legătura permanentă cu subunităţile din linia

93
 în t îi de la Oar ba de Mureş . A murit lovit de o schijă de
brand"102.
Au fost răniţi: sublocotenentul Con st an tin Pîrăianu, des-
pre care se afirmă că a lu at parte la toate acţiunile executate
asupra cotei 495 " în fruntea companiei sa le " ş i, deşi rănit,
"nu încetează nici o clipă să comande compania încă multă
vreme"; se rge n t ul Dumitru Torpan, evidenţiat "prin felul cum
a ştiut să-şi conducă grupa la atacul cazematelor iriamice", a
fost rănit la cap de o s chij ă de tun 'la circa 150 metri de cotă;
soldatul Nicolae Alexe, care, după ce comandantul grupei sale
a fost rănit, " a lu at com an da grupei, dînd dovadă de mult spi-
rit de sacrifi ciu ş i de curaj a însufleţit în luptă pe ceilalţi în
as altul p en t ru cu cer ir ea cotei 495 " ş. a . 103 . To ţi aceştia au
făcut parte din Regimentul 40 infanterie.
D upă cum vom arăta ulterior, în aceeaşi zi de 22 septem-
brie, Divizia 21 infanterie, aflată în dreapta Corp ulu i moto-
mecanizat, forţa Mureşul la n ord de Sîn p aul şi Ch ir ileu , înce-
pînd atacul p e direcţi a Dealul Raput-Petea de Cîmp ie.
In sectorul Corpului motomecanizat, Divizia 9 infanterie
a con tinuat, la 23 se p te m br ie, atacul pe .direcţia cotei 495,
obţinînd dou ă su ccese im port ante. Astfel, batalionul 3 din
Regimentul 36 infanterie , întărit cu companiile neîmbatalio-
n ate al e unităţii , a pus stăpînire, către ora 16, pe pădurea
" Român ia Mare", aflată în partea de es t a Dealului Sîngeor-
giu. A fost cucerită ş i cota 463 , dar inamicul, contr aatacîn d cu
tancuri, a r eluat-o. Infanteriştii dobrogeni s-au menţinut însă
pe prima terasă de la sud de co tă . Punctul dominant al Dea-
lului Sîn georgiu - cota 495 a rămas la duşman, ostaşii bata-
lionului 2 din Regimentul 40 infanterie apropiindu-s e pînă
la 150 de metri d e vîrf.
In r estul fîşiei Corpului motomecanizat acţionau diviziile
8 cavalerie şi 11 infanterie. Marea unit ate de cavalerie, de
la ar ipa dreaptă, a a juns la circa 200 m etri su d-est de cot a 40 9.
Divizia 11 infanterie a t r ecu t la nord de Ogra do ar forţe
r ed u se, de valoarea unei j umătăţi de companie , în tr u cît a
t r ebu it să dem in eze malul de n ord al Mureşulu i ş i op eraţiu ­
n ea s-a desfăşurat sub focul inamicului-w,
Con com it en t aveau loc lupte grele ş i la stînga Corpul ui
motom ecanizat, ad ică în fîş iil e corpului 2 ar mată ş i de m u nt e,
precum ş i la es t , în fî ş ia Cor pu lu i 6 armat ă .
P entru ziua d e 24 se pte m brie, Divi zia 9 in fanterie a pri-
m it mi siu n ea să r ei a atacu rile ş i s ă cu cer e as c ă cu or ice p r e ţ
Dealul Sîngeor giu. P e d irec ţi a de ef or t a di vi ziei, co-

94
mandantul a hotărît să introducă Regimentul 34 infanterie.
Referitor la acest lucru, fostul comandant al acestei brave şi în-
cercate -unităţi, colonelul Ion Botea îşi va aminti : "In după­
amiaza zilei de 23 septembrie, într-un amurg însîngerat ca
şi dealul Sîngeorgiului, am fost chemat la punctul de co-
mandă al diviziei, care se găsea la colţul de nord-vest al sa-
tului Cipău. Aici am fost primit de către comandantul divi-
ziei, generalul Costin Ionaşcu. In ţinută sobră de campanie,
cu binoclul atîrnat de gît, cu cismele şi mantaua de ploaie în-
noroite, m-a privit cu o faţă pămîntie ş i crispată, luminată
numai o clipă de un zîmbet. Un zîmbet amar, în care se oglin-
dea tot zbuciumul sufl etesc al celor două zil e de lupte crîn-
cene, f ără rezultat.
In cîteva cuvinte m-a pus la curent cu situaţia forţelor
noastre, arătîndu-mi în teren linia atinsă de batalioanele re-
gimentelor 36 şi 40 infanterie . Apoi mi-a dat misiunea regi-
mentului, indicîndu-mi, tot în teren, direcţia loviturii princi-
pale şi misiunea regimentului.
Comandantul de divizie a accentuat că este necesar ca
regimentul să f ie trecut în capul de pod chiar în prima jumă­
tate a nopţii. M-a făcut atent că detaliile în l egătură cu execu-
tarea misiunii le voi primi peste o oră în scris 106 •
După ce au fost luate măsurile n ecesare p entru asigura-
rea su ccesul u i acţiunii, trei batalioane ale Regimentului 34
infanterie " C onstanţa" au fo st trecute de pe plaja de la Cipău ,
acop erită ve derii de sălcii pl etoase , dincolo de Mureş. Trece-
rea s-a realizat între orele 22 ş i 1, fără pierderi, deşi inamicul
a bombardat punctele de trecere.
At acul a început dimineaţa , la ora 9,30, dup ă o preg ătire
de artilerie care a durat 10 minute. Sub unităţil e R egimentu-
lui 34 infan t er ie, batalioanel e 2 şi 3, coman da te de m aiorii
Voi cu lescu ş i N icu lescu, au ajun s pîn ă l a cir ca 200 de m etri
de prima tr anş e e a duşmanul ui. Cînd artiler ia no a stră a lovit
mai în adîncime p oziţia in amică, a · fost r eluată înaintarea .
Companiile 5 ş i 6, ale bat ali onului 2, au atin s t erasa af lat ă
la 200 de m etri su d de cot a 495 ş i în ce r cau s ă se infiltreze
cătr e cr ea sta dealului. Compania 9, b atalionul 3, com and ată
de căp it anul în reze rvă Modoiu, a aj uns la 250 m etri sud-est
d e cota 495 şi la circa 100 m etri sub creas ta d in tre cetele 495-
463, iar compan ia 10 , aflată în dreapta, în cerca să se infiltr eze
în spat ele in amicului.
Tactica folo sită de inamic era de a-i lăsa pe o staş i i noş tri
să se aprop ie de obiectiv şi de a deschide apoi un viol ent foc,

95
 încrucişat. In această privinţă căpitanul Ion Fotache, coman-
dantul companiei 1, într-un memoriu arată: "Compania I-a a
pornit la atacul acestor cote (495 şi 463 - n.n.) în dimineaţa
zilei de 24 septembrie 1944. Am fost lăsaţi pînă ne-am apro-
piat de cotele respective, unde deodată am fost întîmpinaţi
de un foc viu de la inamic, care dispunea de arme automate
şi branduri, transformînd înaintarea noastră într-un adevărat
infern" .tOi .
De fapt, după cum rezultă din amintirile locotenentului
în rezervă Dumitru Simionescu, în cursul acţiunii din dimi-
neaţa . zilei, plutonul comandat de locotenentul Nicolae Cristea,
din compania 2, comandată de locotenentul în rezervă Du-
mitru A. Costache, reuşise la un moment dat chiar să depă­
şească cota 495, lăsînd-o la stînga sa şi a intrat în ş an ţ ul de
comunicaţie din spatele poziţiei inamice, unde s-a încins o
luptă la baionetă, cu patul armei şi la trîntă cu hitleriştii, suc-
cesul n-a putut fi însă consolidat 108.
In după-amiaza zilei atacul a continuat, batalioanele apro-
piindu-se de cota 495. Seara, însă, duşmanul a contraatacat
puternic, fiind sprijinit de 14 tancuri. Subunităţile noastre au
fost nevoite să cedeze 100-150 metri din terenul cucerit cu
mari sacrificii.
Gruparea colonelului Iacob, aflată în stînga Regimentului
. 34, n-a reuşit să atace în cursul zilei de 24 septembrie, dato-
rită focului intens executat de inamic, care a produs mari
pierderi batalioanelor 1 şi 3 din Regimentul 40 infanterie. Unele
succese a obţinut însă Gruparea colonelului Manolescu, care
a acţionat în dreapta Regimentului 34. Batalionul 1 din Regi-
mentul 36 infanterie s-a apropiat pînă la 100 de metri sud
de şaua dintre cotele 495 şi 463, iar batalionul 3 a ajuns la
circa 400 de metri de cota 463 şi a curăţat complet de inamic
pădurea "România Mare".
In cursul nopţii, grupările coloneilor Botea şi Manolescu
au mai întreprins acţiuni cu obiective limitate, în cadrul că­
rora s-au remarcat, din Regimentul 34 infanterie, compania 5,
comandată de căpitanul Nicolae Câţă, compania 6, comandată
de locotenentul în rezervă Ion Teodorescu, compania 9, co-
mandată de căpitanul în rezervă Gheorghe Modoiu, şi com-
pania 10, comandată de căpitanul Ion Pană, iar din Regi-
mentul 36' infanterie - companiile comandate de sublocote-
nentul Constantin Nicolae şi de căpitanii Gheorghe Andreescu,
Ion Todirescu, Vladimir Adamide.

96
 Condiţiile în care luptau ostaşii români erau extrem de
grele. Inamicul deţinea poziţiile dominante, de unde deschi-
dea un foc ucigător. Asaltul t r ebuia dat pe un p ămînt trans-
format, de ploile toamnei, în teren mocirlos. Oam en ii erau uzi
pînă la piele. Hrana ajungea deseori cu întîrziere pînă în pri-
ma linie. Starea permanentă de în cor dar e, atacurile şi con tra-
atac u r ile se succedau în fiecare zi, aducînd o fireas că state de
oboseală . Pierderile înregistrate erau foarte mari. Şi totuş i,
Dealul Sîn georgiu t rebuia cucerit.
Ostaşii din Divizia 9 infanterie au p ornit din nou la atac
în dimineaţa zilei de 25 septembrie, cu toate cele trei grupări,
car e au fost însă lovite de focul ucigător, car e împiedica ofen-
siva. Anumite progrese înregistrea ză Gr upar ea colonelului Ma-
nolescu. In sunetele trompetelor, batalioanele comandate de
m aiorii Vl ădoiu şi Georgescu, s-au avîntat spre poziţiile f'as-
ciştilo r. Compania 9 ş i compan ia 13, ambe le din Regimentul 36
infanterie, au urcat p e prima terasă a formei de teren cu
cota 463, iar batalionul comandat de maiorul Georgescu, care
ataca mai la stînga, a ajuns la 200 metri de aceeaşi cotă109.
Ac ţiun ea Corpului motomecanizat a fost oprită la ora 16, tru-
p ele noastre trecînd la or gan izarea poziţiei pe linia atinsă.
F iecare porţiune de teren se cucerea cu mari sacrificii,
fiecare palmă de pămînt eliberat era udată de sîngel e osta-
ş ilor ro mâni. In urma deselor atacuri date d e unităţile Divi-
ziei 9 in fanter ie rîndurile lor s- au r ărit mult. Aşa s-a întîm-
pl at ş i în 25 sep tembrie. După un sfert de veac de la sînge-
roasele sacrifi cii de p e Dealul Sîngeorgiu, ge neralul Costin
I onaş cu r ememo ra un tablou incredibil ş i totuşi adevă rat: " Des-
pre ce este vorba ? La u n momen t dat , aruncîndu-mi p r ivirea
spre cîmpul de băta ie, observ mai multe căru cio are - bran-
carde , t rase de cai , care t rans po rtau răni ţii spre posturile de
prim aj u to r . Î ş i cro ia u drum printr-o ploaie de foc . Imi ziceam
în gînd : de ce nu se ad ăp o s tesc , oa r e, conductorii de la cai,
pînă ce foc ul se va m ai potoli? De ce nu-şi cru ţ ă m ăc ar ei
v iaţa? Mă durea inima, nu alta, de doborîrea vreunui ostaş
sau de r ăn ire a lui. La fiecare bubuitură m ai put ernică închi-
d eam parcă ochii să nu m ai văd cu m explozia vreunui proiec-
til pu lverizează ş i om ş i br ancard ă . Uitîndu-m ă apoi m ai atent,
obs erv un fapt de-a dreptul senza ţio nal. Caii de la c ă rucioa­
rele -brancardă nu mai erau conduşi de oameni. Ex ecutau sin -
guri drumul dus ş i întors pînă la ambulanţă . Îş i făceau, în
fe lul lor , ş i aceste animal e credincioase, " dato r ia" pe cîm pu l
de onoare . . ." 110

C. 7 - Ep op eea d e pe Mur eş
97
 26 SEPTEMBRIE

Luptele pentru cucerirea Dealului Sîngeorgiu au atins a-

pogeul în ziua de 26 septembrie, cînd ostaşii români, dînd do-
vada unui admirabil eroism, au reuşit să cucerească faimoasa
cotă 495.
Divizia 9 infanterie şi-a aruncat atunci în luptă majoritatea
forţelor. Generalul Costin Ionaşcu l-a numit pe colonelul Ion
Botea comandant al acţiunii. In ordinul de luptă pe care l-a
primit acesta, printre altele, se spunea: "Divizia continuă
atacul în ziua de 26 septembrie, pentru a cuceri Dealul Sîn-
georgiu cu cota 495. Regimentul 34 infanterie va ataca şi pune
stăpînire pe forma de teren cu cota 495. Atacul va fi spriji-
nit de gruparea de artilerie compusă din patru divizioane. Du-
rata pregătirii de artilerie - 10 minute... Gata de atac la
ora 9,30. Comanda atacului : colonel Ion Botea".
S-au luat imediat toate măsurile pentru pregătirea asal-
tului. Regimentul 34 urma să atace frontal cu batalionul 2,
avînd la stînga sa batalionul 3, care trebuia să execute ş i o
manevră pe la est. Batalionul 2 din Regimentul 40 infanterie,
avea ordin să atace rezistenţele inamicului de pe înălţimea cu
cota 495, învăluind-o pe la vest, batalionul 4 din Regimentul
34 infanterie înspre şaua de pe creasta situată la 300 metri
est de cota 495, în timp ce batalionul 3 din Regimentul 40 in-
fanterie trebuia să asigure flancul stîng al forţelor atacatoare tl!.
Primul atac se va declanşa la ora 9,30, fiind precedat de
pregătirea de artilerie Cu o durată de 10 minute. Ce însemnau
acele minute de "dialog" al tunurilor şi artileriei, la 26 sep-
tembrie ca ş i în celelalte zile de sîngeroase confruntări de pe
Mureş, aflăm dintr-o descriere impresionantă a colonelului în
rezervă Ion Gh. Pană:
"Deodată, mii de trăsnete au sfîşiat tăcerea dimineţii. Toa-
te tunurile celor trei divizii, tunurile Corpului de armată şi
artileria grea a Armatei 4 române au început să bubuie cu şuie­
rături n ăprasnice, sute şi mii de obuze zburau pe deasupra ca-
petelor noastre şi se spărgaau clocotind pe coama Dealului
Sîngeorgiu. 'I'rîmbe uriaşe de fum alb, negru, roşietic, împes- .
tritate cu limbi de foc înv ăluită repede creasta. Pămîntul se
zgîlţîia, se cutremura, se hurducăia neîncetat. Cutremurul s-a
înteţit ... A început să răspundă artileria germană, aruncă­
toarele de toate calibrele. Au început să cadă obuze şi pe
tranşeele noastre... Aşchii de oţel chiuiau continuu, tăiau
lujerii şi frunzele porumbilor.

98
 Lipit de pămînt aş fi vrut să intru în măruntaiele lui. Aveam
i mpr esia că dintr-o clipă în alta voi fi luat de vîrtej, pre-
făcut în ţărînă şi spulberat în cele patru vînturi.
- Măi, sanitarule de la a zecea! .. .
- Măi, fraţilor, m ăi l . . .
- S-a dărîmat tranşeea pe ei! ...
Asemenea strigăte răzbăteau tot mai des prin vuietul born-
bardamentului. Soarele devenise palid!"112
Cînd pregătirea de artilerie s-a încheiat şi tirul a fost
lungit asupra poziţiilor inamicului, infanteriştii noştri au por-
nit ofensiva. Ei au înaintat 100-150 de metri, atacul fiind
opri t de focul puternic executat de duşman cu armament au-
tomat şi prin concentrări masive de branduri. Colonelul Ale-
xandru Socol, comandant secund al Regimentului 34 infante-
r ie, scrie: "Asupra atacurilor se îndreaptă, necruţător, focul
a rmelor automate inamice, dispuse pe cei doi pinteni. Adver-
s ar ul executa trageri de oprire regresivă pe fiecare terasă.
Unghiurile mo arte ale t erenului erau bătute cu focul bran-
durilor, mortierelor ş i grenadelor. Cad morţi şi răniţi. Nenu-
măratele explozii ridică nori de praf şi fum, acop erind vaie-
tele răniţilor " 1l 3. .
În aceeaşi dimineaţă, acţionînd mai înspre vest, batalio-
nul 3 din Regimentul 36 infanterie, comandat de maiorul VIă­
doiu, a reuşit să se apropie de prima tranşee a inamicului de
pe cota 463. Fasciştii au contraatacat, derutindu-i pentru m o-
ment pe ostaşii noştri. Apoi, subunităţile batalionului 3 s-au
avîntat asupra înălţimii, în 'f r un t e cu compania comandată de
viteazul căpitan Răchiţeanu şi după o luptă corp la corp, au
ocupat cota 463.
Acţiunea încununată de succes este descrisă în jurnalul
d e operaţii al Diviziei 9 infanterie astfel: "Batalionul 1 din Re-
gimentul 36 infanterie încearcă a continua atacul, dar nu poate
progresa din cauza focului foarte puternic inamic. Batalionul
3/Regimentul 36 infanterie, în cursul nopţii de 25/26 septem-
brie, împinge cu curaj înainte, ajungînd chiar pe poziţia cotei
463, dar este contraatacat imediat. Intervin imediat maiorul
Vl ădoiu şi căpitanul Răchiţeanu, comandantul companiei 12,
care prin dîrzenia lor reuşesc să oprească trupa si dea un pas
înapoi, păstrînd integritatea liniei pe care ajunseseră. La ora
5,30, pe o ceaţă deasă, inamicul şi mai puternic revine la atac,
apropiindu-se şi azvîrlind grenade. Maiorul Vlădoiu intervine
din nou, îmbărbătîndu-şi trupa, dar inamicul se apropie me-
reu. Atunci, maiorul Vlădoiu dă ordin gornistului să sune

99
asaltul. La acest semnal, trupa îşi revine. Căpitanul Răchiţeanu
cu 10-15 oameni se avîntă înainte, pe la dreapta inamicului.
Ceilalţi ostaşi, încurajaţi de această acţiune şi îmbărbătaţi de
comandanţii respectivi cu strigăte de "ura", pornesc tot îna-
inte într-un iureş nebun, urmărind pe inamic, care, intimi-
dat, a început să se retragă. Pînă la ora 9,30 inamicul era alun-
gat şi cota 463 definitiv cucerită. Cu această ocazie s-au făcut
2 prizonieri şi s-au capturat 3 puşti mitraliere Z.B."114. Pentru
stăpînirea definitivă a acestei cote se vor mai da însă, în con-
tinuare, lupte.
Asaltul decisiv pentru cota care domina Dealul Sîngeor-
giu - 495, a fost dezlănţuit la ora 13,50, după o pregătire de
artilerie de 10 minute. Locotenentul în rezervă Nicolae Ian-
cuţi, comandant al plutonului 2 din compania 13 a batalio-
nului 4 din Regimentul 34 infanterie îşi aminteşte: " Către
amiază, cînd ne aşteptam mai puţin, am fost anunţaţi că în-
cepe pregătirea de foc a atacului. O ploaie de proiectile a
început să cadă pe toată creasta din faţa noastră. Pe mame-
lonul cu cota 495 pămîntul părea că fierbe. Loviturile artile-
riei noastre se succedau aşa de des, încît păreau un şirag ne-
sfîrşit de mărgele legate între ele.
Dealul Sîngeorgiului, dar mai ales creasta lui dintre co-
tele 495 şi 463, au fost învăluite de un nor gros de fum, care
se proiecta pe orizont pînă la mari înălţimi. Tot dealul cloco-
tea, ca smoala într-un cazan. Mă uitam la militarii din jurul
meu. Toţi stăteau cu privirea aţintită asupra cotei 495. Chi-
purile lor arătau încordarea dinaintea luptei. Sublocotenentul
Costea mi-a spus:
- Ei, Culae! Îţi place cum " cîn tă" acum artileria? Ce
ţi-am spus eu ţie azi-dimineaţă?
Şi proiectilele artileriei noastre continuau să cadă asupra
cotei 495 cu o intensitate din ce în ce mai mare, împroşcînd
schije în toate p ărţile . Aerul mirosea a fum şi pucioasă, era
înecăcios" 115.
Cînd artileria a lungit tragerea, la semnalele stabilite ba-
talioanele române au pornit atacul. Ostaşii noştri şi-au mobi-
lizat toate r esursele fizice şi psihice, îndreptîndu-se spre po zi-
ţiil e fascist e. Pe măsură ce se apropiau de acestea, înaintarea
era tot mai grea, inamicul înteţind focul şi obligîndu-i ade-
seori să se lipească cu faţa la pămînt. "Creasta şi cota - va
scr ie generalul Ion Botea - parcă pluteau în fum şi foc, ca
nişte nave peo mare în furtună". In partea stîngă, în care
ataca batalionul 4, comandat de maiorul Vasile Dumbravă,

100
hitleriştii au contraatacat eu tancuri. Inaintarea batalioanelor
întîmpina mari greutăţi. Printr-o acţiune majoră un pluton din
compania 11, a aceluiaşi Regiment 34 infanterie, comandat de
sergentul major Mircea Romanescu, a reuşit să se infiltreze
printre rezistenţele inamicului şi, după ce a nimicit trei cui-
buri de arme automate, s-a avîntat spre cota 495. A fost ast-
fel uşurată înaintarea întregii subunităţi". Dar Stukas-urile
bombardau sau trăgeau încontinuu cu mitralierele de la bord
asupra românilor, sperînd să -le stăvilească înaintarea.
Comandantul companiei 10, căpitanul de atunci, mai tîrziu
locotenent-colonelul Ion Gh. Pană, povesteşte: "Deodată, la un
semn, pe toată linia noastră s-au înălţat rachete roşii. Au stră­
lucit cîteva clipe. Toate mitralierele şi aruncătoarele de mine
au început să tragă.
- La atac! Înainte! am strigat cît mă mai ţinea gura.
- La atac! Înainte! ... La atac! . .. La atac . . . au răsu-
nat ca un ecou vocile comandanţilor din primul eşalon.
Militarii noştri au ţişnit din tranşee şi au pornit în fugă
spre creastă. Ostaşii se ţintuiau la pămînt în gropile proaspăt
făcute de proiectilele artileriei duşmane, apoi se ridicau, îna-
intau şi iar se adăposteau. Tranşeele fasciste, r ăscolite de ar-
tileria românească, se zăreau din ce în ce mai clar (.. .) Iar
ne-am lipit una cu pămîntul, căci iar începuseră să răpăie alte
mitraliere dinspre cota 495 şi dinspre şaua cu cota 463. Gloan-
ţele ţiuiau, muşcau pămîntul în stînga şi în dreapta noastră'T".
Şi din nou prăvălesc fasciştii obuze şi mine de aruncă­
toare, iar avioanele lor execută bombardamente asupra osta-
ş ilo r români.
De repetate or-i se aud strigăte, se cere ca artileria noastră
să lungească tragerea. Urmează un alt asalt spre cota bleste- -
m ată, de unde fasciştii, aflaţi în poziţii întărite, în cazemate,
în tancuri îngropate, trag neîncetat.
Un cuib de arme automate al fasciştilor împiedica înain-
tarea companiei 10. Atunci, sergentul Moldoveanu a cerut co-
mandantului său de pluton, sergentul-major Ciurea, să-i apro-
be să distrugă cuibul de foc inamic. Obţinînd aprobarea, el
reuşeşte, împreună cu cinci ostaşi, să se strecoare printr-o
viroagă şi să se apropie de locul unde se aflau mitralierele
nemţilor. In timp ce fasciştii trăgeau asupra companiei, Mol-
doveanu s-a apropiat, tîrîş, şi mai mult de inamic. Deodată
aruncă grenadele. Surprinşi, fasciştii au deschis foc cu auto-
matele. " Dar , tocmai atunci Moldoveanu ajunsese la parapetul
din faţa mitralierei nemţeşti din dreapta - scrie Ion Gh. Pană.

101
H itleriştii de acolo încă nu se dezmeticiseră. Sergentul aruncă
două grenade ş i se tr ase înapoi. Fumul negru începu să iasă
din bîrlogul f ascist ca dintr-un cazan. Un hitler ist a sărit pe
parapet , să pună mîna pe Moldoveanu. De pe întreaga poziţi e
a companiei s-a văzut atunci cum Moldoveanu s-a ridicat în
picioare şi , în timp ce casca i se rostogolea la vale, l-a r idi cat
pe n e amţ în su s, azvî r lindu-l pe ste cap în ap oi, către noi, pe
per etele abrupt al poziţiei du şm an e.
Mold oveanu şi-a făcut vî nt în tranşeea in am i că . Un r ăp ăit
p r elung d e automat h itl er ist ş i Moldoveanu n u s-a mai r i-
dicat ... " 117.
Int regul pluton , comandat de sergentul-major Ciu rea , s-a
năp usti t asupra h itl eriştilor. Dar acum se trăgea asupra com-
paniei, ca şi a întregului bat alion , dintr-o cazemată aflată m ai
la dr eap t a. Din nou ostaşii r om âni sînt n evoiţi să se îngroape
la teren, pîn ă ce o g r upă de pion ier i a reuş i t să distr ugă caze-
m ata. Ea era condusă d e sergentul Nicolae M ăn es cu , originar
din p ărţ il e Prahovei. .
Ion Gh. P ană relatează di alogul avut cu acest mar e spe-
cialist din com pania de pion ieri, p r ecum ş i acţiune a care a
u r mat:
" Ce să vă spun, domnule căpitan, începu Mănescu . Mă
doare sufletul, îmi s eacă inima cîn d văd ceea ce văd ! " Şi -mi
întinde un sfert d e foaie de ca iet de matematică, mu r d ară ,
cu pet e uscate de sînge. Ce va fi fost scris p e restul foii , nu
ştiu, dar pe ce-a ră mas din ea , cu lit er e I ăb ă r ţ a t e , se pu tea citi :
" ... De la Mureş pînă sus , tot români cu f'aţa-n sus .. ." . Ap oi
sergentul a continuat : Ş i pe cî ţi d e-ai no ştr i i- am văzu t ne-
miş c a ţ i , mor ţi , încă n e adunaţ i. Am dat ş i pest e domn' sublo-
cot en en t Pred a . . . P ar că dor mea . Şi p este se rgentul Pl e ş a ,
de la m in e din Prah ova. P e amîndoi ne- a făcut d e od at ă ser-
genţi . .. Şi acum? . .", " Dar ce-i cu sa cii ăştia de m eri nde ?"
l-am întrebat. " Şi eu , ş i ceilalţi 7 pionier i, purtăm, fi ecare,
în aceşti saci cît e do uă cal upuri de cîte o jumătate d e kilogram
de trotil. Ştiţi, pentru a arunca în aer blestemata ac eea de
c a zemată. Ea stă prop tită ca un diavol ' în calea regimentului
no stru (. . .)". .
" Dom' căp itan , de aici nu m ai e dep ar te. Mă duc singur
cu pionierii m ei. Ţin eţi-i zdravă n pe nemţ i , sub focul com pa-
niei dumn e avoas tră" .
Au in trat 'în tr-o viroagă, lîngă ca zemată . L-am pierdut din
vedere şi pe M ă nescu ş i pe oameni i săi. Ca zemata a înc ep u t
să fu lgere iarăş i. Snopuri după sno puri de gloanţe de m itr a-

102
Iieră izbucneau din ea, revărsîndu-se asupra batalionului nos-
tru. Ne-am adăpostit cum am putut. Am ordonat "Foc" asupra
ambrazurilor cazematei. Şi deodată, a irumpt o asemenea ex-
plozie, de ne-am făcut una cu pămîntul. Peste noi au început
să cadă bucăţi de lemne şi de beton. Cazemata a sărit în aer,
într-un nor de fum dens, după care se ridicau, în încolăceli
lente, aburi şi praf. Din dreapta se auzi o goarnă. De pe toată
linia, strigăte de reluare a asaltului.
Cînd am ajuns pe locul cazematei, se mai ţineau în pi-
cioare cîţiva pereţi. De jur împrejur, cadavre in amice, muniţie
răvăşită, ţevi de mitralieră încovrigate. Doar un singur pio-
nier român rămăsese teafăr. Restul erau împrăştiaţi, unii morţi,
alţii grav răniţi. Cel teafăr, caporalul Buzilă, buimac şi afu-
mat ca un coş ar, brobonit de sudoare, nu ne-a vorbit, ci căuta
de zor printre cadavre şi prin şanţuri. Am crezut că a înne-
bunit. După cîteva minute s-a apropiat de mine cu o privire
jalnică. Sufla în pumni : "Domn' căpitan, uitaţi-vă ce a mai
rămas din domn' sergent M ănescu", Şi îmi întinse Un nasture
de metal galben"118.
A urmat asaltul final, companiile 1O şi Il avîntîndu-se
spr e cota 495, au ajuns în primele tranşee, unde s-a încins o
aprigă luptă cu hitleriştii. Ai no ştri loveau cu puşti, cu baio-
nete, cu lopeţi.
Iată cum descrie locotenentul în rezervă Nicolae Iancuţi,
com andantul plutonului 2 din compania 13, momentele care
au precedat ocupării cotei 495: "in acel moment s-a auzit în
apropierea mea vocea sublocotenentului Costea:
- Ce faci, Culae ? Nu mergi mai departe? Eu unul nu
te mai pot ajuta, deocamdată. Vezi doar şi tu cît de aproape
ne aflăm de inamic. Săriţi, măi, pe ei! Ce mai staţi?
Vorbele lui parcă ne-au trezit şi am strigat:
- Puneţi bai onetele! Pregătiţi grenadele!
Aceeaşi comandă s-a repetat fulgerător pe tot lanţul de
trăgători, din om în om. Fiecare soldat şi-a luat arma în mîna
stîngă, în mîna dreaptă ţinînd cîte o grenadă.
Cînd să dau comanda pentru asalt, am observat că tan-
curile inamice îşi părăsiseră locaşurile din care activaseră pînă
atunci, trecuseră peste creastă şi începuseră să înainteze spre
infanteria noastră. Din cazemate îşi făcuseră apariţia şi cîteva
grupe inamice care înaintau acum la adăpostul tancurilor.
Un obuz inamic, căzut numai la cîţiva metri în faţa lui,
l-a omorît pe sublocotenentul Costea. Fără voie, mîna dreaptă
i se ridică în sus, ca şi cînd ar fi arătat spre cota 495. Iar ochii,

103
întredeschişi, păreau că mai păstrează în ei licărirea aceea de
optimism ş i voie bună pentru care fusese atît de în d r ăgi t de
toţi.
A cum tunurile antitanc aveau un cuvînt greu de spus şi
ele nu ne-au înşelat aşteptările. Ţevile mitralierelor subloco-
tenentului Vînătu se înroşis eră d e puzderia de gloanţe trase
asupra hitleriştilor. Văzîndu-se în tîm p in at d e un foc puternic
şi n eaşteptat, inamicul a intrat în panică . Mai mulţi hitlerişti
au încercat să r eintre în cazemata din ca re abia ieşiseră, în
vreme ce alţi cîţiva au luat-o la fugă p este deal. Atîta le-a
fost de ajuns infanteriştilor noştri. Nici măcar un singur co-
m andant de grupă sau de pluton n-a trebuit să mai comande
" La asalt !". în clipa în care primii hitlerişti au lu at-o la sănă­
toasa, fugind peste creastă, întregul lanţ de trăg ători s-a ridi-
cat ca un singur om şi alergînd după inamic, a început să
tragă din mers sau să arunce grenade. Din zeci de piepturi
a izbucnit strigătul de triumf.
" Fu g nemţii! Fug nemţii! Ura! Ura! "
O mînă de oameni, atîţi cîţi mai rămăseseră, s-au încins
în lupta corp la corp cu inamicul... Aruncînd grenade din
lo c în loc, ostaşii plutonului au pătruns în primele tranşe e
duşmane, luptînd cu baioneta sau lovind cu patul armei.
Curăţind tranşeele şi adăposturile, plutonul nostru a ajuns
în sfîrşit ş i la una din cazematele acelea care, zile la rînd, văr­
saseră zeci de mii de gloanţe asupra noastră. Aici au mai găsit
doar t r ei militari hitlerişti în viaţă. Inarmati cu pistoale-mitra-
lieră, ei au încercat să opună o ultimă re zistenţă. încă nu le
venea să creadă că ar putea ceda atît de uşor cazemata pe care
o apăra seră cu atîta înverşunare. Dar după cîteva grenade
aruncate către intrarea cazematei, aceştia s-au văzut nevoiţi
să înceteze tragerea. în aceeaşi clipă, sergenţii Sava ş i Eşeanu
au strigat cît au putut de tare :
- Mîinile sus !
Unul dintre apărători, fără a mai sta un singur moment
pe gîn du r i, şi-a pus pistolul la tîmplă şi a tras. Cel de -al doilea,
răn it gr av, zăcea cu capul pe un maldăr de t uburi goale, măr­
turie a miilor de cartuşe trase. Al treilea, cu mîinile ' ridicate
în sus, implora milă.
Patru morţi şi zece răniţi a fost tributul de sînge pe care
l-a dat plutonul al doilea în ac eastă luptă. Dar el şi-a îndepli-
nit misiunea. 'Cota 495 era pe punctul de a fi cucerită'T''',
într-adevăr, pînă la ora 16,30, companiile 1 O ş i 11 ocupau
o parte din creasta de la est de co tă . După o jumătate de o ră ,

104
subunităţile batalioanelor 3 şi 4, Regimentul 34 infanterie, au
asaltat ultimele poziţii inamice de pe înălţimea care se afla
a cum în mîinile n oastre. Pe cota cea mai înaltă a Dealului Sîn-
geo rgiu fîlfîia tricolorul. Fusese înfipt, cu tot cu pu şcă, d e către
sublocot en ent u l în rezervă Vi ctor M ă rcuş . Era, de fapt, doar o
eşarfă co nfecţio n ată la Constanţa , p e care o fiţer ul ro mân ş i-o
legase de baioneta puştii. La vederea lui, o s taş ii r om âni înain-
t ase ră ca electrizaţi spre creastă. Dar sublocot en en tul, în vîrs tă
de 21 de ani, eminent st u dent al Academiei de muzică şi artă
dram at i că din Clu j, a fos t răn it mortal, de un proiectil inam ic
care explo das e la numai cîţiva metri de el. P entru faptele sale
de vitejie a fost decorat cu ordinul " Mihai Vit eazul" 120.
In jurnalul de o peraţii al marii unităţi dobrogene se arată:
" Ata cul a decurs cu un succes desăvîrş it, după o suf i cientă
pregătir e d e artilerie ş i armament greu a Regimentului 34 in-
fa nter ie. La orel e 16,30, subunităţile din batalioanel e 3 ş i 4/
Regimentul 34 infanterie ocupaseră total po ziţia apărată de
in amic, care se retrage în dezordine către nord, părăsind lucră­
rile, iar subunităţile batalionului 2/ Regimen tul 34 infanterie
con stit u ite într-o singură companie (din lipsă de efe cti ve), sub
coman da locotenentului de rezervă Teodorescu Ioan, stăpîneau
cota 495 ş i punctele de la est de ac eastă cotă , în legătură cu
comp an ia 1 din Regimentul 40 infanter ie ." 121
Î n ă lţimil e cu cotele 495 ş i 463 erau ac um ocu pate de os-
taşii Diviziei 9 infanteri e. In timp ce colonelul Ion Botea se
gră bea să ajungă pe creastă pentru a lu a m ă su r il e - care se im-
puneau în ve de rea consol idării poziţiilor cu cer ite, a fost ch e-
m at la telefo n . Locot enent-colonelul, soviet ic Rom anov , o fiţe r
de l egătură al ge neral ulu i Trofimeriko, com an dantul Armatei
27 sovietice , i s-a adresat în gra i moldovenesc : " Dom nule colo-
n el, primiţi feli citări din p artea generalului T rofi inenko [ ... ]
pent ru fr umo sul dumneavoastră atac. "
F as ciş ti i au încercat, nu după mult timp, să reo cupe -cota
495, ca de altfel ş i cota 463. Pe la or a 17, un batalion de in fan-
terie, î nsoţit de o com pan ie de tancuri, a contraatacat cătr e
d reapta R egimentului 34 in fanterie, iar peste o jumătat e de o ră
p e întreg frontul , dar intervenţia promptă a subunită ţil or anti-
ta n c a făcut ca planul inamicului să eşueze.
Către ora 18,30 hitl eriştii au contraatacat din nou, urmă­
r ind să cadă în flancul drept al batalionului 4, comandat de
m ai orul Vasile Dumbravă. In l egătură cu această acţiune , lo-
co te n en t ul în rezervă Nicolae Iancuţi relatează: " P e cînd ne
buc uram de victorie, pe care o credeam deplină , un foc n ăpras-

105
nic de artilerie şi branduri inamice s-a dezlănţuit asupra ma-
melonului cu cota 495. Toţi cei ce ne găseam acolo am fost si-
liţi să ne adăpostim de îndată. Bucuria ne fusese de s curtă
durată. Nu peste multă vreme, în direcţia cotei 495 a pornit
un pu ternic contraatac inamic. Nici cota 463 nu a fost iertată.
Trupele noastre erau extenuate. Subunităţile fuseseră fărîmi ­
tate în marea lor majoritate. "Parte dintre ele ajunseseră cu
muniţia pe sfîrşite. În eşalonul doi al regimentului nu se mai
afla în rezervă decît compania de pionieri.
în faţa vij elio sului contraatac inamic, subunităţil e din stîn -
ga cot ei 495 s-au r etras p e o adî nci m e de aproape 300 d e m e-
tri. Situ a ţ i a nu era m ai bun ă nici la flancul no stru drept. To -
tu şi, plutonul p e care-l comandam, care se afl a p e î n ăl ţi m e a
cu cota 495, continua să reziste. R ăm ăse s e a cum cel m ai înain -
tat punct al ataculu i, Mi-am dat seam a că o în cerc u ire a plu -
tonului era iminent ă. P entru a o preveni, am or don at ca g r up a
a doua să tragă drept în ainte, gr upa întîi să asigure flancul
st îng, iar grupa a t r eia, pe cel drept. Cu gr up a a p atra am
ocupat cazem ata hitleristă, cu mi siunea s ă tragă în inamicul
care s-ar fi ivit p e creastă .
Era o s ituaţie difi cilă , da r nu de n erezolvat .
î n a cel mom en t de mare te ns iu ne, com andantul r egimen-
tulu i a in t rodus în luptă ultima subun it ate de care mai di sp u-
n ea : com pania de p ionieri. Da r ni ci atacul dat d e ea nu a p u t ut
aj uta la r estabilirea situaţie i. Inamicul era pr ea puternic şi nu
putea fi opr it. Prima linie a in fant eri ei noas-tre începuse să
ced eze ceva teren . Instalat p e cot a 495, plutonul nostru nu dă­
duse pînă atunci ni ci un pas înapoi".
În jurul orei 19,30 primise or din ul de atac com pan ia 13,
di n bat alionul 4, comandată de locoten entul în rezervă Dumi-
tru Simio nescu. Plutoanele au înaintat în formaţii subţiri, -a poi
coman dantul a dat or din u l de asalt. " Băieţii în cepuseră să se
c aţă re pe m alul rîpos - no tează el - , iar unii mai iuţi fă c e au
trepte în mal cu lop ata [ . . . ], aj unseră sus, sus ! Îi ve deam p e
fondul cer ulu i ca pe nişte spiriduşi care se mişcă , ş i, apoi di s-
p ar, mergînd înainte. . . "122 . Inamicul a ripostat din toate di-
r ecţiile ş i si m ultan cu înt r eg ul său armament, astfel că as al t ul
infanteriştilor rom âni a fost oprit. Schijele unui obuz l-au ră­
nit la picior ş i în sp ate pe comandantul companiei, D. Simio-
nescu.
În acelaşi timp, un batalion din Regimentul 40 in fan t er ie
ataca în fl ancu l dr ept. Alături de el se afla compania 2, din
R egimentul 34 in fanterie, com and ată d e loc oten en t ul în r e-

106
zerv ă Dumitru A. Costache, de profesie învăţător. Iată ce-şi
aminteşte acesta : ,,0 pînză deasă de foc ( . . . ) cădea p e no i.
Ur a, ţipete, v aiete, u n va carm de n edesc ris. Parcă văd ca acum,
un ostaş d in stîn ga m ea a fost lov it în genunchiul d rept, ( . . . )
a ţipat n efi r esc de put ernic ş i a căzut jos .. . mort. . . , un altul,
m ai sus de m in e, îş i aduna in t es tinele cu ambele mîini ş i urla
de durere. . . Cu greu am aj uns la cr easta p e care a cum o cu -
no ş team. Dar am fost respinşi cu pierderi mari" 123.
Inamicul care con t r aataca se a fo st r espins prin in ter v enţ ia
rapidă a com pan iil or de pionieri şi t r ansm isiuni. Iată ce se con-
s emnează în jurnalul de operaţii al Div iziei 9 infanter ie: " Din
cauza pierderilor m ar i în ef ective, au fost arun cate în luptă ş i
ultimele subunit ă ţi din rezerva gru p ării (compan ia p ion ieri
plus plu tonul din com pania comandă) / Regim entul 34 inf'an t e-
rie, pentru ca cel pu ţi n să se p ăstreze linia atinsă în urma ata-
cului, subunit ă ţi care în decurs de 1.12 o ră au rămas fără n ici
un ofiţer ş i subofiţer . Contraat ac ului dat de in amic, cu circa un
batali on , nu i s-a putut face f aţ ă cu r esturile de su b u n ită ţ i
care atinseseră lin ia 3-400 m cr east a topografic ă , obligîn d r e-
plier ea pe baza d e pl ecar e, fără a se putea r ealiza legătur a cu
st îng a (ba talionul 3/ Regimentul 40 in fanter ie , m ai or J antea).
Inamicul, care reuşise să intre în rî n durile noast r e, a fost r es-
pins " l Y..
În acele împrejurări . un gest er oic a săvîrşit fruntaşul
Au r el Leon ach e, din compania 132 t rans misiuni, ca re a înfi pt
p e cota 495 un d r ap el tricolor. Comandantul ac esteia, căp i t anul
Ion Eremia a rată : " D up ă luptel e ş i sac rificiile grele, in fan te r ia
Diviziei 9 C o n s tanţa cucereşte cota 495. O s ta şul se a-
fl a la cen trala postului de co m andă înaintat al div i-
zie i di n apropierea cot ei 495, Dealul Sîn georgriu , cîn d a
auzit v estea victoriei. Impins de cel m ai fi erbint e patriot ism ,
ia un d rapel tricolor ş i urcă, vi jelios panta Dealului Sîngeorg iu
unde fiecare m et r u de pămînt er a bătut de br an duri, artilerie,
aviaţie ş i gloanţe inamice de t ot felul. Ploaia torenţială de s-
fundase te r en ul ş i urcuşul trebuia să-I facă folosindu-se d e
u nghii. D upă do u ă ore de urcuş ajunge , cu hainele zdren ţuite
ş i cu m îin ile însîngerate, în vîrful cotei 495, u n de înfige dra-
pelul biruin ţe i sub och ii inamiculu i, care se afla la n umai 150
de m et r i ş i care t rage cu m it raliere şi br anduri în vitea zul os-
taş r om ân. N eînfrica t ul ostaş nu se l asă p înă nu v ede flutu-
r în d d r ap elul r omânesc şi apoi se întoarce sfîrş it de oboseală
la punctul de comandă al Diviziei 9 infanterie, unde rapor-
tează D-I u i coman da nt că înăl ţime a cotei 495 se află în m îinile

107
noastre şi tricolorul românesc filfiie în vîrful ei ". Aurel Leo-
nache a fost propus pentru decorare cu " Steau a României" 125.
După ce au primit întăriri, hitleriştii au con traatacat pen-
tru a treia oară, lovind din nou, îndeosebi în flancul drept,
unde se afla batalionul 4, comandat de maiorul Vasile Dum-
bra v ă.

In spri ji nul său au fost trimise două plutoane, puse sub

com anda căpitanului Blebea, ş eful biroului operaţii din Regi-
m en t ul 34 infanterie. S-a ajuns la crîncene lupte corp la corp,
cu ba ioneta şi grenada, terminate cu respingerea inamicului.
Cînd se credea că totul se sfîrşise cu bine, adversarul a
con traatacat în flancul drept al batalionului 4. Conducîndu-şi
s ub u nităţil e, maiorul Vasile Dumbravă s-a aruncat ş i el în vîr-
t ejul luptei. În t impul încleştării, viteazul maior a fost rănit
mo rtal.
Descriind modul cum a căzut acest ofiţer, colonelul Ale-
xandru Socol spune: ,,0 mină de aruncător face ex plozie lîngă
maiorul Dumbravă, retezîndu-i ambele picioare, în timp ce
conducea subunităţile în luptă. Îi sare în spr ijin un soldat.
Ac esta încearcă să-i dea primul ajutor. Pe cînd îl transporta,
soldatul este lovit de schije şi ucis împreună cu ofiţerul. Îm-
bărbătaţi de comandanţi , ostaşii batalionului, prin lupte crîn-
cene, au r euşit să î n f rrng ă rezistenţa inamicului, obligîndu-l să
se retragă" . " L-am găs it p e comandantul batalionului - î şi
ami nteş te ş i gen er alu l în rezervă Ion Botea -:- căzut cu m îna
în ti nsă către creastă. Chipu-i bărbătesc a rămas împietrit în
lumina unui zîmbet care părea a spu ne : " Mi-am fă cut dato-
ri a . . . !" 126
°
A fos t înmormîntat peste 1 zile, cînd au putut fi adunaţi
eroii căzuţi în bătălia p en tru cota 495. Maiorul Vasile Dum-
brav ă a fo st avansa t " post-m ortem" la gr adul de locotenent-
colon el ş i dec orat cu ordi n ul " Mih ai Viteazul", clasa a III-a 127.
În Jurnalul de operaţii al Corpului motomecanizat, la data
de 26 septembrie se consemn ează: " La or a 14 ,00, Armata 4 or-
donă ca n eapărat să se cu cerea scă cota 495, profitînd de ceaţ ă,
S- a m ontat din nou un atac pentru cucerirea cotei 495,
precedat de o pregătir e de artilerie de 10'. După o luptă la
grenadă şi baionetă, care a durat 3 ore, la ora 17,00, Gruparea
colon elu lui Botea Ioan reuş eşte să ocupe cota 495, p e care se
m enţine cu mari sacrificii, fiind con tin uu contraatacată şi sub
focul concentrărilor de branduri care produc pierderi con si-
d erabile" 128.

108
 Exprimare s uccintă. Dincolo de ea, imensele jertfe date
pentru cota cea mai înaltă d e pe D eal u l Sîngeorgiu. In înfrun-
tările care au avut loc, într-o singură zi, pentru cucerirea ei,
unităţile l uptăto are ale regimentelor 34 şi 40 infanterie au pier-
dut 70% din efective129.
Am menţionat anterior cîţiva dintre eroii Regimentului 34
infanterie care ş i-au dat viaţa pentru cucerirea cotei 495 . Cu
acelaş i curaj şi cu aceeaşi dăruire au luptat în ziua de 26 se p-
tembrie ostaşii Regimentului 40 infanterie, comandat de colo-
nelul Emanoil Iacob. Documentele păstrate în Arhiva Minist e-
rului Apărării Naţionale n e dezvălui e, în puţine cuvinte, bra-
vura lor extraordinară.
C ăpitanul in rezervă Constantin Ungureanu, născut în
1906, s-a r emarcat în întreaga acţiune pentru cucerirea cotei
495, fiind apreciat ca eroul ac esteia . " Şi-a dat obolul pentru
ţ ară cu grenada în mînă, în tranşeele in am icu lu i, în faţa b a ta-
li onului pe care-l comanda în luptă. "130
Su blocoten en t u l în rezervă Mihail Blaga, născut la 9 n o-
iem b r ie 1917, în Cîmpulung-Muscel, s- a r emarcat m ai
întîi în luptel e din 5-6 septembrie, cînd a r ezistat p e pozi ţia
p e care se afla, cu un ca lm extraordinar, ş i a contribuit la dis-
t r ugerea a 7 t ancuri in am ice, care i-au atacat compania. In
cu r sul zilei d e 26 septem b r ie a ex ecu t a t numeroase atacuri
" pli n de avînt ş i curaj" , a pătruns de trei ori în p oziţia inami-
cului, a treia o ară însă a căzut , în fruntea unităţii sale m .
Sublocotenentul în rezervă Al exandru V asilescu, condu-
cîndu-şi plutonul la atacul cotei 495 a căzut răn it. Au mai fost
răni ţi , în acelaşi atac, locotenentul în rezervă Vasile Gh elea,
sublocotenenţii în rezervă Ioan Asăn ch es cu ş i V asile Rădul es cu
(născut la 5 aprilie 1916, în Bucureşti)132.
S- au mai remarcat, în t r e alţii , căpitanul Gh eorghe Dră­
gh ici, care a rămas pe poziţia cucerit ă cu m ari jertfe umane,
în stînga companiei comandate de căpitanul Constantin Ungu-
r ean u ş i Cu numai ş as e osta şi p ă str e a ză cota 495 pînă în dimi-
neaţa zil ei următo are, cînd a primit a ju t oare 133.
Sergentul T . Ghica , năs cut în 191 G, a luptat voluntar p en-
tru elib er a rea Transilvaniei de sub o cupaţia h o rthy stă ş i h itle-
r i stă . Cornandînd un pluton de mitraliere, a p articipat la lu p -
t el e d e la Tirimia, Luca, cot el e 46 3 şi 495, "fiin d în tot timpul
un sim bol p entru ostaşi" . P entru fapt el e sa le a f ost d ecorat cu
" Virtutea m ilitară " 13" .
S ergen t u l Aghei Marcian, născut în 1921, a fost un exem -
plu viu pentru o sta şi în luptel e d e la Adămuş, la atacul cot e-

109
 lor 397 şi 432, Şeulia, Dealul Plăcintarului, Tirimia, Luca şi în
luptele pentru cota 495 135.
Caporalul Cristea Carabaş, născut în 1920, s-a remarcat în
luptele de la Otopeni, Tunari, Vidrasău, Ungheni şi pentru
cota 495. " A dat dovadă de foarte mult curaj, aducînd valo-
roase informaţii prin cercetare ş i luptă, chiar sub focul puter-
. nic al inamicului, atît ziua, cît şi noaptea"136.
Sergentul Ioan Moldovan, născut în anul 1910, s-a remar-
cat ca un excelent observator. S-a aflat în permanenţă în pri-
mele rînduri, atît în luptele de la Cucerdea, cît şi pentru cota
495, "cu un sp irit de sacrificiu legendar, . neprecupeţindu-şi
viaţa a dat dovadă, în tot timpul luptelor pentru dezrobirea
fraţilor ardeleni, de calm şi sî nge rece. A condus în m od exce-
lent ş i cu regularitate tragerile mitralierelor în situaţii foarte
grele"137.
In după-amiaza zilei de 26 septembrie au fo st reluate lup-
t ele p entru stăpînirea cotei 463. La ele participă dorobanţi din
două batalioane din Regimentul 3 "Olt" (Divizia 11 infanterie),
sprijiniţi de artileriş ti. In lupta îndîrjită cu fasciştii a căzut
la datorie sublocotenentul Eugen Botel din Regimentul 18 arti-
lerie. Ac est artilerist, animat de o fi erbinte dragost e de p atrie,
g ata să-ş i dea vi aţa p en tru lib ertatea ei , venise p e m eleagurile
mureşene de la Constanţa. In acele zile de se ptem br ie în sîn -
ge r at, s-a aflat mereu în fruntea divizionului său, care spriji-
nea atacurile dorobanţilor. In cursul încleştării d in 23 septem-
brie, în deplini n d funcţia de obser vator înaintat în linia inf'an-
teriei, a condus fo cul t u nur ilor din divizionul p e care-l co-
m anda asupr a du şmanului. Ost aş n eobosit ş i curajos, su blo cote-
n en t ul Bot el a participat, în dup ă-amiaza zil ei de 26 se ptem -
brie, la atacul pentru cota 463. Ce s-a întîmplat, aflăm din
scrisoarea ad resată, la 29 septem brie 1944, de colonelul 1. Faur,
comandantul Regimentului 18 artilerie, familiei eroului con-
stănţean: " Im;t alat cu observatorul lui pe v ersantul de sud al'
cotei, a condus focul divizionului său. A fost primul care a
pornit cu infanteria împreună la atac. Prin grindina de gloan-
ţe, prin vijelia obuzelor, sublocotenentul s-a apropiat prin sa l-
turi scurte de linia primilor trăgători, antrenîndu-şi oamenii
să-I urmeze pînă la cota 463. Abia ajuns pe obiectiv, cu lumina
bucuriei victoriei şi a datoriei împlinite în ochi, a încercat să
stab il eas că legătura telefonică Cu divizionul său. Cei doi tele-
fonişti care trebuiau să-I însoţească căzuseră in focul luptei.
Caporalul Lupşa Marin, care ducea în braţe telefonul, a fost
lovit şi el de un obuz, iar telefonul a fost făcut ţăndări. Intre

110
timp, inamicul a trecut la contraatac. Comandantul subunităţii
de infanterie, pe care o sprijinea cu foc, a căzut mortal. Fără
nici o şovăire, sublocotenentul Botel Eugen a smuls arma din
mîna unui dorobanţ căzut eroic, a luat comanda plutonului ră­
mas fără comandant şi, cu strigăte de "ura" a pornit să înfrun-
te pe inamic. După cîteva salturi, o rafală de mitralieră i-a
ciuruit abdomenul. Transportat pe :o brancardă improvizată la
postul de prim ajutor, s-a sfîrşit în seara aceleiaşi zile, la
orele 21 "138.
încă o inimă tînără a încetat să bată, pentru ca ţara să
poată trăi pe mai departe în pace, liberă şi unită. Cînd ziua de
26 septembrie se sfîrşea şi noaptea îşi lăsa larg mantia peste
creasta Dealului Sîngeorgiu, un ostaş aflat în prima tranşee
de lîngă cota 495 şi-a scos muzicuţa şi a început să cînte o
melodie veselă, ardelenească. Melodia se răspîndi deodată pre-
tutindeni, o fredonau şi celelalte subunităţi ajunse pe creas-
tă139. Se întîmpla la fel ca-n august şi septembrie 1877, în cli-
pele de linişte dintre două atacuri date pentru redutele oto-
mane, şi desigur, ca de atîtea ori de-a lungul veacurilor, în
răstimpul dintre două lupte pentru apărarea libertăţii şi a
neatîrnării pămîntului strămoşesc .
In Jurnalul de operaţii al Corpului motomecanizat, făcin­
nu-se bilanţul zilei de 26 septembrie 1944, se consemna: "Ata-
curile locale date au dus la cucerirea cotei 495. Stăpînirea cotei
este foarte problematică din cauza efectivelor foarte mici cu
c are s-a ajuns pe cotă, cu toate întăririle trimise; a concentră­
rilor de branduri la care este supusă în continuu cota; a pre-
lungirii rezistenţelor inamice pe botul de deal nord cota 495,
care ţin sub foc continuu forma de teren, a contraatacurilor
dese inamice."14.0
In timp ce comandamentul Diviziei 9 infanterie lua măsu­
rile necesare pentru consolidarea pe poziţiile cucerite, Corpul
motomecanizat îi aducea la cunoştinţă că marea unitate va fi
înlocuită în acest sector de diviziile 21 infanterie şi 8 cavalerie.
Cavaleriştii luaseră de fapt deja parte la acţiunile de pe Dealul
Sîngeorgiu. Inainte de a se efectua înlocuirea, divizia dobro-
geană a primit în dimineaţa zilei de 27 septembrie, la ora 5,15,
'or d in ul de a ataca cota 435, în legătură la dreapta cu Divizia
11 infanterie, care urma să acţioneze pentru ocuparea cotei 417.
Acţiunea a fost declanşată la ora 14,30 în condiţii extrem
de grele, deoarece ploua torenţial şi terenul era desfundat. Deşi
foarte obosiţi şi uzi pînă la piele, după pregătirea de artilerie
care a durat 10 minute, ostaşii batalionului 3 din Regimentul

111
36 infanterie, şi cei ai batalionului 2 din Regimentul 34 inîan-
terie au pornit cu elan la atac spre cota 435. Pînă înspre seară,
batalionul 3 a ajuns pe linia schimbării pe pantă a înălţimii,
unde a fost oprit de focul puternic executat de inamic cu arme
automate, branduri. şi tunuri anticar. Duşmanul a executat apoi
un contraatac as up r a flancului drept, silind batalionul să se
retragă. Focul intens al adversarului a împiedicat şi înaintarea
batalionului 2. Pînă seara, atacul ostaşilor Diviziei 9 infa n t e-
rie a progresat pînă la 200 m etri sud de cota 435.
Acţiunile unităţilor din Divizia 11 infanterie, desfăşurat e
în zona Oarbei de Mureş , le vom urmări mai încolo. Deocam-
dată m enţionăm că după succesul iniţial, realizat în după­
amiaza zil ei. de 27 septembrie, cînd s-a cucerit cota 421 ş i Dea-
lul Negrici, ele au ajuns Într-o situaţie dificilă.
In sectorul de atac al Diviziei 9 infanterie, după ce în
noaptea de 27 spre 28 se ptem brie, o parte din subunităţile Re-
gimentului 34 infanterie au fost înlocuite cu Regimentul 11
infanterie, în după-amiaza zilei de 28 septembrie, la ora 15,
atacul a fost reluat de batalionul 3 din Regimentul 36 infan-
t erie, întărit cu compania 1 din Regimentul 34 infanterie. Ac-
ţiun ea er a coordonată de colon elul Manolescu, comandantul
Re gimentului 36. .
O st aş ii români au fost întîmpinaţi de inamic cu un foc
puternic. Pînă la ora 19, ei au ajuns la 400 metri sud de cota
435, de pe acest aliniamen t fiind depăşiţi de batalion ul căpita ­
nului Mihăilescu din Regimentul 3 "Olt" Hl.
La cădere a serii, Corpul m otomecanizat se afla p e linia
n ord Ogra - nord Oarba de Mureş - circa 400 metri sud cota
435 - cota 495 - circa 700 metri sud-est cota 409 - m alul d e
sud al Mureşului, pîn ă la Cuci.
In cursul următoarelor două nopţi, regimentel e Diviziei 9
in fa n terie au fost înlocuite de cel e al e Diviziei 21 infanter ie.
Mar ea unitate, · comandată de generalul Costin Ionaş cu, s-a r e-
grupat in zona Şeulia - Cucerdea - Bord - Giuluş , ulterior
fiin d tre cută în rezerva Armatei 4 ro mâne.
Prez entînd luptele eroice ale Diviziei 9 infanterie p e Mu-
reşul mijlociu, se impune să relevăm în mod deosebit contri-
buţi a r emarcabilă a celor care au asigurat forţarea Mureşului
ş i trecerea în continuare a trupelor române ş i a muniţiei pest e
aces t curs de apă , cei care totodată i-au eva cu at pe ostaşii
răniţi - v itejii bat alionului 32 pionieri. Iată faptel e cîtor va
eroi, aş a cum sînt prezentate de către colonelul Gheorghe Vin-

112
tilescu, comandantul unităţii: " Căpitanul inrezervă Constantin
Bărb ulescu, în ca litate de comandan t de plaj ă, a da t dovadă
de mult curaj, sînge r ec e ş i spi r it de sacrificiu. Şi-a riscat viaţa
de multe ori pent ru a execu ta t r ecer ile cît mai urgent p est e
rîul Mureş . A comandat plaja de la Temut , tim p de dou ă zile
ş i do u ă nopţi, după care a coman da t plaja de la C ipău - Oar ba
de Mureş, în tot t im pu l luptelor de p e Mureş . " 142 Sublo cot e-
n entul în reze rvă Gheor ghe Hamzu a forţat în n oaptea de
16/17 septembrie 1944 Mureşul la Temut ş i "a deser vit ace astă
plajă pînă la dat a d e 24 se ptembrie a. c., dup ă care a t recut la
comanda pla jei Cip ă u-Vale ". S-a afl at la post ul său t im p d e 12
zile fără să ştie ce-i odih na. " În tot ac est t imp, zi ş i n oap te cu
ambarcaţiunea sa sub focu l pu t ernic al inam icului, a evacuat
răniţii p este Mureş şi a fă cu t împro spătare a cu muniţiuni n e-
cesare tru pe lor noastre. A dat dovadă de mult curaj ş i spirit
de sacrificiu. În tim pul se r viciu lui său au fost tre cuţi dincolo
de Mureş p est e 10.000 de ostaş i şi 1.000 de o fiţeri români care
s-au je r tfit pentru n eam ş i ţară la Oarba de Mureş ş i a eva-
cu at aproxim ativ 2.500 de răniţi la su d de rîul Mureş . " 143 Ser-
gentul Nicolae Ştef an a participat, în 16 sep t embrie, la forţa­
r ea Mureşulu i la Iernut ş i "a stat în di sp ozitiv 12 zile şi 12
no p ţi fără întrerupere, executîn d cu abnegaţi e , su b fo cul in a-
micului , treceri p en t r u ev ac u area răniţilo r ş i î m prosp ă tarea
trupe lor cu no i com batanţi. To t ti m pul a dat dov adă de curaj
ş i spirit de sacrificiu ." 14'1 Sergentul Gheorgh e Smarandache a
participat, în to t cu rsul epo peii de p e Mureş , la fo rţarea rî ului
la C ip ă u , "stîn d la postul său zi ş i n oapte, p en tru ca trecerile
să se execute în p erfe ctă ordi ne. A dat dovadă de m ul t spirit
de sacrificiu şi dragoste faţă de n eam ş i ţară. " 145 Sergent ul
Smar andache Lupu a lu at parte la forţ area Mureşului la Vidr a-
său, Temut ş i Cipău , " u n de a dat dovadă de mult curaj ş i spi-
r it d e sacrificiu. La Vidrasău a ex ecut at o in cursiune la in a-
mic pent ru a-ş i da seama ce este a colo şi a făcut r ecunoaşterile
n ecesare. " 146 Sergen tul Ni cola e Oai e a participat la forţarea
rîului Mureş la Vidrasău ş i a fost gata să-şi sac rifice vi aţa
" ar un cîn du -se în rî ul Mu reş ", p entru a-şi sa lva de la înec sub -
ordo naţii. " A dat do vadă de mult curaj ş i spirit de sacr ificiu
în to t timpul luptelor de pe Mureş . " 147
Ii am in ti m, d e as em en ea, p e transm isio ni ş ti, între ca r e ş i
p e viteazul sublocot en ent Vi ct or Stoica, desp r e care căpitanul
Ton Er emia afirmă : " S-a di stin s în luptel e de la Giuluş , V idra-
său , Vîrfu Viei, Dea lul Sîngeorgiu ca l \11 ost a ş cu curaj deose-

c. 8 - Epopeea de pe Mur e ş
113
bi t, îns ufleţit de u n pat riotism î nă lţă to r ş i de d o rin ţa arz ăto are
d e-a lupt a şi învinge p e in amic. Sin gur , n umai cu o e ch ipă de
cîţiva oa men i aleş i de el, trece n econt enit în liniile in fan ter iei,
unde repară ş i cons tru ieş te liniile telefo n ice. D eş i în trer u pt de
cel e mai multe ori de focul inamic nimicitor al br andurilor ş i
m itr ali er elor, al artilerie i ş i aviaţiei in amice, pr in pl oaia de
gloanţe îş i continuă luc rul zîm bind ş i făcîn d h a z de ploaia de
schi je car e se sparg în faţa lui. Ch iar cînd lu cr ul era terminat
rămîne în continuar e în linia 1 a in fan t er iei, n umai din dorinţa
de-a se afla printre luptători . De trei ori era să fie sfîrtecat
d e sch ijele inamice, scăpînd numai prin vr er ea providenţ ei.
Acest lu cr u nu-l impresiona de loc şi cerea mereu no i misiuni
p entru linia (de la nord d e rîul Mureş . " tr.~
"O staşii mări i " au dat un gr eu tribut de sî nge în luptel e
d in zona Sîngeorgiu - Oarba de Mureş, acoper indu -se d e glo -
ri e n epieritoare. Cucerirea cotei 495 la 26 septembrie 1944 ră­
m în e îns crisă pentru totdeauna în an ale le er oism ulu i r omânesc.
T r ibutul de sînge p e care militarii d iviziei dobrogene l-au dat
în cursul celor şapte zile ş i şapte nopţi a fost mare. P ierderile
s-au r idicat la : 24 ofiţeri mo rţi ş i 65 răniţi , 7 subofiţeri morţi
ş i 46 răni ţi ; 500 sol daţi ş i gradaţi morţi şi p este 3.600 răni ţi .
El e sînt şi mai mari pe ansamblul ar m atei r omâne care a luptat
în această zon ă în a doua j umătate a lunii septem bri e 1944.
Astfel , dintr-un d ocument de arh ivă - n e referim la r apo rtul
nr. 307.51 2, în aintat la 30 septembr ie 1944 d e către colonel ul
Dragomir comandamentului soviet ic - , aflăm că n umai în
cu rs ul săptămînii anterioare dat ei men ţionate , în lupt ele p en-
tru Deal ul Sîn georgiu armata noastră a înregistrat un num ăr
d e 6.753 morţi ş i răniţi şi 970 de disp ăruţi w',
Înfru ntîn d, în condiţii extrem de grele, un in amic feroce,
infanteriştii r omâni din Divizia 9 şi din alte m ari unităţi, care
vo r continua. luptele pentru Dealul Sîngeorgiu, au provocat la
r îndul lor pi erderi importante inam icului, dup ă cu m r ez u ltă şi
d in r aportul în to cmit după terminarea acestora. Astfel, gene-
r alul Ion Stănculescu afirmă: " Am constatat însă că acest ina-
mic a avut şi el pierderi foa rte grele d at fiind numărul mare
de căşti cu inscripţii S.S. spintecat e de glo anţe şi de obuze ră­
mase p e t eren, precum şi încă multe cadavre n eîngr op at e." 150
La pl ecarea din ac est sector de luptă , Ordinul de zi nr. 11
p e divizie, din 2 octombrie 1944, dat de gen eralul Costin 10-
naşcu, document grăitor, aducea omagiul cuvenit o staşilo r marii
unităţi dobrogene, Il r eproducem integral :

114
 "Ostaşi eroi ai Diviziei 9 infanterie,

Zilele grele şi insîngerate au venit prea repede şi tributul

vostru de sînge a fost prea mare în timpul scurt ce s-a scurs
de la 19-28 septembrie 1944.
Atacul de la Vîrful Viei (cota 477), din ziua de 17 septem-
brie 1944, asupra unui zid ce străjuieşte Mureşul, l-aţi dat cu
un av înt care a nesocotit moartea. Atacurile date la 22 sep-
tembrie 1944 şi, apoi, 26 septembrie, ca şi toate atacurile şi
con traatacurile date în celelalte zile, dincolo de Mureş pe Dea-
lul Sîngeorgiu, vor trece în legendă. A fost un zid unde s-au
mai sfărîmat şi alte divizii române şi aliate. Avîntul cu care
voi aţi înfruntat moartea ce pîndea de pe coastele înălţimii şi
de pe vîrfurile ei cu cotele 495, 463 şi apoi 409 şi 435, întrece
orice închipuire şi orice aşteptare. Atacul cotei 495, din ziua de
26 septembrie 1944, va rămîne ca exemplu. Cu piepturile voas-
tr e brave aţi vrut să spargeţi zidul de foc, dar prea mulţi au
căzut rostind cuvintele: cota 495 sau 463 ! Sînt cotele bleste-
mate, este creasta însîngerată.
Am fost lîngă voi şi v-am văzut cum aţi trecut sub foc
ucigător Mureşul, cum v-aţi agăţat pe coasta dealului printr-o
drăcească pînză de foc, cum aţi căzut fără murmur în împli-
nirea ordinelor şi a datoriei, şi cum şiruri întregi aţi revenit
trecînd prin faţa mea spre spitale, cu trupurile sfîrtecate. Am
avut momente de mîndrie pentru ostaşii mei şi momente de
strînger e de inimă cînd am văzut cum se macină cea mai fru-
moasă divizie a ţării.
N-avem dreptul încă să judecăm după rezultate, ci după
sacr ificiile voastre care au fost aşa de măreţe, iar acolo pe
coastă, prin acoperiri care n-au arătat vederii no astre tot ce
a ţi înfăptuit , s-au petrecut acte de sacrificiu şi eroism legen-
dar, ele trebuiesc cunoscute de toată lumea.
In acea încleştare a morţii, aţi luptat Cu un inamic viclean
ş i prea bine întărit şi nu v-aţi sfiit să daţi lupta f ăţişă, aţi lup-
tat cu fo cul inamicului şi cu greutăţile terenului şi ale vremii,
a ţ i luptat ş i a ţi învins cele mai mari piedici puse în calea voas-
tră . Infră ţirea între arme, între soldat, subofiţer şi ofiţer a fost
s ubl im ă , toţi s-au jertfit fără a precupeţi. Cînd se vor cunoaşte
toate faptele voastre, veţi uimi lumea.
Un fapt va rămîne însă pentru mine n epieritor, inima mea
de comandant şi camarad a rămas strînsă de durere şi î n d o l i ată
pentru to tdeauna pentru măreţele je rtfe ce aţi făcut, dar şi
înălţată că aţi făcut toate acestea gîndind şi la comandantul

115
vostru care vă p riveşte . Sacrificiile voast re vor cîntă ri gr eu în
afirmarea drepturilor neamului nostru.
Ac um, pl ecînd ge n un ch ii noştri în faţa m ormintelor şi sa -
cr ifi ciilor m ăreţe, să n e înălţăm iarăşi cu sufletele în t ă ri t e .
Bravi o staşi !
Lupt a nu s-a sfîrş it. Cei rămaş i ridicaţi- vă di n nou, strîn-
geţi iarăşi r îndurile, căci n oi zil e de fapt e m ăr e ţe n e aşteapt ă .
Inain te p en tru n eam şi ţară. Drep turile no ast r e sînt izvo-
rîte din sacrificiil e noastre! Inaint e!
Com andantul Divi ziei 9 infanterie,
Gen er al C. Ionaşcu " 151

P entru a reconstitui, cît mai complet ş i mai adevăra t ,

eroica epo pee de p e Mureş n e-am adres at m ai multor supr a-
vi e ţuitori ca r e au fă cut parte din Divizia 9 in fanterie. Inainte
dea continua, deci, prezentarea , opera ţiunilor militare d e s fă­
şu rate în zona Oarba de Mureş în ultimele zile al e lu i septem-
brie 1944, s ă cunoaştem universul de gînduri şi trăirile celo r
care au luptat cu o bravură l eg end ară p e m el eagurile s căld a t e
de Mur eş .

SUPRA VIEŢUITORI

La 16 martie 1945, pe adr esa lui Teodor Năsăudean din

Tîrgu-Mureş , str. Gheorghe' Şincai nr. 1, sosea o car te poştală .
Expedit or: comandamentul Diviziei 9 - Constan ţa . Con ţinut
su ccint : " Vă comunicăm că sublocoten ent activ Eugen N ă s ău­
dean, în cu r sul crîncenelor lupte care au avut loc în Ardeal, în
t im pul cărora s-a comportat admirabil, a fost dat dispărut la
data de 26 septembrie 1944. Binevoiţi a cuno aş te că d e-înd a tă
ce situ aţia eroului se va clarifica vă vom comunica".
Mai t îr ziu, în ziarul " Glasu l Armatei" n r. 96 din 24 apri-
lie 1955, apărea un articol în care generalul-mai or în rezervă
Ion Batea, com andant ul Regim entului 34 in fanterie, re latî n d
despre luptel e pent ru cucer irea cotei 495 de pe Deal ul Sîngeor-
gi u de la Oarba de Mureş, sublin ia: " D upă o luptă aprigă , corp
la cor p, si tuaţia a fost restab il i t ă ş i la dreapta ş i la stînga. In
fruntea gr upei sale de comandă, maiorul Vasil e Dumbravă a
c ăzut vitej eşte în lupta cu grenada.
Bătălia a du r at pînă n oaptea , tî r ziu . In apriga încleşta r e
cu . S .S . -işti i , de p e Dealul Sîngeorgiu, printre cei car e au că-

116
zut eroic, la datorie, se aflau sublocotenentul Cipu Stere, sub-
locotenen tul Năsăudean Eugen , serg enţii Vasile Oancea ş i Ni-
colae Miro n , caporal Mihuţ ă Ştefan, fruntaşul F ătu Io an , sol-
datul N egruţ Onest".
. . . Batem la uşa casei Cu nr. 31 de p e st r ada Ştefan cel
Mare din Tîrgu-Mureş . Ne întîmpină .. . Eugen N ă s ăudean, li-
cen ţi at în drept, avocat în Colegiul de asistenţă juridică . De-
rută uşor sesizabilă . " Nu vă uitaţi aşa! Eu sînt Eugen N ă s ău­
dean în carne şi oase. Trăiesc şi sînt bine." Nu întrebăm, nu
ne întreabă. Incet-încet, parcurge un drum r etrosp ectiv. Un
d ru m dureros al aducerilor aminte:
" Am urmat lic eul din Blaj , după care am fost admis la
Şcoala militară de o fiţeri ac tivi de in fanterie, din iulie 1941
pînă în iulie 1943 , cîn d am fost î nălţ at la gradul de sublocot e-
ne n t, f iin d r ep artizat la Regimentul 34 infanterie din Divizia 9
Co n sta nţa . Am făcut parte din batalionul 4, compania a 3-0..
Comandant de r egiment l-am avut pe colonelul Ion Botea, iar
de companie pe căpitanul Ghimpeteanu Ioan. Comandantul Di -
viz ie i 9 C onst anţa a fost generalul Şteflea, apoi Costin Ionaşcu.
Cu aceeaşi unitate am participat, în to amna anului 1944 , la
luptele p entru elibe rar ea scumpului nostru Ardeal. La înce-
putul lunii septembrie 1944 am d ebarcat din t r en în localitatea
Co p ş a M i c ă, după care am m ă r ş ăluit cir ca 15 km pînă p e ali-
niamentul l ocalit ă tilor ; Tîrnăveni , Corneşti , Adămuş , Cr ăi e şti,
Ş eulia. In dispozitivul de lup tă am 'i n t r at în com una Vidrasău,
unde comandant ul companiei a 3-a f iin d r ănit , am pr elu at eu
com anda. Pînă atu nci am avut funcţia de com anda nt de plu -
ton , fiind coleg cu su bloco tenent ul Vangh el e Bartolom eu , plu-
ton ier Gh eor gh e Seimeneanu, plutonier T .R. Gheorghe P opa,
sergen t ul m a jor T .R. Mir cea P anait escu.
Aşadar, pr elu înd com anda compani ei a 3-0. din Regimen-
tul 34 in fa n terie Constanta, în ti mp ce n e găseam p e linia 1 la
Vidras ă u , în jurul dat ei de 20 septe m brie 1944, în urma u nui
ordi n , cu în t r eg di spozitivul de luptă n e- am d eplasat în loc a-
litatea Cipău - Iernut, unde am trecut Mureşul prin locul
unde azi este o staţie de pompare a apei, la ultimul cot al şo ­
sele i, n u departe de int ers ecţia Iernut - Tîrnăven i. Az i, în
acel loc se află un gr up de case. In zile le urm ăto are am par-
ticip at cu în t reg batalionu l 4 din R egimentul 34 inf'an terie. :
Divizia 9 Con stan ţa , la în cleştarea p e viaţă ş i pe moarte ce a
avu t loc ai ci, p e r îul lVIureş, în localităţile Ogra, Cip ău , Oarba
de Mureş, Iernut, cotele 495 ş i 463, De alul Com enzii, Bulg ă rel
şi D ealul Oarbei d e Mureş , unde, la u ltim ul atac la baionetă

117
am ocupat cota 495 de la nord de Cipău. Era în ziua de 26 sep-
tembrie 1944 cînd mă aflam lîngă comandantul nostru de ba-
talion, maior Vasile Dumbrav ă , cu sergentul maj or T.R. Mir-
cea Panaitescu, împreună cu cîţiva soldaţi de tăria unei grupe
de puşcaşi din întreg batalionul no stru din Regimentul 34 in-
fanterie Constanţa, cîţi mai supravieţuiseră atacului început în
zorii zilei ş i continuat pînă după-amiază . In ac est atac am fost
rănit la ambele p icioare ş i la cap. .
Neşterse păstrez amintirile despre campania din Ardeal,
cum îi ziceam noi, ş i, în special, despre forţarea rîului Mures,
al cărui punct strategic ş i tactic din punct de vedere militar ,
din drept ul localităţii Iernut - Oarba d e Mures, îl po ate se -
siza, cu uşurinţă şi astăzi , orice trecător pe şo seau a E-1 5
Tîrgu-Mureş - Cluj. Stăteam în groapa plină cu noroi, aproa-
pe n emişcaţi, fi e în în t uner icul nopţii, fi e la lumina străluci ­
to are a so arelu i de toamnă, p entru a nu fi rep eraţi de in amic,
în fumul groaznic al ex ploziilor, al bombelor de artileri e ş i
av i aţi e, în r ăp ăitul mitralierelor. To ate ac estea le p ăstrăm in
am inti re doar noi, care am trăit ac ele clipe. Ca transilvăne an
care am făcut parte dintr-o unitate militară dobrog ean ă cu
care am luptat aici, pe Mureş , aş avea multe de spus desp r e
ac ei oamen i minun aţi care nu au precupeţit n imic, nici ch im"
viaţa ş i puterile lor pentru întregirea scumpei noastre Rom ânii
înjunghi ate de pumnalul lui Hitler ş i Mussolini prin od iosu l
Dictat de la 30 august 1940, d e la hotelul de tristă amintir e
pentru n oi, hotelul " Belv edere" din capitala Austriei. Imi apar
în minte acei do brogeni cu care am pl ecat de p e m alul P ent u-
lui Euxin ş i am ajuns pînă lîn gă Praga, so l da ţ i ş i ofiţe ri, fir i
blînde şi liniştite, as cultători , buni execut an t i ş i de o rară m o-
destie, avi n d och ii plini de nost algia nesf'î r ş i telo r înt inder i de
ape ale M ării Negre. Mul ţi au murit luptînd aici, la noi pc
Mures, ad u cînd, prin jertfa lor, în că o dovadă a un it ăţii ş i f r ă ­
tiei n eamului rom ânes c.
Copil, mi-am p etrecut zile le fer icite în comuna Iernut -
Oarba de Mureş . Imi aduc aminte ş i acum ai ev ea, ce bucurie
de copi l aveam cînd treceam cu . podul plutitor de pe o p ar te
pe ce alaltă a Mur eşului . Priveam apa liniş tită, curgînd lin la
vale. De multe ori îmi aruncam privirea mai departe, ş i din-
colo de malul drept ză ream sa t ul Lechint a de Mur eş. Mi-a fo st
ca ai ci, p e locurile copilări ei, să lupt p entru Ardeal, în lu na
septembrie 1944 , contra trupelor hitlerist e şi horthyste. Aveam
doar 20 d e ani ş i veneam, împreună cu Reg imentul 34 infan-
terie din Divizia 9 Constanţa , în uniformă de ofi ţer, să-mi

118
apăr satul, ţara şi glia străbună. Mai ales cînd ne uitam pe
hartă p entru recunoaştere, le spuneam comandanţilor şi ca-
marazilor mei de arme despre anii copilăriei mele pe aceste
locuri, cum se numesc dealurile de la Oarb a de Mureş şi Ier-
nut, ce sate sînt în lungul rîului. Mureş .
Ne aflam adunaţi la tulpina unei sălcii mari de pe malul
stîng al Mureşului. In am icul era sus, pe creas ta dealului Bul-
gărel şi Oarba de Mureş . Îl văd ş i azi p e sublocotenentul Van -
gh ele Bartolomeu, grecul sim p at ic c ăruia-i ziceam " Coco ", li-
pit de m alul Mureşului cu ostaşii lîngă el. Lîngă mine stătea
slt . Gheorghe Seimeneanu, plt. Gheorghe Popa, împreună cu
în treag a com p an ie. Cu nişte bărci improvizate am t r ecu t pe
malul drep t al Mureşului , în d irecţia cotei 49 5. Hitl eriştii de p e
creastă n e-au simţit ş i au împroşcat p est e noi foc ucigător.
Ne-am adăp ostit su b buza unei terase de pămînt. Eram la nu-
mai 200 de metri de fasci şti. Voi încerca, în măsura în care
cunosc locurile, să descriu, cît mai exact, cîmpul de luptă al
unită ţii din care făce am parte în se ptembrie 1944.
Pante, line la în cepu t, cîteva sut e de m et r i. Apoi, tot mai
abrupte, pînă la cot a fin ală 495. Mureşul are aici o adîncime
de 5 m etri ş i maluri mai mult abrupte ş i erodate. Cota 495 se
termină brusc, într-o p răpastie de circa 300 m. Apoi, mai
înspre satul Oa rba d e Mureş , cot a 463. Fasciştii av eau artilerie
g r ea peste deal, în zon a comunei Lechin ţa de Mureş. Arma-
m entul uşor, t unuri, mit raliere, branduri etc., erau plasate în
p antă, în ca zemat e ş i tranş ee puternic întărite cu grinzi.
Compania a 3-a din batalionul 4, R egimentul 34 infan-
terie Constanţa, ave a m isiu n ea de a ataca p e direcţia cotei
495, u n de, de fa pt, era ş i d irec ţia lovit u r ii principale a Di vi-
zie i 9 Constanţa. Am dat m ai m ulte at acur i cu com p an ia a 3-a
desfăşurată , în lanţ, p e un fr on t larg de circa 300 de metri. Nu
ne-a m p ut u t apropia de cota 495. Am depus u n efo r t supra-
om en esc. Pierderile în oa meni er au mari. Ajutorul dat din eş a­
lonul 2, de dincolo de Mures, consta în trageri cu tunurile şi
br andurile, dar fără efe ct, din cauza terenului care favo riza
inamicul de p e creastă. T imp de două săptămîni am tot dat
atac după atac, de multe ori ajungînd pînă aproape de cota 495,.
de unde eram din nou contraatacaţi ş i respinşi pînă către rîul
Mureş.
i n zil el e şi nopţile de se ptem br ie, în car e atacam, au înce-
put ploile r eci de toamnă. Norii joşi învăluiau întregul deal de
la Oarba d e Mureş . Soldaţii ş i ofiţerii erau plini de noroi, u zi,
flămînzi, lovi ţi de gloanţe şi explozii. Sutele de soldaţi ş i of i-

119
 ţeri răniţi , cu greu puteau fi ridicaţi de brancardieri. De morţi
nu mai avea nimeni timp şi erau lăsaţi să stea acolo unde au
murit. Postul de co mandă al companiei îl aveam amplasat su b
terasa rîului Mureş, în dreptul cătunului Sfîntu Gheorghe, un-
de am săpat o groapă destul de mare. În dreapta m ea se afla
plutonul comandat de sublocotenentul Seimeneanu Gh eorghe,
în spatele companiei mele era plutonul comandat de plt. T.R.
Gheorghe Popa. Amîndoi în viaţa civilă au fost învăţători în
comune d e lîngă , Medgidia. Seimeneanu er a de statură mijlo-
cie, bine legat şi îndesat. Gheorghe Popa era înalt, slab, deşi­
rat, cu ochii negri pătrunzători ş i cu o mustaţă neagră, tăiată
sc urt.
În jurul nostru pămîntul era scormonit, din metru în me-
tru, de proiectilele tunurilor şi gloanţelor du şmane . Focul ina-
micului se înteţea parcă atunci cînd ştia că vin bucătarii cu
găleţile de mîncare pe linia 1. Cînd începea tragerea inami-
cului, zgomotul era aşa de mare că nu te mai puteai auzi nici
de la un metru. Numai rachetele trase ne mai aduceau ş ti r i de
la comandanţi. Şi tot atunci apăreau ş i avioanele h itleriste
năpustindu-se p este noi, v ărsînd bombe mari ş i mici, saci cu
grenade. Mulţi au răma s morţi într e linii. Într-o zi am văzut
patru soldaţi care duceau într-o foaie de cort pe pluton ierul T.R.
Gheorghe Popa, comandantul lor de pluton. Un picior îi er a
rupt de o schij ă de brand tras de pe Dealul Bulgărel. Din foaia
de cort, sîn gele curgea ca un pîrîu. A fost dus sp r e rîul Mureş ,
unde aveam punctul nostru sanitar. Tare aş vrea să ş ti u dacă
a s căp at cu viaţă ş i dacă m ai trăi eşte ş i azi. În ziua următoare
a m atacat din nou, însă tot cu mari sa cr ifi cii ş i fără succes, din
c auză că inamicul avea instalat armament pe toate vîrfurile de
deal ş i trăg ea în se cer are. Într-o noapte aud un strigăt sfîşie­
tor în dreapta m ea. Era, cred , 25 se ptem br ie 1944 , spre ora 24,
ş i o voce o menească parcă străbătea toată valea Mur eşulu i :
" M-au orbit, fraţilo r, nu m ai văd n imic, ajuta ţi-mă!" Era bie-
t ul Seimen eanu, comandantul de pluton. După a cest strigăt a
urm at un nou val d e proiectile de branduri, apoi un strigăt
prelung d e moarte. A doua zi, l-au cules ş i p e el din faţa pozi-
ţi e i, într-o foaie de cort, tot străpuns de gloanţe ş i schije. L-am
a şezat în stiva de morţi alături de încă 150 de sold aţi , gradati ,
s ubofiţeri ş i ofiţeri care căzuseră la datorie sub drapel, în a cea
noapte. Ploaia rece şi măruntă continua să cadă peste noi toţi,
pe ste vii ş i morţi. Aşteptam cu înfrigurare ziua următoare,
în trebî nd u -n e : oare cui îi va veni rîndul să moară? Mergeam
d in tr-o groapă în alta şi vedeam cum sol d aţii îşi bandaj au r ă-

120
nile pe întuneric. Ba unii dintre ei îşi curăţau ţevile puştilor
de pămînt, iar alţii încercau să înşele somnul.
Era o noapte întunecoasă, trecut de miezul nopţii, cînd
hitleriştii au început din nou să ne macine cu artileria şi bran-
durile. Vuietul exploziilor a durat o jumătate de oră. La un
moment dat, în dreapta mea aud un strigăt care mi se adresa
mie, în mod cu totul prietenesc : "J enic ă ă ă, măi J enică, vino
repede că sînt rănit". După care a urmat un geamăt lung de
suferinţă . .
Era bunul meu prieten, sublocotenentul Vanghele Barto-
lomeu, care-şi ţinea braţul complet sfîrtecat la piept, iar din
burtă îi curgea sîngele şiroaie. Soldaţii din plutonul lui l-au
luat pe braţe şi au fugit cu el spre Mureş, pentru a-i da primul
ajutor. M-am dus şi eu o bucată de drum cu soldaţii. Ţinea
ochii închişi şi sîngera peste tot. Am încercat să-i vorbesc, dar
răspunsul întîrzia să-mi vină. M-am oprit cu inima zdrobită
de durere. Luîndu-mi rămas bun, un nod mi s-a pus în gît ş i
am vărsat o lacrimă. După război l-am întîlnit şi nu-mi venea
să-mi cr ed ochilor că a scăpat Cu viaţă. Era la cinci ani după
război şi venise să mai vadă o dată cota 495, dealurile de -la
Oarba de Mureş ş i locul unde a fost rănit în luptele pentru
eliber ar ea Transilvaniei. În cimitirul de la Oarba de Mures,
printre miile de eroi români, se află şi camarazii noştri din
Regimentul 34 infanterie d in Divizia 9 Constanţa : maior Va-
sile Dumbravă, sublocotenent Cipu Stere, sergenţii Vasile Oan-
cea şi Miron Nicolae, caporal Mihuţa Ştefan, fruntaş Ioan Fătu,
soldat Nea gu Constantin şi mulţi alţii necunoscuţi de noi şi de
lume.
26 septembrie 1944. Lumina zilei parcă v en ea cu mult mai
încet ca de obicei. Totul era învăluit într-o ceaţă densă. P loaia
con tin ua să cadă mărunt -m ărunt şi r ece-rece p este noi în gro-
p ile pline de noroi şi apă. Stăteam de vorbă , în groapa noastră,
cu se rgentu l major T.R. Mircea Panaitescu. Din toată compania
noastr ă am rămas eu cu el şi cîţiva soldaţi. De la b ătalion am
primit oameni cu care am organizat două plutoane. Cu paşi
rar i s-a apropiat de noi maiorul Vasile Dumbravă, comandan-
tul de batalion, om de statură m ijlocie, bine legat, cu faţa
blîndă ş i zîrnbitoa r e. Ne privea ş i se mira că numai atîţia au
m ai rămas în viaţă. Am stat de vorbă ş i ne-a explicat noul plan
d e at a c: " Toat e unităţile, care formăm capul de pod peste
Mur eş , vom ataca din nou cota 495, urmînd ca batalionul 4 să
se împartă, o parte în invăluire ş i o parte s ă atacăm inami-
cul, front al ". Mii de trăznete au început să fulgere dinspre Cu-

121
cerdea ş i Şeulia de Mureş, învăluind cota 495 în explozii de
fum . Pămîntul se cutremura sub noi. Deasu pr a noastră fierbea
cerul care nu mai era nici senin ş i nici albastru. --
- Rămîn e ţi a ici , domnule maior, i-am spu s comandantu- .
lui nost ru de batalion. Instala ţi aici postul de comandă . Să
put em ţine l egătura cu dumneavoastră .
- Nu, Năsăudene! - rosti cu glasul lui .potolit ş i blînd.
Mergem în ain t e cu toţii!
Şi am pornit în frun te cu bravul nostru comandant de
batalion, maiorul Vasile Dumbravă, urmat de sergent-majo r
T .R. Panaitescu, apoi eu ş i neînfricaţii dobrogeni. Mitralierele
au început s ă ţ ăc ăne . Pistoalele-mitralieră pîrîiau mărunt. Sol-
daţii trăgeau din m ers, cu baioneta pusă la armă. Am po r-
nit la atac într-un iureş care nu se poate d escrie. în strigăte
de URAAAA, URAAA ne-am năpustit către cota 495, inv ălu­
ind-o prin d r eapt a. Hitler iş tii au încercat să n e oprească cu
tot felul de foc, însă cînd au văzut că nu ne e frică de moarte,
i-a pătruns groaza. Pînă să se dumirească am şi ajuns în tran -
ş eea lor. Ne-am aruncat de-a valma, pest e ei în adăposturile
lor. Nu mai d u ceam lupta la baionetă, ci cu pumnii ş i cu patul
armei loveam care p e unde apucam. O parte din ei au luat-o
la fugă către pădurea din marginea satului Le ch in ţa de Mureş .
Mă aflam p e cota 495 ş i priveam în vale de unde pornisem la
atac. Se apropia apusu l soarelu i. Curînd însă am fost contra-
at a c aţ i de către f as ciş tii din dire cţia pădurii d inspre Lechin ţa .
Au apă rut huruind ş i t ancuri hitleriste ş i ho rthyste. Ai no ş tr i
erau un batalion , iar inamicul contraataca cu circa un r egiment
şi tancuri. Er am doar o mînă de oam en i în fr unte cu coman-
dantul n ost ru, maiorul Vasil e Dumbravă, avînd ca armament
n umai p uş til e şi cîteva grenade de mînă. N-am ap u cat să n e
r et r agem nici u n pas. Maiorul Va sile Dumbravă era plin de
sînge, răni t de sch ije la ambele picioare ş i la cap. Sergent ul
m ajor T.R P anaitescu si ngera ş i el. Un grup de circa 20 de
h itleriş ti se năpusti asupra no astră, aruncînd, în acelaşi timp,
gr en ade. So ldaţii no ştri, puţini la număr, rămaşi în via ţă , lup-
tau cu în dî rj ir e. Mul ţi er au la pămînt, fie morţi, fi e răniţi .
Eram al ături d e maiorul Vasile Dumbravă, care a fost rănit
m ortal. înainte de a muri a spus doar atît: " Luptaţi, dragii
m ei camarazi, p en t ru a ne eli be r a fraţii !" şi s-a p răbuş it peste
mine. îş i mişca buzele încontinuu, de parcă ar- fi vrut săvmai
spună ceva, dar m oar t ea nu i-a mai dat răg az . în stînga m ea,
la un pas, serg. major T.R. Mircea P an ai tescu plîngea. Plîn-
geam to ţi cîţi am mai rămas în viaţă : eu şi încă doi s oldaţi din

122
tot plutonul pe care-l comandasem. Poat e că er au primele
la crimi vărs at e pentru mi il e de ero i de la Oarba de Mu reş,
cota 495. Au urmat la crimile mamelor, ale su rorilo r, ale so-
ţiilo r ş i cop iilor celor căzuţi aici, pe Mureş , p entru ca noi azi să
trăi m lib eri şi f eri ciţ i. Aş dori să se ştie că sînt în viaţă, că
sînt bine ş i sănăto s ş i, din cînd în cîn d, mă m ai d u c ş i privesc
apa Mureşul ui, cota 495, deal ur ile Comenzii, B u lg ă r el ş i Oarba
de M ureş, unde au căzut atît d e mul ţi dintre ca marazii m ei
dragi în lu pta p entru eli berarea T r ansilvaniei. Slavă veş n i că
ac estor eroi cunoscuţi şi necunoscuţi ! " 15~
Din Divizia 9 infanterie au fă cu t p arte ş i ost aş i de n aţio­
nalitat e turcă , or igin ar i din Dobroge a, reint egrat ă în urma ră z­
boiului din 1877 în trupul ţări i. Istoria a făcut ca dup ă aproape
trei sfertu r i de veac de la războ iul de independenţă , r om âni ş i
t urci să lupte ş i să-şi d ea vi a ţa î mpreună a ici , pe m eleagur ile
mure ş ene , pentru alungarea cotropitorilor f a sci ş ti, î n f ră ţin du - se
p entru totdeauna în ţărîn a a cel eiaşi patrii. Alţii au răma s în
vi aţă, a ducînd mărturie cu trupul lor care poartă urmel e schi -
je lor duşman e şi cu vorba fără ocolişuri , despre crincen el e
lupte.
Mustata 1. Bol at, d in Agigea, a făcut p arte din plutonul 3,
com p ania 7, batalionul 4, Reg imentul 34; infant eri e. Cap or al
pe atunci, a v en it cu în treg r egimentul com andat de colon elul
Ion Bot ea în Transil vania. A debar cat la Cetat ea de Baltă şi
a p articipat la pr imel e lupte pe t eritoriul trans ilvan, p în ă la
r esp ing erea h itleri ş til o r ş i horth yştilor dincolo de · Mu re ş . Mus -
tafa 1. Bolat relatează : "Pe Mures am stat cam trei săptămîni,
p î n ă pr in 29 septem br ie 1944, ti m p în car e am pornit de n e-
num ăr a t e or i la at a c pen t ru cucerirea cotelor 495 ş i 463. Tru-
pel e h itleriste aveau o po zi ţie favorab ilă p e creas tă , nu ca noi,
jos, la pi cior ul p ant ei bl est emat e a Deal ulu i Sîngeorgiu ! Co-
m andantul m eu de bat al ion , m aiorul Vas ile Dumbrava di n
com un a Schi rieiu, jud et ul B acău , a muri t du pă u n atac
în apropi erea cotei 495. Ca el au murit su te d e o staş i din bata-
lionul nostru. Eu am scăp at . Er a însă jal e să -ţi v ezi mo rţ i co-
m an danţii iub iţi ş i cama ra zii dragi cu care luni de- a rîndul a i
î mpărţit bucuriile şi mai ales necazurile vi e ţii de ostaş . Mure-
sul era roşu de sî ng ele camarazilor m ei lov i ţi de gl oanţele
du şm an e chiar în mijlocul rîului, pe cînd treceau cu b ărcil e
improvizate ş i cu cele pneumatice. In t impul at aculu i, cînd
m ă uitam în jurul m eu nu v ed eam decît fum , p ămînt udat cu
sînge, o staşi morţi ş i răniţi ca re plîngeau, în jurau inamicul de
p e creastă , strigau după ajutor san itar . Soldaţi şi ofi ţeri, ne

123
imb ărbătam unii pe alţii. Eu cred că în luptele de la Oarba de
Mureş au căzut luptînd, cu mult mai mult de 11.000 de soldaţi,
gradaţi şi ofiţeri români. Şi un număr tot atît de mare de ră­
niţi. Şi eu am fost rănit la mîna dreaptă ş i la spate de un
proiectil de brand, la un atac dat în ziua de 25 septembrie, pe
la ora 15, aproape de cota 495. La punctul sanitar, aflat într-o
casă pe malul stîng al Mureşului, la Iernut, doctorii mi-au scos
din corp mai multe schije: Două nu au putut să mi le scoată:
una din mîna dreaptă, la capătul degetului mare, alta din spa-
te, pe care le am şi acum în corp. La punctul sanitar am stat
numai 24 de ore, după care am reluat lupta cu toate că aveam
mîna dreaptă umflată şi mă durea capul de nu mai vedeam.
Prin ziua de 26 septembrie am cucerit, cu mari jertfe, cota 495.
Precizez că în luptele de la Oarba de Mureş, din luna septem-
brie 1944, din compania 7, din care am făcut parte, am mai
rămas în viaţă numai patru camarazi. Ceilalţi au murit toţi,
jertfindu-se, Impreună cu mine au mai luptat aici consătenii
mei Boldean Mitriţa şi Tofic Fezula, care era artilerist. Amîn-
doi trăiesc. " Lj3
La Agigea l-am întîlnit pe Boldean Mitriţa, originar din
satul Marginea (azi Războieni), judeţul Neamţ, care în timpul
războiului a făcut parte din compania 4 mitraliere, din Regi-
mentul 36 infanterie de la Cernavodă. Interlocutorul nostru îşi
aminteşte: "Am debarcat la Copşa Mică. Am plecat apoi, toată
unitatea, în coloană de marş, pînă la Cucerdea şi de aici la
Mureş. Toţi soldaţii şi o fiţerii batalionului 3, comandat de că­
pitanul Mihai Răchiţeanu, am trecut Mureşul cu bărci d in cau-
ciuc şi am ocupat o pozitie de plecare la atac pe malul drept al
apei, la cîteva sute de metri, sub Dealul Sîngeorgiului.
Armata română era cu totul dezavantajată. Avea în faţă
un obstacol natural, rîul Mures, apoi terenul în pantă, greu de
urcat prin mers tîrîş. Armamentul greu nu putea fi nici el
urcat, ca să ne sprijine p e noi, infanteriştii. Cînd ne apropiam
de po ziţia lui, inamicul ne secera cu tot felul de arme. Zilnic,
cînd dădeam atacul cădeau din Regimentul 36 infanterie cîte
300-400 de morţi , care rămîneau presăraţi pe tot cîmpul de
luptă, între rîul Mureş ş i creasta Dealului Sîngeorgiu. Am lup-
tat timp d e trei săptămîni pe linia întîi. Morţii noştri zăceau
cu săptămînile pe cîmpul de luptă. Cînd dădeam un nou atac
trebuia să sărim peste ei, să-i ocolim tîrîş, ori să mergem
în zig-zag. Toţi erau umflaţi la burtă. In timpul luptelor pe
care le-am dat la Oarba de Mureş în septembrie 1944, am avut
comandant de grupă pe sergentul Vasile Oancea din satul Mi-

124
litari, j udeţul Ilfov, car e a şi murit în toiul luptelor p en t ru
cota 495. Tot a colo şi-a dat viaţa soldatul Ion Bog ăţianu din
comuna B ăneasa, j u deţu l Co ns tanţa . Am mai luptat îm preună
cu soldatul Dumit ru Ş erban şi cu mulţi alţii. Eu am fost grav
rănit la 15 decembr ie 1944 în luptel e de pe t eritoriul Unga-
ri ei. Am primit t rei decoraţii m ilitar e. " 15'1
Din R egimen tul 36 in fanterie a făcut par te ş i Vasile Si-
m ilea, originar din comuna 30 Decembrie 1947, din aprop ierea
oraşului B ucureşti, de profesie maistru fi lator, în pr ezen t pen-
sionar. Tatăl cu noscutei cîntăreţe de muzi că uş o ară Angela
Similea era în timpul războiului sanitar, cu gradul de sergent,
în compania 12 di n batalionul 3. A venit la Oarba de Mureş
de p e malul Mării N egre, unde unitatea lui a dezar mat m ili -
tari nemţi. În scrisoarea sa di n 27 aprilie 1983 , Vasile Similea
arată : " De la Copşa Mică pînă în Ceh oslova cia, în Munţii Ta -
t r a Mică, am rămas fără m edic la bat al ion ul 3. În această pe-
r io adă foarte în delungată, ş i anume din _pr im a d e c a dă a lunii
se ptembrie ş i pîn ă la 24 decembrie 1944, nu ni s-a r ep arti zat
un alt medic la batalionul 3 ş i am răma s eu cu toată răspun ­
derea serviciului medical-sa nitar p e batalion. Bineîn ţeles, pe
fie care companie se aflau sa ni tari ş i brancardieri p en t r u trans-
portul răni ţilor din cadrul unităţii.
În afară de sar cin ile pe care le aveam, mai răspundeam
de un conductor de la c ăruta de medicamente p entru batalion ,
de trei conductori la trei cărucioare " Mest r ovici", p en t r u t rans-
portarea răniţilo r, şi de p at ru brancardieri p e care îi aveam. "
Fostul combatan t afirmă că n ici nu şti e cu ce să înceapă r el a-
tarea desp r e dr amaticele lupt e de la Oarba de Mureş , unde
Di vi zia 9 in fan t erie a ocupat p o ziţia p e care m ai în aint e s-au
afl at subu ni tăţi al e Regimen tului 3 "O lt" . " D up ă ocuparea po-
ziţiei de către Divizia 9, în interval ul amintit mai sus (de 48
de ore - n .n .) M ureşu l se sc urgea la vale cu ostaş i înecaţi din
Regimentul 3 " Olt" . Am stat pe poziţii la Oarba de Mureş o
p erioadă de circa 15 zile [ ... ] Şi ai ci am avut foarte m ulte
pierderi de vie ţi omeneşti. P r in atacuri impuse de armatele
ro mâne, inamicul a fo st obligat să p ărăs ea s că Oarba d e Mu-
reş . " 1:;:; Vasile Similea va lup ta pî nă în Cehoslova cia, fiind ră­
nit în munţii Tatra. P ent ru activitatea d esfăşurată ca sanitar
p e fro ntul antifascist i s-au conferit mai m u lte m ed alii.
Serge ntul-major în rezervă Nicolae Marin, originar din
Caliacra, do miciliat în Bu cureşti , a participat la luptel e de la
Oarba de Mur es, în ca d r ul ba talionu lu i 2 din R egimentul 40 in -
fan terie . El n e relatează că, după ce a d ebar cat cu u ni tatea sa

125
la Copşa Mică, a mers pînă la Tîrnăveni. La 15 septembrie se
afla deja pe malul stîng al Mureşului. "Era în ziua de 18 sep-
tembrie, pe la miezul nopţii, cînd unitatea din care făceam
parte, care dăduse mai multe atacuri de zi ş i de noapte şi par-
ticipase la luptele p entru curăţirea teritoriului p e malul stîng
al lVIureşului, în zona cuprinsă între Ungheni - Vidrasău -
Cerghid, a p rimit ordin să se deplaseze urgent Cu tot efectivul
ş i să ajungă, prin ocolire, în ziua următoare în fîşia de ofensivă
a t r u p elor noastre din zona Cucerdea - Cipău - Iernut -
Oarba de Mureş. In aceste localităţi erau dej a mari unităţi ro-
mâneşti decimate în timpul luptelor pentru alungarea Iasciş­
tilor spre vest şi eliberarea pămîntului României in vad at de
agresori.
In marşul pe care unitatea no astră îl executa, am trecut
prin acelaş i peisaj trist şi dezolant, lăsat de trupele fascisto-
horthyste: case ruinate, mame strîngîndu-şi pruncii la sîn,
copii, femei şi bătrîni plîngînd, stoguri de grîu ş i garduri arse
ş i căzute la pămînt.
În cursul nopţii de 20/21 septembrie 1944, au trecut nu-
mai două companii din batalionul nostru pe malul drept al
Mur eşului, Era dimineaţă şi ceaţa p arcă se . mai ridicase de la
pămînt, aşa că celelalte două companii nu au mai putut t r ece
apa Mureşului, din cauza bombardamentelor foarte intense
executate de inamicul de pe Dealul Sîngeorgiu, cotele 495, 463,
de pe Dealul Comenzii şi Bulgărel. Căpitanul nostru, Alrnă­
ş anu, luase comanda celor două companii trecute peste Mureş,
dar n u avea nici o legătură telefonică cu punctul de comandă
al Regimentului 40 infanterie, rămas pe malul stîng al apei şi
despărţit de un foc puternic, de barajul artileriei şi armelor
automate hitleriste şi horthyste. Aviaţia fascistă era şi ea
foarte activă şi bombarda fiecare metru de pămînt în zona
Dealului Sîngeorgiu. Pe atunci eram caporal, comandantul unei
g r u pe de puşcaşi infanterişti din Dobrogea. Am primit or d in
ca împreună cu încă do i camarazi, caporalul Al exa Vartolomei
ş i fruntaşul Ioan T. Dumitru, să t recem Mureşul , cu orice pre ţ ,
ş i să restabilim legătura telefoni că cu căpitanul Alm ă ş anu . În
a ces t timp, p entru a împiedica t r ecerea trupelor româneşti peste
Mureş, inamicul de pe Dealul Sîngeorgiu n e bombarda din ae r
ş i de pe p ămînt, p e tot cursul ap ei, şi pe toată coasta dealului
acoperită cu porumbişte, viţă de vie, floarea-soarelui şi, d in
loc în loc, cu cît e un p etec de pădure . O staşii români forţau
într-una rîul. Cu puşca Z-.B. în m îna dreaptă, cu bobina t el e-
fonică în stî nga, în sp ate cu sut e de m etri de cablu telefonic

126
 înfăşurat, eu cu caporalul Vartolomei şi fruntaşul Dumitru,
ne-am urcat într-o barcă pneumatică manevrată de doi cama-
razi de la Regimentul 6 pionieri Alba Iulia, şi ne-am strecurat
prin apa care aducea la vale dinspre Ogra şi C ipău sute de
trupuri ale ostaşilor noştri înecaţi în timp ce şi ei se strădui­
seră să treacă pe malul drept al Mureşului. Apa, p ămîntul, pa-
r ap etele, toate erau înroş ite de sîngele camarazilor de la alte
unităţi care luptau, tot pe Mureş, în dreapta şi mai sus de noi.
În a cest timp bombardamentele inamicului nu mai conte-
n eau. Părea că infernul se instalase pe Dealul Sîngeorgiu. Prin-
t re schije, jeturi de apă şi sute de' cadavre de o st aşi români,
am r euşit să punem piciorul pe malul drept al rîului, fără să
fi m atinşi de gloanţe sau schije. Nu am să uit niciodată ma-
. rea bucurie de pe faţa rotundă, plină de noroi şi atît de prie-
t enoasă a căpitanului Alm ă şanu care n e-a s ăruta t ca pe nişte
copii de-ai lui. Era bucuria refacerii legăturii t elefonice cu
r estul batalionului 40 infanterie, din Divizia 9 Constanţa, care
era departe de noi, undeva pe malul stîng al Mureşului.
Am înaintat cîteva sute de metri, de la malul drept spre
vîrful Dealului Comenzii, unde era pînă atunci izolat căpitanul
no str u cu cele două companii de infanteri şti. Am săp at ime-
d iat un adăpost în pămîntul moale ş i galben, pentru a fi feriţi
de focul inamicului. De aici transmiteam şi primeam convor-
bir i t elefonice peste apa Mureşului.
Priveam, de acolo de sus, frumoasa vale, care în acele zile
d evenise Valea Plîngerii unui neam întreg. Am v ăzut cum
curgea, şerpuind, apa înroşită , cum pluteau pe ea' corpurile
o staş ilo r. Parcă ş i sălciile pletoase care se aplecau pe ambele
părţi ale Mureşului ş i-l prindeau în braţe, plîngeau ş i ele de
atît a jale.
P e la ora 12, înfruntînd moartea şi barajul d e foc ce că­
dea ca ploaia peste noi, a trecut Mureşul ş i restul batalionului.
Fi ecare ostaş ş i- a ocupat dispo zitivul ordon at, care cum a
p u tut. Mulţi ne gîndeam mai mult la viaţ ă decît la moartea
car e ne pîndea la tot pasul. Artileria noastră , ,,6 greu" , cum
îi spu neam no i, er a la circa 3-6 kilometri în spate , pe la Cu-
cerdea şi Şeulia, ş i trimitea proiectil după proiectil spre Dealul
Sîngeorgiu. Se cutremura pămîntul şi apa. Răgaz de linişte nu
mai era, nu ştiam ce-i frica ş i nici ce-i foamea. Plutonierul Ion
Ş tefan ne adresa tot timpul cuvinte de îmbărb ăt ar e.
Ceea ce a urmat în încleştarea de atunci, pare de necrezut.
Numai cei car e. am fost acolo şi am stat în tranşeele pline cu
apă, noroi ş i sînge, cu arma în mînă sub focul n ecruţător al

127
 inamicului, numai noi care am ieşit la atac în rînduri com-
pacte, la cîţiva paşi unul de altul, ş i apoi, după numai cîţiva
metri de înaintare privind în stînga ş i în dr eapta noastră, nu
v ed eam decît camarazi seceraţi de gloanţele fasciştilor h itle-
rişti ş i horthyş ti, numai noi ştim cum a fo st acolo. Numai noi
care mai t răim azi putem s ă de scriem infernul din a cel sep-
tembrie '44 de p e Dealul Sîngeorgiului, cu bl es t ematele lui
cote : 495, 463 , 409. Eroismul, puterea de sacrificiu şi drag ostea
de patrie ale o staşilor batalionului n ostru, Diviziei 9, cît ş i ale
o staşilor celorlalte m ari unităţi , care la Oarba de Mureş erau în
stî ng a şi în dr eapta noas tră. în di spozitivul de luptă, au întrecut
orice im a ginaţi e.
Bine amplasaţi ş i org anizaţi, dotaţi cu mijl oace mod erne
de obser vare, cu armamen t de toate calibrele, fas ciştii n e u r-
măreau de p e vîrful Dealului Sîngeorgiu, or ice mişcare . In
aceste împrej urări , după o pregătire minuţio asă de artilerie, în
zorii zil ei de 22 se ptem brie 1944, întregul dispozitiv r om ânesc
a ieşit la at ac cu strigăte de " U r a aa. . . Uraaa !", în timp ce
comandanţii no ştri n e îndemnau : " In ainte, băieţi, p entru cu-
cerirea Dealului Sîn georgiu! " Dar gurile de foc de mitralier e
şi aruncăto are se cerau n emilos rîndurile n oastr e. Au pi erit
mulţi dintr e a i no ştri. Am înaintat 150 de m etri ş i iarăşi am
fos t re sp inşi. Cu n oi fo rţe fi zice ş i mor al e n e-am ridicat apoi,
din nou , ş i am pornit la at a c cu şi m ai multă înverşunare, de
m ai multe ori în cursul aceleiaş i zile.· Intr-o zi, go rnist ul bat a-
lionului a su nat de 11 or i porn irea la atac. Atacurile au conti-
n uat şi în timpul nopţii. Cînd inamicul ilu mi na Valea Mure-
şulu i cu rach et e multe, n oi n e camuflam la t eren. Se tr ăgea în
p erm an en ţ ă. A erul nu m ai putea fi in spirat din cauza mi r o-
sulu i înţ epător al prafului de puş că.
Cea m ai grea situaţie era a celor care căzus eră răniţi. G e-
m eau răni ţi su b cerul lib er mai multe ore şi ch ia r zil e în ş ir.
Se văi etau şi ge meau din cauza durerilor pricinuit e de gl o a nţe
ş i schije, dar ni men i nu se putea ap ro pia de ei, p entru a-i
p ansa ş i evacu a la punctul de prim ajutor. M or ţii ni i-am în -
gropat ac olo sus , p e Dealul Comenzii , în t impul u nui r ăg a z ,
cîn d foc ul a m ai încetat şi întunericul n e prot eja.
La Oarba d e Mureş ş i-au dat vi aţ a cap oralu l Ion Iordach e,
con tingen t ul 1943, din localitatea Cior ogirla, j u deţu l Ilfov, ca r e
a murit cu inim a stră pu nsă de o sch ijă de brand, frun t aşul
Bătrî nu, ca r e s-a sti n s în ti m p ce trăg e a la mitraliera î n roş i t ă,
vi teazul că pita n Alm ă ş anu , er ou care a c ăz ut aproap e de cota
495, în fru ntea unei grupe de ostaş i, su blocotenen t ul Mih ai

128
 Blaga, care m-a instruit la Medgidia şi căruia îi voi purta me-
reu recunoştinţă, sergentul J ebcu, contingentul 1937, din Chi-
ş i nău , care a murit alături de căpitanul Almă şanu, cu pieptul
sfîrtecat de o grenadă fascistă, şi viteazul comandant al com-
paniei de branduri, locotenentul Gheorghe. Mulţi alţi vitej i au
supravieţuit la Oarba de Mureş, dar au căzut în luptele p entru
eli ber ar ea întregului teritoriu al patriei şi, mai apoi, al Unga-
ri ei şi Cehoslovaciei. " 156 '
De p e litoralul Mării Negre, a venit să lupte pentru eli-
berarea Transilvaniei ş i sergentul artilerist Ion M. Iordache.
Originar din satul Bîrzeşti, j udeţul Argeş, domiciliat în pre-
zent în localitatea Buzoieni, judeţul Ialomiţa, este fiul sergen-
tului Marin Iordache, invalid de război, care a participat la
luptel e de la Soveja, din anul 1916.
Ion M. Iordache şi-a adus contribuţia, în zil ele de 24-26
august 1944, la dezarmarea trupelor hitleriste din Constanţa.
Apoi s-a îmbarcat, împreună cu unitatea sa, Regimentul 18
artilerie, într-un mărfar cu d estinaţia Transilvania. Desprindem
din amintirile sale : "In gara Ploieşti am ajuns după vreo 12
ore de călătorit cu trenul de marfă. Era o dimineaţă senină. Un
sergent infanterist, de loc de pe lîngă Tîrgu-Mureş, a coborît
din vagon şi a mers, însoţit de încă un soldat, spre o bucată
mare de tablă de zinc, care se afla lîngă un alt vagon, ş i a ri-
dicat-o. Fără să spună nimic, a început să scr ie cu cretă roşie,
galbenă ş i albastră, cu litere de-o palmă, pe tabla zincată ur-
mătoarele cuvinte :: " Ne strigă Ardealul, inima ţării !". Această
lozincă, scrisă frumos, a provocat un entuziasm deosebit în
rîndul trupei ş i al corpului ofiţeresc.
De la Plo ieşti am plecat mai departe, spre Braşov, şi, după
un popas de cîteva ore, spre Blaj şi Tîrnăveni. Prin 6 septem-
brie eram deja pe linia de luptă, în zona Cetatea de Baltă -
Tîrn ăveni . Aici am găsit luptînd Regimentul 82 infanterie.
Erau numai tineri recruţi, al căror curaj a crescut după sosi-
rea no astră. In zilele următoare am sprijinit cu foc de arti-
lerie regimentele 34 ş i 36 infanterie, din Divizia 9 Constanţa,
car e luptau cu trupele invadatoare horthyste şi hitleriste în
zon a Tîrnăveni. Apoi, timp de 14 zile şi 14 nopţi, Regimentul
18 ar tile r ie, din care făceam parte, a sprijinit cele două unităţi
în luptel e grele pentru cucerirea. Dealului Comenzii şi a Dea-
lului Bulgărel de la Oarba de Mureş .. Aici am luptat pînă la
începutul lunii octombrie, cînd am trecut la urmărirea inami-
cului care se retrăgea spre vest.

C. 9 - Epop eea d e pe Mur eş

129
 In timpul cît am stat în linia întîi, în comuna Iernut am
avut amplasat tunul în grădina unui cetăţean, Hurdugaciu,
care av ea locuinţa pe malul drept al rîului Mure ş ş i n e-a aju-
tat la nevoie. Aş dori să-i slăvesc pe bravii eroi de la Oarba de
Mureş ş i prin evocarea comandanţilor noştri, care n e- au con-
dus în luptele contra fasciştilor hitlerişti şi horthyşti: coman-
dantul Diviziei 9 infanterie, general Costin Ionaşcu, comandan-
tul Regimentului 18 artilerie, colonel Constantin Zeleriu, co-
mandantul Divizionului 1 din Regimentul 18 artilerie, maior
Nicolae Goga, comandantul bateriei a 3-a, locotenentul Grigore
Cristescu, com andantul tunului de luptă , loco t en ent în r ezervă
Grigore Custina şi plutonierul Dumitru Ilieş . Multor altor ca-
mar azi le-am uitat numele. " 157

CAPUL DE POD SAU MUREŞUL - MORMINT

La luptele pentru cucerirea Dealului Sîngeorgiu a parti-

cipat ş i Divizia 8 cavalerie purtată, comandată de gen eralul
Corneliu Teodorini, remarcîndu-se prin numeroase fapte de
vitejie ş i dînd, totodată, un greu tribut de sînge. După ce ac-
ţio nase în capul de pod de la nord de Bogata, începînd d e la
23 septembrie 1944 ea a atacat - ~u Regimentul 2 c ălăraşi ş i
Regimentul 4 roşiori - pentru cucerirea cr estei cu cot ele
409-495. Cele două unităţi au reuş it să se apr opie pînă la 200
metri sud de creastă, înaintarea fiind mai departe " im posi-
bil ă " , deoa r ece - după cum se arată în jurnalul d e operaţii
al marii unităţi - "întregul plan de foc inamic a fost d ezlăn­
ţuit din amplasamentele întărite ale in amicului, care .ocu pă
cr easta ş i care acţionează cu un armament automat extrem
d e numero s". Acelaşi foc ucigător opreşte atacurile c ăl ăraşilor
ş i ale roşiorilor din 24, reluate d e cel puţin ş apte ori, ş i din
25 septembrie. In după-amiaza zilei de 26 septembrie, unităţi
de ş o c ale Diviziei 8 cavaleri e şi-au adus contribuţia la cuceri-
r ea cotei 495. In seara aceleiaşi zile, escadronul 3 din Regi-
mentul 12 ro ş iori, comandat de locotenentul în r ezervă Gheor-
ghe Ghiţă, a reuşit, către ora 21,30, să ocupe cota, în legătură
la dreapta cu batalionul 2, Regimentul 40 infanterie, comandat
de maiorul Jantea. După ce la 27 septembrie inamicul a re cu-
cerit cota, luptele au continuat. In ziua următoare, Divizia 8
cavalerie purtată încearcă că cucerească cota 409, r ezistenţa
adversarului a fost, însă, puternică. In după-amiaza zilei de 29
septembrie a avut loc un nou atac în direcţia cotei 495. In jur-

130
.n alul de operaţii alimarii unităţi se cons emn e ază: " In cursul
nopţi i, în conformitate cu ordinul Cor pulu i m otome canizat, s-a
executat o incursi une cu 30 d e oameni, sub comanda su bloco-
tenentulu i Mil ea din Regimentul 12 roş iori, pe direc ţia cote i
495. Incursiunea s-a apr op iat de poz iţia inamic ă, dar din cauza
vi gil en ţei adversarului a fo st î n tî m p in ată cu un foc pu ternic
de arme automate, branduri ş i artilerie, care s-a extins pe tot
f ro ntul diviziei. Impresia este că in am icul a adus în sectorul
din faţă armament numeros, în special artilerie, întărindu-şi
vizibi l di sp ozitivul. ( . . . ) La ora ~6 ,10 se primeşte ordinul te-
lefonic nr. 33875 al Corpului motomecanizat, prin care se or-
donă că vo m ata ca către ora 7 cu dir ecţi a cot a 495. Atacul se
va d a cu un escadron din Regi m entul 12 roş io ri ş i cu r estu r ile
Regim ent ului 40 in fanteri e aflat sub ordin el e Diviziei 8 cava-
ler ie. C ătr e ace e aşi oră , Divizia 21 infanterie a ta c ă în direcţ ia
cot a 463. Atacul p orneş te la ora 17,15, dup ă o p r eg ătire de ar-
tilerie de 5 minute, ş i este sprijin it de totalitatea artileriei Di-
vi ziei 8 cavale r ie , o parte din artil eria grea a Corpului m oto-
m ecanizat ş i de aruncătoar el e grele al e Diviziei 8 caval erie. In
plus, în sprijinul atacului va interv eni ş i baza de fo c a Regi -
m en t ului 3 căl ăr aş i. R e a cţ iun e a i nam i că a fost mai viol entă ca
oricînd. I n amicul a acţiona t din plin cu ar til erie, aruncătoare,
tun uri antica r ş i a rm ament autom at. Ata cul a continuat pînă la
căderea se r ii, dar nu a reuşit să cîştige teren . " 158
Am m enţionat anterior comportamen tul eroic al unor sub-
o fiţeri din Regimentul 4 roşio r i. Sergentul m ajor Teodor Bu-
dală , care s- a di stins ş i la atacul cot ei 430 de la nord-vest de
Luduş, la 23 septembrie a participat la asaltul asupra cotei 495,
în timpul căru i a , o fiţerii fiind răniţi, a luat comanda escadro-
nului ş i a menţinut poziţia în pofida puternicelo r atacur i ale
in amicului. Se va r emarca ş1 cu alte prilejuri, ca la 9 octom -
brie, cînd, execu tî n d '0 in cursiune, obţin e dat e preci se cu pri-
vir e la retr agerea trupelor inamice, dînd posib ilitatea unităţii
d e ro ş io ri să le urmărească . P entru " pur tar ea sa eroică " bravul
su bofiţ er român a fos t citat prin or di n de zi pe armată .
Sergen t ul major în rezervă Alexandru Martinovici, co-
mandant d e pluton , după ce s-a remarcat în luptele de la Lu-
duş - Bogata, ia parte la atacul cotei 495. Luînd sub comanda
sa încă două plutoane ai căror of iţeri ş i subo fiţeri au căzut la
datorie, a reuşit să a j ungă pînă la 50-100 de metri sub teri-
bil a cotă , constit u ind o ameninţare perman entă pentru adver-
sar. La 6 octombrie, conducînd o patrulă formată din ş ase

131
ostaşi, pune stăpînire pe acea înălţime, dar este gr av rănit la
cap şi în torac e. Pentru curajul ş i spiritul său d e j ertfă, acest
erou a fost citat prin ordin de zi pe armată15!l.
Un comportament excepţional a dovedit în timpul lupte-
lor date p entru eliberarea Transilvaniei su blocotenentul Eugen
Crintea , Regimentul 4 roş iori . Mai în tîi, după cu m aflăm din-
tr-un document ce poartă semnătura generalului D ăscălescu,
comandantul Corpului 2 armată , s-a r emarca t în luptel e d in
capul de pod Bogata. Escadr onul său avînd în cursul unui vi-
guros atac mari pi erderi, to ţi ceilal ţi ofiţeri fiind răniţi, a pre-
luat comand a esca dr on ului, cu care a continuat atacul pînă la
atingerea obiectiv ulu i. Apoi, în prima decadă a lunii octom brie,
a con dus cu vi t ejie escadronul în atacur ile asupra cotei 495,
un de a luptat " cu g renada şi la b aio netă " , pînă în dimineaţa de
9 octom brie , cîn d a asaltat şi cucerit bl estemata cotă. Acel aş i
document co nsemnează ş i alte fapte de arme al e v iteaz ului
su blocotenen t, care a fo st propus p entru decorare cu ordinul
" Mih ai Viteazul", clasa a III-a 160.
Din jurnalul de op era ţii al Diviziei 8 cavalerie purtată a-
flăm că de la 23 august pînă la 29 septe m bri e 1944 marea uni-
tat e a înreg ist r at u rmătoarele p ierderi : 64 ofiţeri , 50 subofiţeri,
1.700 tru pă . Din aces te p ierderi, p este 60 la sută s-au p rodus
în zilele d e 24-29 septe m brie, în o p eraţiu n ile p en tru cucerir ea
cotelor 495 ş i 409 ; ele r eprezentau peste 80 la sută din ef ect i-
vul es cadro an elor luptăto are t'".
Apreciindu-se, în general , contribuţia Diviziei 8 cavaler ie
purtată la lupt ele din zona Mureşului mijl ociu, într- un docu-
ment militar se afi rmă :
" Divizia 8 cavalerie purtată , de sub com anda generalului
Teodorini Cornel iu , a dat , în t re 18-23 septem bri e, lupte grele
la atacul înălţimilor de la est de Luduş , unde a r euşit să fi x eze
o bună parte din fo rţel e inamice ce apărau Mureşul. De as e-
m enea, ace as tă divizie s-a făcut cunoscută ş i prin vitej ia şi
spiri t ul de sacr ifi ciu d e care a dat dovadă la atacul Dealului
Sîngeorgiu ş i la" urmărir ea viguroa să a forţelor inamice. " J62
In cadrul Diviziei 8 cavalerie purtată a luptat sergentul
Io an V . Artenie, or igin ar d in comuna Goleşti , j udeţul Vrancea,
d omiciliat în prezent în Tirgu-Mureş , electromecan ic la P .T .T.
A participat , alături de camarazii săi din Regimentul 3 artilerie
m oto, la luptele de la Băneasa şi din Val ea Prahovei. In zona
Tîrnăveni a sosit în primele zile al e lunii se ptem br ie 1944. Din
relatarea sa reţinem : " Am ocupat poziţie de lu ptă p e alinia-
mentul şoselei între Iernut ş i Cipău . Eu mă afl am cu tunul

i 32
m eu de 75,2 mm, în centrul comunei Iernut , p e drumul ce
d uce la g ară.
Prin agenţi de legătură am primit ordin d e la generalul
Teod orini, com an dant ul Diviziei 8 cavalerie, ş i de la colonelul
Nicol ae Bal otescu, comandan tul Reg imen tului 3 ar tilerie moto,
să t recem la ora 11 Mu reşul prin capul Cipăului , unde era un
pod de vase. Zi ua nu am reuş it să aj un ge m p e malul drep t , din
cauză c ă inamicul bă t ea Mureş ul ş i şoseau a metru cu metru.
Abia a t recu t o singură p iesă , tunul 1 din bateria a 3-a, cu co-
m andantul de t u n , sergentul Ioan Zora, soldatul în rezervă
Vasile Zaharia, soldatul Tănăsie, fruntaşul Andrei Gavrilă şi
sergen t u l Ioan Artenie, adică eu , cap or alul Gheorghe Z ăinescu,
sergen t ul major Gheorghe Murguleţ şi comandantul de baterie,
î mpreună cu căpitanul Gheorghe Bogdan şi sublocotenentul
Floren tin Niculescu ş i alţii. Apoi, tot pe acelaşi pod de la Cip ău,
a t recut pe malul drept al Mureşului tot Regimentul 3 artilerie.
In timpul trecerii Mureşului a fost rănit fruntaşul Gheor-
gh e Gheorghiceanu, de loc din comuna Ţigăneşti, judeţul Te-
leorman, din aceeaşi baterie cu mine. A fost lovit de schijele
unui proiectil la piciorul drept, rămînînd invalid de război. Au
murit , de asemenea, mulţi cavalerişti , dar nu-i cunosc, eu fiind
artiler ist. Am ocupat poziţie de luptă foarte aproape de ina-
m ic, sub cota 495. Inamicul nu a putut fi scos de pe poziţie din
m ai multe cauze. Div izia noastră de cavalerie se afla concen-
trată pe 8 km-, ceea ce făcea imposibilă desfăşurarea luptei cu
atacuri de cavalerie. O divizie ca a noastră t r ebu ia să aibă un
spaţiu de atac de cel puţin 40 km'', Aşadar, acea poziţie nu era
pri elnică folosirii cavaleriei, ci numai atacului vîn ătorilor de
munte. Ni s- au schi m bat şi t un u r ile de cîmp cu tunuri de
co as tă , to ate de 75,2 mm. Dar tot n -am putut să-I scoatem pe
in a mi c din poziţi e, fiind foarte bine am plas at la t eren ş i greu
de luat p r in su r pr in dere. Singura soluţie eficientă , cr ed eu , ar
fi fos t soli citar ea aviaţiei. Mai al es că inamicul nu era nu-
m eros. Marţi, 10 octombrie, inamicul s-a retras spre vest, spre
Dej, ş i am t r ecut la urmărirea lui pînă la Satu Mare".163
Apoi, al ături de Re gimentul 3 artilerie moto, sergentul
Ioan V. Artenie a continuat lupta pentru eliberarea Ungariei
ş i a Cehoslovaciei. .
Un alt tîrgumureşean prin adopţiune, Boris Zgardan, ori-
gi n ar din Soroca, a p articipat, de asemenea, la luptele pentru
Dealul Sîngeorgiu - Oarba de Mureş, făcînd p arte din divi-
zion ul 4, Divizia 8 cavalerie. Din relatarea sa reţinem: " Noi
i-am schimbat în Iernut pe sovietici, care au mers mai departe.

133
 Am stat aici cam o săptămînă. Eu eram la transmisiuni. Atunci
centrala telefonică se afla unde e acum "Casa agronomului".
Veneam în comună, unde era bucătăria, deoarece nu puteau să
ne aducă de mîncare datorită bombardamentelor cu branduri.
Văzînd că avem mulţi morţi, am evacuat Iernutul, de n-a mai
rămas acolo nici pisica. Am trecut, apoi, dincolo de Mures.
Atacurile le dădeam noaptea, pentru că ziua ne repera inami-
cul. Ultimul atac, la Dealul Sîngeorgiu, a fost la ora 11,30 şi
am aşteptat pînă a doua zi, cînd, dimineaţa, pe la 6-6,30,
fiind întuneric, m-am dus să văd ce amplasamente au avut
nemţii acolo şi n-am putut să înţeleg cum de ne-au decimat
atîţia oameni. Dar au avut şi ei morţi. In comuna Lechinţa, de
dincolo de deal, ni s-a spus că în fiecare noapte duceau morţ ii
în Germania." 16'.
Urmărind desfăşurarea luptelor din zona Oarba de Mureş ,
am arătat că la acestea a participat, alături de diviziile 9 in-
. fanterie şi 8 cavalerie purtată, Divizia 11 infanterie, comandată
de generalul Edgar Rădulescu, care, pînă la mijlocul lunii sep-
tembrie, ocupase poziţie între Cipău şi Ogra (inclusiv). Primii
ostaşi ai acestei mari unităţi au început să treacă Mureşul în
dimineaţa zilei de 23 septembrie, pe la Ogra. In zilele urmă­
toare, regimentele 19 infanterie şi 2 dorobanţi au acţionat în
zona Dealul Negrici - Oarba de Mureş. In atacul dat la 25
septembrie pentru cucerirea cotei 421 a fost grav rănit loco-
tenent-colonelul Rossler, comandantul batalionului 2 din Regi-
mentul 19 infanterie.t'f
Încă în ziua în care sosise la Ogra, după ce s-a instalat în-
tr-o casă de pe marginea de nord a satului, comandantul Divi-
ziei 11 infanterie s-a deplasat în primele linii, pentru a con-
stata starea morală a o staşilor şi a le adresa cuvinte de încu-
rajare. "După ce am luat cunoştinţă, în detaliu, de situaţia
diviziei - scrie generalul Edgar Rădulescu - , am trecut, în ace-
eaşi zi, Mureşul , pe un podeţ de bîrne şi de scînduri şi am
inspectat linia întîi a unităţilor. Această linie se găsea la 30-60
m sub creasta dealului Negrici, pe o pantă foarte repede, care
varia între 45 ş i 60 de grade. Urcuşul în unele locuri nu er a
posibil decît prin căţărare, folosindu-se, ca punct de sprijin,
arbustii şi bolovanii, care parcă ţîşneau din pămînt.
Îşi în chipuie oricine ce însemna căţărarea pe vreme de
ploaie, cînd terenul devenea alunecos şi, mai ales, cînd aveai
în faţă un duşman în permanenţă la pîndă.
Ajungînd în primele linii ale luptătorilor noştri, mi-am dat
seama că moralul trupei era foarte bun.

134
 Am intrat, de altfel, în vorbă şi cu cîţiva ostaşi.
- Ei, măi băieţi, îi dovedim sau nu?
- S 'tr ăiţi, do'n general, i-om dovedi noi, dar cu bini-'
şorul, că-i tare greu. Da' dac-am avea noi ceva mai multă arti-
lerie, n -ar mai sta nemţii, colo, sus, nici un ceas, c-ar zbura ca
brabeţii (în argoul oltenesc " brabe te" înseamnă vrabie -
n .E.R.).
Dar hrana vine la timp? am continuat eu .
- Vine, do'n gineral, dar mai pe-n deseară că ziua văd
" ă i a" !
. Uitîndu-m ă spre creastă m-am pomenit tras violent spre
stînga de caporalul cu care vorbisem.
- Fiţi atent, do'n gineral, acolo-i primejdie, că e unu' sus,
care cum te vede te şi "pişcă", acolo l-a omorît pe do'n ser-
gent al nostru. Aveţi grijă!
Ne-am d espărţit de soldaţi, eu îndreptindu-mă spre flan-
cul stîng. Am schimbat şi acolo cîteva cuvinte cu luptătorii din
prima linie. Tuturor le-am cer ut să lupte cu bărbăţie pentru
alungarea duşmanilor de pe pămîntul patriei, pentru izbînda
f inală. "Hi(;
. La atacul asupra poziţiilor inamice aflate pe forma de te-
ren cu cota 417, dat la 27 septembrie 1944, începînd de la ora
14,30, .au participat Regimentul 2 dorobanţi, comandat de colo-
nelul Ilie Radu, şi Regimentul 19 infanterie, comandat de co-
lonelul Motoc. Hitleriştii s-au apărat cu o deosebită îndîrjire
pe fiecar e metru de teren. Totuşi, pe o ploaie torenţială, prin
m ari eforturi, infanteriştii noştri au reuşit, în mai puţin de o
oră de la începutul luptei, să cucerească cota 421 .şi mameloa-
n ele de la nord de această înălţime, aflate la nord de Oarba
de Mureş .
La ora 17,40, Regimentul 19 infanterie a cucerit deja Dea-
lul Neg rici, înaintarea ostaşilor români obligîndu-i pe fascişti
s ă se retragă în Dileu Vechi, de unde ei au deschis un violent
foc de arm e automate, tunuri antitanc şi antiaeriene.
In noaptea de 27 spre 28 septembrie, adversarul a contra-
ata cat cu sprijin puternic de artilerie. Cel e două regimente au
fost n evoite s ă se replieze, dorobanţii pe liziera de nord a
Oarbei de Mureş , iar infanteriştii către marginile de nord-est
ş i de es t ale aceluiaşi sat. O parte din infanterişti au ajuns
chiar pînă la Mureş.
Dimineaţa, la ora 7, inamicul a dezlănţuit alte atacuri
ocupînd cotele 421 şi 417. Regimentul 19 infanterie a fost
aproape complet distrus şi împins la sud de Mureş. Redusă la

135
valoarea unei companii, subunitatea se regrupează şi trece în
r ezerva Brigăzii 11 infanterie 1G7• Linia atinsă trebuia însă păs­
trată cu orice preţ.
In aceste împrejurări, comandantul Brigăzii 11 infanterie,
colonelul Emil 1. Buzincu, a lansat în rîndurile militarilor lo-
zinca : " Păstrare a capului de pod, sau Mureşul mormînt ". Iată
ce scrie el: " To to d (}.tă am ordonat com andantului Regim entu-
lui 19 infanterie să-ş i mute po stul de com andă la nord de rîu,
cît mai aproape de linia de luptă. In aceeaş i id ee - păstrarea
capului de pod ş i întărirea mo ralului trupe i de pest e rîu -
mi-am muta t ş i eu postul de comandă di ncolo de M ureş . Car-
tierul B rigăzi i 11 infanterie nu sos ise în că pe zonă, fiindcă se
dăduse prio ritate completării efect iv elor în ofiţeri ş i trupă ale
regimentelor. P ostul meu de comandă se r educea atunci la un
adăpo st săp at în malul Mureşului. Era un fel de vizuină, mă­
surînd aproape doi metri lăţime şi unul adîn cim e, avînd pla-
fonul gros de circa o jumătate de metru, grosime car e oferea
protecţia numai contra loviturilor de brand. O altă gr oap ă, s ă­
pată în acelaşi mal, dar ceva mai departe, adăpostea doi ag enţi
de legătură.
Singura trecer e p este Mureş se afl a la circa 300 m etri d e-
parte de po stul m eu de comand ă şi consta dintr-o punt e foarte
şubredă, care put ea fi distrusă. uşo r de proiectilele inamice.
Est e a devărat că din cau za pantelor abrupte, duşmanul nu pu-
tea să-şi regleze cu uşurinţă t r ag er ile de artilerie ş i de bran-
duri între r îul Mureş ş i pi ciorul pantei. Totuşi , artileria ina-
mică trăgea d e zor, uneori chiar la întîmplare.
După trecerea mea la nord de Mureş, tragerile în zona
po stului de comandă s-au înmulţit. Un proiectil a căzut chiar
pe planşeul postului de comandă . Dacă at ingea malul rî ului,
d eci partea dinspre in tr ar ea în vizuină, ar fi explodat şi nu
s- ar mai fi ales d in adăpo st nimic. Proiectilul a şt ers în să nu-
mai pămîntul , a r u pt puţin din m al şi , ri c oş înd , a făcu t explo-
zie în apa Mureşului. Explozia a ridicat o jerbă de apă la cir ca
20 de metri înălţime, iar ap oi a căzut ca o ploaie pe adăpo st,
inundîndu-l aproape complet. Am ieşit din adăpost ud leoarcă
ş i am stat aş a ud, numai cu mantaua soldăţească pe mine, pînă
cînd mi s-au adus haine şi rufe de sch imb din satul Ogra . Deşi
ac eastă în tî mplare îm i putea fi fatală, ea avea să influenţeze
pozi tiv întărirea l egăturii sufleteşti în tre mine şi ostaşii din
su bordine. Cînd ei au afla t că sîn t la nord de Mureş şi că îm-
part deci cu luptătorii de rînd şi bucuriile şi primejdiile, au

136
devenit şi mai fermi în hotărîrea lor de a se menţine pe linia
atinsă."168
Generalul-maior în rezervă Emil 1. Buzincu îşi aminteşte
şi de o masă mai consistentă, "procurată" de întîmplările ne-
fericite ale războiului: " Cî ţiva militari de la o subunitate din
rezervă, aflată în apropierea postului meu de comandă, mi-au
cerut aprobarea de a pescui. Proiectilele ce s-au spart în Mu-
r eş făcuseră să apară, pe luciul apei, burţi albe de crapi şi
ş al ă i . Militarii au "pescuit" cîteva bucăţi şi astfel masa de
s eară a acelei subunităţi a fost îmbunătăţită cu peşte proaspăt.
Mi s-au oferit şi mie doi şalăi fripţi "la proţap". Au fost tare
buni la gust. După un astfel de ospăţ am adormit cu gîndul
plin de admiraţie faţă de ostaşii pe care îi aveam sub co-
mandă! " .
În timp ce ostaşii dobrogeni au luptat eroic pentru cota
495, iar două batalioane ale Regimentului 3 dorobanţi pentru
cota 463, în dreapta lor acţionase un batalion din Regimentul
2 dorobanţi, care a reuşit cu o parte din forţe să intre în Oarba
d e Mureş. Dar, contraatacate în cursul nopţii de unităţi din
Divizia 8 cavalerie SS , ele au fost respinse cu grele pierderi.
În această si tu aţi e, în seara zilei de 27 septembrie a primit or-
din de a trece Mureşul şi batalionul 3, Regimentul 3 dorobanţi,
cu misiunea de a nimici rezistenţele inamice de la Oarba de
Mureş.
Memoriile comandantului Regimentului 3 " Olt", general-
maior în rezervă Nicolae Alecu, şi ale unor comandanţi de
s ubu n ită ţi ne permit reconstituirea integrală şi veridică a lup-
tel or susţinute pentru Oarba de Mureş.
Căpitanul Ioan Iosif, comandantul companiei 1, originar
din sat ul Drăuşeni , judeţul Braşov, învăţător vreme de 47 de
an i în satul de baştină al poetului Ş t . O. Iosif, descrie astfel
luptele din a ceastă zonă:
" P regăti rea de luptă fiind terminată, în dimineaţa zilei de
19 septembrie s-a trecut la forţarea Mureşului. S-au dat lupte
ex tr em de grele. Inamicul a dezlănţuit un baraj cu toată pute-
rea lui de foc . Batalionul nostru a fost trecut în rezerva divi-
ziei. De la Ogra, unde eram camufla ţi, urmăream acţiunea. Se
cutremura pămîntul de zguduirea bombardamentelor. Nu ve-
deai decît fo c ş i fum . Cu toată rezistenţa inamicului şi cu toate
p ierderile suferite de trupele noastre, în prima zi s-a ajuns
pîn ă spre creastă. Aici însă, o încrucişare de focuri inamice
ţin e a unităţile noastre cu capul la pămînt, făcîndu-le imposi-
bilă orice mişcare. Noaptea se dădeau contraatacuri şi opera-

137
ţiunile trebuiau reluate. Luptele au durat astfel o săptămînă .
Creasta dealului trecea alternativ dintr-o mînă în alta. Efortul
principal se dădea între cotele 495-463, unde er a punctul
principal al r ezistenţei in amice, care, dacă ar fi căzut, s-a r fi
prăbuşit tot frontul hitlerist.
in ziua de 26 septembrie un ba talion din Reg imen tul 2
infanterie - Vîlcea, com andat d e u n ofiţer activ, fo ar t e ener-
gic şi priceput, care, mai tî rz iu a căzu t ero ic în luptele din
M unţii Tatra, şi al căru i nume, de asemenea, nu-l mai reţin, a
reuşit să sp argă fron tul în sectorul Oarba de Mureş, unde ac-
ţiona, ş i să înainteze în disp ozitivul inamic, cir ca o jumăta t e
de k ilom etru.
S-a da t atunci ordin ba talionului no stru să treacă Mure-
şul, să se deplaseze noaptea în sectorul batalionului din Reg i-
mentul-Vîl cea, şi în zori să continue lupta ocu pî nd d eal ul
Negrici - la nord de Oarba.
Pe la ora 21 eram la portiţa de trecere peste Mureş, un
loc cu mult stufăriş, unde o unitate de pontonieri ne-a tre cu t
în cea mai desăvîrşită linişte, cu bărcile , pe malul drept. P î nă
am terminat trecerea se făcuse miezul nopţii. Conduşi de ag en-
tul care ne aştepta, ne-am îndrep t at spre Oarba. Era o noapte
întun e coasă şi picioarele se desprindeau greu din pămîntul
umezit de plo i. Aj unş i pe pot eca ce duce spre Oarba, ne-am
întîlnit Cu grupuri răzleţe de ostaşi din batalionul Regimentu-
lui-Vîlcea, care coborau sp eriaţi ş i dezorientaţi spre Mure ş .
Ne-au spus că p e la m iezul nopţii au fost a t a c aţ i, p r in surprin-
d ere, de forţe superi oare hitleriste, care le-au dezorganizat
apăr are a şi i-au scos din dispozitiv şi acum, pen tru a nu fi
făcuţi prizon ieri, se r etrag spr e Mureş .
in faţa acest ei stări de lucruri, ne-am opr it şi am ocup at
o p o ziţie de ap ărare. Comandantul Batalionului-Vîlcea , auzind
c ă sîn te m acolo, a venit ş i n e-a povestit cele întîmplate, ne- a
descris satul, felul cum a a cţionat. Din cuv inte le lui se des-
prindea durerea c ă a pierdut un obi ectiv cucerit cu aşa de
m ulte jertfe .
Cind s-a lu m in at de ziuă, î ndrumaţi de căpi tanul vîlcean ,
am ocup at p o zi ţi a de unde plecase la atac . Am primit or din să
începe m noi op eraţia , de la capăt. Maiorul, comandantul nostr u,
a adoptat tactica batalionului vîl cean. O compan ie să stăpî­
nească în ălţimil e de la sud d e Oarba, să ţină sub foc inamicul ,
asigur înd flancul sti ng ş i spat ele celor d ouă com pan ii care
aveau .m isiunea să at ace pe fişia îngu stă de luncă dintre Mu-
reş şi deal ş i să cucereas că dinsp r e sud-est satul Oarba. Eu,

138
care comandam compania 1, avînd în vedere că aveam oamenii
obos i ţi dintr-o mi siune de recuno aşt ere ş i apărar e în noap-
t ea ş i ziua p re ced en t ă ,
am primit or din să ocup înălţimile de
la sud de Oar ba. Din loc ul unde eram ampl asat puteam urmări
toată ac ţiunea. în a celaşi timp, ved eam ş i sa tul.
La semn alul dat, companiile a II-a ş i a III-a, combinînd
focul cu mişca rea , au pornit la atac. N-au făcut d ecît 50 de
m et ri ş i un baraj îngrozito r al ar tileriei gre le inamice i-a cul-
cat la p ămînt. O î ncru ciş are de foc de arme automat e le făcea
imposibilă orice intenţie de înain tar e. Inamicul îşi concen trase
ai ci, aproape to ată puterea lu i de foc . Se făc use ora 15 ş i cele
do uă com panii, cu pierderi grele, er au ţin u t e cu cap ul la
pămîn t.
în sectorul companiei 1 ap ărarea inamicului era slabă.
Am reuşit să identificăm doar două cuiburi d e arme automate.
în dosul cr est ei, ne puteam mişca în voie . De la noi, spre
sat , cobora o pantă lină, o păşune , care er a d espărţită d e gră­
dini, printr-un ş an ţ adînc ş i un gar d viu, d es şi înalt, ca să
nu po ată trece vitele. Pe păşune , o turmă de oi ş i vreo 10..........15
porci - părăsiţi de p ăstori , păşunau în liniş t e . Cînd înc ep ea u
t r age r ile d e artilerie, oil e fugeau cînd înt r-o parte, cînd în alta,
după cum cădeau proiectilele , apoi , zăpăci t e de h ă r tuia l ă se
adu nau cap la cap, cum fac vara cîn d e cald, ş i aş teptau sfîrşi­
t ul. P or cii fu gea u gu iţîn d , spe ri aţ i de moa rte, în d i re c ţi i dic-
t at e numai de in stin ctul lor de apăra r e. Dup ă încetarea t r ag e-
ril or, îm puţin ate, animalele începea u din nou să p ască liniştite.
Văzînd că t impul t r ece ş i companiile de pe lunea Mure ş ului
nu pot r ealiza nimic, m-am gîndit să înc er căm cucerirea satu-
lui dinspre sud. Am adunat comandanţii de plutoane, n e-am
aşezat în spatele crestei şi am făcut planul. Toate trei plutoa-
n ele să fie scoase de pe pozi ţie , aduse în dosul cr est ei, în
punctul cel mai ap ropi at d e sat . S-a fixat f iecărui pluton locul
pe car e-I ocupa pe li zi eră. P entru no i pericolul prin cip al er a
artileria. De aici , din dosul cr est ei fi ecare comandan t d e plu-
ton să ex pli ce subalt ernilor planul, să le arate locul unde
treb ui e să aj ungă spre a nu se face ingr ă m ădi ri . Cele două
gru pe de mitrali er e, aş ez ate pe flan cur i, vor ţine su b foc cui-
bu ril e de ar me automate id en ti ficate. La un sem n al, cele trei
plutoan e, în fuga cea m ai m are se vor îndrep ta ' sp re locul
fixat. Apo i vor veni şi grupele de mitraliere. Am raportat
com andantului de batalion hotărîrea noastră ş i am cerut să
n e dea voie s-o punem în aplicare. Răspun sul a fost: " Nu e
vorba să vă dau voie, ci vă rog ". Am procedat conform pla-

139
nului. În fuga cea mai mare am parcurs distanţa de 200-
250 de metri, cît era pînă la lizieră, şi pînă să schimbe ina-
micul obiectivul de tragere al artileriei, noi eram la adăpost.
Mai tîrziu au venit şi mitralierele. Am raportat la batalion
reuşita planului nostru. Am primit ordin ca în zori să cuce-
rim satul. Cînd s-a întunecat bine, am văzut că inamicul a
aprins o şiră de paie de lîngă vale. Mi-am dat seama că este
dincolo de vale, iar aprinderea şirei de paie este o măsură de
prevedere a inamicului spre a nu fi atacat prin surprindere
noaptea . Am trimis o patrulă să cerceteze satul. La înapoiere
mi-a raportat că spre est cele două şiruri de case care for-
mează satul, sînt depărtate, însă spre vest ele se apropie mult.
În zori, în cea mai mare linişte, am început atacul. Plutonul
I s-a strecurat spre vest, camuflat, prin grădini şi vii, şi a
trecut dincolo de vale, deschizînd focul pe flanc, uşurînd îna-
intarea întregii companii, reuşind ca, în mai puţin de o oră şi
cu pierderi foarte mici, să atingem obiectivul zilei. Artileria
inamică n-a puti-t interveni, deoarece nu cunoştea poziţia tru-
pelor proprii din sat. Am ocupat poziţia de apărare pe liziera
nord-vestică a satului, bine camuflaţi de o perdea de salcîmi.
O cută de teren, prelungă, ne permitea mişcarea în voi e.
Satul Oarba de Mureş prezenta o privelişte tristă . Era com-
plet pustiu. Fusese părăsit în grabă. Casele erau deschise, iar
înăuntru, totul vraişte. Pe stradă şi prin case, soldaţii din
2-dorobanţi, morţi. NIci unul rănit. Şurile erau încărcate cu
cereale, încă netreierate. Ţiglele erau zburate de explozia pro-
iectilelor şi se vedeau pe la cătuşi, păpuşile de tutun, puse la
uscat. Prin curţi cotcodăceau găinile, iar pe vale erau păsări
de apă . Am organizat apărarea şi am lăsat oamenii să se odih-
nească. Pe la ora 13 am primit ordin să continuăm atacul şi
să cucerirn înălţimile cu cota 421 - Dealul Negrieş.
În faţa noastră, după liziera de salcîmi, se întindea un
lan de porumb, perpendicular pe linia de înaintare. Urma apoi
o mirişte lată, cam de o sută de metri, şi apoi, mai sus, viile
care îmbrăcau dealul pînă spre creasta abruptă şi golaşă, avînd
în vîrf un grup de arbori. Am continuat manevra veche: mitra-
lierele, sub comanda sublocotenentului Streza Vichentie, pe
cele două flancuri, cu misiunea de a deschide foc asupra ar-
melor automate, numai cînd vor fi identificate. Plutonul 1 şi 2,
în linia întîi, plutonul 3, în centru şi înapoi, camuflaţi prin
porumbişte. Cînd am ieşit în mirişte, ne-a întîmpinat un baraj
groaznic de artilerie, împletit cu un foc viu de arme automate.
Instinctiv ne-am retras pe baza de plecare. Sublocotenentul

140
Streza, învăţător în comuna Dridif, Făgăraş, era grav rănit.
Sergentul Başturea, în' agonie, era cu mîna pe trăgaciul mitra-
lierei, iar plutonul de mitraliere, complet distrus. Prin mirişte
şi porumbişte - mulţi morţi. Răniţii cereau ajutor şi noi nu
mai puteam face nici o mişcare. Am aşteptat îndureraţi, în-
serarea. Cînd s-au lăsat umbrele inserării, am început strîn-
gerea răniţilor. Am raportat batalionului, cerînd mijloace de
evacu are. Cînd eram preocupaţi cu această operaţie, am fost
contraatacaţi prin surpindere. Unii au încercat să o ia la fugă.
Răniţii strigau: "Nu ne lăsaţi, fraţilor!" Şi sentimentul dato-
riei a fost mai tare. Cu un puternic " Ur a !" am deschis focul
şi ne-am menţinut pe poziţie. Răniţii, întinşi pe jos, strigau
alături de noi "Ura!", ca să arate că sîntem mulţi şi puter-
nici. Cu toate încercările din zil ele ce au urmat, inamicul nu
ne-a putut clinti din loc. Comandamentul ş i-a dat seama că p en-
tru cucerir ea obiectivului fixat, forţele noastre sînt prea m ici.
Noaptea, au fost aduse şi celelalte două companii. In decursul
acestor operaţii, comandantul batalionului a fost rănit, iar eu
am primit ordin să iau comanda batalionului. S-a organizat
şi sp r ijin u l artileriei, iar peste Mureş au fost aduse alte uni-
tăţi militare, care, la timpul potrivit, s ă preia atacul ş i să
adîncească breşa făcută în dispozitivul inamicului. Toate a-
ceste pregătiri au durat trei zile. In dimineaţa de după respin-
gerea contraatacului, s-a auzit în rîndurile inamicului un glas.
Cineva vorbea într-o românească perfectă . Făcea propagandă .
In esenţă spunea următoarele: " Cei care au rupt alianta cu tru-
pele fasciste, au fost trădători. Germania n e este cel mai bun
prieten , care ne asigură viaţă fericită . Germania dispune de o
armă care va pune capăt războiului ş i va fi întrebuinţată la
timpul p otrivit. Ostaşii sovietici sînt o hoardă sălbatică, care
ne pradă ţara ş i ne dezonorează familiile".
Era o linişte desăvîrşită . Cînd propagandistul a făcut o
pauză , s-a auzit glasul sublocotenentului Iordănoiu: " P r iet en ia
Germaniei hitleriste am cunoscut-o cu ocazia Dictatului de la
Vi ena şi în timpul războiului, cînd n e-a sărăcit ţara. Cunoaş­
tem situaţia din in t erior şi nimic nu ne n elinişteşte. Noi lupt ăm
pentru elibe r ar ea Ardealului de No rd, p entru libertatea ş i f'e -
ricirea ţării ".
La sfîrşit, fără nici o comandă , întreg batalionul a des-
chis focul.
La sfî rş itu l preg ătiril or de lup tă, am primit ordinul de
atac, IVI-am deplasat în linia întîi, am stat d e vorbă cu toţi
ofi ţerii , am fă cut planul o peraţiunii . Am cerut comandamen-

141
tului să aprobe, ca sa mcepem atacul pînă nu se luminează
de ziuă, pentru a scăp a de focul artileriei. Să atacăm fără
pr egătir e de artilerie, prin surpr inder e. Trecerea peste mirişte
să se facă în fuga cea mai mare. Să se întrebuinţeze viroa-
gele pentru a fi feriţi de focul armelor automate.
Era o zi de duminică. în zor i a pornit atacul. Totul s-a
d esfăşurat cum am plănuit. Sublocot enentul în rezervă Stancu
Gheorghe, învăţător în Bicazul Ardelenesc, a r eu şit s ă se str e-
coar e pr imul şi să ajungă în p artea de sus a viilor. De acolo,
cu un fanion alb, ne făcea semne, n e ch ema în ajutor. A fost
o zi de g roa ză . Atacuri ş i contraatacuri. Lupta eroică a o st aşi­
lor noştri i-a silit pe fasci şti să p ă răse ască pozi ţia şi să se
retragă sus, pe creastă. în decursul luptelor au căzut er oic :
sublocot enentul în rezervă Ciora Oct avian, învăţător la Dridif-
Făgăraş , sublocote ne ntul în rezervă Popescu P etre, învăţăto r
din Vînăto ri, j u deţul Mureş , sublocot enentul Io rdănoiu Dumi tru,
profesor la Sighişoara, to ţi trei cuno scu ţi vechi ş i prieteni buni
ai mei. îmi m ai amint esc d e su blocotenen tul Antonescu, proas-
p ăt absolve n t de ş co ală m ilit ară, tî nă r , fr umo s şi sfios ca o
fa tă mare, ho t ărît în acţiune, care a căzut în fr un tea pluto-
nului pe care -l conducea, fiind străpu ns de o rafa lă de mi tra-
lieră. Sublocoten entul I o r d ăno iu a căzut su b dîrnbul împădu­
rit de pe Dealul N egrieş , pe care voi a să-I escaladeze ş i să
distrug ă observatorul inamic instal at acol o. A fos t înmormîn-
tat în cimitirul din Cuc erdea. Sublocotenentul Popescu Gheor-
ghe era căsătorit şi av ea o f etiţă. Soţia lui, tot învăţătoare,
cînd a auzit că m-am întors de pe front, a căutat să stea de
vorbă cu mine, s ă-i dau relaţii mai detaliate d e felul cum a
căzut soţul ei . Locotenentul Ciora Octavian a fost evacuat
rănit şi a murit în spital. A fost înmormîntat la Dridif , satul
său de na ştere , unde a fost înv ăţ ător. Soţia lui, tot înv ăţ ă­
toare, l-a jelit toată viaţa. M enţionez că soţia sublocoten en-
tului Popescu s-a transferat, încă din 1945, la Tîrgu-Mureş.
De atunci nu mai ş tiu nimic despre ea . Cînd ne-am întors de
pe fron t am trecut cu re gimentul prin satul lui Ciora. Cu ofi-
ţerii, care mai erau în viaţă, am m ers la 'mormîntul lui şi am
cer ut preotului s ă-i sluj ească Un parastas.
Revenind la şirul povestirii mele, vreau să arăt că după
ce am respins fo rţele inam ice, pînă sus pe cr easta N egrieşu­
lui, com andamentul a băgat în luptă r ezervele pregătite pen-
tru exploatarea su ccesului. De la observator, inam icul urmă­
-rea toate mişcăril e trup elor noastre. Spre a a junge la noi,
erau silit e să treacă prin sat. Toată ziua a fost o frămîntare

142
s emănătoare de moarte. Inamicul a pus în bătaie toate for-
ţel e sale. A fost un bombardament continuu. Satul Oarba a
rost prefăcut în scrum, avînd în ruinele lui ş i trupurile celor
căzuţi. Pînă la noi n-a putut să ajungă decît un batalion de
in fan t er ie ş i un escadron de cavale r ie. In timpul ac esta, fron-
t ul hitlerist a fos t străpuns în sector ul Turda-Cojo cna. Noi
am fost deplas aţi la Lunea Mureşului, unde r egimentul s-a r e-
org an iza t , ră m î nî n d n um ai cu două ba talioa n e, ş i şi -a conti-
nuat lupta pînă la victoria finală.
Îmi p ermit să m enţionez, în continuare, că am avut noro-
cul s ă scap cu vi aţă ş i să; mă întorc la soţi a şi cop il aş i i m ei,
după ce am participat la toate luptele date de Regimentul 3
do ro banţi, de la Oarba de Mureş pînă departe în Munţii T atra
ş i Podişul Bo emiei, pînă la victoria finală.
Pentru faptele de arme am fost decorat cu " Cor oan a Ro-
m âniei ", " St eaua României " şi "Mihai Viteazu l", iar după
l ăsarea la vatră, am primit Ordinul "Apărarea Patriei" clasa
a III-a. D upă un stagi u d e numai u n an de căpitănie, mi s-a
aco r dat gradul de maior în rezervă " luD.
Referindu-se la lupta din 28 se ptem br ie, p entru cota 421,
g eneralul maior N icol ae Al ecu evidenţiază în m emoriile sa le
com portam en t ul sublocotenentului Dumitru 1. Iordănoiu:
" Acţio nîn d în fruntea plutonului, î mb ă rbă tin du-şi prin exem-
plul p ersonal subordonaţii, sublocotenentul în rezervă Io rd ă­
n escu (Iord ănoiu - n.n.) a ajuns primul la pantele dealului ab-
rupt. De aici do robanţii au început un u rcuş greu . Ag ă ţîn du-s e
cu mîinile de rădăcinile copacilor rămase descoperite în urma
scurger ii apelo r, ostaşii îşi urmau îndeaproape comandantul. Un
strigăt d e " Ura" prelung vestea ocuparea cot ei 421. Dar o ra-
fală de armă automată străpunse p ieptul tînărului ofiţer" .
Despre a cest erou căzut la Oarba de Mur eş, ne infor-
mează, în contextul descrierii luptelor la care a participat, ş i
profesorul p ensionar Nicolae Popa, invalid de război, fost co-
m andant al plutonului 2 din compania 3 a R egimentului 3
" Olt ". Din scrisoarea ac estuia, trimisă din Braşov, la 15 august
1981, desprindem : "Ostaşii Regimentului 3 dorobanţi (3 " Ol t"
- n .n .) - Slatina, s ub drapelul că ruia am luptat ş i eu la
Oar ba de Mureş, s-au acoperit de glorie în luptele împotriva
trupelor fasciste horthyste şi hitleriste cotropitoare, îndeosebi
în zile le de 26,27, 28 şi 29 septembrie 1944. Aici, la Oarba de
M ureş , şi în ace ste zile ş i-au vărsat sîngele, luptînd pe viaţă
ş i pe moarte cu fiara fascistă, p este 400 d e soldaţi şi gra-
daţi, 8 subofiţ eri şl 16 ofiţeri. Eu am luptat pe aceste frumoa-

143
 se meleaguri mureşene în cadrul Diviziei 11 infanterie, Regi-
m entul 3 " Olt " - Slatina, fiind com an dan t ul plutonului 2 d in
cadrul companiei 3, batalionul 3. Precizez c ă compania a 3- a ,
din ca re făceam şi eu parte, care a plecat la atacul cot elo r 495
ş i 463,' comun a Oarba de Mu reş şi Dealul Sî ngeorgiu , era
încadrată la a cea d ată cu următo rii ofiţeri:
1. Locotenent (r) Mărăşescu , învăţător, coman dant al com-
p an iei a 3-a, bat alionul 3, Regim entul 3 " Olt" - Slatina, Di-
vizia 11 infanterie.
2. Locotenent (r) Stanciu Gh eorghe, învăţător , com an da n -
tul plutonului 1 dorobanţi;
3. Sublocotenent (r) P op a Ni colae, învăţător , comand antul
pl utonului 2 do roban ţi (ad ică, eu); - -
4. Sublocot enen t (r) I ordăno i u Du m itr u , profesor , coma n-
dantul pl u tonului 3 doroban ţi.
De sp r e ero ism ul plutonului con dus în lupte de sublocote-
n entul Iordănoiu Dumitru , vreau să vă mărturises c în cele ce
urmea ză , l ăsînd loc ca despre plutonul 2, comandat d e mine,
să vă p ovest eas că alţ i tovarăş i de arme care au participat la
lu p te le de la Oarba de Mur eş , în lun a se ptem brie 194 4, f ie
comandanţii , fie subordonaţii m ei, care au avut destinul să
mai trăi ască şi astăzi, scăpînd din măcelul de p e Dealul Sîn-
georgiu, de la Oarba de Mures . ..
Am căl cat p entru prima d ată în via ţă , p e pămîn tul m în-
dru al Ardealului! Intre 20-25 septembri e 1944, am fost can -
to n aţi în localitatea Cucerdea, situată la 3-4 kilometri de
Mureş . Timp în care m er eu, zi şi noapte, pl ecam la atacul
cotelor 495, 463, 421 de la Oarba de Mur eş ş i Dealul Sîn -
georgiu. [.. .). Inainte de toate v reau şi trebuie să vă prezin t
- p e scurt - erou l central al rîndurilor acestei mărturi s iri.
Sublocotenentul (r) Iordănoiu I. Dumitru, prof esor de fil ozofi e
ş i dr ep t, s-a n ăscut- în comuna Sîmbureşti , j u deţu l Ol t , la
data de 12 octombrie 1912 , dintr-o fam ilie de ţăran i : t ata -
Ilie Iord ănoiu , m ama - Ana. Ş coala primară a u rm at-o la
Sî mbureşt i , apoi li ceul la Slatina. La 14 an i îi moare m am a.
Dup ă absolvirea li ceului urmea ză F a cultatea de f ilozofi e şi dr ept
d in Bu cureş ti , dup ă ca re este în ca drat ca profesor . A lucrat cu
m ar el e nostru savant de ren u me m ondial Nicolae Ior ga, de
la care a învăţat că patria trebuie păstrată şi apărată chiar
ş i cu preţul vie ţ ii. Era foarte b in e pr egătit p entru m eseria
lui de. educator al tin er ilo r , om al dreptă ţii ş i bunei-cuviinţ e.
Ca înfăţişare fizică era un tînăr frumos, înalt, subţirel, brunet ,
cu un păr bogat care se l ăs a p e fr untea lui în al tă , atunci cîn d

144
trebuia sa la hotărîri importante, sau să dea un sfat bun se-
menilor săi. Privirea ochilor, c ăprui, era pătrunzătoare [...].
Eram în dimineaţa zilei de luni, 25 sep t em brie 1944, soa-
rele îş i revărsa razele dătătoare de lumină ş i căldură ca în
orice zi de toamnă fără ploi ş i ceaţă. Am pornit din satul Cu-
cerdea. D eşi eram protejaţi de lanurile de porumb copt şi
necules, in am icu l a descoperit mişcarea şi deplasarea noastră.
A început un duel de foc de artilerie înt r e noi şi inamicul
hitlerist şi horthyst de pe vîrful Dealului Sîn georgiu. Noi ne
aflam p e măno asa cîmpie a Mureşului , in am icul văzîndu-ne
t r u pele n oa stre ca în palmă. P ămîntul din faţa ş i din sp atele
no st ru a început să se cutremure, nori mari de fum şi de praf
n e a copereau nu numai pe noi, ci şi întreaga luncă a Mu-
reşului, de la Tîrgu-Mureş pînă către Luduş şi mai la vale
către Arieş. Eram în faţa Dealului Sîngeorgiu ş i a satului Oar-
ba de Mu reş, însă nu le mai vedeam şi nici nu ştiam în ce
dire c ţie sînt, d ecît cu ajutorul unor busol e la care nu mai
aveam timp să ne uităm .
Infernul coborîse peste aceste locuri, iar noi ostaşii ro-
mâni căutam să fol osim acest infern, p entru a n e putea apro-
pia cît mai mult de r îul Mureş .
Marţi, 26 septembrie 1944, compania noastră a reuşit cu
m are greu să treacă apa ş i a ocu p at o p oziţie de plecare la
atac p e malul drep t al Mureşului. In zorii zilei de 27 se ptem -
brie 1944, Regimentul 3 " Olt", cu cele 3 batalioane porneşte
la at ac. To ată ziua am tot luptat, atacuri după atacuri, am
respi ns con t r aat a cur i fasciste pornite de pe v ersanţii Dealu-
lui Sîn georgiu. In seara aceleiaşi zile am ajuns, după efor turi
mari ş i jertfe greu de închipuit, la liziera de nord-vest a satu-
lui Oarba d e Mureş, de unde încep eau viile ş i unde am stat
toată noaptea pe poziţie de luptă.
Fiind aproape de trupele hi tl eriste ş i horthy st e de p e creas-
tă, la numai circa 100-150 de m et r i, în tot cursul a cestei nop ţi
inam icu l n e-a vorbit, printr-un m eg afon , în limba rom ână, în -
dernnîndu -n e ca să nu mai luptăm, ci s ă n e retr age m p înă di-
m i neaţa, p entru că ş i a şa victor ia va fi tot de partea armatei
germane ca re este de n eînvins, ia r de nu n e vom retrage vom
f i aruncaţi cu toţii în apa rîului Mureş sau vom fi masacraţi
pe panta Dealului Sîn georgiu. A început un dialog v ehement
între inam icul de pe p antă şi su blocoten en t ul Iord ănoiu Du-
mitru , care a răspuns în limba germană:
- No i of iter ii ş i t r u p a armatei r omâne vom lupta pînă la
sacrif iciul vieţii , p entru că noi n e apărăm pămîntul ş i glia

C. 10 - E p op eea de pe . nr ur e ş
strămoş ească ce ne-au rămas moştenire de la străbunii noştri.
Dar voi ce căutaţi pe pămîntul nostru românesc? Deci, luaţi-vă
cismele în spinare, pînă dimineaţă,' ş i plecaţi, în caz contrar
vă vom în cer cu i şi vom pune mîna pe vo i ş i vă vom prinde
vi i sau morţi l - .
In cursul acestei nopţi am fost contraatacaţi de către hitle-
rişti şi horthyşti, compania noastră fiind vîrful de atac. Sublo-
coten ent ul Iordăno iu 1. Dumitru cu plutonul său era vîrful
de atac al Re gimentului 3 " Olt". Plutonul condus de el ataca
pe dreapta, fără n ici o întrerupere. Dădea ordine, a juta con-
tin uu ostaş ii , fără să se mai gîndeas că la p ersoana lui. Se
ridica m ereu, sărin d din terasă în terasă , prin viţa-de-vie, aşa
că plutonul lui n e dep ăş ea p e noi cu cir ca 50 d e metri.
Se coborî din nou infernul pe Dealul Sîngeorgiului. Arti-
Ieria noastră trăgea p e vîrful cotelor 495, 463 şi 421, p entru
ca să ţină in am icul la pămînt. Inamicul trăgea cu a rme spe-
ciale, aruncătoar e de m in e ş i gren ade, pentru a n e lovi în
unghiurile mo arte al e t eraselor din v ii. Mii de cartuş e sp inte-
cau văzduhul. Peste tot era numai fum . Plutonul sublocotenen-
tului Dumitru 1. Iordănoiu în ainta, m ereu vijelios, sp re creastă.
Al armat, inamicul se r idicase în picioare, în adăpost, ş i tră­
ge a Cu armele cu lunete. Fruntaşul Constantin , de la grupa I
a plutonului meu, ocheşte cu puşca mitralieră şi trage cu sete.
Plutonul locotenentului Stancu concentrează focul asupra ina-
micului ce vo ia să doboare plutonul su blocotenentului Dumitru
I ordănoiu.
Mai mulţi duşmani cad, dar în acelaşi timp un glonte
love şte drept în frunte pe fruntaşul Constantin, care cade cu
ca pul pe armă, cu faţa spre inamic. Sergentul Smîntinială îi
ia locul, dar după un încărcăto r tras Cu puşca mitralieră ş i el
este lovit mo rtal. Un alt ostaş îi ia locul ş i trage mai departe
în vră jmaş.
Lupta devenise p e viaţă şi pe moarte. Inamicul încolţit
urmărea, în mod sp ecial, pe su blocoten en t ul Iordănoiu Dumitru
şi, în cele din urmă a reuşit să-I lovească în piciorul stîn g ş i
în m îna dreaptă . Ofiţerul nu încetează însă lupta. Atacul con-
tinuă. Un soldat, subordonat de-al lui, se r epede să-I tragă
din bătaia armei automate, dar cade lovit mortal lîngă coman-
dantul său drag. In acel momen t su blocot enen t ul Iordănoiu
Dumitru este lovit din nou, de o rafală de arme automate, în
regiunea bazinului şi în piept. Asta a fost lovitura fatală. La
ch emările lui Dumitru Iordănoiu, pe care le auzeam, subloco-
t en entul Stancu Gheorghe trimite un ostaş, care se ofer ă volun-

146
 să meargă la locul unde fusese rănit mortal sublocotenentul
t ar
Iordănoiu. Ostaşul pl eacă, însă nu se mai întoarce la ai săi.
Plutonul lui Iordănoiu îşi continuă atacul. Din stînga noastră
vin e în aj u tor compania comandată de loc otenentul Cio ra Oc-
tavian , învăţător din Dridif-Făg ăraş , Locotenentul Ciora cade
r ă n i t ş i va muri, a doua zi, în spitalul din oraşul Tîrn ăv eni,
Un strigăt puternic de "Ura !", "Ura 1", "Ura !" a răsunat
pe ce t el e 463, 495 ş i 421, v estind ocuparea lor, dar cu cite
sacrificii ş i sînge vărsat de noi pe această vale a Mureşului!
Sublocot enentul Stancu Gheorghe se apropie de Io rd ă­
noiu Dumitru , care mai trăia, iar acesta îl roagă în şo aptă:
-- D r a g ă St ancule, te r og scoate- m i act el e ş i banii din port-
hart, am 85.000 de lei care reprezintă solda mea pe luni în
urm ă . Sîn t necăsătorit, am 32 de ani, te rog ca 50.000 lei să-i
trimiţi la Simbureşti, satul meu natal, pentru a fi împăr ţiţi de
p r imări e celor mai sărace văduve şi orfanilor de război, iar
r estul sumei trirnite-l surorii mele, Domniţa.
Sea r a zilei de joi 28 septembrie 1944 se lăsase tristă şi
mo horî tă, cu o ploaie deasă ş i rece de septembrie peste satul
Oarb a de Mureş , unde vedeam, încă pîlp ăind, focurile de la
cas ele aprinse de bombardamentele din ac ea zi. Eu, împr eun ă
cu alţi ostasi, am coborît trupul viteazului erou -din vîrful Dea-
lulu i Sîn georgiu în satul Oarba de Mureş, localitatea cea mai
a prop i ată de focul luptelor.
Iată ce scriam, acum 37 de ani, într-o scrisoare ca răspuns
unei prietene de -a sublocotenentului Dumitru Iordănoiu, care
se interesa de soarta tragică a iubitului ei. Este vorba de Vio-
rica N egruţ din municipiul Sighişoara, str. Corne şti nr, 15 , ju-
d eţul Mures : "Mă uitam la faţa lui, care arăta un calm ş i o
mulţumire de neînchipuit. Era mulţumit că-şi făcuse datoria
pînă la ultima clipă a vieţii sale. Intrucit luptele au continuat
la Oarba, corpul neînsufleţit al eroului sublocotenent Iordă­
noiu Dumitru, împreună cu actele, a fost dus noaptea la Cu-
cer dea, judeţul Tîrnava Mică, unde a fo st înhumat în cimi-
ti r ul din curtea bisericii, unde îşi doarme somnul de veci" 170.
La înmormîntarea viteazului ofiţer oltean, fost studen t al
sav antului Nicolae Iorga, pasionat profesor, o perioadă de timp,
în o r aşul Sighişoara, erou al bătăliei pentru cota 421, co-
mandantul de regiment a spus: " Păcat ! A fost un mare în-
v ăţ at ş i putea fi de folos Patriei" . Astfel a rămas şi în me-
moria oamenilor mai în vîrstă din Cucerdea, care spuneau:
" Aici zac e ofiţerul acela învăţat"171.

147
 După ce Dealul Negrici a fost din nou ocupat de trupele
fasciste, ostaşii noştri au încercat să-I re cucerească. Acţiunile
s-au soldat cu jertfe, fără ca obiectivul să poată fi atins. La
30 septembrie, Divizia 11 infanterie a trecut în subordinea
Corpului 2 armată . La 1 octombrie acesta a ordonat reluarea
atacului şi ocuparea, "cu orice sacrificii", a Dealului Negrici.
Atacul trebuie să înceapă la ora 10,30, cu pregătirea de
artilerie. Datorită însă unor deficienţe în reglarea tragerilor,
unele lovituri ale artileriei au căzut asupra poziţiilor noastre,
ceea ce a determinat amînarea atacului. Acţiunea ofensivă a
fost reluată la ora 15,30 , după tragerile de artilerie care au
durat 15 minute. In pofida eforturilor foarte mari - atacul
pentru cucerirea cotelor 417 şi 421 fiind sprijinit în cursul
după-amiezii, prin intervenţia Diviziei 21 infanterie ş i prin
focul artileriei grele - cele două înălţimi au rămas în mîi-
nile inamicului -?". .
In această zi au fost grav răniţi colonelul Emil Buzincu,
comandantul Brigăzii 11 infanterie, şi locotenent-colonelul Du-
mitru Ştefănescu, comandantul Regimentului 19 infanterie.
Generalul-maior în rezervă Emil 1. Buzincu afirmă în amin-
ti rile sale: "Intr-adevăr, atacul a pornit la ora la care s-a sta-
bilit. Infanteria a înaintat prin salturi din ce în ce mai mici ,
pe măsură ce focul inamic se intensifica. Pînă la ora 17 luptă­
torii noştri au ajuns în apropierea cotei 421. Eram mulţumit
de rezultatele obţinute de cei ce atacaseră pe direcţia loviturii
principale. Dar, urmărind cu binoclul situaţia pe restul fron-
tului, am constatat că duşmanul a contraatacat în flancul drept,
la nord de Oarba de Mureş, şi că ostaşii unei subunităţi din
R egimentul 19infanterie se retrăgeau prin viile şi grădinile
de pe versantul vestic al Dealului N egrici, spre Oarba. Am
apreciat că situaţia era gravă în acea parte. Dacă inamicul
reuşea să urce pe platou pe la nord de Oarba şi prin Oarba
să atace spre vest, însăşi existenţa capului de pod putea fi
periclitată .
In această situaţie, neputînd stabili legătura telefonică cu
divizia pentru a cere să se intervină cu batalionul din rezervă,
m-am hotărît să plec eu însumi la locul unde se crea pri-
mejdia . Am cerut unui ofiţer de la un post de observare de
artilerie de corp de armată, să încerce să comunice diviziei,
pe liniile t elefonice ale corpului de armată, situaţia şi hotă­
rîrea mea.
Am pornit în pas de voie către Dealul Negrici, sfidînd focul
de artilerie ş i de arme automate. Dar, mergînd aşa în văzul

148
inamicului, acesta şi-a îndreptat, focul asupra mea. Eu mi-am
văzut de drum. Trebuia să ajung cît mai repede la locul pri-
mejdiei. Dar, de acum încolo am început să înaintez prin sal-
turi, cu cea mai mare repeziciune. Apropiindu-mă de Oarba
de Mureş, am fost primit cu focuri şi de pe versantul vestic
al Dealului Negrici,
Pentru a intra în Oarba am fost nevoit să mă îndrept
spre sud. Acolo l-am găsit şi pe comandantul Regimentului 19
infanterie. Impreună cu el am mers de-a lungul liniei de luptă,
i-am îmbărbătat pe ostaşi şi am pus ordine în subunităţile re-
trase pe liziera satului. Pentru aceasta am traversat uliţe, curţi,
grădini în văzul şi sub focul inamicului. Curînd .con tr aat acul
inamic a fost stăvilit. Cînd am ajuns aproape de marginea de
nord a Oarbei de Mureş am traversat o uliţă, împr eună cu
comandantul de regiment şi, adăpostiţi de vederile inamicului,
lîngă un gard am primit raportul unui gradat referitor la si-
tuaţia plutonului pe care-l comanda. Inamicul, care îşi dăduse
seama că noi, cei care traversam uliţa, eram comandanţi, a
dezlănţuit trageri cu branduri în spatele gardului. Un proiec-
til a explodat înapoia noastră. Eu am fost grav rănit, iar co-
mandantul de regiment mai uşor. In timp ce comandantul de
regiment a reuşit să continue un timp acţiunea pe care o înce-
pusem, eu m-am îndreptat spre interiorul satului, la un post
de prim ajutor. In drum am fost informat că Regimentul 8 ca-
val erie, neputînd trece Mureşul în zona lui de acţiune, a trecut
cursul d e apă prin fîşia Regimentului 19 infanterie, după care
a intrat în Oarba de Mureş. Am mers ş i eu la comandantul
ac estui regiment. Am putut acolo să-mi pansez rănile. Fiindcă
pi erdeam mult sînge, am fost aşezat pe o brancardă. După ce
l-am pus la curent cu situaţia pe comandantul Regimentului
de cavalerie şi am fost asigurat că nu va mai fi primejdie la
flancul drept al capului de pod, am fost transportat, pe bran-
ca r dă , spr e postul de comandă al diviziei, unde am raportat si-
tuaţia de pe cîmpul de luptă ş i în special cele ce se petrecu-
seră la flancul ameninţat. " 173
Rememorînd întîlnirea cu comandantul Brig ăzii 11 infan-
terie, general-locotenent în rezervă Edgar Rădulescu scrie: "La
ora 19,15 colonelul Buzincu, care fusese rănit grav şi trebuia
să fi e evacuat, în drum spre spital a trecut pe la postul de
com an dă al diviziei şi a raportat următoarele: «In am icul a con-
traatacat de la cota 421 cu circa o companie, respingînd bata-
lionul de marş şi elementele de întărire ale Regimentului 19
infanterie, sosite de la P. S. La oprirea contraatacului a con-

149
 curat Regimentul 3 căl ăraşi, care se află în Oarba de Mureş.
Inamicul dispune de foarte multe arme automate. Stînga Regi-
mentului 2 dorobanţi se menţine pe poziţie, în apropierea co-
te i 417. Cota 421 este apărată de circa un batalion german.s-F"
Sergentul Alexandru Buligă din Regimentul 2, aflat în li -
nia în tîi de luptă, va rememora astfel ziua de 1 octombrie :
"Dimineaţa, la ora 8,30 se anunţă că începe atacul pentru cota
din faţă. Mulţi ostaşi nu vor mai vedea poate asfinţitul soa-
r elui ; totuşi au curaj, curăţă armele, pregătesc grenade . şi
. ş t e rg cu ulei puştile-mitralier ă, Unii pun cartuş e în în c ăr că­
toare, alţii scriu din fugă cîte o carte poştală, arătînd că pînă
în a cel ceas sînt în că în viaţ ă, cîte unul mai cu curaj f redo -
nează, încet, un cîntec de te face să tresari. În ac este clipe de
t en siune dinaintea în ceper ii atacului, uităm ş i de plo a ia " mo-
c ă ne a s că" ce înf aşăîn mantia-i mohorîtă dealurile.
Şi iată, artileria îşi începe cîntecul său aspru.
Primele proiectile cad în urma rîndurilor no astre, la 100
de metri, pînă a-şi regla tragerea pe creasta din faţă. Propriile
no astre proiectile trec printre rînduri, scoţînd din luptă cîţiva
oameni. Ostaşii începură a comunica pe releu: "Lungeşt e
trag erea !"
Observatorul anunţă, la rîndul său, lungirea tragerii, pro-
iectilel e de artilerie cad acum pe linia inamicului. P ămîntul
se cutremură , gropile cu ostaşi se mişcă la fiecare explozie.
După 15 minute, artileria s-a oprit. Infanteria pleacă la
at ac . D istanţa es te de 200 de m etri de inamic şi înaintăm cu
m ar e ate nţie. Dar, inamicul opune o rezist en ţă gro zavă . Ar-
m el e lui automate n e fac să n e oprim la o d i stanţă de 100 de
m etri. Sc ormon im r ep ed e p ăm în tul ş i n e facem a dăposturi . De
sus, plo ai a s-a înteţ it, d in faţă însă curge p loai e ucigă to a re de
g loanţ e . Ne î n tă r i m pe li n ia atin s ă. Ş ir ul zil elor de zbucium
co nti nuă . Dăm cîte patru ata cu r i p e zi, dar nu p ut em ocupa
cr easta din faţa noastră. " 175
Afectat de fapt ul că cele două cote, 417 ş i 421, n-au put u t
fi cu cerite, coman dantul Diviziei 11 in fanteri e rapor ta eşal o ­
n ului superior : " În u rma lup te lor susţinute d e aceas tă divizie,
de la 5 septe m brie a.c ., pîn ă în prezent, cu p ierder i foarte mari
în ofi ţ eri, subofiţeri, trupă ş i armament, forţa ei c ornb ativ ă
es te foarte redusă. P ierderile diviziei în ofiţ eri ş i căp it an i sîn t
următo arele: colon elul Buzincu Emil, comandantul Brig ă­
zii 11 in fan te r ie , rănit ; colonelul Motoc Constantin, com an -
dantul Regimentului 19 infanterie, şocat; locoten ent-colonelul
Ştefănes cu Dumitru, a jutor al comandamentului Regimen tului

150
19 infanterie, rănit; locotenent-colonelul Iordănescu Constan-
tin, comandantul batalionului 1 din Regimentul 2 dorobanţi,
rănit; locotenent-colonelul Ressler Victor, din Regimentul 19
infanterie, rănit; locotenent-colonelul Alexandru Mihai, din
Regimentul 19 infanterie, rănit; maiorul Pavel Dumitru, din
Regimentul 19 infanterie, mort; căpitanul Pleşoianu Ioan, din
Regimentul 19 infanterie, rănit; căpitanul Negrici Constantin,
din Regimentul 2 infanterie, mort; căpitanul Dumitrescu
Gheorghe, din Regimentul 19 infanterie, rănit; căpitanul Creţu
Stan, din Regimentul 2 dorobanţi, rănit; căpitanul Ceauşu Pe-
tre, din Regimentul 2 dorobanţi, rănit; căpitanul Şerbana Con-
stanti n , din Regimentul 3 dorobanţi, rănit.
Numeric, pierderile sînt: Brigada 11 infanterie - 1 ofiţer
superior; Regimentul 2 dorobanţi - 13 ofiţeri, 13 subofiţeri ,
596 trup ă ; Regimentul 3 dorobanţi - 15 ofiţeri, 8 subofiţeri ,
400 trupă ; Regimentul 19 infanterie - 35 ofiţeri, 31 subofi-
ţeri, 1.099 trupă.
În raport cu pierderile, a fost necesar ca regimentele să
fie reorganizate chiar în timpul luptei, combinîndu-se bata-
lioane, companii etc., pentru a constitui noi unităţi.
Batalioanele de marş au venit pe zonă din luptele pe care
le-au susţinut în regiunea Baraolt, cu pierderi în personal şi
armament, şi cu elemente care nu au instrucţia completă, pro-
venite de la unităţile de jandarmi .. .
Trupa este extenuată, fiind continuu în lupte grele, înce-
pînd de la 5 septembrie... " 17(;
Reorganizîndu-şi forţele, Divizia 11 infanterie reia atacu-
rile pe direcţia Oarba de Mureş - Dealul Negrici - Coasta
Pădurii. În zilele de 2-4 octombrie, subunităţile au dat lupte
grele, ajungîndu-se la baionetă. Fasciştii rezistă cu îndîrjire,
aflîndu-se pe poziţii de teren avantajoase şi dispunînd de o
mare superioritate în armament automat şi aruncătoare. Tot-
odată, după cum reiese din raportul citat anterior, luptînd fără
încetare de la 5 septembrie, în condiţii deosebit de dificile,
trupa marii unităţi de infanterie era epuizată fizic ş i avusese
pierderi mari, iar batalioanele de marş aveau elemente insufi-
ficient instruite. Timpul nefavorabil a îngr eunat şi el condiţiile
de luptă.
Cu toate acestea, ostaşii români fac eforturi extraordinare
pentru atingerea obiectivelor fixate. Luptele extrem de înver-
ş un at e , d esfăşurate la nord de Oarba de Mureş, sînt astfel de-
scrise în jurnalul de operaţii al Diviziei 11 infanterie, la 3 oc-
tombrie 1944:

151
 "Inaintarea este foarte grea, deoarece din cauza ploii te-
renul este alunecos [ ... ] După expresia celor din linia 1, un
adevărat viespar de arme automate a deschis foc extraordinar
de puternic fixînd la teren toate unităţile. Acestei furtuni de
gloanţe i-a urmat alta de proiectile de artilerie şi aruncătoa­
re [ .. . ] Din cauza apropierii dintre linii artileria nu poate
trage pe linia 1 in amică [ . . . ] Cota 421 trebuie cucerită Cu
orice preţ, fiind absolut necesară în vederea operaţiunilor ulte-
rioare [ ... ] La centru s-a încercat tot timpul să se reia înain-
tarea. Nu s-a putut înainta decît om cu om . Sînt lupte la gre-
nadă. Nu poate fi încă abordată creasta [ ... ] Se fac totuşi
eforturi supraomeneşti pentru cucerirea obiectivului, însă ina-
micul apără cu o hotărîre de ne întîlnit această formă de teren,
inamicul dispunînd în acelaşi timp şi de o superioritate zdrobi-
toare de armament automat şi aruncătoare [ ... ] Pierderile sînt
foarte mari. Numai la batalionul Luca Mihăilescu sînt peste
100 morţi şi răniţi. "177
La luptele din 3 octombrie a participat şi batalionul 1 din
Regimentul 36 infanterie, Divizia 9 "Mărăşeşti". Atunci au ră­
sunat pentru ultima oară sunetele goarnei fruntaşului Gheor-
ghe Lungu, care dăduse de atîtea ori aripi infanteriştilor noştri.
De această dată ei atacau poziţiile hitleriste de pe "Dealul cu
vii". Lovit în picior de o schij ă de brand, gornistul dobrogean
a continuat să-şi îndemne camarazii la atac, pînă ce o rafală
de mitralieră i-a curmat firul vieţii. Menţionînd fapta de vite-
jie a fruntaşului Gheorghe Lungu, comandantul Regimentului
36 infanterie nota: " Aşa ştiu să moară ostaşii ş i ofiţerii acestui
regiment, înfrăţiţi prin moar t e în lupta pentru dezrobirea Ar-
dealului. "178
Pînă în seara zilei de 4 octombrie 1944, Divizia 11 infan-
t erie ocupă următorul dispozitiv: Regimentul 2 dorobanţi , peste
care s-a suprapus ba talionul 1 din Regimentul 36 infanterie,
avea stînga la 300 m sud-est de cota 417 şi dreapta la 600 m
nord-vest de cota 421; Regimentul 19 infanterie, peste care se
"suprapusese" Regimentul 3 Căl ăraşi, a ajuns la 50-60 m de
movilele de pe înălţimea cu cota 421 ; batalionul de marş se
găsea la 150 m de aceeaşi cotă, avînd dreapta sprijinită pe
Mureş.
In urma ordinului de operaţii nr. 14, al Corpului 2 armată.
în noaptea de 5 spre 6 octombrie începe deplasarea Diviziei 11
infanterie spre o nouă zonă: Uioara de Sus - Silaş - Spal-
naca, marea unitate fiind înlocuită de Divizia 8 cavalerie. Ina-
micul, observînd mişcarea de trupe, şi-a dezlănţuit focul de

152
artilerie şi a atacat spre cotele 417 şi 421. Pentru ca operaţiu­
nea de înlocuire să se poată desfăşura organizat, generalul
Edgar Rădulescu a mai trecut, încă o dată, dincolo de Mureş,
prevenind astfel o situaţie nedorităv".
Continuîndu-şi drumul de luptă, Divizia 11 infanterie se
va remarca prin vitejia şi eroismul ostaşilor ei care îşi vor
aduce contribuţiala eliberarea întregului teritoriu al patriei şi
apoi la eliberarea Ungariei şi a Cehoslovaciei de sub dominaţia
fascistă, fiind citată prin numeroase ordine de zi.
Astfel, în Ordinul de zi nr. 423, din 8 noiembrie 1944, al
comandantului Armatei 4, general de corp de armată Gheorghe
Avramescu, se afirmă: "Divizia 11 infanterie, luptînd pentru
Ardeal, s-a remarcat prin vitejia dovedită în toate acţiunile
avute. Luptele cele mai grele le-a dat în atacul dealului Sîn-
georgiu, la nord de Mureş, între 1 şi 4 octombrie 1944, pentru
cucerirea cotelor 421 şi 463. [ ... ].
In toate luptele avute, Divizia 11 infanterie s-a bătut cu
abnegaţie şi eroism.
Pentru vitejia dovedită şi pentru faptele de arme săvîrşite,
citez prin ordin de zi pe armată trupele acestei divizii şi, pe
comandantul lor, generalul de brigadă Rădulescu Edgar, împre-
ună cu Regimentele 2, 3 şi 19 infanterie şi bateriile din Regi-
mentele 21 şi 26 artilerie, care s-au acoperit de glorie, luptînd
pentru dezrobirea Ardealului. "180

"JERTFA E PRIMUL ŞI ULTIMUL CUVINT"

I-am căutat pe cîţiva dintre supravieţuitorii luptelor de la

Oarba de Mureş, care au făcut parte din Regimentul 2 doro-
banţi, pentru a afla cit mai multe amănunte, pe care deseori
documentele ingălbenite de vreme nu le cuprind sau le suge-
rează simbolic prin intermediul cifrelor aşternute pe hîrtie în
împrejurări excepţionale, la capătul unor zile sau nopţi la fel
de grele, la fel de sîngeroase. Dacă date noi de fapt nu am
aflat, interlocutorii noştri ne-au făcut, în schimb, să retrăim.
pentru cîteva ore imposibilul ...
"Ce-a fost acolo?! Ceva ce nu se poate... ", mărturiseşte
greu, foarte greu, după insistenţele noastre, sublocotenentul în
rezervă din Regimentul 2 dorobanţi, Virgil Moldovan. Se
opreşte apoi din nou, şi îi simţim lacrimile care îi învăluie încă
ochii la 40 de ani de la desfăşurarea bătăliei de la Oarba de

153
Mureş. "De aia mCI nu pot să vorbesc, că eu numai morţi am
văzut şi-n stînga mea ş i-n dreapta mea."
Fiu de muncitor ceferist, tirgumureşeanul Virgil Moldovan
s-a refugiat în împrejurările tragice ale Dictatului de la Viena,
cu întreaga sa familie la Sibiu. A luat cunoştinţă Cu frontul
în primăvara anului 1944, lîngă Iaşi, unde l-au surprins şi eve-
nimentele de la 23 August. Comportamentul brutal şi dispre-
ţuitor al soldaţilor nemţi i-a trezit repulsie. După o întreag ă
odisee a ajuns la Rîmnicu Vîlcea, la sediul regimentului. De
aici a pornit cu unitatea sa spre Transilvania, debarcînd la
Mediaş. " To ţi eram fericiţi. Ne bucuram de schimbare. Ştiai
că-ţi eliberezi ţara, că lupţi pentru ceva. Speram că voi reveni
în curînd la casa noastră din Tîrgu-Mureş, de unde ne-am r e-
fugiat în urma Dictatului de la Viena, din august 1940. N-am
uitat cînd a fost ridicată statuia lui Avram Iancu, care era p e
locul unde acum se află Monumentul ostaşului român, şi dusă
la Cîmpeni. .. Nici că socrul meu, preot în Gheorgheni, a fo st
aruncat, împreună cu copila lui de 6-7 ani, peste graniţă. Şi ,
totuşi, la cîţi unguri le-am făcut bine şi i-am ajutat, în ani i
războiului! Şi nu-mi pare rău. Pentru bunătate ş i înţeleg ere
nu trebuie să-ţi pară rău. De la Media ş am mers pe jos pînă la
Tîrnăveni, unde ne-au băgat în nişte catacombe, adăposturi
mari sub pămînt, de unde seara am pornit către Oarba de Mu-
reş. Eu numai în linia întîi am fost, comandant de pluton. În
unitatea mea nu erau alţi ardeleni. Dar ce buni băieţi erau ol-
tenii. N-au dat înapoi nici unul. Eram şi eu, întotdeauna, în
faţă. M-am mirat cînd am văzut comportamentul lor, că ăştia,
ziceam , nu-s ardeleni şi , totuşi, ei ştiau că a trebuit să plecăm
d e acasă ş i să ne lăsăm totul aici şi luptau cu atîta ardoare.
Aici era complet altceva ca la Iaşi. Erau şi ruşii alături .d e n oi .
E adevărat , la început, după primul sau al doilea atac al nem-
ţilor, militari foarte bine pregătiţi, tineri încorporaţi în 1943,
s-au cam speriat şi au luat-o spre Mureş. Atunci, mulţi neştiind
să înoate, s-au înecat. Apa era mare. A fost un timp ploios.
Erau băieţi foarte tineri. S-au luptat, apoi, fără frică de moarte.
Cum spu n eam, n-a dat înapoi nici unul! Le ' spuneam că o să
le arăt locurile în care m -am născut, casa din Tîrgu-Mureş ,
aflată la cîţiva kilometri. Doream să-i dăm peste cap pe nemti
ş i să ajungem cît mai repede acasă. Şi ţineau foarte mult la mine.
Eu eram tînăr de 22 de ani, modest. Şi ei, majoritatea, aveau
20-21 de an i. De cînd începuse atacul, n-am mai ştiut şi văzut
nimic decît: atac, reorganizare, cîţi oameni mai ai, completare
etc. De la 7-8 dimineaţa pînă seara, fără să mănînc nimic.

154
Cînd se crăpa de ziuă, coboram în Oarba. Eu acolo n-am mai
văzut pe nimeni, acolo erau numai case distruse, vite, animale
moarte. Nici o viaţă de om nu era. De acolo, prin puţin po -
rumb, apoi prin nişte vii, urcam spre creastă. Pe mine mă inte-
resa să ajungem cît mai sus. Nemţii aveau cu iburi de mitraliere
ş i branduri şi trăgeau ca nebunii. Mai aruncau şi cu grenade
cînd ne apropiam. Ajungeam la 30 d e metri de ei. De multe ori
intram în unghiul mort şi nu mai puteau trage în noi. Atacu-
rile se repetau. Numai morţi v edeam în jurul m eu. Îmi sco-
team lopata de la brîu ş i săpam o groapă cît mai mică ş i mai
adîncă. Mai luam ş i cîte un ciorchine de st r ugur e din vie, cu
lut cu to t , ca hrană. Fluierau gloanţele pe la urechi. În sus,
cum te apropiai, era moarte curată. Din 40 am mai răm as cinci.
Şi iar completări, mereu completări. Strigam la oltenii mei:
" Staţi îngropaţi în pămînt !" Apoi ne r eîntorceam şi iar pl e-
cam la atac. Eu rămîneam cu cinci, cu ş asq osta şi din pluton.
Odată ş i eu m-arn speriat. Un plutonier îmi zice: Iară numai
dumneavoastră aţi rămas! Nu mai ştiu, mîncarea sau ce adu-
ceau în spate. Atunci mi s-a înmuiat şi mie inima. Nu-mi mai
r e cunoşte am ostaşii. Tot oameni noi. Iar a doua, a treia zi, dac ă
mai rămîneau unu-doi din ei. Cei care nu int rau în unghi mo rt,
erau speriaţi. Dar nu mi-a fost frică că mă omoară. Era do ar
groaza de priveliştea morţilor. Nu ştiu, poate vîrsta, poate
p entru că ştiam pentru ce luptăm, dar frica în noi n-a existat,
ca să dăm înapoi şi nici unul nu se gîndea la asta. D eşi v ed eam
capete crăpate, schije prin gît, maţe ieşite din burtă... Ce-a
fost acolo, la Oarba de Mureş ! De aceea nici nu pot să vo rbesc,
că eu numai morţi am văzut. .. " iti i
Virgil Moldovan a fost îngropat de explozia unui proiec til
Ia graniţ a cu Cehoslovacia. În Ziua Victoriei se afla în Spit alul
militar din Si biu. A avut bucuria r edobîndirii p ărţii de nord
a Tran silvaniei. Apoi a r evenit la Tîrgu-Mureş, lucrînd la Fi-
liala B ăncii Naţionale, d e unde a ieşit la pensie. Este deco rat
cu "Steaua Republicii Socialiste România", clasa a V-a.
Un alt veteran de război , aflat în Tîrgu-Mureş , de p este
30 de ani, este Ovidiu En ăcică. În timpul luptelor d e la Oarba
d e M ureş ave a gradul de su blocotene n t , apoi de locotenent, ş i
făce a parte din Re gim entul 2 dorobanţi. În timp ce ne în drep -
tam spre Monumentul eroilor de la Oarba de Mureş, Ovidiu
E n ă ci că depăna amintiri : " Noi am salutat schimbarea de la
23 August 1944. . Ş i din spirit de conservare şi p entru că oame-
nii erau extraordinar de obosiţi după patru ani de război. Acum
n oi m ergeam pe id eea dezrobirii Ardealului de nord, răp it prin

155
Di ctat ul de la Vien a. Ardealul a fost primul obiectiv. Soldaţii
şt iau un sin gur lucru : că partea de nord a f ost luată de n emţi
şi dată la ungur i. Noi n-am fos t însă dominaţi de resent iment e.
De altfel , unit ă ţi militare din provincie nu prea au fos t in tro-
duse în prima linie. Am trecut prin sate maghiare, dar n-am
avut niciodat ă dorinţa de răzbunar e . Despre ce se întî m plase
aici, în t re 1940-1944, ştiam doar de la unii colegi şi cunos cuţi.
Eu, ca ofiţer în rezervă , am in struit un pluton din contingen-
tul '44, la Vîlcea. Cu acest pluton am pl ecat pe fron t. Soldaţii
er au stăpîniţi de patriotism şi de dragostea de a învinge. Au
luptat fără mena jamen te. Nemţii aveau ultimul tip d e arma-
ment , aveau o mitralieră cu lunetă, pe care n-au avut-o n ici la
Iaş i. Şi pistoalele lor erau mai mult pistoale-mitralieră. Nu n e
cruţau nici dacă mergeam să facem pipi. Patrioti smul doroban-
ţilor n u poate f i uitat. Jertfa e primul ş i ul timul cuvînt. J ertfă
fără mena jamente." 182
D iscuţi a noastră s-a oprit în preajma mormintelor foştilor
lui camar azi şi col egi de ş co ală: su blocotenentu l P etre Popescu,
consăteanul Gheor gh e Ivănes cu , alţi prieteni ori su balterni a-
flaţi acum su b glia de la Oarba d e Mur eş , unde şi-au dat
viaţa pentru patria veşnică. Parcurgînd cît eva amintiri a ş t e r­
n ut e p e h îrti e de fostul student al lui N icolae Iorga, ulterior
pr of esor şi econo m ist care a lu cr at pînă în 1978, la Filiala
Băncii Naţionale din Tîrgu-Mureş , am înţeles de ce convorbi-
rea noastră se opr ise brusc: " Deşi au trecut atîţia ani de cîn d
n e cui băream în grop ile um ede făcute în p ădu re, p r in vii,
ac olo unde a jungeam 'în luptă , su b obsedanta ploaie de to amnă ,
cît şi su b n ecruţătorul foc al inamicului, de f iecare dată cînd
particip la fes ti vităţi, ş i nu numai atunci, ci chiar cîn d t rec
ocazion al p e şose aua Ogrei , Cipăului ş i Iernutului, m ă cu pr in de
o emoţie copleşitoare, care m er ge pînă acolo că, dacă mă în-
treabă cineva să-i sp un " cum a fost ", aproape că nu m ai po t vor bi
flu ent. Int r ebar ea : " Cu m a fost cu putinţă să moară atîtea m ii
d e oa m eni? " este cea mai frecven tă şi se p une pl ecînd dintr-o
nedum er ir e firească. Aş dori să sp un , şi cu această ocazie, că
aş a a fos t. Un şir de lupte ne cru ţătoare ş i nimic al tceva. Ne-am
bătut pentru fi ecare palmă de pămînt, nu o dată, ci de zeci de
ori. Erau zile cînd dădeam trei-pat ru atacuri, cu o pregăti r e
'putern i că de artiler ie - 128 g uri de tun, am plasate doar la
Cucerdea - dar inamicul, p e lîngă că ocupa p e creasta dealu -
lui o po ziţi e domin antă a întreg ii văi a Mureşului, mai avea ş i
amplasamente puternice, dispunea de numeroase cu ibu ri d e

156
arme automate d e ultimul tip , cu o putere de foc nimicitoare,
iar trupa er a compusă numai din fanatici SS. "l83
Din r elatarea învăţătorului p en sionar Vasile P op , originar
din sat ul Murg eş ti, sergent major T.R. în batalionul 2, din Re-
gi mentul 2 dorobanţi , reţinem : " La 23 August 1944 mă găseam
în concediu, în oraş ul Rîmnicu Vîlcea , în urma rănilor primite
pe fro nt. Am ascultat cu emoţie comunicatul r adio, prin care
se vestea că guvernul lu i Anton escu a c ă zu t , c ă am înto rs ar-
m ele împotr iv a ad evăratului duşman al n eamului nostru, îm -
potriva Germaniei h itl eri ste, ş i că vom porni la lupt ă p en tru
eli ber ar ea părţii de no rd a Transilvaniei.
i n aceeaşi noapte m-am prezentat voluntar la comanda-
m entul regimentului şi am cer ut să fiu trimis pe f ron t ca să
lupt pentru eliberarea m el eagurilor natale, de unde, cu patru
an i în urm ă , a trebu it să pl ec, l ă sîndu -m i p ă rinţii , fr aţ i i, tot
cee a ce m i-a fost m ai drag. " 184
După ce a fo st în cad r at în dispozitivul de apă r a re de pe
v alea Oltului, la începutul lunii se ptem br ie a debarcat, împre-
u nă cu unitatea sa , în ga r a Copşa Mică, apoi s-a deplasat spre
T îrnăveni , unde, cu plutonul pe care îl comanda, a participat
"la luptel e de pe înălţimile din spre n ord d e Tîrnăven i , în zona
cim it ir ulu i şi a drumului ce duce spre Cucerdea ", cu cerind a-
c eastă localitate. După t re cerea Mureşului , au urmat cr înce-
nele lupte de la Oarba de Mureş , apoi luptel e pentru eliber area
întregii T ransilvanii, a Ungariei şi Cehoslovaciei.
Nu-l mai întrebăm p e învăţăto r ul Vas ile P op car e este ex -
plica ţi a ero ismulu i do roban ţilor , ce n -au pregetat s ă-ş i jert-
fe ască viaţa , aici, p e m el eagu ril e mur eş en e, la Oarba de Mureş ,
ş i mai depar t e, pîn ă la înfrî nger r ea duşmanulu i. Scrisoarea tr i-
misă p ărin ţilor săi, la începutul primăverii anu lui 1945, spune
totul. O reproducem integral:

,,11 martie 1945 , De undeva de p e frontul din Ceh oslovacia.

Dragii mei p ărin ţi ,
Fiind adînc . miş cat de even imen te le care s-au desfăşurat
în ultimul timp, caut să-mi ex pri m şi eu bucuriile mele şi să
vi le împărtăşes c şi dumn eavoastră. intreaga -mi fiinţă zburdă
ş i s e-nveseleşte la auzul şt irilo r bune ce ne vin din ţ ară . Totu şi ,
bunul dumnezeu s-a îndurat şi, iată, astăzi vi su l n ostru-i îm-
plinit. Tricolorul r omân es c fîlfîie din n ou în Ardealul veşnic
ro mânesc. intreaga ţară salu tă cu bucur ie acest eve n imen t atît
de mult aşt eptat de to at ă suflar ea român ească . P e faţa fi e cărui

157
xomâ n vezi înflorind zîmbetul de bucurie, fiecare se simte fe-
.r icit şi se-nveseleşte. .
Cu atit mai mult noi cei de aici, de pe front, avem drep-
tul să ne-nveselim, noi cei care am luptat şi am singerat pen-
tru alungarea trupelor germano-maghiare, singurii vinovaţi de
acest razboi.
La au zul ş ti ril o r că administraţia românea scă reintr ă în
Ardeal, parcă un nou suflu de curaj şi îmbărbătare a pus stă­
pînire pe sufletele noastre. Ne-a făcut să ne hotărîm şi mai
ferm în acţiunile noastre. Văzînd dreptatea ce ni s-a făcut şi
pe care o meritam din plin, am rămas ferm convinşi că adevă­
raţii noştri duşmani au fost ş i sînt şi astăzi germanii fascişti.
Acest eveniment n-a fost altceva decît împlinirea unei dreptăţi
ş i înlăturarea unei alte nedreptăţi ce ni s-a făcut de către cri-
minalii fascişti. N-a trebuit altceva ostaşilor noştri, cînd au
auzit de acest eveniment, s-au avîntat vi m ai cu hotărîre, cu
mai mult curaj, s-au năpustit asupra duşmanului şi neţinînd
seamă de nimic, nici chiar de viaţă, i- au dat una după alta
lovituri din ce în ce mai îndrăzneţe, scoţindu-l din bîrlog şi din
poziţii extrem de întărite.
E greu pe aici, dar nu-i nimic. Oriuît de mari sînt aceşti
munţi pe care astăzi îi urcăm, oricît de g rea este iarna, pe care
trebuie să o înfruntăm, totuşi voinţa n oastră de a învinge e
mai mare ca oricare din aceşti factori externi. Sîntem ferm
hotărîţi să luptăm pînă la victoria finală; şi vom învinge. Zorii
victoriei încep a se arăta la orizontul nu prea îndepărtat. E
chestie numai de timp. Astăzi se împlinesc cuvintele mele pe
care vi le-am spus cînd am fost acasă. Mă simt fericit că am
cont r ibuit şi eu la acest sfîrşit al zbuciumărilor sufleteşti, prin
care am trecut cu to ţii cei din Ardealul de nord. De azi înainte
s-a sfîrşit cu toate batjocurile. S-a sfîr.sit cu toate nedreptăţil e .
Fiecare va trebui să intre în toate drept .irtle lui.
Nu vor mai dicta o mînă de netreb.i ici , o mînă de şovini şti
ş i fascişti. S-a terminat cu acele timpuri, cînd aceşti fascişti
dictau şi făceau tot ce voiau ei. Pe zi ce trece, Hitler şi toate
slugile lui primesc lovituri din ce în ce mai deci sive. Şi nu e
departe acel timp, cînd aceste hiene hrăpăreţe şi bestiale vor
cădea sub loviturile hotărîte ale naţiunilor iubitoare de li-
bertate şi dreptate. Ac easta trebuie să fie soarta tuturor acelora
care rîvnesc la bunurile altora.
Gîndul meu se-ndreaptă pios spre cei ce şi-au jertfit viaţa
în acest război, dînd obolul lor pentru a asigura pacea şi liniş­
tea familiilor noastre. Jertfa vieţii lor n-a fost zadarnică; Ar-

158
dealul a revenit iarăşi la patria mamă. Am izgonit adevăraţii
d uşmani ai n eamului nostru de pe pă rnintul v eşnic românesc.
Dragi părinţi , eu pin ă -n prezent sunt bine şi o duc d estul
de bine. Doresc, de asemenea, din partea mea ca aceste rînduri
să vă găsească în momentele cele mai fericite.
Transmiteţi tuturor românilor din sat sincerele mele salu-
tă ri frăţeşti.
De asemen ea , îi salut Cu salu tul m eu camarader esc pe toţi
pri etenii m ei buni.
Primiţi din partea mea sincerele urări de bine ş i sănătate.
Vă îm brăţiş e z şi vă sărut pe toţi.

Serg, major T.R. Vasile Pop"

"SîNTEM DATORI CU O SINGURĂ MOARTE "

Urm ărind r espingerea t r upelor fasciste dincolo de Mur eş

şi cr earea de capete de pod la nord d e acest rîu, în cadrul of en-
siv ei, decl anşată d e Armata 4 română în a doua jumătate a
lunii se p tem br ie 1944, se însc r iu ş i a cţiun ile Diviziei 21 infan-
terie , din cadrul Corpului 2 arm ată, comandat de gen eralul Ni-
colae D ăs căl es cu.
înainte d e a ajunge p e m el eagurile murese n e, mar ea uni-
ta te se con fruntase cu in amicul în cîmpia Bărăg anului. Cu oca-
zia acţiun ilo r d esfăşurat e în zona Pogoanel e-Buzău, înt re
28- 30 august 1944, Divizia 21 infanterie a capturat p este 3.600
prizon ier i hitlerişti 185 • Unităţile diviziei s-au îmbarcat la Gher-
g hiţa, lîngă Ploieşti, în trenuri Cu destinaţia Transilvania, pen-
tru a-şi aduce contribuţia la în frî nger ea cotropitorilor fascişti
ş i la eli ber area acestui pămînt românesc de su b dominaţia hor-
th ystă.
Batalioanele de recru ţi ale Diviziei 21 infanterie, care par-
ticipaseră la luptele din zona Bucureşti, se aflau deja în di spo-
ziti v pe Mur eş, între Sînpaul şi Chirileu cîn d, în cepî n d din 17
se pt em br ie, debarcă la Mediaş Regimentul 11 dorobanţi , apoi
Regimentul 35 infanterie şi Re gimentul 24 infanterie.
A cele aş i sentimente de î nă l ţă to r patriotism îi an imau, deo-
potrivă, p e comandanţi ş i trupă , dornici să înfrîngă inamicul
ş i să elibereze patria. Inainte ca unitatea să pornească în mar-
şul de circa 35 km spre Căpîlna-Mică, colonelul Alexandru
M. Stăn escu , comandantul Regimentului 11 dorobanţi "Siret",
s-a adresat cu înflăcărare ostaşilor, vorbindu-le despre m isiu-
nea pe care o aveau de îndeplinit, de a elibera Ardealul de sub

159
dominaţia fascistă, îndemnurile sale sporindu-le dorinţa de a
învinge duşmanul. Rememorînd aceste momente solemne, ca-
poralul Ion Mihai Tiva scria colonelului Mîndru Costachi: "Şi
nu pot să uit cum la comanda locotenentului Nicolae Blebea
ş i a sublocotenentului Aurel Mititelu, noi, pionierii, am plecat
cu toţii, ca o furtună , pentru a îndeplini misiunea ce ne-a fost
încredinţată. " J86
Marşul s-a desfăşurat în condiţii dificile, printr-o regiune
deluroasă şi pe drumuri aglomerate. La 20 septembrie Corpul
2 armată a ordonat diviziei comandate de generalul Polichron
Dumitrescu să forţeze, în ziua următoare, Mureşul. Acţiunea
a fost precedată de o incursiune în dreptul localităţii Chirileu,
exe cutată de o companie de recruţi din Regimentul 24 infan-
terie, şi de alte măsuri pregătitoare. La miezul nopţii de 21
spre 22 septembrie divizia a dat ordinul general de op eraţii
nr. 86, în care se arată că: " Divizia 21 infanterie, încadrată la
est de Divizia 6 infanterie ş i la vest de Corpul blindat român ,
are misiunea de a forţa Mureşul la nord de Sînpaul şi Chirileu
ş i a înainta pe direcţia Sînpaul - D. Raput (479) - Petea de
Cîmpie. "J87
Conştienţi că luptă pentru o cauză dreaptă, pentru liberta-
tea ş i integritatea patriei, ostaşii Diviziei 21 infanterie aveau o
star e morală bună, maiorul Mîndru Costachi, şef al biroului 3
operaţii al marii unităţi, care în 21" septembrie se afla lîngă
sergentul Mihai Anghel, în Iăstărişul de pe malul Mureşului,
reproduce în memoriile sale de război minunatele cuvinte cu
care acel gradat îşi îmbărbăta grupa de pionieri Cu care trebuia
să treacă Mureşul şi să cureţe plaja de minele plantate de
fascişti: .
,, - M ăi ! Fiţi voioşi şi curajoşi că noi sîntem datori cu
o singură moarte. ne vom trăi şi vom ajunge cu biruinţă la ca-
pătul războiului, celor ce vor scăp a Patria le va fi recunosc ă­
toare, iar cei ce-şi vor pierde viaţa vor rămîne în veci cu nume
brave de eroi. "
Divizia şi-a organizat două detaşamente, care urmau să
atace pe un front de 4 km, avînd în faţă aproape două regi-
mente de cavalerie din Divizia 8 cavalerie S.S.
Acţiunea a început în ziua de 22 septembrie, la ora 7,15,
prin pregătirea de artilerie. In jurul orei 8, din apropierea lo-
cului în care se afla vechiul pod permanent, a început să treacă
Mureşul , folosindu-s e de sedinuri, portiţe şi mijloace impro-
vizate, batalionul 2, din Regimentul 11 dorobanţi, comandat de
maiorul Alexandru Dragoş. Fasciştii au descoperit locul de tre-

160
cere al infanteriştilo r noştri ş i au început să tragă intens asupra
lor cu br anduri ş i armament automat, pricinuind grele pi er-
deri.· Totuşi, după o oră batalionul a reuşit să treacă dincolo de
rîu şi, înaintîn d în lungul înălţimii cu cota 429, s ă ocup e a-
ceastă fo rmă de ter en .
În acest timp artileriş tii au nimicit un automobil în car e
se afla un grup d e fas cişti, ca re executau o recunoaştere la
cota 479 . După informaţii n econ firmate, at un ci ar fi fost u cis
şi comandantu l trup elor ge rmane din Transilvania, gen er alul
Arthur Phleps.
La ora 11 inamicul a contraatacat în s paţiul din tre cotele
479 şi 429, fără a avea su cces. D upă vreo două ore, batalionul 2,
Regim entul 11 dorobanţi, a r elu at atacul ş i a ocupat Dealul
Raput ş i cota 479 . În jurul am iezii, pe la Chirileu au în ceput
să treacă Mur eşul două companii de r e cru ţi din Regimentul 24
inf'anterie. Cînd acestea erau din colo de rîu, la ora 13 a înce-
put t recerea şi batalio n ul 1, Regimentul 11 doroban ţi , ca re
după ce a ajuns p e malul drept s-a îndreptat spre nord-vest ş i
ii! ocupat cu lmea ce se în tin de de la De al ul Raput înspre sud-
vest către Dileu Vech i. Fasciş tii au primit însă î ntăriri, şi-au
r egrupat forţele şi, cu sprijin de ar tile r ie ş i branduri, au exe-
cutat pu t ernice con t r aata cu r i, ţ inî n d concomit ent su b fo c punc-
tele de trecere de p este Mureş . Inamicul vi za în deosebi golu l
crea t într e cele do uă bat alioan e de dorobanţi, care erau dis-
puse pe un f ront pr ea larg, p e care trebu iau să-I apere cu
efective r eduse. P e la ora 4 el a introdus în acţiun e ş i ca r e
de luptă. Spre s eară, dorobanţii au fost n evo i ţi să se r ep lieze
sp re m alul Mureşului. Dealtfel, colonelu l Al exandru M. St ă n­
cescu, com an dan t ul Regimentului 11 doroban ţi , af i rmă : " Din
cauza re acţiunii puternice cu armamentul automat ş i greu ina-
m ic, u nele com panii au avut p ierderi simţitoare încă de la în ce-
p u t, fii n d plutoane care, la ocupar ea obiecti vului (D. Raput)
abia m ai aveau 4- 7 oamen i. "188
Regimentul 11 doroban ţi a înregist rat în această zi 7 ofi-
ţeri, s u bo fiţeri ş i 127 soldaţi morţi ş i 184 militari răn iţi. A
c ă z u t atunci şi viteazul su bloco tenent Ion T ă l ă şman, î nvăţător
din p ărţ il e Covurlu iului, care şi-a condus pl u tonul de puşcaşi
spr e cota 479, p e care a urca t cel dintîi. I nainte de a în ch ide
och ii pen t ru totdeauna, acest er ou le-a cerut ostaşilor săi "să
n-a i b ă linişte pînă nu vor alunga duşmanul de pe pămîn tul
scump al Transil vaniei".
P e Dealul Raput a murit ero ic sublocotenentul Ion Sîrbu,
care coman da un pluton de mitraliere. In lupta cu inam icul,

C. 11 - E p o;:J e ea d e p e Mur eş 161

servanţii plutonului au fost ucişi. Rămas singur, comandantul
subunităţii a tras el cu mitralierele pînă ce o schij ă de brand
l-a lovit mortal-'".
La 22 septembrie a căzut la Sînpaul viteazul locot enent
Aurel Mititelu. Născut la 15 octombrie 1915, în judeţul Vaslui,
absolvent al Seminarului teologic, tînărul moldovean a intrat
ca funcţionar la Intreprinderea gaz metan - Tirgu-Mureş. In .
anul 1940 s-a refugiat la Mediaş. Din 8 septembrie 1944 a par-
ticipat la luptele din Transilvania, al cărei pămînt " l-a iubit
cu patimă pînă la id entificare". A murit eroic, "lovit de un
glonte în tîmpla dreaptă, de o schijă în abdomen şi cu răni la
ambele mîini. Moartea i-a fost instantanee". Camarazii săi din
Regimentul 11 dorobanţi l-au înmormîntat la Tîrgu-Mureş,
oraşul în care şi-a petrecut frumoşii ani ai tinereţii şi a des-
făşurat o muncă rodnică 190.
Evocînd faptele de vitejie săvîrşite de o staşii r omâni pe
Dealul Raput, ne îndreptăm gîndurile şi spre sergentul Con-
stantin Panciu, din compania de comandă a Regimentului 11
infanterie. In timpul luptelor, focul artileriei inamice a între-
rupt comunicaţia prin fir dintre punctul de comandă al regi-
mentului şi batalioanele aflate în acţiune. Comandantul primi,
la un moment dat, un nou ordin de la divizie. Trebuia să trans-
mită, la rîndul său, ordine subunităţllor."Sergentul Constantin
Panciu s-a oferit voluntar să îndeplinească misiunea. A trecut
Mureşul, strecurîndu-se printre schijele şi gloanţele in amice,
reuşind să se apropie la o sută de metri distanţă de comandan-
tul batalionului 2, aflat deasupra cotei 479. Deodată răsună însă
o explozie. Un brand inamic îi retează picioarele de la ge-
nunchi. Deşi sîngele i se scurgea din trup şi puterile începeau
să-I părăsească, gîndul lui Panciu era la îndeplinirea misiunii.
A mai reuşit să cheme un ostaş, aflat în apropiere, căruia îi
înmînă plicul care conţinea noul ordin. Apoi s-a stins. O ra-
chetă s-a ridicat spre înălţimi: era semn că ordinul ajunsese la
destinaţiew-, Sergentul erou a fost decorat post-mortem cu
medalia "Virtutea militară", clasa a II-a, cu spade.
O grea pierdere s-a înregistrat la 22 septembrie, în timpul
luptelor pentru ocuparea Dealului Raput, în rîndurile artile-
riştilor, fiind ucis căpitanul Paul Grinţescu, comandantul divi-
zionului 1 din Regimentul 5 artilerie.
Intr-un ordin de zi din 2 noiembrie 1944, prin care gene-
ralul Polichron Dumitrescu dispunea citarea pe divizie a divi-
zionului comandat de acest erou, se arată: "Abia sosit pe fron-
tul din Ardeal, divizionul 1 din Regimentul 5 artilerie, de

162
sub comanda vrednicului şi n eînfr icatulu i căp it an Grin ţescu
P aul, este introdus în ziua de 22 se ptem brie 1944 în luptel e de
pe Mureş , în zona Sînpaul , unde concu ră în mod strălucit la
atacul pentru cucer ir ea î nălţimii R ap ut.
In această luptă , cum dealtfel s-a întîm plat î n to ate lup-
t el e din trecut, căp itanul Grinţes cu Paul, care era una din
mîndriile ar tileriei div izi ei, a con d us focul di vi zionului său din
cel mai înain tat observator de a rtile r ie (o o 0)0 În timpul u nei
astfel d e lupte legendar e, căp itanul G rinţes c u Paul ca de sfărî­
mat de un proiect il de artilerie grea in a mică , care a lovit în
plin observator ul său înaintato" 1D2
La 23 se ptembrie, Div izia 21 infanterie a fost trecută în
r e ze rvă p entru r eorganizare şi refacere. Marea unit ate începe
să se r egrupeze în zona dealul B raşai-e-Giuluş-c-Lă s cud. P este
două zile este trecu tă din su bo r di nea Corpului 2 arm ată în ce a a
Corpului motom ecanizat , p en t ru a înlocu i Divizia 9 infanterie,
În cadrată la dreapta de Divizia 11 in fan teri e ş i la st înga
d e Divizia 8 cavalerie m oto, ea v a atac a p e d ire cţia cot a 463-
Deal ul Mar e (cota 462) - Dealul P op ii (cota 48 9)0 Di vizia 21
infan teri e, avîn d valoarea doar a trei batalioane, va fi î ntărită
cu Regim en tul 3 " Olt", care ocupa poziţia la est de cot a 463.
Trecerea Mureşului a în ceput în noaptea de 27 spre 28 septem-
br ie, pe la est de Cipău , Cu Regimentul 11 dorobanţi, care înlo-
cui eşte R eg imentul 34 in fanterie di n d iv izia do broge an ă ' F' . .
În ziua de 28 septembr ie , subunităţil e Regimentului de do -
ro b an ţi au fost contraatacate de mai m ul t e ori de forţe h itle-
riste su peri oa re, dar s-au menţinut p e poziţii. In cursul încleş ­
tărilor Cu in amicul s-au r emarcat o staşii companiei 1, coman-
d ată de căpitanul Constantin Şerbana. Bravul ofiţer român a
con dus cu măiestrie focul subunităţii sale şi, cu toate că a fo st
rănit, a rămas în luptă pînă la respingerea duşmanuluiw -,
° reuşită cercetare de luptă a executat, infiltrîndu-se în
noapt ea de 28 sp r e 29 se ptembrie în dispozitivul inam ic, com -
pania 1 din batalionul 1 al Re gimentului de do robanţi 3 " Olt",
comand ată de su blocot en en t ul Ion Nicola. Plutonul com an dat
de su blocotenen tul în rezervă Liviu Rusu , trecîn d p e la nord-
ve st de cota 463, a pătruns 150-200 metri în poziţiile hitleriste
şi a reuşit să captureze cinci SS-işti care deserveau o armă
automată . Alarmaţi, nemţii din întregul dispozitiv au început să
tragă, dar sub protecţia focului executat de plutonul subloco-
tenentul în rezervă Gheorghe Medeanu asupra cotei 463, os-
taşii plutonului 2 au reuşit să revină cu prizonierii la companie.

163
S-au obţinut astfe l, prin in te rmedi u l ac estora, info rmaţii pr e-
ţ i o a se .
La 29 sep t embrie hi tler iş tii au contraatacat p e d rumul di n-
t re înălţimile cu cotele 495 şi 463, p e direcţia de acţiune a
com p aniilor 1 şi 3 dorobanţi, cu forţe superioare. Sprijinit de
artilerie, aruncătoare şi a rme autom ate, inami cul a provocat
subunităţilor d e do rob an ţ i mar i pi erderi, fă ră a reuş i însă să
le clinteas că de p e poziţi i. Ac eş ti demni urmaşi ai celor care
au luptat cu vitejie la Vi di n şi la Smîrdan, în f a ţa cotropito-
rilor gliei străbun e au format un zid in expugnabil. In lupt a
desfăşurată pe De alul Sin georgiului au fo st grav răniţi subloco-
tenen ţii în rezervă Gheorghe Med eanu ş i Liviu Rusu. D eşi ră­
ni ţi, ei au continuat să ordo ne plutoanelor să atace poz i ţi il e
in amicului. Compania 1 do rob anţi a r eluat ofe ns iva, alături de
ea acţionînd un pluton d in compania 6, comandat de se rg en -
tul Gh eorghe Teeru. Ace as tă su bun itate a reuş it, prin t r-o scurtă
m an evr ă , s ă urce panta de est a cotei 463. După or a 17, întreg
batalionul 1, comandat de 10cotenent-coloneluIPisculescu, a r e-
luat atacul pentru a cu cer i com plet cota. Se rem arcă com pa-
n iile 1 şi 6. Dar pe blestemata înălţime cade acum, ca un erou,
su blo cotenen t ul făgărăş ean Ion Nicola 1!.l5.
P entru a pune stăpî nire p e cota 463 , pl utonul de puşcaşi
com andat de su blocotenentul Gheorghe Mih ă il escu , din R egi-
m ent ul 11 dorobanţi , ajunge să lupte la grenadă. Atingind pri-
mul cota, viteazul ofiţer român înfi ge simbolic, ca sem n al
victori ei, baion eta în pămînt ş i se adr es ează brav ilor do robanţi
din subun itatea sa cu cu v in t ele : " Ni cio dată pi cior duşman să
nu m ai calc e p e acest sfînt p ămînt românesc!" 1!.l6
Sperînd s ă recuce r e as că cota, inamicul a contraatacat cu
violenţă , fără a obţine însă rezu lt at e. A adus însă din n ou
m oa r t e. Intr e cei căzu ţi la dator ie . se afl a şi sublo coten entul
Gh eorghe Mih ăil es cu ca re, la cîteva or e dup ă ce a fo st grav
rănit, a deced at . A m a i trăit doar bucu r ia, în ti m p ce era
trans portat spre ambul anţă , de a fi decorat de com andant u l
Divi ziei 21 infanterie. '
Intre cei mul ţi căzuţi p e Dealul Sîn georgiu s-au m ai n u-
mărat î nvăţătorul Con stantin Tanvuia, com an dantul unui plu-
to n de m itrali ere, sergentul in r ezervă Ştefan P oal elungi, î n vă ­
ţăto r ş i el, de scendent al unei familii din părţile Covurluiului,
care luptas e ş i în primul războ i mondial, şi alţii.
Luptele din această zonă au con t in u at, fără ni ci un răgaz,
în zile le următoa re , aş a cum re m arca colo nelul în r ezer vă
Mîndr u Costa ch e : " A cţ i un ile din zon a D . Sîn georgiu lu i capătă

164
în scurt tim p un a cce n t uat car ac t er de luptă de u zură din par-
t ea am be lo r p ăr ţ i. Se a t acă şi se co n traatacă zi ş i noapt e, cu
ş i fără p r egătire de artiler ie, se atacă şi se contraatacă cu sub-
u n i t ă ţ i de to t felul, pentru ocu p area un ei cot e, a unei acoper iri
de t er en, a unu i post de luptă sau observare. Se în aint eaz ă
un m etru, doi, zece, o sută, dup ă care sîntem forţ aţi d in nou
să cedăm ca după a ceea să luăm truda de la în cep ut. " 197
Ia r ge neralul-maior în re zervă Ni col ae Al ecu, r ememorînd
lu pt el e p ermanente d esfăşurate în zon a Dealului Sîngeorgiu -
Oarba de Mureş , afirmă: " Un atac în ceta ş i altul era gata să
în ceapă. Chiar ş i atunci cîn d nu se trăgeau focu ri de arme,
undeva, p e creasta u n u i deal sau la adă po stul unei ri d i cături
de teren, o grupă sau un pluton îş i cont inua acţ iu ne a pentru
a-şi îndepli n i m isiunea primită. " 198
Noi conf runtări au loc între regirnentele 3 ş i 11 dorobanţi
şi f orţele fasciste în ziua de 30 se pt em br ie. Inamicul a contra-
atacat puternic îns pre v ersantul de vest al cotei 463, amenin-
ţîn d flancul stîng al batalionului 1, Regimentul 3 " Olt". Din
iniţiativa su bloco tenentulu i în re zervă Vich ent e Strej a, în po-
z iţia răma să d escop erită între compania 1 ş i fl ancul drept al
Reg iment ului 11 doroban ţi, a fost amplasată o grup ă de puşca şi
întărită cu două pu ş ti mitrali ere. De aici comandă iscusitul
of iţer plutonul său care se opun e grosului infanteriei inamice.
Cîţiv a fascişti au aj uns la cîteva zeci de m etri de poziţiil e plu-
tonului. Atunci a urmat un al doilea contraatac fascist, sprijinit
de foc puternic de artilerie. S-a în cin s o luptă aprigă, care a
durat m ai multe ore, su bu n it at ea română comportîndu-se "ex-
cepţional " . La un m oment dat, în decursul confruntării, sub-
locotenentul, deş i g r av rănit, a t recut la o pu şcă m itrali eră
care nu mai t r ăgea ş i a înc epu t să secer e inamicul. F apta sa
i-a îmbărbătat p~ o staşi. Suferind pi erderi mari, Iasci ş tii au
în ceput să se retragă . Astfel, cu jertfe grele, dorobanţii s-au
m en ţ inut pe alin iam ent u l ocupat.
P loil e de toamn ă timpurie au desfundat drumurile şi' te-
r enul. A cţiunea pe pante a devenit extrem de d ificilă. Totuşi,
cu efor tu r i exem pla re, dorobanţii înregistrează în acest e zil e
suc cese. La 1 octo m br ie, două plutoane din compania 7, co-
m andată de căpitanul Gheorgh e Filimonescu, care acţiona în
flancul drept al Regimentului 3 " Olt", strecurîndu-se prin va-
lea dint r e cotele 463 ş i 421, a ajuns p e pantele de no rd-est ale
înălţim i i cu cota 421 ş i, r espin gînd contraata cul in amicului, a
păstr a t această poziţi e dominantă .

165
 La 2 octombri e, Divizia 21 infanterie a atacat înăl ţimil e
cu cotele 417 ş i 435. Din m emoriile generalului Nicolae Al ecu,
aflăm că ba talioanele 1 şi 2 al e Reg imentului 3 " Olt" au reuşit,
printr-o m anevră rap idă, să zdro be as că r e zis t en ţe l e in amicul u i
de pe forma de teren cu cota 435 ş i să o ocup e 199.
Un cur a j r emarcabil au doved it o staş ii Regim en tului 11 do-
robanţi " Sir et " în acţiunile din noapt ea de 2 spre 3 octom-
brie 1944, cînd s-a întreprins o intens ă cercetare de lup tă , cu
scopul de a ver ifi ca prezen ţa şi tăria advers arulu i ş i a lua
capturi. Alte grupe consti tuit e pe bază de vol untariat au atacat,
pe neaş tep ta te, cu grenada ş i baion eta, producînd pierderi ina-
mi cului.
În acest e ac ţiuni s-au remarcat, în mod d eosebit, prin cu-
rajul ş i dîrzenia de care au dat dovadă, următorii o staşi : din
batalionul 1, compania 1, capor alul Grigore Solomo n, care, a ju-
tat de caporalul Iordache Stafie, trăgător la puş ca mitrali eră ,
de soldaţii gren adi er i Nicolae Teodorescu ş i Mircea Brătul e an u
şi de recrutul Mihai Anghel, a pătruns în linia duşmanului ş i
a capturat un brand de 60 mm car e era pus în bătaie împo-
triva noastră. Din compan ia a 2-a s-a r emarcat soldatul Cos-
tache Trifu care, fol osindu-se de grenade, a p ătruns într-un
post de o bservaţi e al in amicului ş i, după ce i-a luat pe ocu -
panţi , a luat " un t elefon ş i o bobină de 500 metr i cablu ". S-au
m ai distins din ac eeaşi com panie, grenadierii coman d aţi de
serge ntul Alecu Trandafir, soldaţii Ioan B ălcuţ ă şi Vasile Dim i-
tri u . Din compania a 3-a s- a dis tins în acţiun ea de sondă ser-
gentul. Dumitru Panţîru. Acest a fiind gr av rănit " s-a putu t
evacua su b protecţia tovarăş ilo r săi ", soldatul Teodor Merlă ş i
solda tul Teodo r Mucu ţ ă , care printr-un baraj de gre nade au
omo rît ş ase inam ici ş i ş i-au . salvat com andan tul. Din bat al io-
nu12, com pania a 5-a , s-a evidenţiat se rge n tul Ni colae D ă nil ă ,
care a pătruns la in ami c cu a jutorul grenad elor ş i a capturat
o mitr ali er ă ş i cinci ben zi de cartuşe , pe care, d eş i grav r ăni t ,
le-a adus în liniile noastre. To ţi aceştia au fost c itaţ i prin ordin
de zi pe divizie, înălţaţi în grad ş i pro p uş i spre decor are 2oo.
În n oap t ea de 4 octombrie, la ora 23, Divizia 21 infan ter ie
a pr im it or din ul Corpului 2 armată de a se dep la sa im ed iat
spre sud-vest, în zona Corneşti-Adămuş . Marea unitate a pre-
dat pînă la or a 2 sector ul în car e se afla Diviziei 8 cavaleri e
mo to ş i a început, în co n d iţi i extr em de grele, m arşul de peste
36 km spre Adămuş. Refer indu-se la ace st epi sod, colonelul
Mîndr u Cost ache afirmă: " Pî nă ieri, aceşti oame ni, gh emuiţi în
şanţurile pline de apă d e pe măgu ra Sîngeorgiului, pindeau

166
 încă acţiun ea tancurilor nemţeşti, pornite la contraatac pentru
r ecucerirea prestigiului pierdut, sau numărau clipele pînă la
semnalul de at ac. As eară bucătarii nu sosiseră încă cu m asa,
cînd oam en ii a ceşti a, st recur înd u-se p e tă cu t e din tranşee, au
pornit noaptea pe dibuite înapoi, spre trecerea pe ste Mureş.
Grăbi ţi s ă nu-i prindă ziua, au luat apoi pieptiş pantele dinspre
Cu cerdea ş i de aici lip ăind prin noroiul drumurilor cleioase
s- au îndrep tat spre Tîrnăveni ş i au ajuns, străbătînd fără
od ihnă peste 30 krn, la Adămuş , p e Tîrnava Mică. "
In lup tele grele pe care le-a dat cu inamicul pe t eritoriul
jude ţului Mur es, Regimentul 11 dorobanţi a pi erdut 15 ofiţeri,
6 s u bofi ţe ri ş i 194 trupă201.
Pierderile Regimentului de doroban ţi 3 " Olt", care a lup-
tat timp d e 20 de zile pentru Dealul Sîngeorgiu, pînă la înlo-
cuirea lui în noaptea de 5 spre 6 octombrie de către Regimen-
tul 3 c ăl ăraşi, au fost şi mai mari : 16 ofi ţeri, 8 su bofi ţeri ş i
peste 400 de soldaţi ucişi sau răniţi202.
Faptele lor de vitejie, ca dealtfel ale tuturor unităţilor ro-
mâne, care s-au confruntat cu fasciştii pe Mureş ş i pe Tîrnave,
au fos t con semnate în numeroase documente militare şi au
răma s pildă veşnică de sacrificiu ş i jertfă supremă pentru li-
bertatea pa triei.
Astfel, într-un ordin de zi din 2 noiembrie 1944, al coman-
dantului Diviziei 21 infanterie, general Polichron Dumitrescu,
se spune: " Regim en tul 11 dorobanţi , comandat d e colonelul
Stănces cu Alexandru, sosit în zona M ediaş la 16 septembrie,
es te adus pe front şi int rodus în luptă la Sînpaul, unde cu un
av înt irezistibil trece Mureşul sub focul inamic, atacă şi cuc e-
reşt e , la 22 septembrie, înălţimile Raput (cota 479). Scos din
acest sector, este introdus din nou în luptă în zona Cipău, unde
de mai m ulte zile se duceau lupte grele pentru cucerirea înăl­
ţim ii Dealul Sîngeorgiu. Deşi cu efective mult reduse, din cauza
luptelor anterioare, ş i incomplet reorgani zat, Regimentul 11
dorobanţi atacă şi cucereşte , în ziua de 29 septem brie 1944,
cota 463, care constituia unul din stîlpii apărării inamice din
acea zon ă. P e data de 3 octombrie 1944, Regimentul 11 doro-
ban ţi stăpîn eşte cu îndîr ji re teren ul cuc erit , cu to ate contra-
atacurile înverşunate ale inamicului. In noaptea de 5 octombrie
1944 est e din nou scos de pe front şi, prin marşuri extrem de
grele, est e dus mai departe în zona Poiana - Cîmpia Turzii,
unde trece din nou Mureşul, atacă ş i începe urmărirea către
Cojocna [...].

167
 Avînd în vedere comportarea strălucită a Regimentului 11
dorobanţi, în toate luptele în care a luat parte pentru dezro-
birea Ardealului,
ordon:
citarea prin ordin de zi, pe divizie, a tuturor ofiţerilor, subofi-
ţerilor şi trupei Regimentului 11 dorobanţi condus de viteazul
său comandant, colonelul Stăncescu Alexandru. " 203
Iar într-un ordin din 9 noiembrie 1944 al generalului de
corp de armată Gheorghe Avramescu, comandantul Armatei 4
române, apreciindu-se eroismul Regimentului 3 "Olt", care a
luptat pentru Dealul Sîngeorgiu alături de Divizia 21 infan-
terie, se afirmă:
"In campania pentru dezrobirea pămîntului Ardealului ş i
pentru distrugerea duşmanului germane-maghiar s-a distins, în
mod deosebit, Regimentul 3 dorobanţi din Divizia 11 infanterie.
Intre 17-29 septembrie 1944, prin lupte crîncene a cucerit cota
463 de pe dealul Sîngeorgiului, la nord de Mureş. Pentru fap-
tele de arme săvîrşite, luptînd fără odihnă, citez prin ordin
de zi pe armată, Regimentul 3 dorobanţi şi pe comandantul
său, colonel Alecu Nicolae... " 204
Diviziile 21 şi 11 .in fant er ie se vor distinge, în continuare,
în luptele pentru alungarea fasciştilor de pe întregul teritoriu
al Transilvaniei şi apoi în grelele bătălii pentru eliberarea Un-
gariei şi Cehoslovaciei.
Din Divizia 21 infanterie, Regimentul 11 dorobanţi, a făcut
parte profesorul universitar Gheorghe Arsenescu, de la Institu-
tul de medicină şi farmacie din Tîrgu-Mureş, care în septem-
brie 1944 s-a aflat, ca medic, în linia întîi a frontului de Ia
Sîngeorgiu - Oarba de Mureş. Din relatarea sa am reţinut ur-
mătoarele: "Tragedia neamului nostru a fost mare. Mereu ni
s-au luat teritorii şi eu m-am aflat între cei care au protestat.
Istoria Ardealului mie îmi este foarte dragă. Ardealul e inima
noastră. Eu nu mai reţin amănunte. Ştiu că la Sînpaul ni s-a
spus "Atacaţi!", şi am atacat. La Oarba am stat o săptămînă .
Mureau cîte 400-500 de soldaţi pe zi. Se vorbeşte de o tră­
-dar e, eu nu pot să verific. Ştiu că locul unui medic este la cîţiva
kilometri în spatele frontului. Ca fiu de ţăran, am fost legat
de ceilalţi ţărani şi m-am aflat în linia întîi. Aici, la Oarba, a
fost moarte curată. Era o poziţie inexpugnabilă. Puteau să ne
ajute cu aviaţia . Ai noştri mureau ca muştele. Cred că am fost
băgaţi unde nu trebuia. Dacă vroiau, veneau cu avioanele şi
rădeau totul. 11. 000 de tineri pe care îi aşteptau soţiile, copiii,

168
familiile , ş i încă vreo 20.000 de invalizi, eroii care n-au mai
t recut pe sub arcul de triumf .. . " 205
Me dicul Arsen escu s-a distins printr-un comport amen t ex-
c e p ţio n al pe cîmpurile de luptă pînă in Ceh oslovacia, fiin d de-
corat cu ordinul " Mih ai Vi teazul "20G.
În cadru l acel eiaşi divizii a luptat şi locotenent-colonelul
în rezervă Emil Ş eulean, originar d in com una Cticerdea , în
prezen t domiciliat în o raş ul T ecu ci. A comandat batalio n ul 1
di n Regim entul 24 in fanterie, cu ca r e în zil ele de 24-2 7 au-
gust a participat la luptel e cu trupel e hi tleriste a fl ate în zon a
Baneas a-Otopen i, a ducind u-şi con tribu ţ i a la eli ber ar ea cap i-
talei ţării. A v enit apoi în Transilvania, deb ar cînd în noapt ea
d e 3 spre 4 septembrie la IvI ediaş. În zile le următo are , bata-
lio nul p e care îl comanda a eliberat mai multe lo calităţi din
a propie r ea oraşului Tîrnăveni ş i a avut f ericirea de a in tra,
dup ă o luptă îndîrjită , în comuna natală, Cucerdea , unde fas-
c iştii au comis acte de barbarie. Despre luptele d e la Oarba de
Mu r es , locotenent-colonelul în rezervă Emil Şeu lean n e r ela-
t e ază : " În timpul nopţii de 13/14 septembrie 1944, am trecut
cu batalionul rîul Mures, pe un pod improvizat, cons t r u it de o
unitate de pontonieri din Alba Iulia, în colaborare cu populaţia
civ ilă din comunele Iernut, Cip ău şi Oarba de Mur e ş . Ne-am
in stalat p e malul drept al Mureşului , pentru că sus, pe creasta
cu cotele 495 ş i 463 , erau instalaţi fasciştii, care aveau o pozi-
ţie de apărare foart e avantajoasă şi bine întărită la t eren. Ina-
m icul avea aici adăposturi în contrapantă, unde se r eplia cînd
a rtiler ia noastră execut a trageri de pregă tire a atacului. Men-
ţion ez că adăpos turile in amiculu i aveau ş anţu r i de l egătură cu
amplas amentele de arme automat e de pe poziţi e. Cînd ar tileria
noastră înceta să tragă vedeam cu ochii cum inam icul venea
prin ş a n ţuri de comuni caţi e ş i ocup a amplasarnen tel e de arme
a uto mate ş i or icîn d încep eam atacul ne primea cu un bara j de
foc î nc ruciş at tras din t rei dir ecţii , care era imposibil s ă -I treci.
P r ecizez că poziţi a de apă rare a fasciştilor er a astfel o rgan i zată
că trăge au din faţă , din flancul stîng şi din cel drept. Terenul
de la Oarba de Mur eş, pe care erau organizaţi în apărare fas-
ci şt i i, er a în formă de arc de cerc.
În momentul cînd pl ecam la atac, salturile trebuiau exe-
cu tat e foarte r ep ede ş i foarte scurt, pentru că eram loviţi de
gloanţe ş i din fa ţă ş i din flancuri. Barajul de foc er a foarte
puternic. Nu se putea combina focul cu mişcarea . Soldaţii noş­
t r i imediat ce executau saltur i, cădeau cu sutele morţi ş i răniţi.

169
 Intr-un atac de o oră , înaintam cel mult 50 de metri, în acelaş i
timp cădeau loviţi de gloanţe j umătate din ef ectiv.
Frontul de la Oarba de Mureş a durat 21 de zile ; se dă­
deau cît e dou ă-tr ei atacuri de zi ş i de noapte. S-a măcinat atît a
om enire! Pe această palmă de pămînt udat cu sîngele o staş i­
lor noştri au murit cu mult mai mult de 11.000 de ero i ! P e
acest fron t am luptat m ai multe divizii, care se schim bai, m e-
r eu cînd rîndurile s esubţiau. După cîte ş t i u eu, au luptat cinc i
divizii. Eu am luat parte la acest război pînă la terminarea lui
(eram aproape de oraşul Praga din Cehoslovacia), îns ă atîta
j ertfă de sîn ge ca ai ci la noi, la Oarba d e Mures, nu am vă zu t
în ni ci o parte a Europei. Dintre miile de camarazi care au
căzut, ş i în faţa mormintelor cărora mă descopăr ş i înge n un -
chez, îmi aduc am in te cu tristeţe de următo rii su bo rdonaţi
mor ţi la Oa rba de Mureş ş i în comunele din împrejurimi: 10-
cotenenţi i Gh eorghe Dinu ş i Virgil Băiculescu, sublocotenen ţi i
Ion P ost olache, Nicolae Popescu, Ioan Magda, Ilie Zamfirescu,
Septim iu Stîncel, Traian Constantinescu, toţi ofiţeri activi, plu-
toni eri i P etru P op a, Gheorgh e Popescu, sergentul major Ioan
Ştefan , sergentul Ioan Apostol, caporalul Gheorghe Ioan, sol-
daţii Vasile Dimitrescu, Gheorghe Radu ş i mulţi alţii. " 207
La luptele desfăşurate pe teritoriul judeţului Mureş a lu at
parte ş i Div izia 6 infanterie in strucţie , comandată de gener a-
lul de brigadă Şt efan Balaban. După ce a acţionat în zon a B ă­
nea sa-Otop eni şi la sud de Ploieşti , marea unitate s-a depla-
. sat în Ardeal , pentru a participa la luptele de eliber are a părţii
de nord a Tran silvaniei. Alături de di vi ziile 11 ş i 21 infanterie
s-a opus cu dî r zen ie ofen sivei in am icului pe Tîrnav e. Ap oi a
pr im it mi siunea de a acope r i dreapta Corpului 6 armată şi a
face l egătur a cu Corpul de munte. Acţionînd după reorgani za-
r ea fo rţel or române în cadrul Corpului 2 armată , a dat lupte
grele la nor d- vest de Leordeni, pentru cucerirea cotelor 375 şi
373.208 Du p ă eliberarea Tîrgu-Mureşului a ac ţi onat în cadrul
Corpului de munte.
În ordinul de zi din 9 februar ie 1945 , prin care, pentru
fapt ele de arme, est e citată pe a rm ată, se apre ciază că: " Di-
vizia 6 in fanterie, su b coma nda generalului Bal aban Ştefan, a
dat pilde d e vitejie în luptele de apărare din primele zil e al e
lunii septe mbr ie con tr a forţelor in amice mult superioare, care
încercau să pătrundă pe valea Tîrnavelor. Trecînd imediat la
at ac, a r eu ş it să arunce inamicul la nord de Mur eş , provocîn-
du- i : pier der i In oameni şi materiale. In luptele de urmări re
care au avu t loc înt re Mur eş şi Som eş , unităţile acestei divizii

170
s-au întrecut în avînt şi îndrăzneală, învingin d toate greutăţile
teren ulu i ş i încercările de rezistenţă al e inamicului.ve'?
Sergentul Ioan P etre din Tîrnăveni, t ehnician constructor
la T .C.IvI. din acest o raş, a fos t cif r ator la Divizia 6 in fanterie.
Un ul dintr e camarazii săi, scriitorul de mai tîrziu Theodor Con-
stan t in a imortalizat activitatea grupului de cifrat or i în ro-
manul " La miezul nopţii va căde a o s tea" , după care s-a turnat
filmul " Secr etu l cifrului". Io an Petre, az i în vîrstă de 65 de an i,
n e-a r elatat : "La 22 august 1944, m ă aflam într-o pe rmisi e t imp
de 48 de or e în localitat ea Cipău, pentru a o v izita p e v iitoa rea
m ea soţie . Vă zîn du -mă în uniformă militară, Ioan Si mion, pro-
p ri etarul bufetului, m i-a spus: «Mă i P etre, di seară să vii la mine
ca să mai di scutăm ce m ai faci, cum o m ai duci», Am m ers la
priet enul m eu din Cip ău. Era ora 22. Ascultam buletinul de
ş t i ri la aparatul lui de radio, pentru a ş t i ce se mai întîmplă
în ţară ş i p e fro nt . Cu circa o oră mai în ain te se comunicase
anu nţul de a nu închid e ş i a nu părăsi aparatele de radio că
se va transmite un comunicat fo arte important. Anunţul er a
repetat la radio Bu cureşti. A v enit şi ora 22. La radio se di fu-
zează proclamaţia r egelui Mihai 1 c ătre ţa ră , prin ca re anunţ ă
înlăturar ea regi m ulu i anton escian, ieşir ea României d in răz­
boiul h itlerist ş i alăturarea ţării noastre la coaliţia Naţiunilor
Uni t e. A doua zi acest document a apărut în prima pagină a
ziar ulu i " Român ia liberă " şi printre altele se spu ne: " Români,
în ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină
î nţelegere cu poporul meu, că nu este decît o s in gu ră cale p en-
tru sa lvarea ţării de la o catastro fă tot ală : I e ş irea n oastr ă din
al ianţa cu puterile Axei ş i imediata încetare a războiului cu
N aţiunil e Un ite . .. Un nou guvern a fo st în sărcinat să ducă
la în de pli n ire voinţa hotărîtă a ţă rii de a înc heia pacea cu
Naţiun ile Unite. România a acc ep tat armistiţiul oferit de Uniu-
nea Sovietică, Marea Brit anie ş i Statele Unite ale Amer icii . . . "
To ţi , to a tă lumea, militari ş i civili, er au siguri c ă se va t ermina
războiul ş i se va în ch eia p acea m ult dorită între popoar ele
europe ne.
Unii oameni în acele zil e au început să p lîngă, mai ales
mame a i căror fe ciori căzuse ră pe frontul din r ăsărit şi erau
con v inse că fi ii lor nu se vor mai întoarce ni ciodată a casă,
murind aco lo prin step el e înd epărtat e din or din ul lui Hitler ş i
Antonescu. In noaptea de 23/24 au gust la C ipău nu a dormit
nimeni. Mierc uri, 23 aug u st, în zorii zil ei am plecat la p ărin ţ ii
mei din T îrn ăveni , unde am stat n umai cîteva ore p en tru că am
auzit la postul de r adio Bu cur eş ti un or di n al Mar elui Stat Ma -

171
jor prin care se apela la toţi soldaţii, gradaţii, subofiţerii şi ofi-
ţerii din permisie şi concediu să se prezinte imediat la unităţile
lor, iar în caz că nu mai ştiu unde se află unităţile lor să se
prezinte la cel mai apropiat cerc militar ori post de jandarmi,
unde se VOr constitui noi unităţi de luptă pentru eliberarea
Transilvaniei ş i alungarea hitleriştilor şi horthyştilor din ţară.
În această situaţie am mers imediat la poliţia din Tîrn ă­
veni ş i am rugat să se informeze pe unde mai este Divizia 6
infanterie din care făceam parte şi pe care o lăsasem pe fron-
tul din Moldova. De la poliţia din Tîrnăveni am aflat că Divi-
zia 6 infanterie sosise între timp în comuna Potcoava, judeţul
Olt. În ziua de 25 august 1944 eram în tren şi mă în d r ept am ,
urgent, către unitatea mea din comuna Potcoava. Aici, surpriză!
Nu am mai găsit divizia mea, 6 infanterie, ci o altă unitate,
comandată de generalul Balaban, care mă cunoştea din
anul trecut ca un bun militar cifrator. Cînd am ajuns în uni-
tate, am fost întrebat: ce specialitate militară sînt? Am rapor-
tat că am fost cifrator la comandamentul Diviziei 6 infanterie,
dar acuma nu mai ştiu unde se află pentru că din Moldova a
plecat. Atunci, generalul Balaban a spus că tocmai bine am
venit, că au nevoie de un cifrator bun. Am început munca de
transmitere şi primire cifrată a ordinelor.
Executînd serviciul de cifrator, în timp ce descifram un
ordin, am aflat că divizia mea, 6 infanterie, se afla pe Valea
Prahovei, participînd la luptele de dezarmare a hitleriştilor,
trecînd şi prin Bucureşti. Dar, eu am rămas mai departe ca
cifrator. Aveam gradul de caporal şi lucram intens împreună
cu alţi camarazi. Marţi, 5 septembrie 1944, generalul Balaban
mă trimite cu un ordin cifrat la comandamentul Corpului 6 ar-
mată, care se găsea în garnizoana Ploieşti. Ajungînd aici, îmi
găsesc divizia mea, 6 infanterie "Tineret", pregătită să plece
pe frontul din Ardeal. Discut Cu un ofiţer şi îmi spune să fac
cumva să raportez domnului general Balaban şi să merg cu ei
la luptele de pe Tîrnave şi Mureş. Am raportat generalului
Balaban, care a spus că nu poate să mă lase să plec, că- are
mare nevoie de cifratori la divizie, pentru că ordinele fiind
strict secrete şi urgente se transmit permanent numai cifrat.
Dar nu mă împăcam bine cu propria conştiinţă, pentru
faptul că un ofiţer român din Divizia 6 infanterie mi-a spus
cînd m-am întîlnit cu el în gară la Ploieşti, că unitatea noastră
după ce a luat parte la dezarrnarea hitleriştilor în Bucureşti se _
ducea acuma în localitatea Dumbrăveni, de lîngă Blaj, de unde
va începe lupta pentru eliberarea Ardealului. Am tot raportat

172
 într- un a domnului general că unitat ea m ea, Divizia 6 inf'a n-
ter ie, a pl ecat p e frontul din Ardeal, pe lo curile de unde sînt şi
eu , şi doresc să mă d uc şi eu să lupt aco lo împreu nă cu ve chii
mei camarazi de arme. Nu a vrut să-mi dea voie cu una cu
două , dar pînă la u rmă s-a învoit ş i m i- a aprobat p lecar ea.
A juns la D u mbrăven i , am trecut urgent la ex ec utarea or-
dinelor cifrate ş i la unităţil e superioare ş i la cele inferioare,
apoi cu Div izia 6 infanterie am trecut p r in o r aş ul meu n atal
-:. Tîrnăveni. Oraşul era pustiu, populaţia er a refugiată de
t eama horthyştilor, un deva către Blaj şi Mediaş , care p e unde
ş i cum a putut. P e un rît de lîngă Tîrn ăven i am găs it t r upe ale
ar tile r iei grele româneşti, car e executau t r ager e toc mai p e la
Cipău ş i I ernut asupra armatelor h orthyste ş i hitleriste cotro-
p itoare.
În ziua de 10 septembrie 1944 înaintam di nspr e Tîrn ăv eni
către com una Iernut, cu direc ţia lovi t u r ii principale Cu cer-
dea - Iernut - satul Oar ba de Mureş . Totod ată am p rimit in-
formaţii că în comuna Z ag ăr, o p arte din populaţi a d e naţio ­
n ali tate germană simpatizează cu hitl eriş tii şi h or th yş ti i ş i
sînt înarmaţi . Comandantul Diviziei 6 in fant er ie a trimis în
comuna Zagăr o compani e de ostaşi, care în ad evăr au dezar-
mat" circa 20 de civili ge r mani, înarmaţi de fasciş ti cu arme
autom ate. Văzînd că nu m ai au ce face, aceştia s-a u p r edat,
după ce au deschis cîteva foc uri de ar me automate, p entru inti-
midare, as up ra ostaşilor ro mâni. Intre timp, în zona lo cali t ă ţilo r
Bahnea, Idrifaia, Odr ih ei ş i Suplac a sosit şi Divizia de volun-
t ar i " T udor Vladimirescu ", împreună cu alte divizii române,
care se grăbeau ca să ajungă cît mai urgent p e linia întîi a
f ro ntul u i, la rîul Mureş.
P e n eaşteptate a apăru t la comanda Diviziei 6 infanterie
gener alul Ştefan Balaban , pe care-l şti am dincolo de C a rp a ţ ii
Meridion ali şi cîn d colo ap are în lu pt ele de pe Mures şi Tîr -
nave, în zona Cerghid - Iernut - Oarba de Mureş . In faţa
n oastră aveam cîteva batalioane de hitlerişti ş i o unitate blin-
dată de ho rth yş ti care se întăris eră la t eren pe culmea Dea lu -
lui Sîngeorgiu, cu cotele 495 ş i 463, de lîngă com un a Oarba d e
Mu r eş. Noi am avut ordin s ă -i atacăm ş i s ă rup em ap ăr a rea
inamiculu i de la Oarba de Mureş ş i să înai nt ăm pe d ir ec ţia:
Ş ă ul i a de Cîmpie, - Mi heş - Sărmaşu - Clu j - Za lău .
Prin 15 se ptem brie '44 am fost rănit la primul atac din
zor ii zilei. Am fost p ansat , ş i dup ă două zile am fost bun din
nou de luptă . Er am ac um sergent ş i aveam misiunea de cifra-
tor al Diviziei 6 in fanter ie şi aveam coman dant pe căp itanul

173
Eugen Smerica, şef ul ser viciulu i cifru, lu cram mina in mina
cu ele vul sergent Theodor Constantin, viitorul scriitor, cu ser-
gentul Vasile Albu, caporalul Eftimie P etrescu, elevul fr untas
Al exandru 'I'ob al escu. Transmiteam continuu ordine şi primean;
rapoarte de la diviziile 10, 11, 16 artilerie-obuziere şi Div izia 1
artilerie gr ea. Transmiteam situ aţia f rontului, întotdeauna la
or ele cu soţ , cătr e Marele Stat Maj or al Armatei r om âne de la
Bu cur e ş ti .
P e la 20 septembrie 1944 so sis eră de pe f ro n t ul din Mol-
dova cît ev a regimente bine instruite şi hotărît e să lupte pe
viaţ ă ş i pe mo arte p entru elib erar ea Ardealului. Do uă r eg i-
m ente de artil erie grea au în ceput să execute trageri de pre-
gătire a atacului, trăgînd de la Cerghid ş i Cucerdea, înc ontin u u ,
timp d e 48 de or e, cu tunurile grele ş i uşoare, cu branduri.
Apoi am p ornit la atac cu direcţia principală Oarba- de Mu reş.
P un ct foarte greu de trecut Mureşul. Noi, cei afl aţi p e ali-
niamen tul Cerghid - Tirimia, am întîrziat, deoarece in amicul
postat în dreapta Mureşului n e bătea po ziţia cu precizie m a-
tem atică ! Cev a nu era în ordine. Suspect. Am căutat ş i am
afl at sursa de info rmaţii : semnalizarea din turnul bisericii din
Tirimia. S-a trecut la reţinere a celor bănuiti de ac est act şi la
internar ea lor în moara din Tirimia. Dup ă această dată ş i în
urma unei puternice pregătiri de artilerie, fără noi semnali-
zări, inamicul -a fost nevoit să cedeze în faţa noastră . Atacul
nostru fiind foarte puternic, inamicul era complet dezorientat.
Ordinul de atac în a ceastă zonă, respectiv Vidrasău - Luduş
a fost or ganizat astfel: Divizia 6 infanterie să forţeze Mureşul
în dir ecţi a Vidrasău - Sîntioana, trupele aflate la Cip ău ş i
Ierriut să opună rezistenţă pe loc, iar o altă divizie de infante-
ri e urma să forţele Mureşul pe la Luduş spre Miheş - Pog ă­
ceaua, urmînd să facă joncţiunea cu Divizia 6 infanterie spre
direcţia Sintioana, astfel ca trupele in amice aflate p e cota 495
de la Oarba de Mureş să rămînă împresurate. Divizia 6 infan-
t erie, din care făceam ş i eu parte, a r euş it s ă treacă Mureşul ,
conform planului stabilit. Joncţiunea însă n-a avut loc. Cea-
laltă divizie n-a reuşit să treacă Mureşul la data stabilită. Tru-
pele inamice de pe cota 495 - Oarba, văzîndu-se împresurate,
au avut posibilităţi de repliere prin faţa noastră. In luptele
de pe Mures şi Tîrnave, din unitatea noastră a căzut la dato-
rie comandantul de batalion Vornir; soldaţii 'Vasile Moraru şi
Ioan Moldovan, ambii din Corneşti, au fost grav răniţi la Bo-
gata. Urmărirea inamicului a fost continuată in direcţia Zalău,
unde am întîmpinat rezistenţe puternice. Fiind in urmărire

174
am fost întîmpinaţi, atît de focul puternic din partea inami-
cului, cît şi de cîmpul minat. Acolo a fost rănit generalul nos-
tru Balaban, au căzut colonelul Popescu, comandantul Regi-
m entului 27 dorobanţi, sublocotenentul Dumitrescu ş i mulţi alţi
luptători"210.
În acelaşi oraş cu Ioan P etre trăieşte Simion Bochiş, labo-
r ant la Combinatul chimic din Tîrn ăveni, fost sergent în com-
pania 3, Regimentul 10 dorobanţi, Divizia 6 infanterie. Vete-
ranul de război Simion Bochiş descrie astfel atacul Diviziei 6
in fanteri e p entru forţarea Mureşului: "In dimineaţa debar-
c ării în gara Dumbrăveni, oraşul părea pustiu, doar ici-colo în-
tîlneam vreun bătrîn, sau vreo femeie . Numai o staşii Regi-
m entului 10 doro banţi mai făceau puţin zgomot în deplasarea
lo r spre cantonamentul improvizat din ac est tîrguşor de pro-
vi ncie. Cînd amurgul se lăsas e de-a binel ea pe st e oraşul cu
clă d i r i vechi, m edievale, am servit cin a. Ţîrîi ala monoton ă a
p loii n e-a grăbit ş i mai mult să luăm m asa. D eod ată ni se
prezint ă , de către comandanţ i , sch iţ a de deplasare spre Mures
ş i se fix ează paza externă în cursul nopţii, după care trecem
cu to ţii să n e fa cem culcuşul. Unii au dormit în ş i rele m ari
de fîn şi p aie, alţii prin grajduri, iar par te din noi în cas ele
cetă ţenilor, multe din ele pustii. .
. . . O notă telefonică sosise de la comandantul armatei ro-
mâne prin care se anu nţa se că: " Re gimen te le 10, 15 şi 27 do-
robanţi ce form ează Divizia 6 infanterie, trebuie să ajungă ,
în cîteva ore, în faţa rîului Mureş", Deşt eptarea se făcuse într-o
clipă . În tăcere şi într-o p erfectă ordine, ostaş ii echipaţi, gata
d e pl ecare, îşi pun căştile lustruite pe cap.
Căpitanul Georgescu, de la compania a III-a, Regimentul
10 dorobanţi, din care făceam şi eu parte, primi raportul co-
mandanţilor de plutoane. Totul este in ordine. Companiile, una
după alta, ca dealtfel toate regimentele, m ărş ăluiau pe coa s-
tele cleioase ale dealurilor care se întindeau pînă departe,
spre cîmpia Mureşului. Dinspre T îrn ăveni, peste dealurile sit u-
ate de-a lungul văii Tîrnavei Mici, plantate cu vii, apărură
cîteva avioane hitleriste. După ce au aruncat bombele, fără
efect însă, ne-am continuat drumul. Sub seară, prin ploaia
care nu mai contenea, regimentul nostru ' şi - a ocupat poziţia
la marginea comunei Cerghid, aşezată la 5-6 kilometri de
rîul Mureş. Paralel cu noi. vpe dealurile care îşi întindeau botu-
rile pînă pe valea rîului, veneau prin ploaia rece de toamnă
şi regimentele 15 şi 27 dorobanţi, care şi-au ocupat şi ele
poziţiile înspre comuna TIrimia şi alte localităţi învecinate.

175
 Unităţile de cercetare ne-au informat că hitleriştii sîn t
postaţi pe dealurile abrupte ş i stîn coase de p e m alul drept al
Mur eşului. De p e mamelonul din dreapt a satu lui Cerghid am
reuşit să fa cem o bişnuita recunoaştere a pozi ţie i. Apreciind
distan ţa n e-am dat seama că pîn ă la Ungheni - co m u nă situ-
ată pe m alul st în g al Mureşului - nu sî n t mai mult de 4 kilo-
m etri. N em ţii ocup au dealurile de p e p ar tea cealaltă a rîu-
lui. Mitralierele, bran d u rile ş i celelalte arme automate ale
lor erau instalate una l îng ă alta, gata să facă r av agii.
Forţare a Mureşul ui nu dep indea numai de Divizia 6 in -
fa nterie, din care fă ceam p arte, ci de în tregul f ront de la Turda
pînă la Tîrgu-Mureş. Era pe la j umătate a lunii sep tem br ie
1944, cîn d la po rţile o raşu lui a ajuns armata sovietică . In ziua
următoare, tancu rile hitleriste, s usţ i nute de artile r ie ş i aviaţi e ,
atacau din mers atî t ş oseaua na ţional ă care t r ece a spre Tîr gu-
Mureş , cît şi drumul judeţean ce venea dinspr e Tîrnăv eni spre
Cerghid. In zor i de zi încep usem pr im ul atac spre Mu reş .
Tragem primel e r afale de auto m ate ca semn al încep erii ata-
cului. Comanda colonelului, repetată de comandanţii de com -
panii, de plutoane ş i gr upe, ne făce a să fi m numai ochi şi
urechi . Apl ecaţi pî nă aproape la pămînt, prin porumbi şt e a
de la m arginea comunei , n e av întar ăm p e luncă, spre Mures.
C ăpi tan u l Georgescu - comandantul companiei a III-a -
st r iga cît îl ţ i n e a gura :
- N emţii . .. N emţii . . . Foc . . . Ura!
Cu vintele căpitanului au fost p reluate d e toţi ostaş ii din
companie. Atacul r egimen tului a fă cut ca fro ntul să se întindă
în jos spre Ogra, Cipău , pînă la Oarba d e din colo de rîu , car e
er a reperat ă de căt re inamic ca u nul din prin cip al ele pun ct e
strategice.
Lupta se încins e r apid ş i sălbatic. In fîşia r eg imentului
nostru am înaintat pînă la Ungheni, dar h i tl e riştii au contra-
atacat cu branduri, _tun ur i şi avioane. Localit at ea Ungheni a
deven it u n adevărat teatr u de luptă .
. . . O zi de septembrie cu soare, dar tristă. In ziua a cee a,
înain te de for ţar ea Mureş ului colonelul n ost ru a căzut vi te-
j eşte, ca un erou , în luptele din faţa Unghenilor ,
. .. 24 se ptem br ie 1944. Căpitanul Geor gescu ca re a lu at
com anda r egimentului, primeşte din nou ordinul de atac. Sur-
pri za p entru inamic fu sese atît de mare, în cît nu a mai putut
să înăbuş e at acul atî t de puternic al ar tiler iei noastre.
Sublocotenentul Gheor ghe Hopirteanu, cu telefonul în mî-
n ă , nu con t en ea:

176
 - Lungiţi tragerea artileriei!
- Tunurile să bată sus la cota 460, pentru ca după ce
trecem Mureşul, să o luăm noi, infanteria, cu asalt. De ase-
menea bateţi cu foc puternic marginile şoselei naţionale, să nu
se apropie nemţii de maşini - spunea mereu sublocotenetul.
Plutonul condus de sublocotenentul Vîlsan Gheorghe era
încolţit rău de tot. De pe culmea dealului era atacat de bran-
durile duşmane. Cînd a ajuns la Mureş, a fost mitraliat de pe
malul celălalt, unde era postat inamicul. Vîlsan amuţise. Rănit
grav, peste puţin timp a căzut şi el la datorie, ca un erou,
pentru apărarea pămîntului strămoşesc. Comanda plutonului
a fost luată de sergentul Ioan Şt. Ioan, care, imediat după
trecerea Mureşului, a fost lovit mortal de schijele unui pro-
iectil inamic. Timp de cîteva ceasuri cîmpul a fost arat de
bombe şi semănat cu mii de gloanţe. A fost un teatru sinistru,
un adevărat măcel.
- Fraţilor! se adresă ostaşilor căpitanul Georgescu, o să
trecem Mureşul!
Din iniţiativă proprie, plutonul condus de sergentul-major
Ungureanu, se posteaz ă în păduricea densă de salcîmi din apro-
pierea malului rîului, unde er a ferit de vederea inamicului.
Ungureanu recunoaşte apoi Iocul de trecere a apei.
- După mine, băieţi! Trebuie să rupem uşile din ţîţîni
de la casele de alături, să folosim orice ne-ar ajuta să trecem
rîul umflat şi vijelios.
Soldaţii au început să se îmb ar ca ş i apoi, sub focul arti-
leriei, trec Mureşul. Zăpăciţi de această lovitură mortală, duş­
manii au luat-o razna pe cîmpurile ce duceau spre satele Cris-
teşti şi Sintioana.
In luptele pentru forţarea Mureşului, pe porţiunea Cer-
ghid - Ungheni, Sîntioana - Cristeşti, au căzut sute de ostaşi
şi ofiţeri din regimentul nostru. Numai la Cerghid şi Cerghi-
zel - aproape o sută şi-au vărsat sîngele pentru eliberarea
pămîntului românesc şi alungarea hoardelor hitleriste din ţară.
Ostaşii au luptat apoi cu vitejie şi înalt spirit de sacrificiu
pentru ocuparea cotei 460, care se afla deasupra satului Sînt-
ioana de Mureş. Dar şi aici lupta a fost grea. Fiecare metru de
pămînt a fost cucerit cu jertfe mari. Mulţi ostaşi şi-au dat
viaţa în această bătălie.r -!' Simion Bochiş a fost decorat cu
ordinul "Steaua Republicii Socialiste România", conferindu-i-se
şi alte distincţii.
Ne-am referit deja, pe parcursul acestei lucrări, la Divizia
20 infanterie, din Corpul 6 teritorial, ale cărei unităţi au luptat

C. 12 - Epopeea de p e Mur eş
177
cu dîrzenie pentru oprirea ofensivei declanşată la 5 septem-
brie' 1944 de trupele hitleristo-horthyste, reuşind să ajungă,
încă în seara zilei de 9 septembrie pe Mureş şi să realizeze
un cap de pod la vest de Ocna Mureş.
În noaptea de 17 spre 18 septembrie, Corpul 6 teritorial a
ocupat un sector între Bogata şi Cîmpia Turzii, înlocuind tru-
pele sovietice. După ce în seara de 19 septembrie comanda-
mentul Corpului 6 teritorial a fost înlocuit prin cel al Corpului
6 armată, acesta avînd în compunerea sa diviziile 7, 18 şi 20
infanterie, s-a trecut la acţiuni ofensive între Bogata şi
Viişoara. Aceste atacuri au loc în perioada în care în dreapta
Corpul motomecanizat asalta Dealul Sîngeorgiu. Inamicul a
opus şi în acest sector o dîrză rezistenţă, combinată cu puter-
nice contraatacuri. Trupele române au reuşit, totuşi, să rea-
lizeze, după lupte sîngeroase, trei capete d e pod, în zonele
Cheţani, Hădăreni şi Viişoara-t-,
Referindu-se îndeosebi la acţiunile Regimentului 82, din
Divizia 20 infanterie, colonelul în rezervă Paul Laurenţiu po-
ve steşte: "Mai bine de 15 zile trupele noastre au dus, fără în-
trerupere, lupte deosebit de grele pentru ruperea apărării ina-
micului pe rîurile Mureş şi Niraj . Între timp, Regimentul 82
infanterie trece, pentru o zi, în refacere şi apoi unităţile între-
gii Divizii 20 infanterie ocupă o bază de plecare la atac la nord
de Mureş, între localităţile Hădăreni şi Luduş. Regimentul 82
infanterie se afla pe aliniamentul cimitirului şi al plantaţiei de
brazi, la nord de localitatea Hăd ăreni,
În dimineaţa zilei de sîmb ătă, 23 septembrie 1944, inami-
cul ne atacă puternic cu tancuri şi infanterie, încearcă să cu-
cerească Dealul Fetelor, cota 483, ş i Dealul Giurgişul, cu cota
481, fără să reuşească. La ora 9,30, în aceeaşi zi, inamicul în-
cearcă să reia at acu l, însă a eşuat şi de data aceasta. Noi ne-am
îngropat puternic la teren pe baza de plecare. Prin acţiuni
locale, incursiuni, patrule de cercetare etc., am căutat tot tim-
pul să reţinem în contact trupele horthyste şi hitleriste din
sectorul Bogata de Mureş - Luduş - Hăd ăreni , pentru a u şu­
ra atacul trupelor noastre de la Dealul Sîngeorgiu, cota 495,
Oa rba de Mureş."213
Trebuie remarcat faptul că, şi în acest sector de luptă, ca
ş i la Sîngeorgiu - Oarba de Mures, baza de plecare la atac a
unităţilor noastre, care aici făceau parte din Divizia 20 infan-
terie, era cu totul defavorabilă, deoarece trupele inamice, aflîn-
du-se pe creastă, dominau terenul, avînd posibilitatea să tragă
asupra infanteriştilor români, chiar şi cu grenade de mînă. în

178
astfel de împrejurări, s- au dat atacuri permanente, obţinîn­
du-se succese cu caracter local, pînă la începutul lunii octom-
brie 1944.
Maior u l în rezervă Ioan N. Dimitriu, combatant din Regi-
me n t ul 82 infanterie, rememorează astfel luptele din zona Lu-
duş: "După luptele de pe Tîrnava Mică, unitatea noastră a fost
deplasată urgent pe linia Mureşului, între localităţile Bog ata
de Mur es ş i Luduş , unde am reuşit să form ăm un cap de pod
pest e care urmau să treacă trupele române ş i sovietice, avîn d
misiunea de a-l apăra cu orice preţ. Era unicul pod în sectorul
de luptă. Aici am avut o poziţie grea, deoarece inamicul ocup.,
î nă l ţ i m i l e nord Bogata de Mureş şi Ludu ş ş i noi ne aflam în
perm anenţă sub bătaia armamentului horthyst şi hitlerist. In
a ces te poziţii făceam l egătura cu trupele no astre, care luptau
in d reapta, în localitatea care a intrat în istoria r ăzboiului de
rez isten ţă an tifascistă cu num ele de Oarba de Mureş, ş i dădeam
a tacur i repetate avînd pierderi mari, mai al es cînd ne apro-
pia m cu luptele pe linia ş osel e i principale dintre Luduş ş i Ier-
nut ş i în pantă de asupra drumului unde era in stalat inamicul.
Am fos t înlo cuiţi din poziţia de la Bogata de Mures ş i Lu -
d uş ş i dirij aţi , într-o noapte, deasupra comunei Hădăreni, unde
era pericol Ca o unitate horthystă să pătrundă şi să înc er cu -
iasc ă trupele rom âne. La Hăd ăreni am ocupat de îndată o nouă
poz iţ ie . Era către sfîrşitul lui septe mbr ie 1944. Eu am a jun s la
fla n cul drept al companiei, în cimitirul din comuna Hădăreni.
Compania era comandata de locotenentul în rezervă Vasile
Brînzei, az i şi el cu domiciliul în Cluj-Napoca. Plutonul 1 er a
com an dat de colegul meu de promoţie, sublocotenentul activ
Virg il Tocaciu, domiciliat în prezent în comuna R ădeşti, jude-
ţul Alba.
Imi a duc am in te cu emoţie cum, într-o pauză de luptă ,
ni -a m dus la Virgil Tocaciu, tocmai cînd a început să bată arti-
ler ia inamică. Discuţia s-a desfăşurat din două grop i indivi-
duale, în care stăteam la o distanţă de trei m etri unul de altul.
În timpul bombardamentului inamic, un obuz de artilerie a
căzut din " înt îm plar e" chiar la jumătatea distanţei dintre cele
două gr opi în care ne găseam, acoperindu-ne pe am în doi cu
p ăm înt pînă la brîu, dar scăpînd fără nici o rană . P e urmă ,
m ult timp am tot reflectat împreună cît de aproape am fost
am în doi de moarte. "214
Menţionăm că din ziua de 25 septembrie 1944 comanda
Regim entului 82 infanterie a fo st preluată, la cererea sa, de
că t r e col onelul Victor Popescu, fost comandant al Regimentu-

179
lui 115 infanterie. Originar din comuna Tupilaţi, judeţul Neamţ,
domiciliat în prezent în Satu Mare, generalul maior în rezervă
Victor Popescu îşi aminteşte: "La data de 25 septembrie 1944
am luat comanda Regimentului 82 infanterie de la locote-
nentul colonel (r) Ioan Roşu, ofiţer în vîrstă şi bolnav: Regi-
mentul lui era pe linia întîi, pe aliniamentul localităţilor: Luna,
Hădăreni, Cheţani, Luduş, Bogata.
Ostaşii i-am găsit în tranşee, plini de noroi, obosiţi, flă­
mînzi şi însetaţi. Sosirea mea a fost binevenită, în cur a jîn du -i
în luptă. Erau fii de ţărani, în majoritatea lor tineri recruţi,
care nu aveau decît cîteva luni de instrucţie, unii nu au reuşit
să execute nici o tragere şi au trebuit să intre pe front, pentru
a opri cotropitorii horthyşti şi hitlerişti care năvăliseră peste
graniţa impusă prin Dictatul de la Viena. Foarte mulţi erau
tineri înrolaţi în regiment ca voluntari, refugiaţi de curînd din
Transilvania de nord, fugiţi de răul horthyştilor. Mai erau ş i
mulţi fii de muncitori şi intelectuali, de loc de prin satel e
transilvane. In ceea ce priveşte compoziţia naţională , aproape
toţi ostaşii şi ofiţerii erau numai români. Cadre erau puţine.
La comanda companiilor erau locotenenţi şi sublocotenenţi, ti-
neri învăţători care fuseseră mobilizaţi în pripă şi nu aveau
experienţa ducerii luptei. La comanda plutoanelor erau, în ma-
joritate, subofiţeri şi gradati.
Acolo pe cîmpul de luptă am făcut cunoştinţă cu ofiţerii
regimentului, printre care: căpitanul Pavel Laurenţiu, din
Tîrgu-Mureş, locotenentul Vasile Brînzei, din Cluj, locotenen-
tul Augustin Pop, învăţător din comuna Cucerdea, judeţul
Mureş, maior Nicolae Dumitriu, din Cluj ş.a. Toţi au fost co-
mandanţi de companii şi plutoane în subordinea mea şi am
luptat alături, începînd de pe rîul Mureş şi Arieş, pînă în Un-
garia, Cehoslovacia, pînă la terminarea războiului."215
Dintre numeroşii ostaşi ai Regimentului 82 infanterie, ori-
ginari din judeţul lVIureş, care au luptat contra trupelor ger-
mano-horthyste, îi amintim pe sublocotenentul Ioan Puiac din
Cheţani, sublocotenentul Banciu din Crăieşti, sergentul Dumi-
tru Indreica, sergentul Ioan Marcu Suciu, soldatul Dumitru
Savu, soldatul Gheorghe Dăban, soldatul Ioan Moldovan, din
Corneşti, caporalul Vasilică Megheşan, soldatul Ioan Nan din
Chinciuş, caporalul Nicolae Cîndea din Sălcud, soldatul Augus-
t in Sabău din Cucerdea, soldatul Iulius Chirilă din Mica, inva-
lid de război , soldatul Teofil Căpuşan din Lechinţa, soldatul
Aurel Gabor din Ceuaşul de Cîmpie, soldatul Octavian Dăl ă­
lău din Vidrasău, soldatul Simion Boantă, soldatul Aurel Cosma

180
din Ungheni, soldatul Sita Răduţ, soldatul Ioan Bugaş din
Cerghizel , soldatul Vasile Cîmpean din Moiş a , solda t ul Ioan
Ada m, solda t ul Vasile Co truş , soldatul Gheorghe Oprea, din
Moră ren i .
O altă unita te din cadrul Corpului 6 teritor ial, care a lup-
tat in zona Aţintiş - Gheja, a fost Regimentul 83 infante r ie,
sosit aici după ce participase la luptele cu fa sciş tii la Bu ru ş i
Trascău. Din acest regim ent, care şi-a dat tributul de sînge ş i
în luptele de la Oarba de Mureş , au făcut parte capo ralul Pe-
tr u Fanfareţ din Veţa , soldatul Ioan Costin din Cristeş ti, sol-
da tul Ioan Na tea din Dileul Vechi şi , potrivit relatărilor aces-
tora, căp itanul Ion Dobrescu, locotenentul Vultur, locotenentul
Ioan Lazăr din Luduş , caporalul Ioan Fă tu din Dileul Vechi,
capor alul Augustin Moldovan din Şeulia de Mureş , soldatul
Aug usti n Grecu din Valea Largă, soldatul Ioan Boaru ş i sol-
datul Aurel Vaidean din Iclănzel , soldatul Ioan Oltean, Ioan
Isa iu, invalid de război , din Fînaţe2 16 •
Din acelaşi corp de armată a făcut parte Regimentul 91 din
Diviz ia 20 infanterie, care după luptele de la Viişoara - Buru
s-a regrupat în comuna Şilea , de lîngă Tîrnăveni , ş i de aici a
prim it ord in să înainteze în direcţia Bogata.
Căpi tanul în rezervă Dumitru Petreanu - Mureş, născut
la Tol da l, tehnician principal la Intreprinderea " Ele c trom ureş"
di n municip iul Tîrgu-Mureş , car e a comandat în anii r ăzboiu­
lui plutonul 1, compania 1, batalionul 1, din Regimentul 91
infanterie, avînd gradul de su bloco te nent, ş i-a ami nti t astfel
des pre luptele la care a par ticipat pe teritor iul jud e ţ u l u i Mu-
reş : "La 9 se ptembrie 1944, d.upă l ăsarea întune ricului am fost
inl ocuiţi pe această poziţie de o altă subunitate , iar eu cu plu-
tonul am fost trim is s ă ocup p oziţie de apărare pe malul stî ng
al r îului M ureş, între localităţile Luduş ş i Cheţan i. Dup ă ce
a m respins mai multe ata cur i inamice date de trupe m ix te
hitleri sto-hor thyste pe ace st ali n iamen t, a doua noap te i a răşi
am fost sch im baţi de pe această poziţie ş i am fost duşi tot pe
ma lu l lVIureşulu i, între Luduş ŞI Bogata de lVIureş. Batali onul
1/91 infanter ie a stat pe această poziţie pînă la data de 23 sep- .
tem brie . In acest timp am respins zilnic atacurile trupelor hor-
thyste ş i hitleriste care încercau să rupă apărarea noastră. In-
fanter ia, tancurile, aviaţia ne atacau ziua ş i noaptea. In amicul
t răgea de pe dealul din faţă, noi nu puteam înainta din cauza
obs ta colelor naturale - apa rîului Mureş , dealul cu pantele
lui abrupte, precum ş i datorită focului tuturor ar melor auto-
mate in amice.

181
 Orice în cercare de a tac din partea noastră se solda cu
mari pi erderi în oameni ş i tehn ică de luptă. De multe ori a m
a j uns să ducem lupta cu grenada ş i cu baioneta. După o r e-
zistenţă dîrză de pa tru zile am reluat atacul de pe rîul Mures.
între Bog ata de Mureş ş i Luduş. Era în 22 septembrie, la ivi -
r ea zorilor. Lînga rîu a u fost loviţi mortal , căzînd la datorie
sute de militari r om âni. In dreapta lupta plutonul coman dat
de sublocoten entul Romulus Pleşa din Abrud, în vîrstă de 21
de an i, fos t coleg de şcoa lă mili tară cu mine, în anii 1942-
1944, la Bucureşti , care a murit, fiind lovit de o schijă de brand
care i-a gă u rit pl ăm înii. A murit pe loc . L-am v ăzut prin focul
ş i fU;11UI bombel or de aviaţie ş i de ar tiler ie. Eram la num ai 30
de m etri de el. L-am luat în spa te ş i l-am dus la cantonul de
cal e ferată . Îş i doarme somnul de v eci în cimitirul eroilor din
o raşul Luduş. Tot în acest năprasnic atac a căzut ş i soldatu l
Va sile Cior ogar u , puş caş mitralior la gr u pa a II-a d in pl u ton ul
meu, şi ca poralul August in Butnaru , ajutor och itor la p uş ca
m i tralieră. Amîndoi au fost l oviţi de un snop de gloanţe ve-
nite de la inamic. Nu ş tiu ce m am ă, soră ş i soţie îi plînge, nici
ce copii au rămas or fani. Din batalionul n ostru, în lu ptele de
p e Mureş a căzut la datorie mai mult de jum ătate din efectiv .
Timp de patru zile ş i patru nopţi morţii nu au putut fi adu-
naţi de pe cîmpul de luptă . Cu mare gr eu, ş i num ai no aptea ,
am putut să ridicăm răni ţii ş i să-i ducem la punctul de pr im
aj utor , la un canton de cale ferată. Pe poziţia de luptă de pe
Mures am stat pîn ă în ziua de m arţi, 10 octombrie 1944 , dimi- "
nea ţa , cînd am trecut la urmărirea inamicului.v-'?
Locoten ent-colon el în _ rezervă Ioan Gh. Fleşeri u a fă c u t
pa r te din batalionul 2 al Regimentului 91 infanterie. In în sem-
nările sal e de răz bo i el descri e, între altele , misiunea de recu-
noaştere pe care a executat-o în noaptea preceden tă d ezlăn ­
ţu i ri i a tacului ge ner al de la 22 septembrie 1944 , cu scop ul de :1
jal ona căile de a cces către baza de pl eca re la atac a sub un it ă ţil o r
batalionului, misiune soldată cu capturarea unui tanc inamic.
" Er a lumină - po vesteşte Ioan Gh. Fleşeriu - ca ziua .
Îmi iau de la fi ecare com pan ie ş i pluton cîte un age nt de l egă­
t ură să vi nă cu mine în re c unoa ş tere . Ne în armăm bine, a pro -
vizionaţi cu cartuş e ş i grenade. Înaintăm încet prin porum b
fără a fac e un zgmot cî t de mic, ne strecurăm cît m ai aproape
de inamic. Înaintarea am făcut-o prin rîpel e d e dea supra dea-
lului de la satul Dat eş. Ne apropiem de cota 430, de unde se
primea cel mai mult foc .
Inamicul nu ne sim te . . .

182
dată o explozie puternică face ca tancul să nu mai poată fi
mişcat din acel loc. Picfnierii au aruncat în aer şenila, aşa că
a ajuns inapt pentru a-l mai mişca din acel loc . Dinspre dea-
lul de deasupra Luduşului, nişte semnale optice apar ; acolo
e r a un alt tanc şi comandamentul nemţesc.
Noi nu răspundem nimic, doar identificăm cuiburile de
arme automate ce înconjurau cota 430 ş i restul de deasupra
Luduşului." 218
În continuare, locotenent-colonelul în rezervă 1. Gh. Fleşe­
riu descrie atacul batalionului 2, în timpul căruia a avut mi-
siunea de a dirija companiile 5 şi 6 către cota 430. În timp
ce venea la tancul capturat, care a fost folosit cu succes îm-
potriva inamicului de către soldatul Iancu din Zlatna, ofiţe­
rul român a fost rănit la picior de o schijă de brand. După ce
primele rezistenţe ale inamicului au fost distruse, datorită unei
" miş căr i nereuşite", cauzată de comandantul companiei 5, nu-
meroşi ostaşi au fost scoşi din luptă. Raportînd situaţia, coman-
damentul Diviziei 20 infanterie i-a transmis lui 1. Gh. Fleş eriu
ordinul: "Rezistaţi acolo cu toată încrederea, că vă sosesc
imediat întărituri!" Intr-adevăr, peste o oră au început să a-
pară, prin porumbiştea din faţă, soldaţi bine echipaţi. În frun-
tea lor era sublocotenentul Ioan Tocaciu din Regimentul 82
infanterie ..." ,
In cadrul Regimentului 91 infanterie au luptat şi capo-
ralul Aurel Radu din Icland, soldaţii Gheorghe Brustur din
Sîngerul de Cîmpie, Gheorghe Ignat din Band, Kroszcki Elena
din M iheşul de Cîmpie, Toader Nistor, Petru Răceanu din
Zau de Cîmpie, Alexandru Miki din R ăzoare, D ănilă Corondean
din Aluniş, Gheorghe Pintea din Hodac, Victor Moldovan din
Iurtelec, judeţul Satu Mare etc.
Şi alţii, mulţi, foarte mulţi, s-au jertfit în luptele cu fas-
ciştii, desfăşurate pe meleagurile mureşene. Printre cei căzuţi
se afla soldatul Ioan Tomşa din Hodac, în vîrstă de numai
25 de ani, tată a doi copii. Aurelia Tomşa, azi în vîrstă de 64
de ani, soţia eroului, ne oferă o emoţionant ă relatare : " Ne-am
căsătorit în 1939. In anul urmator a fost cedată partea de
nord a Transilvaniei, incluzînd şi comuna noastră. Prin 1942
am avut două evenimente în familie: a venit pe lume al doi-
lea copil, Dumitru, iar soţul a fost dus de armata horthystă în
localitatea Periceni. La 15 octombrie 1943, soţul a primit o
permisie de trei zile pentru că copilul nostru cel mai mic era
grav bolnav. După ce au trecut cele trei zile de permisie, în

184
 SUFERINŢĂ ŞI ABNEGAŢIE

Bătălia de la Oarba de Mureş ş i, în general, luptele p en-

tru eli ber ar ea teritoriului . jude ţului Mureş a u fost, neîndoiel-
ni c, cel e mai sîngeroase, pretinzînd imen se jertfe din partea
a rmatei ro mân e. "Oarba, nume de insîngerat ă r ezonan ţă în
istoria noastră , ca ş i P ăuli şul , ca ş i M ăr ă ş ti , M ăr ă ş eş ti , Oi t uz,
în tr -o vreme ceva mai îndepărtată ", n otează scriitorul Aurel
Gurghianu-P ,
Păm întul de aici şi din împrejurimi s-a înscr is în conşti ­
in ţa su pravieţuito rilor ş i a po sterităţii, ca lo c de suferin ţă şi
de vit ej ie .:!23
Nimic mai grăitor decît Cîntecul camarazilor âe la Oarba :
" Colo-n Oarba între vii Falnici , mîndri ca la joc,
S-au făcut măce lării Pînă Mureşul turbat
Nu -s măcelării de boi, Nu curs e însîngerat
C ă- s tot de voinici ca noi , Tot cu sîng e de oştean
Nu-s măcelării de vaci Secerat de-un vînt avan.
Ci-s de v ajnici camarazi. In curtea de la Iernut
Colo sus pe creste-nalte M oarteas ecer ă mai crunt
Curg tot unde-nsîngerat e, Tr ei comp ănii am pierdut
Sînge negru în chegat, Pîn' pe n eamţ l-am răzbătut.
S înge de român curat. Milă mi-i şi m i-i cu greu
P e cota de la L echin ţa C ă-s cu t oţ i din neamul meu
N e am ţ u - ş i ţ in e re zist enţa , Că de la Bogata-n vale
P e dealuri la Şăulia Toţi n umai răni ţi în cale
Bub uie artil eria. T ot de gloanţ e sfîş iaţi
In valea cu sălcile Si în sîng e înc heg aţ i .
Branduri ca năpîrci le Mureş, apă spum egată,
Su er ă a m ort turbat De-a fi să mai trec odată
Către ceru-ntunecat . Spum e- i la a m ea soţ ie
Mînc e-l focu' " Bulgăre l" C-am plecat la bătălie
Că mu lţi au murit în el Pentru scumpa Românie.
Tot flăcăi ca pe sprînceană Ghenerale, gh enerale,
Ca în v is de fetişcană, Dă ordin de-na intare
S iruri, şiruri, cete, cete Să trecem prin foc şi pară
S oarta m01"ţii crunte-i det e Să-i scoat em pe nemţi din
Cum suiau în ploi de foc ţară" .22"
Sergentul în r ezervă Marin N. N egruţiu , care după 11
se p tem br ie transporta cu un ca mion morţi ş i răniţi de p e
linia 1 de la Oarba de Mureş ş i din alte comune şi sate în ve-

187
cinate, afirmă că numai el a transportat peste 2.000 de morţi
şi răniţi. El însuşi de altfel la 30 septembrie, în timp ce urca
de la Iernut spre Tîrnăveni "cu camionul plin", a fost rănit
la piept, în partea stîngă, de un glonte tras dintr-un avion
inamic.
Numărul extraordinar de mare al morţilor şi al răniţi­
lor, n e sugerează, implicit, şi activitatea neobişnuită pe care
au trebuit s-o desfăşoare, în aceste împrejurări, "oamenii în
alb": medici şi asistente medicale, sanitari, alte persoane, al
căror eroism rămîne impresionant. Mulţi dintre aceştia şi-au
pierdut ei înşişi viaţa pe cîmpul datoriei, sub drapelul patriei.
Despre caporalul Marin Stoica din Regimentul 40, din
Divizia 9 infanterie, citim într-un document : ,,!n tot timpul
luptelor din luna septembrie---octombrie 1944 de pe Mureş ,
prin ploaia de gloanţe duşmane, sfidînd obuzele inamice ş i-a
îndeplinit cu multe sacrificii şi sudoare misiunea de sanitar
al companiei, pînă a căzut rănit în 22 septembrie 1944, la
cota 495 Oarba de Mureş"225.
Să-I ascultăm ş i pe caporalul Kutas Ioan, din C ăm ăraş , judeţul
Cluj , de profesie agricultor, care a făcut parte din plutonul de
sanitar! al Diviziei 20 infanterie: "Am lucrat pe o maşină militară
de salvare, al cărei comandant era locotenentul Nicu, de loc
d in Alba Iulia, medic la Divizia 20 infanterie. Şofer am avut
un soldat cu numele de Popescu, din Bucureşti. Optsprezece
sa nit ar i transportam răniţi, fără întrerupere, ziua şi noaptea.
In tr-un schimb executam serviciul cîte ş ase militari sanitar i.
Aveam organizate mai multe echipe : una avea misiunea de a
strînge răniţii de pe Cîmpul de luptă, alta să-i transporte cu
tărgile la un loc mai ferit de focul inamicului, o echipă pansa
răn iţ i i acolo pe malul drept al rîului Mureş, şi o alta trecea ră­
niţ ii cu barca pînă la maşina noastră . a salvării militare. Numai
după aceea ne venea nouă rîndul să-i urcăm pe răniţi în maşină
ş i să-i transportăm la punctul de prim ajutor, pe care îl pri-
meau de la medicii militari. Aveam centre de prim ajutor în
ma i multe localităţi: la Iernut, Cucerdea, Cecălaca, Bogata de
Mureş. Cei mai mulţi răniţi i- am dus la spitalul din oraşul Tîr-
năveni. Pe alţii la Sighişoara. " 226
Sergentul major Ana Roman-Şandor din Tîrnăveni, năs­
cută în lo calitatea Saroş-Sonde , s oră medicală, pensionară, a
îngrijit cu devotament sutele de răniţ i din spitalul de la Tîr-
năveni, continuîndu-şi apoi drumul, alături de armata română,
pînă în Cehoslovacia. Ana Roman-Şandor ne relatează:
"Spitalul la care lucram, ca soră medicală, era undeva nu

188
prea departe de locul in care discutăm acum. Război. Vine în -
tr-o zi, era spre seară, un sergent: « Z b urăm în aer podul de ·
peste Tîrnavă l- Treceau tancurile de tremura drumul. Eram
derutaţi.
La Tîrnăveni, asta era cam în jurul orei 16,30 a zilei de
5 septembrie, a sosit ştirea că armatele horthyste şi hitleriste
au atacat grănicerii români, la frontiera vremelnică pe linia
Ţagu, Sărmăşel, Silivaşu de Cîmpie, Berghia, Ungheni şi au
pătruns şi peste graniţa impusă prin Dictatul de la Viena. S-a
dat alarma. Regimentul 82 infanterie, refugiat de la Tîrgu-
Mures şi cantonat aici, încă din septembrie 1940, a plecat cu
armament şi maşini să întîmpine duşmanul îndreptîndu-so spre
Tîrnăveni din două direcţii: dinspre Sărrnaşu - Luduş şi
Tîrgu-Mureş . Inamicul a fost întîmpinat pe dealurile de la
Abuş , Mica, Cerghid, Idrifaia, Căpîlna de Eus, Cucerdea, unele
la cîţiva kilometri doar de Tîrnăveni. Lupte grele. Vrăjmaşul
era bine înarmat cu tunuri, tancuri, maşini blindate, mitraliere.
Mai puţin dotaţi cu tehnică militară, ai noştri erau hotărîţi să
lupte pînă la unu' şi să învingă. In centrul oraşului erau adu-
naţi ostaşii Regimentului 82 şi din alte cîteva unităţi. La ca -
zarmă, unde acum este un liceu, un ofiţer, poate era coman-
dantul regimentului, le-a adresat soldaţilor cuvintele: "Ofiţeri
şi ostaşi români, ne cheamă azi la luptă dreaptă osemintele
străbunilor noştri care se odihnesc în acest pămînt de peste
2.000 de ani. Nu vă cer mai mult în aceste clipe decît să nu
uitaţi, nici un moment, că în decursul mileniilor mulţi duşmani
au venit peste moşii şi strămoşii noştri ş i au trebuit să plece
învinşi. Şi acum , la luptă. Să dovediţi, cum zicea poetul, că
românul are şapte vieţi în pieptul de aramă . Victoria să fie a
noastră!"
Civilii se refugiau în panică. Pe jos, cu căruţe , care cum
putea, într-o dezordine de nedescris se îndreptau spre Mediaş
şi Blaj. Spitalul din Tîrnăveni a devenit, pe loc , spital militar,
de zonă (Z.I.), şi chiar în după-amiaza zilei de 5 septembrie
au început să vină primii răniţi de pe la Abuş,
'Care plîngeau ş i ne rugau să nu-i lăsăm singuri atunci cînd
personalul medical a plecat spre Mediaş şi Sibiu. Apoi , spitalul
.nost r u a luat numirea d e Spitalul 22 campanie al Armatei a
IV-a române, iar la 7 septembrie şef al spitalului a fost num it
.colo nelul m edic Răil ean u Teodor. Cu el au mai venit dr. colo -
nel Oana, Niculescu, S toica Pripoianu, dr. Fim P etru, ac um
d octor d ocent la Bucureşti , Mureşan , Teodoru, medic azi la S e-
beş , dr. Criveanu din Craiova, dr. Rusu din Cluj. Noi eram trei:
o moldoveancă - P avel Didina, eu ş i încă o fată din Biia , de
lî ngă Bl aj , pe num e Baciu Elisabeta. Cum spuneam, prin 8-9
sep t em b r ie inamicul era r espins pe d ea lurile din jurul Tîrn ă­
ve n iului, la .doar cîţiva k ilom etri de noi. Era to amnă , strugu ri i
se coceau în v ii. Nu m a i v in e într-o zi colo nelul Teod or Ră i­
le an u , se u ită lu n g la m in e , d e parc ă m-ar f i văzu t pent r u
pr ima oară, şi-l a ud: " Anişoară, - aş a-mi zicea - locul tău
nu-i aici !" " Dar unde, d om ' doctor?" " La Oarba !"
Eu n-am m ai văzut răzb oi. Nici măcar o mină , o g renadă .. .
.Z i ş i noapte plecam cu ambulanţa de la Tîrnăveni la Oarba de
Mure ş să ad uce m răniţii de pe linia întîi. Sanitarii din prima
linie îi ad uceau la şcoa la d in Cerghid, de unde , apoi, îi p re-
l uam n oi ş i - i duceam mai departe, la sp italul 22, Z.I. Tirn ă­
ven i. Sute în unele nopţi! Uneori de ob oseală, a bia n e m a i
ţi ne a m pe picioare. Mul ţi soldaţi ş i ofiţeri răniţi , ad un aţ i de
pe Dealul Sîngeorgiu cu m are greutate din cauza focului nimi-
citor al inamicului, erau slăbi ţi pentru că au pierdut mult sîn ge.
La trecerea Mureşului alte necazuri. B ărci nu prea era u, d in
ca uza exploziilor ş i tirului se răsturnau , cu răniţi cu tot în a pa
mare ş i adîncă , mulţi răniţi în ecîn du -se sub ploaia de gloanţe .
Mulţi se stingeau în am bu lanţe, în
r îndu-l pe colonelul R ăileanu, la un pas de a fi luat prizonier
de o patrulă inam ică . Tocmai i se term inaseră cartuşele . Ina-
micul er a doar la 10- m etri de tranşeea noastră. S-au r etr as
crezînd că sîntem m ai m ulţi. Am lăsat pi stoletul de o parte şi
am început să pansez pe cei pe ste 200 de răniţi , dintre ca re
unii au ş i murit în curînd. Am trecut ş i iarna prin ger, cu
grele pierderi om eneşti ş i am ajuns la Novemesto în Ceho-
slovacia . Ui te aşa îm i încălţam picioarele în cîte o ş ap că ( şi n e
arată ca m cum arătau picioarele în şepcile acelea, singur ul m ij-
lo c la î ndemînă să ţină ş i loc de foc ş i de speranţă că n u-i vor
degera. Repeta acea m iş care , redî nd înfăşu ratul pi cioarelor) .
Acasă am l ăs a t un copilaş , pe Ni colae , doar de doi ani. S oţul
meu era ş i el pe front. Am fo st dis tinsă cu d ou ă dec o r aţi i :
Crucea " Mer it ul sa n itar" clasa a II -a ş i Ordinul " Meritul sa -
nitar" clasa a III-a, p entru devotamentul şi drag ostea cu care
am îngrijit răniţii, ş i avansată la gradul de se rgen t m a jor. Cu
toate că la 9 m ai Germania a capitulat şi s- a făcut pace, cu
am contin u at s ă în grij esc răni ţii , la spitalele din Alha Iu lia ş i
Sib iu, pîn ă în octo mbrie 1945 , cînd m-am în to rs aca să la fa-
milie. Soţul m eu a căzut pe front. Lîngă m ine au căz ut obuz e,
mi-au ş u i e r a t g loan ţele p e la urechi, dar ni ci m ăcar r ăni t ă
n -am fost .
Aş mai aminti o înt împlar e. A fost adus un prizon ier. Un
neamţ. Il che ma Adolf . Intîmplarea a făcut să p oarte un n um e
care, p e atunci, doar rostind u- l îţi era oroare. Pa rcă el era vi -
n ovat că-I chema aş a ? Părinţii l-au botezat, n u el ş i-a ales
numel e. Aşa cum nu şi-a al es n ici p ărinţii. Aşa că-l che m a
Adolf. Şi ăsta era lovit de o schij ă, l-am îngrijit ş i s-a făcut
bine. Da' am avut n ecazuri cu el după ce s-a înzdrăven it . El
nu ş i nu , că vine cu noi în România. Românii, zic ea , sînt alt-
fel. Sînt m ai omenoş i. Nu s-a putut cum a v rut el, nici cum am
fi do r it noi . . . Războiul e război ... "227
Din Divizia 6 infanterie, Regimentul 10 dorobanţi , a făcu t
p ar te şi sergen tul sa nitar Aurel Roman, din sa t ul Oroiu , jude-
ţul Mureş , în prezent pensionar LO .V.R. A activ at în zona lo-
calităţii Cerghid, scă pînd cu viaţă în luptele desfăşurate pe
aceste m el eaguri. Ulterior, pe frontul din Cehosl ovacia, a fost
grav rănit 228 • •
Comportamentul admirabil , conş tiinci oz itatea , munca n eo-
bos ită ş i priceperea, curajul ş i spiritul de sacrificiu al e corpu-
lui m edical angajat pe frontul de pe Mureşul m ijlociu, m ani-
festate dealtfel în ti m pul în tregului război antih itl erist, sînt
cons emnate ş i în dif er ite ordine. M enţionăm ordin ul de zi din

192
19 ma i 1945, prin care ambulanţa sanitară nr. 81, din Divizia 6
infan teri e, este citată pe divizie:
"In grele lupte pe care divizia le-a purtat în Ardeal, Un-
ga r ia ş i Cehoslovacia, ambulanţa sanitară nr. 81, condusă de
medicul căpitan dr. Menaide Ioan, funcţionînd în toate oca-
ziile cît mai aproape de linia de luptă şi desfăşurînd o activi-
tate neobosită ş i rodnică, .a adus reale ş i nepreţuite servicii
fron tului.
Aş a , în luptele de la Mureş , Ungheni, Cristeşti, Sîn ti oana
etc ., d eşi î n c a dr a tă numai cu doi medici, a ridicat, op erat, pan-
sat ş i evacuat, în timp de 5 zile, printr-un efort supraomenesc,
peste 1.500 de răniţi, făcîndu-şi un punct de onoare de a nu
l ăsa n ici un rănit fără ajutor, în ciuda obs tacolelor ce păreau
de netrecut." 22D

C. 13 - E p o p e ea de pe Mureş
193
Cap i tol u l III

ELIBERAREA TIRGU-MUREŞULUI

"NE VOM INTOARCE"

Luptele pentru eliberarea oraşului Tîrgu-Mure ş se înscriu

în ofen siv a declanşată de armata română, în colaborare cu ar-
m ata sovietică, p entru dezrobirea Transilvaniei de su b ocupa-
ţia fascistă . Acţiunile ofensive au fost ex ecu t ate convergent,
dinspre sud de către Corpul de munte r omân, de Divizia "Tu-
. dor Vladimirescu" şi Div izia 202 infanterie sovietică, încadrate
în Corpul 33 sovietic, şi dinspre est , de peste Carpaţii Ori en-
tali, de către Armata 40 de gardă sovi etică ş i Armata 7 de
gardă sovietică, în cadr ul căreia a cţion a ş i Divizia 103 munte
română , împreun ă cu D etaşamentul bl indat şi Regiment ul 7
artilerie grea230 •
Generalul Ion Dumitrache, comandantul Corpului de mun-
te afirmă : "La 23 august 1944, Corpul 1 munte al cărui co-
mandant eram, se afla amplasat de-a lungul frontierei vre-
melnic fixate prin tîlhărescul dictat de la Viena. Comanda-
mentul Corpului de armată era la Braşov.
In noapt ea de 23 spre 24 august, la scurt timp după afla -
rea î nă lţătoa r e i veşti a întoar cer ii armelor împotriv a hitl er iş­
tilor, Marel e Stat Major transmitea Corpului de munte ordinul
de a p ăstr a sectorul ce urma s ă constituie baza de plecare a
ofensivei pentru dezrobirea părţii de nord a Transilvaniei, de
a -l curăţa de trupele inamice şi, prin închiderea defileelor de
trecere, de a împiedica orice joncţiune a forţelor inamice aflate
în Ţara Bîrsei cu cele de la sud şi est de Carpaţi. " 231 In acelaşi
t imp, t rebu ia imediat acoperită frontiera.
Pînă la 26 august, Braşovul era complet eliberat. Circa 500
de hitIerişti au fost făcuţi prizonieri şi o importantă cantitate
de armament şi tehnică de luptă -- inclusiv numeroase avioane
de bombardament ş.a. - au fost capturate. Graniţa vremel-
nică fusese acoperită încă din prima zi.
Din compunerea acestui corp de armată, care îşi va înscrie
în cartea de aur a faptelor sale nepieritoare şi eliberarea or a-

194
şului Tîrgu-Mureş, făceau parte: Divizia 1 munte şi Divizia 3
infanterie instrucţie, Centrul de instrucţie al infanteriei, Regi-
meritul 89 infanterie, Regimentul 10 grăniceri, Detaşamentul
Homorod (3 batalioane din Divizia 11 infanterie instrucţie) şi
Regimentul 4 artilerie antiaeriană, care avea misiune terestră.
Vînătorii de munte erau ostaşi dîrji şi neînfricaţi, dornici
să reintregească hotarul patrie i' cu preţul oricăror sacrificii.
Mulţi dintre cei care aveau să elibereze oraşul Tîrgu-Mureş se
aflaseră în august 1940 pe zonă, păzind frontiera de apus a
ţării. Ştirea despre Dictatul de la Viena a căzut şi pentru ei
" ca un pumnal", mărturiseşte locotenentul major în rezervă
Aurel D. C âmpeanu, voluntar în războiul antifascist, care a
făcut parte din batalionul 7 vînători de munte. "Nimeni nu
voia să creadă - afirmă el. Soseau curioşi de pe zonă, vestind
că unităţile româneşti sînt gata să nu execute ordinul evacuă­
rii. Clopotele trăgeau a primejdie, oamenii se încrîncenau. Fe-
meile se jeluiau pînă la lacrimi.
- De ce? .. Pentru ce v-aţi mai pregătit pentru luptă ? ..
Aşa nevolnici să fie bărbaţii noştri?
Durerea pusese stăpînire peste toate inimile româneşti. "232
Cînd, noaptea, ultimul tren militar şi civil părăsea teritoriul
cedat, de pe treptele unui vagon, sergentul .T.R. Petre Someşan,
învăţător, concentrat din părţile Mureşului, rostea cu emoţie
convingerea că vînătorif de munte se vor reînto arce . ..
- Nu plîngeţi, oameni buni, nu plîngeţi! Fiţi tari! . . . Ne
vom întoarce! . .. Sigur ne vom întoarce! ... Armata română
şi noi, vînătorii ei de munte, ne ţinem de cuvînt! ..."
Exact în ziua în care se împlineau patru ani de cînd tru-
pul Transilvaniei fusese împărţit printr-un dictat odios în
două, generalul Ion Dumitrache, fost combatant şi în primul
război mondial, trecea graniţa vremelnică, în fruntea vîn ăto­
rilor săi de munte, ş i ocupa primul obiectiv.
Eliberarea oraşului reşedinţă a judeţului Mureş a fost
precedată de nimicirea inamicului aflat în intrîndul de sud-
est al Transilvaniei şi de o regrupare a forţelor române şi so-
vietice. Divizia "Tudor Vladimirescu", în cooperare cu unităţi
al e Diviziei 1 munte, au eliberat, la 8 septembrie 1944, oraşul
Sfîntu Gheorghe. In ziua următoare, Divizia "Tudor Vladimi-
rescu" ş i Divizia 202 infanterie sovietică fiind regrupate şi
deplasate în partea centrală a Transilvaniei, ofensiva înspre
Tîrgu-Mureş va fi continuată cu vigoare de către Corpul de
munte român.
La 9 septembrie, vînătorfi de munte interceptează şoseaua

195
 Tîrgu-Secuiesc - Odorhei, acţiune de mare importanţă, deoa-
rece prin ' aceasta trupele române au zdruncinat apărarea de
la flancul drept al Armatei 8 germane şi au facilitat ofensiva
aripii stîngi a grupării de forte sovietice şi române care acţio­
nau dinspre Carpaţii Orientali. Trupele ungare şi germane,
pentru a nu fi încercuite, sînt nevoite să se retragă treptat,
sub presiunea trupelor române şi sovietice.
La 11 septembrie, marile unităţi ale Corpului de munte
au continuat înaintarea pe direcţia generală Odorhei - Tîrgu-
Mureş, au înfrînt rezistenţele succesive opuse de trupele ger-
mane şi ungare, au , forţat, din mişcare, cursurile superioare
ale rîurilor Tîrnava Mare şi Tîrnava Mică şi au eliberat, la
13 septembrie, oraşul Odorhei. Forţele principale ale Cor-
pului de munte s-au îndreptat apoi spre Tîrgu-Mureş.
Trupele române, în ofensiva organizată în cooperare cu
Corpul 33 sovietic, au ajuns pe teritoriul judeţului Mureş şi
au trecut la urmărirea inamicului pe direcţia Bezidu Nou-
Sîngeorgiu de Pădure. În seara zilei de 14 septembrie, Corpul
de munte se găsea în contact cu poziţia de apărare inam ică
din zona Ghindari-Sîngeorgiu de Pădure-Dumitreni. La sfîr-
ş itul zilei următoare, diviziile 1 munte, comandată de generalul
de brigadă Ion Beldiceanu, şi 3 infanterie instrucţie, coman-
dată de generalul de brigadă Ioan Dumitriu, au ajuns în valea
Nirajului, între Bereni şi înălţimile de la sud de Acăţari, la mai
puţin de 10 kilometri sud-est de Tîrgu-Mureş . Divizia i munte
se afla pe poziţii în zona Bereni-Drojdii, iar Divizia 3 infan-
terie instrucţie în zona Sîntana Nirajului-Adrianul Mic-Ro-
teni, în contact cu o puternică poziţie de apărare pe care au
organizat-o unităţi ungare şi Divizia 4 munte germană. P-'
Menţionăm că generalul Ioan Dumitriu luptase, în cali-
tate de sublocotenent, în primul război mondial, comandînd un
pluton din Regimentul 4 infanterie "Argeş", cu care a parti-
cipat şi la luptele de la Mărăşeşti. Comandantul marii unităţi,
- care lupta acum pentru eliberarea Tîrgu-Mureşului, locuise
mai bine d e zece ani în acest oraş.234
Înaintarea trupelor române avea loc în condiţiile unor
eforturi istovitoare, cucerirea fi ecărei poziţii dominate de in a-
mi c făcîndu-se cu jertfe.
Sublocotenentul Ioan Farcaş, originar din Hodac, coman-
dant de pluton în compania 2, din batalionul 2 vînători de
munte, relatează despre luptele purtate în aceste părţi mure-
şene ş i despre bucuria cu care au fost primite trupel e eli be r a-
toare de către populaţie:

196
 "In urma victoriilor r epurtate în luptele duse zi şi noapte
pe pămîntul transilvan, în ziua de joi, 14 septembrie 1944, am
ajuns noi, vînătorii de munte, în apropierea localităţilor B ă­
lăuşeri-Acăţari, din judeţul Mureş. Aici am găsit alte uni-
tăţi româneşti care se luptau din greu cu horthyştii şi hitleriştii.
Erau comune, care timp de 4 ani de zile au gemut sub po-
vara grea ş i aspra teroare horthystă. Ajungînd cu luptele în co-
muna Bălăuşeri, satul Agrişteu , am fost primiţi sărbătoreşte
de către populaţia civilă, români şi maghiari împreună. Imi
aduc aminte că sătenii din Agrişteu, în frunte cu primarul,
învăţătorul şi preotul, ne-au mărturisit lucruri groaznice co-
m ise de fa scişti în această localitate. Desigur că noi, vînătorii
de munte români, le-am spus tuturor locuitorilor satelor pe
unde am trecut să nu le fie teamă, că noi nu venim să facem
crime şi masacre, cum au făcut horthyştii, ci venim ca adevăraţi
eliberatori pentru toată populaţia. Din localităţile Agrişteu­
B ăl ăuşeri în dimineaţa zil ei de vineri, 15 septembrie 1944,
am alungat inamicul pînă în localitatea Ac ătari, unde am ajuns
spre seara zilei. Vînătorii de munte se luptau ca leii pentru
eliberarea Transilvaniei de Iasciştii horthyşti " . 225
La 16 septembrie se desfăşoară lupte grele la vest de Mier-
curea Nirajului. Batalionul 23 vînători de munte atacă Dealul
Rapău, cota 501 sud Lăureni. Vînătorii de munte au ajuns pînă
la înălţimea lizierei de sud Tompa, unde au fost opriţi de ad-
versar, care îşi organizase rezistenţe puternice pe Dealul Ra-
pău şi în pădurile de la sud-vest de Tornpa.P"
Acţiunile ofensive ale ostaşilor români continuă în ziua
d e 17 septembrie. Este deschis un foc intens asupra inamicu-
lui şi sînt întreprinse recunoaşteri, care sînt oprite de duş­
man cu foc, pe linia Dealului Rapău, cota 457 nord Lăureni,
Maiad.
După ce respinsese din mişcare inamicul care ocupase po-
ziţie în lungul şoselei Bolintineni-Murgeşti, batalionul 7 vînă­
tori de munte a atacat cu compania 1, comandată de sublo-
cotenentul Octavian Furţea, Dealul Bîtca, " u n de după lupte
îndîrjite reuşeşte să pună mîna pe pintenul cel mai în alt (.. .)
întărind poziţia cuc erită "237.
Tot în 1 7 septembrie, Detaşamentul locotenent-colonelului
Grosu, care se afla în stînga Diviziei 3 infanterie, se grăbeşte
s ă surprindă apărarea inamicului la Budiul Mic şi reuşeşte
să ocupe această localitate. Inamicul contra atacă însă cu tan-
curi ş i respinge D etaşamentul spre Acăţari,
Odată cu noaptea de 17 spre 18 se p tem br ie începe o re-

197
grupare a forţelor, care afecta Armata 4 română, Armata 27
sovietică şi Armata 7 de gardă sovietică, aflate între Munţii
Apuseni şi Munţii Gurghiului. Scopul regrupării, ca şi al
ofensivelor locale ce vor urma, era de a asigura o mai bună
bază de declanşare a ofensivei generale a Frontului 2 ucrainean,
împreună cu Fronturile 4 şi 3 ucrainene. Armatei - 4 române
îi revenea, ca urmare a regrupării, sectorul Cîmpia Turzii-
Luduş-Păsăreni, în cadrul căruia Corpul de munte va opera
în dreapta, pe Niraj, iar Corpul 2 armată şi Corpul motorne-
canizat, pe Mures.
începînd regruparea în noul dispozitiv, Corpul de munte
s-a restrîns spre vest, primind o fîşie între Păsăreni şi Nico-
leşti. în stînga se afla Corpul 2 armată român, iar in dreapta
Divizia 6 de gardă sovietică. Prin regruparea forţelor a fost po si-
bilă o mai bună coordonare a acţiunilor Armatei 4 române,
dar, cu acest prilej, Corpul de munte a cedat nu numai 24
kilometri de front şi culmea Maiad-Lăureni, pînă la care os-
taşii români au ajuns cu mari eforturi, ci ş i culmea Sîngeor-
giu-e-Livezeni, care constituia baza de surprindere a apărării
oraşului Tîrgu-Mureş. 238
Conform Ordinului nr. 8 din 1944 al Armatei 4 român e,
Corpul de munte a trecut, în ziua de 18 septembrie, la ofensi-
vă pentru a elibera oraşul Tîrgu-Mureş şi a r ealiza un cap de
pod la nord de Mureş . în faţa lui se aflau în apărare Divizia
4 munte germană şi subunităti din Grupul de vînători fronti-
eră ungar. Luptele pentru înfrîngerea inamicului ş i elibera-
rea urbei mureşene au fost de la început deosebit de înver-
şu n ate şi au durat 10 zile.
Pentru a înţelege df de dificilă a fost realizarea misiun ii
încredinţate Corpului de munte, care a condus " at acul asupra
poziţiei inamice de pe înălţimile dintre Niraj şi Mureş", este
necesar să se ia în considerare împrejurările în care se des-
făşura ofensiva, determinate de mai mulţi factori. Inamicul
dispunea în această zonă de unităţi de valoarea a două divizii,
înzestrate Cu tehnică de luptă modernă. Pe poziţiile pe care
le deţinea au fost executate ample lucrări genistice: cîmpuri
de mine, şanţuri antitanc şi reţele de sîrmă ghimpată. Ac ţ iu-
, nile de luptă urmau să ' aibă loc pe căile de acces către o raş ul
Tîrgu-Mureş . Şi mai ales, inamicul era avantajat de configu-
raţia terenului din zonă, cu înălţimi şi cursuri de apă , el putin-
du-şi organiza o puternică apărare . Astfel, în această parte
a judeţului Mureş terenul este compartimentat, paralel cu

198
frontul, în văile rîurilor Niraj şi Mureş. Terenul dintre cele
două văi - aflate la o distanţă de 8-10 kilometri, este fră­
mîntat, iar înălţimile care conduc în adîncime, orientate dins-
pre sud-est spre nord-vest, erau acoperite de păduri. Ingusti-
mea văilor, cu drumuri greu accesibile, avan taja, de aseme-
nea, duşmanul. In aceste condiţii - arată colonelul Ion T. So-
col - , " exploatînd caracteristiclle terenului, hitleriştii au or-
ganizat o apărare adîncă între rîul Niraj şi rîul Mureş, a cărei
primă poziţie trecea pe înălţimile de pe malul drept al Nira-
jului, deosebit de favorabile pentru organizarea sistemului de
foc , pentru observate ş i pentru adăpostire. Direcţiile de pătrun­
dere spre r îul Mureş au fost barate, în faţă, cu puncte de spri-
jin puternice, iar în adîncime, cu raioane de apărare ocupate
de rezerve, localităţile situate în văi au fost amenajate pentru
luptă, dînd o mai mare stabilitate apărării"239.
Luînd în considerare situaţia existentă, îndeosebi confi-
guraţia terenului şi posibilitatea organizării unei cooperări cu
Corpul 2 armată, care ataca în stînga, generalul Ion Dumi-
trache, comandantul Corpului de munte, a hotărît ca lovitura
principală să fie dată de Divizia 3 infanterie, care acţiona la
flancul st îng, pe direcţia Acăţari-Tîrgu-Mureş, manevrînd lo-
cali tatea pe la sud-vest, iar Divizia 1 munte să execute un atac
fr ontal pe direcţia Păsăreni-Corunca-Tîrgu-Mureş .
Ofensiva a început în dimineaţa zilei de 18 sep tem br ie .
Ostaşii români întîmpină o rezistenţă înverşunată din partea
duşmanului, care ex e cută contraatacuri, fiind sprijinit cu foc
puternic de artilerie şi aruncătoare, Reporterul de război Gheor-
ghe Stoica, prezent din seara zilei de 17 septembrie în zona .
de operaţii a Diviziei 3 infanterie, notează: " Aştep tăm întrea-
ga noapte, privind - întinşi pe spate, în şanţul şoselei care
trece prin Acăţar i spre Tîrgu-Mureş - bolta se n i n ă , spuzită
de stelele toamnei. Dimineaţa, lucrurile se precipită . Întregul
front se pune în mişcare. Pregătirea de artilerie a început în
zor i. Arunc ătoarele ş i Iantasticele "katiuşe" brăzdează cer ul
care se luminează treptat. Atacul porneş te vijelios pe direc-
ţia principală, r espingînd inamicul la nord de oraş. Rezistenţa
est e, însă, tenace. Uneori luptele se dau pentru fiecare metru
de teren. Infanteriştii noştri se adaptează rapid situaţiei, dar
contraatacurile inamice - susţinute adeseori de blindate şi
rareori de aviaţie - opresc temporar înaintarea'P'",
În că în această primă zi de lupte pentru-eliberarea oraşu­
lui Tîrgu-Mureş, jertfele pe care le dau ostaşii români sîn t
mari. Indeosebi recunoaşterile s-au soldat cu pierderi grele,

199
Divizia 3 infanterie înregistrînd 20 de morţi şi mai multe zeci
de răniţi. 2t,1
în sectorul batalionului 7 vînători de munte, după ce a
atacat compania 3, inamicul a reuşit să se infiltreze, prin pă­
dure, ajungînd la 500 metri de punctul de comandă al unităţii
şi a atacat apoi flancul drept al companiei 1. Dar, prin inter-
venţia curajoasă în luptă a companiei 2, în frunte cu căpitanul
Iacob Domşa, inamicul a fost azvîrlit înapoi. Bravul ofiţer
fiind rănit în cursul acţiunii şi evacuat, comanda a fost pre-
luată de sublocotenentul Ioan Voinea, care a împiedicat cu
compania sa încercările inamicului de a pune stăpînire pe Dea-
luI Bîtca".21,2
în ziua următoare, 19 septembrie, la ora 7, Divizia 1 munte
a reluat atacul cu trei batalioane în linia întîi : batalioanele 7,
3 şi 24 vînători de munte. Luptele Cu trupele hitleriste au fost
grele, acestea opunînd o dîrză rezistenţă. Vînătorii de munte
au luptat eroic, reuşind să ocupe aliniamentul cota 474, doi ki-
lometri nord-est Bolintineni, Dealul Bîtca, pînă la 400 metri
sud cota 478, Dealul Cere2t,3. Cele trei batalioane au fost însă
contraatacate, începînd de la ora 9, din mai multe direcţii şi
respinse pe baza de plecare la atac.
în timpul luptelor din 19 septembrie s-a remarcat în mod
deosebit plutonul comandat de sublocotenentul Ioan Pantezescu,
din compania 1, batalionul 7 vînători de munte, care "luptă
personal cu puşca mitralieră, făcînd un baraj de netrecut în
faţa (...) inamicului ce venise (. . .) pentru a răsturna dispo-
zitivul inamicului, respingîndu-l astfel ". De asemenea, ser-
gentul Ene Cogîrlea, care a contraatacat Cu grupa sa, în seara
zilei, şi rămînînd singur, pînă la căderea nopţii , în po ziţia ina-
micului, a murit ca un erou.2t,t,
în aceeaşi zi, Grupul 2 vînători de munte, aflat în linia
a doua, în zona Miercurea Nirajului, fiind înlocuit de unităţi
sovietice se îndreaptă în marş spre Gălăţeni (localitate pentru
eliberarea căreia ostaşii români au plătit, de asemenea, un tri-
but de sînge) - Roteni şi atacă în zona Murgeşti. Pînă la
ora 18 batalionul trece la Murgeşti şi ocupă, cu dreapta, cota
452, Dealul Cere, restul aflîndu-se în zonă.
La sfîrşitul zilei, situaţia la Divizia 1 munte era urmă­
toarea : batalionul 2 se afla la Murgeşti, înaintînd spre cotele
414, 452; batalionul 7 se găsea pe Dealul Bîtca, înaintînd spre
cota 475; batalionul 3 lupta în localitatea Păsăreni şi înainta
înspre cota 474, cu dreapta de atac pe direcţia T îrgu-Mureşu­
lui. Prezentînd această situaţie, generalul Ioan Beldiceanu

200
afirm a în r ap or tul înaintat Corpulu i de munte : " Din ca uza
i n sufici en ţei mijloacelor de fo c şi, m ai al es, a lipsei de instru-
ire a ti nerilor re cru ţi , precum şi a re zis t enţe i înverşunate a
inamicului, pierder ile sînt foarte mari " ~,,;;. P otri vi t unor date
in complet e, batalionul 24 vînători de munte avea 92 de p ier-
der i (1 ofiţe r m ort , 2 s ubofiţe ri ră n iţi, 8, trup ă, mor ţi , 42 ră ­
n i ţ i ş i 39 dispăruţi în lupte), iar batalionul 7 vî nători de munte
înregistra 49 de p ierd eri (2 of iţer i gr av răn i ţi , 3 s u bof iţe ri ră­
niţi, 44, trupă, mo rţi). :Wj
DIvi zia 3 in fanterie a ataca t şi ea, la 19 se ptembrie, avîn d
ca obiectiv ocupar ea î nălţimilor de la nord de Nir a j.Reg i-
m entele 4 şi 30 do robanţi au urcat pantele acestor înălţimi,
fără a o bţine însă succese. In jurnalul de o peraţii al diviziei
se precizează: "Acest fap t se d ato r eşte , în pr im ul r în d, r ez is-
t e n ţei dîr ze a inamicului, care, dotat cu tot felul d e arm amen t
a utom at, artilerie ş i branduri, tunuri de asalt şi t ancuri, ocu pă
î nălţi mile .n or d Niraj, poziţii dominante ş i care se pretează la
o a părare în cel e mai bune condi ţiun i. Hot ărîr e a in amicului
de a apăra capul de pod -ele la Tîrgu-Mureş face să întîrzie mult
înaintare a trupelor noastre ş i a celor aliat e (. ..) La cea mai
m i c ă m iş care a unui singu r in fanterist, inami cu l co n c en t r e a z ă
foc automat şi, la n evoie, artiler ie ş i brandur i. Lupta se dă pe
viaţă şi pe m oar te ( .. .)"2'.1
Regimen t ul Centrului de ins trucţie in fanterie ocu pă loca-
lităţile Budiul Mic ş i Crăciuneşti . Intr-un or di n de zi, prin
ca re acest regiment şi comandantul s ă u, colonelul Alexandru
Cal eţeanu, sînt citaţi pe d ivi zie, se . men ţionează bravura cu
care au luptat of iţe rii, subo fiţerii ş i t rupa pentru cucerirea
cotelor 499, 463 ş i 466 aflate la nord de Crăciuneşti, smul-
gînd inamicului, adesea prin lupte la baionetă , po ziţiile lui
pu ternic î ntărite şi dîr z ap ărat e. 2 1,8
Lu ptele vi olen te au con tinuat în ziua de 20 septe m br ie ,
cîn d atacurile Corpului de munte er au urmate de contraata-
curtle in amicului, fie car e înălţime trecînd, de mai mult e ori,
d in tr-o mînă în alta. Rezistenţa adversarului este puternică ,
ma i ales la Mu rgeş ti ş i pe înălţimile situate la nord de acest
5a1.2"0
Tot atunci, Armata 4 română primea mi siunea d e a-ş i
concentr a grosul forţ elor la flancul stîng, în ve derea ofe nsi-
v ei pe direcţia Sînger-Frata. Corpul de munte urma s ă îna-
inteze, în dimineaţa zilei de 21 septembrie, împreună cu Cor-
pul 2 armată, pe direcţia Mureşen i-c-M ăd ăraş. t'"
La 21 se pte m brie, Divi zia 1 munt e a respins un put ernic

201
contraatac inamic îndreptat contra satului Murgeşti, pricinuin-
du-i grele pierderi. Dar şi divizia română a înregistrat un mare
număr de mo rţi. Generalul 1. Beldiceanu raporta, la ora 17,55,
că batalionul 24 vînători de munte a pierdut 410 oameni (12
ofiţeri, 8 su bofiţeri şi 320, trupă, morţi) , şi mai disp unea doar
de 126 de oameni, iar batalionul 3 vînători munte pi erduse
41 de oameni (l subofiţer .ş i 8, trupă , morţi şi 32 răniţi) 251.
In secto rul Diviziei 3 infan teri e, inamicul a în treprins r e-
cuno aşteri cu caracter ofensiv, care au fost resp in se ş i s-au sol -
da t cu num er oşi morţi ş i răni ţi lăsaţi de adversar în faţa li niilor
româneşti. Ostaşii noştri au obţinut unele cîştiguri de teren
în direcţia satelor Un gheni ş i Leordeni, îndeosebi pe fl an cul
acesto r l ocalităţi. Pierderile s-au ridicat la 40 de oameni (1 ofi-
ţer, 1 subofiţer şi 4, tru pă, mo rţi şi 34 răniţi) .
Românii au reluat atacul în 22 septembrie, 3 batalioan e
din fl an cul stîng al Divi ziei 3 infanterie, reuşind să cîştige
t er en .Zf>Z
Fil ele îng ă l b enite ale dosarului de arhivă n e d ezvălu i e ad-
m ir abilul comportament al ostaş ilor no ştri , care în luptele gre -
le purtate în aceste zile au săvîrşit numeroase acte de vite-
jie ş i ero ism, mulţi dintre ei dîndu-şi viaţ a pentru eli be ra-
r ea pămîntulu i scum p al patriei.
Su blocot en entul Au r el Paraschiv, născut la 29 aprilie 1919,
în Bucureş ti , care com anda un pluton din com pani a 3 din ba -
talionul 24 vînători d e munte, a luat parte la toate acţiunile
şi luptele duse de un it atea -din care făcea parte, între 1-21
septem brie, la Sîncrai, Arcuş, la forţarea Nirajului ş i la ' Mur-
geşti-Tîrgu-Mureş . Era un " ofiţer energic, tînăr şi pli n de
elan şi sentimente patriotice". In ti mpul at acul ui de la Mur-
geşti (cota 414), din după-amiaza zile i de 20 septembrie (or a
14,30), plu tonul său g ăsin du-s e în t r -o s ituaţie d isp e ra t ă , trece
în fru ntea lu i, lup tă plin de avint în li nia întîi şi, în pofida
focu lui u cigător al m itralierelor , artileri ei, br an dur ilor şi avi-
oa ne lor in am ice, îş i duce su bunitatea în dispoziti vul duşma­
nului, pe car e îl fugăreş te. Apoi îşi organ izează în teren d is-
pozitivul de ap ărare. In ziua de 21 se ptem brie in am icul con-
traatacă puternic, în so ţ it d e 9 care de luptă. Sublocot cn en tul
Par aschiv, vă zînd că puşc aşul mitralior a fost ucis, sare el la
puş ca m itralieră şi deschide focul asupra duşmanului. Com an-
dantul de pluton trage continuu, pînă cînd in amicul a junge la
25 de metri în faţa lui. O g ren adă aruncată de la cîţiva metri
îl l oveş t e mortal. Ultim ele cuvinte pe care ac est patriot înflă­
căr at le- a adr esat su bo rdo n aţilo r săi , au fost: " Lu ptaţi os taş i,

202
fraţii î nrobiţi vă aşteaptă să-i eliberaţi!" Pentru faptele sale
ero ice a fost de corat post-mortem cu " Coroan a României"253.
Încălzit de aceleaşi sentimente patriotice, de dragoste de
ţară, şi animat de dorinţa fierbint e de a-şi elibera fr aţii aflaţi
su b stăpînirea horthystă , sublocotenentul Dumitru Fintescu a
luat p art e la toate -lu pt ele batalionului 24 vînători de munte,
la Sincrai , Arcuş, la forţarea Nirajului şi Murgeşti. In tim-
pul acestora " a dat dovadă de curaj cu tot ul deos eb it, fi ind
exem plu viu de luptător pentru ceilalţi camarazi şi oameni
din subordinea sa" . L-a atacul dat de batalion în ziua de 21
se ptem br ie, mulţi dintre sub ord onaţii săi fiind răpuşi de fo cu l
inam ic, acţionează p ersonal cu o puşcă mitralieră ai cărei tră­
găto ri căzus eră, pîn ă ce cota 414 a fost cucerită. P en tru atin-
ge r ea obiectivului s-au sacrificat însă multe vieţi, între care
ş i a subl ocoten en tu lu i Dumitru Fintescu, găsit la cotă mort,
cu mîinile încleştate pe mitralieră, în poziţie de tragere. A
fost decorat po st-mortem cu "Coroana României " cu spade,
cla sa a V-a, şi cu "Virtutea militară"254.
Sergentul Chitu Vlaicu, născut la 5 iulie 1916, în comuna
Ianca, judeţul Romanaţi, comanda o grupă de pu şcaşi în bata-
lionul 24 vînători de munte. A luat parte la luptele
com pan ie i sale pentru eli berar ea Transilvaniei, dînd do-
vadă de curaj, cumpăt ş i spirit de sacrificiu. In lupt ele desfă­
şurate în zilele de 21-=-22 septembrie, la un moment dat hit-
l eriştii au reuşit, printr-un con t r aatac, să pătrundă în po z i ţia
d eţinută de ai noştri la cota 414. Atunci, bravul sergen t " îm-
p r eună cu 2 ostaşi d in grupa sa , luptă cu grenada şi la baio-
n etă cu un cura j de n edescris. Aruncă pe in amic înapoi ş i
aj unge primul dintre ostaşii r omâni la cota 414 nord de com u -
n a M urgeşti . Pentru fapt el e sale a fost prop us la decor are
cu " Cr u cea serviciulu i cr edincios" , cu sp ade, clasa a III-a. 25s
Plutonierul Gheorghe Pavelescu era moldovean. Se n ăscu­
se la 8 februarie 1913, în com una Ţibucani, j u deţul N eamţ.
Comanda un pluton în batalionul 24 vînă tori de munte ş i a
par ticipat la toate luptele dat e de subunita t ea sa, r emar cin-
du-se "în mod cu totul deosebit la comanda pluto nului şi pla-
sarea focului". In ziua de 22 septembrie hitleriştii au at acat
cu forţă m are ş i cu armamentul cel mai modern, reuşind să
p ătrundă în poziţia companiei I, din care făc e a p arte pluto-
riul său. În a ceastă s ituaţie, plutonul lui Gh. Pavelescu, înfrun-
. t in d p ericolul morţii, at acă în direcţi a l o calit ăţilor Mur-
geşti şi Tîrgu-Mureş, reuşind, în urma unor lupte grele
la baionet ă şi cu grenada, să -I arunce înapo i pe inamic,

203
 care suferă pi erderi m an in oa men i şi m a ter ial e de război.
S-a pus astfe l capăt s ituaţiei grele în care se aflase compania.
Subofiţerul ro mân " a dov ed it în to t tim p ul lu ptelor mult cu -
raj şi sp ir it de j ertfă " . P en tru compor tamentul său în luptele
" pentru eliberarea fraţilo r subj ugaţi" a fost dat ca ex em plu
în faţa întregulu i batalio n şi propu s p en t r u decorar e.F "
Între numeroasele fapt e ero ice săvî rşite în împrejurimile
lo calităţii Murgeşti este ş i cea a fru ntaşul ui Ilarie Călugă r,
n ăscut la 15 iuli e 191 5, în com un a P etrila ca, j u deţul Mures.
P articipînd la o incursiune executată de caporalu l Ioan Lu ng u
în po ziţia in amică, aflată la u n kilometru de satul Murgeşti,
r euş eş t e, împ r eună cu a cesta, să captureze o m i trali er ă, p e
care o pune în funcţiun e ş i o deserveşte p erson al cu multă
pricep er e ş i în de m în arev -F .
In acest context evoc ăm ş i r euşita incursiune de la Ni co-
leş t i, sa t înglobat în comuna Crăciuneşti, organizată de bravul
sublocotenen t Nicolae Matei din batalionul 1, Reg imentul 30
dorobanţi. Acţiun ea de cer cet ar e avea drept obie ctiv depista-
r ea forţelo r fasciste ş i a armamen tului de care dispuneau ac es-
tea. Locot en ent-colon elul în rezervă N. Matei , în prez ent p en-
sionar, domiciliat în Tîrgu-Mureş , ne-a descris astfel acţiu­
n ea , încun unată de succes, pe care a condus-o: " Ordin ul p entru
incurs iu n ea de luptă p e tim pul nopţii l- am primit d e la co-
m andant ul r egimentului, colonelul Gheorghe Nicolescu , în pi v-
niţa unei case din com una Cinta. După ce m-a inform at des-
pre misiune şi, la lumina unei lumînări , m i-a indicat , p e o
hartă la scara 1/100.000, ob iec ti vul, mi-a sp u s : " Hotărît! Plu -
tonul 1, în form aţ ie d e apropi ere, t rece linia întîi p e la moara
. de apă, cercetezi dacă satul e ocup at sau .n u . In caz că nu,
te organizezi p e lizier a d e nord, in t erceptîn d cele două dru-
muri ce in tră în sat". Am răspuns: " Am on oare a vă sal uta !"
" I zbî n dă !" , mai rosti, cu vocea sa de bas, colon elul. Era întu-
n eri c beznă, cîn d mi-am deşteptat camarazii de lup tă. In cî-
teva cli pe erau cu to ţii în picioare şi le -am ex plic at m isiunea,
deloc uşoară, p e car e trebu ia să o execute în cercatu l m eu plu -
ton. Apo i am spus: " Lăsarea documentelor . . ., ajust ar ea ech i-
p amentului, con t ro lul muni ţi ei ş i cu Dumnezeu înainte, b ăi e ţi! "
Un r ecr u t, care, de altfel, doved ise r eale calităţi de mili tar,
a zis mai în ş agă : " Dom n ule su blocot en en t, tare m i-e t eamă
că d e data acea st a n e gău reşte cojocul . . .", dar i- am r eplicat
imed iat , în cur a jîn du -m i, ca întot deau n a, oamenii: " Cîrid o că­
dea b anul p e o muchie! " u ri al t soldat, Maria P etre, a adău­
gat : "Apoi om m erge la Cîmpulung, la " D uţă", pînă om da

204
cu căciula p e bulevard . . ." , Gata! am sp us. După m ine, băieţi !
Şi am trecut la ex ecu t area m isiunii cu cei 24 de soldaţi vo lu n-
t ar i, efect iv ul a două grupe de puşcaşi. Baza noastră de ple-
care era r ambleul de cale ferată î n gus tă d e p e Valea Niraju-
lui, din di spozitivul Regimentului 15 infanterie. Ex ecuţia a
fost co rect ă , n e-am apropiat p e n e simţit e de inamic, am des-
chis foc prin surprindere, foc la gura ţevii, am es calad at, am
asaltat impetuos p în ă la liziera opus ă a l o calităţii, în cim itir.
Incursiunea de luptă a reuş it, i-am alungat p e hitl erişti, care
s- au repliat pe înăl ţimil e d e lîngă sat ul Co co ş . Noi n e-am or -
ganiza t în ap ărar e, interceptînd cele două i ntrări din spre nord
în N icoleşti, iar dis-d e-dimin eaţă n e-a venit în sprij in între-
g ul batalion. Lupta în incursiune nu a fos t eg ală ş i ni ci u şoară ,
d eoarec e s-a t ras în noi ş i cu foc de mitralieră d in t u r n ul bise-
r icii , şi d in pod ul casei m ai înalte d in cent rul lccalităţii. Prin
r eu şit a ac ţiunii noastre am r ealizat un n ou ş i important ali-
niament de lup tă . Doresc să 111ai amintesc că după o n oapte
d e amenaj ă ri a po ziţi ei am trecut din nou la atac, în timpul
zil ei . Atunci a căzut lîngă mine sergentul major în re z ervă
Ar am ă . l-am răsp uns cu a ceeaş i mon edă trăgăto ru l u i d e pe
creastă, cu dou ă serii sc u rte d e a utom at " Ber et a ", r educîndu-l
definitiv la tăcere . In ziua d e 22 septembrie s-au tras pro-
iectile de artilerie în zon a în care ne aflam. Pînă la căderea
serii "am r euşit să d istrugem inamicul de p e înălţi m ile d e la
nord Nico leşti ş i să-i cucerim poziţia prin asa lt, cu fo c la gura
ţevii ş i "lu p t e corp "la corp, cu baioneta. In timpul asaltului am
căzut răn it de un glonţ de armă automată. Am predat coman-
d a companiei 2 recru ţi sublocotenentului în rezervă Smaranda
de la plutonul d e mitraliere, care a căzut ş i el, fiind rănit
mortal, ca ş i bravul sergent Ivaş cu, care se remarcase în tim-
pul incursiu n ii de la Nicoleşti " 258.
La 22 se p tem br ie 19 44 , făcîn d un b ilan ţ al lu ptel or eroice
duse d e Corpul d e munte pentru eli ber area Transilvaniei ş i
îmbă rbă tîndu-ş i sol daţii, generalul Ion Dum itrach e le ad r esa
urm ător ul or di n d e zi :
" Ca m ar azi !
în cu rs ul operaţiun ilor d e la frontieră , de la n ord Braşov
ş i pînă la Tîrgu-Mureş , n e-am convins la faţa locului că sol-
daţii (vech i ş i recru ţi) sîn t tot atît de inimoşi luptători ca în -
totdeauna.
Ş i to t aşa cu m es t e cunoscut, ofiţerii fac minunea ca os-
taş ii no ştri să fi e tari în cele mai grele s ituaţii, sub bombar-
d amen t e ş i în p îr îitul glo anţelor de m itralieră.

205
 Am avut pînă acum bucuria să văd exemple splendide de
vitejie la ofiţeri, aceştia au pătruns în poziţiile inamice, au
menţinut cu plutoanele, companiile şi batalioanele poziţiile
cucerite şi au zdrobit orice încercare inamică de rezistenţă sau
contraatac.
Aduc mulţumiri bravelor batalioane, care s-au distins pînă
acum şi sînt cunoscute astfel nouă tuturor.
Ne închinăm memoriei bravilor ostaşi căzuţi vitejeşte -
ofiţeri, subofiţeri şi ostaşi - pe care îi ştiu ostaşii întregului
Corp de munte. Ei toţi au fost în vijelie de foc şi i-au văzut
pe acei ce au căzut cu faţa la inamicul în care se cerau voini-
ceşte cu armele lor.
Cer tuturor ofiţerilor să-şi verifice continuu acţiunile de
luptă şi să recitească zilnic apelul prim, ce l-am făcut la tre-
cerea frontierei nedrepte.
Camarazi, înainte pentru Ardeal "250.
Atacurile Corpului de munte pentru "ruperea apărării ina-
mice au fost reluate la 23 septembrie. Trei batalioane ale Di-
viziei 3 infanterie au atacat în legătură cu flancul drept al
Corpului 2 armată.
Acţiunile au fost coordonate de colonelul Caleţeanu. Regi-
mentul 30 dorobanţi a atacat vijelios înspre cota 463, iar Re-
gimentul Centrului de Instrucţie al Infanteriei a atacat "cu
toată vigoarea" cota 466. Inaintarea unităţilor române a fost
oprită de către inamic, prin trageri executate de pe cota 449,
tocmai în momentul cînd militarii români erau pe punctul de
a ocupa cele două obiective. A intervenit în luptă artileria
grea şi divizionul comandat de maiorul Ioanid, ofiţer " inimos
şi neînfrînt", care deschidea un foc eficace ori de cîte ori inf'an-
teriştii noştri se aflau în situaţii critice. De la cota 420, cu
vocea lui metalică strigă: "Inainte, băieţi! Nu vă lăsaţi! ! Ma-
iorul Ioanid vă dă foc de artilerie cît poftiţi!" Regimentul 1
vînători a atacat cota 449. Apoi a fost reluată acţiunea asupra
cotelor 463 şi 466. Inamicul a adus în spatele cotei 466 tunuri
de asalt, iar la încrucişarea de drumuri de pe aceeaşi înălţime
au apărut patru care de luptă. Infanteriştii români erau însă
gata de orice sacrificiu. Artileria grea a deschis focul, iar ma-
iorul Ioanid a ordonat să se tragă la 200 metri sud de cota
466. In jurnalul de operaţii al Diviziei 3 infanterie se arată:
"Proiectilele noastre pornesc năvalnic pe cotă şi la încruci-
şare şi atît tancurile, cît şi tunurile de asalt au şi dispărut.
Infanteria profită de această tragere de artilerie şi, fără să
mai ceară altă pregătire, porneşte la atac. După 20 de minute

206
de luptă, în care timp infanteria înaintează cu greu prin ploaia
de gloanţe inamice, reuşeşte să cucerească cota 466 "260.
Regimentul 30 dorobanţi a atacat şi el cu mare elan şi
a oc upat cota 463, dar inamicul a executat un foc puternic ş i
de armament greu şi a contraatacat cu care de luptă, obli-
gindu-i pe . do robanţi să se r epli eze cu cir ca 200-300 metri
în spatele cotei. Rezistenţa sa în dî rj it ă se datora faptului că
această poziţie r eprezenta " ch eia de boltă a apărării capului
de pod Tîrgu-Mureş" .
Un nou con traatac violent al in am icu lu i asupra cotei 4 66
a fost r esprins prin intervenţia artileriei române şi comporta-
mentul vitejesc al batalionului comandat de maiorul Pîrîianu.
Inamicul continua însă să ocupe cota 449. Atacurile executate
în după-amiaza zilei pentru a ceastă înălţime au rămas fără
r ezultat. Batalionul 2 din Regimentul 30 doroban ţi reuşis e la
un moment dat să cucerească cota 463, dar inamicul a con tra-
atacat din nou cu care de luptă ş i după lupte extraordinar de
violente a r eocupat-o.
P r in t r-un atac impetuos, condus pe rs onal de colonelul Pam- .
bucol, Re gimentul 1 vînători a r ecu cerit cota în după-amiaza
zile i de 24 se ptem brie, cătr e ora 14,40, însă vrăj maşu l a con tra-
atacat cu ş as e care de luptă şi infanterie, silin d batalionul l v

al unităţii de vînători să se replieze pe baza de plecare. In

jurnalul de operaţii al diviziei se menţionează : " Ori de cîte
o r i s-a cu cer it această cotă, de atîtea ori inamicul a con tra-
atacat cu care de luptă, dup ă pr egătire de artilerie cu tunuri
d e asalt ş i branduri (. . .) Inamicul îşi dă seama de impor-
t anţa aces tei cote ş i pare că păstrează special numai pentru
acest pun ct 5-6 care de lupt ă , gata să in tre în acţiune ori
d e cîte ori infanteria noastră, fără tancuri, fără tu n u ri de
a salt, numai cu pi eptul, reuşeşte s-o cucereasc ă '<v' .
In general, acţiunile ofensive ale trupelor r omâne din
ac ele zil e se soldau cu cî ştiguri de teren minime, obţinute cu
pr eţul unor pierderi mari. Cau za rezidă în faptul că inami-
cul contraataca cu unităţi superioare numeric şi, de obicei,
ac ţiona şi cu blindate.
Prezentînd această situaţie, la 25 septembrie comandan-
tul Cor pulu i de munte solicita t elegrafic Armatei 4 sprijin
cu arme speciale. In răspunsul primit se preciza însă că: " Cu-
cer ir ea Tîrgu-Mureşului nu constituie p entru Coman dam en t ul
Superior aliat, principalul (. . .)"262.
Inaintarea trupelor ro m ân e a mai fost îngreunată şi de
starea vremii. Ca urmare a ploilor de m a i multe zile, drumu-

207
rile erau desfundate ş i deplasarea se făc ea cu dificultate. Şi
în aceste condiţii, vitej ii ostaşi români au reuşit s ă-ş i m en-
ţină poziţiile dobindite cu mari sa cr ificii, să cu cereas că alte
puncte importante al e apărării inamice ş i să provoac e duşm a­
nului pi erderi apr eciabile în oamen i ş i t ehnică de luptă.
Cu multă dragos te îş i va ream inti p este an i Aurel D.
Câmpeanu, din batalionul 7 vînători de munte, de rolul pe
care l-a avut în acel e împrejurări prezenţa în rîndul osta -
ş ilo r a gen eralului Ion Dumit rache. El relatează urmă to rul
episod car acter ist ic:
" Er am la con flu en ta Nirajului cu Mureşul. Toate gu rile
de foc al e Iascist ilor se ab ăteau asupra batali on ul ui 7 vîn ă­
tori. Înaintarea noastră era ca oprită datori tă pi erderilor p e
care le-am suferit, mai ales la com pania mitralier e. Se 01'-
donase punerea baion et elor la ar me, pu ş ca şii î şi pr eg ăt e au
grenadel e pentru a mai în cerca, în că o dată, să cu cerim ali-
niamentul din faţă. Atunci ş i acolo a a p ă r u t, în hainele sa le
ostăşeşti, generalul no stru. F ie car e dintre noi ar fi vrut să- i
spună, să -i strige din tot su fl etul : " Dom nule gen eral. adăpo s­
tiţi-vă! ... Vă exp u neţi viaţa! . . ." . Nu mai er a timp. G en e-
ralul Ion Dumitrache sta în picioare, dîrz, neclintit, p r ivind
înainte. Apoi, s- a în tors cu faţa sp re noi. Îl aud ş i acu m ca
şi atunci :
- Pentru eliberarea Tîrgu-Mureşulu i , vîn ă t ori i m ei vi-
teji, românii mei buni, fiii mei, cu toată puterea, salt înainte!
Cu un " u r a " asurzitor ne-am desprins iară şi din p ămînt.
Ce a urmat? Am cucerit importanta poziţie, am frînt re-
zistenţa cotropitorilor şi ne-am avîntat mai departe. Atacul a
fost sîngeros şi ne-a costat foarte scump. Nici oboseala, nici
ceaţa d ensă , nici focurile de secerare generală ale fasciştilor
nu ne-au putut opri. Aveam un singur ţel: înainte! "2G3.
Regimentul 1 vîn ători , din Div izia 3 infanterie, coman-
dat de colonelul Ioan Pambucol, care se remarcase şi în lup-
tele de la S înv ăsii (sat înglobat com unei GăIeşti) , din zile le
de 17-19 septembrie, cu cerind cota 511 ş i respingînd to ate
contraatacurile inamicului, care încerca s ă o r eia din . mîinil e
românilor, a atacat în a cest e zile cu acelasi elan cot el e 463
şi .466 de la nord de Nicoleşti( sat înglobat com unei Cr ă ciu­
n eşti) , le-a cucerit şi menţinut. 2GIt
La rîndul lor, ostaşii Diviziei 1 munte, care au pus stă­
pînire p e culmea afl ată deasupra serpentinelor la nord de
Ac ă tari , păstrează această înălţime , contraatacul duşman fiind
zd ro bit prin in tervenţia artileriei Corpului de munte. Compa-

208
 niile anticar au obligat tancuri le fasciste care însoţeau con-
t r a ata cul să se retragă; jumăta te dintre el e. au fost distruse.
Un succes l-a r eprezentat . ş i capturarea de către vînă­
tor ii d e munte a unui post de observaţie cu mitralier e, aflat
în p ădur ea Vaţman . In această acţiune au fost luaţi mai mulţi
prizonieri.
In cursul nopţii de 26 spre 27 septembrie, în ziua de 27
se ptem br ie şi în no aptea de .27 spr e 28 sep t embrie, Corpul de
munte a de sfăşurat diverse a cţiu ni de h ă r ţu ire a d uşm anul ui.
S-a deschis foc de a r tileri e ş i aru n căto are, a u fost executat e
c ercetări şi atacuri limitate.
Sublocoten entu l Ioan Farcaş , p ar ticip ant la lupt ele de la
Ac ă ţari , îşi aminteş te: " Dădeam atac uri de zi şi de n oa p te,
unul după altul, în ain tam greu , m ai mult tî rîş decît în p icioar e.
î n data de 26 şi 27 se ptem brie 1944, am reuş it să cu cerim
dealul ş i p ădurea din faţa satu lui Corun ca. J er tfel e au fost
mari din p artea vîn ăt orilo r de munte, din c a u z ă că in amicul
avea puternice în tă riri p e cr easta dealului ş i în pădure, ataca
cu focul automatelor din tranş e el e car e se văd ş i a stă zi p e
a cest deal. Fascişti i ave au armamen t automat ca re trăgea pe
m in u t sute de glo anţe, n u cu m aveam noi r omân ii, nu m ai pu s-
tile Z.B. şi grenad el e de mî nă. Da r cu toat e acestea elan ul şi
entu ziasm ul no stru de a n e elibera propriul nostru pămînt,
părinţ ii ş i fraţii noştri n u au pu tut fi înfrînt e, ş i în data de
m iercu r i, 27 septembrie 1944 , în zorii zile i eram cu toată Di-
vizi a 1 munte d incolo de deal ş i de p ădur e a Steje r iş (V a ţman) ,
în com un a Corunca, la cir ca 4 kilometri de oraşul T îrgu-Mu-
reş. Aici, în comuna Corunca, am stationat cîteva or e pen tru
refacere şi reorganizare. La ap elul făcut de comandantul de
companie, căpitanul X (Ioan Podoleanu), nu au mai răspuns.
" prezent" un număr d e 40 de ostaşi, care au căzut în luptel e
duse p e păm întul ce desparte comuna Acă ţari de comuna Co-
r u n ca. Ac eştia au fost îngropaţi ch ia r a colo, în pădurea Steje-
riş , mai la est de locul unde acuma se află r estaurantul " Vat r a
casei Stejeriş ".
Un alt mureşean care a participat la luptele de la Ac ă­
ţari, plutonierul Florea Man din comuna Hodac, era coman-
dant de pluton în compania 2 din batalionul 2 vîn ători de
munte, Divizia 1. Pînă să ajungă la porţile oraşului Tirgu-Mu-
reş a parcurs întregul drum de lupte al marii unităţi române,
pentru eliberarea Transilvaniei. Pentru faptele săvîrşite la
Braşov a fost citat prin ordin de zi pe armatele română şi so-
vietică. A luat apoi parte la eliberarea oraşului Sfîntu Gheor-

c. 14 - Epopeea d e p e Mureş
209
ghe. In continuare, drumul diviziei a trecut prin Miercurea
Ciu c şi de aici, în urmărirea fasciştilor, ajunge la Miercurea
Nirajului, unde luptă crîncen, vreme de trei zile, pentru a stră­
punge apărarea inamică. Sosit la Acăţari, participă. . timp de o
săptămînă, la atacurile de zi şi noapte. Intr-un as tfel de a tac,
dat în zorii zilei de 26 septembrie, "în locul unde se împreună
creasta dealului şi pădurii ce desparte comuna Acăţari de co-
muna Corunca", în timp ce se afla la circa 250 de paşi de
tranşe el e fasciste, a fost rănit. Comandantul de pluton rela-
tează: " Am fost lovit la cap, în partea dreaptă, ş i în umărul
drept de mai multe schije de branduri. In acest e lupte am
luat, cu plutonul meu, ş ase prizonieri hitlerişti, din care doi
e r au subofiţeri 5.5." Pentru contribuţia sa la luptele de dez -
robire a Ardealului, plutonierul Florea Man va primi mai multe
decoraţii româneşti ş i sovietice, între care " Eli ber are a de sub
jugul fascist" şi " Victor ia împotriva Ger man iei fa sciste în al
doilea război mondial" (decoraţie sovietică care i s-a conferit
în anul 1945)265.
In locul numit " La serpen t in e" a mai fost rănit, între
alţii, ş i consăteanul lui Florea Man, sublocotenentul Nerva Tîr-
n ăvean. Un alt hodăcean, sublocotenentul Ioan Farcaş , va avea
bucuria de a se număra înt re eli ber ator ii Tîrgu-Mureşului . La
luptele din această zonă a participat, cu un batalion sosit de
la Sighişoara şi integrat Diviziei 1 munte, şi soldatul Ioan Bo-
tezan din sa tul D ă t ă ş eni, judeţul M ureş 266.
In după-amiaza zilei de 27 septembrie Corpul 2 armată,
s prijini t de 3 batalioane ale Diviziei 3 infanterie ş i de artile-
ria Corpului de munte, reuşeşte să pătrundă în localită ţile Un-
gheni ş i Leordeni. Ba talioanele Diviziei 3 infanterie cuceresc
Dealul Borzaş şi pădurile situ ate la nord-est. Cu sp rijinul a-
runcătoarelor, ele se menţin pe poziţiile cucerite. Tr ibutul de
sînge pe care l-a dat Divizia 3 infanterie, în noaptea de 26 sp re
27 se ptem br ie ş i în 27 septem brie se cifrează la 21 de m orţi ş i 52
d e răniţi. Şi acum efortul principal l-a făcut Reg im entul 1 vînă­
to r i, care a atacat cu oameni u zi p înă la piele pe ploaia care nu
mai contenea , ş i pe un teren complet desfundat, cotele 463 ş i 466.
In pofida condiţiilor nefavorabile, infanteriştii noştri au acţionat
cu hotărîre ş i au reuşit să se apropie de cele două obiective.
In jurnalul de operaţii al Diviziei 3 infant erie se arată : "Ba-
talionul care se ap r opi e de cota 463 este opr it însă de focul
puternic al brandurilor ş i armamentului automat inamic. Ar-
mamentul nostru automat nu mai funcţionează din cauza no-
roiului. Este o situaţie destul de critică, dar bravii noştri vînă-

210
tori nu disperă. Ei continuă să tragă cu ce au, cu ce pot, dar
nu dau un pas înapoi. Intervine prompt artileria, ca întot-
deauna, care clarifică imediat situaţia. Moralul infanteriei este
destul de ridicat. Pe o ceaţă deasă, cu ploaie rece, acţiunea
continuă cu greu. Luptătorii nu mai au înfăţişarea de oameni;
plini de noroi peste tot, rezistă în poziţia în care stau fixaţi
ş i, cu toată presiunea in amică, nu dau înapoi. Cei care au vă­
zut luptînd pe vînătorii noştri la cotele 463 şi 46l> în ziua de
27 septembrie 1944 îşi vor aduce aminte de ei ca de oameni
din alte timpuri. [ ...] In lupte se capturează un prizonier ger-
man, care declară că fi ecare' cotă este apărată de către un bata:"
lion bine dotat cu tot felul de armament automat ş i spr ijinit
de ar tilerie grea, care se găs eşte instalată la sud de satul Co-
coş , ş i de brandurile grele şi uşoare, amplasate imediat nord
contr apan t ele nord Niraj, Efectivele declarate de prizonier par
ex ager at e la început, dar se constată ulterior că într-adevăr
am avut în faţă o rezistenţă extraordinară din partea inami-
e ului. [ ... ] Către orele 18,50, se aud zgomote de mo-
to ar e înspre satul Cocoş şi la nord de cota 463. Se pare că
inamicul se pregăte şte de un contraatac, pentru a re cîştiga
imediat t erenul pierdut. Intr-adevăr, începe un baraj de bran-
duri ş i artilerie asupra dispozitivului infanteriei, care însă este
ati t de obişnuită încît nu se mai intimidează , rezistă pe poziţie
f ără gînd de retragere, reuşind să păstreze t erenul cucerit prin
lupte atît de grele. Colonelul Pambucol raportează că are pier-
der i mari ş i că ultimul comandant de pluton cade în fruntea
plutonului, dînd exemplu camarazilor lui că, chiar cu pieptul
d esfăcut [în faţa] tancului german, rom ânul ştie să lupte ş i
reuşeşt e să învingă. Inamicul are şi el pi erderi tot atît de mari;
pantele celor două cote sînt pline de cadavrele lor, seceraţi de
mitralierele şi puştile noastre. Victimele artileriei sînt ceva
mai sus, pe creste, acolo unde în timp de 6-7 zile s-au exe-
cu tat cele mai precise trageri de oprire. "267
Divi zia 1 munte a avut cinci morţi, un ofiţer, un subofiţer
ş i 13 sol daţi răniţi 268 .
Ce se întîmpla în această vreme în oraşu l Tîrgu-Mureş,
aflat încă sub ocupaţie? Cotropitorii săvîrşeau, înainte de a se
retr age, acte de vandalism. Sublocotenentul în re zervă Costin
Murgescu le descria astfel în ziarul România liberă: "Dar în
acest timp, devastările au început în oraş. In timp ce pionierii
nazisti au început să mineze oraşul, soldaţii germani se năpus­
tesc în magazine. Rafturile sînt golite, mărfurile urcate în ca-
mioane, vitrinele sparte, uşile şi obloanele sfîrtecate cu toporul.

211
 Un val de urgie razbunăto ăre se abate asupra oraşului. El du-
rează în to t cursul zile lor de 25, 26 ş i dimin e aţa de 27 se p tem -
brie [ ... ] In după-amiaza acestei zile luptele au a juns în car-
tierel e m ărgina ş e al e oraş ul ui. Glo anţele mi tralierel or sovie tic e
ş i rom âneşti ş uieră pe străz i. Ari ergărzil e du şmane luptă pen-
tru a cîştiga timp : opera de di struger e a oraşulu i nu f usese
de săvî rş ită. Sp re seară, o explozie uria şă, care face să se cu -
t r emure casele din ora ş , d ă sem nalu l: ap eductul, una din m în -
driile Tîrg u -Mu re ş u l u i , a fo st ar uncat în aer. Din el n-a m ai
rămas decît un m orman de cim en t ş i cîteva tuburi. Semn că
in amicul a p ierdut speranţa de a m a i putea r ezista atacur ilo r
sov ie to- r om ân e , Cu rî nd o n ou ă explozie fac e s ă r ă s un e văil e
M ure ş ul ui: a sărit în aer ş i u zina e lect rică a o ra ş u l ui. Ş i l a n ţu l
ex ploziilor c on ti n uă , spectacol înfio răto r de u ră ş i s ă l bă t icie .
Dimin e a ţa n-au m ai ră ma s de cît p odurile de peste Mures, cal e
de r et ragere p en tru învinşi. In pripă, din am ita este pus ă deasu -
pra podurilor .V ''?
Afirmaţi ile o fiţerul ui r om ân sînt confirm a te de amintirile
m ili ta n tului F ek ete Mih ă ly, unul dintre cei circa 82 de oameni
de stî nga ş i com un işti de pe teritoriul j udeţulu i Mureş, cunos-
cuţi de autorităţi şi convocaţi, la 24 a ug u st 1944 , la coman da -
mentul militar m aghiar din Regh in, unde au fos t obligaţi să
lucreze în com panii de muncă , dar ca re, p rofitîn d de o perrni-
sie, nu s-a m a i r eîntors din Tîrgu-Mureş în zil ele prem er gă­
to are eliberării locali tăţii . As tfel, el scrie că trupele fascist e:
- sp ărgeau fie care p răvălie , jefuiau oraşul, luînd bunurile în ca -
m ioane. Nu şi-au putut desăvîrşi planul, datorită îna intării t ru -
p el or eliberatoare-F', Iar în jur n alu l Diviziei 3 in fanter ie se
m enţionează: " In r etragere, nem ţi i a u r idicat t oate v itele lo-
cuitorilo r, p e ca re le-au transp ortat în Ungaria. Ze ci de m ii de
vaci, por ci şi în sp ecial oi au fost trecute din Ardeal în Ung a -
ria ş i de a ci, probabil, mai departe."271
Asemenea scene de jaf ş i vandalism aveau loc, de altfel,
în a cele zil e şi la Re ghin ş i în diferite comune ş i sate mure-
ş ene aflate încă sub ocupaţia hitleristo-horthystă.
Autorităţile ho rthy st e ar fi dorit să a capareze valorile de
patrimoniu al e or aşului Tîrgu-Mureş , dar planul a eş ua t . Pic-
to rul Bordi Andr ă s , care îndeplinea fun cţia de dir ector al P a-
latului culturii, Pinacotecii, Muzeului de a n ti c hi tăţ i ş i Şcolii
de pictură , afi rm ă că i s-a cerut de m ai multe or i, t elegrafi c,
de la guvernul din Budapesta să evacueze bunurile P in acoteci i.
Pentru a le feri de a tacur ile aeriene, acestea ş i picturile p e sti-
clă din Sala de oglinzi au fost mai demult împachetate în lăz i

212
eş iacoperite cu zid în t r -o parte a pivniţe i Palatului culturii. In
ziua de 27 septembrie, dintr-o maşină aflată în faţa palatului
au coborît ofiţeri ş i l- au somat pe direct or să transporte tablou-
r ile . El, nedorind să fie înstrăinate comorile Pinacot ecii, le-a
explicat ofiţerilor că pentru a ajunge la tablouri trebuie m ai
în tîi demolat zidul ş i aceasta cere mult timp. Le-a promis c ă
l ucrăr il e v or fi ev acu ate în ziua următoare , nutrind speranţa
ca nu se va aj un ge la aceasta, ceea ce s-a în tîm pla t , ca u rmare
el elib erării oraşului Tîrgu-Mureş-?",
In acelaşi timp, muncitorii de la F abrica de zahăr împie-
d ică aruncarea în a er a unei părţi a a ceste i întreprinderi.
Din diferite surs e documentare cunoaştem că populaţia lo -
cală, deşi obligată prin ordinul dat de comandantul oraşului,
pus în apli care cu ajutorul jandarm eriei militare, a poli ţiei şi
Ges ta po ulu i, să pără sească or a şul , a r efuzat, în marea ei m a-
joritate, s ă se conformeze dispoziţiei autor ităţilor fa sciste.
La rămîn erea p e loc a populaţiei au îndemnat chiar prima-
ru l Zsak ş i personalităţi cunoscute în urbea mureşeană, Ca pro-
feso rul Antalffy Endre, m edicul Metz Istvăn ş i judecătorul Na-
nasy J ano s27:l . In această privinţă, în însemnările lui Fekete
Mih ă ly, a fl a te în păstrare la Mu zeul judeţe an Mures, se con-
se m ne ază că " popul a ţi a s-a asc uns şi nu s-a r efugiat n ici un
locu ito r de bună cr edinţă al oraşului ".

28 SEPTEMBRIE: OMAGIU LUI AVRAM IANCU

Ef orturile ş i sa cr ifici ile eroice ale ostaş ilor ro mân i din Cor -
pul de munte au fost încununate de biruinţa din 28 septem br ie
1944, ziu a eliberării oraşului Tîrgu-Mu re ş .
Jurnalele ş i rapoartele de operaţii al e m arilor unităţi ca re
au participat la acţiun e n e îng~duie să recons tit u im în det aliu
d esfăşurarea ei.
Atacul a fost dezlănţuit în zorii zilei, în condiţii dificile de
teren şi de stare a vremii. Deplasările trebuiau făcute pe dru- .
mur i com ple t desfundate. Cerul er a acoperit de nori. La ora 6,
ba talionul 3 vînători de munte ocupă prin surprindere, înăl­
ţimea cu cot a 474. Un sfe rt de oră mai tîrziu gen eralul Ioan
Bel dicean u, com an dan t ul Diviziei 1 munte, ordonă tuturor ba-
ta lio anelor să execut e im ediat cercetarea de luptă în secto rul
aflat pe direcţia lor de acţiune.
Analizînd rezultatele obţinute, comandantul marii unităţi
ordonă la ora 7,30 batalioanelor de vînători de munte să atace

213
pe întreg frontul, cu direcţia loviturii principale Tîrgu-Mureş-­
Band - Şăulia . Artileria a primit ordin să-şi schimbe poziţia ,
pentru a putea sprijini ofensiva batalioanelor în caz că inamicul
opune rezistenţă. Vînătorii de munte reuşesc să pătrundă în
adîncime. Forţele inamice încep să se retragă înspre Tîrgu-Mu-
reş. Trupele române primesc ordin să le urmărească. Ele înain-
tează impetuos şi către amiază se află în apropierea oraşului .
In cursul dimineţii 'de 28 septembrie, pe la ora 9, a trecu t
la urmărirea inamicului şi Divizia 3 infanterie, ş i anume : Re-
gimentul ,4 dorobanţi de-a lungul comunicaţiei Acăţari - Co-
runca - f Tîrgu-Mureş , Regimentul Centrului de instrucţie al
infanteriei pe direcţia Budiu - Tîrgu-Mureş , iar Regimentul
1 vînători ş i Regimentul 30 dorobanţi pe direcţia Cocoş (Vălu­
reni) - Mureşenf-".
in jurnalul Centrului de instrucţie al infanteriei Făgăraş ,
referitor la acţiunile din dimineaţa zilei de 28 septembri e, se
consemnează : " Inam icul, hărţuit de atacurile noastre repetate.
de focurile de artilerie, precum şi de faptul că a pierdut cetele
448 şi 463, era într-o situaţie foarte grea. Atacat din nou puter-
nic de batalioanele noastre, a început să se retragă . La or a 10
S-a cucerit satul Budiu Mic. [ . . . ]"275
P entru a permite subunităţilor Diviziei 1 munte car e inain-
tau cu succes şi au interceptat şo seaua Acăţari - Tîrgu-Mures
să urmărească în ritm rapid inamicul, la ora 10,30 comandan-
tul Corpului de munte, generalul Ion Dumitrache, a ordonat
ca această comunicaţie principală către oraş să fie lăsată la
dispoziţia Diviziei 1 munte, iar Divizia 3 infanterie a primit,
la ora 11,45, ordinul de urmărire a adversarului pe direcţia
Mureşeni - Pănet , pentru a putea surprinde trecerile pe ste
Mureş ş i a forţa rîul din mişcare.
Trecînd la realizarea misiunii încredinţate, regimentele
Diviziei 3 infanterie, după lupte crîncene, au depăşit înălţimile
din faţă ' ş i s-au îndreptat spre Mures, Ariergărzile inam icului,
care se retrăgea, au opus o slabă rezistenţă. In jurul orei 13,
com pan ia căpitanului Nicolae Tomiuc, din batalionul 2 al Re-
gimentului 4 dorobanţi, a pătruns , în pofida focului tras de
in am ic, de dincolo de rîu, în partea de sud-vest a T îrgu-Muro-
ş ulu i ,
Jurnalul de operaţii al bravei divizii de infanterie, ca re
şi-a ad us contribu ţia la eliberarea oraşului Tîrgu-Mureş , este
deosebit de grăitor: " Se ordonă a se păstra terenul cucerit, re-
organizarea unităţilor, remanierea dispozitivului şi să se exe-
cute neapărat un atac local pentru cucerirea cotei 466. Timpul

214
se menţine ploios, cerul complet acoperit şi drumurile complet
desfundate. Hrana oamenilor şi muniţia se transportă la mari
distanţe pe braţe, din care cauză ajunge în cantităţi insufi-
ciente ş i cu întîrziere. In gropile individuale, apa a trecut de
gleznă, iar oamenii sînt uzi pînă la piele, chiar ş i puţinii care
au avut foi de cort ( ... ). Toate patrulele trimise de regimente
între orele 6 şi 8, în special către cotele 442, 449 şi 466, nu au
fost primite cu foc. Colonelul Pambucol şi colonelul Caleţeanu
raportează această situaţie diviziei ş i domnul general coman-
dant ordonă să se împingă imediat cu toată energia pentru a
se cuceri iniţial crestele de la nord de rîul Niraj. La ora 9
divizia ordonă trecerea la urmărirea inamicului, care, după
toate informaţiile, s-a retras din acest sector dincolo de rîul
Mureş ( . .. ) Infanteria, în dispozitiv de luptă, înaintează către
creste fără să primească foc de la inamic. Ajunge pe cotele pe
care le-a apărat cu atîta dîrzenie, se opreşte , se regrupează ş i
cu toată atenţia porneşte mai departe către frumosul oraş ro -
mânesc Tîrgu-Mureş, care acum patru ani a fost părăsit forţat
de trupele noastre. Artileria de sprijin direct primeşte ordin
să scoată piesele din poziţie şi să urmărească progresiunea in-
fa n te r iei, gata a ocupa poziţie ş i a interveni cu foc , oricînd in -
fanteria ar avea nevoie. Din cauza ploilor continue, drumurile
sînt complet desfundate, ş i dacă infanteria s-a strecurat uşor,
căruţă cu căruţă, pe crestele de la nord de Niraj , apoi artile-
r ia întîmpină cele mai mari greutăţi. O parte din artilerie urcă
pantele de la est de cota 466 pe un drum de care, după 4 zile
ş i 4 n op ţ i de ploaie continuă. S-a ridicat piesă cu pie să , atelîn-
du-se cîte 8 cai ş i 12 cai ş i boi luaţi din localitate. O baterie cu
4 piese s-a ridicat pînă la cr e astă în 6 or e. Acee aş i greutate
cu car e s-au cucerit crestele. Cu aceeaşi greutate ar tiler iştii î şi
u rcă tunurile. Ajungem pe cota 466, această înăl ţim e ble ste-
m ată pentru care s- a vărsat atîta sînge. Cota 466 este complet
acoperită cu cad avre germane , ofiţeri , subo fiţeri ş i sol da ţi, în-
c leş taţi pe armele cu care uciseseră atîţia români care zac pe
această înălţime. Cine a văzut ace st cîmp de luptă îşi poate
da seama de soldatul german ş i hotărîrea lui de a duce lupta
pînă la sacrificiu. Timp de 7-8 zile aceste înălţimi au fost
bătute de artileria noastră la ' metru pătrat. Nu se exagerează
deloc dacă se face afirmaţia că nu a existat punct să nu fie
ati ns de proiectilele noastre. Un vizitator al acestui cîmp de
luptă ar socoti un fanatism şi o curată nebunie rezistenţa ger-
mană pe înălţimile Nirajului. Coborînd dinspre Cocoş spre pă­
dure, acelaşi aspect. Peste tot numai cadavre de nemţi şi pă-

215
mîntui scormonit peste tot. Locuitorii din Cocoş , un sa t care
de altfel nu se mai p oate trece în r îndul sa telor, ieş eau îng ro -
ziţi de prin hrube, fericiţi că au scăpat de grozăviile bombar-
d am entului ar t ile r iei ro m âne. " Dom n u le ofiţer - povesteşte
u riul dintre cei care au suf erit te roarea acestui bombarda-
men t - , cînd î ncepeaţi să tra ge ţi, cr ed eam că se s cufund ă p ă­
m întul şi afurisiţii de nem ţi , care mureau cu su tele , nu plecau
de loc din Cocoş. În fiecar e n oapte, n e ' povesteşte el, nemţii ri-
di cau morţii ş i -i în gropau în spatele frontului, -în păduri , unde
.au peste 5-6 cimitire." Infanteria noastră îna intează ş i se
apr opie de Mureş. Compania din batalionul 2 / Re gim entul 4
dorobanţi, căp itan Tomiuc, se apro pie de Tîrgu-Mureş şi cu to t
foc ul inam icu lui , tras de dincolo de Mures, căpitanul în frun-
t ea batalionului pătrunde primul în oraşul Tîrgu-Mureş " 276.
Concomitent, la or a 13, au intrat în oraş , din spre sud ş i
sud-est, batalioanel e 3 ş i 7 vînători de munte, eliberîn d v echea
aşezare mureş e ană. Batalionul 3 a pătruns în oraş la est de
s trăzile Mihai Viteazul şi C ălăra şi , de la localul Poştei ş i Ca-
tedrala ortodoxă pînă spreSîngeorgiu de Mures , iar b atalionul
7 vîn ăto ri de munte a în aintat de la sud spre nord, cu gr osul
forţelo r pe direcţia : hotelul Transilvania , Catedral a greco-cato-
Iică, Primăria oraşului, Gara CFR. Cu învoirea com andantului
său de com p an ie, sergentul în rezervă P etre S omeş an, învăţă­
t or din aceste părţi mureşene , arbore azădrapelul r om ânesc , p e
care-I av ea în raniţă, la una din ferestrele fo stei Table regeş ti,
ca se m n de biruinţă şi ca un om agiu fierbinte adus de vînătorii
de munte lui Avram Iancu-?".
Dinsp r e es t intră în Tîrgu-Mureş şi subunită ţi din Divi-
zia 6 in fanterie de gardă sovie tică . In coop er are cu os taşi a i
R egimentului 20 infan te r ie de gardă sov iet ic, vînătorii de mun-
te au cu răţat oraşul de rezistenţe izolate ş i s-au înd re ptat sp r e
lVI u reş 2 78 .

La ora 14, ge ner alul Ioan Beldiceanu , comandantul Divi-

ziei 1 munte, îş i ins talas e deja purictul de comandă în T.îr gu-
Mures şi lua m ăsurile n ecesare ca vînătorii de munte să for-
ţeze r îul Mures. În seara zile i, la ora 19, batalionul 3 vînători
d e m unte av ea elemen te înaintate pe m alul drept al rîului, la
p od ul Mures, zon a P od eni, i ar batalionul 7 vînători de munte
a vea ele men tele avansate pe m alul stî n g al Mure şului , în tre
podul Mureş ş i Mureşeni. Ostaş ii români căutau cu atenţie
l ocu r i de t recere a curs ulu i de apă , deoarece in am icul a di strus,
în r etr agere, podurile de peste Mureş şi a minat toate vadu-
rile de trecer e a rîului.

2 16
 în .d reapta Di viziei 1 munte acţiona Di vi zia, 6 infanterie de
sa rdă sovietică, ca re .înain ta pe direcţiaBîngeorglu de Mueş.
I n st în ga , Divizia 3 ' inf'anterie română cucereş te, pînă se ara,
malul stîng al Mureşului , în t re marginea de sud-vest a oraşului
ş i Mureş en i (inclusivj -?",
Report erul G h eor ghe Stoica, care a intrat în Tîrgu-Mureş
in ziua eliberării sal e, notează în Carnet de f r on t : "Mă aflu
pr intre ostaş ii unităţilor ce compun Divizia a 3-a infanteria-in-
str ucţ ie , ş i care acţionează acum , după m ai multe zil e de lupte
violente, pe direcţia principală, spre oraşul Tîrgu-Mureş. Rela-
tăril e cel or care au participat la operaţiun i nu se deosebesc
prin .n tm ic de impresiile pe car e le-am trăit eu însum i pe val ea
mi jlocie , a Mureşului. Mi se indică , poziţiile avansate" pe car e
le deţin batalioanele 3 ş i 7 din Divizia 1 de vînători de munte ,
Şi , e v ident , mă ataş ez acestor unităţi. Trebuie să a jung primul
în oraş, oraşul orop sitei m ele copilării ş i a celorlalţi copii ră­
m aşi orfani din timpul p rimului război [ ', ' ,] ,' După o abilă În-
văluire, a c ţ i on î nd energic prin grupuri compacte -r-t- încercate
în luptel e ca r e s-au dat p e întregul traseu, de la Sf. Gheorgh e
pînă la Od orhei - elementele în aintate ş i-au făcut apariţia la
periferiile oraşului. Zăresc, prin binoclu, coş ul F abricii de za - ,
h ăr ş i ins talaţi ile în neg rite de fum ale Depoului , mai spre
drea pta cupo le le celor două biserici rom âneş ti, iar sus pe dea-
lurile ca re străj uiesc oraşul spre es t, clădire a - scăldată în
soar ele a ces tei hotărîtoare dup ă-amiezi ....:...- a Liceului militar
" Miha i Vit eazul", Am pătruns în oraşu l zăvo rî t de sp ai m ă, la
că dere a serii. Dispozitivul de a tac a fun c ţi on at per fect, punc-
tele strategice sînt , r apid inte rc eptate, ta nc urile ş i blindat ele
uşoare sovietice - în iur e şul lor impet u os ş i infernal - fac
s ă trem ure din t em elie zidurile caselor. F a im oas el e d ivizii h itl e-
riste şi horthyste, care primiseră consem nul să nu cedeze n ici
LIn m etru de păm înt, s-au retras în grab ă, lă sînd în urmă mult
material de ră zbo i: t ancuri, tunuri ant ita nc în poz iţ ie de t ra-
gere, alte piese de artilerie , m itraliere, arun c ăt o a re şi o ca nti-
ta te im en să de muniţii. Marile unităţi r om âne ş i sovietice -
intr-o coop erar e perfectă - ocupă , fără dificultăţi , m alul stîng
al M ureş u l u i [,' ,] Steagul, tricolorul ş i d r apelul soviet ic flu-
tur'ă de cîteva ore pe turnul Primăriei." 280
în comunicatul Marelui Stat Maj or privind operaţiu­
n ile , de sfăşurate la 28 septembrie 1944 de către armata română ,
refer it or la eliberarea oraşului 'I'irgu-Mureş, se af irma: " D up ă
două săptămîni de lupte înverşunate , t r upele Armatei 4 ro-

217
mână au atins şi au trecut Mureşul pe un front larg. Oraşul
Tîrgu-Mureş, important nod de comunicaţiuni, a fost cucerit
în cursul zilei de azi, de către vînătorii noştri de munte."281

ACELAŞI INDEMN - îNAINTE!

In seara aceleiaşi zile de 28 septembrie, comandantul Cor-

pului de munte adresa bravelor unităţi, care cu preţul atîtor
jertfe au adus în vechea urbe mureşeană libertatea, următorul
ordin de încurajare:
" Ostaş i,
Prin lupte grele ce aţi dus timp de 7 zile între Niraj şi
Mureş, bravele Divizii l-a Munte şi a 3-a infanterie întărite,
au înfrînt pe inamic şi în dimineaţa de 28 septembrie 1944, au
ajuns victorioase pe Mureş, cucerind oraşul Tîrgu-Mureş, în
care unităţi ale CORPULUI DE MUNTE au intrat la ora 13.
Cu toţii ne gîndim cu recunoştinţă pioasă la cei mai buni
luptători care au căzut aici în bătălia de la Tîrgu-Mureş, să-i
pream ărim şi să ne rugăm pentru ei.
Vouă , tuturora, care după suferinţe aţi simţit astăzi încă
o dată alinarea victoriei, vă mulţumesc în numele Neamului
nostru care vă binecuvîntează cu toată dragostea lui, pentru
înălţarea ce-i aduce vrednicia noastră.
Ostaşi, îndemnul meu este acelaşi de totdeauna, îNAINTE.
Mai întîi peste Mureş. Comandantul CORPULUI DE MUNTE.
General de divizie 1. Dumitrache."282
Este o datorie de conştiinţă şi în acelaşi timp istoriogra-
fică, de a elogia, evocînd eliberarea oraşului Tîrgu-Mureş,
calităţile deosebite ale celui care a comandat Corpul de munte
pe drumul eroic şi glorios al dezrobirii Transilvaniei. °
facem
reluînd caracterizările pe care i le-a făcut un contemporan, la
începutul anului 1945, cu prilejul decorării bravului general
cu ordinul "Mihai Viteazul ", clasa a III-a cu spade: "Generalul
Dumitrache este o figură populară în armata română. Calităţile
sale de strateg desăvîrşit, capabil, brav, sînt îndeobşte cunos-
cute poporului român", el "este o minunată îmbinare de ener-
gie şi clarviziune, atît de necesare pe cîmpul de bătălie . . . Un
intelectual fin, un om modest, un camarad sincer al caporalu-
lui sau al colonelului subaltern. Un general care a comandat
într-adevăr şi a trăit laolaltă vicisitudinile campaniei numai
între ostaşii săi care l-au înţeles, l-au iubit, l-au sprijinit. ..
Un general de corp de armată care a făcut războiul la postul

218
 înaintat de comandă al batalionului, sau controlînd personal'
dispozitivul de atac al companiei. Un general care a ştiut să
se bată pentru descătuşarea sufletului românesc, dînd astfel
contemporanilor săi, o splendidă lecţie de demnitate ostă­
şească ... "283

In cuvinte simple, dar sugestive şi emoţionante, Aurel

D. Câmpeanu, depănîndu-şi amintirile de război afirma: "L-am
revăzut cu ochii minţii, aşa cum era în primele zile de război,
mi l-am amintit cum arăta pe străzile oraşului Tirgu-Mureş .. .
Straşnic om era generalul nostru, Ion Dumitrache ! . .. Il cu-
noşteam toţi de aproape, de pe aliniamentele de luptă. Echipa-
m entul său de soldat, purtînd urmele cîtorva schije de gre-
nade, spunea mai mult decît tresele de pe epoleţi."284
Oraşul începe acum o viaţă nouă, o altă atmosferă dom-
neşte între zidurile şi pe străzile sale. Aflat în Tîrgu-Mureş,
Gheorghe Stoica a surprins exact starea de spirit care îi însu-
fleţea în acele momente pe tîrgumureşeni. La 29 septembrie
1944 el nota : " Lu p t ele pentru forţarea Mureşului au pornit în
zori. Inamicul n-a avut vreme să arunce în aer podurile şi nici
să spargă zăgazul care trimite apa spre turbină. Iluminarea
oraşului se va putea asigura chiar azi [ ... ] Părăsesc unităţile
ca re a cţionează în divizia întîi şi mă amestec printre ostaşii
ca re constituie prima garnizoană a oraşului eliberat. Instalarea
com a n d a men t u lu i ş i încartiruirea trupelor se face anevoie.
A jutorul prompt şi eficace îl primim însă de la gărzile patrio-
tice. Grupuri, grupuri de muncitori români ş i maghiari - în-
tr-o camaraderie exemplară - intervin la timp, sub conduce-
r ea partidului, cheamă la viaţă oraşul, la viaţa nouă adusă de
trupele eli b er a toa r e . Prin urmare, se poate trăi şi în înţelegere
frăţească - constat, cu vădită satisfacţie - atunci cînd lip-
seşte elemen t u l dizolvant, cînd naţionalismul şovin este stîrpit
din rădăcini. Soldaţii chiuie de bucurie, întind horă împreună
cu o staşii sov ie tici şi îşi descarcă sufletul cîntînd " D eşteaptă-te,
române". Ziua e festivă. Treptat porţile se deschid şi locuitorii
în ce p s ă-ş i manifeste bucuria eliberării. Unora nu le vine să
creadă. " N ezd te ! Meg jottek a Rom ănok l" ("Uită-te ! Au so sit
românii !"). E limpede că reîntoarcerea noastră la vetrele pără­
site în august 1940 e primită cu simpatie. Atmosfera e tulbu-
rată, din cînd în cînd, de coloana de prizonieri, care se depla-
sează spre est, condusă de ostaşi români şi sovietici. "285 Schim-
bările intervenite sînt surprinse şi în coloanele ziarului
România liberă, în care se afirmă că, în urma trupelor elibera-
toare " oraş ul îşi reîncepe viaţa, cu hotărîre dîrză, ardelenească,

219
'd e a şterg e cît mai curînd amintirea furiei duşmanului înfrî nt
ş i odată cu aceasta a celor patru ani de crunte suferinţe " .
Imediat ce ora şul Tîrgu-Mu re ş a fost eliberat, comuniştii
au chemat muncitorii, pe toţi cetăţenii la o activitate de recon-
strucţie ş i de refacere a v ieţii economice : ,,0 parte din edifi-
ciile publice ş i locuinţele private ale oraşului stau în ruine.
Uzinele şi atelierele publice sînt de asemenea di struse; Noi însă
vo im să trăim ş i porunca vieţii ne cer e să ne apucăm imediat
de lucru să restabilim totul. Muncim cu to ată puterea noastră
să ajungem cît de curînd acest scop. Chemăm pe toţi cetăţenii,
muncitori şi intelectuali care cugetă în mod democratic, să ne
dea tot sp r ijin ul pentru eliminarea ruinelor.v-f"
. In timp ce în Tîrgu-Mureş se puneau temeliile noii vieţi,
ostaşii români trec la r ealizarea misiunii încredinţate. La 29
septembrie, începînd de la ora 8,45 , profitînd de o ceaţă d easă
care învă lu is e lunea Mureşului, Corpul de munte a forţat prin
surprindere rîul, prin vad, cu Divizia 1 munte, prin bucla pe
care o formează Mureşul la su d de Nazna, şi cu Divizia 3 in-
fanterie, la 500 metri vest de Mureşeni. Intr-un raport opera-
tiv se arată: " Trecerea, favorizată de ce aţă , s-a făcut prin va-
duri, care fuseseră m inate de inamic. De asemenea fusese m i-
nat ş i malul de sud al Mureşului. Inamicul a opus o rezistenţă
în dîrj ită , bătînd puternic, cu artileri a ş i aruncătoarele , toate
punctel e de trecere. " 287
Ostaşii Diviziei 6 de gardă sovi etică au eliberat localităţile
Cornătel, Remetea şi Sîntana de Mureş.
Divizia 1 munte a eliberat, pînă la ora 15, localităţile Sîn-
craiu de Mureş ş i Nazna, iar Divizia 3 infarrterie a ajun s la
marginea de sud a localităţii Miceşti. In după-amiaza zilei a
trecut Mureşul Divizia 6 infanteria in strucţie, comandată de
generalul Ştefan Balaban, care la 28 septembrie elibe rase
localităţile Cristeşti ş i Ungh eni, astfel că în seara de 29 sep-
t embrie, forţele principale ale Corpului de munte se aflau p e
malul drept al Mureşului.
La trecerea cursului de apă un rol important I-au avut
pionierii. Dintr-un document însemnat aflăm că, începînd din
28 septembrie s-a remarcat în mod deosebit compania 3 pi o-
nieri din Divizia 3 infanterie, comandată de căpitanul P e tre
Col an, care " demin ează numeroasele cîmpuri de mine de la
Mureşeni, construieşte , sub focul neîntrerupt ş i ucigător al ar-
tileriei şi aruncătoarelor in amice, podul improvizat de la
Mureşeni, îi repară distrugerile provocate de artileria inamică

220
ş i ' as ig u ră astfel alim entar ea p erman entă a bătăli e i cu muni--
ţiu ni ş i su bzisten te .«zss
Un specialist m ilitar , colon elul Ion T . Socol, ap r eciin d im-
port anţ a ac estor acţiun i, afirmă: " Eliber a rea o raşul ui Tîrgu -
Mures, curăţirea m alu lu i stîng al r îu lu i M ureş ş i for ţarea ac es-
t u ia au cons titui t pr em ise p en tr u dezvoltar ea ulterioară a ac-
ţi u n il or de luptă ofensive în ved erea el i berării întregulu i nos-
t r u teritoriu din p artea de nor d-vest a T ransilvaniei . ,,~8!1
Rem emorind acţiunea d e creare, m enţiner e ş i lărgire a ca- -
pului d e' pod p e malul d r ep t al Mureş ului , Aurel D. Câmpeanu
nota : "Oraşul de p e M ureş rămîn e în spatele nost r u , liber , in - -
tegrat p en t r u veş ni cie în tru pul v etr ei strămoş eşti. U rmărirea
d uşmanul ui di nc olo de apă n -a însem nat o simplă formalitate.
Lupta a continuat zi ş i n oa p te, cu cîştig u ri de pas cu p as. Cr ea-
sem di n colo de Mur eş un ca p de pod. T r ecînd la cucerirea po-
z iţi e i germ an o-hort hyste de pe creast a m al ului puternic for ti -
fi ca t, am fost întî mpinaţi cu o grin din ă de gl o anţe . De cuce-
r irea acestei p o zi ţii- ch ei e depindea soart a în t r egi i n oastre ope-
r aţ i u ni din zona amintită. Bat ali onul 7 vî n ăto r i , greu în cer cat
ş i pîn ă la M ur eş , a prim it ordi nul s ă cu cer ească p o z i ţi a p r in
asalt dir ect. Nimeni n -a şovă it n ici o clipă . înfruntînd cu d îr -
zenie u r aganul de fo c ce ven ea de p e culme, m isiunea am
îndeplinit -o cu cin st e. P ier zîn d a cum punct ul cel mai favora-
b il, in am icu l a fost sili t să se ;,r epli eze" adî nc spre v est . Mar -
tor ii ocula r i din părţil e mureş ene s-au bucurat de elibe r are,
da r au trăi t zil e grel e, trebuind să su po rte bombar dam en t el e
tur bat e ce veneau de din colo de riu, atît as u pra luptătorilor , cît
ş i asupra satelor pr in care t r eceam fără să ne opr im. " 290
înt r e cei -care au avut atun ci p ril ejul să admi r e a ct ele de
eroism al e armatei române, de plîngîn d to todat ă jertfele n en u-
m ărate date p en t ru eli berarea pămîntului ro mânesc, era ş i
d r. P et ru Gr oza, cel care avea să fi e preş edintel e pr imului gu-
vern - democrat din istoria Rom âniei. Prieten cu generalul Ion
Dumit r ache, el urmărea din casa fratelui său, situată p e o înăl­
ţ i m e a or aş u lu i, unde se aflau obser vatoarele vîn ătorilor d e
munt e (azi strada Bradului), " în crîn cen ar ea cu care s-a trecut
Mureşul, şi a simţit durerea pierderilor de vieţi omeneşti. Va-
lurile r eci şi tulburate de sînge purtau la vale trupurile osta-
ş ilo r căzuţi la forţarea rîului. Prin binoclu se vedea peste apă
înain tarea generală ş i primele sate eliberate. Inima însetată
de libertate ş i dreptate a marelui om politica declanşat acum
o dragoste şi mai . m ar e faţă de soldaţii români ". Peste cîţiva
an i, r eamintindu-şi ac el e momente, îi va spu ne lui Aurel D.

221
 Câmpeanu: "Te ştiu bine, grănicerule, de pe cînd treceai Mu-
reşul, încadrat în Corpul de munte, v-am privit de la obser-
vatorul lui Dumitrache ... Măi, ce fapte eroice au scris divi-
ziile voastre ... "
Capul de pod realizat la nord de Mureş de către Corpul
de munte a fost menţinut şi lărgit, în pofida rezistenţei dîrze
şi a contraatacurilor executate de duşman, care era favorizat de
teren, stăpînea înălţimile dintre Mureş şi Comlod, şi dispunea
de cazemate, şanţuri, reţele etc. Pînă la 4 octombrie el se ex-
tinde pe o adîncime de peste 8 km - sprijinindu-se pe loca-
lităţile Sîncraiu de Mureş şi Sîntana de Mureş - şi un front
de 15 km~Ul. Atacurile executate de inamic, în noaptea de 4
.spr e 5 octombrie, în zonele Nazna şi Sîntioana de Mureş au
fost respinse de ostaşii diviziilor 6 infanterie şi 1 munte.
Sublocotenentul în rezervă Ioan Farcaş, care comanda un
pluton din batalionul 2 vînători de munte, îşi aminteşte despre
luptele de la Nazna : "In seara zilei de 28 septembrie 1944, sub
protecţia focului de artilerie am trecut apa rîului Mureş. Sigur
că şi inamicul a deschis focul de artilerie asupra noastră, dar
nu am avut pierderi prea mari. Am intrat în comuna Nazna,
judeţul Mureş şi, conform ordinului primit încă din satul Mu-
reşeni, fiecare pluton şi companie a înaintat pe itinerarul fi-
xat [ . .. ] Direcţia de înaintare a plutonului meu era drumul
.ce duce în cimitirul din Nazna, iar de acolo să mai înaintez
încă 50 metri, şi să ocup poziţie de luptă pe pantele dealului
din faţă. Pe acelaşi aliniament trebuiau să ajungă şi celelalte
plutoane din compania de cercetare. Plutonul 1 în stînga mea,
iar plutonul 3 în dreapta. In ziua de 29 septembrie 1944 eram
la Nazna şi înainte de a ajunge în cimitir, am fost primiţi cu
foc puternic de arme automate de la inamic, care ocupa în-
treaga creastă a dealului din partea de est a comunei Nazna.
Am răspuns şi noi cu focuri de puşti Z.B. cu care eram dotaţi.
Prin salturi scurte ş i repezi, combinînd focul cu mişcarea, am
ajuns în cimitirul de la poalele dealului Nazna, de aici tot prin
saltur i, sub focul puternic al inamicului, am ajuns să cucerim
panta dealului, obiectivul nostru. Se întunecase de-a binelea,
se trăgea de la inamic şi în dreapta şi în stînga plutonului meu.
Nu cun oş team precis care este situaţia celorlalte plutoane. Am
trim is agenţi de legătură să culeagă informaţii de la inamic.
Am luat legătura cu comandanţii de plutoane vecini ş i am aflat
că, cu mare greu, sub protecţia întunericului, au reuşit să alun-
ge ş i ei pe inamic din poziţiile lui şi să cucerească creasta din
faţă. In lupta pentru cucerirea dealului din partea de est a

222
s a tulu i Nazna am avut 4 morţi şi 3 răniţi, la celelalte plutoane
pierderile au fost mai mari. A doua zi întreaga Divizie 1 mun-
te, comandată de generalul de brigadă Beldiceanu Ion, n e-am
cons olidat la t eren poziţiile cucerite. Inamicul se găs ea faţă în
faţă cu noi, la circa 150-200 metri pe culmile dealului. Pluto-
nul meu er a instalat călare pe un bot de deal care domina po-
ziţi il e no astre în dreapta şi în stînga, cîteva sute de metri. Ina-
m icul avea instalat un puternic cuib de foc compus din arme
au to m ate, care trebuia să cadă, să fie cucerit de către noi, pen-
tru a pune stăpînire pe întregul deal din partea de est a co-
munei Nazna. Sarcina de a cuceri botul de deal pe care se găsea
cui bu l de arme aut om ate horthyste ş i hitleriste a revenit în
d iminea ţa zilei de sîmb ăt ă , 30 septembrie 1944 , plutonului 3
d in com pania no astră de cercetare, comandat de subloco tenen-
tu l Achim. Dealul r espectiv era acoperit cu iarbă mare, n eco-
s ită, înaltă de peste 1 metru, fapt ce a favorizat deplasarea tîrîş
a plutonului nostru pînă aproape la cîţiva metri de inamic.
Bineînţeles că această deplasare tîrîş s-a executat numai pe
t impul nopţii. In zorii zilei artileria noastră a în cepu t tragerea
pregătito are a a taculu i. La în cetarea focului de . artilerie, plu-
tonul v ecin din dreapta m ea a început să înaint eze în salturi
scur te ş i repezi. Plutonul 2 comandat de mine, grupa 1 ş i 3
executau foc de armă asupra inamicului pentru a-l ţine la pă­
mînt ş i a crea posibilitatea de înaintare a trupelor noastre. La
un moment dat, plutonul 3, care a pornit la atac, nu s-a mai
văzut, intrînd într-o viroagă cu boscheţi. 'Cir ca o oră nu am
ştiut ce s-a întmplat cu plutonul 3, dispărînd în acea viroagă.
Com andantul de companie, căpitanul Ioan Podoleanu era agi-
t at ş i neliniştit. La un moment dat am auzit ieşind ca din pă- :
m înt plutonul sublocoten en t ulu i Achim , atacînd pe horthyşti
ş i hitlerişti din spate . Acel uraaa, uraaaa, uraaaa, . . . a umplut
văzduhul. Circa un batalion inamic a fost surprins de atacul
dat prin surprindere de ostaşii noştri. Plutonul sublocotenen-
tului Achim ataca din spate, plutonul 2, comandat de mine,
din faţă ş i aşa a părăsit inamicul poziţia lăsînd în urma lui zeci
de grenad e, arm e automate şi alt armament, fug ind spre loc a-
lităţile Bandul d e Cîmpie şi Berghi a. Au căzut şi cîţiva ostaşi
r om âni, dar au murit şi 7 fascişti. In urma acestui atac, între-
g ul ba talion a trecut la urmărirea fasciştilor care se retrăgeau
în dezordine spre vest. Cînd am ajuns la liz iera comunei Ber-
ghi a, am primit ordin de la superiori să încetăm urmărirea
inam iculu i ş i să ne deplasăm în apoi, să ocup ăm p oz iţiil e ocu-
p a te de hitlerişti cu o oră mai devreme. Aceasta a fos t o mare

223
· greşeală, pentru că in am icul a ocupat dealurile din faţa n oas-
tră şi a doua zi ne-a atacat cu for ţe puternice, pricinuind
m orţi ş i răniţi în r îndurile noastre. Intre cei care· ş i-au dat
viaţa pentru acest p ămînt al comunei Nazna, se numără ş i
sublocotenent u l Ioan P avel [ .. . ] În luptele de la Nazna am
fo st rănit ş i eu la m îna stîngă ş i p iciorul st îng de sch ije de
gr enade. Medicul batalion ului, al cărui nume l-am u itat , m-a
trim is la punct ul de prim a jutor în spat ele f r on t ului, ce er a
la halta de cale f erată îngustă, Între Nazn a şi Berghia ",
Un alt martor ocu la r , m edicul v eterinar Ion V. B irs ă ş­
tea n u, sublocotenent în batalionul 3 vî nător i d e munte, a firmă :
" În n oaptea de 4/5 octo m br ie 1944 , armatele h orthyste ş i hitl e-
riste , v ăzî n d că nu pot face f a ţ ă ofensivei h o t ărî te a v în ăto­
ri lor n oş tri de munte ş i fiind ş i încercuite, s-au r etras spr e
M iheşul de Cîmpie, S ărm aşu de Cîmpie, Mociu, Ap ahida-Cluj .
În r etrager ea lor sălbatică au distrus totul în cal ea lor: locuin-
ţele au fo st aprinse, podurile ar un ca te în aer, cal ea ferată di s-
trusă di n 50 în 50 de m etri, pentru ca să nu putem să-i urmă­
r im ş i să- i luăm prizonieri. "292
Eliberarea oraşului Tîrgu-Mureş ş i a localit ă ţilor din
dreapta Mureşului a cer ut ostaş il or noştri grel e sacrifici i. În
luptel e car e au avut loc, ei au săvîrşit numeroase a cte de v it e-
jie ş i eroism. Mulţi dintre ei n-au mai avut bucuria de a-şi
revede a fa m ili ile ş i locurile natal e, de a ved ea liber întregul
pop or român ş i to t p ă mî ntu l patriei. Nu mele ş i fa ptele unora
dint r e aceşti eroi n e sînt cunoscu te. Le amintim cu con vin-
ge rea că d ragostea lor fie rbinte de ţară ş i je rtfa vi e ţii lor stau
la temelia lib ertăţii noast r e.
Maiorul Gheorghe C. P îrîianu comanda un bat ali on din
Regim entul 1 vînători . Era un coman dan t în zestrat cu calităţi
deosebit e. Ordinel e pe care le dădea companiilor er au precise,
iar atacurile " bi ne studiate". Batalionului său i s-a încredinţat
misiunea s ă a tace in amicul aflat la cota 466, sud de T îrgu-Mu-
reş, şi să ocupe un cap de pod pe m alul rîului Mure ş. Printr-o
acţiune fulgerătoare , batalionul condus de m ai or, care se află
în fruntea ostaşilor săi, trecînd prin cîmpuri de mine ş i baraje
de proiectile, ajunge la aliniamentul ordonat. Într-o pagină de
jurnal, în care este. descrisă fapta sa, se mai consemnează:
" Su s-n u mit u l maior se avint ă în capul subunitătii sale ş i reu-
şeş te să treacă cu o companie Mureşul, izbutind astfel să facă
primul cap de pod în cadrul Diviziei 3 infanterie. Odată pusă
stăpîn ire pe malul drept al Mureşului, împinge personal grupă
cu grupă, pînă îşi trece toată subunitatea, mărind astfel ca-

224
pul de pod-.In ac est ti m p, o fiţerul cade rănit de o s chij ă, To -
t uşi ,nu părăse şte cîmpul de luptă . . . Cînd dispozitivul es te în -
ch egat şi îngr opat la pămînt, ofiţerul dă com an da căpitanului
Tomescu , iar el es te dus p e braţe , de iub iţ ii săi ostaşi , la p ostul
de prim ajutor 293. Profund impresionat de eroismul ofiţerului
rom ân, ge neralul M. S. Sumilov , com andantul Armatei 53 so-
vietice, a propus avansarea im ediată în grad a m aiorului
Gheorghe P îr îianu.
Solda t ul Dudaş Ni colae, născut la 27 mai 1919, în com una
Ur ezu P oenari, judeţul Dolj, făcea parte din batalionul 24 vî-
nă tori de munte. A participat, ca i mpros pă t ă tor cu muniţie, la
luptele car e au avut loc la n ord de Racoş , apo i la cele pentru
elibera re a lo ca lităţil or Ac ăţari şi Murgeşti. Focul unei mitra-
lier e inamice l- a răpus pe cînd se afl a la 1 km su d de Tîrgu -
Mures. A fo st înm or mî n tat în cimitirul din jurul Bisericii de
lemn. 1 s-a acor da t, post-mortem , deco raţia " Bărbăţie ş i Cr e-
dinţă " cu spade 294 .
Sold atul P avel Răchită , origin ar de p e aceste m eleaguri
mureş ene , fiind născut la 12 aprilie 1922 , în Luduş , făcea parte
din a ceeaş i unitate, batalionul 24 vînători de munte. Destoinic
puş caş-mitralior, s-a r emarcat prin prezenţa sa " acolo unde
p ericolul era mai m are", trăgînd cu precizie asupra inamicului.
A participat la luptele pentru Murgeşti ş i Tîrgu-Mureş ş i a
fost decorat cu " Crucea Serviciului Cr ed incios "295.
Puş caş mi tralior în ba talionul 24 vînători de munte era ş i
solda t ul Ioan P ogan, n ăscut la 18 aprilie 1917 , în comuna
Av r am Iancu. A cerut să lupte voluntar în a tacurile de la Mur-
geş ti ş i Tîrgu-Mureş date con t ra trupelor horthyste ş i h itleriste
ş i a avut bucuria de a pătrunde primul cu grupa sa în oraşul
'I'irgu-Mureş -t".
Nume roase fa pte de bravură au săvîrşit ostaşii r om âni în
crîncene le lupte de la Nazna. Sute dintre ei ş i-au dat viaţa
pe n tru cucer irea şi m enţin erea înălţim il or de pe dealurile
Na zn a ş i Bîtca. Sublocotenentul Ioan Pavel, învăţăto r , orig in ar
di n Bandul de Cîmpie , com anda un pluton din batalionul 3 vî-
n ători de munte. Era î nsufleţit de dorinţa fi erbinte de a vedea
liber p ăm întul Transilvaniei. Dr. Ion V. B îrs ă şteanu r elatează :
" Am fo st coleg de arm e ş i de luptă cu er ou l naţion al Ioan P a-
vel , sublocotenen t , com andant de pluton în ca drul batalionului
3 vînători de munte. L- am cunoscut încă de pe fr on tul de la
Iaşi. Im i adu c am inte că eram ' în ziu a de m iercuri, 6 septe m -
brie 1944. Eram adu naţi m ai mulţi ofiţeri la p opota de com -
panie ş i fi ecare n e p ovest eam amintirile, prin cîte am trecut.

C. 15 - Epop e ea d e p e M u r eş
225
In înch eierea discuţiilor ofiţerilor care n e găseam într-o pă­
dure din aprop iere de oraşul Iaşi, sublocotenentul Ioan Pavel,
de origine din Bandul de Cîmpie, judeţul M ure ş , n e-a spus
urm ătoa rel e cuvin te : " Eu ş tiu că am să m or pe frontul di n
Ar deal , dar aş vrea înainte de m oarte să-m i văd încă o dată
părin ţii ş i fraţii, consătenii din com una Bandul de Cîmpie, ju -
deţul M ureş , să-mi m ai revăd locurile co pilăriei , dup ă 4 an i
de refugiu din faţa răului horthyst. " După aceast ă discu ţie di n
periferia Iaşului , im ediat am ş i pl ecat cu. Divizia 1 munte pe
fr ontul d in Ardeal [ ... ] Sublocot enentul Ioan P avel a luptat
în cadrul batalionului 3 vînăto ri munte pent ru eliberarea loca-
l i t ăţ i lo r B ăl ă u ş eri , Acăţa ri, T îrgu-Mure ş , Sîn cr aiu de Mures ,
Nazna. A căzut în fr un tea plutonului său, în con j urat de ostaşii
s ăi , p e şose a ua p rincip al ă , la mijlocul d istanţei dintre localita-
tea Na zna ş i Bandul de Cîmpie, pe dealul Berghia, la n um a i
10 km de sa t ul natal. [ ... ]. Ultimele cuvinte pe ca re le-a adre-
sa t ostaş ilor lui, au fost: " D upă mine băieţi, m oarte fasciş ti ­
lor! ", după care a căzut ca un brad la păm înt, n em aiputînd să
aju ngă să-şi vadă părinţii şi cons ătenii lui a tît de iubiţ i " . In
ju rnalul d e op eraţi i al Divizie i 1 m unte se afirmă că "sublocot e-
n entul Ioan P avel a murit ca un erou pe p ăm întul cop il ări ei
sale" .207 A fost în m or m întat în cimitirul ero ilo r d in Tîrgu-
Mur eş .

Locoten entul Al exandru Siu , născut la 24 februar ie 1912,

în Predeal , j udeţul Prahova, com andantul companiei de p io-
n ier i, a luat part e la lupt el e pe care batalionul 24 vînători de
munte le-a dat la S în crai , Arcuş, forţarea Nira jului, Murgeşti
şi 'I'irgu-Mureş. Dintr-un documen t m ilitar aflăm : " A fost ofi -
ţer energic ş i hotărît şi plin de sentim ente patriotice, s-a di s-
tins în mo d deosebi t în luptele de la Murgeş ti ş i pentru eli -
berar ea oraşului Tîrgu-Mureş , cîn d sub pl oai a de foc inamic
şi bombardamente puternice reuş eşte cu pluton ul său să insta-
leze 6 punţi de trecere peste r îul Nir aj pentru ba talionul 24
vînători de munte. In ziua de 3 octombrie 1944, coman da n tul
com pa n ie i a 3-a fiind rănit ş i fiind foarte m are criză de of i-
ţeri , ia comanda acestei companii, atacînd în aceeaş i seară,
fără rezultat din pricina rezistenţei inamice. În n oaptea de 3/4
octo mbrie 1944 pleacă în incursiune la in am ic cu o g r u p ă, pen-
t ru identificarea precisă a cuiburilor de arme automate ina-
mi ce. Reuşeşte să pătrundă în di sp ozitivul inamic ş i s ă dis-
trugă un cuib ' de mitraliere la cota 459 (la nord de Nazna -
n .n.). În ziua de 4 octombrie 1944, in amicul deschide un bom-
bardament de artilerie grea asupra poziţiei noastre. Ofiţerul

226
v enit la telefon pentru a raporta s ituaţia, es te lovit în plin de
un pr oiectil, căzînd ca un cop ac p entru binele şi destin ul ţării
ş i al n eam ului n ost ru românesc. A fos t decor at post -mortem
cu STEA UA ROMANIE I cu panglică şi frunze de stejar."2!lS
Un alt erou a fost se rgen tul-major Il ie Tudose. i n ti m pul
un ui atac executat de subun itatea sa as upra u nei înăl ţim i de
la n or d de Nazna, ob servînd că trăgătorul de la p uşca-m itra ­
li eră a fost răpus , i-a lu at locul ş i a înc eput s ă secer e pe d uş ­
man. In to iul luptei o s chij ă i-a r etezat braţul dr ept. Totuşi, el
il con tin uat să tra g ă în v răjm a ş pîn ă în ultim a cli pă a v i e ţ ii
sale. Un vi teaz care se as eamănă cu ero ul gre nadier Muşat, din
primu l răzb oi m on di aP!l!l.
Solda t ul Ioan Pleş oianu din batalion ul 24 vînători de
munte, născu t la 20 octombr ie 1916, în com un a Ciutu ra, jude-
ţu l Dol j, în timpul ataculu i dat cu grupa sa, în ziua de 3 oc-
tombrie, la n ord de sa tul Nazn a, ajungînd la cîţ iva met ri de
p oz iţ i a in am iculu i se repe de hotărît as upra unui ger man r ăm a s
î n c ă la postul s ău cu un pi stol m itr ali er ă ; se lup t ă corp la corp
cu el ş i îl dobo ar ă printr-o lovitură dată cu baioneta. Cade la
Sî ncraiu de Mures, lovit de un pr oiectil de br and , A fost de-
cor at post -morte m cu m eda lia S eroiciul. credincios cu sp ad e,
clasa a III-a 300.
Re fe rin du-se la acţiunile desfăş urate de Cor pul de m unte,
dup ă eliberarea oraş ului Tîrgu-Mureş ş i ocuparea capului de
po d pe malul drept al M ureş ului , ge neralul Ion Dum it rache
afirm ă : " In tre 1 ş i 9 octom brie in am icul, fa vor izat de ter en,
stăpîn pe înălţimile dintre Mures ş i Com lod , ş i dispunî nd de
organ izaţ iuni permanente (cazemate, ş anţuri , re ţele etc.), opune
o dîrză rezistenţă ş i con traatacă con ti n u u pentru r esp ing erea
ele men telor trecu te la n ord de Mures. Cu to ată aceas tă r ezis-
tenţă, unităţ ile Corpu lui de munte (Divi ziil e 1 m u nte, plus 3
şi 6 infanterie) m enţin ş i l ărgesc acest cap de p od, reuş ind,
după 10 zile de lupte grele şi cu mari pi erder i, să înfrîngă
a ceastă dîrz ă rezistenţă, t r ecînd la urm ărire pe dire cţia spre
no rd-vest. " 301
In prea jm a de clanş ării ofens ivei pentru eli berarea nordu-
lui Transilvaniei, la 5 octom brie 1944 Corpul de munte îş i ex-
tinde fîş ia de acţiune pînă la Oarba de Mures. Au loc, în con -
t inuare, ciocniri cu inamicul, care opune rezistenţă ş i declan-
ş ează contraatacuri locale.
Un astfel de contraatac al t rupelor hitleristo-hcrthyste a
periclitat s ituaţia infanteriştilor români din capul de pod Mir-
ceşti - Berghia. In această situaţie a intervenit locotenentul

227
 Ioniţă 1. Borsan, din compania 3 poliţie, Divizia 3 infanterie,
care, în noaptea de 7 spre 8 octombrie 1944, fără a primi vreun
ordin superior, trece cu plutonul său Mureşul prin apă, sub
un violent bombardament de artilerie şi branduri şi intervine
în sectorul batalionului Regimentului 4 dorobanţi, contribuind
la sfărîmarea 'a cţiun ii inamice şi menţinerea poziţiilor proprii".
Remarcîndu-se prin comportamentul său exemplar, spirit de
jertfă şi patriotism, în luptele pentru eliberarea Transilvaniei
şi apoi a Ungariei, locotenentul Ioniţă 1. Borsan va fi citat prin
ordin de zi p e Divizia 3 infanterie'P'',
La 8 octombrie 1944 , cu o zi înainte de pornirea ofensivei,
Corpul de munte se afla în dispozitiv de luptă între Tîrgu-Mu-
reş ş i Ogra, avînd misiunea de a ataca pe direcţia Berghia -
Şăulia - Frata. în stînga sa , între Ogra şi Hădăreni, se găsea
Corpul 2 armată , care va acţiona înspre Lechinţa - Tăureni -
Ceanul Mare.
"Starea de spirit şi cea morală este foarte bună", legătura
' sufletea scă dintre ofiţeri şi trupă "este remarcabilă", se arată
într-un raport contrainformativ întocmit de Corpul de munte
la 2 octombrie 1944 303 . Ostaşii români vor continua să lupte cu
eroism pentru realizarea idealului naţional: reîntregirea ţării
prin eliberarea nordului Transilvaniei.

228
Capitolul IV

OPERAŢIUNILE DIN ZONA REGHINULUI

o DIVIZIE NEOBIŞNUITĂ

În timp ce marile unităţi ale Armatei 4 române au

ajuns, după lupte grele, în valea Nirajului şi la sud de rîurile
Mureş şi Arieş, pregătindu-se să forţeze Mureşul, la sud-est
de oraşul Reghin soseau trupe româneşti făcînd parte din Di-
vizia 103 munte, Regimentul 7 artilerie grea şi Detaşamentul
blindat, care în a doua jumătate a lunii septembrie participă
la luptele pentru eliberarea unor localităţimureşene.
Aceste acţiuni militare se înscriu în ofensiva trupelor
aflate la ar ipa dreaptă a Frontului 2 ucrainean, peste Carpaţii
R ăsăriteni, şi a celor care se găseau la nord de Carpaţii Meri-
dionali, pe direcţia generală Cluj. Unităţile române sosite din
Moldova, luptau în cadrul Corpului 24 de gardă, care acţiona
în primul eşalon . al Armatei 7 de gardă sovietice. Obiectivul
operaţiunilor militare ale trupelor aliate îl reprezenta lichida-
rea intrîndului inamic din sud-estul Transilvaniei, pe care îl
descria frontiera vremelnică impusă României prin Dictatul
de la Viena. Divizia 103 munte, Regimentul 7 artilerie grea şi
Detaşamentul blindat îşi vor aduce contribuţia la executarea
unei lovituri pe direcţia Ghimeş-Praid-Reghin.
Divizia 103 munte s-a constituit în Moldova, în primele
zile ale lunii septembrie, din mai multe unităţi şi subunităţi
concentrate în zona Asău. Ulterior li s-au adăugat şi alte trupe
româneşti. Reorganizată pînă la 5 septembrie, această "divizie
neobişnuită" avea în compunerea ei: Regimentul 17 infante-
rie, Regimentul 8 grăniceri, un grup de vînători de munte,
Brigada 6 artilerie cu două regimente (Regimentul 11 artilerie
ş i Regimentul 16 artilerie), subun ităţi de transmisiuni ş i pionieri,
formaţiuni de spate ale comandamentului diviziei, şi era co-
mandată de generalul Ilie Creţulescu, care avusese iniţiativa
formării marii unităţi.

229
 D etaş amentul bli n dat, con stituit la 27 august 1944, era
compus din tr-un batalion de vînăto r i mo to, un batalion bli n -
dat, cu o com pani e d e t ancur i ş i o companie de auto-tun ur i,
aproximativ u n batalion de pionieri ş i un divizion de artilerie
antitanc. Comandan tul det aş am entul ui era locoten ent-colon e-
lul Gh eorghe Matei, unitatea n umindu-se ş i " Detaş amentul
blindat locoten ent-colon el Gheorghe Matei" .
Regiment ul 7 artilerie gr ea, com pu s din tr-u n divizion de
tu nuri ş i un divizio n de obuziere gr ele, ave a ca ş i comandant
pe colonelul Vasil e Dan acu-v'.
Inainte de a elibera poar ta Ghim eşulu i ş i a trece pest e
crestele C arpa ţilo r în Tr ansil vania, ac est e forţe întrun eau
circa 9.000 de soldaţi , subo f iţ eri ş i o fiţe r i r omâni, în zestrati
în mod sat isfă căto r cu armament şi tehnică mili tară ş i gata să
se avînte în 'lupt a p entru zdrob ir ea cotropit orilor ş i elibera-
r ea p atriei 305.
P înă la 8 septembrie, Re gimentul 8 g răn i ce r i ş i un b ata-
lion din Regimentul 17 infanterie, ale Diviziei 103 munte, au
c urăţat m asivul B erzunţi (jude ţul Bacău) de t ru pele hitleriste
car e se retrăgea u din Moldova spre Transil vania, intrî nd a
doua zi în eşalonul doi al Corpului 24 de g ar dă sovietic. Apoi,
Divizia 10 3 munte ex ecută în condiţii dificile, pe d rum uri
desfundat e de pl oi , di st ruse sau minate de hitlerişti, un marş
de pes te 170 km. Trecînd prin Frumoasa, Ilieni, J oseni, Praid ,
Sovata, la 16 se ptem br ie m area unitate română a jungea în
zon a est Eremitu, p entru a intra în linia întîi de lup t ă.
Rem emorind acest d rum di fi cil , fostul coman dant de ba-
t alion din R egimentul 8 gr ăniceri, colon elul în r e z e rvă Aurel
Hid u scrie : " In decursul ac estui lung it in erar p est e dealu ri ş i
mun ţi, p e poteci ş i pr in pădu ri , batalio n ul a fost m ulte zile în
avang arda diviziei. întrucît pînă la E remitu batalionul n u a
fost dotat cu h ăr ţi ale regiunii, am folo sit căl ăuze , care s-au
ofe r it cu multă dragoste să n e conducă p r in locurile ştiute de
ei, şi astfel să scurtă m drumul ş i să n e ţi n em aproape d e in a-
mic."30G Ac el aş i autor rel atea ză în însemnările ,sale condu ita
plină de omen ie , în curaj atoare a com andantulu i Diviziei 1 03
munte : " P e timpul marşului, ge neralul Ilie Creţules cu , coman-
dantul di v iziei, a in sp ectat coloanel e, îm bă rb ă ti n du -le să în-
vingă greutăţile. Recunoscînd în noi b aţalionul care a acţio n at
în m asi vul B erzunţi , s-a interesat d acă am avut pi erderi , pre-
cum ş i de starea de spirit a tru p ei. L-am as igurat că to ţi sîn -
te m h o tărî ţi să du cem la bu n sfîrş it orice misiune n i se va

230
încredinţa. Generalul ne-a felicitat pentru rezultatele obţinute
pînă atunci şi ne-a urat noi succese".
In ace st timp, după 8 zil e de lupte grele purtate alături
de diviziil e sovietice, la Il septembrie D etaşamentul blindat
a reuş it să elibereze satul Frumoasa şi să deschidă complet
trecătoarea Ghimeş-Palanca, fă cînd posibilă trecerea în Tran-
silvan ia a Diviziei 103 munte. In urmărirea inamicului pe di-
r ecţia Vargaş - Praid - Reghin, trupele unităţii blindate ro-
mâne au ajuns în Valea Nirajului.
Regimentul 7 artilerie grea moto, sprijinise timp de 10
zile cu focul său nimicitor, din valea Trotuşului (Palanca ş i
T er eni), Divizia 6 infanterie de gardă sovietică , trecînd apoi
în Tran silvania.
Astfel, la 17 septembrie toate cele trei unităţi române se
aflau în valea Nirajului, gata să intre în luptă cu forţele hitle-
ri ste. Cind ostaşii români au sosit în zonă, trupele sovietice
din marile unităţi ale primului eşalon al Corpului 24 de gardă
se găs eau pe aliniamentul Urrsiul de Jos - Ch iheru' de Sus -
M ătri ci, în contact cu hitlerişt ii aflaţi în apărare pe rîul Niraj.
Ce gînduri îi animau p e aceşti oameni care se dăruiesc
ide alului scum p al libertăţii pămîntului românesc, gata să se
avîn te în luptă cu ocupantul fascist de pe teritoriul Transil-
vaniei, cu aceeaşi bărbăţie şi vitejie dovedite în Moldova, gata
s ă -ş i of ere pe altarul patriei însăşi viaţa? Neîndoielnic, cele
gen erate de conştiinţa că poartă un război just, de eliberare
naţional ă, că Iasciştii trebuie înfrînţi cît mai grabnic şi pă­
mîntul transilvan r eadus între hotarele ţării român eşti. De
altfel, biografia multora dintre ei, în frunte cu comandantul
Diviz iei 103 munte, era strîns legată de această parte a ţ ă r ii.
Generalul Ilie Creţulescu păşise în Transilvania încă din anii
primului război mondial. Trecuse pentru prima oară munţii pe
cînd av ea doar 26 de ani, în noiembrie 1918, comandînd o
com pan ie, apoi un batalion din Regimentul 15 " Războ i en i" .
P este o jumătate de veac, el îşi va reaminti cum, ajuns în va-
lea sup erio a ră a Mureşului , pe platoul din faţa Topliţei a
"vă zut o m are de oameni chiuind de bucurie. Purtau în mîini
drapele tricolore. Am fost întîmpinaţi cu pîine ş i sare şi cu
cîntecul " D eşteaptă-te române". Ne-am îmbrăţişat frăţeşte. Cu
toţii ave am lacrimi în och i. Era iarnă. Nu er au flori! Dar gos-
podinele ş i-a u scos ghivecele Cu flori din ferestre şi ni le-au
of erit. Ici-colo vedeam pîlcuri de tineri, cu puştile pe umăr,
cu cocar de tricolore la pălării. Erau unităţi din gărzile naţio­
nale care se îormsser ă în întreaga Transilvanie. Seara, la ca-

231
sină, cum spuneau ei, a fost dată o masă mare în cinstea o şti­
lor române. Intrarea în Tran silvania, în anul 1918, a crestat
în inima mea cele mai de neuitat m om ente. " 307 In septembrie
1944, generalul, fost şi el studen t al lui Nicolae Iorga, venea
din nou pe m eleagurile transilvăn en e hotărît să con tri buie la
eli berarea lor şi la zdro birea fascism ului. Gîndu ri care îi însu -
fleţe au , deopo trivă, pe ofiţeri ş i soldaţi. Ostaş i i ro mâ ni - afir-
mă colone lul Vasile Danacu, " dor eau cu n erăbda re să înceapă
cît mai repede, alături de ostaşii sovietici, lup ta pen tru elibe-
r area p ăr ţii de nord a Transilvaniei. "308
Lupt ele din zona de la sud de Reghin se vor caracteriza
" pr in tr-o înverşun are extremă , deoarece inamicul voia să păs­
tre ze, cu orice preţ, linia r îului Mureş , cu oraş ele Tîrgu-Mureş
ş i Reghin" .3OD .
Introdusă în eşalonul întîi pentru a contribui la ruper ea
apărării inamicului, Divizia 103 munte s-a ins t alat la 17 se p-
t embrie 1944 pe baza de plecare la atac, între Urisiul de Jos
şi Chiheru de Sus, sec tor în care a înlocuit unităţi sovietic e.
Instalarea în dispozitivul de ofens ivă s-a făcut sub fo cul ar un-
cătoar elor inamice, car e pricinuieşte Regimentului 8 gr ănic eri
pi erderi: un mort ş i un rănit3 1O •
Atacînd pe direcţia gen erală Petelea - Reghin, o staşi i ro-
mâni trebuiau să cucerească comuna Nadăşa ş i cot a 598, si-
tuată la 2 km sud-vest de această localitate. Ulteri or , urma să
fi e eliberată comuna P et elea . În dreapta diviziei române se
afl a Divizia 6 infant erie sovieti că , iar în par tea stîngă Divi-
zia 72 so vieti că.
Atacul a început în d im ineaţa zilei de 18 se ptem brie, la
or a 8, cu pregătirea de artiler ie. Regimentul 7 artileri e grea ,
care ocupa poziţie la nord-est de Eremitu, sprijină atacul, exe-
cutînd foc de proiectile asupra poziţiilor inami ce. După zece
m inut e "de vuiet infe r na l" grănicerii români ata că im petuos
şi as altează poziţiil e vrăjmaşului , care se apără cu disperare.
Focul m itralierelor duşmane nu reuş eş te să stăvilească iu reşul
g rănicer ilo r. Luptele sînt crîn cene, ost aşii no ş tri r up linia în tîi
a inamicului şi Înaintează pas cu pas. Se evidenţiază căp itanul
Ili e Dragu, care, pentru a-l înfrînge pe vrăjmaş cu cît mai
puţ in e pi erderi, ex ecută cu compania 3, Regimentul 8 gr ăni­
ceri, aflată sub comanda sa, o reuşită man evră. Plutoanele în -
văluies c localitatea Chiheru de Jos prin dreapta ş i 'cad în spa-
tele hitleriştilor. O altă subunitate român ească s- a strecurat
p r in. flancul stîng. P e la ami ază, inamicul , înfrînt, o ia la fugă ,
lăsînd pe cîmpul de luptă mo r ţi ş i răniţi, arme ş i tunuri. În

232
urma manevr ării înălţimilor pe la nord, Chiheru de Jos a
fost eliberat.
Dar iată cum est e descrisă acţiunea în jurnalul de operaţii
al Regimentului 8 grăniceri :
"La ora 8, artileria începe pregătirea atacului ,ş i durează
pînă la ora 8,10. Regimentul porneşt e la atac. Batalionul 1 a
ocupat .d intr-un singur salt înălţimea nord satul Chiherul de
J os , după care înaintea ză manevrînd satul pe la nord, după
ca r e o cupă cu Compania 3-a ş i un pluton de mitraliere, ieşirea
d e vest a satului, uşurînd curăţir ea satului începută de Bata-
li on ul II.
SIt. Cîrîc este rănit la gît ş i evacuat, slt. Mu rzim Petre
mort în fruntea plutonului [ . . . ]
La or a 12,30 Batalionul II raportează că Compania 5-a ar e
p ierderi mari, iar oamenii împrăştiaţi din cauza bombarda-
m entului, cer ajutoare.
De la ora 13 pînă la ora 16, Batalionul II ş i Compania 3-a
din Batalionul 1 au fost încadrate de un intens foc de artilerie
ş i aruncătoare, orice înaintare fiindu-le imposibilă.
Din cau za focului inamic, legătura cu unitatea sovietică
din stînga este pierdută:
Batalionul 1 are Compania 3-a - cpt. Dragu în linia I-a şi
înaintează cucerind icot a 582 de .unde trece spr e vest [ . . . ]
După manevrarea satului Chiheru de Jos pe la nord, Com-
pania 3-a / 1 - cpt. Dragu înaintează urmată de Compania 2-a
şi l-a. Compania 3-a ajunge şi pune s tăpî ni r e pe cota 604,
ocupInd ş i botul de deal est Nadăşa.
Spre s eară, pe la ora 19, ger m an ii contraatacă , dar sînt
resp i nş i .
Aruncătoarele ş imitralierele lor însă bat botul de deal ce
înaint ează în Nadă şa şi pe care-l ocupase Batalionul 1" [ .. .]311
Cu prilejul luptelor desfăşurate pentru această comună
mureşeană s-a remarcat printr-o faptă eroică caporalul Petre
Lu chian, care a cucerit, la marginea de v est a Chiherului de
J os, două tunuri anticar. Cu unul dintre el e a tras apoi asupra
duşmanului aflat în partea dreaptă 'l' " .
Acţionînd în a ceeaşi zi în dreapta fîş iei de ofensivă, vînă­
torii de munte au d epăşit în iureşul acţiunii lor forma de teren
cu cota 546.
Impresionat de comportamentul militarilor români, de fe-
lul în care înainta Divizia 103 munte, comandantul Corpului
24 soviet ic, generalul Avdeenko a exprimat generalului Ilie

233
C reţul escu bucu ri a comandantului armatei sovietice şi satis-
facţia sa personal ă v'',
Hi tl erişti i au contraatacat cu tancur i şi, fii nd sprij ini ţ i ş i
de u n puternic foc de aru ncăto are ş i a r tilerie, au recucerit cî-
teva su te de metr i din te re n ul pierdut. Contraat acul lor a fost
însă respi ns p r in ti r ul năprasnic şi precis al Regimentulu i 7
artilerie grea ş i cu sp ri jinul Regimentului 114 an t it anc sovie -
tic, pus la dis poziţia diviziei. Cît eva tancuri h itl erist e au fost
incendiat e.
Relu ind at acul, ostaşii Diviziei 103 munte au reuşi t, p î n ă
sea ra, să pătrundă circa 4 km în ad încimea dispozit ivului hitle-
ri st, apropi in du-se la 1 km est de N adăşa . A c ţiun il e d es fă ş u ­
rate de marea unit at e română, în a ce astă · primă zi de lup tă
pe meleagu rile m u r eş en e , s- au soldat cu pi erderi aprecia bil e în
rîndul ostaş ilo r . Colon elul Ioan Murăraşu , comandan tul Gru-
pului de vînăt or i de munte, şi locot enent-colonelul Oscar Bi-
vel, comandantul batalionului 117 vînători de munte, care s-au
aflat în p erman enţă în pr imele rînduri ale luptătorilor pe ca r e
îi comandau, au fost răniţi 3 14 .
In aces t timp, Divi zia 6 so vietică, care a cţion a în dreapta
diviziei ro mâne, n-a r euşit să cucerească sa tul Şerb eni, astfel
că la jo ncţiunea dintr e cele două mari unităţi, între Ş erb eni ş i
Nadă şa , s-a creat un pericu los spaţiu gol, în care s-a infiltr at
o grupare in a m i că. Mis iunea de a o nimici a revenit D et aş a­
me n tului bli ndat ro mân, deplasa t în acest scop din zon a S ă că­
da t în zona Urisiul de Sus. Lupt ele au durat patru ore ş i au
avut o viole nţă d eos ebită. D etaşamentul bli ndat, în cooperare
cu trupele de la flancurile inter ioar e al e divi ziilor 6 sovietică
ş i 103 mun te română, a ni micit gruparea hitleri s tă . Unitatea
blind ată a continuat apoi înain tarea îns pre Uris iul de Sus,
avî nd m isiunea de a ataca în coop erare cu unităţi soviet ice pe
dir ecţia Reghin 3 lii .
Atacul pentru cucerirea satulu i Nadăş a a fost reluat la
19 septem br ie. In tim p ce Regim entul 17 infanterie, afla t
pîn ă at un ci în eş alo nul doi al diviziei, se găs ea în m arş sp r e
p o ziţi ile de pe car e urma să a cţioneze pe d i re cţi a Hab ic, a fost
atacat d e infanterie ş i tan cu ri in am ice ş i sup us, to todată , unu i
intens foc de artileri e ş i aruncăto a r e. Neputîndu-se a dăpo s ti,
regim entul a suferit grele pi erder i, iar subun i tăţ il e sale
au fost n evoite să se retragă . Contraatacul este op r it între Ur i-
siul de J os ş i Chiheru de Jos. Dar, inamicul a pus stăp înire
pe cota 582 ş i pe s paţiul d e 1 km de la vest de această fo rmă
de teren , de un de poat e ţine su b foc şose au a Ch ih er - Na-

234
d ă şa. Acţionîn d sp ri jin iţ i de ca r e de lup tă , trup ele sale p ă­
trund pe la flancul de nord pînă în spatele punctului de
comandă al Regi men t ului ·8 grăniceri'<", In cele din urmă a
in t ervenit cu suc ces îm potriva hitle r iş t i l o r compania de
pi onie ri.
În cursul confruntărilor a ajuns într-o situaţie d eosebit de
d ificilă R egimentul 114 antit anc so vietic, care spr ij inea Di vi-
zia 103 m unte, o parte din t unurile sale rămînînd între lini i.
La ce r erea general ul ui Avdeenko, comandantul m arii un ităţi
român e a ordonat Regiment ul u i 17 infanter ie să atace, p ent ru
a scoa te t un u r ile antitanc de sub ameninţarea inamicului. Os-
ta şii au pornit la a tac fără sprijin de artilerie, 'd in lipsă de
muni ţii , şi au fost obligaţi de focul intens d ezlănţuit de d u ş­
man să se culce la pămînt.
În luptele d esfăşurate în această zi s-a remarcat compan ia
de pionieri a Regim entului 17 infanterie, comand ată de loco-
t enentul Vasile J ar ca din Oradea . Compania ş i-a p erdut to ţi
ofiţerii, trei comandanţi de plutoane au căzut în luptă, un altul
a fo st grav rănit. Comandantului su bu nităţi i , locotenent ul Va-
sile J arca, i-au p ă truns în corp, după explo zia unei m in e de
ar un căto r, 11 schij e.
F aptele să vîrş ite de ofiţerul român sînt r elat ate în pro-
punerea de decorare cu ordinul " M ih a i Viteazul ".
Astfel, se arat ă că în d i m i n e aţa zil ei de 19 septembrie, p e
cîn d compania lui V. J arca se găsea în apărare la nor d de
Chiheru de Jos, in am icul a d ezl ăn ţu it u n puternic bombarda-
m ent de ar tilerie ş i s-a apro piat la circa 60 de m et ri de pozi-
ţiile compan ie i. Cînd ti rul artileri ei inam ice a fost lungi t, pe n-
t r u a p ermit e at acul in fant eriei , locotenent ul Vasil e J arca s-a
ridicat din adăpostul său , a dat ordin de atac companiei şi s-a
aruncat imed iat as u pra duşmanului , of erind un minunat exem-
pl u personal o staş ilor pe care îi com an da. S-a ajuns la o crîn-
cenă l u ptă corp la corp, în urma căreia au fost ucişi circa 80
de hitlerişti , ia r c eilal ţi s-au salvat prin fugă . D eşi grav rănit,
coma ndan t ul a continuat să-şi con ducă compania, care s-a în -
gropat la teren ş i a reu şit să resp ingă atacurile pri n care in a-
micul încerca să-i dea p este cap pe pionieri. Violentul bom-
bardament ex ecut a t de duşman a scos d in luptă, pînă sear a,
un sf ert d in efectiv ul companiei de p ion ieri. Afl at într-o si-
tuaţie gravă, fu sese rănit de patru ori ş i sîngera, locot en entul
Vasile J arca a oferit în tot cursul zile i de 19 septe mbrie "o
minun ată p il dă de br avură , curaj ş i încreder e n e cl inti tă în
victor ie ".317

235
 Regimentul 8 grăniceri, care a atacat la flancul stîng, Ci
înregist r at în ziua de .19 septembrie un ofiţer mort, doi ră­
niţi şi trei soldaţi răniţi. Cel care căzuse la datorie, era vi-
teazul căpitan Ilie R. Dragu.
Acest erou, care şi-a dat viaţa pentru eliberarea melea-
gurilor mureşene, venise, ca atîţia alţii, de dincolo de munţi.
Era originar din comuna Crîngeni, judeţul Teleorman, unde
s-a n ăscut la 28 octombrie 1907, ca al treilea copil, din cei pa-
tru, ai Mari ei ş i ai lui Radu Dragu, ţărani harnici, mode şti ş i
resp ectaţi de cons ăteni-t'', După absolvirea şcolii primare în lo-
calitatea natală, a frecventat liceul din Roşiorii de Vede. A
trecut munţii şi a urmat Şcoala militară din Sibiu, fiind pro-
movat, după absolvire, la gradul de sublocotenent în Regi-
mentul 6 grăniceri. In 1936 s-a' căsătorit cu Cornelia Ionescu,
de profesie învăţătoare. Rodul dragostei dintre cei doi soţi este
copilul cu numele Marcel. In august 1944, în timp ce Ilie R.
Dragu îşi conducea compania spre partea sedentară, la Cora-
bia, subunitatea este integrată Diviziei 103 munte, care, în a
doua jumătate a lunii septembrie, ajunge pe teritoriul jude-
ţul u i Mureş. Aici i s-a ordonat: "Cu preţul vieţii vei cuceri sa-
tele Chiheru şi N adă şa" . .
Căpitanul Ilie R. Dragu s-a remarcat în luptele date în
ziua de 18 septembrie pentru localitatea Chiheru de Jos, la
cucerirea căreia a avut o contribuţie importantă. Prin acţiu­
nea companiei pe care a condus-o cu iscusinţă în spatele ina-
micului, a deschis "drum întregului regiment", după cum de-
clară însuşi comandantul Regimentului 8 grăniceri , care l-a
chemat să-I felicite pentru succesul obţinut. Tot atunci, acesta
i-a vorbit de noua lui misiune: "Trebuie să te grăbeşti să pui
mîna pe înălţimea cu cota 604, din faţă, şi de acolo, mai de-
parte, la Nadăşa şi apoi, pe Mureş" .
Discuţia cu comandantul regimentului a avut loc undeva
la marginea de vest a localităţii , după care căpitanul Ilie R.
Dragu a trecut la realizarea misiunii primite. Pînă în seara
zil ei grănicerii au depăşit cota 604, "ocupînd şi botul de deal
est Nadăşa". Hitleriştii fug în vale, în Nadăşa. Inspre locali-
tate coboară în grabă şi trei auto camioane care tractau tunuri
antitanc. Din partea opusă intra pe şosea o altă coloană de
auto camioane ale vrăjmaşului, urmate de un convoi de tunuri
trase de cai şi căruţe cu muniţii. Atunci, comandantul com-
paniei 3, aflată la vreo sută de metri distanţă de sat, a ordo-
nat să fie duse în faţă armele automate ale subunităţii. Erau
cinci mitraliere şi puşti mitraliere. Căpitanul Dragu a ordonat să

236
se tragă asupra hitleriştilor, care tocmai debarcau. Intr-o ju-
m ătate de oră aceştia au pi erdut 30 de mor ţi ş i 50 de r ăni ţi ,
materiale şi cai.
Cel elalte forţe hitleriste au oc up at p o zi ţ ii în ad ă posturile
pe ca re le aveau la intrare a de es t a l o cali tă ţ ii Nad ă ş a şi
a u deschis foc de ar uncăto are ş i obuziere asupra marginii de
pădure, unde se repliase, în t re timp, com pani a d e gr ă niceri .
" Cren gi, copaci întregi, rădăcini zburau în aer" . A atacat pe
creastă ş i infanteria inami c ă , fiind însă oprită de foc ul pu şt i ­
lor ş i a r melor automate al e grănicerilor români.
In jurnalul de operaţii al Regimentului 8 grăn icer i se
co nsem n e az ă:
" Deoar ece Compania 3-a - cpt. Dragu înaintase prea mult
în dispozitivul inamic, fiind astfel lipsi-tă de spri jinul artile-
r ie i no astre ş i cu fl ancurile descoperite, întru cît la st înga Ba-
talionul "rămăs es e m ult în u rmă , r epliindu-se la nord de şo sea,
iar la dreapta Batalionul de schiori abia ajunsese la li ziera
de nord a satului Chiheru de Su s, comandantul Batalionului 1
cpt. Mircea, a dat ordin ca Compania să se r etragă , să ocupe
ş i să păstreze cu orice pr eţ cota 604, rezistînd la în cercuire".
Duşmanul a continuat în tim pul nopţi i să tragă cu tunu-
r ile . D imin eaţa , artil eria lui t r age ş i mai intens, p regătind un
n ou at ac. Pistolari sprijiniţi de tancuri apar p e şo se au a Na-
dăş a-Chiheru, al ţii încearcă să ajungă în spa te le ostaşilor ro -
mâni prin locuri lăturalnice .
In a celasi ju rnal de operaţii al regim en tulu i d e gr ă niceri
citim :
" G erm an ii p ătrun d în a dî n cim e la vest de la cota 582
pî nă în d r eptul satului Ch ih eru d e Jos, iar spre su d la creast a
cotei 582 pe care o oc u pă în întregime. Artile r ia şi aruncă­
toarel e in am ice t r ag in tens atît dinspre ve st cît ş i dinspre
nord' ş i nord-est, proi ectilel e ajungînd în spatele unită ţil or
noastre (...) In acelaşi tiiup inamicul atacă dinspre Nadă şa,
s u sţi nîn d un violent şi bogat bombardament de artilerie. Ata-
cul es te respins, dar avem pierderi: cpt, Dragu mort, cpt, Gri-
goriu rănit, sublt. Pănu ş rănit, subofiţeri ş i trup ă morţi ş i
r ăni ţ i " .

Căpitanul Ilie R. Dragu se afla lîngă tulpina unui stejar,

de unde dădea dispoziţii şi îşi în su fle t ea ostaşii . Dar, o schijă
de o ţel îl loveşte mortal, muşcînd ş i din trunchiul stejarului.
Un camarad va cresta p e scoarţa cop acului cuvintele: " Aici
a că zut eroul căpitan Dragu. Dormi în pace, nu te vom uita !" 319

237
 P rin grija soţiei eroului, ulterior lemnul st ejarului a fost
. t ransfor mat într-un m onument pe care se mai poate cit i: " A ici
a că zu t vite je ş t e căp it a nul D ragu _R. Ilie d in R eg . 8 G r. , 19
se pt. 19<14. P e ti n e Dragu iu b ir ea m ea curată te c aută zadarnic
su fletul m eu zd robit cu t ine în gin d în v eci îndu r erat vo i d uce
drumul veţ i (i) pustii t Corneli a credi n cio asa t a soţi e. Maior
post m or t em: Făc u tă d e Cocia n şi Danciu ".
Loc alnicii vor d en umi, d e acum în colo , locu l d e p e d eal,
u n d e el şi-a dat v i aţa , " La crucea căpitanu l u i ".
P entru faptel e d e a rme săvî rş ite în r ă zboiul ant ihitl er ist ,
Ili e R. D r agu a fost avansa t post -mort em la gr adul de m ai or
ş i d ecora t cu Ordinul " St ea u a Rom ân iei ", clasa a V- a.
U n mic m onu m ent de p i a tr ă st r ă j ui eş t e mormîntul ero -
u lu i in cimit ir ul d in Ch ih eru de Sus, p ecetluind - du p ă cum
afir m ă î n vă ţ ă t o are a Corn elia Dragu - " o m inun at ă poveste
de dragoste, de în ţel eg ere reci pr o că a doi soţ i care n u s-a u
putu t bucu ra de via ţ ă decît 8 ani. M i n ţ i d em ente, a m b i ţ i ­
oase ş i descr eier ate le-au întrerupt firul vieţii lor şi a m ili-
oanelor d e in ş i ca no i". Vară d e va ră , ea t r ece munţ i i , adu-
cîn d la m ormîntul soţul u i ei prinosul d e dragost e ş i r ecu-
no ş t inţă. Ca alte sute şi mii de mormint e d e e roi, cel al lu i
Ilie R. Dr agu a r ăma s în T r ansilvania , p en tru "a vorb i" gen e-
ra ţiilo r viitoa re că " Noi am lupt a t p ent ru d e zr obirea Ar d ealu -
l u i, n u cum au u n ii imp er ti n enta să spună că " ni s-a d a t " .320
Ziu a d e 19 septem br ie s fî rşea , d eş i o st aşii au d a t d ov ad ă
d e bravu ră în încleştarea sîngero asă cu in a micu l, cu u n bil an ţ
n efavorabil.

AM VENIT ACASA !

În dimineaţa d e 20 sep t em b r ie , un ităţile Di vi zi ei 1 03 munte

ş i t rup ele de la flan cul stîn g al Diviziei 6 infa n ter ie d e g ar d ă
so v i et ică au contraata cat. So sit în cursul n o p ţ ii în zo nă, D eta-
ş amen tul blindat r omân a intervenit în luptă ş i a a v ut u n r ol
important în obţinerea succeselor. Adv er sarul a r ezistat dî r z,
f iind sprijin it de u n bombardament puternic d e arun c ăto ar e
ş i a r tiler ie . Dup ă ,,0 luptă scurtă, dar dură " , com pania 2 vînă ­
tor i moto , comandată d e căpitanul M a r in Bar bu, a cucerit
s atul Şerbeni. Artiler ia in amică a d eschis u n fo c concentrat
d e brandu r i grele, ca r e prec ede contraatacurile execut a t e din
do uă în două ore şi la ca r e participă şi unităţi blindate d e
acelaş i t ip cu cele româneş ti. Inamicul n u a reuşit, însă , să
reia satul Şerb eni, care, apărat cu deosebită tărie de com pania

238
că p i tanului Marin Barbu ş i de d etaşamentul blindat, a rămas
" de fi n itiv în m îna românilor". II
Succese a obţinut ş i Regimentul 17 infanteri e, care, cu
pi erderi în semnate, a ocupat înălţime a cu cota 560, iar Grupul
d e vî năto r i de munte ş i batalionul de sc hiori au r eocupat
î năl ţime a de la est de N adăş a , la nord de cota 604 .321
In aceeaşi zi, Divizia 103 munte a primit no i efe ctive ş i a
fos t r eo rgani za t ă. P entru realizarea misiunilor ofe n sive în di-
r e cţia ge neral ă Petelea- Regh in , divizia a fost întărită cu
R egimen tul 114 anti tan c sovietic.
Deoarece unitatea nu a sosi t la timp , atacul a fo st am în at
pentr u ziua de 22 sep tem br ie , pî nă atunci m en ţ inîndu-s e t ere-
n ul cuc er it. Intre timp, la 21 se pt embrie , desfăşoară lupte grele
D e ta şame n tul blindat român, care urmăr eş te cucerirea sat ului
Căcuciu ş i a cet elor 523 şi 525. In am icul a con traatacat v io-
lent, de m ai m ulte or i, fiind sprij in it d e a r tile r ia grea.322
În conformitate cu Ordinul de op eraţii nr. 14; în dimi-
n e aţa zil ei de 22 sep te m br ie (ora 9,20), uni t ăţil e Diviziei 103
m u n te pornesc la ofensivă . R egim en tul 17 infanterie r eu ş e şte
să cucere ască cota 581. Atacur ile ro mân ilo r sînt urmate de
con t r aata cu r ile in am icului, care in tro du ce în luptă noi r eze rve
de infanter ie şi blindate, ben eficiind, în acel a şi t imp, de sp r i-
ji nul aviaţi ei. R egimen tul 8 grăn icer i a atacat p e dir ecţia co-
telor G02, 598, avîn d ca ob iec tiv cu cerirea în ăl ţimilo r îm p ă­
durite, cu cota 598, şi, după aceea, a satului Nadăşa. Atacul
a pro gresat încet şi cu pierderi mari, ceea ce a d eterminat
în g ro parea di sp ozitivului la t eren. P ăstrînd p o zi ţia p e care o
ocup a, r egimentul r espinge toat e contraatacurile hitl er ist e. Di-
vizia a fost mult aj utată d e focul pr eci s al R egimentului 7
ar ti le r ie gr ea , care a sprijin it acţiunil e m arii u n ită ţi cu dou ă
di vizioa ne. A fost o zi de lupte crîncen e, în curs ul c ăreia hitle-
riştii au bombardat ş i coman da ment ul diviziei, aflat în apro-
p ierea locul u i de d esfăşurare a acţiunilo r , la 300-400 de
m etri. Românii au reuşit s ă doboare Un avion inamic. Dar, în
cur sul unui atac aer ia n , a fost u cis cu r ajosul ş i activul sublo-
coten ent Ion Scripcaru.
Că tre s eară (ora 18,30), a fost reluat atacul p entru cuce-
r irea sa tului N adă şa , puternic fortificat ş i apărat cu îndîrjire
de inamic.
In ziua de 22 septembrie a participat la lupte g re le ş i De-
t aşamentul blindat. Compania 2 vînători moto a cucerit cota
523 ş i s-a îndreptat cu 500 metri înspre cota 525, unde a fost
oprită de puternicul baraj de aruncătoare grele al inamicului.

239
Compania 1 vînători moto, atacînd pe direcţia Căcuciu-Beica,
a fost violent contraatacată, de ~două ori, şi oprită pe versan-
tul de nord Căcuciu, Blindatele au atacat de-a lungul văii, la
vest de C ăcuciu, înaintînd 1,5 km, pînă ce ele au fost oprite
de puternicul foc executat de tunurile antitanc de 88 mm
germane.
O s it uaţie dificilă a rezultat din faptul că între Detaşa­
mentul blindat şi Divizia 103 munte, care acţiona în partea
stîngă, s-a creat un gol, exploatat de inamic. Batalionul blin-
dat şi compania 2, a căpitanului Marin Barbu, ajung în în-
cercuire. În sprijinul lor a fost trimisă compania de pionieri.
După alte lupte crîncene, batalionul blindat şi compania 2 -
care a atacat de cinci ori consecutiv - au reuşit s ă spargă în-
cercuirea. Ostaşii români au luat p este 120 de prizonieri ş i
au capt u r at cinci mitraliere grele.
Comandantul Corpului 24 de gardă, generalul Avdeenko,
impresionat de calităţil e excepţionale ' dovedite în cursul lup-
t elor de căpitanul Marin Barbu, a propus să fie decorat cu
ordinul soviet ic Krasnaia Zvezda (Steaua roşie, n .n .)32:l.
Îmbunătăţirea poziţiei forţelor duşmane a determinat co-
mandamentul Diviziei 103 munte să decidă îngroparea la teren
şi să ia ş i alte măsuri impuse de situaţia existentă . În cursul
nopţii s-au executat acţiuni de cercetare.
Inamicul a contraatacat în dimineaţa zilei de 23 septem-
brie, în jurul orei 6, după un puternic foc de artilerie şi arun-
cătoare, reuşind să recucerească cota 581. În ajutorul batalioa-
nelor 1 şi 2 ale Regimentului 17 infanterie este introdus în
luptă batalionul 3, comandat de maiorul Gheorghe Afrim. Ata-
că susţinut şi companiile 1 şi 2 vînători ale Detaşamentului
blindat, dînd lupte violente. În timpul confruntărilor a inter-
venit prompt cu foc asupra duşmanului şi Brigada 6 artilerie. 324
Seara, începînd de la ora 18,45, ostaşii Regimentului 17 infan-
terie atacă din nou, pentru a relua de la inamic cota, ş i
cuceresc mamelonul aflat la o depărtare de un kilometru sud-
est de liziera pădurii Capul Viilor. Duşmanul s-a împotrivit
cu înverşunare şi a dezlănţuit asupra românilor ' "un adevărat
uragan de foc". Înălţimea de la cota 581 este asaltată de trei
ori, fără succes. A intrat în luptă pentru cucerirea ei şi bata-
lionul 104 vînători de munte, comandat de căpitanul Stegaru.
În aceste împrejurări, s-a prezentat la comandantulDivi-
ziei 103 munte tînărul sublocotenent de pionieri Emil Domide,
care s-a oferit să cucerească cota cu un pluton de voluntari,
pe baza unui plan îndrăzneţ, dar bine gîndit. Acţiunea a fost

240
minuţios pregătită. Generalul Ilie Creţulescu o descrie astfel
în m emoriile sale : "Luptătorii aveau la dispoziţie 2 minute,
p entru a ex ecu t a asaltul lor temerar. Acestea reprezentau in-
tervalul de timp dintre momentul ultimelor explozii ale pro-
iectilelor artileriei noastre ş i momentul cînd inamicul ar fi
putut s ă-i ' zărească prin fumul exploziilor ş i eventual să des-
chidă fo cul. Fără a trage un foc, plutonul a început să se
st recoare n evăzut spre înălţime. Ostaşii foloseau Cu iscusinţă
fiecare cută de t eren, apropiindu-se tot mai mult de inamic.
In sfîrşit, iată, luptătorii au ajuns în apropierea cotei. Un sem-
nal ş i tragerile noastre încetează. Ostaşii români năvăles c
asu p r a inamicului. Exploziile ş i fumul grenadelor au acoperit
t otul. Ajunşi faţă în faţă cu vrăjma şul, românii au început
lupta corp la corp ş i la baionetă. Cine în lume poate să n e
între acă la ac est soi de luptă? Cred că nimeni! Băgînd spaima
în duşmani , plutonul comandat de viteazul sublocotenent a
recucer it în ălţim ea . Num ero şi hitlerişti au fost făcuţi prizo-
ni eri"325. .
Ziua d e 24 septembrie consemnează un important succes
al D et aşamentului blindat. Deşi unităţile sale erau epuizate
fiz ic, ele au r eluat atacul şi au cucerit localităţile Sînmihaiu
d e P ădur e şi ' C ă cu c i u , pe care le depăşesc cu 3 kilometri. La
ce rer ea comandamentului Corpului 24 sovietic, a fost execu-
tată, d e către compania tunuri asalt, şi o îndrăzneaţă demon-
straţie în lungul văii Căcuciu-Beica-Reghin, pe o adîncime
d e 5 kilometri, în interiorul dispozitivului inamic, cu scopul
de a-i constata forţa în adincime.P''
In aceeaşi zi inamicul a efectuat trageri asupra poziţiilor
ocu p at e de Grupul de vînători de munte şi Regimentul 8 gr ă­
niceri. In intervalul dintre trageri a avut loc actul excepţio­
n al al caporalului Petre Luchian, comandant de grupă în bata-
lionul 1 din Regimentul 8 grăniceri , o faptă impresionantă de
camaraderie ostăşească, prin care a fost salvată viaţa frun-
taşului Ioan N. Oprea.
Cei doi camarazi se cunoşteau de cînd detaşamentul din
care au făcut parte s- a alăturat Diviziei 103 munte. Oprea
a ajuns în grupa condusă de caporalul Luchian. într-o dimi-
neaţă, participau la acţiunea de curăţire a pădurilor din jurul
trecătorii Ghimeş-Palanca. Un grup de fascişti au încercat
să-i înconjoare pe ostaşii români, doi dintre ei reuşind să se
apropie de caporal. Observînd imediat primejdia în care se
afla comandantul său de grupă, Oprea a deschis focul şi i-a

C. 16 - E p opeea d e p e Mur eş
241
lichidat pe hitlerişti. Compania a atacat şi i-a capturat şi pe
ceilalţi inamici ascunşi în acele locuri.
Batalionul s-a deplasat în zilele următoare, împreună cu
întreaga divizie, în Transilvania, luînd parte la luptele din
Zona Reghin. In dimineaţa de 22 septembrie, grupa con -
dusă de caporalul Petre Luchian relua atacul împotriva pozi-
ţiilor hitleriste de pe dealurile din preajma satului Nadăşa,
După succesul iniţial, la care a contribuit cu tirul precis al
puştii mitralieră şi fruntaşul Ioan N. Oprea, inamicul a des-
chis un foc ucigător de artilerie şi aruncătoare . Contraatacul
era susţinut de tancuri. Prin grel e jertfe, ostaşii noştri i-au
oprit p e hitleri şti, au distrus cîteva tancuri şi le-au provocat
numeroase pi erderi în oameni. Se r etrag, apoi, p e vechea po-
ziţie. Fruntaşul Oprea nu s-a mai putut r eîntoarce, fiind rănit.
Se credea că a murit, dar în sear a zilei de 23 septembrie ,
dintre lin iile frontului s-a auzit strigătul său de ajutor. De
cum l-a auzit, caporalul Petre Luchian şi- a exprimat dorinţa
d e a-l salva pe fruntaş , camaradul său aflat într-o situa-
ţie disp erată : n emîncat ş i cu piciorul în cangrenă. Coman-
da n t ul de companie a luat măsurile necesare pentru salva":
rea lui Oprea, primele înc ercări de a-l r eaduce între ai săi
au eş u at îns ă. H itleriştii îl folo seau ca " mo m eală" p entru a
ucide cît mai mulţi ostaşi români. Caporalul Luchian i-a cerut
com an dant ulu i s ă-i p ermit ă lui să-şi aducă prietenul. Cerer ea
i-a fost aprobată.
A doua zi, s-a echipat uşor ş i, înarmat cu un pistolet,
baionetă şi două grenade de mînă, a i eş it din adăpost, îndrep-
t îndu-se spre tancul duşman avariat, de unde se auzise gl asul
lui Oprea . Trecu printr-un lan de porumb, apoi se tîrî p e sub
un răzor de iarbă . In spatel e unor bo sch ete se aflau am pla -
samen te inamice. Îş i continuă cu mare atenţie 'd ru m ul şi , după
cîtev a ore, timp în care străbătu s e p este o j umătate de kilo-
m etru, a a juns, în sfîrş it, lîngă Oprea . I-a bandajat piciorul,
i-a încredinţat cele două grenade - p entru a l e folosi în caz ul
în care hitl eriştii i-ar fi descoperit - ş i i-a adresat cuvinte
de încurajare.
După ce fruntaşul îl apu că cu mîinile de gît, porni, p e un
alt drum, spre companie. Se tîrî din nou, cu mare i s cus inţă,
pînă în ap ropierea unei păduri , de unde ar fi ajuns la subu-
nit ăţi. Dar hitleriştii au remarcat dispariţia rănitului, au des-
coperit locul în care se aflau cei doi români şi au început s ă
tragă în direcţia lor. In această situaţie, caporalul Lu chian se
r idică în p icioar e ş i , cu Oprea în spate, parcurse prin ploaia

242
de gloanţe, în fugă, cea mai mare parte a distanţei pînă la
pădurice. A reuşit, astfel, să-şi salveze prietenul şi tovarăşul
de luptă şi a adus, totodată, informaţii preţioas e, pentru pre-
gătire a unui nou atac al companiei. Prezentînd, într-un
Mem oriu special, " fa p t ele de arme cu totul excepţionale ale
ca poralu lu i Luchian Petre" , comandantul Regimentului 8 gră­
n iceri afirmă: " Faptel e caporalului Luchian Petre au avut o
mare influenţă binefăcătoare asupra trupei, prin curajul, devo-
tam en tul, abnegaţ ia ş i spiri t ul de camaraderie d e car e ' a d a t
d o vadă" 3~ 7.
In ac ea zi de 24 se p tem br ie, comandamentul Diviziei 1 03
m unte, tră i a clipe d e î n d rep tăţită satisfacţi e. Atunci s- a r eîn-
tors de la Bucur eşti , unde fusese t rimis cu o săptămînă in
u r mă, căpitan ul Stăn escu , şeful biroului 4 al div iziei , care
a d ucea , d e la Marel e Stat Major, hărţi r om ân eşti. P înă atu nci
un i tăţ ile no astre, care au acţionat în ace astă parte a jude-
ţului Mureş, s-au folosit d e cel e 2-3 hărţi p r imite d e la Cor-
p ul 24 sovietic. De altfel , ge ner alul Ilie Creţulescu afla d e la
a cel aş i of iţer că, pînă la sos ire a lui în c apital ă , Mar el e Stat
Ma jo r nu ş tiuse de e x iste nţa Diviziei 103 munt e, a Detaşa­
m en t u lu i blindat ş i a R egimentului 7 artilerie grea . 32~
Dîr zenia cu care o staşii români luptau p entru eli berarea
acest ei zone şi , în general, a ţinuturilor mureş ene, şi su ccesele
înregis t r ate au ajuns repede la cunoştinţa într egii ţări . Ziarul
Scînteia îş i info rma cititorii, la 26 septembrie 1944:
. " In luptele pentru d ezrobirea Ardealului , ca re cresc tot m ai
m ult în intensitate, progresel e făcute în teren u l m untos de pe
M ureş ul su per ior ş i p e Valea Gurghiului apropiau trupel e so-
vietice ş i r omân e d e R eghin, si tu at la 25 kilom et r i nord d e
T î rg u -M u re ş.
In r egiunea Tîrgu-Mureş , trupele române, în colaborare
cu cele soviet ice, dau atacuri în dîr jit e p ent ru d isl ocarea siste-
m u lu i in am ic de apărare puternic organizat. Pe Mureşu l m ij-
lociu, mar i uni tă ţi ro mâne d e infanterie ş i cavalerie, în urm a
u nor lupte grele, au reuşit să-şi m ăre ască ca petele de pod la
nord d e rîu. Contr aatacurile date de import ante fo rţe germane
ş i ungare au fos t r espinse cu mari pierderi p entr u inamio"32!l.
In u r m a ordinului de op eraţii al Corpului 24 sovietic, în ce-
p înd din n oaptea d e 24 sept em br ie au loc r emanieri în dis-
poziti v ul trupelor aliate. Divizia 1 03 munte va acţiona mai la
sti nga , în t r e Diviziile 6 ş i 72 sov iet ice, pe o fîşie cuprinsă între
Nadăşa-Habi c (ambel e inclusiv), la dreapta, ş i Teleac-Pe-
t r ila ca d e Mureş (ambele inclusiv).

243
 Detaşamentul blindat român s-a deplasat, în c ursul nopţii,
în zona D ămieni, unde, potrivit ordinului, va lua parte, în
colaborare cu Divizia 81 infanterie de gardă sovietică , la ata-
cul aripii stîngi a Corpului 24 sovietic spre Reghin. Dimineaţa,
detaşamentul a ajuns în zona de front Hodoşa-Ihod. Ploile
abundente au determinat amînarea atacului.F"
în astfel d e ac ţiuni, ca deplasările în timpul nopţii, de
un r eal fol os le-au fost trupelor române localnicii, care, of e-
rindu-se de călăuze, au condus unităţile spre noil e sect oa re
pe care trebuiau să le ocupe.
Pe tot p arcursul drumului său glor ios d e lupte p entru eli-
berarea patriei şi înfrîngerea fascismulu i, Divizia 103 munte,
ca ş i întreaga a rmată r om ână , a fo st sprijinită cu drago ste ş i
căldur ă de" populaţia local ă . Unii locuitori, dornici să contri-
buie n emijlocit la lupta împotriva cotropitorilor fascişti s-au
înscris ca voluntari în armata română.
Poate g esturile oamenilor simpli era u cel e m ai preţioas e
pentru combatanţi, contribuind la fortificarea moral-psiholo-
g ică a o sta şil o r , spor indu-le dorinţa d e a-i în frînge p e cotro -
pitor i şi d e a-i alunga de finitiv de pe pămîntul României. O
as emenea scenă e m oţ io n an t ă ş i -o va r eaminti, p est e an i, co-
m andantul Diviziei 103 munte, g eneralul Ilie Creţule scu : " Pe
unde am trecut, localnicii n e-au primit cu b raţ el e d eschise ,
cu lacrimi d e bucurie în och i. Erau f e r i c iţi că îi s că p ase m de
asupritori, c ă se găse au din nou alături d e f ra ţ i i lor r omâni.
Mîndria ş i mulţumirea d e a revedea din nou armata r o mâ nă
p e vechile m el eaguri strămoş eşti le dăd eau mari emoţi i ş i
satisfacţi i . În cantonamente am fost înconjuraţi cu toată dra-
gostea. S ăt enii , stăp în i i caselor în care innoptam, nu ş t i a u ce
s ă n e mai of ere, pentru ca să n e simţim cît mai bine în mij-
locul lor. Imi aduc aminte că într-una din zile a venit la
mine, în că suţ a în care locuiam din satul Chiheru, o ţăr anc ă
(n .n. Floarea lVIoldovan). Avea în mînă o farfuri e ş i o ulcică
de pămînt, acoperite cu un şt e rg ar alb, cu flor i albastre p e
margini :
- Domnule ge n er al ! V-am zărit ieri, cînd aţi venit. Sol-
daţii matale mi-au spus că eşti moldovean. De la p ărinţii mei
ş tiu că moldovenilor le plac tare mult sarmalele st rop it e cu
smîntînă. Te rog să le iei pe astea şi să te ospătezi cu ele.
Le-am făcut ch iar azi. Mult m-aş bucura să vă placă!
La început n-am putut să rostesc nici un cuvînt. Un nod
mi s-a pus în gît ş i am simţit că mi se umezesc ochii. Parcă
vedeam lîngă mine p e buna mea mamă cum mă îmbia, în

244
zilele de sărbătoare, cu astfel de bunătăţi. I-am mulţumit emo-
ţion at ş i i-am oferit, la rîndul m eu, o sticlă cu vin bun":J:l1.
Autor u l lucrării ' Peste crestele Carpaţilor aminteşte: "Cînd ne
întîl neam cu populaţia sa t elor pe uliţi, nimeni nu ne saluta
cu " bună dimineaţa " , " bună ziu a" , sau " bu nă seara ", ci cu
" bine · aţi venit, fraţil or !". Cop iii plîngeau de bucurie că au
ve nit "elib er ator ii" .
Luptele au continuat. Fo rţele in am ice, ap arţinînd diviziilor
6 ş i 46 infanterie ş i Grupul 68 vînători ap ărau , cu înd îr jir e,
aliniamentul Nadăşa-Teleac. Străpungerea poziţiilo r sale ar
fi " p ermis trupelor române şi sovi etice ieşirea la Mureş şi de-
păşirea rîului, căzînd astfel în spatel e ş i în flancul trupelor
hitleriste şi horthyste care ac ţionau pe cursul mijlociu a l Mu-
reşului. La 25 septembrie, Regimentul 8 gr ăniceri a atacat Na-
dăş a, m anevrînd localitatea p e la nord. însă ploile abundente
au făcut ca atacul să progres eze puţin. După cucerirea satului
Habic, unitatea se va regrupa33~.
Eliberarea teritoriului aflat la sud de Reghin, s-a făcut,
dup ă cum s-a putut con stata, prin lupte crîn cen e, care au
pretins numeroase jer tfe. în toate aceste zil e, numeroşi ofi-
ţeri ş i soldaţi patrio ţi s-au con topit pentru totdeauna, ca şi
î n aint aş ii lor din 1916 , cu acest pămînt al p atriei pentru a
cărui libertate s-a vîrsat atîta sînge românesc. Ca un suprem
si m bol, numel e unora a răm as n ecunoscut. Istoricul Va sile
Netea, p e atunci r ep orter al ziar ulu i Un iv ersul , scr ia : " La in-
t rarea în Chiheru în tîl nim un pro aspăt cimitir militar. P e
cruc i de lemn frag ed , străj uite de coifurile de oţel , se înşiră
ze ci de nume. Descifrăm cu emoţie ş i durere: căpitan Dr agu
Ilie, d in t r -un regim ent de gr ă n iceri , sublocotenen tul Mur zin
P etru, din t r-un r egim ent de gr ăniceri, sublocotenentul Geor-
gescu, dintr-un r egiment de in f'anterie, capor alul Nemţanu
Gheor ghe, dintr-un re gimen t de grănic eri , sergen tul Stoica
Con stant in , dintr-un regim ent de infanterie, soldat ul Ion P an-
doriţ ă , dintr-un regiment de infanterie. Soldatul Tuna Marin,
solda tul Triflescu Marin, soldat u l Onda Romulu s, sergen tul
V iez u re a u fo st înmormîntaţi în aceeaşi groapă cu sergentul
Scripcar u Ion ş i cu solda t ul Fl or ea Dragomire. La d ou ă cr uci
nu găsim decît num erele matricole purtate de ce i doi soldaţi
î n m o r m î n ta ţ i : nr. 393 ş i nr. 1411 din in fanterie. Sînt eroii
luptelor de la Nadăşa, de la Chiheru ş i de la Urisiu. Ţăranii
le-au ac op erit mormintele cu flori şi cu năfram e albe. La că­
p ătîiul căpitanului Dragu ardea o lumînare. Un bătrîn pl în gea
lîngă mormîntul sergentului Serafim Grigore: " A murit la

245
mine în braţe, ne lămureşte moşneagul. In piept l-a lovit, în
mijlocul pieptului. Dumnezeu să-I ierte".
Cel mai mult n e imp res ionează, însă , m ormîntul sol dat u lui
H ă rş an Ion , con t in gent ul 1920.
- Era de a ici, de la Chiheru, n e sp u ne acelaşi bătrîn . S-o
refugiat, ac um patru ani, ş i d e at unci n-e m ai p u tut să -ş i vad ă
satu l. Avea o m am ă ş i d ou ă sur ori. O m urit pe d eal , l î n g ă
cruce.
Cu bătrînull ăcrim ăm ac u m ş i n oi." 333
Om ul în vîrstă, o aflăm d e la Zamfira H ă rş a n-Co ste a , sora
solda t ulu i erou, era vecin ul Ili e Cioloca , care înc erc as e să-I
salveze.
Alţi eroi sînt în m or m în t at ! în cimitirul d in Chiheru de
J e s. Int re ei u n f ost învăţător; fiul notarului din Lugoj, " Er oul
le t. r ez, A urel P. Du r ai n , în et at e d e 32 an i, d in R eg . 17 doro-
b anţi Lugoj, căzut la dator ie 22 se p t. 194 4 p t . desro birea A r-
de alului" .
In zile le urm ă toare s-a pregătit declanşarea ofensivei. Va-
sile Netea , afl at în dimineaţa zilei de 25 se p tem br ie în comuna
Eremitu, descr ie a st fel a tmosfera d e front existentă: " La Ere -
m itu sosim t ocm ai în t oiul unu i duel d e ar t iler ie . Instal a te
într -o porum bişte st ufo a să, t unurile su blocotenen t ulu i Maior ,
întîiul ofiţer rom ân în tîln it pe front, răspund cu promptitu-
dine ş i stăruinţă bat eriilor ger m an e d e p e d ealul Nadăş e i. In
jurul n ostru se sparg cr încen obuzel e . Timp d e o jum ătate d e
or ă ca non ada se de sfăş o a ră fără în trer u pere ".
P e la am iază, t rim isul ziarului Un iversul a a ju ns la post ul
d e c om andă al Regim ent ulu i 7 ar t iler ie grea, fiind p r im it d e
coman dantul unităţii , colonelul Vasile Danacu, a preciat d e pe
a tu n ci ca " u n a d in f igur ile m ari" al e răzb oiului de eliberare a
Transil vaniei. Cu prilejul discuţiei care are loc, acesta îi m ăr­
tu riseş te dorinţa de a- i arăta colo nelu lu i Ri chter, coman dantul
Di vi ziei 46 ger mane, afla tă în f aţa Regimentului d e ar ti lerie ,
"care este ţinta adevărată a t unurilor n oast re l"
Av înd a poi prilejul d e a prîn zi la pop o t ă, V. Netea r e-
m arcă dorinţa ostaş ilor de a eli ber a Transil vania , obiectiv în
jurul căruia s-a m obiliza t în t reaga armată rom ână: "Vor bim
în de lu ng cu mulţ i ofiţeri ş i ostaş i. Grija pentru toţi nu pare a
fi decît ac easta: biruinţă cî t m ai grabnică. Răzb oiul din Tran-
silvan ia a în ch eg at puternic rîndurile ostăşimii no astre, rapor-
turile d in t re ofiţeri ş i soldaţi fiind mai cordiale ş i mai solide
d ecît oricînd" . Reporterul mai remarcă buna cola borar e exis-
tentă între ostaşii români ş i Armata roşie sovietică f".

246
 In ziua de 27 septembrie, Divizia 103 munte, Regimentul 7
artilerie grea şi Detaşamentul blindat "din Armata română"
au fost scoase din sectorul Corpului 24 gardă sovietic, urmînd
să se concentreze în zona Eremitu şi la est de această locali-
tate. Ele vor intra sub ordinele "MareluI Stat Major român" .
Inainte de a se regrupa, la 28 septembrie, regimentele 17
infanterie ş i 8 gr ăniceri ş i batalionul 117 vînători de munte,
urmărind trupele germane în retragere, au mai înscris, în h ro-
nicul eroic al Diviziei 103 munte, cucerirea, pînă la amiază, a
localităţii Nadăşa , a cotei 578 ş i a satului Teleac. In urma in-
tervenţiei generalului Juravliov, şeful statului major al Cor-
pului 24 de gardă sovietic, unităţile rom âne au fost oprite pe
linia Habic - Petrilaca de Mureş , la mică distanţă de rîu, după
care au trecut la executarea ordinului de regrupare. In aceeaşi
zi, Regimentul 7 artilerie grea a lovit cu foc inamicul aflat în
r etragere şi a sprijinit, cu tirul său, unităţile sovietice car e
forţau Mureşul în zona Petelea - Periş. Unitatea va intra apoi
în compuner ea Corpului 7 armată român.:J35
Un batalion al Regimentului 17 infanterie a înaintat pînă
la P etelea . Şi în această comună, după patru ani de suferinţe,
bucuria începe să revină pe chipurile oamenilor. Emoţiile îl
copleşeau în mod firesc pe reporterul de război Gheorghe
Stoica , originar din această localitate. în Carnet de front el
n ote ază:
"Mă avînt pe turela unei tanchete, care pleacă în zona
Petel ea - Reghin ş i, în mai puţin de o oră, cobor în centrul
satului, în dreptul bisericii săseşti. în faţa Primăriei, pe fron-
tispiciul căreia flutură tricolorul românesc şi drapelul sovietic,
mă întîlnesc cu garda patriotică, însărcinată să controleze cen-
t r ul comunei ş i să apere avutul celor plecaţi cu armatel e ger-
mane. Din grupul compact se desprinde bunul ş i neuitatul
meu prieten din copilărie, Ion Olteanu. La început nu mă r e-
cunoaşte, în semiobscuritatea înserării. După ce le vorbesc în
limba jul copilăriei noastre, se năpustesc spre mine. îmbrăţi­
ş ări , exclamaţii de bucurie, chiote şi acelaşi înălţător imn
" D eşteaptă-te, române" , izbucneşte tumultuos din piepturile
celor prezenţi.
- Ce -i pe-aici, Ioane, ce face mama? îl întreb după ce
ne mai potolim.
- Am scăpat de cotropitori, frate Ghiţă ... Sîntem iarăşi
în România, exclamă entuziast Olteanu. Mamă-ta e bine, sănă­
toasă. . . Stă tot în casa de la vale... Ce-o să se bucure cînd o
să te vadă! ... După patru ani de înstrăinare .. .

247
 Mă îndrept febril sp re casa părin tească, tr ec linia ferată
d is trusă, zăresc - su b licăririle stelelor - sclip irea apelor
Mureşului ş i apoi bat puternic în poartă. Tăcere apăsătoare .
Oam enii stau m ai m ult ascunş i. Au t re cut a bia 24 de ore de
la crî ncenele angajamen te care s-a u cons umat ai ci pen tru for-
ţ a rea Mureşului. B ănuiesc că trupe le german e ş i h or thyste se
m ai află încă pe înălţimile care domină Breţcul , iar ai noştri
abia au t r ecut de al do ilea braţ al Mureşului, la Ap alina . In
sfîrşit, după repeta te bătăi ş i chem ări umbra m am ei se defi-
neşte vag în dosul porţii :
- Deschide, mam ă dra gă - o r og în tr -un elan plin de
duioşie - , eu sînt ! .. . Am v en it acasă! . . .
Ii simt descumpănirea ş i t remurarea, efortul pe care-l face
p entru a articula un cuvînt. Imi cade apoi în braţe, cu trupu-i
f ira v şi slab, îmbătrînit în ainte de vreme.
- Dragul m amii, ai venit ... Te-a adus Dumnezeu, să­
nătos ş i teafăr.
Plînge înăbuşit ş i m ă mîngîie pe obraz."336
Apoi, gazetarulreîntors pentru o clipă la casa părintească
mai află, din spusele mamei, cum a fost bătaia în aceste lo curi :
" Nemţii ş i ungurii s-au gătat de ducă, dar n-au a pu cat s-o
facă . Sara au cob orît cătanele ruseşti ş i r om ânii d in spre pă­
dure, din Sărălemn . . . T ăt ă ziua o bătu t t un ul. . . Noi am stat
în ş anţurile săpate de unguri, chiar pe ţ ă rm ure ş i în a pă . ..
Doamne, cîţi au murit! .. . Să fi văzut cum săreau în Murăş
ruş ii şi cum se luau după nemţi prin Bereghi . . . Tar e mulţi au
murit ! O să vezi m îine, că-i plin Beregh iul de ei. . . O fost
mare prăp ăd . . . "
Întrucît inam icul presat a început să se retragă, în dim i-
neaţa acele iaşi zile de 28 septem brie, D e taşam entul blindat r o-
mân a fost con stituit în gr uparea tactică loco tenent colone lul
Ră ş c ă nescu, prim ind mi siunea de a dev ansa ariergărz ile ina-
m iculu i ş i a ajunge pe rî ul Mureş.
Dînd dovadă de o "îndrăz neală rară" , batali onul de t ancuri,
coman da t de căpitanul Ar cadie Duceag, acroşează in amicul,
intră în ariergărzile german o- magh ia re, la G orneşti ş i Periş , ş i
le risipeş te . Depăşind ob stacole naturale dificile, a străbătut,
în două ore, peste 17 km , cuc erind Hodoşa - Ihod - Iara de
Mureş - Gorneşti. In t impul ac estei acţiuni au fos t luaţ i pri-
zon ier i 150 hitlerişti 337 .
In urma ordinului primit , Detaşamentul blindat român se
regrupe a z ă iniţial la Remetea. Datorită t erenului desfunda t ,
r egruparea a durat două zile. Ap oi, la ho tărîre a Marelui Stat

248
Major român, detaşamentul se deplasează, în ziua de 31 sep-
tembrie, pe itinerarul Remetea - Sovata - Fîntînele - Tîr-
năveni. Pînă la 2 octombrie, toate unităţile sale se află în can-
tonamentele din satele Crăieşti - Corneşti, la vest de Tîrnă­
veni. Conform ordinelor Marelui Stat Major, Detaşamentul blin-
dat este dizolvat, iar unităţile apartenente se vor încadra în
Divizia 1 blindată română . . . Militarii detaşamentului, care au
dovedit o înaltă pregătire, vor lupta cu aceeaşi dăruire şi cu
a ce laş i eroism pînă la eliberarea întregului pămînt al patriei
ş i zdrobirea definitivă a fa scismului.
Astfel luau sfîrşit acţiunile eroice ale D etaşamentului
blindat, comandat de locotenent-colonelul Gheorghe Matei,
car e, după ce, " în t r -o colaborare perfectă cu unităţile sovie-
tice" , a săvîrşit acel "fapt excepţional" - cucerirea trecătorii
Ghimeş-Palanca - , a fost prima unitate blindată română care
a luptat pentru dezrobirea Transilvaniei, aducînd o contribuţie
remarcabilă la eliberarea unor localităţi de pe teritoriul jude-
ţului Mureş.
Se încheiau totodată ac ţiunile desfăşurate de Divizia 103
munte, Detaşamentul blindat şi Regimentul 7 artilerie grea
pe m el eagurile mure şene, alături de marile unităţi sovietice.
împreună , ofiţeri şi soldaţi, au luptat' cu dîrzenie şi eroism,
pl ătind, cu jertfe grele, eli b erar ea fiecărui metru de pămînt
românesc , a fiecărui deal ş i a fiecărei păduri , a fiecărei locali-
tăţi , aducînd libertatea fraţilor despărţiţi de trupul ţării prin
Dictatul fascist de la Viena. Numai Divizia 103 munte a pier-
dut în confruntarea cu duşmanul, între 17-29 septembrie
1944 , 11 ofiţeri, 5 subofiţeri , 154 gradaţi ş i soldaţi; alţi 44 ofi-
ţeri, 20 subofiţeri, 988 gradaţi ş i soldaţi au fo st răniţi3018 •
Într-o comunicare făcută la 1 octombrie 1944 de locote-
n entul de gardă Subotkin, din consiliul militar al Armatei 7
de gardă sov ie tică , comandantului Armatei 4 române, apreciin-
du-se comportamentul vitejesc al ostaşilor r omâni în aprigele
încleştări cu inamicul, se afirmă: "Divizia 103 munte , condusă
de generalul Creţulescu, a dovedit calităţi de luptă de prim
ordin ale ofiţerilor şi ale soldaţilor, Ea a luptat [împreună] cu
luptătorii de gardă ai armatei noastre şi a ex ecu tat toate m i-
si un ile cu onoare, aşa cum se cuvine unei o ştiri glorioase [o . o]
Ea a mers mînă în mînă cu armata noastră şi a arătat bărbă­
ţie ş i ură faţă de duşmanul comun.
Eu, în numele consiliului militar şi în num ele comanda-
m entului Armatei 7 de gardă, general-colonel de gardă Şumi-

249
Iov, aduc mulţumiri tuturor unităţilor, inteligentului ş i price-
putului general Creţulescu, [precum] şi mulţumirile gărzii.
Comandantul Corpului 24 gardă sovietic l-a propus la de-
coraţie pe domnul general Creţulescu [ ... ]" 339
Ajuns la Sighişoara, înaintea marii unităţi pe care o co-
mandase cu iscusinţă, generalul Ilie Creţulescu a redactat ur-
mătorul ordin de zi:

" O FIŢERI , SUBOFIŢERI, SOLDAŢI!

în împrejurări destul de grele, pe care le-am trăit cu toţii ,
laolaltă, Divizia 103 munte a pornit fără ezitare la luptă con-
tra duşmanului cotropitor , alături de glorioasa Armată So-
vietică.
Mînaţi de do rinţa de a distruge hidra fascistă, de a elibera
Transilvania de nord-vest, scumpă nouă tuturor, fiecare dintre
voi, de la ofiţer ş i pînă la ultimul soldat, aţi pus mîna pe arm e
ş i v-aţi av în tat în luptă cu un curaj de admirat.
După ce prin marşuri istovitoare, învingînd atîtea m ari
greutăţi, aţi străbătut lanţul Carpaţilor ş i aţi trecut dincolo
de valea Oltului, aţi început luptele grele cu un duşman îndî r -
jit. Umăr la umăr cu diviziile Corpului 24 armată de gardă
sov iet ic aţi zd robit inamicul ce vă stăte a în cale ş i într-un
avînt admirabil ' aţi ajuns pe malul Mureşului. Astfel Divizia
103 munte a înscris pagini glorioase în istoria poporului nos-
tru. Faptele voastre de arme au atras admiraţia trupelor so-
vietice, alături de care am luptat, contribuind prin aceasta la
înălţarea prestigiului Armatei române. Cuvintele de laudă , atît
ale domnului general Avdeenko, comandantul Corpului 24 de
gard ă, erou al Uniunii Sovietice, cît ş i ale comandantului Ar-
m atei 7 de gardă , generalul M. S. Şumilov, sînt mărturia vie
a modului desăvîrşit cum aţi ştiut să luptaţi ş i să vă faceţi da-
toria către ţa r ă .
Cu adîncă evlavie mă înclin în faţa celor căzuţi la dato-
rie din rîndurile diviziei. Prin jertfa lor ei au consfinţit încă
o d ată drepturile la viaţă ale poporului român şi asu pr a Ar-
dealului n ostru scump.
Cel or răniţi, care au contribuit nu numai cu vitejia lor,
ci şi cu sîngele lor la înfrîngerea inamicului, le aduc salutul
meu de recunoştinţă, le doresc îns ănătoş ire grabnică şi deplină.
Mă simt mîndru că am avut cinstea să fiu în fruntea aces-
tei divizii ş i fericit să pot exprima cele mai călduroase mulţu­
miri tuturor ofiţerilor, subofiţerilor şi trupei Diviziei 103 mun-

250
 fîntînă a spitalulu i er a in suficient ă pentru toate nevoile unui
spital.
A venit ap oi un gru p armat al arm atei horthyste ş i, cu
fo rţa , a ridicat din spital toate instrumentele medical e, ap ara-
tura m edic ală, aparate ro entgen, albituri de p at, ch iar ş i sal-
tele de sub bolnavi , ech ip am entul de prim ajutor în caz de
răzb oi: 2.000 kg vată , 5.000 buc. pansam ente, tiranul, cut iile
de ste ri lizat de la sala de o peraţ ii, hainele st erile pregătite
pentru urgenţe , m asa de ope rat, pături , alim ente. I-am implo-
rat să nu devaste ze spitalul, ac e astă instituţie de binefacere,
de un folos r eal pentru populaţie ş i ch iar pentru soldaţi, să
aibe îndurare faţă de sutele de suferinzi nefericiţi sau, dacă
nu, să ia bolnavii ş i să-i transporte în alt l ăcaş similar. Mi-au
răspuns că nu au camioane p entru transportul bolnavilor ş i
că, de fapt, se ridică totul nu pentru a fi duse undeva ci spre
a fi di struse p entru a nu rămîne inamicului. Fiind medic radio-
l og, la început nu am vrut să descui sala de roentgen mai ales
că era un apar at Gros Heliodor complet, cu scopiografie şi t e-
r apie, dar am fost sili t, sub am eninţare cu arma, să le dau
chei a . Cînd au luat ş i aces t aparat am sim ţit durerea unui
'cu ţ it în fipt în inimă . L- au dus la m arginea o r aş ulu i unde I-au
distrus, Au dus ş i casolete le p entru steriliz at h ainel e n ecesare
sălii de operaţie [ . .. ]
Cel m ai gre u m om ent însă, a fost acela cînd a venit echi pa
de di strugere a hitleriştil or cu intenţia de a ar unca în aer
sp italul. Am fos t informat desp re a ceasta num ai în m om entul
în ca r e din am ita era dej a aşeza tă în gur ile de canal de la baza
pereţilor sp italului. Disp erat am alergat la ei, le-am ex plic at
că înăuntru sînt 100 de b olnavi, toţi grav răni ţi şi care nu pot
fi evacuaţi. I-am servit cu băutură, cu ţigări dar totul părea a
fi za da rnic. Atunci, i-arn rugat să m ai aş tep te pînă m erg la
'C oman dament ul german să văd ce p ot obţine . Fiind de acor d
cu p ropunerea, am mers în grabă la comandamen t , care era
si t uat în ca sa unui m edic, de naţionalitate sas, d in Reghin.
Cînd colonelul a aflat ce doream mi-a răspuns că d acă nu pl e-
căm de îndată cu to ate persoanel e di n spital, n e va executa cu
m îna lui, pe toţi. Ştiind că nu a u mijloace de t ransport, am
solicita t camioane pentru 100 răniţi , mai al es - am accen -
tuat eu - că mulţi dintre ei sîn t saş i. Atunci a intervenit ş i
m ed icu l, gazda casei , a demonstrat ş i el că transp ortul bolna-
vilor este imposibil, la care, în final, com andantul a fost de
acor d să rămînă cei grav răniţi ş i subsemnatul ca medic, să nu
fi e aruncat în aer spitalul, dar toate persoanele de sex mascu-

252
lin, apte de a lupta, să fi e ridicate de o echipă de soldaţi pe
care, pe loc i-a desemnat să m ă conducă şi să execute or di nul.
Această echipă de militari a perch ez iţi on at întreaga clă­
dire şi a se lecţionat pe toţi cei ce erau p o tr ivi ţi pent ru a purta
armă . Au desemna t astfel ş i pe cei 4 sau 5 st udenţi în m ed i-
cină p e care, în ultim ele zile, i-am adus la mine spre a mă
aj uta .
Cu ocazia percheziţiei au intrat ş i la secţia de infecţioa se,
ignorînd sfa t ul m eu de a se feri de bolnavii de aco lo, ş i
unde aveam , camuflaţi , 2 evrei de la o companie de mu ncă ş i
4 prizonieri ruşi , grav răniţi. Desp re ultimii 4 am aflat întîm-
plător că au fost ab ando naţi de armat a germ ană în m ijlocul
p ie ţi i din Reghin ş i am luat m ăsuri ca să fi e a duş i , cu targa,
la spital. Unul din ei era ofiţer, originar din Tula, iar în viaţa
c ivilă era ang ajat al c ăilor ferate sovietice. Era îm puşcat în
p l ă m î nul stîng ş i , în mai m ulte rî nd uri a t rebuit să-i fac tor aco-
to m ie, h emitoracel e fi ind d islocat ş i pr esînd asupra cordu lui.
Prin perfuzii l-am ţinut în vi a ţă pînă la ve ni rea armatei so-
vietice care l- a ridicat, îm preună cu ceilalţi ş i mi-au m ul ţum i t
pentru scrupulozitatea cu care a u fost îngrijiţi şi salvaţi în
condiţiil e date. Com an dant u l ech ipei germane I ă mur in d u-se
cin e sînt cele 6 persoane, a scos sp ontan pi stolul, să-i îm p uş te,
urlînd că fac sana tor pentru evr ei ş i prizonieri . Alte rugăm inţi ,
noi im p l o r ă ri , altă m uncă de l ămurire , dem on strînd că sîn t
atit de bo lnavi încît ş i aşa viaţa lor es te ne sigură, ceea ce , pînă
la urm ă , l-a convins s ă îi lase în pace. Au scăpat cu to ţii. " 34:l
Iată o " în tîm plar e" tragică pe care n e-o relatează ţăranca
Zamfira H ărş an:
" Im i ad uc am inte că duminică, 10 sep tembrie 1944, ora
16,30, mă găseam în comuna Gl ăj ărie , ascunsă în p ivnita ve-
cinului m eu M ihăilă Hărşan , împreună cu sora m ea Măriuţa
Hărşan , în vîrstă de 18 ani, ş i sora mea Victoria Hărşan, căsă­
torită cu Palcău Florian , car e avea la sînul ei p e micuţul Va -
silică Hărşan , în vîrstă de 2 ani ş i j umătate. Stăteam cu toţii
ascunş i în a cel beci , cu uşa încuiată, de teama fasciştilor hor-
thyş ti. Puţinul avut ce l-am agonisit într-o viaţă de om a fost
prădat: cîţiva stupi de albine, cîteva oi, u n por c, două văcuţe,
ca re n e dădeau laptele, h r ana noastră de bază pe lîngă mămă­
liguţă.
La data şi ora arătată a venit la beciul no stru un st raja -
m eş ter (sub ofiţer) horthy st, de loc
de pr in Trei Scaune, care,
auz in d cum plîn geau cop iii de foame ş i de frică, s- a apr op ia t
de uş a beciului în care ne ascunseserăm ş i a în ceput să tragă

253
fără milă cu automatul, sălbatic, prin uşa de scîndură, pentru
a ne u cid e. Pent ru că nu mai aveam pe nim enea car e s ă ne
sa ră în ajutor, ş i cum eram n oi cu toţii creştin i , am înc eput
să spunem rugăciuni , cerînd să ne vină în aj utorul nostru acea
f iin ţ ă d iv in ă în care credeam ş i era u n ica n o a s tră s p eranţă -
Dumnezeu.
So ra m ea , Mă r i uţa H ă rş an , în vîr stă de 18 an i, nu ş t i a ce
să mai facă în a cele clip e groaznice pent ru n oi to ţi . A apucat
o carte de rug ă ciuni , mică , ş i a în ceput s ă se r oage, cit in d din
acea carte. In tim p ce stăteam în genunchi la lumina unui
opaiţ, au început să şuiere gloanţele pe la ur ech ile n oast re. In
acele clip e grele un glon te de armă automată a lovit-o dr ep t
în fr unte pe sora m ea M ă r-i u ta H ă rş an , care era la un m et r u
d e m in e, şi i-a ieşit prin ceafă . Nu a m ai pu t ut spune n im ica
decît ş i-a pus mîna la frun te ş i a zis " Va i, m am ă dragă" .
Creierii i-au zburat pe pereţii beciului. Apoi a căzut la păm în t
ş i a m urit în ecată în sînge. Un alt glonte a lovit-o pe o altă
soră de a m ea , Victor ia H ă rş an , străp ungîndu-i p ieptul deasu-
p ra in imii, în t imp ce ţinea la sînul ei pe f iul său , Vasilică
Hărş an , în vîrstă de doi ani ş i j um ătate . Un alt glon te i-a r upt
micuţului Vasilică H ă rş an cele patr u degete de la m în a dreap -
tă, încît am fost nevo ită să iau un c uţit ş i să-i ta i cele patru
degete r upte de glo nte, afară de ce l m ar e care i-a mai răm as
întreg, după care l-am pansat cu basm aua m ea.
Mai tî rziu am pr im it aj uto r de la o do ctoriţă -of iţer ru-
s oa ic ă, ca re fă c e a parte d in t r-o unitate militară sov ie ti c ă . Ea
a venit la noi acasă, a pan sat- o cum trebuie pe sor a mea, Vic -
toria Hărs an , ş i pe copilu l ei , Vasilică Palcău . Ei m ai trăie s c
ş i astăzi. " 3li1i
In Suseni, localitate de u nde provine cele bra fibulă dacică ,
fas ciş tii au ordonat evac uar ea satului ş i după ce i-au obligat
pe locu itor i, su b ameninţarea bai on et elor , să-ş i părăsească aşe­
zarea, au t recu t la jefuirea bunurilor acestora ş i ap oi au dat
foc l o c a li t ăţ i i. Ea a fost s a lvată de d ist r ugere de ava n gărzil e
t r u pel or sov ieti ce , care a u aj uns înain te de r ă spîn d irea in -
cend iul u i3"5.
In pri mele zile ale lunii octombrie a fos t el ibera tă comuna
G urghiu, localitate în care fusese ră con centrate im por tante
f orţe hor thyste (ar tiler ie , bl indate) şi care a suferit n um er oase
d istrugeri şi p ierderi în oam eni, urmare a d uel urilor de arti-
lerie. Un bo mbar da ment ş i ti rul eficace al artiler iei sov iet ice
au inc endiat 65 de avioa ne aflate pe păş u ne a G urghiu ş i alte
85 care se găseau pe păşunea comunei S olovăstru. P ent r u a

254
 nu cădea prizonieri, av iator ii germani şi ceilalţi militari fascişti
au părăsit cele două localităţi, in care intră, la 3 octombrie,
. pr im el e tr upe sovietice 346 .

*
La 9 octom brie 1944, marile unităţi ale Corpulu i de mun te
ş i ale Corpului 2 armată român au pornit ofe nsiva pent r u eli-
berar ea părţii de nord a T ran silvan iei.
T r up ele Corpului de m unte, în dreapta cărora înaintează
Armata 7 sovietică, eliberează localităţile Păne t, Berghia,
Şăuşa , Band. Diviziile 4 munte germană ş i 3 infanterie ungară
se r et rag pe întreg fro n tul, urmărite de marile unităţi ro mâne.
In seara zilei de 9 octom br ie, Corpul de m unte a atins valea
Com lod ului. A dou a zi, continuî n d cu v igoare urmărirea ina-
micu lu i, p e direcţia Ban d - S ărm aşu , trupel e sal e elib erează
Pogăce aua , Şăulia , Berghi eşu. Pînă se ara es te cucer it alinia-
m entul Sărmaş ul - Năo iul - B ergh ieşu.
Ofensiva Corpului 2 arm ată, care a ieş it din capul de p od
Sîn georgiu , declanş ată concomitent cu a Corpului de munte,
s-a tran sfo rmat r apid în urmărirea unităţilor aparţinînd d iv i-
ziilor 8 cavalerie SS g ermană ş i 9 in fanterie ungară , care se
r et rag pe întreg fro ntul. La 9 octo m brie, ostaşii român i elibe -
rează l o calităţile Lech inţa, Luduş , Icl andul Mare, Cip ăi eni , P a-
piu I1arian, Sînger, Bărb o şi şi ies pe alin ia mentul Bărbo ş i -
Sîn ger - Dealul Gorgan. Oraşul Luduş , dup ă cum am arătat
anterior, a fost eli berat în dim ineaţa zilei de 9 octom brie de
c ătre Regi m entul 82 infanterie, din Divi zia 20 infanterie. La
10 octom brie, urmărind adversarul pe dire cţ i il e S în ger - Va -
lea Largă - Căianu ş i Cean ul Mare - Vama Căianu , m arile
'u n ităţi ale Corpului 2 armată eliberează Valea Largă, Iacoben i,
So porul de Cîmpie, Ceanul Mare, Căianu ş i interceptează co-
m u nicaţia de rocadă Cluj - Reghin, ca r e avea o im portanţă
vitală pentru inam icul din Podişul 'I'ransilvaniei-V.
Se înc heia astfel, la sfîrşitul primei decad e a lu n ii oct om -
brie, eli berarea terito riu lui ce aparţine j u deţului Mures, Ar -
mata 4 rom ână contin uî n d, în cooperare cu marile unităţi so-
v ietice, lupta pen t ru dezr ob ir ea întreg u lui teritor iu al p at r iei .
Acea stă d o rinţă fie r bi n te le ins uflă ostaşil or n oştri put eri n e-
bănuite , le dă tăria nec e sară pentru a -şi împlini exem plar
m isi unea de a -i alunga definitiv pe cot ropito r ii fasc iş ti de pe
pămîn tul ţării . Şeful de stat m aj or al Diviziei 8 cavale r ie con-
sem nează: " Ziua de 10 octom brie a.c. a fost o zi foarte grea,
d eoarece în condiţiun i extrem de dificile s-a ex ecut at o etapă

:'.55
 de aproape 40 km pe un timp ploios, pe drumuri desfundate şi
cu poduri aruncate în aer. Oamenii, aceiaşi care au luptat la
Iernut şi Oarba de Mureş [ ...] Oboseala, nesomnul şi lipsa
unei hrane S'".lficiente nu contează însă în faţa perspectivei ce
se deschide în faţa frontierei nedrepte din 1940 la care am
ajuns şi pe care trebuie să o sfărîmăm."348
Au urmat două săptămîni de noi lupte grele cu duşmanul
cotropitor, de noi sacrificii, pînă cînd, la 25 octombrie 1944
întregul teritoriu al patriei a fost eliberat.
In ordinul de zi din 29 octombrie 1944 al comandantului
Armatei 4 române, generalul de corp de armată Gheorghe
. Avramescu, preamărindu-se eroismul ostaşilor români care au
luptat pentru dezrobirea gliei strămoşeşti, se va spun e : "La ch e-
marea ţării pentru dezrobirea Ardealului răpit prin dictatul de
la Viena, aţi răspuns cu însufleţire şi credinţă în izbînda drep-
tăţii neamului românesc. Tineri şi bătrîni aţi pornit spre ho -
tarele sfinte ale patriei şi cu pieptul vostru aţi făcut zăgaz de
n cînfrînt duşmanului care voia să ajungă la Carpaţi. Apoi, ală­
turi de marea armată sovietică, aţi trecut la atac şi după lupte
g rele de zi şi noapte, fără răgaz, aţi înfrînt dîrza apărare a
Mureşului . Zdrobit de focul năprasnic al artileriei ş i de necon-
tenitele vo astre asalturi, inamicul a fost gonit din Ardealul
scump. Prin ploi, prin noroaie . ş i drumuri desfundate, zi ş i
noapte aţi luptat cu un duşman dîrz şi hotărît şi l-aţi învins.
Azi, cînd avangărzile trec pe pămînt străin pentru desăvîrşi­
rea înfrîngerii definitive a duşmanului, gîndul meu se îndreap-
tă către voi cu dragoste şi admiraţie p entru faptele vo astre de :
arme. Peste veacuri veţi fi slăviţi, voi ofiţeri şi ostaşi care aţi
eliberat Ardealul. Pe cei care au căzut la datorie îi vor prea-
mări urmaşii ş i numele lor va fi scris în cartea de aur a nea-
mului." 31,9

256
 Un grup de ostaşi sanitari în, zona Oarba de Mureş, 1944

Ofiţ erii BATALIONULUI 1, R EGI MENTUL 82 .INFANTERIE

 Serg. ma], Sergent VA!!IILE RADULEA
DUMITRU NENCIU

IOAN DEAC VASILE MUREŞAN

 Colonel Locotenent
PAVEL LAURENŢIU VASILE BRINZEI

GHEORGHE BADEA CORNEL ION AŞ

 General Maior VALERIU MITEANU
EDGAR RADULESCU

Er ou sergent Erou soldat IOAN BR ADI

VICTOR IONAŞ
 General-colonel General-maior
COSTIN IONAŞCU NICOLAE ALECU

Erou sergent Caporal MARIN LUNGU

GHEORGHE NEGREA
Maior VASILE DUMBRAVA Erou sergent
GHEORGHE RUSU

Colonel ION BOTEA Căpitan IOAN IOSIF

 General-maior General
VICTOR POPESCU POLICHRON DUMITRESCU

Erou sublocotenent Fruntaş

DUMITRU IORDANOIU GHEORGHE LUNGU
 Eroul soldat Familia eroului IOAN
IOAN TOl\IŞA TOlUŞA. Fotografie găsită
în buzunarul eroului

Sergent Erou sergent

CONSTANTIN PANCIU IOAN BUl\lBEA
Eroul ţăran IOAN CRISTEA Erou caporal
TRAIAN ALMAŞAN

- Sublocotenent Maior ILIE R. DRAGU

IOAN PAVEl,
 General colonel {r) Colonel VASILE DAlYACU
ILIE CREŢULESCU

Lt.-colonel Lt.-colonel
GHEORGHE RAşCANESCU GHEORGHE MATEI
Locotenent VASILE JURCA Caporal PETRE LUCHIAN

ANA ROMAN-ŞANOR Fruntaş IOAN N. OPREA

 General General de brigadă
ION DUMITRACHE GEORGE NICOLESCU

Erou soldat Erou soldat

ISTOC SOLOMON ILIE GABOREAN
 Erou sublocotenent de . Erou sublocotenent
artilerie VASILE BAND GHEORGHE BIRSAN

Erou sergent Erou soldat

IOAN LAZAR GAFTONIE MOLDOVAN
 Erou soldat Erou soldat
IOAN BARŞAN TEODOR MOLDOVAN

Erou soldat Erou. primar

VASILE BUNUŞ IOAN CREIFELEAN
 Preceptorul Erou soldat
IULIU MOLDOVAN GHEORGHE ZAMFIR

IOSIF IERNUŢAN
Operaţia de apărare a ARMATEI" ROMANE În Transilvania (Luptele din pe
 Un grup de ostaşi sanitari în, zona Oarba de Mureş, 1944

Ofiţ erii BATALIONULUI 1, R EGI MENTUL 82 .INFANTERIE

 Serg. ma], Sergent VA!!IILE RADULEA
DUMITRU NENCIU

IOAN DEAC VASILE MUREŞAN

 Colonel Locotenent
PAVEL LAURENŢIU VASILE BRINZEI

GHEORGHE BADEA CORNEL ION AŞ

 General Maior VALERIU MITEANU
EDGAR RADULESCU

Er ou sergent Erou soldat IOAN BR ADI

VICTOR IONAŞ
 General-colonel General-maior
COSTIN IONAŞCU NICOLAE ALECU

Erou sergent Caporal MARIN LUNGU

GHEORGHE NEGREA
Maior VASILE DUMBRAVA Erou sergent
GHEORGHE RUSU

Colonel ION BOTEA Căpitan IOAN IOSIF

 Eroul soldat Familia eroului IOAN
IOAN TOl\IŞA TOlUŞA. Fotografie găsită
în buzunarul eroului

Sergent Erou sergent

CONSTANTIN PANCIU IOAN BUl\lBEA
Eroul ţăran IOAN CRISTEA Erou caporal
TRAIAN ALMAŞAN

- Sublocotenent Maior ILIE R. DRAGU

IOAN PAVEl,
 General colonel {r) Colonel VASILE DAlYACU
ILIE CREŢULESCU

Lt.-colonel Lt.-colonel
GHEORGHE RAşCANESCU GHEORGHE MATEI
Locotenent VASILE JURCA Caporal PETRE LUCHIAN

ANA ROMAN-ŞANOR Fruntaş IOAN N. OPREA

 General General de brigadă
ION DUMITRACHE GEORGE NICOLESCU

Erou soldat Erou soldat

ISTOC SOLOMON ILIE GABOREAN
 Erou sublocotenent de . Erou sublocotenent
artilerie VASILE BAND GHEORGHE BIRSAN

Erou sergent Erou soldat

IOAN LAZAR GAFTONIE MOLDOVAN
 Erou soldat Erou soldat
IOAN BARŞAN TEODOR MOLDOVAN

Erou soldat Erou. primar

VASILE BUNUŞ IOAN CREIFELEAN
 Preceptorul Erou soldat
IULIU MOLDOVAN GHEORGHE ZAMFIR

IOSIF IERNUŢAN
Operaţia de apărare a ARMATEI" ROMANE În Transilvania (Luptele din pe
Capitolul V

ALATURI DE ARMATĂ IMPOTRIVA COTROPITORILOR

CONTRIBUŢIA POPULAŢIEI CIVILE

Documentele de arhivă, ' memoriile de război, declaraţiile

a numeroşi supravieţuitori constituie mărturii de necontestat
ale încrederii şi entuziasmului cu care populaţia civilă, care
cunoscuse calvarul şi suferinţele impuse de ocupaţia horthystă
instaurată în nordul Transilvaniei, după Dictatul de la Viena
din 30 august 1940, a aşteptat armata română eliberatoare, ale
ataşamentului manifestat faţă de aceasta ş i ale sprijinului pe
care i l-a acordat în timpul luptelor duse pentru eliberarea
judeţului Mureş şi a întregii Transilvanii. Astfel, într-un ra-
port contrainformativ, în tocm it la 2 octombrie 1944 în Tîrgu-
Mureş de către Biroul 2, Corpul de munte, ş i înaintat Armatei
4 române, se afirmă: "Populaţia românească primeşte cu mare
c ăldură ş i entuziasm, dar şi cu lacrimi în ochi, armata ro-
mână"i350. intr-un alt r aport, din aceeaşi perioadă, relevindu-se
satisfacţia cu care ostaşii români erau primiţi în Transilvania,
se fac r eferiri şi la regimul de opresiune pe care l-au îndurat
românii din teritoriul ocupat. "Toţi românii sînt foarte mul-
ţumiţi de sosirea armatei noastre în Ardeal, declarînd că
aproape nu se mai puteau îndura persecuţiile la care erau su-
puşi, atît intelectualii cît şi ţăranii. Populaţia rurală se plîn-
ge c ă a fost sărăcităprin măsuri administrative, magazinele
româneşti din oraşe ş i sate nu au fost niciodată în siguranţă,
fiind expuse în permanenţă devastărilor cu ocazia manifestă­
rilor horthyste. ( . . . ). Membrii corpului didactic erau trecuţi
pe lista suspecţilor din care cauză niciodată nu erau în linişte,
ei erau din cînd în cînd arestaţi şi purtaţi din loc în loc pen-
tru cercetări. Preoţimea a suferit şi mai mult, fiind conside-
rată cea m ai periculoasă tagmă" 351. în acelaşi document, refe-
ritor la atitudinea populaţiei maghiare şi săseşti se precizează:
"Ungurii şi saşii, faţă de trupele româneşti, au o purtare co-
C. 17 - Epop ee a de p e Mur e ş
257
rectă, datorită faptului că t r upele germane în r etrag ere au
devastat totul şi pentru că trupele româneşti dau dovadă de
multă omenie".
Increderea m aselor populare maghiare faţă de armata ro-
mână, bucu ria cu care participă la eli ber ar ea Transilvaniei au
o mo tivaţie complexă pe care o su r pr in de as tfel do cu mentul
din arh iva Ministerulu i Apărării N aţion ale: " Ţăranii, munci-
torii, co merc ianţii , în ge neral toţi n eint electualii unguri, pr i-
m esc cu multă s atisfac ţie eliber area Ardealului p en t ru urmă­
toarele motive :
1. Imed iat după anex area Ardealului la Ungaria ho rthyst ă
în 1940, împ rop rietărirea care se fă cuse ţăran ilor ' ung ur i dup ă
războiul mondial de către statul r omân, a fost anulată ş i
mica p ropri etate anexată m arilor moş ii ale grofilor.
2. De asem enea, dup ă ocuparea din 1940 , s- a remarcat
imed iat o m are diferenţă a posibilităţilo r alimen tări i popu -
l aţiei de jos, ac easta intrînd în lip s ă şi ap oi căpătîn d orice
alimente numai cu cartele, în timp ce clasa s upe r ioa ră se bu-
cu rase de v enit uri şi lefu r i m ar i ş i îş i p u tea procura cu uşu ­
r inţă cel e dori t e.
3. Or ice restr icţ iuni şi nemulţumir i făcute d e clasa de
jos erau primite cu susp iciune de cătr e intelectuali , consi-
d erate activităţi su bversive ş i ch iar numi ţi în faţă s uspecţ i,
deşi erau unguri, ş i antir evi zio n i şti.
4. Populaţia maghiară în gen eral p riveşte cu m are în cr e-
dere p e români, mulţumită că la intr area trup elor în sate ş i
oraş e sol daţi i noştri se comportă omeneş te, cinstit ş i priete-
neşte. Jafurile şi devastările făcute de nemţi în r etragere au
d ezamăgi t Cu totu l chiar ş i p e maghiarii care-i simpatizau
ş i i-au în dîrj it îm potriva ar m atei hitleriste ş i ho rthyst e"352.
Locot en en t-colon elul în rezervă N. Matei îşi aminteşte de
frumoasa primir e de car e s-au bucurat doroban ţii în comuna
B ăl ăuş er i : "Ne făce au semne pri etenoase. Au ieşi t cu g ăl eţi cu
lapte ş i cu ap ă, cu co şuri cu m er e şi pere, p e care ni le -au
oferit ".
Cît p r iveşte atit u dinea plină de omeni e manifestată de
ar m ata română faţă de locu itor ii din teritoriul eli berat, ea
se reflectă limped e în document e, din care rezultă preocu-
p area autorităţ ilor militare pent ru satisfacer ea n evoilor im-
perioase ale populaţiei civile, ele soli citî n d în acest scop ali-
mente, chibrituri, petrol lampant et c. Totodată ele arătau ne-
ces itatea ajutor ării oamenilor la munca cîmpulul.P ''
Putem aşadar înţelege mai bine şi sprijinul pe care popu-

258
l aţia civilă l-a acordat, sub diferite forme t r up elor elibe r a-
toare, care s-a m anifestat prin: aprovizionare, t r anspo rtur i,
c ăl ă uzire, particip are la ac ţiuni cu car acter in formativ, la di-
v erse alte a c t ivităţ ii.
In aintau în cet, noap t ea m a i al es , sub fu lgerele explozi i-
lor, sub rachetele sfî rtecîn d bezna ş i a erul. Ziua se st r ecurau
p rint r e trîmbe le n egr e ale canonadei. Că r u ţ el e scî r ţiiau sub
încărcătură . . Încărcătură care, la rîndul ei , oricin d te putea
arun ca în aer. Pămîn tul se cu t r emura şi o dată cu el carele
şi căruţele ş i animalele şi oamen ii care le m înau. În ain tau
sub o continuă amen inţare . Oricînd put eau fi r e p eraţi şi lov iţi.
Colonelul în rezervă Pavel Laurenţiu , du p ă ce am i n teşt e că,
încă înainte de d ecl anş area ofen siv ei hi tleri sto- hor t hyste din
5 septembrie 1944, telefon istele din com unel e de la gra n iţ a
vr emeln i că - Iernut, Sînpaul etc ., au oferit informaţ ii care
"ne-au ajutat să cunoaştem fo rţel e ş i direcţi il e d e atac ale ina-
m icului ş i să putem lu a m ăsurile n ecesar e pe n t r u a păr are ş i
opri rea inam iculu i" , afi rmă: "Locuit or ii comunelo r din zon a
Tî rn ăveni, într e ca r e şi in imosul pat r iot Ieronim Ţenţea, n e- au
dat informaţii pre ţio as e desp r e in amic, au t r ansportat, cu m ij-
loacel e lor proprii, m uniţi i p e p oziţia I d e lup tă, iar la îna-
poier e du ceau, cu căruţel e, ră niţii şi mor ţii la p unctele san i-
t ar e şi la Spitalul Z. 1. 22 din oraşul Tîrnăv eni ".
Mai orul în re zervă Ioan N . Dimitriu , car e a lup tat în
cadrul aceleiaşi uni t ă ţ i , d eclară şi el : " Am r ă mas a dînc im-
presionat p en tru că p r in toate, prin ab sol u t to ate comunel e
p ri n care am t recut , am fost primiţi cu mul tă c ăldură sufle-
t ească, cu braţele pline d e flo ri ş i cu och ii plini de lacrim i
din partea popul aţiei civile. Ea ne dădea alimente, n e
in forma cu privir e la trupele horthyste şi hitleri st e, căile de
r etragere a in am icului, car e lupta în r etragere provocindu-ne
multe pi erderi în oamen i ş i materiale d e luptă " 354.
Su blocot enentul în rezervă Păun Gh. P op escu , care a
luptat în cad rul Diviziei 9 infanterie, în de plini n d fu n cţia de
com andant de pluton , compania 9, b at alionul 1, m enţionează
aj uto rul pe care l-au primit în zona Ungh eni din p artea a
do i cetăţ e ni din această loc alitate, cu b ă rcile cărora s-au stre-
curat dincolo de Mureş.355
Ioan Petre, din Tîrnăveni, relatează: "Populaţia civilă
ne întîmpina cu mare entuziasm şi ne dădea fel de fel de in-
formaţii cu privire la poziţia trupelor inamice şi la djspozl-
tivul armamentului acestora, informaţii de mare importanţă
în reuşita operaţiunilor militare premergătoare ş i în timpul

259
asalturilor de la Oarba de Mureş. Ajutorul neprecupeţit al
localnicilor l-am simţit tot timpul. De un mare sprijin ne-au
fost cetăţenii din Cerghid, Cerghizel, Leordeni... Cu carele,
cu căruţele trase de vite şi cai, sub ploaia de gloanţe inamice
au transportat munitii şi alimente peste coclaurile unde mij-
loacele mecanizate nu puteau pătrunde. Păcat că în acea cano-
nadă nu am reţinut numele acelor oameni care au dat dovadă
de o fierbinte dragoste de ţară. Cam prin 15 septembrie, la
un atac dat în zorii zilei am fost rănit la braţul drept. Am
fost transportat la un punct de prim ajutor, la şcoala din Cer-
ghid. Am rămas deosebit de impresionat cînd am văzut că
vine la noi ţăranul Bogdan, atît am reţinut, împreună cu so-
ţia şi cei doi feciori, şi ne aduce alimente cu sacii. După ei,
alţi civili au adus mîncare soldaţilor răniţi, cît şi celor care
se îndreptau spre linia întîi : Iernut-Oarba de Mureş. Îmi
amintesc de numele lui Ioan Pop, din fosta localitate căreia
atunci i se spunea, parcă, Luca .. . Şi încă un amănunt: în
cadr ul Diviziei 6 infanterie, se înrolează, voluntar, mulţi civili
refugiaţi de prin comunele de graniţă, care au cerut arme ş i
să li se dea posibilitatea să lupte pentru eliberarea propriului
lor cătun, sat, comună. Mulţi erau de prin Zagăr, Cerghid,
Ungheni, Rîciu etc"35G.
Locotenent-colonelul în rezervă Florian F . Păcurar, domi-
ciliat în Tîrgu-Mureş, care a luat parte la luptele pentru eli-
berarea ac estui _o r aş , relatează despre ajutorul pe care vînă­
torii de munte l-au primit din partea primarului din Roteni,
Mihai Rusu, care le-a fo st o bună călăuză şi i-a ajutat să des-
copere o mare cantitate de arme automate.F?
Un ajutor preţios au oferit trupelor române din Divi-
zia 6 infanterie preotul David Lazăr ş i un grup de ţărani din
localitatea Cristeşti. De altfel, însuşi comandantul diviziei a
fost un timp încartiruit în locuinţa intelectualului amintit. In-
tr-un memoriu, acesta relatează: "Inainte de a trece trupele
naziste pe malul opus al Mureşului (teritoriul comunelor SîD-
tioana de Mureş şi Moreşti), am recunoscut, · prin grupul de
ţărani pe care l-am format, în primul rînd, toate cîmpurile
minate şi vadurile de trecere a Mureşului. Grupul era format
din ţăranii Gheorghe. Boeru, Alexandru Moldovan, Iacob Roşea,
Gheorghe Şomfăleanu, Petru Hodos, Ioan Toduţiu, care mi-au
adus la cunoştinţă amănunte în legătură cu cîmpurile minate
de inamic, făcînd o descriere detaliată a acestora. De ase-
menea, Gheorghe Şomfăleanu şi Ioan Toduţiu, la indicaţiile
mele, au deminat stîlpii de telegraf - de pe linia Tîrgu-Mureş

260
- B u cu r eş t i - , pentru ca naz i ştii s ă nu-i mai poată arunca
în ae r ş i s ă bareze drumul principal , în tî rziin d astfel înain-
tarea trupe lor noastre. Am inspe ct at personal, cu toată di s-
creţi a imp usă de împrejurări , cîm pur ile minate ş i amplasa-
rea m itralier elor de către n azişti , pe malul opus al Mure-
ş ul ui . D upă ce m-am convins că nimic nu a rămas n eob servat,
am r eda ctat o no tă inform ativă cu un cro ch iu , pe car e am
marcat toa te amănuntel e, indicînd ex act cîmpurile minate şi
am ex pe diat-o, prin fata Il ean a Oltean, azi văduva Cu cul eanu:
avanpostu r ilor noastr e aflate la liziera p ădurii de p e dealul
din apropie re . Din fericire se aflau acolo ş i ofiteri din deta-
şament ul care urma să forţeze Mureşul. Nota informativă a
fost transmi să coman da men tulu i Diviziei 6 infant erie. In a-
ceeaşi seară am mai transmis o notă informativă referitoare
la int enţiil e inamicului. Puţin mai tîrziu, se înnoptase deja,
m-au vi zitat ofiţerii români cărora le trim isesem notele. Erau
zece -u nsp re zece ofiţeri , în frunte cu maiorul Vasile Paicu.
Ei m i-au mulţumit pentru informaţiile furnizate ş i m-au
rugat s ă-i conduc la malul Mureşului, pentru a se con vinge,
cel pu ţin într-un punct de trecere, d e situa ţia exi sten tă . Am
tr ansmi s im ediat oamenilor mei să se afl e fi ecare în apro -
pierea locului d e traversare a Mureşului. Am condus ap oi
gru pul de ofiţ eri pînă la mal. Ma iorul P aicu a putut con stata
că n aziştii si-a u am plasat mitralier ele chiar pe malul" opus,
dou ă cîte două. După aceea, am plecat cu grupul de ofiţeri
spre locul unde se afla t elefonul comandamentului, pentru a
se com unica la divizie cele constatate. După ce atacul trupelor
no astre, dat a doua zi, a fost respins de inamic, în ziua urmă­
to are, în urma unei puternice pregătiri de artilerie, ostaşii
n o ştri au atacat cu mare însufleţire şi au pus stăpînire pe
m alul opus al Mureşului. Trebuie să menţionez că populatia
civil ă a ajutat armata română, p e în treaga perioadă de desfă­
ş u rare a lu ptelor de pe Mureş , cu carele, transportînd mu-
nitii şi evacuînd răniţii din linia întîi. Imi amintesc de tînă­
rul Csiki Denes, un democrat convins, care a căzut în tim-
pul op eraţiun ilo r de evacuare a răniţilor . Tinerii Gheorgh e
Somf' ăle an u şi Ioan Toduţiu au fost d ecor a ţ i pentru actele lor
de er oism" 358.
Locuitorii din comuna Ogra oferă trupelor române, în
ti mpul luptelor de la Oarba de Mureş , informaţii , le indică
drumurile de urmat ş i îi ajută la reuşita a cţiunii de t recere
a Mur eşului. Deoarece maş ina care transporta munitia a fost
distrusă de u n obuz inamic, s ăteanul Turcu, din locali tatea

261
m enţionată, o transportă el, cu c ăru ţa proprie, par curgî n d, de
m ai multe ori, drumul p ericulos pînă în prima linie a f rontului.
Săteanul Ale xan dru Dan , din Chiheru de Su s, afirmă: "La
sosir ea armatei r omâne, n oi localnicii n e ofeream căl ău ze, dă­
deam informaţii Cu privire la disp ozitivul ş i tăria trupelor, la
am plasarea armam entului inam ic. Uneori aveau loc întîlniri
în t re milit arii r om â ni ş i localn ici , de-a d r ep tul s enzaţionale .
De p ildă, în ziu a de 20 septem br ie 194 4, sergentul Du m it ru
Oltean, şofer la Regiment ul 7 artiler ie grea , originar di n co-
mun a Ch ih eru , a avut fericirea să lu p te p en tr u elibe r ar ea sa -
t ulu i său nat al, să se reîntîlneas că , după p at ru an i de refugiu , cu
p ă ri n ţii , f r a ţi i ş i co n s ă te ni i , care n u -ş i crede au och ilor c ă -I
au în faţă ş i discu tă cu el în m ijlocul sa t ului "35!J.
Gen eralul Ilie Cre ţulescu, comandant ul Div iziei 103 mun-
t e, confirmă că la definitivarea unui ordin de operaţii pentru
cu cer ir ea satului N adă şa , a lu at în con sid erare şi info rmaţiil e
preţioase oferite de doi ţă rani r omâni, . care i-au p ermis să
con clu zion eze că inamicul a întărit această localitate, pentru
ca să r ezi st e la în cercuir e.
Din aceeaşi zonă, ţăran ca Susana Grama, domic iliat ă în
Chiheru de Sus, de cl ară: " Am mobilizat femeil e din sat p en-
t r u a prepara pî in e ş i alim en te pentru ostaş ii r om âni de p e
linia întîi a f ron tului, la care nu put ea sosi m încarea, d in
ca u za focului puternic al inamicului; la a ceas tă chemare au
răspuns cu dragoste to ate ţ ă ră n cile rom ânc e din sat "360.
In lo calităţi ca Deda-Bistra ş i Filea, s ăt en ii îş i duc În
mun ţi vitele şi le a pără , cu arme capturate d e la fasciş t i , de
cotro pitor ii hitl erişti.
In comunele ş i satele aflate p e direcţiile de o f ensivă ale
arm atei sovi etice, local nicii le-au oferit ali aţilor aj utor şi
le -au uşu rat înaintarea . Locu itorii din Nea g r a, sfidî n d măs u­
r ile teroriste ale SS-iştilor, au călăuzit os taş ii sovietici pe cărări
de munt e cunoscute numai de ei, aj utî n du -i, astfel, să cadă
în spatele t rup elor inamice, pe care le silesc s ă se re tr agă
cu mari pierder i. Po pulaţi a acestor localităţi , ca şi cea din
com una Lunea Br adul ui, a oferit aj u tor în ti m pul luptelor
cu in amicul, la transportar ea muniţiei şi la evacuarea osta-
ş ilo r răniţi pe pot eci de munt e. S-au r emarcat în ac este a cţi­
uni, comuni ştii N. Croitoru, Ili e Urim ş i Gh eor gh e Hul ea.
Ţăranul Si m ion Cantor a condus unită ţi sovi eti ce spre poiana
C ă p ă ţîn ei . s''! .
Unii locuitori român i din V al ea sup erioară a Mur eşului,
an imaţi de dorinţa eliberării Transilvaniei ş i a înf rîngerii îa s-

262
cismului, s-au înrolat ca voluntari în armata sovietică. Aşa a
procedat Gh eorghe Chirtes-Toader, din satul · Tisieu, comuna
Ib ăneşti, de profesie muncitor ţapinar, care, după ce a afl at
de la învăţătorul din comună că armata română luptă ală­
turi de cea sovietică contra fasciştilor, a refuzat să se pre-
zint e la o unit ate militară horthystă şi, la sfatul tatălui său,
a pl ecat în Munţii Gurghiului. Aici, împreună cu consăteanul
Ioan Matei, a desfăşurat o activitate de partizan, iar după
sosirea trupelor sovietice a intrat, cu trei consăteni, ca volun-
tar la acestea, luptînd pe frontul din Transilvania, Ungaria
şi Austria, unde a fost rănit. I s-au conferit patru distincţii
sov ietice ş i una rom ânească. w?
Fekete Mihaly din Tîrgu-Mureş, care afirmă în însem-
n ările sale cu caracter m emorialistic că "fiecare cetăţean ş i
muncitor cinstit s-a bucur at foarte mult de 28 septembrie, de
ziu a eliberării ", ne inforrnează că a călăuzit prin oraş o patrulă
so viet ică , căreia i-a arătat liniile germane de dincolo de Mu-
re ş . Muncitorul comunist Siki Ianos s-a alăturat, împreună cu
a l ţi opt tovarăşi, trupelor sovietice aflate la vest de T îrgu-Mu-
r eş , ş i a condus o unitate, printr-un teren neminat, spre vadul
M u r eş u l u i , A fost ucis de o schij ă inamică în apropierea sa-
t ului Cristeşti.363
Exemplele de jertfă supremă a 'civililor , pentru eliberarea
j udeţului Mureş sînt nenumărate. Ii amintim pe locuitorii din
satul Mo reşti, comuna Ungheni: ţăranii Ioan Covrig, în vîrstă
de 59 de ani, ş i Letiţia Şerban, de 38 de ani, mamă a patru
cop ii, car e au căzut, ajutînd armata română la transportul
muniţiei ş i culegerea informaţiilor necesare desfăşurării ope-
r aţiu n i l or militare. Sub ploaia de foc, alături de cei 24 i de
o staşi d in R egimentul 11 artilerie, Divizia " Tu dor Vladimi-
r escu", au căzut ş i 21 de localnici. După Puskas Gheorghe din
Sîntioana de Mureş , lovit de un proiectil al tirului horthyst în
propria -i c as ă, au rămas patru copilaşi, iar viaţa micuţului
Galfi Lajos a fost curmată, doar la cei patru anişori. In faţa
poziţiei ameninţătoare a in am iculu i, ei , ţ ăranii , fraţii şi su-
ro ri le, părinţii ş i mamele, dorind izbînda arm atei noastre,
grăbeau cu un pas victoria, după puterile lor, unica lor viaţă
d ăruind-o ţării.
" In afară de soldaţi ş i ofiţeri români - relatează Ion
Natea, din Dil eul Vechi, luptător la Oarba de Mures --: au
mai fost loviţi de gloanţe şi mulţi cetăţeni civili de prin comu-
n el e din apropierea localităţilor Oarba ş i Dileul Vechi, afl a ţi
în zona operaţiunilor militare. De exemplu, cunosc că în co-

263
muna Ogra au fost doborîţi de gloanţele hitleriştilor ş i hor-
thyştilor, trase de pe Dealul Oarbei şi Bulgărel, următorii civili :
Bîrsan Toader, în urma lui rămînînd 5 copii orfani, Szasz
Ioan, un tînăr doar de 19 ani, lovit în propria-i curte, Pantea
Teodor, cam la vîrsta de 46 de ani, tată a doi copii, ucis şi
el în ogradă de un proiectil, Sz ekely Gheorghe de 58 de
ani ... "36<i
Locotenent-colonelul în rezervă Emil Şeulean declară:
" Consăteanul meu, Ioan-Cristea al lui Monu, · tată a 10 copii,
a fost lovit mortal în poarta cas ei d e un proiectil tras de
inamic din direcţia Oarba de Mureş , de la o distanţă de 3
kilometri de satul meu natal. Victimă a războiului a fo st si
vecinul meu Crăciun Coman al lui Naftailă, uci s de un glon t e
tras cu arma cu lun etă în timp ce sprijinea, cu căruţa, armata,
la transportul muniţiei, răniţilor şi alimentelor pentru ostaşii
de pe linia întîi "365. •
Multor altor civili le-a fost brutal curmat firul vieţii. "Am
auzit - ne mai mărturiseşte Ion Natea - că au mai fost
împuşcaţi oameni nevinovaţi şi prin Lechinţa, Oarba de Mu-
reş, Cucerdea, Corneşti, Crăieşti, însă nu-i cunosc . . ." Intr-
adevăr, au mai căzut sub gloanţele ucigaşe Ştefan Bucur, Su-
sana Bucur, Ioan Cotoară, Teodor Cotoară, Aurel Mureşan,
Ioan Mureşan, Grigore Lazăr, Simion Pol, Grigore Vlad ş i
Ioan Jimbovean din Băla, Valer Calbor, Ioan Bercea, Ioan
Moldovan, Maria Moldovan, Mihail Şanta, Iacob Vlas şi Valer
Vlas din L echinţa de Mureş , Ioan Grecu, Sanfora Grecu,
Laszlo Joska, Arion Todea şi Anica Todea din Oarba de Mu-
reş , Susana Boca, Alexandru Cozma, Miklos Rozalia, Maria
Moraru, Maria Molca, Leontina Hidos (10 ani) din Sîncraiu
d e Mureş, şi mulţi alţii.
Războiul nu alegea. Nici după nume. Nici după rang. Nici
după sex. Nici după vîrstă sau credinţă. Măselele lui m ăcinau
totul.
Nenumărate suferinţe şi jertfe. Nimic nu i- a putut însă
despărţi pe aceşti oameni de vatra lor, pentru care au luptat
ş i au sîngerat, Ce poate fi mai caracteristic decît gestul locui-
torilor din Oarba de Mureş, care, deşi satul lor a fost în
mare parte distrus de război, au refuzat, după terminarea
ostilităţilor, să-I părăsească, au refuzat oferta de a se stabili
în comuna Petelea. Inginerul Ioan Bălaş, originar din Oarba
de Mures, declară :
"Avînd în vedere gradul avansat de distrugere imediat după
t erminarea ostilităţilor, locuitorilor din satul Oarba de Mureş

264
li s-a făcut propunerea să se strămute în comuna P et elea-Mu-
r e ş . Acea stă comună cu case şi dependinţe masive era pără­
sită , de o parte din locuitori, de saşii care au urmat tr u pele
germane. Mergînd o comisie de cetăţeni din Oarba la faţa
locului, au rămas impr esionaţi. Dîn d însă dovadă de un
profund ataşament faţă de glia străbună, au refuzat prop u-
nerea. Au iernat în bor deie construite d e ei , iar ulterior prin
o muncă asiduă, fiind sprijiniţi de noua orîndu ire sociali st ă ,
au reu şit să-şi refacă gospodăriile ruinate de răz boi. Mul ţi
c etăţeni care au făcut parte din această comisi e mai sînt încă
în vi a ţă " 366.

265
C el P i tol u l VI

EROII NOŞTRI

" PRE SARAŢI PE-A LOR MORMINTE ALE LAURILOR FOI.. ."

In imnul fără de vîrstă, cu raţi ca iarba ş i izvorul, eroii

neamului urcă azi în timp, pe scări înmiresmate de flori. Ion,
Mihai, Nicolae, Gh eorghe, Constantin . . . - popor de r edute
s-au aşezat t em eli e la altarul ţării-mamă . De la soare-răsare
la soare-apune, zin a bună născută din sufletul nostru pur
odată cu bal adele, dorul ş i doina, îi înfăşoară în ro şul
sîngelui, în galbenul grînelor, în albastrul cerului, acoperîn-
du-le somn ul lin cu cununi de flori ş i petale. Bărb aţii gloriei
s-au aşezat sub holde, cu capul spre primele flori de cireş şi
măr . S-au trezit, din somn adînc, m esteceni şi st ejari, torţe
în timp la fr un tar iile peste care nu se poate tr ece. Amintin-
du-ne pururi de linia hotarelor n efrîntă, de triumful legii în
lumină , au dat un sens istoriei, nemurire cî ştigînd prin moarte.
Implinirea lor e grîu ş i zbor, fîlfîire de s eară ş i culoare a fi r ii
p est e tihna lumii. Dintotdeauna, ca un cîntec trecînd în n e-
murire, acolo unde o st ea tresare, rănile ero ilo r devin garo af e
purpurii, lacrimă şi muguri de speranţă. Din iubirea celor pl e-
caţi şi rămaş i , în jurul brazilor prăbuş i ţi, în vuiet de victo ri e,
în toate grădin ile noastre au răsărit flori să le sărute obrazul
obosit , ca într-un ultim cîntec de leagăn îngînat la limanul
v e şnicei m emorii.

RECVIEM LA CUCERDEA

Cucerdea e doar la vreo 4 kilometri distanţă de cot el e

495, 463 ş i 409 ale Dealulu i Singeorgiu de la Oarba. Pîn ă aici
răzb ăt eau strigătel e de luptă. De acolo au fos t aduşi ş i îngro-
p aţi, în cimitirul bi sericii, 71 de eroi căzuţi în cumplita încleş­
tare din acel septembrie '44. Doar troiţa de pe colină şi gri ja
inimosului p rofesor Au rel Şeulean, străjuie somnul eroilor .

266
 · . . In fi ecare dimineaţă ne în dreptăm pr ivirea spre soa-
rel e-răs are . Cînd glo bul lum inos ap are p e geana ori zontului,
n e închipuim o explozie din care ţîşnes c milio ane de pă uni
ş i păsări de foc, p ur t înd p este p a cea lu m ii culorile fir ii. Pri-
v im păduril e, c împiile ş i holdele. Fi ecare sp ic asc unde un bob
di n iub irea cel or ple caţi. Spre seară v ed em m aci ş i cocori.
Maci ro ş i i amintind de sî ngele eroilor n eamului. Cocori i n e
am intesc de sol daţii pl ecaţi , întorcîn du -se în geo metr ii num ai
de ei ştiute . Războiul îş i tri mite la ap elul sol em n doar um-
brele în puternica lumină a p ăcii. " Aici o dihneşte eroul loco -
tenent Mihuţ Gheorgh e, năs cut la 5 mai 1915, din R egim en t ul
36 infanterie, Divi zia 9 Co nstan ţa . Căzu t la d ator ie în co-
muna Oarba, la 22 septembrie 1944. Fi e-i ţărîna uşoară ş i
m emoria ete rnă " . Alături se odihnesc cam ar azii din r egim en-
tele 2 infanterie, 2 doro banţi , 3 " Olt", 2 " Vilcea", 13 artilerie,
19 artilerie , 11, 34, 35, 36 infan terie.
În fie care seară o frumo asă zînă din basmele noastre se
a pl ea că p este som n ul lor, întinz în du-le mant al el e ş i acop er in-
du-l e pleoap el e cu floril e cir eşilor, m erilor şi p erilor . Subloco-
tenen t ul Dumit r escu Ion , f runta ş Gh eorgh e Ud rea, caporal
Al exandru Iatan , soldat Nicolae Negoită, soldat Al ex an d ru
Ru su , caporal Dumitru Ghica, se rgen t Teodor D o r u ţ u , solda t
Constantin Croitoru , soldat Şerban Talip , soldat Gh eorghe P a-
puc... Că z u ţi la dator ie!
Fîlfîie prelung aripi de po rumbei al bi, purtînd o r a mură
de măslin peste întinderea p ăcii. Fîlfîie peste chipu l ţării, du-
cînd cu lorile şi conturul ogo r ului cu ei. Eroii dorm . D u pă ce
au îmbrăţişat o brazdă din moş i a străb un ă , o cu lme de deal ,
o creastă- de munte, o poală d e p ă dure, au r ă m as p e o pajişte
cu fl ori, cu multe margarete, cu " n u mă u it a ", mai ales, ş i-a u
aşezat de o pa r te m an talel e grele de apă ş i miros de praf de .
puşcă, gamelele de altă p art e ş i aşteaptă să cr ească din pat ul
armelor florile liniştii şi p ăcii. Sergent Gh eorgh e Bălan , se r -
gent Vison V. Cior tan , -f ru ntaş Ioan R ad u , sergent Dum itr u
M. Marin, soldat Octavian Boiangiu , fruntaş Gavr il Ş t efl ea ,
soldat Con stant in Gheorghe, caporal Mircea Popa, se r gent t. r.
Io n S. Dumitrescu, fruntaş Ioan R. Matei, soldat Gheorgh e Z.
Luca, soldat Aron Becheanu, fruntaş Crist ea Andrei, sold at
Gheorghe Gh inea, soldat Flor ea Stan, serge nt Dumit r u Ch ir i-
tescu, caporal Io an Blidariu, fru ntaş Dumitru Dumit r escu,
soldat Ioan G atan , soldat Ioan Bizoiu . . . C ă z u ţi la dator ie !
Mestecenii cei drep ţ i , fagii şi stejar ii ,am in tir ii , pîl pîie ca
ni ş t e făcl ii în alte şi drep te la căp ătîiu l lor, - gră niceri t r e-

26 7
c ători în vreme pe fruntariile ţării, efigie ş i simbol, dor de
libertate, pace ş i neatîrnare. Soldat Ştefan Neagu, soldat Ba-
dea Ş t. Marin, soldat Pascu Bovancte, soldat Atanasie Şt . Tu-
dor , capor al Gh eorghe Şt . Ghinea, sergen t Ioan Basturea, sol-
dat Mihai R. Marcu, caporal En e Mîndrescu, sold at C hirilă P .
Ch ir iac, caporal Marin Stoica, soldat Al ex andru N. Florea, sol-
dat Ion Scarlat, soldat Ioan Spătărelu, sergent Ioan Nea cşu,
cap or al t.r. Bucur Ţibrea, soldat Antonie Ş t , Tudor ... Căzuţi
la datorie!
De atunci, primăvara-ţ ar ă le mîngîi e cu adieri de vint
faţa o bosită şi trasă , le ocroteşte som nul lin cu zbor ul porum-
beilor albi, netulburat decît de susu rul unui izvor ş i cîntecul
de l eagăn al doinei româneşti , presă rîndu-l e pe gene ş i pl eoa-
pe, în fi ecare an, o ploaie de petale -din to ate li ve zile r ecu-
noştinţ ei româneşti. Sublocotenentul Liviu Titu Simen, sub-
locotenentul Dumitru Iordănoiu, plutonier Nico lae R. Badea,
ser gen t Ni cola e N. Diaconescu ... Căzuţi la datorie!
Cu ei vin la apelul sole m n camarazii că zuţi , ducîndu-şi
somnul, ştiuţi ş i n eştiuţ i, în cimitirele de la Tîrnăveni, Odri-
h ei, C ăpîlna de Sus, Id r ifaia, Lunea Bradului, Mu reş eni , Ac ă­
tari, Bălăuşeri , Moreşti-Ungheni, Iernut, Valea Largă, Mur-
geşti, Oarba de Mureş , Dileul Vechi, Tirimia, Cu cerd ea-Ş eulia,
Sîntio ana d e Mureş , Adămuş, Corneşti-Ad ămuş , Nad eş-Ţig­
mandru, Nazna, Ungheni, Cristeşti, Tîrgu-Mureş , Ludu ş , Ste-
j eriş, Cerghid, Ch ih eru de Jos, Chiheru de Su s .. .
Se întorc cei presăraţi de la Carpaţi la Tisa şi Tatra.
Verigă cu verigă , ram cu r am , cu numele lor ca lemnul
de rezonanţă al viorii să n e amintea scă de tînăra lor viaţă
adusă j ertfă pe altarul patriei. Fi e ca ţara asta pe care au
apărat-o să fie ap ărată de vitregii şi duşmăni i. Intru veşnica
lor pomenire.

" M AICUŢA BATRîNA I CU BRîUL DE LINA . .. "

Trecuse toamna, tr ecuse şi iarna cu vi scolele ei ş i altă

primăvară a venit, urmată de o vară a aşteptărilor . De prin
primăvara lui 1945 mulţi din cei plecaţi pe front s-au întors
la ai lor. Unii fără O mînă, alţii fără un picior, fără un och i.
Se ivea cît e unul chiar şi din cei daţi dispăruţi. Ba unul, ba
altul mai ad uceau veşti despre cei care întîrziau să se a r ate
pe uliţa satului: " Al meu trăieşte?" , " Al meu a scăpat? ", "Al
meu cînd vine ?" Apăr eau broboadele cernite. Nefericirea cu-

268
t ărei femei - nefericirea fiecăreia în parte. Cînd refuzau să
creadă că cel aşteptat nu se va mai întoarce, începeau aştep­
tările îndelungate. Şi speranţele. Tresăreau la orice mişcare
venită din noapte, priveau în fiecare zi în lungul drumurilor
colb u ite, P e ascuns erau scoase fotografiile păstrate cu sfin-
ţenie prin sertarele m eselor, prin dulapuri, î nră m ate pe pereţii
bătrîni ai caselor s ăl ă şluind sufletele celor plecaţi într-o dimi-
neaţă a neîntoarcerilor. Fotografii gălbui ca şi cărţile poştale
sosit e de pe front şi care de fi ecare dată începeau " Afl aţi des-
pre mine c ă-s bine ş i sănătos . . ." Inimi frînt e plîngeau p e cei
căzuţi. De partea celor despre care nimic nu se ştia mai era
sp eranţa. Un licăr d e nădejde. In lăzi li se mai păstrau hai-
n el e curate, cu miros de ier b u r i. Din cînd în cînd, pe furiş,
cîte o l acrimă căd ea asupra lor. Dar credinţa că nu-i bine să-i
jeleşti p e cei vii, din moment ce ei trebuie să mai trăiască pe
undeva, dar m ai în tîrzie, răniţi prin vreun sp it al, mai alina
un dor ş i amîna o dur ero as ă r ecuno aşter e .
Printr-o scr iso are adresată preotului Simion Şarlea, din
Chiheru de Sus, scrisoare la care s-a răspuns la 15 noiembrie
1944, Ioan a C. Rădulescu, î nvă tă to a re în localitatea Siliştea,
judeţul Argeş , îşi caută soţul căzut pe m eleagurile mur eş en e ,
se r gen t u l t .r. Constantin D . Stoica. P entru em otia tr ansm isă ,
o r edăm în întregime.

,,12 Noiembrie 1944.

Cucernice părinte ,

Clipele grele de durere ş i deznădejde prin care trec, mă

fac să mă gîndesc, cu to ată fiinţa ş i simţămintele m ele, sp re
Chiheru d e Su s, loc al es p entru odihna mult regretatului meu
s oţ, mort în luptel e crunte pentru eliberarea Ardealului.
Printr-o veste s fîş iet o a r e, primită d e la un domn locot e-
n ent din Banat , fost prieten cu bărbatul meu, am aflat că
soţul meu, serg ent t.r. Stoica D. Constantin, contigentul 1933,
fost în Regimentul 17 infanterie Lugoj, a murit în luna sep-
tem b r ie ş i se găse şte înmormîntat în Chiheru de Sus, jud eţul
Mures, De la r egiment nu am primit extrasul d e moarte, dar
din cel e aflate sî nt sigură că adevărul es te cel aflat.
Eu sînt din comuna Siliştea, judeţul Argeş . Sînt atît d e
d ep arte de judeţul Mureş ş i evenimentele grel e, prin care tre-
cem , mă reţin de a veni pînă acolo.
Singu r a dorinţă p e car e o mai am, în ace astă lume, es te
d e a m erg e pînă la m ormîntul bunului ş i n euitatului m e u soţ,

269
d e care Dumnezeu m-a despărţit p entru veşnici e, de la vîrsta
d e 28 d e ani.
Atît aş dori, să v in ş i să pot să-i aduc osem in tele în sat ul
n ostru, u n de a l ă sa t doi copil aş i trişti , cu la crimi n eş te rs e
pentru t ă ti cul lor sc u m p, plecat p en tru -totdeauna, o so ţie în -
du r e ra tă ş i d ezn ă d ăj du it ă, care n u va mai vedea fericirea d e-
cî t în vi aţa viitoar e, ş i o go spo d ărie m od el pentr u care a
m u n cit fă ră p r eg et , cu multă t ragere de i ni mă ş i cu to a t ă
credi nţa [. . .] în zi ua de m îin e.
Gi n d i n d u-m ă cii numai S fi n ţ i a Vo ast r ă m-ar p u t ea pune
la cu r en t cu ce este p e a colo, am î ndră zn i t să v ă sc r iu această
scrisoare cu lacrimi în ochi ş i cu rugăminţi de a-m i răspund e
la cee a ce nu ştiu ş i n u aş p utea afl a d in altă p arte.
Vreau s ă ş t i u d acă în ac ea com u nă sa u or a ş , că n u ş t i u
ce est e n eavînd o h artă amănunţ ită a judeţului M ureş , este
cimit ir al er oilor separat , s au este în mormîn tat în cim it iru l
satu lui. Aş vrea să ş tiu dacă sînt mai m u l ţ i eroi î n m orrnî ntaţ i
ac olo, sau poat e sîn t cîţiva ş i în cel m ai s cu r t t imp s- ar scoate
os emin t ele şi duce în altă parte. D acă ac est dec edat, Stoi ca D.
Con stantin, se găs eş t e în cimitirul d e ac olo ş i dacă are cruce
cu numel e sc ris, sa u a u fost î n m o rmi n t a ţ i m ai mul ţi er oi în -
tr-o singură groapă ş i n - aş put ea să-i m ai găsesc osem in tele
ni c i o d at ă. Aş vrea să ş t i u d a că au fost î n mo r rnî n t aţi în s icr iu
sau d e- a dr eptul în pămînt.
Cam în ce p ar t e a j u de ţu lui Mu r es se gă s e şt e Ch ih er u
d e Sus? A p roape d e Tîrgu -Mu reş ? Se găs eşte cal e ferată în
ac el loc ? Aş putea v en i curînd p e ac olo, sa u se mai găs es c
tr u pe străin e !
Sî nt atît de nerăb dătoa re să afl u , cît nu vă puteţi închipui.
C e il a l ţi eroi i nmo rrnî ntaţ i acolo cr ed că sînt d e p ri n p ăr ţ il e
acel ea, numai noi sîn t em p r ea î ndepărtaţi .
Ce cre de ţi, aş put ea să-i aduc os em intele mai curînd sau
numai la 7 ani? Aţi avut vreun caz asemăn ă to r , cînd s- a u
r idicat osem intele m a i d evreme d e 7 ani?
Pări nte, sîn t a tît d e d ezn ăd ă j dui t ă ş i î nd u r erată fa ţă de
a ce as tă crun tă şi sfîş ieto a re soar tă, că n u m ai ş t i u ce să mai
fac . Nu ş tiu , şi nu înţeleg, cu m aş pu t ea s ă alin, cîtuşi d e
puţ in , această cumpli tă durer e.
Cu atîta optimism ş i încreder e ' în D u mnezeu a plecat să
lup t e împotriva vrăjmaşului cot rop it or, în cît n u m-am gî ndit
să se întîmple ce s-a întîmplat.
Nici o d ată nu m -a lăsa t să vorbesc d e m oar te. Dar m oar-
tea l-a răpit prea d e t im puriu şi ne-a lăs a t de-a pururi în du -

270
r eraţi, lipsiţi de mîngîiere, spr ijm ş i curaj . Co pilaş i i lui dr agi ,
p e care-i purta p e braţe, nu vo r mai avea cu i s ă s p u nă n eca-
zul ş i lipsu r ile lor.
P .S. Păr inte, cu toa tă rugămi nte a şi în cr eder ea v ă rog
r ăsp un d eţi la ceea ce v-am rugat ş i dacă nu ar e cr u ce solidă,
sa u d a că numel e scris a începu t să se şteargă, sa u se v a şter ­
ge, vă r og foa r te mult se mnaţi D umne avo a stră cr u cea, sa u
ace l loc, pî nă cîn d voi ve n i eu acolo . Da că aş putea acum a ş
veni, dar nu ş tiu ce este pe acolo.
Cu mulţumir i ş i re cunoş t i nţă, vă săr ut mîinile,
IOAN A C. RADULESCU , inv ă t ăto a r e din comun a
S iliş tea , ju d eţul Arg eş , Of ici ul Leor den i-Mu scel "

C ă u t î n d mor mî n t ul fiu lui că z ut în lup tel e pentru elibe-

rar ea Transilv aniei, la 25 ap rilie 1945, Şt ef an D. T . Cân tar
din Izvor u l An eş til or, j u de ţul Me h edi n ti, trimite o carte poş­
tală p r imă r i e i din Chiheru de Sus :

.v. Ho ţului , 28/IV, 1945

Domnule primar,
S ubs em natul, ŞTEFAN D. T. CÂNTAR, din comuna Izvo-
r ul An eştilo r, judeţul M eh edinţi, vin la dv. cu următo a r e a ru-
găm in te :
. So arta crudă , ce s-a abătut as upra n eamului n ostru, m i- a
r ăp it şicopilul m eu ce se afl ă înmormîn t at în cimitirul EROI-
LOR din Divizia 103-munte, ce se găse şte în com un a Dv. Ape-
lez la bunăvoinţa Dv. să fiţi aşa de bun şi să vă deplasaţi
la sus-numit ul cim iti r ş i s ă găsiţi cru cea copil ului m eu cu nu-
m el e de: locotenentul Dumitru Cântar. În caz că crucea este
putr edă , vă rog să o înlo cui ţi cu una m ai pună . To to dată , vă
ro g să-mi comun icaţ i prin alăturata c(arte) p (oştaIă) ce sumă
ar tr ebui să vă trimit, dacă e n evoie s ă puneţi a ltă cr u ce nouă.
Vă mulţum esc din suflet p entru ges tul b inefăcător al Dv .

Ştef an D. T. Cântar".

În răspunsul din 22 mai 1945, ac elaşi Simion Ş arlea preci-

z ea z ă că, într-adevăr, printre cei î nmo rmi n taţ i în ace st cimi-
ti r, figurează şi locotenentul Dumitru Cântar.
Io sif Ştef din Bucureşti, str. Sebastian 11'1'. 110, se inte-
r eseaz ă, printr-o scrisoare adr esată primarului comunei Chi-
h eru de Sus, dacă fratele lui, fruntaşul Gheorghe Ştef, a căzut
ş i dacă este înmormîntat în cimitirul de pe raza comunei:

271
 "D-Ie primar!
Subsemnatul Ştef Iosif cu domiciliul în Bucureşti, str. Se-
bastian nr. 11O,
respectuos vă rog să binevoiţi a-mi răspunde la adresa d e
mai sus, dacă în cimitirul comunei d-voastră se găseşte mor-
m întul fruntaşului Ştef Gheorghe din Regimentul 17 in fan-
terie-Lugoj. Adresa de acasă : Comuna Pilu Mare, j udeţul Arad.
Cu deosebit respect ,
Iosif Ştef
Vă trimit şi timbrele pentru răspuns".

La 22 mai 1945 i se răspunde: "La nr. 7, rîndul III, se

g ăseşt eînmormîntat eroul fruntaş Ştef Gheorghe". S emn ătura
primarului, indescifrabilă .
Ştiind că so ţul ei a căzut în luptele din zon a Oarbe i de
Mureş , în vara anului 1946 văduva de război Lizeta Pâ rvule ţ
din Maglavit, jud eţul Dolj , îl roagă pe preotul Ni colae Vasi-
lescu să trimită o scrisoare preotului din Sînpaul, rugîndu-l
să-i r ăspundă dacă are cuno ştinţă despre data, locul ş i împr e-
jurările în care a căz u t, p e fr ontul din Ardeal, so ţul ei P et ru
P ârvule ţ ,

La 14 apri lie 1947 , Gheor ghe Oancea, preo tul din Sîn paul
exped ia ză lui Nicolae Va sil escu din Maglavit , o scr isoare în
care se m enţ ionea z ă:
" D upă ce am verificat listele eroilor î nm o rmînta ţ i în ci-
m itirul greco-catoli c, am constatat că între cei 20 de eroi am
aflat ş i o cruce p e care este scris numel e : caporal Pâ rvuleţ
P ., Regimentul 115 infant erie. Cazul de moarte nu este trecut
n ici în registrul primări ei , ni ci în cel al parohiei. Deci , cu
r egr et , nu vă pot servi cu actul cer ut. In afară de cap ora-
lul Pârvul eţ, se mai găse sc următorii eroi din Regim entul 115
infanter ie : Gheorgh e Gavren e, Vasile Spiridon, Con stant in G ă­
l ă ţan , Dumitru Vasil e, Constantin To gu, se rg en t . Din R egi-
m ent ul Il infanter ie, următorii : Nicolae Totoiu, Ş tef an Bu r e-
lean , Ioan Macov eiu, Al ex andru Cominski. Restul - n ecu -
no scuţi. Mormintele ero ilor sînt îngr ijit e de şcoala p rim ară din
c omună . De Ziu a Eroilor li se face p arastas , dup ă obicei ul
nostru. Cu dragoste fră ţească , Gheorgh e Oancea, protopop ".
În anul 1973 , vara - rel ate ază Augustin Banea, din Lu-
duş, str. Cr inului nr. 22, ca re a luptat la Sînpaul ş i Oarba de
Mureş - , m-am dus din nou la Sînpaul, p entru a v ed ea ci-
m it irul eroilor , camarazilor m ei car e căzuseră aici, la n oi, în

272
 zona Oarba de Mureş, însă, spre surprinderea mea, cimitirul
eroilor nu mai era la biserica greco-catolică. M-am dus la con-
siliul popular şi am întrebat unde este cimitirul eroilor? Un
funcţionar mi-a spus' că acesta a fost mutat la cimitirul româ- ·
nesc din deal.
Am mers acolo să-mi caut camaradul căzut aici, caporalul
Pârvuleţ Petru din Maglavit, mai ales c ă m-a rugat şi soţia
lui, Lizeta. Spre regretul meu, cimitirul eroilor abia se mai
cunoştea, crucile dispăruseră de la căpătîi. Am mers apoi la
cimitirul eroilor de la Oarba de Mureş, crezînd că poate i-o
fi mutat acolo. Dar nici aici nu mi-am găsit nici un camarad
căzut din Regimentul 115 infanterie, în luna septembrie 1944.
Atît eu, cît şi văduvele şi orfanii de război ne întrebăm unde
01' fi mormintele eroilor noştri, pentru a p resăra flori pe ele,
după datina noastră românească? Văduva Pârvuleţ vrea să
vină, cît mai curînd, împreună cu cei doi copii ai ei, să vadă
unde îşi doarme somnul de veci soţul şi tatăl 101' '' 307.
A venit şi toamna. Ilie Găborean, fiul plutonierului
Ioan Gaborean din Dumbrăveni, care a făcut parte din Cor-
pul voluntarilor ardeleni ş i bucovineni şi a fost decorat pen-
tru fapt ele sale de arme săvîrşite în războiul pentru întregirea
n eamului dintre anii 1916-1918) nu se mai întorcea. Poate,
poate săptămîna viitoare. Săptămîna aceea nu va mai fi. Ilie
G ăborean a căzut într-o luptă p e dealul de lîngă Idrifaia. A
fos t adus de pe cîmpul de luptă ş i în m or m în tat , cu alţi 12 ca-
marazi, lîngă bis erică. La căp ătîi li s-a a ş e zat o s i n g u r ă piatră
în form ă de cruce. Spre d eosebire de cei căzuţi prin şanţuri
ş i rî pe, fă ră un semn la cap, lor li s-a găsit o piatră. Atît.
Aşa-i la război, - de cele mai multe ori n-ai nici răgazul să- ţi
îngropi morţii. In grabă, fără bocete. Cam atît au aflat părinţii
lui Ilie Găborean. Locul unui mormînt comun lîngă biserica'
refo rrnat ă din Idrifaia. Pleacă în căutarea locului de veşnică
o d ihnă a fiului lor. Dar, unde-s mormintele ? Au dispărut. In
toam n a aceea, terenul a fost arat şi semănat. Cineva s-a gră­
bit să le tulbure somnul, r îciindu-le mormintele cu fierul plu-
gulu i. Din păcate, ş i Ilie Găborean a împărtăşit nedreapta soar-
tă , de după moarte, a ac elor .eroi rămaşi necunoscuţi din vina
celor care, fără motive, pe alocuri au şters de pe crucile din
tintirime chiar şi numele celor odihnindu-se în lumea celor
drepţi.
Astfel, gropi comune, morminte individuale au devenit,
pe alocuri, hărţi cu pete necunoscute.

c. 18 - Epo peea d e p e Mur e ş 273

 UNDE IŞI DUC SOMNUL DE VECI EROII NEAMULUI?

Cu respectul izvorît din adîncul cult al er oilor neamu-

lu i, o bună parte din oficialităţile celor p este 85 de localit ăţi
din j u deţul Mureş , în care se află cimitire, m ormint e, monu-
m ente ale e roilor căzu ţi în lupt ele pentru elibe rarea Transil-
vaniei, dau cuvenita cins tire, conform Decr etului 117/1975,
celor care şi-au jertfi t via ţa p entru pămîntul ţării libere. De
o a tentă în grijir e ş i cinstire ben e ficiază cimitir el e din Tîrgu-
M ur eş , Chiheru de Sus, Oarba de Mur eş , Sîntioana , B ăl ău ş eri,
Cr isteşti , Luduş , N azna, Tirimia, Tîrn ăven i , V idras ă u, Căli­
măn eşti, Corneşti-Adămuş , Odrihei , Şomoşteln ic, Lăscud , Di-
leul Vechi, Cucerdea, Cristeş ti ş i altel e.
Din păcate, în unele caz uri locurile de v eşni că od i h nă au
avut o crudă ş i n edre aptă so a rtă . Cît ad evăr po at e co nţ in e
r elatarea lui Moreh Andor , locuitor al satulu i M u rgeş ti , r el a-
tare p e care o redăm cu cr edinţa că ar putea în locui orice
coment ar iu . M ărturi e ş i foto graf ia bătrînului indicînd un punct
căruia oamenii locului s-au obişnuit să-i spună " Hollos", un loc
anonim acum, doar cu i arbă ş i fîn eaţă, la vreun kilometru ş i
jumătate est de r estaurantul " Vaţman" (Stej eriş): " Aici er au
dou ă rînduri, de cîte 20 de m orminte ale ostaş ilor rom ân i . . .
Prin 1960-70 treceau ' maşinile ş i tractoarel e de la schel el e
de gaz m etan ş i s-au făcut for ări prin apropiere, inclusiv peste
cimitirul celor 40 de ero i români. Azi nu se mai cunoaşte
a cest cimitir. Noi , bătrîni i , n e mai aducem aminte că la că­
pătîi erau 40 de cruci de s cî ndură de brad, iar în v îr ful fi e-
căreia er au puse căştile 'de m etal pe care ostaşii ro mâni le-au
p ur tat p e cap, în timpul luptelor p en tru eli be rarea oraşului
'I'irgu-Mureş . Desp r e acest cim it ir mai şt iu m u l ţ i c et ă ţen i
vîr stnici d in Murg eşti ş i Corunca . Azi locul nu se mai cu -
no aş te ... Crucile de la căpătîiul celor 40 de eroi români s-au
păstrat pînă prin anul 19 60. Pînă cînd s-a ar at cu plugul tras
de vite, locul a fost prote jat ş i ocolit, dar cînd a în ceput ar at ul
cu tractoarele mormint el e nu au mai avut ni ci o s căp are,
fiind ş ters e de p e f aţa pămîntului. La toate acestea au con-
tribuit, cum zic eam, ş i săpăturile de la son dele de gaz m etan
din anii ş aize ci ... " 368. Intr-un fel, erau ucişi a doua oară!
Vara, iarbă ş i buruieni pînă la genunchi. Iarna, tă cerea lin-
toliului alb acoperind totul.
Ploile, căldura, gerul ş i zăpezile, aliindu-se pe alocuri n e-
p ă s ării, contribuie la n emeritata uitare a celor care şi -au jert-
fit tot ceea ce aveau mai scum p: viaţa.

274
 MEMORIA DOCUMENTELOR

Fotografia aceea din 8 mai 1976 prinde deja culoare g ăl­

bu ie. Se vede, cît de colo, că nu-i făcută de un profesio-
nist. Un pasionat amator a fixat obi ectivul unui modest ap a-
iat fotografi c ş i a declanşat, n egîndindu-se probabil atu nci
că se cvenţ a ace ea va dev eni document. Un dreptunghi de hîr-
t ie stîrn indu-ţi em ot ia, Este momentul mutării ose m in te lor
cel or 477 d e eroi la locul de veşnică odihnă , afl at acum în
d r eapta serpen tin elor r ep ezindu-se sp re Tîrn ăveni . Iniţ i al ,
ex ist au t rei cimiti r e în ca re au fost inmorrn întati, î n tî m pl ător
~~ i disper sat , so l d aţii ş i ofiţe rii români căzuţi în lupt e: în gră­
d ina spi talu lui, p e str. 30 Decembri e ş i str. Br adului. Cei m ai
mulţi mo r ţi -- 230 - au fo st înhumaţi în in cinta sp italu lui ,
într -u n cim itir am en inţa t de ape, în rep etate rînduri inundat,
d istr u s după fiecare revărsare a Tî rnavei Mici. S-a p rop us
amen a ja rea unui cimitir în care eroii n eamului să-şi găsea scă
odih n a veşnică împreună, fără ca somnul să le mai fi e ame-
nintat de ap el e în volburate. Proiectul a fo st întocmit de ser-
v iciu l arh it ectură ş i sis tem atizar e al Consiliulu i popul ar oră­
şenesc 'I' î rn ăve ni, Astfel, noul cimitir cuprinde 80 de m orminte
in div idu ale, pentru eroii identificaţi cu certitudine, şi un cavo u
comu n p entru os emintele celorlalţi 397 de eroi. Se propunea,
la început, un soclu cu plăci pe care să se imprime numele tu-
t ur or - ceea ce s-a şi făcut - , un obelisc ş i un suport p en-
t r u fl acăra veşnică, situată deasupra cavoului. Din tot ce s-a
p reconizat s-a r ealizat soclul pe care scrie : "Veşnică glor ie
eroilor români căzuţi în luptele pentru .elibe r ar ea şi indepen-
d en ta p atriei - septembrie-octombrie 1944". În vara anului
198 4 a fost ridi cat ş i obelis cul r ealiz at de Victor Crist ea.
La patru ani după ce ultima salvă s-a stins, şi la cinci
a ni de la epopeea de la Oarba de Mureş , s-a lu at h otărîrea
const r u irii unui monument închinat eroilor î nmo rm i n taţi pînă
atun ci de o parte ş i alta a Mureşului, pe dealurile şi văil e din
îm p r eju r im i, prin c u rţile bisericilo r ş i la m argine de drum,
p r etutinden i unde în ac ea toamnă de sînge ş i foc rămîneau în
u r mă movilele proaspete, de multe ori fără semn la c ăpă­
tî i, ale celor cărora, în momentele acelea de încl eştare, n imeni
n-a mai apucat să le aşe ze măcar o lumînare între degetele
golit e de sînge. " Şi de asupra mii, stelele făclii ... ". Sus, p e
Dealul Comenzii - o troiţă de veghe, singurul semn de adu-
ce r e aminte că aici au fost adunaţi de pe cîmpul de lup tă

275
mulţi , o p art e doar, din cei căzu ţi în cum plita î n cleş tare cu
duş manu l. Civilii şi militarii i-au adus, pr in octom brie , în
cimitirul cu morminte comune numerotat e de la litera A la
L. In alte opt m orm in te com un e au fost înmorrnîntaţi, la Di -
leul Vechi, 550 de morţi. Iată redată aici, emotio nan t a r ela -
tare a unui martor ocular, Ioan Natea, din .Dileul V echi :
" Cîn d m-am întors acasă, la Dil eu , în luna se p te m br ie 1945,
la 10 m etri de casa m ea am găsit un cimitir militar, în care
sînt îngropaţi 550 de eroi n e cuno scuţi, din difer ite un ităţi ro -
mân eş ti , care au luptat aici p e Mu r es, în se ptembrie 1944 pen-
tru eli berarea Tr ansilvaniei.
In ac est cim iti r m ilit ar din Dileul Vech i sînt 8 m orminte
com un e. Fiecare mormînt este lung de 10 m et ri şi lat de 2
me tri. Eroii sînt aş ezaţi dir ect pe pămîn t, fără coşciug, unul
l îngă altul , de-a latul gropilor. Ostaşi i au fost a dunaţ i de p e
cîmpul de lup tă la aproape d o u ă lu n i d e zile dup ă ce trec us e
fro ntul, cînd locu it or ii s-au întors din r efugiu şi s-au reinsta-
lat au to rităţ ile ro mâne şti . De pe locul unde a u căzut lo viţi de
gloanţe ş i de schije, er au ridi caţ i cu targa sau cu p ă tur i le.
Tot în acest cim itir m ilitar sîn t ş i dou ă gropi plin e cu m u -
n i ţ i e , grenade, r an i ţ e , c ă ş ti ş i alte obie cte care au a parţinut
eroilor ro mâni, groapă săp ată la circa 1,5 m etri adînc im e. T im p
de două săptă mîni, în fi ecare zi au a dunat de p e cîmpul de
l uptă ost aşii mo rţ i. Din t r e cei 550 de eroi, din ac est cimitir
es te cunoscut num ai u nul, ş i anume se rg en t ul Mihail Mol do-
van din com una Valea L argă" judeţul Mureş , a cărui soţie a ş i
fost la m ormîntul lu i de cîteva or i. Amintesc numele CÎtorva
consă te n i de-ai m ei , car e, în lun a n oiembri e 1944, au par ti-
cip at cu carul şi cu bra ţ el e la r id icar ea celor c ăz u ţ i p e cîm-
pul 'de lup tă de la Oarba d e M ureş ş i Dil eul Vech i : soţia m ea,
p e at unci Livi a Bercea, Aurel Roiban, care acum l o cuie şt e în
Tîrgu-Mur eş , Nelu Iustin , Iuliu M eruţ , Mih ăil ă Bercca
şi Val er Pă cura r, ultimii doi fo şti primari ai satului,
Ioan Megh eşan , p en sionar din Oarba, plutonier m a jor
Gheorghe Al est ar , şef de post la n oi în toamna anulu i 1944,
az i do m iciliat în Tîrgu-Mur eş , Mezei Janos Francisc, Simion
Ogl eja, Budai Şt efan, Ioan Ţi ţiu, ultimul, zece zile, în con t i-
nuu, a p arti cipat la căratul morţilor ş i la săpatul gropilor . , ,
Menţionez că prin octombr ie--noiembrie 1944, cîn d a u
fost adu n aţi ero ii de p e cîm pul de luptă ş i îng ropaţi în ac est
cimit ir de lîngă locuinţa mea, şi pe care-l în grijesc eu cu
soţ ia, p e 9 cruci de lemn er au scrise numele ş i locul de unde
er au o staşii. In anul 1952 crucile din lemn de brad, puse la

276
căpătîiul eroilor, au putrezit şi au fost înlocuite cu altele din
cim en t . Pe acestea nimeni n-a mai scris numele celor morţi.
Aşa se face că azi nu se mai cunoaşte nici numele celor 9
e roi ştiuţi pînă în 1952 " 369.
Redăm ş i relatarea lui Ioan Buşcu din Iernut, satul Sfîntu
Gheorghe, care în timpul încleştărilor de la Oarba de
Mureş a sprijinit armata noastră : "Am ajutat armata română
la căratul muniţiei, hranei pentru ostaşii din linia I, care
se aflau chiar pe dealurile din faţa satului nostru. Împreun ă
cu san itar ii şi brancardierii, zi şi noapte am participat la trans-
portul răniţilor de pe panta dealului la vale, către Mureş. In
perioada 15-30 octombrie 1944, toţi locuitorii din împre-
jurimile Oarbei de Mureş am adunat morţii de pe cîmpul de
luptă: cu carele, cu braţele, cu targa ş i i-am îngropat, fără
nici un sicriu, acolo unde au fost cele mai mari bătălii de pe
Dealul Comenzii, cu cota 495. După părerea m ea , am adunat
cam 1.500 de morţi. Din satul Sfîntu Gheorghe împreună cu
mine au mai participat cu carele, la ridicarea eroilor d e pe
cîmpul de luptă, de la Oarba de Mureş, şi consăt enii Dumitru
Biriş, Vasile Sand, Petru Bezean, Vasile Mărginean, Ioan Sand,
Lu dovic Catană, Remus Moldovan, Matei Moldovan, Nistor
Todea, Ioan Todea, Iosif Demeter, Iosif Borbely, Gheorghe
Labonţi u, Ştefan Pop, Ludovic Simion şi mulţi alţii. Erau
negri la piele şi plesneau cînd îi mişeam de pe pămînt ş i -i ridi-
cam pe targă. Acolo, sus la cotă, au fost îngropaţi fără coşciug:
ce i cunoscuţi în gropi individuale, cei necuno scuţi în gropi
com u n e săpate de cetăţeni din Oarba d e Mureş, Sfîntu Gh eor-
ghe, Lechinta de Mureş , Iernut, Cipău, Ogra, etc. " 370.
Printre cei care în octombrie 1944 au luat parte la ridi-
ca rea ostaşilor români de pe cîmpul de luptă, la îngroparea
lor în cimitirul de pe Dealul Comenzii, apoi la dezgroparea
lor şi la înmormîntarea, în perioada 1949-50, în preajma Mo-
n umentului eroilor situat în locul numit " Dealul bisericii" ,
se numără şi Iosif Sand din satul Sfîntu Gheorghe:
" In anul 1949 am început să lucrez la Monumentul eroi-
lor de la Oarba de Mures, ca muncitor n ecalificat, pînă în
anul 1950. Lucrarea era condusă de inginerul Virgiliu Moldo-
van şi de maistrul Marton Szâlosy. La săpatul monumentului
s- a avut în vedere numărul celor îngropaţi sus, pe deal, în
octombrie 1944. Eroilor cunoscuţi le-am săpat morminte indi-
viduale. Pentru eroii îngropaţi în 1944 în gropi comune, la
noul monument le-am săpat şi noi tot gropi comune. Printre
cei care, în 1949, am participat la săpatul gropilor, aici, la Mo-

277
 numentul eroilor, se află şi consătenii mei Valer S and, Au-
gustin Beleanu, Io sif Sand, Ber es Adalbert, Alexandru P op ,
Dumitru Biriş, Viorel Cătană . După cît îmi aduc aminte, cr ed
că d ezvelirea monumentului a avut loc la 9 mai 19 50. Cu m
s-a făcut, după vreo patru ani, d ezgroparea eroilor d in pri-
mul cimitir sit u at la cota 495, Dealul Comen zii, şi aducerea
lor la Monumentul d e la Oarba d e Mureş? Sus, pe Dealul Co-
m enzii, ero ii aveau doar o si m plă troiţă în stil ortodox. Rî n -
dur il e mormintelor er a u numerotate cu litere d e la A la L. A m
în ceput d eshumarea cu rîndul A. Am con t in uat, apoi, cu B.
Ş i a ş a m ai d epart e. O e chipă lucra jo s, la monu m ent, alta
sus, pe Dealul Comenzii . M en ţionez că, în oct ombrie 1944,
sus, pe d eal , eroi i au fost î n m o rmî n taţ i fără co pî rşă u, fapt
p ent ru car e, la d ezgropare, oasele lor erau amestec at e cu
p ămîn t ul . Le-am ales cu mîinile noastre ş i le-am pus, u n u l
cîte u n ul, în fiecare coşciu g , apoi au fo st duse jo s, cu ca r ele
să ten ilor. S icriele erau făcut e din lemn d e f ag ş i vopsite fr u-
mos. Di stan ţ a într e cele două cimitire era cam d e doi kilo-
m et ri ti·u n i".:)i J
Al ături de n enum ăraţii civili, care într e 15-30 octom-
bri e au adu n at morţii d e p e dealurile Bulgărel, Com en zii ş i
Oarba d e Mures, se afla ş i T amas A nton din Cipău: " I-am
îngro pat sus, pe cre astă, fără co şciug, în g ro p i comune lu ng i
d e a p roxim ativ 30 de metri , late de 2,5 m et r i, numerotate d e
la " A" la " L ", aş eza t e în formă de str atu r iv.F" .
Re d ăm mai jos ş i r elatarea lui Gheorghe Oltean, din Tîr -
gu-Mur eş: " În cimitirul bisericii ortodoxe d in Mureş en i
îşi dorm som n ul de veci 286 ' d e so l d a ţi , gra daţi, su b-
ofiţeri ş i ofiţeri . Poate j umătat e au căzut călcîn d în cîmp ul
de m ine, cîn d au pl ec at la atac. Pe foart e mul ţi m ilita r i ro-
mâni i-am văzut cum er a u arunc a ţi în aer, cu mîinile ş i picioa-
rele rupt e, fără cap ş i fără ochi. Aici la noi, la 15 octombrie
1944 primar ul comunei Mureş eni , La zăr Ş tefan , ne-a mobili-
zat pe to ţ i s ăt en i i să p artici păm la a du nat u l o s ta ş ilor căzuţi
la datorie sub drapel ul sfî nt al pa tri ei. împreun ă cu Al ex an-
dru Cozm a, om d e 70 d e ani , cu Petru Ch i rilă am săpat o
groapă lungă de vreo 15 metri, l ată d e 5 m etri, în partea d r ea p-
tă cu m p ri veşti spre biseric a d in Mureş eni , si tu a tă" în str.
Dezrobirii. Di ntr e o staşii-eroi, u nuia singur îi ştiu numel e:
loco t enentul Vo icu Stan d in R egim ent ul 1 vînători , d e loc
din Recea - Argeş, mort la 28 septembrie 1944 în frunt ea plu-
tonului p e care-I conducea la trecerea Mureşului. Mi -a p ăru t
rău de tot să văd că nimeni nu se îngrij eşte cum se cuvine d e

278
 m ormint ele ac estor br avi eroi, morminte care abia se mai cu-
n osc . Mă doare sufletul să văd că nimeni nu depune, la sărbă­
t ori, n ici o fl oa r e p e m ormint ele a cestor er oi. Eu m-aş obliga
să îngrij es c cimitirul, î nsă nu pot , p en t ru c ă sînt inv ali d de
ră zbo i : mi-am p ierdut piciorul călcîn d p e o mină în timp ce
adu nam eroii r om âni d e p e m alul Mureşului, şi din ap ro piere,
pentru a fi în mormî nta ţi. De atunci umblu în cirj e şi abia
mă pot m iş ca din t r-un loc în altul "373.
O susţin ută acţiun e, mo tivată prin sentimente p rofund
p at r iot ice, a desfăşurat , în această p erio adă , căp itanul Gheor -
ghe Bica, confesorul batalionulu i 24 vînători de m unt e, pro-
pu s, de cătr e colonelul Ioan Lateş , comandantul batalionului ,
pen tr u de corare. Iat-o re dată ac eastă propunere cu to ate mo -
tivaţiile ei, nemaiavin d n evoie de n ici un comentar iu.
" Căpitanul Bica Gheor gh e, născut la 22 ap r ilie 1914, în
com una Voi vo de ni i Mari, jude ţul Fă găraş , se propune pent ru
decor are cu "STEAUA ROMÂNIEI " CU spade ş i panglică de
vînător i de munte, clasa a V-a.
Căpitanul Bi ca Gh eorghe a fost confesorul batalionului 24
vî nători de mun t e în întreaga ca m pan ie din Transilvania ş i
ş i- a în de pli n it misiun ea cu d eo s ebită conşti i nciozita te, fii n d,
în contin uu, în m ijlocul ostaşilor ca re d ebuşau la at ac ş i la
lupta la baion etă cu duş manul în încleştare a de pe
Mureş ş i m ai dep ar te. A îm bărbătat, în tot tim pul, ostaş ii .
noş tri , dîndu-le curaj ş i în cr edere în victoria cauzei n oa stre
strămoş eşti. In tot ti mpul le ţinea ostaşilo r cuvîntări pline de
înalt pat ri otism ş i de jertfe legendar e. De n enumăr at e ori a
pl ecat la atac în linia I cu os taş i i, în cur ajî nd u -i prin exem-
plul personal de .curaj ş i de jertfă f aţă de pop orul r om ân.
S-a străduit ca to ţi eroii no ş tri să fie înmor mî n tat i cu
cinstea cu venită.
Din pr oprie iniţiativă a cer ut şi şi- a luat angajamentul
să organ izeze ş i să înfru museţeze cimitirele ero ilor din G ăl ă­
ţ en i, Tîrg u-Mureş , Nazna etc. In ti m p ce lucra la cimiti re,
t rup ele române ş i autorităţil e au fost obligate să se r etragă
di n T r ansilvania d e Nord. Căpi t anul Bic a Gheorghe p en t ru
a-şi duce la bun sfîrş it obliga ţiu n ile luat e, punîndu -şi vi aţa
în p rimejdie, a răma s la Tîrg u-Mureş , numai cu do i so l daţ i,
ti m p de î ncă 12 zile, p entru a t ermina lucrările începute. P en-
tru spirit ul de j ertfă ş i pentru vrednicia cu care şi-a îndepli-
nit misiunea asumată voluntar, propunem să fie decorat cu
ordinul " STEAU A ROMÂNIEI ", clasa a V-a, cu spade".374

279
 Inginerul Virgiliu Moldovan, unul din participanţii la Uni-
rea din 1918, care a trăit pînă la vîrsta de 93 de ani în Tîrgu-
Mureş, a fost cel care a proiectat ş i realizat Monumentul eroi-
lor de la Oarba de Mures.
Inalt de aproximativ 15 met ri, obeliscul din piatră ş i gra-
nit domină platoul de lîngă localitatea Sfîntu Gheorghe, în
imediata apropiere a curgerii Mureşului.
în semn de adînc ă recunoştinţă din partea naţiunii faţă de
cei care şi-au jertfit viaţa pentru unitatea şi independenţa
ţării, într-o atmosferă profund patriotică, de în alt ă cinstire a
eroilor, în prezenţa celor mai înalte autorităţi de partid ş i de
stat ale judeţului Mureş , a reprezentanţilor' Garnizoanei Tîrgu-
Mureş, a unor veterani de război şi membri ai familiilor celor
care au căzut pentru eliberarea meleagurilor mureşene, la
·25 iulie 1984 a avut loc ceremonia strămutării osemintelor a
591 militari români în noul cimitir amenajat în Parcul ,,23
August" din strada Gheorghe Marinescu din Tîrgu-Mureş.

UN MUZEU AL RAzBOIULUI

.Mitraliere.
Grenade.
Cartuşe.
Obuze.
M ăşti de gaze.
Pistoale.
Branduri.
încărcătoare.
Focoase.
Căşti. ..
Iarăşi mitraliere, grenade, cartuşe , obuze, măşti de gaze,
pistoale, branduri, încărcătoare, focoase, puşti automate, căşti...
Toate adunate într-o mică încăpere a Şcolii generale din Ci-
pău. Totul îngrămădit într-o sală de clasă. De mai bine de 15
ani, în fiecare an profesorul de istorie Martin Tolocan bate cu
elevii săi dealurile de la Cipău, Icland, Dileu şi Oarba de Mu-
reş . Sapă şi scot, după atîta amar de vreme, cutremurătoa­
rele mărturii ale războiului. Astfel au fost adunate aici armele
aducătoare de moarte. Armele de atac şi armele de apărare .
Arme româneşti. Arme nemţeşti. Căşti româneşti. Căşti nem-
ţeşti. Sînt armele şi căştile cu care au pornit de atîtea ori la
atac în zilele şi nopţile lui septembrie '44. Rugina a muşcat

280
din fi erul lor. Undeva printre ob iectele muzeului - o cască
cu o g aură în creştet. In ea un craniu.
Iată un muzeu de care sufletul nostru doritor de viaţă nu
se incin tă. P r iv im spre acea cască, spre ac el craniu de sub ea.
a furnicătură ne urzică. pielea. Imaginea aceea r evine ob sesiv.
O cască ş i un craniu, găurite de fierul ucigaş . Cine va fi pur-
tat-o ? Un soldat ? Un o fiţer? Al cui e craniul ca r e a purtat-o
cu cred inţa de ş artă că-I va ap ăra? Senz aţi e că în noi s-a de-
clanş at un semnal de alarmă. Totul aici devine un avertisment.
Obiectel e acestea au fost sm ulse pămîntului , culese de sus, de
pe deal, şi aşezate aici p entru a fi privite. Pentru a nu se uita.
Un sentiment că ceva trebuie să ex iste. Ceva ca re n e poate
a p ăr a . Sîntem c onv inş i că un astfel de muzeu nu ar mai putea
fi vreodată încropit. Omul , el singur poate decide.

" EROI AU FOST, EROI SINT INCA / ŞI-OR FI

CÎT NEAMUL ROMANESC! "

Şi a v enit ş i ziu a aceea ca un cîntec de biruin ţ ă , ş i pati-

mile au fos t potolite de o pac e aş teptată. Ş i a răsunat imnul
învingătorilo r . Din moarte şi foc mulţ i s-au întors dup ă ce au
lăsat ca rne ş i os din trupul lor pe cîm pu rile de bătaie , după ce
a u simţ it p e aproap e m oartea ca su fl area rece a frigului. Cu
s ufle te le lum in ate de sp eranţă , cu libertatea şi lumina venind
din sîngele lor, ei au luptat pentru un drept sacru, apărîndu-şi
şi " nevo ile ş i neamul" . Duşmanii " Se făcură cum v eniră, t ot
o a p ă ş i-un pămînt! " Eroil or patr ia le-a fost leagăn ş i scut .
Unii au in t r at în veşnica odihnă, stinşi în dureri şi se t e. In
t r agic a vîltoare c ădeau unii, rămîn ea alt val. N eînto rşii au r ă ­
m as să poarte pe pieptul lor ţara. Nev est ele i- au je lit . Ochii
copi ilo r ş i părinţilor i-au plîns. In v isel e unor bătrîne m am e
şi az i se mai întorc cei duşi la v al e de ape. Şi cod rul a ieşit din
i arnă rărit .
Setos, zeul Marte ş i -a luat jer tfele. Numai la Oarba de
Mureş , 11.000 de so ldaţ i, subo fiţer i şi ofi ţer i rom â ni , înt r -o
epo pee e roic ă, au sfinţit locul cu sînge, s-au dus sub glie în
ţa ra de m orminte, î m b răţ işî n d pămîntul p entru care au adus
jertfa supremă, unica ş i tînăra lor via ţă. In ultimul lor gînd
ţara r ămăsese întreagă.
Viaţa cu întîmplările ei începea s ă in tre în matcă. Mai
trebu iau vindecate rănile . Intorşii din mo arte, d in m area su -
ferinţă şi jertfă, libera voinţă omenească au răm as să ducă mai

281
 d eparte steagu l sub care a m învins în m a r ea iubire d e n ea m ,
ş i a m apărat h ot a rul m are al moş iei strămoş eş ti. D e sus p r ivit ,
de la cota 495 a anului d e graţie 1985 , Mureşul, cel d e sî nge
în toamna ac ee a, a d ev enit cel dint otdeaun a - ş a rpe d e ar-
gint. A p e lin e, u n d uitoare. I-am căutat p e o p a r t e din cei ca r e
a u lupta t aici anima ţi d e iubir ea de ţară, d e spirit d e sacrificiu
pen tru a părar ea păm în tului n a t al , a lib e rtă ţi i , ind epend e n ţ e i
ş i suve rani tăţi i naţional e . Pentru n em u r ir e, pent r u copii ş i
grîn e, pentru fl ori , p entr u a pele ş i p ădurile n oastre, pent r u
li bertate şi viaţă , cu n u m ele ş i sîngele au scris pagin il e d e foc
ale istor iei şi p a t r iei n em u ri toa r e.
Sp r e obelisc u l îm p lî ntat ca o s ăg e ată în ce rul toam n ei , p ă ­
şeş te o fetiţă cu flo r i în b ra ţe. P este so m n u l er oilor se cerne
lum in a . Somn lin.
A m căutat, îm preu nă, pe suprav i eţuitori i d e la Oar b a de
M ur eş ş i a m aflat un p op or , o ţară în demnit a t e i e ş ită du pă
toate vr ă j mă şiile ş i u rile. În imnul învingătorilor, r ă sunind p este
ţara cu vi a ţ a ş i m orţil e n oastre s fi nţ i t ă , dintotdeauna am ş t iut
că suferinţe le în d u rat e a u u n li man : triumful a ceea ce-i m a i
v aloros - OMUL.
Am căutat eroii d e la Oarba ş i am vorbit d espre un p op or.
P ent ru că la Oa rba d e Mureş, cu Ion, Mihai , Constantin , Du-
m it ru, P e tre, a f ost " To t ce m iş c ă-n ţara asta , r îul , r amul . . ."
Acolo au fo st cei ven in d m ereu d in u n itatea ş i stator n icia n oas-
tră m ultim ilenară cu ce ilalţi zidito r i d e ţară ş i n ea m , d in Bu-
rebist a ş i Dec ebal , de la G elu, Gl ad, Menumorut, de la Basa -
rab 1, d e la Ş tefan domnul Sfînt ş i Mi rcea ce l B ătrîn , la Mi h ai
Vi t eazul, H ore., ş i Iancu , cu urm aş i i celor căzuţi la P osad a ,
Rovine, Podul Înalt, Căl ugăreni , pe redut e la P levn a , G rivi ţa ,
Sm îrdan , pe cîmpurile de luptă ale Mărăşeştilor, Mără ştilo r,
Oituzului, p e d ealur ile S în geor giului, Bulg ă re l ş i Com enzii, de
la Oa r ba d e Mures, V in ş i pleacă , în t im p ş i legendă , bătrîn i
ş i veş nic t iner i. Un gîn d p ios, o l acri m ă la colum nele ti m p u lu i,
buch ete de flo r i pentru jertfa lor supremă întru n em u r ir ea
n eamului. F lori pest e so m nul eroilor la li m anul veşnicei m e-
m orii.
În epopeea de p e Mureş a exis ta t un ero u colecti v : oştirea
ro mâ nă.
Acol o il fost Ţara !
" Er oi a u fo st , ero i sî n t î n că / Şi-ar fi cît n eamul românesc !"

282
EROI CĂZUŢ~ PE TERITORIUL JUDEŢULUI MUREŞ

ABUŞ : 9 e roi nec u no scuţi.

A Cf~ŢARI : 190 e roi necu noscuţi.
A D A M UŞ (un e r ou cunoscut ş i 9 ne cun oscu ţ i ) : so ld . Nistor Ioan,
n . 1922 în Cenade-Alba, mort la 7 n oie mb r ie 1944.
AŢll'iTIŞ : 10 eroi necunoscuţi.
BALDA (1 erou cu noscu t şi 3 aviatori n e cun os cu ţ i ) , so ld . Cist elecan
F lortan , n . 1923, în Vişinel - M ureş .
BAND-DRAcULEA (4 eroi c unoscuţi) : se rg. Pred escu Iulian,
n . 1919, U d a de Sus-Argeş, R e g. 7 grăndceri, sold . Barbu Petru, pi che -
tul de g r ăn icerl , Reg. 7 g răniceri , civi l v ol untar Istoe S olom on, n . 1925,
Grcbeni ş -M ureş , civil v ol un tar ŞăuI ean Zachei, G re b en i ş-Mureş .
ilALAUŞERI (41 e ro i cunosc uţi ş i 10 necun oscuţi) : so ld. A rg h ir
Vasile, n , 1923, Re g. 30 d o r ob an ţi , so Id . Bueşa Ioan, n . 1923, S ă pun a ri ­
Argeş , Reg . 4 d orobanţi, s old . B ercu Radu., Reg. 1 V.C., so ld . Barbi
Ioan , n . 1923, Reg , 19 infan terie, elev Bolta Mircea , bater ia A A P i t e ş ti ,
sold . Botean u Io an, n, 1921, C ov ă s i nt- A rad , R eg. 30 dorobanţ i , so ld.
Bugar lu P etru, n . 1921, Cov ă si n t- Ara d, btl, 7 V.M .• serg, m a j . Bu t es cu
I oan, L e or d en i-Mu scel, btL 2 V.M. , ca p . Budura Constantin, n , 1920,
G hizda ru - V l aş ca, Reg. 2 V. gardă , s erg. ma j . Cojocaru Ilie, n. 1922,
G he rneş t i -Ro ma n , Reg. 1 V.C.L., so ld . Costache Gheorghe, Reg. 30 d o-
rob a nţ i, so ld. Co nstan ti n Gheorghe, n . 1915, M a lu cu Fl ori- Muscel, R eg ,
19 in fa nterie. David Paraschiv, n . 1923, P u ch eni-Muscel, R e g, 1 V.C.L.,
s ol d . F eran Constan ti n, n . 1923. Viş in a - D îm boviţa, Reg; 1 V .C.L ., ca p .
F lorea Lază r, n . l.915, F ofel de a-S ib iu , b t L 24 V.M ., slt , Furdea Octavian,
Deva . sold. Gena Vasile, R eg. 1 căl ăraş i , sold. Gheorghe Ovidiu. n. 1923,
S lă t.ioa relo- A rg eş , Reg. 4 dor ob an ţi , sold , Guiu Tănase, n . 1905, G ăv ă­
neşti - B uz ă u, R eg. 6 călă raşi, sold. Guneş Ioan, n. 1913, Sibiu, b tl . 24
V.M .. so ld , Gorleanu Io an, R eg. 30 d o rob anţ i , sold . H aladtnisie Alexe,
b tl , 24 V. M ., sold. Hnlodnea Alexandru, n . 1922. Zorile-S everin, btl . 24
V.M. , s old. I osub Gheorghe, n . 1923. Arm ă ş o a i a- Vaslu i, so ld , Mărg i-
n ea n Au r el, R eg. 19 Intante r ie, sold. M oldovan Al exandru, n . 1920,
Zorile -Sev c rin. btL 9 V.M ., so ld . Numitor A lexan d ru, n . 1923, V u l p e şt i ­
Dîmbovita, Rog. 19 infanterie, sold. Oancea I on , R e g. 30 dor ob a nţi.
serg. m a]. Purj an Alexandru, R eg. 13 infan terie, s ol d . P op a Marin,
n . l.!123. T'iteşti -Arges. R eg, 1 V.C.. sold . Pesti c ă Simion, n . 1920. R o-
ze ru - Lă p uş na . R eg , 214 V.C.• se rg. Pogonaru Constantin, n . 1918, M ih ăi ­
le s ti -B uz ă u , Re g. 19 infanterie, sold, Popa Eremia, n . 1923, S îmb ăta de
.I os- F ă a ă r a s . C.l . infanterie, sold . Roteanu Ioan, R eg. 30 d o r ob anţ i ,
ca p . Sta n Petru, R e g. 30 d or ob a n t i, civil Simionescu Alexandru, n . 1924.
Bolintineni-Mu res, b t l. 7 V.M .. so ld . Stoica Petru, n. 1923. B â r ţa - Hu­
ne doara, b tl. 7 V.M ., sold. Suciu Ioan, b tl. 24 V.M ., sold . Urzi că Ilie,

283
n. 1923, Urc ă ren i -Muscel , Re g , .4 dor obanţi, sold. Vută Ioan, Re g. 30
doro banţi, sold. Valer Andrei, Reg, 4 d or ob anţ i , plt, Vatavu Vasile,
n. 1915, Reg. 27 infanate rie.
BOGATA DE MUREŞ (31 e roi cunoscuţi şi 44 n e cun os cuţ i) : so ld.
Andrei Gheorghe, ctg. 1939, mort la 16 septembr ie 1944, s erg. m ai ,
Amanet Arsinte, m ort la 26 septembrie 1944, Reg. 91, ' comp. a 9-a ,
sol d. Aldea Ioan, ctg , 1944, m ort la 22 seJlltembrie 1944, sold. Aldea
I osif, ctg . 1945, Reg. 91 infanterie, di v . 18. so ld. Baba Alexandru, ctg.
1945, m ort la 28 se p t. 1944, Reg. 91 in fan terie, d iv . 18, comp . a 5-a,
so ld. Burca Iosif, ctg , 1939, serg. B ănieă Coman, ctg, 1939, m ort la ' 18
se p tem brie 1944, so ld. Buta Ioan, se rg, Belivaca Nicolae, m ort la 18
se p tem b ri e 1944, sold . Chiriac Ioan, ctg. 1933, m ort la 19 septem b rie
1944, sold. Cardac Radu, cts , HJ42, mort la 18 septembr ie 1944, so ld.
Colea Gheorghe, ctg, 1944, mort la 18 se ptem b rie 1944, sold. Chimi
Va sile, ct g. 1945, m ort la 28 septembrie 1944, Reg. 82 infa n te ri e, so ld .
Dumitru Ioan, ctg. 1934, m ort la 16 sep tem brie 1944, so ld . Dumitru
Gheorghe, ctg, 1934, m ort la 18 sep tem brie 1944 , capor al Dinu M arcu,
co m p, a s -a, Bold. Gota Teodor, Reg. 19 infante r ie, comp. a 3-a, sold .
Gimbuţean Va sile, ctg. 1'945, m or t la 27 se p tem b ri e 1944, Reg. 91 infan-
t eri e, sold. Muntean Ioan, m ort la 28 septembrie 1944, R eg, 91 infan-
t erie , sold . Mustaţă Ion, ct g. 194,5, mort la 29 septembrie 1944, R eg. 91
infanterie, sold, Moldovan Ioan, c tg, 1945, m ort la 27 se p tem brie 1944,
Reg. 91 infanter ie , co m p. a 5-a, so ld . Metea Tănase, ctg. 1945, m ort la
27 septembrie 1944, R eg. 91 infanterie, co rn p, a 2-a, so ld. Mihileanu,
so ld. Panait Gheorghe, ctg. 1944, m ort la 24 se p tem b r ie ţ 9 4 4 , R eg. 91
infante ri e, cap . Stoica Gheorghe, ctg, !1934, m or t la 19 se p te m b ri e 19H ,
sold. Şuteu Ioan, ctg. 1945, m or t la 22 sept em brie 1944, R eg. 91 in-
fanteri e , so ld. Sandu Gheorghe, ctg. 1936; m ort la 18 se p tem b r ie f 944,
so ld . Sadac Modin, ctg. 1939, m ort la 11 septembri e 1944, so ld. Tom şa
Ioan, n. 1919, H od ac -lVIu reş , Reg. 91 In fa nterre, e lev. ser g. Trifu Ilarie,
ctg. 1945, m ort l a 19 septembrie 19,44, R e g. 91 infan terie, comp. a B-a,
sold. Voleu Ioan. .
BEŞINEU (2 e r oi c unos c u ţ i şi 3 n ecunos cu ţi): serg, Negrilă Badea,
n . 1921, H oria -Const anta , se rg. Veliciu Ion, n . 1921, Dragorn i reşti -Ia ­
lo rnita.
BORD: 6 eroi n ec un oscu ţ i.
BUDIU: 40 eroi necunoscuţi.
CREŢANI (3 eroi cun os cuţi şi 155 necun os cuţi) : slt, (1'.) Lazăr
Gheorghe, n . De ], R eg, 83 infante r ie , slt. Ruja Traian, n . Ca ran s eb eş ,
s old. Şerban Dumitru n. Cheţan i.
CHIRILEU (5 e roi cunoseuţi): sol d , Dan 1. Filip, n. 1913, C ă z ăn e ş ti­
Ialom iţa , sol d. Forgaciu Gheorghe, n .' H1l6, B e ş in eu-Mure ş , cap. Rusu
D. Ion, n . 1913, Făc ăeni -Ialom it a, se r g. Stanciu N. Stan n. 1922, Coc an i-
Ialomita, serg. Veliciu D. Ion, n . 1921, Dra go m ir es t t- Ialornit a ,
CH I H E R U DE SUS (32 eroi cunosc uţ i , 14 . ne cun os c u ţ i): so ld. An-
dreica Romul, Re g. 8 gră ntceri , sold . Bra şa Ioan, Re g. 8 gră nicer-i, It .
Cântar Dumitru, R e g. 17 infa n terie, sold . Constantin Ioan', Reg. 17 in-
fan te rie, sold. Călin Eugen, Reg. 17 infanterie, sold. Creţtu Vasile,
R eg. 17 infan terie, e pt. Cristu Petru, Reg. 17 infa n terie. m a ior Dragu
Ilie, n. 19.Q7, C r înge n i-Ilfov, R e g. 8 gră n ic e ri so ld . Florea Dragcmir,
R eg. 33 artileri e, sold. Florea IĂTiu, Reg. 17 infante r ie, frt. Gheorghe
Ştefan, R eg. 17 infante rie. cpt. Ghiţoiu Tudor, sold. Gheorghs Vasile
R eg. 17 in f a nter ie , sol d. Hărşan Ioan, n. 1921, Chiheru de S us, R eg , 17

284
infanterie, sold. Hubera Adalbert, Reg, 17 infanterie, sold. Mătase Se-
ver, Reg. 17 infanterie, sold, Marin Petru, Reg. 8 gr ănicert, frt. Matei
Gheorghe, Reg. 17 infanterie, cpt. Nemţianu Gheorghe, Reg, 8 gr ărui­
cer i, se rg. Nica Nicolae, R eg . 17 infanterie, serg. Piridon Vasile, Reg.
8 gră n l ceri, s old. Pavel Dumitru, Reg. 8 grăni cert , sold. Pandnrîţă Ioan,
R eg . 17 infanterie , sold. Păun eseu Ioan, R eg , 17 infanterie, serg, m aj.
Rusin Romariu, Reg , 17 infanterle, sorg.Serafim Gheorghe, Reg. 17 in -
fanterie, serg. Scripcaru Vasile. Reg, 33 artilerie, s old. Stănescu Mal'in,
R eg, 17 in fanterie, sold. Stoica Călin, Reg , 17 in f a n ter ie , sold. Toma
Marin, R eg , 17 infanterie, frt. Usturoiu Victor, Rog. 17 infanterie.
se rg. Viezure Ioan, Re g. 33 a r tiler ie. .
CIUHERU DE JOS (23 eroi cunoscuţi şi 17 necunoscuţi) : sold.
Apafi Constantin, R eg. 26 inf ante r ie, It. Aurel P. Duran, Reg, 17 infan-
te ri e, s old. Alexandru Dumitru, Reg, 8 grăn icert, s old. Blenchea Petru,
R s g. 17 infanterie, Ciprian Cuza, R eg, 17 infanterie, serg. Canorea Ioan,
Reg. 7 V.NI., cap . Drăgan Marin, Reg. 17 infanterie, sold. Enache Pe-
tr a che, b tl , 26 infan terie , se r g, Penchea Ioan, Reg. 17 infanterie, slt.
Io an Botan, R eg. 17 i nfan te r ie, sold. Lăz ăroiu Mihail, Reg, 8 gră n lce r i.
so lrl. Lupulescu Procopie, R eg. 17 infanterie , s old . Lup şa Vasile, R eg.
11 V.M .. f rt. Mantea 1. Ioan, btl. 13V.M ., frt. T.R. Moga Avra~, R eg.
17 in fante r ie , fr t. Petre Maxim M .S. , sold. Pantea Gavril, R eg , 17 infan-
t erie, se rg , m a ]. Pleşa Ioan. Re g. 17 infan terie, sold. Păcurar Dumitru,
Reg, 9 gr ă nic e r r, f r t. Sala Gheorghe, btl. 6 schi, serg. Singur Alexandru,
Rog. 8 g ră n ice r t. sold. Traian Petru, Reg. 9 g ră nice r t, ca p. Toma Vasile,
R eg. 17 infanter ie .
C O R N EŞ TI-CR A CI U N E ŞTI (7 e r oi n ecun os cuţi şi 4 cunoscuţi) :
se rg . Ciobanu Mihai , sit. Opr ic ă Ionel, se rg . Poenaru Gligor, sold.
Pupăză Călin.
CRISTEŞTI (56 e r oi cun oscu ţi ş i 99 n ecunoscuti) : cap. Adam Du-
m itru. n . 1915, R eg. 32 " Mi rcea". sold. Apostol Constantin n. 1915. R eg,
27 infa n ter ie, ser g. Anton Gheorghe, Reg. 27 infanterie, serg. Andronic
Gheorghe, n . 1916. R eg. 3.2 " M ir ce a", so ld . Boitan Vasile, n. 1920, Reg.
10 do rob anţi, sold. Buleu Constantin, n. 1923. Reg. 32 "Mircea ", se rg,
Badea Ion, n . 1920 Re g. 32 "M ~rc e a ", sold. Butescu Vasile, n . 1925.
Reg. 115 i nfa n terie . sold . Bordeanu Petre. n. 1.915, R eg . 27 Infanterie,
s old. Corcodel Constantin, n . 1920, R eg. 32 " Mi r ce a ", sold. Covrig Ioan
di n Un gh eni-Mure ş . sold. Chebei Ion, Reg. 27 infanterie, plt. Corean
Gheorghe, n . 1918, Re g. 27 infa n ter ie , so ld . Cionpoiu Ion, n . 1919, R eg.
:32 "Mircea ", sold, Călin Constantin, n . 1917, Reg. 27 infanterie, serg,
Chiriac Dumitru, n. 1915. Reg. 27 ân f a n te r ie , Dragoş Teodor, Reg. 27
infa nterie, se rg, Dancoi Cristea, n . 1919, Reg, 32 "Mircea ", cap. David
Gheorghe, n . 1923, R eg . 27 infanterie, s old. Gangea Gheorghe, n. 1925,
Reg. 27 infanterie, sold. Ilie Dumitru, n. 1.913. Reg, 32 "Mircea ", frt.
Lupu Nicolae, n, 1913, Reg, 32 "Mircea", plt. Marica Nicolae, n . 1918,
R eg. 115 infanterie, serg. Moşneag Victor, Reg. 115 infanterie, frt . Ma-
rmeseu Constantin, n. 1917, Bălcoi-Prahova, cap. Nicolae Dumitru, n.
1916, R og. 32 ..Mircea ", sold. Nichita Constantin, n. 1925, Reg, 27 ânfan-
terie , sold, Nistor Petru, n . 1925, Reg. 24 infanterie, sold. Ochiş Du-
mitru. Ra g. 27 in fa n te r ie , cap. Oprea L. Ioan, n. 1917, Reg. 16 artilerie,
sold, Palade Gheorghe, n . 1920, Reg.27 infanterie. sold. Popa C. Ion,
n . 1923. Re g. 27 infanterie, sold. Popa V. Gheorghe, n . 1925, R eg . 27
f.nfan terie, serg, Popescu Ioan, n . 1912. Reg. 27 infanterie . se r g. Petrea
Constantin, n. 1913, Reg. 27 infanterie, sold. Petreanu Constantin, n.

285
1925, Reg, 15 infanterie, frt. Popovici Ilie, n . 1925, Reg. 32 "Mircea",
sold. Popa Constantin, n. 1913, Reg. 32 "Mircea", sold. Puşcaş Toma,
n. 1913, Reg . 27 infanterie, sold. Preliceanu Petre, n . 1924, Reg. 32
" Mir cea ", so ld . Radu Gheorghe, Reg. 27 infanterie, sold. Remus Florea,
n . 1925, Reg. 27 finfanterie, sold, Rădescu Gheorghe, n. 1913, Reg. 32
"M ir cea ". serg, Rotaru C. Ilie, n . 1916, Reg. 32 in fanterte, sold. Roman
M. Şerban, n. 1925, Reg. 115 infanterie, cap. T.R. Stan D. Ion, Reg.
32 " Mir ce a", se rg, T .R. Sănătescu Vasile, n. 1918, Reg. 27 infanterie,
s ol d. Savu Gheorghe, n . 1923, Reg. 115 in fa n t er ie, s old. Stanciu Con-
stantin, n. 1915, R eg . 32 "Mircea ", serg, Soare Stelian, n . 1915, Rog.
27 infan terie. plt. Stanciu Anton, s old. Toplanca Andrei, Reg, 32
"Mircea ", so ld. Tabarcea Constantin, Reg. 27 infanterie , sold. Ursache
Gheorghe, n . 1925, R eg. 27 infanterie,sold. Udrea Constantin, Reg. 24
infa n te r ie, sold. VIădilă Alexandru, n . 1915, R eg, 32 "Mircea ".
CERGHID-UNGHENI (59 e ro i cun oscuţi ş i 19 n e cun oscuţi) : cap.
Apostol Constantin, Reg. 4 in fante rie, sold . Azorean Tănasie, Reg. 15
inf a nter ie, sol d . Amariei I oa n , Reg, 15 d or obanţi , s ol d, Asavei Gheor-
ghe, sold. Apostol Dumitru, Reg. 34 infanterie, s old. C îrţan Gheorghe,
Reg. 15 inf' antcrie, sold. Cramba Nicolae, Reg, 15 infanterie , sold, Co-
stache F. Gheorghe, Reg. 1 artiler ie , sold . Căşul1eanu Ioan, Reg. 13 in-
fanterie, sold . Chira Ioan,' R eg, 13 art ilerie, so ld. Cisma şu Ioan, Reg .
15 d or ob anţ i , so ld . Costin Vasile, R eg. 15 infanterie, serg, Costea Ioan,
Re g. 40 in fanterie, s old. Danciu Vasile, Re g. 15 in fa n ter ie, sold. Domi-
ţian Vasile, Rs g. 15 dnf'an ter ie , s old. Dumitreseu Sava, Reg, 1 infan-
terie, so ld. Drăghici 1. Gheorghe, Reg, 3 intanterie, so ld. Domu Gheor-
gh e, Reg. 11 artlle nie, serg. Dogaru Vasile, Reg, 40 infan te ri e, ser g .
Frunză , Constantin, Reg. 10 dorob anţi, serg. Ghibeseu Constantin, Reg.
1 artiler ie, cap. Gheorghe D. Gheorghe, Reg, 34 infanterie, cap. Gheor-
g hiţă Ni colae, Re g, 10 d orob anţi, cap. Grosu Auret, Reg, 10 dorobanţi ,
serg. Ion St. Ion, Reg, 1 a r til e r ie , sold. Lamartic Ion, Reg. 17 in fan te rie.
ca p . Lungu Mi ha la che, R eg. 40 in fan te rie, so ld . Mihai N. Ion, Reg, 34
infanterie, s old. Matei P. Petru, Reg, 15 infan te r ie, frt. Manea Alexan-
dru, R eg 10 dorobanţi , sold, Mnr a r u Ioan, Reg. 15 infanterie , cap .
Munteanu C. Dumitru, Reg. 34 infanterte, sold. Negruţ Răduţ, Reg. 10
infanterie, cap . Negru Ioan, Rog . 3 infanterie, frt. Negru Dumitru,
Reg. 32 in fa n terie, so ld. Nefalia Ioan, Reg. 15 infanterie. sold. Neeşu
Marin, Re g. 40 infanterie, serg. Negrea Gheorghe din Cerghid, Rog . 82
in fa n te r ie , sold . Panduru Marin Iosif, Reg. 34 infanterie, serg. Pavel
Ion Ilie, R eg , 1 infanterie, sold. Panaite G. Teodor, Reg. 40 infanterie ,
se rg. Pecuci Vasile, Re g, 40 infanterie, se r g, Rădulescu Şerban, Reg.
34 in fanterie, serg . ma j . Ruxandu Ioan, ş ef p ost jan dar m i Cergh id ,
serg. Străinu Petru, Reg. 32 infanterie, cap . Spinteciu Vasile, Reg, 12
i nfa n te rie, so ld . Sava Gheorghe, Reg. 15 infanterie, It . Siberiş Valeriu,
Reg. 10 -In ran ter re, sold. Stoian Petru, Reg. 40 in fanterie, so ld . Stamate
Radu, Reg, 34 infanterie, serg. Teuşan Nicolae, Reg, 3 pionieri , It . Tă­
rîţă Alexandru, Reg . 27 infanterie, col. Transmunsehi Eduard, cd t. Reg .
10 d or oban'ti, s old . Tăutu Ioan, Reg, 15 infanterie, sold. Tănasie Gheor-
ghe, Re g. 15 infanterie, sold. Varlam Vasile, Reg. 15 infante r ie, cap .
Vr'inceanu Constantin, Reg. 15 ~nfanteI'ie, sold . VÎrleanu Gheorghe,
Reg, 1'0 do roban ţi , sold. Vrabie Nicolae, Reg. 15 infanterie.
CORNEŞTI-ADAMUŞ (28 e roi cunoscuţi şi 23 necunoscuţi) : cap.
Anghe! Nicolae, Reg, 34 infanterie, serg . Boboc Alexandru, Reg. 34
infanterie, s old. Busnacu Teofil, Reg. 34 infanterie, serg, Beean Iean,

28&
 Rog. 34 infanterie, plt . Calan Trifu, Reg, 34 infanterie, sold. Dinu Ale-
xan d r u , Reg, 34 infa n ter ie, so ld. Dinu Paul, R og. 34 infanterie, cap.
Dureă Consta n ti n, Rag. 34 infanterie, sold . Dobre Marin, Reg. 2 c ă l ă ­
ruşi, sold . Guţ ă Marin, Reg, 34 infanterie, so ld. Iancu Va sile, Reg, 36
tn ra n te r ie, s old. Lavi ţa Nedel cu, Reg. 34 infa n te r ie, sold. Ma n ea T ăn as e,
Reg. 34 infa n te r ie, sold. Mar in Dumitru, Reg, 34 infan terie, cap. Ne-
deleu Gheorghe, n . 1923 'I'op r a is ar-Constanta, so ld . Oprea L. G h eorghe,
Heg . 34 In fa n teri e, sold . Oprt e ă P etr u, Reg , 34 infante ri e, cpt. Ra du B ă­
I ă n es cu , Reg, 34 in fa n ter ie, cap. R ăil eanu Ioan, Reg. 34 infa n te r ie ,
serg, Stanciu Nic olae, Reg. 2 c ăl ăra şi, frt. Stan Nicolae, Reg. 34 infan-
tcrie, s old. St oica Alexan d r u , Reg. 34 infanterie, frt. Stan Vasil e, Reg .
3 c ă l ă ra ş i, sold. So lom on Constantin, Reg. 34 infanterie, frt. Stan P .
Nicola e, Reg , 3'1. in fanterie, sold . Şer ba n Grigore, Reg. 34 infanterie,
cap, Vasile G heorghe, Rag. 34 in fa n te r ie , cap. Zarnea Io an, Reg. 34
infa n terie.
CUCER DEA (62 eroi cu n osc u ţ i ş i 6 n ecun oscu ţ i ) : A ndrei Cristea,
n . 1916, Reg. 3 dorobanţ i , Bălan Gheorghe, n . 1924, Re g. 36 in fa n terie,
so ld. Boia n giu Octa vi an, n . 1900, Ra g. 2 infan terie, s old, Bech ea nu Aron,
n. 1924, Reg, 3 d o r oban ţi, so ld . B ă ni e ă G h eorgh e, n . 1'923, Coteana-Olt,
Re g. 3 d or ob an ţi, ca p. Blidaru Ioan, n. 1924. J ebel-Timi ş Toron t al, Reg.
;~ d orobanţi , sold. Biz uiu Io n, n . 1924, R eg. 2 infanterie, s old, Bad ea s t .
Ma r in , n . 1925, Reg , 3 dorobanţ i , so ld . Bobonete P as cu , Reg, 3 doro-
ba nţ i , se r g. Baş tiur ea Io an, n . 1919 , Reg. 3 d orob an ţi, plt. Ba d ea R.
Nic olae, n . 1922, Re g, 3 d orob anţi, sold. Coman Crăc iun n . Cucerdea-
Mures, Re g. 3 dor ob anţi , so ld. Croit or u Con s ta ntin, n . 1929, Reg. 40
i nfa rrter ie, serg. Ciortan Vison , n . 1917 , Reg. 34 infa nte ri e, se rg. Cris-
t escu Du mitru, n . 1912 , Reg . 19, btl. m arş , sold . Ch irică P. Chirilă,
n . 1915, Reg. 19, b tl. ma rş , sold . Cojocaru Eugen, n . 1923, Si listea-Ro-
m a n ati , se rg, rn. Di a cones cu N. Nic olae, n. 1920, Scornice şti -Olt , Reg,
;~ dorobanţ i, sIt. Dumitrescu I oan. R eg, 19 infanterie. serg. D oruţ u Teo-
d or, n. 192,0, Reg. 34, infanterie, serg, T.R. Dumitres cu Io an, n. 191 5,
R og . 3G infante rie, f rt. Dumitr escu Dumitru, n. "1913, Reg. 3 dorobanţi ,
s old. Du mitres cu Tudor, n . 192.,), R eg , 3 dor obanţi . sold. Doce a Miha i,
ctg. 1945, B rincur eşt i-Ilfov , s old. Florea N. Alexan dru, n . 1925, Reg. 3
dorob anţ i, cap. G hiea Dumitru, n . 1920 , Reg . 3 do ro b a nţi, sold, Gheo r-
ghe Constantin, n. 1920, Reg. 34 in fan terie, s old . Gh inea G heorg he,
n . 1920, Reg 3 d orob anţi, sold. G ăt an Ioan, n , 1920 , R eg, 19 infan te r de
( m arş), cap. G h inea St , G heorghe, n . 1920. Reg, 34 infa n teri e. sol d.
Gav r ilă Ni col ae, n . 1923, Reg. 3 d orob anţi , serg. G eorgescu Alexan dr u,
n. 19-1 5, C ioc ă neşti - Ialomita, Reg, 2 dorobanţi, ca p. It an Alexa n d r u, n .
.19 10, Reg. 36 in fa n te r ie , slt. Iord ănoiu Dumitru, n . 1'-912 S îrnb ureşti -Olt,
s old. Li ca Z. Gheorghe, n . 1925, Reg. 3 Olt, s ă teanca Le chinţ ean Ana,
n . 1890. Cucerdea-Mure ş, lt . Mihuţa G heorghe, Reg 36 in fanterie , se rg.
Marin Du m it ru. Reg , 3 Olt, sold. M a t ei R. Ioan, n. 1922, Reg. 18 arti-
lerie, so ld. Marc u R. Mi hai, n . 1925, Reg , 37 infa nte ri e, sold . l\'lîn d rescu
Ene, n . 1923. Reg, 37 in fa n ter ie. s old. Neg oită Ni cola e, n . 19 17, Re g . 18
arti lerte. sol d. Nea gu Ştefan, n. 1916, Reg, 3 doroban ţi , serg. Necşu Ioan,
n . 1922, Reg, 2 d oroban ţ i . sIt. Ni cula Ioan, n . P orum ba cu de Jos-Sibiu.
Reg, 3 dorobanţi , m or t la 28 septembrie 1944, sold. P apuc Gh eorg h e,
n . 1917. R eg. 40 mfanterie, cap. Popa Mircea, n . 1916, Reg, 36 ln fanterie,
so ld. R us u Alexan d r u , n . 1916, Reg, 18 artilerie, sold. Rusu Gheorghe,
n . 1918, B ord-Mureş, frt . R adu Ioan, n. 1920, Reg. 3 d orobanţi , s old.
Stan Florea , n. 1925, Reg. 3 Olt, cap. Stoica Ma r in, n . 1920, Reg. 3 dara-

287
bant i, so ld, Scarlat Ioan, n . 1923, Reg. 3 dor oba nţi, sold. Spătărelu Ioan,
n. 1920, Re g, 2 dorob an ţ i , slt. Simen Titu Liviu, n . 1922, Brea za-Bra-
ş ov , Reg. 3 d oroban ţi , sold. Talip Şerban, n. 1917, Reg. 34 in fanter ie ,
t rt, 'l'eflea Gavrilă, n. 1922, Sub p iatr ă-Bih or, Reg. 3 dorobanţi, so ld.
Tudor St. Antone, Reg, 3 dorobanţi, sold. Tibiu Ioan, ctg. 1933, Micşu­
neşti-Moar ă-R omanaţi, cap. T.R. Ţibrea Bucur, n . 1925, Jfber-Tîrnava
Mare, Reg. 2 d orob anţi , frt. Udrea Gheorghe, n . 1924, Reg, 15 a rtiler ie ,
cap. Vodă Dumitru, n . 1923, Cuc erdea -Mure ş .
CRAIEŞTI: 5 eroi necunoscuţi.
CRĂCIUNEŞTI (1 erou cunoscut şi 85 eroi necunoscuţi): se rg , rn.
Agriş Petru, m ort la 10 se pt. 1944.
CECALACA (l erou cunoscut ş i 9 eroi ne cun os cuţi) : slt, l\Iihăescu
Gheorghe.
CERGHIZEL: 7 eroi necun os c u ţ i.
CUCI: 16 er oi necu n os cu ţ i.
CAp î L NA DE SUS: 13 e r oi nec unosc uţi.
CORUNCA: 40 eroi n ec u nos c uţi.
C ALIMANEŞTI : 87 e r oi n e cun oscu ţ i.
DEAG: 18 eroi ne cuno scuţ i.
CI P A u (13 eroi cun os cu ţi ş i 12 eroi necu n os c u ţi) : s old. Braşoveanu
Teodor, n . 1920, D ăneşti-Il fov , cap. B ănică Constantin, n . 1920, Furdu-
eşti - A rgeş, ca p . Brezeanu Gheorghe, n. 1918, Bu cu re ş ti , c ap. Cîrciumaru
Constantin, n . 192!1, Pal a n ca - Ilfo v, so ld. Căliman Dumitru, n. 1924, Tu -
l e i-A r geş , serg. Din că Radu, n . 1:921, Miha i Vitea zu-Hfov, cap. Dincă
Constantin, n. 1921, Il fov , f rt. Ionaşa Vasile, n . 1920, Dăn eş ti-G orj , so ld.
Ni colae D. Ion, n . 1920, Bucu reş ti , cap. Oproiu Ioan, n . 1924, Arge ş ,
cap. Rusu Titus, n . 1916, B ă r ă g anu-C on s tan ţa, s ol d. Suciu Man Ş erif.
n . 1917, Cob a d in-Con stan t a, cap. Stan Marin, n. 1917, Bala ci u-Ia lomita .
DILEUL VECHI (l erou cu noscut şi 482 nec un os c uţi ) : serg, Mol-
dovan I oan, n. 1916, Va lea La rg ă-Mu re ş .
DE AJ: 5 eroi n ecun os cuţi.
DîMBU : 4 eroi n e cu noscuţi.
DATA ŞENI: 3 e r oi n ecun oscu ţ i.
GALEŞTI: 13 e roi n ecun o s cu ţ i.
GALA'fENI: (50 eroi c u nos c uţ i ş i 586 n ecun os cu ţi) : sol d. Aneuţa
Vasile, b tl. 3 V.M., sol d . Avram Gheorghe, btl. 24 V.M ., sold. Abagiu
Mircea, btl. 7 V.M ., cap. Avram Ionel, btl. 7 V.M. , so ld . Bogdan Florin,
b tl. 7 V.M., sold . Bojan Ion, btl. 7 V.M., sold. Brănescu Ilie, btl. 2 Munte ,
cap. Badea Constantin, b tl. 23 V.M ., ca p. Bojan Ioan, btl. 7 V.M., so ld .
Coman Nicolae, b tl , 7 V.M., f rt. Călinescu Gheorghe, btl. 24 V.M ., sold .
Ceauşu Marin, btl. 24 V.M. , sold. Cojocaru Gheorghe, btl . 3 V.M ., s old.
Duma Io an, b U. 7 V.M ., sold . Dancău Gheorghe, b tl. 7 V.M ., sold.
Dumitru C. Ion, btl. 7 V.M ., sold . DascăI Ioan., btl. 7 V.M ., so ld. Ene
Dumitru, bt l. 7 V.M., se rg. Fechete Dumitru, b bl , 7 V.M ., sol d . Florea
Gheorghe, b tl. 7 V .M., sold. Fărău Gheorghe, btl. 2 V.M ., sold. Gheor-
gh iu Aron, bU. 2 V.M ., so ld . Ignat Dumitru, btl. 3 V.M., so ld. Ivan
Aron, b tl. 7 V.M. , sold. Ioniţă Grîgore, btl. 3 V.M.,sold. Leonuţ Ioan,
sold , Leanca Anghel, btl. 24 V.M. , cap . Luca Aron, btl. 7 V.M., cap.
Moisescu Nicolae, btl. 7 V.M ., solId. Mihalache Gheorghe, bU. 24 V.M .,
sold. Nicolae Benone, btl. 7 V .M., sold. Nicolae Ioan, btl. 7 V.M ., s old.
N cgru ş Arion, btl. 23 V.M ., sold. Negoiţă Vasile, btl. 7 V.M . serg. m a j.
Noian Nicolae, btl, 3 V.M ., cap. Preda Mircea, btl. 23 V.M ., s old.
Puşca ş Vasile, btl. 7 V.M ., sdl d . Rîndunică Mihaî, btl. 23 V.M ., se rg .

288
m a j , Rizea Ioan, b tl . 3 V .M ., sold. Rozmarinca Ioan, btl. 23 V.M ., sol d .
Spăt aru Ioan, btl . 3 V .M., · cpt , Stan Petru, sold. Sîrca Ioan, btl. 7 V.M.,
se rg . Suciu Nechifor, b tl . 7 V.M. , serg. Ştefan Nicolae, btl. 7 V.M.,
se r g. Şo pîr lă l"f'lircca, b tl , 7 V.M. , serg, Trîntoru Marin, btl , 7 V.M. ,
se r g, U ng urea n u Mih a i, btl, 3 V.M., sold. Vilmironei Ioan, btl. 7 V.M .,
soild. Voicu lescu Mircea, btl . 3 V.M.
G A N EŞ TI : fl eroi ne cu nos c u ţ i. .
GHEORG H E DOJA: 12 er oi n ecun os cu ţ i.
G R U I : 5 ero i necun os c uţ i.
GEiEJ A : 4 eroi n ecu nosc u ţi.
HĂDĂRENI (1 erou cu n oscu t ş i 8 necun oscuţi): f r t. Bunea Ioan,
n. 1n 1, Du mb r ăv end- Si b i u , Re g, 82 dnfa n ter ie.
I DR I FAIA (3 e r oi c un osc uţi şi 12. n e cun o s cuţ i ) : serg. Bucur Zaharia,
n . 192 1, Du m b răve n i -S i bi u, Re g. 82 infant erie , se rg , Gaborean Ilie, n.
192 1, Du m b r ă v e n i-Sih t u , Reg. 82 infan t er ie, serg. I ona ş Vi ctor, n . 1921,
H orghilag-Sib!u . Reg . 82 in fan te r ie .
LĂSCU D- OGR A (20 e roi cunoscuţ i ş i 1'9 ne c unos cu ţi) : slt , A pos -
to le scu P etru, R eg. 11 d o r obanţ i, serg. A li p oa ie A lex a n dru , n . 1fl20,
Pech ea -Co vurlu l, Reg. 11 dor o banţ i . se r g. Bulbuca Arsenache, n . 1914,
Rsg. 11 doro ba n ţ i, sit. (r .) Ciach ir Dumitru, R îi oasa-Tel eorm an, R eg.
11 d oroba n ţ i,' cpt. Grtnţescu Paul, P iatr a Ne am ţ , Reg, 5 a r til e r ie, sold.
Guttu Gheorg-h e, Reg. 5 artilerie , sol d. Gavrilă Ilie, R eg. 5 a r tilerie,
sold. Iv a ş cu G he orghe, n . 1914 , R eg. 5 a r tile r ie, sit. I acob Nicolae, Re g,
11 d o r o b a n ţi , serg . Leonte Al exandru, Re g, 11 d or ob anţi , cap. Mitro-
fan lVi., R eg , 11 dor ob a n ţi , slt , (a) Petraru P . Petrache, n . 1921, L u n ea-
v it a -T uâcea, Re g, 11 d o ro b a nţ i , slt , P ostolache M. Ion, R eg. 24 In f'a n -
te r ie , se r g, Popescu Nicolae, n. 19 20, Reg. 11 dorob a n ţi , sit. Poalelungi
Şt efa n, învă ţă tor, M ă stă c ani-Covurlu i , Reg. 11 d orob anţi , sold . Rotaru
Va sile, n . 1923, La s căr Ca t a r giu , Re g. 11 d or ob anţi , so ld. Suvac Gheor-
ghe, ctg. 1944, R eg . 11 dor ob an ţi , cp t . Tanvuia Nicolae, î nv ăţător, M ă s­
t ă c an i- Cov u r lu i, Reg. 11 dorob an ţ i , sold. Topoţan Gheorghe, Re g. 5 a r -
ti le r ie. se r g. V ăra ru Vasile, n . 1916, Galaţi , R eg. 11 d or ob anţ i.
LUDU Ş (2 e roi cu nosc uţi ş i 238 necunoscuţi) : serg. Barbu Gheorghe,
mort la 15 se p,t em bri e 1944, It. a v ia tor Gheorghiu Vladimir, m ort la
15 s eptembr ie 194 4. .
LU N e A BRADULUI (2 eroi c unos c uţi ş i 2 n ecunos cuţi ) : ca p. Ră­
cea n u P etru, n. 1923, Za u de Cîmp i e-Mu reş , Reg. 6 pi on ie r i, sold. Radu
Ioan, Reg. 6 pi oni eri.
M U R G E ŞTI (30 e ro i c unos cuţ i ş i 14 n ecun os cu ţi) : sol d. Belinciuc
Ilie, btl. 2·1 V.M ., sol d. Buga D. Dumitru, btl, 24 V.M., sold. Bratu Con-
sta n tin, b tl. 23 V.M ;, sold. Bene Ştefan, btl, 24 V.M ., fort . Buturoiu Ion,
btl. 24 V.M ., sold. Cristea Gheorghe, btl , 24 V.M ., sold . Călin Ilie,
B u c ureşti , sol d , Dicu P etr u , btl . 24 V.M. , sold . Dumitru Alexandru,
b t l. 24 V .M ., ca p . Frmcu Aurel, btl. 23 V .M.,frt. Fieraru Gheorghe,
b tl , 23 V .M., sol d. Grosu S ebastian, btl. 24 V.M ., s old . Ion Nicolae, btl,
24 V.lVI. , sol d . Iudin Vasile, eu. 23 V.M ." sold . Ldp ău Ştefan , ctg. 1941,
btl. 23 V.M ., s old . Lirnberea Gheorghe, btl . 24 V.M. , cap. Matei Emi-
Iian, b tl. 24 V'M " s ol d. Marin Dumitru, btl, 24 V.M ., s oId. Oceanu An-
to n , btl. 24 V.M., sit. Paraschiv Aurel, n . 29 aprdlie 191 9, Bu cur e şti,
b tl, 24 V .M., so ld. Plăescu Nicolae, btl. 24 V.M., sold. Preda Mihai, b tl ,
24 V .M., f r t. Pîrlea Florian, bU. 23 V.M ., sold. Rută Bătuţă, btl. 24 V.M.,
sold . Sraler Ioan, btl. 24 V.M ., cap. Ştefan Vasile, btl. 24 V.M ., se rg . T a-
coş Const antin, btl , 24 V .M., · cap. Tudosie Gheorghe, btl. 24 V.M.,

C. 19 - Ep o peea d e p e Mur eş 289

sold. Ţăranu Vasile, n . 12 aprilie 1916, Vedea-Gorj, btl. 23 V.M ., sold.
Vlad R. Stan, btl. 24 V.M.
MICA (un e r ou cunoscut şi 16 necunoscuţi) : serg. Tătăşoiu Gligor,
n . 1922, Sălcud-Mureş, Reg, 82 infanterie.
MOREŞTI: 57 eroi n ecunoscuţi.
NADAŞA (25 er oi c unos c uţ i şi 47 necunoscuţi) : sol d, Barto-
loman Eugen. Div, 103 munte. ' sold. Bogdan Teodor, Div. 103
munte, sold. BUjor Teodor, Div , 103 munte, s old. Constantin.
Reg, 17 infarite ri e, s old. Dragomir Dumitru, Reg. 17 in fan-
terie , s a la . Diaconescu Dumitru, Reg. 17 infanterie, sold, Doran Petrică,
Di v. 103 munte, cap. T .R. Eremia Constantin, Reg. 17 infanterie, sold.
Goran Dumitru, Div . 103 munte, sold. Giucl Ioan, Div. 103 munte ,
sold. Iov Nicolae, Div. 103 munte, sit. Ilioiu Dumitru, D iv . 103 munte,
serg. Ionescu Constantin, Di v. 103 munte, sold. Mi clăuş Nicolae, Div .
103 munte, cap . Oros An d r ei, Div. 103 munte, sold. Olariu Mihai, Di v .
103 munte, cpt, Osog Andrei, Div. 103 munte, frt. Prodan Traian, Div .
103 m unte , so ld . Radu Nicolae, Div, 103 munte, sold. Suciu Victor, Div.
103 munte, sold. Scolcaru Ştefan, Div. 103 munte, sold. Sima Izidor,
D iv . 103 mun te, so ld. Ş t efano v Nichita, Div. 103 munte, s old. Traian
Valer, Div. 103 munte , frt, Zaharie Dumitru, Div. 103 munte.
NICOLEŞTI: 3 eroi necunos cuţi.
NAZNA (31 eroi cunoscuţi şi 31 n ecunoscuţi): serg. Adam Teodor,
n . 17 iulie 1919, Galaţi, serg. Băieşu Ioan, ctg. 1936, cap. Băncilă Ni-
colae, ca p. Blaj Gheorghe, sold. Brătescu Ioan, n . 1921, Maieru, sol d .
Bănucu Andrei, f r t . Bănică Ioan, sold. Cuticean Andrei, serg. crivăţ
Petru; frt. Deleanu Petru, sold. Dineu Teodor, s ol d . I ancu Gheorghe,
soI d. Iancu Nicolae, cap. Muntean Ioan, n. 1922, Moieciu de Sus-Bra-
şov, f rt. Munteanu Gheorghe, n . 1922, Zărn eşti-Br aş ov, serg. Nici Marin,
frt. Nanciu Ioan, cap. Prundeanu Nicolae, sold. Preduţ Gherasim, n.
1924, Grohot-Hunedoara, s old. Pleşoianu Ioan, n. 1916, Ciutura-D ol],
btl. 24 V.M .., sold. Popineanu Avram, s ol d, Puicu Tudor, sold. S ălă­
ţeanu Ioan, sold, Spiridon Nicolae, sold. Sava Marin, s ol d . S arneş
Achim Nicolae, se r g. Ştefan Gheorghe, n. 1920, Dimbovita, sold. Tur-
batu Ioan, Tornuţă Constantin, sold. Tănase Ioan Marin, sold. Tintea
Alexandru .
MIHEŞU DE C~MPIE (3 e roi cuno scuţi ş i 2 necunoscuţ i) : p lt. m aj .
Ciţu Ioan, ş ef post jandarmi, Miheşu de Cîmpie, serg. Lazăr Ioan, n .
1921 în Mih eşu de Cîmp ie, sold. Popşor Grigore, n . 1911 în M ih eşu de
Cîmpie.
OROSIA (un erou cunoscut ş i un er ou necunoscut): el ev Pătraşcu
Anghel.
ODRIHEI (19 eroi cunoscuţi ş i 11 n ecunoscuţi) : Aramă Victor,
Anghel P. Ioan, Borogan Gheorghe, Dragomir Constantin, Filcu Petru,
Iancu Ailenei, Ilie Ioan, Mănescu Petru, Moraru Dumitru, Minciu-
lescu Ioan, Moldovan Ioan, Olaru Gheorghe, Petrescu Constantin, Ro-
m an Gheorghe, Sima 1. Gheorghe, Tătaru Ioan, Teodorescu Ioan, Uteru
M. Ion, Voiculescu Dumitru.
OARBA nE MUREŞ (465 eroi c un osc u ţi şi m ii de eroi necunoscuţi):
cpt. Almă şan Silvestru, n . 1904, Braşov , Reg. 40 infanterie. sold. Ale-
xandru Constantin, n . 1917, Ialomita , sold. Atanasiu Constantin, n . 1923,
Adeen i- Harg h ita, cap. Asavet Nicolae, n . 1920, Laza-Vaslud , sold. Apos-
tol Stelian, n . 1923, Nedeicu-Br ăila, sold. .Arion Vasile. n. 1917. Leno-
cuta-Tulce a, sold. Anghel Petru, n . 1918 Bucureşti , slt, Andreeş Le-

290
ped ei , s old. An ghel Marin, cap. Aleeuş Vasil e, frt . Anghel Marin, Reg,
49 in fa n ter ie, sold. A dăscăliţei T od or, D.A. O ., frt . Al ecuş Vasile, b t l,
11 V .lVI., s ol d . A timurt Saip, n . 1923, Reg, 19 infante rie, sold. A postol
Teod or , n . 192:>, sold. Anton Constant in, D.A.O., serg. A ioa nte A lexa n -
dru, ct g, 1942, P ech e a-Cov u rl u i, R e g , 11 d oroba n ţ i, sold , A v r a m 'I'eod or ,
ctg . 1939, B ă neas a-Vlaş c a , R eg, 11 d orob an ţ i, sold . A n d r ei Dobre, ctg.
HH 2, M oa ra S eacă - Il fov , Reg. 11 dorob an ţ i , so ld . A x ento A lec u, ctg .
Hl45, Cuca-Covurlui, Re g. 11 d or ob an ţi , s old. A m a ri ei C o s t l c ă , ctg.
1H43, B uda- Vaslu i, R e g . 11 d oroban ţ i, s o ld . Brlce a g Ioan n . 1917, J u r i-
lo vea-Tulcea, s old. Bni eea g Dum itr u , slt. Bir sall Gheorghe, n . 1923,
Feleag-M u reş , sold, B ăl ă l ă u I oa n . soId. Brad i I oa n, n . 1923,
"figman d r u -Mu reş , ca p . Br oteg G heorghe, cap. Bodea Du m i t r u, frt .
B ordea 1. A u r el, slt. Blaga l\'Ii h a il , n . 1917, Cimpulung-Muscel, sold.
C ~i:;a V. I oa n, fr t. B ă l a n lYia r in, sold . Ba r b u Bie, n. 1923, Cenade-Alb a ,
s old. B ă nuţ A lexand r u , sold. B ăn oi u Ioan, sold, Bacei M~ar i n , so ld.
BU I\~ ca Constan ti n , cap. B rî ş l ea n F lor e.a , sold, B uţ ă i oa n , ca p. Bur -
d eanu G h eorg h e, frt. Buctu m a nu Du mitr u, R eg, 36 in t anterl e . sold,
Ba eiu G h eo r gh e , Reg. 36 in fanterie , sold. Bălan I oa n, Reg. 36 infa nterie,
se rg. Bo t o ş e a nu Crăciun, Reg, 36 inf an te ri e , fr t . Borea Jl. I oan, R eg. 3
d o rob a nţi, I rt. Bl ă tu M a r in , R eg, 115 in fant e r ie (f os t Re g. d e g a rdă) ,
sold . 3 0ril~~ Constanti n , Reg. 34 in t a n tc rte, ca p. Băţ G h eorg h e, R eg.
:~ dorob an ţ i , fr t. B ăli că Ioan, Reg. 3 d or ob a n ţ i , s old. B u rdă rese u Gheor-
ghe, n . 1924, s old. Badca Du m itr u , n, 1913, R eg. 19 i nfa nter ie, f r t.
Bruta ru G heorgh e, R eg. 3 doroban ţi , f rt. Bu ta I oa n, n . 1918, Reg. 19
in tanterie , s old , B ra ş ovea u u Elor ea , n. 1923, Div . 21 in f a n ter!e, sol d .
B ă l a ş a Const anti n, n , H11 4, R eg. 19 in fanterie , s old , Br u taru G heorghe,
n . 1924, Re g. 3 doroba n ţ i , sold. Bolea Du mitru, n . 1913, R eg. 19 infa n -
te r .e , sold . Călima n Gheo rghe, n . 1923, B a sa ra b i -Consta nţa , Irt . Bu ţ a
Ga vr ii , slt. Hu r gh elca Constantin , Reg. 11 d or o b a n ţ i, sold . Bu ze a n Ste-
Han, ctg. 1 9 ţ5, Av r ăme ş t i-Tu t ov a , Re g. 11 d or ob an ţi , s ol d. Bejan Con-
stantin , ctg. 1943, 'I' ufe ş t i- B r ă il a, Re g, 11 d orob an ţ i, serg. Brandabur
Alexan d ru, c tg. 1943, Frumusl ta -Covurtui, R eg, 11 dorobanţi, sold.
Basalic Ion, ctg. 19.45, Fîntînele- Covurlu t. Re g, i l d orob a n ţ i, ser g. Bran-
duru Alex a ndr u , F rumu ş i ţa- Covurlu t , Reg. 11 do r oban ţi, sold. Carie
Badea, n . 1923, C os tat u- B r ă i ln , s old. Coman G h. Ni cola e, volu n tar Crăi ­
felea n Ioan, n. 1888, Icl and-Mureş, s old. Cristian Ioan. sold. C orcoş Ş t .
Ili e. serg. Cristi a n G h eo r gh e, frt . Cr ista ch e G heorghe, slt. Cu lea Ma r in .
s old. Cozm a Gheor ghe, so ld. Cantemir V. Io an, cap. Ch iorea n Gheor-
ghe, serg, Ci u cu Ioa n, sold . C oco rnl ţ ă Va sil e, se r g, Coltean Cristea,
sold. Ca lciu lUa r in , sold. Ci r ciuma ru N icol a e, so ld. Călin A le xan d ru,
cap. Cochea n u Ni co la e, sold. Cos ti că Va leriu, sold . Cr ista ch c Ioa n ,
50\d. Ce b u c Constantin , cap. Con sta n ti n N ed e lcu. f r t. Ca ta Dumitr u ,
Il. Cos ti că Va ler iu . Re g. 3 d or ob an ţi, sit. Cristea Gr îgore, soId. Co r nel
Şt ef a n, ca p. T .R. Cantemir V. I oa n, f rt. Cristea 1. Constan ti n, Re g, 36
in fa n ter ie , frt. Cr is t achc I oa n , R e g, 36 in fa n te r ie. f r t. Ca zac opol G h eor -
g h e, R ag. 36 infanterie. sold. Călugăr Grigore, R eg , 3 dorob an ţi , cap.
Cu r tean T eodor, ca p . Coman Vi ctor, Reg. 6 .i nfa n ter ie , sold , Călin Va -
s ilo, R eg , 4 m ot o, serg, Coman Gh. Nicolae, R e g, 40 in fan terie, frt.
Cu ta Dumitru, Reg. 36 in fanterie, sold. Cherciu Ios if, [a n d a rm în t er -
men. sold, Costică Chinezu, n . lî n g ă B u zău, serg. Cornea Teodor, Irt.
Cristache Gheorghe, R eg, 40 i nfa nter ie, ca p. Cristea I.an, Reg. 115
in 1h n ter ie , s ol d. Cozma Gheorghe, cap . Cebuc Constantin, Re g. 19
infanter ie, cap. Coeoşu Ş t, Ilie, n. 1912 , Reg. 3 d orobanţi , sold. Con-
stan ti n Ioan, n . 1925, R e g. 19 infanterie, slt, Chlca Adria., Reg. 11 do -

2~1
r ob an ţ i , sit. Crăciun Hiristu, R eg . 11 do rob anţi , sit. Clincer Dimitru,
Reg. 11 do robanţ i, f'rt. Cioroiu Nicolae, ctg. 1943, Stă n c uţa-Bră ila , Reg.
11 dor obanţi , sold. Ou.iba San du, cts . 1945, n . Galaţi , Reg. 11 d oro-
ban ţi, sold. ()o"tin Co n stantin, ctg . 1930 , Ur ech es ti-R îmnicu S ărat, Re g,
11 dor oba n ţ i, sold. Condurach o Du mitr u, ct g . HJ42, R cg , 11 dorob an ţi , '
sold. Constantin Tagu, ctg , 1943, B e reşt i- C ov u rlui, Reg, 11 do ro ba n ţ i ,
s it . Ch ia fi r Dumîtru, R îpoa sa-Te le orman, Reg. 11 doroba n ţ i , so ld . Carat-
m a ni ~. Pet rach c, ctg. 1941, Grivi ţa-T ecu ci , Reg. 11 dorobanţ i , sold.
Creţ u A lexan dru, ctg, 1938, St ă n cu ţa-Br ă i l a, Reg. 11 doroba nţ i, sold.
Carol Ni colae, ctg. HJ35, Boleni-Covu r lu i, neg. 11 doro ban ţ i, sold . Cră­
ciun Constanti n, cts. 1937, Vas lui, R eg. 11 doro ba nţi, s old, Dudă u Du-
mitru, n . 1923, Bă neasa-Constanţa , sit. D u mitr u Ni col a e, n. 1915, Ţ' ăn ­
d ă re ni-Il f ov , sol d. Du mitru P . Dumit r u , n . 1923, Amara-I alomita, sold,
u irm I oan, n . 1923, lazu - Ialom iţa, cap. D u mitru A. G h eo r ghe, n . 1923,
Petreş t i - Il fov, ::r t. Denealic Gheorghe, n . 192 3, Constanta, cap . Duma
Con stantin, sold. Dumitru C. Ioa n, Reg. 115 intanterie, sold. Dinea I li e,
n. 1924 , Spineni-Olt, sold. Datta N icolae, s erg. D r a g o ş T r a n d af ir , sold.
D o blcă 1. I oa n , sold. D r ă g hicl Z aha rie, n. M u re n i-Mu r e ş , Irt. Dobr ea
Gheorghe, frt. Desc ă l escu Gheorgh e, so ld. Derf iţiu A u rel ian, soid. Dia-
conu Ioa n , sold. Dienin A n gh el , sold. Di ma N icolae, sold. Duţa GhCOl'-
ghe, s old . Duca M. Radu, serg, Deliştiu Ioan, maior Dumbravă Vasile,
n . Să u le ş t i - G o r j , ca p . Dră gan Dumitru, ca p. Dra to v ea n u Vasile, soi d,
DumHriu Ioan, sold. Dia conu I oa n , cpt, Dr ăg h ici Va sile, Reg, 40 in f a n-
terie, serg, D inc ă lVI. R adu, R eg . 34 in fante rie, cap. Dima Nicolae, Rag.
34 infan terie , sold. Duţa G. Io an, Reg, 36 in fa n te r ie , serg. Dănică F.
Ion, Reg, 36 infanterie, sold . Drago ş 'I'randafir , n . 1921, Ir t. Diacon
Gheorghe, Reg . 21 i nfa nter ie , s old. Dobrea G heorghe, R eg. 3 d oroban ţ i,
sold . D r a g omî r Gheorghe, Reg. 34 infanteri e, sold . Devl aţtu Gheorghe,
Reg. 3·1 in f a n t er ie , sold. Duma Constantin, n . 1924, Reg. 3 dor ob anţi ,
sold. D ră g an Du m it r u, n . 1912, Reg. 19 infanterie, sold. D i f iş t ei I oa n,
Reg. 37 infanterie, Ir t. Dunca Aurel, n . lî ngă Bucureşti , so ld . Danci u
Dumitrache, ctg. 1945, Cuza Vodă-Covurlu i , Re g . 11 d orob anţi, sold .
Dionis ie I oan , cts . 1944, Lu n ca n i-I a ş i , R eg. 11 doroban ţi , serg. Deciu
'I'u d or .aeh e, ctg. 1942 , Oancea -Covurlui, Reg. 11 d or oba n ţ i , serg . Dia.con u
Gheorghe, ctg, 1936, N uşi -Fă lciu , R eg. 11 do roba nţi , so ld . Di amant
Constantin, cts. 1943, F'l o r e ş t i- C ovu rlu i , Reg, 11 doroba nţi, sold. Dron
Nicolae, n . Scînteia-Vaslui, Reg. 11 dorobanţi . sold. E raca Rornulus,
sold . Enach e Anton, f'rt . E nestei Ioan . serg, F1i.ll p Constantin, n . l B20,
Mun te n ii de J os -Va slui, sold , F lorea Si mion, n . 1923, Chi nci us - Mureş , slt .
F!orea Alexand ru, sold, F oc a ru I oan, ctg. 1938, n . Soră nesti-Vas l ut , R eg .
11 dorob a nţi, sol d . Fir işt eanu Io an, sol d, Flor ea T. Ioan, so l d . Flor ea
Co nstan tin, Reg. 6 in fa nterie, s old. Florea I oan, n . 1925, Reg , 3 do r o-
banti, sold. Florea A lexandru , n . 1916, serg, Gu rău Constantin , serg.
Ghica G heor ghe, cap. G u rgh ia n u T eodor, cap. G rigore Gheorghe, n . H)'Z3;
Sărbătoare a-D olj , Goce a n u N,i colae, n . 1923. j . B ră il a , so ld . G h eorg h e
M . l\'Iihoc, sold. G h eorghe Vasil e, sold. Georgescu Ciufei G h eo r ghe,
n. J.921; Rim n ic u -Vilcea, sold. G heorghe N . N icola e, s old, G ros u Florea,
sol d . G ra d Chclemen , Irt. Grosu Flor ea , sold. Grosu F lorea, Reg. 10
infanterie, scrg. G heorghe N. Ni col a e, R eg. 36 infa nter ie, serg. Gorea
Teodo r, R e g. 3 doroban t i, se rg. Gheorghe Va sile, R eg , 40 infan terie,
frt. Guţ ă Gavril, Reg. 34 infanterie, se rg. Gheorghe M . Nicolae, R e g,
20 in fa n t er ie , sold, G ur ă u Constantin, R e g, 36 infa nterie , sold. G hiţă
Co n stanti n, R eg. 46 in fan terie, solo. G roza Romulus, so ld . Goga Va sile,

292
 ctg. 1936, Cuda l bi - Cov urlui. Reg. 11 d orobanţ i , ser g. Ghengherea Con-
stanti n , ct g. 1935, Siv i ţa- C ov u rl ui, Reg. 11 doroban ţi , sold . Grigore
Consta n ti n , ctg. 1942, Ş tefăneş ti-Ilfov, Reg. 11 dorobanţi , sold. Hagiu
St elia n , ctg . 1935, C avad i n eş bi -Covurl ui , Reg. 11 d o rob an ţ i , sold. Ivaşcu
Gheor gh e, ctg, 1945, Pechea- Cov u rl ui, Re g. 11 d or ob a n t i, cap. Ionel
Io a n , ct g. 1943, n . j . Covur lui , Reg. 11 d orobanţi , sold . Iva ş cu Drago-
mi r , ctg. 1944, P e ch ea -C ovurulu i, Reg, 11 dorob an ţ i , so ld , Iţan Con-
stan tin , n. 1923 , j . Idf'o v , ca p. Iacob I . P a n ai t, n . 1921, Hirş ov a-Con­
stanta, serg. Ia cob l\'I. Mar in, n 1916, Tăr ice ni - Ilf ov, sold, Ion G h eor -
g h e, sold. Io rdan Branea, ca p . Ia chim Dum itr u, sol d. I on M. Sta n ,
so! d. I oa n Fl orea , sol d. I or da ch e P a vel, cap. Jn nit ă I on , s ol d . Ispas Ilie,
Rc g. 2 dor ob anţi, so ld. I orda ch e Petru, Reg, 19 in fa nterie, cap. Ion
Gheorghe, Re g, 34 infan terie, s old. Ion A. Florea, Reg. 3 d orobanţi , I rt.
i ml.O F lcrea, n . 1923, Re g, 3 d oroba n ţi , sold. Iorgan Bran ea , Reg, 40
i nf a n te r ie, serg, Ilie Ion es cu , 11. j. Pra h ov a, sit. Lat ea Gheorghe, so ld.
L ă s c u d ea n Io a n , n . 1924, O g ra-Mureş , Re g. 82 in fante r ie, ca p . Lungu
Gheo r gh e, Re g, 36 infan terie. se rg , Lazăr Ioan, n. 1923, Mi h eş u de Cîrn-
p ie - M u re ş, cap. Lungu Gheor gh e II, R eg. 36 infa n terie, sold . Lungu
G h eorghe, ca p. Lu ng u l oa n, ct g. 1942, n . Hori a- Ial cmi ţa, Reg. 11 d oro-
ban ţi , sold. Mccanu Ioan, n . 192 3, Fe isa-Tîrnava Mic ă , serg. Matei
A u rel, n . 1921, Dr idu- Il fov, se rg. Ma n u M, Florea, n . 1906 , Cernica-Ilfov ,
. so ld . Ma r in C. Lază r, n , 191 6, B ă l ă ceanc a-Ilf ov, serg, Măn eseu Gheor-
/;;"110, n . 1916, P oia n a-Tr estiei-Ilfov, cap. Marian Constantin, n. 1916,
B ucu reş ti. sl t, r,!ărcuş Victor, n . 191 8, C lu j, sold . Marin C. Alexă, sol d .
lVIan ole Adr ian , sold. Ma ercan Gheorghe, n . 192 3, F el e a g- M ureş, s old.
M ih a i F, Stan, so ld. M ih a i Petraehe, sold. Mărginean Iosif , serg, Moraru
Mar in, serg. r,'1 eh e di nţ i u Alexa n d ru, so ld , nfiti c ă Ene, sold. Marin 1.
Dobrc, sold. P1ih a laeh e Gheorg he, sold. Mieu Radu, sold . Ma r cu Florea,
cap. Mar i n 1. Dobre. Reg. 36, in fan te ri e, cap. l\1ine iu Radu, Re g. 3
că l ă ra si . sol d. r~I arcu F tor ea, Reg, 3 dorob anţi, sold. Manole AureHan,
Reg . 115 in f'a nte r ie, ca p . Marin C. Al exandru, so ld. Maicr Va sile, n .
C ozm a-Mu reş , sol d. Ma n ole A lex a n d r u, Reg, 40 in fa n te r ie, so ld . Mih a -
Iache Gheorghe, Re g. 3 că l ăraş i . so ld . M ihail F, Sta n, Reg . 19 infa n-
t e r ie, sold. Ma n Aurel, n . 1920, H oda c-Mu reş sit. Mihăes cu Petru, Cu-
dalb t- Cov u r lui . Reg , 11 d oroba nţi, sit. Mititelu Aurel, Re g. 11 doroba nţi ,
sol d. Moga Ioan, D r ă g u ş en i- C ov u rlu i, Reg. 11 d orob an ţi , sold, Marin
Ie D, Srnîrdan-Covur'lu l, Reg . 11 d oroba nţi. sol d. · Mocan u Alexandru,
'I'rusest i- Botosa n i, R eg 11 dorobanţ i. sol d , Mieu Dum itr u, ctg, 1942,
11. Ba lactu - Inlo m ita, Re g. 11 doroba nţi . ser g. Marin Dumitru, ctg. 1941,
Res. 11 d or ob an t i, sold. Muntean Haralambie, ctg. 1936. n . Vîrlez i-Co-
v urt ui. ReK 11 d oroba nţi ) se r g. Mar in Dumitru, ct g. 1!l4! , Mărg ă rt teştt­
Ri m n icul S ărat. Re g, 11 d o rob anţi , se r g. Moise Constantin. ct g. 1941,
n . Lu oeşti-C ov url ui , R eg. 11 d orob anţi, ca p . Mitrofan Mihai, ctg. 1942,
11. T u dor Vladimirescu-Covurlui. R eg. 1,1 d orob anţi , s old. Mo sulat Gheor-
g he , ctg. 1938 , n . P ereşti- Va slui, Reg. 11 dorobanţi , sold. Moeanu Va-
s il e, ctg . 1943. n. Boresti- Covurlu i, R eg, 11 d orob a n ţ i , sold. Matei Costieă,
ct g. 1944, Bursuc ani-Covurhni , Reg . 11 d or ob ant i, so ld. M u ta n Anton,
ctg. 1943, n. Pe t r oş ani-Hu n e d oara , Reg . 11 d orob an ţ i. sol d . Marin Ion,
ctg. 1945, sold. Minza Ioan, ct g. 1945, n . Drăgu şen i - C ovurlui , Reg, 11
do ro ba n ţ i , so ld . Neeula Dăntlă , ct g. 194 3, Costach e N egri- Covurtui ,
Re g. 11 d or o b a n ţi . s ol d. Norocea Al exandru, ct g. 1944, n . G iurgiu, R eg. 11
dorob a n ţ i. sold. N iţiu C. Ioan, ctg. 1944, P cv ita-Prah ova, R eg, 11 doro-
ban ţ i , so ld, Negura Va sile, ctg. 1944, D r ă gu ş e n i -C cvu rl u l , Re g. 11 doro-

293
b a nţi, cap. Niţă Con stan ti n , n. 192 3, J. I alorni ţa, sold. Necşu Dumitru,
n . 1920, Cosl ogeni- Ilfov, s old. Nemcş Con sta n ti n , n. 1916, Str oieşti ­
G orj , se r g. N egr ea G h eor gh e, n . 1921, Ce rgh i zel-Mu re ş , ca p. Nicolae
I on, se r g, N e;;; rilă Ioan, sol d. Netejan Florea, sold, Nicolae Gheorghe,
serg. Nedclcu 1. L . Victor, sold. Ni colae Constantin, sold. Na t ea Vasile,
ca p . Nicu Al exandru, frt. N egrilă Ion, R eg , 40 infante r ie, ca p . Nicolae
Ioan, R eg. 36 infanterlie, sold. N icola e Alexandru, Reg, 36 infa n teri e,
sold. N icolae Gh, Ni col ae, R e g. 3 d or o b a nţi, sold . Nicolae Alex ă , sold.
Nicolae C. Nicolae, cp t. Negu Traian, n . Gurghiu-Mure ş , cap . Olteanu
Ilie, n . 1922, Negr eşti-A rgeş, sol d . Oleeaş Stan, cap, Oltean Şte fa n ,
sold. Oltean Ştefan, R eg, 3 d oroban ţi , so ld , Preda Victor, n . 1918, Con-
s tanta , sold. Preda G heorghe, n . 1923, I azu-I al om i ţa , slt, P a tr ulea Mi-
hai, n . 1922, B ucureşti , s lt, Panait Teodor, n . 1920, Zlatna -Alba, sold.
Panai t Marin, n. 1918, M ă gur el e-L lf ov , sold. Puhoianu Ion, n . B u c ure ş tu ,
se r g, Prodan P etru, n. 1918, Bucu reşti , sold . Popescu Gheorghe, n . 1921
Tătăre ş ti - B acă u , sol d, Podgoreanu Ghcorghe, ' n . 1921, Dor Mărunt­
Constan ţa , It . P eruescu Gr. Gheorghe, n. 1909, Zal ă u -S ă l aj, sold . Popa
Gh, Nic ola e, sold. Preda Laurenţiu, n . C ozma- Mu re ş, sold. Pendelean
Constantin, sold . Popovici Gheorghe, s old . Popolean Crăciun, sold. Pană
Gheorghe, n. 1922, Ulmeni-Jal om lţa, cap. Precup Ştefan, serg. Popescu
Alexandru, ser g. Păun Andrei, sold. Popa Călin, sold. Plinciu Gheor-
g h e, serg, Podaru Vasile, se rg. Panait Constantin, ca p . Paula Gheorghe,
sold. Pătraşcu Gheorghe, sol d . Potlaru Petru, sold . Petruţiu Petru,
cap . Popa V. Gheorghe, sl t , Popescu Gheorghe, R e g. 3 d o rob anţi ,
serg . Petru Marin, sit. Popovici Traian, se r g. Pantea Gheorghe, Reg.
34 infanter ie, sold. Popovlcl Gheorghe, Reg. 24 inf an terie . frt. Podaru
Petru, R e g. 34 i n f a nterie. serg, Podaru 1. Nistor, cap . Pitur Marin,
R e g. 3 d orob an ţi , serg. Popescu Alexandru, R eg. 34 infan t er ie , cap.
Pop G. Nicolae. R eg. 36 · infanterie , frt. Popa V. Gheorghe, R eg.
34 in fanterie , sold. Pribeagu Dumitru, R eg, 19 infante ri e . sold. Popa
Ion, Re g, 40 infa n ter ie, se r g, Pricop Ştefan, e le v ca p . Prîsleagu Flo-
rea, R e g, 19 infanterie, s old . Pirvu Mihai, Re g. 3 d or obanţi . frt. P o-
povici Traian, n . 1924, sold. Pandele Constantin, R eg, 40 infa nterie,
serg, Penta Gheorghe, R eg, 36 infa nterie, sl t . P etraru P etru. G alaţi­
Covurlu i, R e g. 11 d oroban ţ i , sit. P etraru Nicolae, R eg. 11 do robanţi ,
se rg. m. Popescu Nicolae, R eg. 11 d oroban ţi , cap. Precup Teod or , ctg,
1944. n . Paş c a n i -Va slu i , R e g, 11 dorobanţi , so ld . Pa şc anu Ioan, ctg.
1936, n . S c inte ieş ti -Cov urlu i. Reg, 11 d or ob an ţi , sold. Răduc
Ioan, ctg. 1944. n . B ăjeşti-Ial omi ta, R e g. 11 d orob a n ţ i , sol d .
Ropoţan Va sile, ct g. 1943, ri Fru m u şi ca - Cov u rl ui . Re g. 11 d oro-
ban ţi, sold. Rusu Simion , b tl. 4 V .M .. s ol d. Rusu G heorgh e, n . 1923,
Cergh i ze l-Mu reş, sold . R us u Loghm, R og. 36 i nfante r ie . serg. Ro şea
Io an, R eg . 3 că l ă r aş i , ca p. R izea G h eorghe, n . 1924, R c g. 3 cavaler ie.
so ld, R usu N . Stan , n . 1921, Dor Mă runt- Co ns tan ta, cap . Radu Mircea ,
n . 1917, j . T u lcea , cap. R a du T . Vasil e, n . 1916, B r ă n eşt i-Il f ov , sol d .
R usu J uneheanu, ser g. Că dul escu Florca, sold . Radu Petre, serg, Raicu
Gh eor gh e , sold. S er d orei Vasile, R eg, 11 d oroba n ţi , sold. St ănic ă Pe-
t r u, ja n d arm în t er m en . sold . San du Petru, Re g. 34 infa n t eri e. sold,
Soiu G h eorghe, R eg. 36 infa nterie, Con stanta , so ld . Safta Nicolae,
Reg. 34 inf anteri e , ca p . Sta nciu Constantin, R eg . 3 d or oba n ţ i , ser g.
St oi ca Ioan, R eg, 34 infan terie, se rg. Stan Teodor, R eg. 34 inf ante ri e ,
se rg. stau G h eor gh e, Re g. 34 infa n terie, fr t . Stele G. Mihalache, R eg.
11 d or ob an ţ i, sold. Sîrbu C. N icola e, R e g, 34 infa n te r ie , sold . Sulea Ma-

294
rin, n . 19 24, R e g, 3 dorobanţi ,' serg. Sorescu Marin, Reg. 3 dorob anţi ,
f r t . Sinion Ioan, Reg. U5 inf anterie, s old. Stana Ştefan, n . 1924 , BO'-
!in tinul din Vale - Ilfov, sold, Sp ăt ăroiu Constantin, n. 192 3, Sinteşti­
Il f ov, so ld . Stan Gheorghe, civul Sas Petru, n . 1869 , Icland -Mur e ş , serg.
Sabău C. Nicolae, so ld. Sugitz Francisc, n . 19 23, Miheşu d e Cîmpie,
Reg: 91 infanterie, sold. Stan 'I'eodor, serg. Sareea Vasile, serg. Sofia
G . Mi h a lach e, sol d . Stet Ioan, C orn e şti-Mureş , so ld. Scurtu ioan,
serg, Sto ica Dumitru, sold . S ălăg ea n Vasilc, cap . Sandopol Aron,
so ld. St oica Ioan, s old. Stănică Petru, s old. Simi Gheorghe, serg. Spînu
M a r in , n . 192 3, B ăl en i-C ovurlu i, Re g. 11 d or obanţ i,frt. Stancu Ioan,
n. B răila , Re g. 11 dor obanţ i , sol d . Scrteeiu Ioan, ctg. 1942 , n . Flo-
res t i-T u tova, R eg. 11 dor obanţi , so ld . Stan Ioan, ctg. 1945, R e g. 11 d o-
roba nţ i , sold. Stavarache Constantin, ctg. 1945, n. Lup eşti-C ovurlui ,
Reg. 11 d orob anţi , cap. Şerban Ioan, n . 1924 , Constanta, sold.
Ştef an 1. Marin, n . 1924 , R eg . 3 dorobanţi. sIt. Ştefănescu Ni-
colae, R eg . 11 doroban ţ i, s er g. m aj . Ştefan Tudor, n . Şe n dren i ­
Covurlu i Reg . 11 d orobanţi , slt. Stoica Valeriu, ser g, Sedorin
Vasile, cpt. Turbatu C. Petru, Re g, 3 că l ă ra ş i, sold.Tudorache Staneiu,
n . 1916. Cernica Ilfov, sold. Toma Lupa, Reg, 34 infanterie, sold. Take
Constantin, R e g, 11 dorobanţi, ca p . Toba Constantin, sit. Tofan Ma-
ritm, R eg. 11 d orobanţi , sl t, Talasman Stavar, Regel e F erdinand-Covur-
lui , R eg 11 d orob anţi, f rt. T ato] Nicolae, cts. 1944, n . Popcnd-Tutova,
Reg, 11 d o r oba n ţ i, sold. 'I'otoloagă Dumitru, ctg, 1943 , n . R a f aiila-Va slui,
Reg. 11 d orob a n ţi , cap. Trandafir Dumitru, R eg. 36 in f a n terie , se r g.
Tonase Dumitru, Reg. 36 infanterie, cap. Tuşcă Ilie, R eg . 3 dorob anţi,
r r t . Toma Nicolae, n . 1921, frt . Tudor I1ic, R eg. 34 infanter ie , sold.
Tudor Ilie, so ld. Toma Sipa, sold. Tănasie Dimitriu, ser g. m. Turca
Florea, ca p . Toma Constantin, se r g. m . Ţăranu Marin, sol d. Trandafir
Ilie, so ld . 'I'ru ş că Ilie, ca p . Toma Nicolae, sold, Toniaş Gheorghe, Trifu
Ioan Vasil e, n . Aţinti ş-Mure ş, cp t. Ungureanu Constantin, n . 19015,
so ld. Vergu Anghel, n. 1921, Mirce a Vodă-Teleorm an, serg, T.R. Va-
sile Toma, n . 1919, Con stanta , so ld , Vasiliu P . Marin, n . Ul23, P etr o-
ş a n i - C o n st ant a , sold. Vizireanu Vasile, n . 1923, Tudor Vl a dimire scu-
B r ădla, sold. Vodă D. Dumitru, n . 1923, B ord-Mures . sold. Veli şoiu
S u ciu, cap. Vasile Teodor, so ld . Vrancea Ilie, sold . Varga Gheorghe,
so ld. Văcărescu Gheorghe, R eg . 2 d or oban ţi, s old. Vintilă Nastea, R eg,
19 infante rie, so l d, Vlad Ioan, Reg. 36 infa n terie, ca p . Vlad Petru,
R sg. 36 infan terie, cap. Văduva 1. Ioan, Reg, 36 infa n terie, f rt . Var-
vara Gheorghe, Reg, 40 In fanterie, s it. Voinea C. Gheorghe, R eg, 11
doro banţi , sit. Vanga Carol, Braşov , Reg. 11 d o robanţi , cap. Virlan
Constantin, ctg. 194 3, n. Cuda l bi-Covurlui, Re g. 11 d orob an ţ i , sold.
Vîn tan Anton, ct g. 194 3, n. Petroş ani-Hu n ed oar a , R eg . 11 d oroban ţi,
frt. Va le Teodor, ctg, 1943, n . Frunti ş eni-Tut ov a , Reg, 11 dorob anţ i,
s it. Voin ea Ioan, Re g. 11 d orobanţi , ca p . Voita Ioan, Reg. 3 doroba nţ i,
sold . Zmeu M. Ioan, R eg. 36 i n f anterie.
OG RA : 16 eroi n e cu n os cuţ i.
pAUCIŞOARA (3 eroi cunoscuţi şi 8 n ecun oscuţ i) : so ld. Begheţ
F ili p , so ld. Beşa Gheorghe, sold. Velciu Ştefan.
pANET: 2 eroi necunoscuţi.
PETRILACA: 3 eroi necunoscuţi.
RO TENI : 8 e r oi necun oscuţi.

295
 SAR MAŞEL (2 eroi c u n os c uţ i şi un er ou n ecunoscut) : sold . Găi­
nu ş ă Va sil e, Reg , 7 gr ă nd ceri, so ld . Pană Gheorghe, Reg. 7 g r ă ni cer i.
Ş E U LIA DE MUREŞ (37 e roi c u noscuţi şi 6 n ecun oscuţ i) : cap.
Apostol Gheorghe, Reg . 34 inf anter ie, so ld. A lexa Constantin, R eg, 2
c ă l ă ra ş i , s ol d . Belean Agapiei, R eg, 34 infanterie, sol d. Caranescu
Gheorghe, Re g. 34 infanter te , sold. Ciscu P a scu , R e g, 2 că l ăra şi , ser g ,
Dumitresc u Aurel, Reg. 3 c ălăraş i , sold. Di a con P etr u , R eg. 40 infan-
t e r ie, serg, Du mîtrescu Dumitr u, Reg. 2 căl ă ra şi, cap . Dolian Dumi-
tru, Re g, 3 c ăl ă ra ş i , frt. Dănu ţ Nicolae, R eg, 40 infanter ie, sold. Dra gu
G heor ghe, R eg, 34 infanterie, sold. Gavrilă Apostol, R eg, 34 in fa n terie,
s cld . Fi tu Marin, R eg. 34 infan ter ie, cap. I oan Florea, Re g. 12 roş i ori,
se rg . H ie scu Vasile, R eg, 3 c ăl ă raşi , sold. Izgora G heorghe, R eg. 34
i n tn n terle, sold. Jugănaru Co n stantin, R eg, 34 infan ter ie , frt. F ărcaş
Mihai, R eg. 6 ambul a n ţă , cap. Marin Bu cătunari, Reg. 34 in f anterie,
s ol d , Marin Vasile, R e g. 34 infante r ie, sold , M ustafa Răduţ, Re g. 34
i n fa nte r ie, s ol d Nicolae Croitoru , R eg. 34 inf an te ri e , ca p. Maior Petru,
R eg. .4 ro ş i or-i , sold. Paraschiv Sto ian, Reg, 2 r osi ori, sit. Radu Cocoş,
R eg. 2 c ăl ăra şi , sold. Radu P etru , R eg, 34 infanterle. : cap. Sca r lat Ioan,
Reg, 12 r oşiori , s old. Stere P . San d u, Reg. 34 infanterie, s old. Stan
l\1ihaiache, R eg. 34 infanterie, sold. Stan Ghiţ ă , R eg, 40 infante r te,
pl t . Stan Amarltet, Re g. 34 in f a nterie, so ld, ştefa n Ios if , R eg . 34 inf an-
t erie, se rg, m . Turcu Tache, Reg. 6 a mb u la nţ ă, serg. m . T eodor Gheorghe.
Re g.6 ambulanţă. serg. Vîrt os Mar i n, Reg. 34 infanterie, sold .Voicu A le -
x a n dru, Reg , 40 infanterie, serg. Vasile George sc u , R eg, 34 i nfanterie.
STEJE RIŞ : 2 e roi necun oscuţi.
S IG H IŞ OARA (207 eroi c u n osc uţ i şi 21 e r oi n e cun os cu ţi ) : slt. A r -
senescu Ioan, n . 1918, Udaţ i-Arg eş , Reg, 4 d oroban ţi, sold . A na I va-
novici, n. 1923, Za ra- Ara d, b tl. 3V.M ., sold, Anghclache Ioa n , sold.
A ch im Simion, n . 1912, Dup ă P iat ră-Hunedoara , s old . Aron Gheorghe,
It. Achim Coriolan, n . 1910. Ramn a-Caraş , b tl. 3 V.M., se r g. Ale -
xandru Du mitru, n . 1923, Oc n i ţ a- D î m bov i ţa, b tl. 2 V.M ., s old. B ăbăcă
.Ilie. n . 1915, Z ă t reni- Vîlce a , Re g. 82 in fa nterie, fr t. B l îndu Radu, n .
1923, C h elaru-Vl aş ca , R eg , 5 d orob anţi, so ld . Boroianu Gheorghe,
n ... 1913, B e ş teşti -B aia , R eg. 22 artile rie, so ld . Ba d ea Ilie, n . 1916, Vă ­
le n i-Vîlc ea , R e g, 2 d oroban ţi, s ol d . Ba b eş Victor , n . 1899, S at a - B ă z ă u ­
lu i, com p , 5 sa nitară , sold. Barbu Va sile, n . 1923, Dâv . 1 m u nte, c a n ,
Bucşa Ioan, n . 1 iu nie 1922, S ohod a-Braş ov , sol d . Butoiu Ioa n , n . 1922,
U rj n -A rge ş. Di v . 1 mun te, sold. Badea Ion, n , 1923, Re g. 4 d orob an ţi ,
so ld . Bejcnaru I oan, n . 1923, Bun eş t i-B aia, R eg, 23 · V.M ., sold. Bo jnete
Dumitru, n . 1923, Div . 1 munte, sol d . B oloc h i N ic olae, n. 1918, J. Tre i
S ca u ne ; Div : 1 munte , so ld. Boroliuc Du mitr u, n. 1912, Mora rn onu-
S oroca , R e g. 29 in f a n t e rl e, sold . Ba ci u G heorghe, n . 1924, Săn iile de
Sus , Reg, 4 d o robanţi , sol d. Bun uş Vasile, n . 1906, R eg h i n - Mu reş, !fold .
B enedec Nicolae, n . 1921, H er ă şt i -Il f ov, sold. Baciu M,ihail, n . l!W9,
Cr ă ciunest i- Mureş, s old , Bot a Gheorghe, n . 1918, se rg. m. Bled ea Gheor- .
gb e, n . 1896, C ăciul ata-Tînn ava Mare . s old. Bă descu G heorghe, n . 1922,
Păuş eşti - Vîlcea, sold , Brezeanu Zirică, n . 1913, B ab ici -R oman aţi, sold .
Buş ca Ioan, n. 1922, [ . Braş ov , cap . Bucur Mi t r uca, n. 1921, Dom-
nesti- M uscel, btl. 26 in f'anterte, ca p. Buc ş a Ioan, n . 1922, Soh od ol-
. Bra so v, btl. 2 V.M., sold . Ch i riţ es cu Dumitru, btl. 93 int end enţ ă , ca p .
Ci sma ş Ioan , Reg . 82 infante r te , sl t. Cl ep e Constant in, n . 1921 , Braş ov,
so ld. Co lu m na Ioan, sold. Co stach e Ioan, n. 1924, Boglsa-Arges, slt.
Constantin Gheor ghe, n . 1922, Piteşti, R e g. 4 dorobanţi, sold. Cotigă

296
 Nicolae, n . 192 3, so ld . Cioban Gh eorghe, n . 1911J, Ca r lis R om a n u, Ca-
tinca Ion, btl. 2 V.M., sold. Coteţ G heorghe, n . 1923 , Voin e ş t i - M u sc al,
Re g . 30 doroba nţi , s old . Ce b uc Ion, n . 1923, C u r tea de Arg eş , Div. 1
munte , serg. m . Ciubuc Ioan, n . 1924 , Z ărn eşt i- Braş ov , s old . Chir'ie ă
Dumit r u, n . 1923, F ru rnu ş ica-B ot oş an t, R eg , 37 in fa n terie , s old . Ca rpo-
vi ci Co nstan ti n, sol d. Călin G h eor gh e, n . 1!H2, Valea P opi i - Neamţ ,
Re g, 7 g ră n i ce r i , sold. Cen uşă Vasile n , 1923, Lu n c an l -Bu z ău , sold,
Cart in ci u Miha i, n . 1923, so ld . C ăterri Io a n , n . 1923. Dob r ote n i-Roma-
n a t i, serg. Coman Nicolae, n , , 1916, Afu maţ i - Ilf ov , s old . Că[Jăţ Îi1 ă Ioan,
n . 192 3, P ri saca-Olt , se rg. Ciubuc I oa n , n . l G,24 , scld , Ca lo I oan, n . 1919,
S u sl ăn e ş t i -Arg e s, sold. Costache G heor gh e, n . 1 ~ 2 3 . Se caru-Tc le or m a n ,
R eg . 18 d oroba nţ i. so ld. Di aco n Consta n ti n , n . 1904, Al b eşt i -A ra d,
s ol d. D umit r a ch e Const antin, n . 1D24 , O j as ca -Dîm b ov ita , R e g, 4 d oro -
b a n ţ i , cap. Duda Gh eorghe, n . 1916, B o l ce a - C a ra ş . b tl. 3 V.M ., sol d .
Dobre Coman, n. 1911, Buc ureşt i, sol d . Dumitrac h e Vasile, n . 1924,
P uran i- V l a ş ca , Div. 1 m u n te, sold. Deiac I osif , :1 . 1923, B ă il e sti - D ol] ,
ca». Du t ă Ion, Lă u n e l e d e J os-A rgeş . sc ld . D u m itr u Io sif, n . 191 3,
H ot u ru- R omana t i, sold , Di n u Co n st antin, n . 1923, Brasta văţ u - R oma­
n &l i, sold . Oră goi Ioan, n . 19.0::>, Lu n gu let-Dîm b ov it a , sold, Dumea
Ioan, n, 1922, ser g . Dinu Traia n, n . 192 0, L ău n e l e- Ar g eş , Reg , 4 do-
r obanţi , sl t , Dumltresc u A u rel, n . 191 4, R ărl estt-Mu s e el sold. D răghleiu
P etru, n . 1924, j . Vîlcea , reg , 4 d o r o ba nţ i , sol d , Di ncă Ilie, n . 1922,
sol d. E nache Ioan, n . 1923, j . Muscel , Reg, 30 d o ro ba n ţi slt. F lorea
Liviu , n . 1914, Sl ig hi şoara , co m p . pi onier i, fr t. F lor ea Lic u , n . 1924 ,
S clisten i - A rgeş , sold . Faur Si m ion, n . 1904 . A ld e ş tt -Ara d , sold . Flan -
g in Constantin, n . 1912, M oara D omn e a s că-Ilfov, so l d. Galea P etru,
s ol d . G heorghe P etre, n . 1912 , Le te ş ti -I a l om i ţa, sold. G heorghe T oma ,
n . 1911, Reg . 32 d oroba n ţ i , sold . G r nzea Ioan, n . 1903, Vîn ă t o ri -Mures.
sol d , Grancea Gheor ghe, n . 1923. B u c i u m- Făg ă raş . cpt . G iurea Vi orel,
n. 1914, P i t eş ti-A rge ş , fr t. Gavr ilă Gheorghe, n . 1922. S c ore i -F ă g ă ras,
solcl. G heorghe Pa ş ca , n . 1923, N eg r eni- Tu r d a , b tl. 26 V .M ., so l d .
Gheor gh e N ic olae, L eorden i-Muscel . s old. G hinete Gheorghe, n . 1922,
sol d . G aidoş P etru, n , 1922, Peşti ş-Bih or, cap . Grecu P . G heorghe,
n . 1910, B u d i la -B ra ş ov , btl. 3 V .M ., sold. Gheorgh e Ilie, n . 1922, Aproz i-
Ilfov, btl. 10 V.M., sold. G iurcă Ştefa n, n . 1924, Găure.an a -Tecuci,
s ol d . G hi ţă Const antăn , n . 19 15, A r suri-Dîmb ov it a, sold . G h it eseu Mir-
cea , n . 1923, R eg . 40 do robanti, soId . Grumăz es cu Co nstan ti n , R eg. 7
g ră nice ri . s old. Fieraru D u mitr u, n . 1923, Musc el. R eg. 4 d orobanţi ,
~oJ d . ' H aralamb ie I on , n . 1923, j. D îrnb ovita , sold. Hărş a n Ilie, n . Căl i­
m ă n eş t i-Olt, serg. H u d n ţ Ioan, n . Năpr adea-S ăl a] , sold. Iacob T eofiI,
n , 192 3. G u r a sada -Hu ne d oara, sold. Ivan Vasile n . 192 1, Vereş ti-Su­
ceava. s ol d. I v ani ci Ant on, n , 1923, Za r a rn-Ara d, R e g, 3 dor ob an ţi ,
sol,rl. I on Alexan dr u , n . 192 3, Hori a-Ial om i ţa. s old , L cath Nic olae, n .
1 9 2 ~ . Ia pa-Neam t. s old . Lia Iulian, n . 1924, Vă t r og-R orn a n ati. R eg, 19
doroba n ţi , frt. Li cu Fl orea , n . 1924, S ll i şten i-Argeş , f r t. Lazăr Ştefan,
n . 1923. Miha i Vi te a zu -Dîmbovita , R eg. t ran smisiun i, sold . L arion
Gheorghe, n . 1908, S i gh i ş oara, sold. L arion Gheorghe, n . R om a n , sold ,
Li h et I oan , n . 1916, Str îmtura-Maramures , sold . Lup şa Avr a m , n . 1918,
Min ti a -Hunedoara , cap. Lazăr Mar ta, btl. pa ză C.F .R. , so ld. M ăn escu
Constant in, n . 1922, Ost rove nd-Nearnţ, R eg . 7 grăniceri, se rg. Moldov an
Mih ail, n . 19 16, Vale a Largă -Mures , so ld . M ărc llţ Io an, n . 1921, Se-
g i ş te-Bi hor , R eg . 1 d or obanţi, sold . Mahanu Io an, n . 1923 , Peri ş a n i ­
A rg e ş , s old . M oraru P etru, sold. Malancu Io an, n . 1928, Bughe a-Mus-

297
Ia cob, n. 1923, G ur a sa d a-H u n edoa ra , plt, jandarm Tanet Nicolae, n . 1905,
M ă ain-Tel e orm an , plt. j andarm 'l'anef 'I'eud nr, n . 1904, Mi c şun e ş t i ­
Ilfov, sold. 'l'oa d er Mihai, n . W23 , B ă i eş t i - Olt, plt. 'l'ig va 'l' eodor,
Piteşti. serg. 'I'renel Leopoh1, n . 1913, C ăi uţ-Bac ă u , serg. 'l' r u ca n Io an,
F.,eg. 1, plt. T oma Gheorghe, Reg. 32 infanterie, sold . Ungu r ean u G h eor-
ghe, Reg. 3 dorob a nţi, ' s old. Vasile Petru, n . 1923 , J. Tulc ea, R eg. 96
infa n terie , serg, m . Va sile Niţ ă , n . 1923, Stolniceni Gh ites cu-Bai a , sold,
Varga Nicolae. n . 1908, A p ol d -Mu reş , serg, m . Vrăşmaşu Va sile, n .
j . I aş i , R eg, 19 infante r ie , so ld . Vă,earu Ioan, n . 1923, Bog ă neş ti-B aia,
s old. Vl adimir Petr u , n . 1922. F' iş er-C a raş-Sev er in , se rg, Za n ca Con-
s tan ti n , n . 1922, Cernic a-Ilfov, R eg. 7 roş i ori, sold . R ezeanu Firiea , R eg.
2 p ionieri.
şAU LIA DE CÎl\IPIE (un erou cunoscut şi un erou necu noscut) :
frt. Gă lan A urel, n . 1922, Milcovu l de S u s-Ră dă u t i .
SÎNP ETRU DE CÎ MPIE (2 eroi c u noscu ţi ş i 7 eroi necun oscu ţi):
serg. Popa F lorian, n. 1921, C orb eş t i -Bihor, sold , N ia gla e N ic ola e,
n . 1923.
Ş O IU OŞTE LN I C (l 3 e roi c u no s c u ţ i şi 11 e roi nec un os cuţ i): frt.
Alrn ă şan T raian, n . 1921, Sighiş oara, Div . 9 inf a n t er ie, sold. Antonic
'I'e odn r , n . 1925, Can ia-Ca h u l, Reg. 5 artilerie. s old. Bodoliea Ioan,
n . ~925, Brinza-Cah ul , Reg , 5 artile rie. sold . Că li n 'l'eodor, n . 1925,
Galbeni-Te cuci, Re g. 5 artilerie, so ld . C i u b i r ă u Gheorghe, Sînpaul -M u -
r cs, Re g, 62, s erg. Gheorghe Anton, n . 1923, Fundeni- T cc uci, sold.
I olu Du m itr u, n . 1925 , B ogd an-Te cu ci, R eg . 5 artlderie, sold . Mold ova n
T eod or , n . 1921, V idras ău- M u reş , R eg . 6 a r tiler ie grea, sold. Moldovan
Ga ftoni c, n . 1923. Vidras ău-Mureş, Reg. 82 [nfante ri e, sold . M ărgi nea n
T raian, n . 1925 , Sîncel-Tîrn ava M ică. R eg, 82 infan teri e, sold. Nastae
Vasil e , n . 1925. Te c u ci-B acău , sold. Ne delc u T eodor, n . 1925, Satu N ou-,
I zma il , R eg. 30 arti le rie, btl. 2 ob uziere, serg P op a Ion, n. 192-l,
La sl ău-Tîrn a va Mic ă, Reg. 40 artilerie .
SU P L AC (7 e roi cunos cuti, 3 eroi n ecun os cuţi): so ld. Cîrleanu A n -
drei. R eg. 10 d orobanţi. sold. Crăiescu L eon , Reg . 10 dorobanţi , so ld .
Lazăr G heorgh e, R e g. 10 do robanţi , sold. L ăzăreseu Mihail, Reg . 10
d orobanti , sold. Orban Ioan, Re g. 10 dorobanţ i, sold. Orşovici Va sile,
Reg , 10 do roba nţi , so ld. P intilie Du m it r u . R eg, 10 doro ba nţ i .
SfNTIOANA DE M U RE Ş : 120 e r oi nec unos cuţi.
SîNI ACOB: 52 e r oi necu n osc uti.
SERBENI : 30 eroi n e cunos cuţi.
SUBPADURE : 23 e roi necunoscuţi. '
SIUVAŞU DE CîM P I E : 3 eroi n ecun oscuţi.
S ĂR?d A Ş U (7 eroi c u n oscuţi şi 38 eroi n e cun os cu ţ i): sit. Ba nu Va-
s ile, n . 1911. M ociu - Cluj, plut, de jandar mi J u ca u Teodor, n . 1910. C ă­
li n a- Cl u j , 'sold . M untea n Va sile, n . 1914, R e g. 83 in fanteri e . per cep tor
M old ova n Iuliu, n. 1910, C ă tina- Cluj, serg. M ă c iu u Gheorghe. n . 1910,
S ă rma s u - M ureş , so!d . Pi nteean D ăn il ă , n . · 1910, Sărm aşu-Mu reş, comisar
de polr tie Sî r b u Ioan. S ărrn asu -Mures .
ŞILE A NI R A J ULUI: 3 e ro i n ecun os cu ţi.
SÎN P AUL (l l e ro i c u nos cu ţ i ş i 20 necunoscuti): serg. m . Bîrlea
Ştefan, şef pich et g r ă n l cer i . S în na ul-M u r e ş . serg . Bur cea Ş tefan, Reg,
] 1 infant eri e. sold. Cominsch i Alexan dru , R e g. 11 infanterie, sold, Gă ­
Iăţean Constantin, Reg . 11 inf a nter ie , sold. Gavrea G h eor ghe, R e g, 115
tn fantcric, sold. lUaeov ei Io an, R e g, 11 infanterie, ca p. Pî r vulcţ Pet ru,

299
 cel, R eg. 30 d or o b anţ i, sold . Moga Constantin, plt. Micu N ic olae, ja n-
darm, s old. IUonorea n u Dumitru, n. 1914, C ăl ăra şi -Ba i a , R eg, 14 d o-
roba n ţi , so ld. M ocan i I oan, n . 1923, Pe r t ş a n i-A rgeş , Div . 1 m u n te, sold.
lifIa r in i oa n, n. 1911, Ploieşti - Pra hova, sol d . Man A u rel, n . 1920, H od a c-
Mures, Reg. 9 d oroban ţi , sold . Ma n ca Ioan, n . 1924, Puran i -Vl a ş ca ,
Div . 1 mu n te, so ld. Manca I oa n , n . 192 4, Lun gu l eţu - A rg eş , s old. M iha i
'I'eodor, n . 1923, B ăil eş t i - Olt, pl t , M ihail Curescu, n . 191'1, Roma na ţi ,
R eg, 2 artilerie grea, sold . M et a Ni col a e, n . 1923, Ia pa- N e am ţ , s ol d .
Maca v ei I 03 n, n . 1904, H or o dni c- Rădău ţi, sold. !\liI oşitu A ron , n . 190 1,
Axc nte Seve r , Ti rna va Mică, sold. Malan cu I oa n , n . 1915, It. Mani cuţa
Vi rgil , n . 1922, Bucureşti, so ld . Mir Octavi an, n . 1923, B u deş ti - A rgeş ,
Di v. 1 V.M ., plt.m. N icolae FI oescu, n . 1894, J. I al om i ţa btl, 8 V.M .,
Nedelc u N ic ola e, n . 1911, lîngă Rî mnicu Să rat, R eg. 6 d or ob an ţi , cap.
N ăst ase I on , n . l H1 3, j . Prahova , btl. 3 t r ansmisiuni , sold . Nicolescu
Io an, Reg. 16 infan terie , sold. N istor Va sile, n . 1922, D r ag orn i reş t i ­
T utova , s old . N egrilă I oan, n. W22, R eg, 34 infa n terie , serg. m. Niţ ă
Vasile, n. 1923, Stolni c en i- G hiţescu -Baia, se rg , Ni colae T u r con a ne,
Mercin a-Sev erin, sold. Morar u Io an, n . 1910 , R ă c ol eş t i -O rh e i , sold.
Oa nc ea N ico lae, n . 1!J23, P ope ş t i - P rah ov a, R e g, 19 a r ti le r ie , Osano
I oa n , n . 1909, Med ie şu A urit-Satu M are , sold. Oprea Ni col a e, n . 1912,
B ot oş eşt i - D o l j , R e g, t ransm isiuni. sold. Ocellna ş Io an, n .1922, Va le a
S îngeor g i ulu i- Hunedoa ra . so ld. POp G heorgh e, n . 1904, M oş u n i- Mure ş ,
ser g. Po pa Io an, n . 1918. Re g, 34 inf an te ri e , sold. Preda Gheorghe, n .
1024. R og. 9 d orob a n ţi. sold. P etru Vl adimir, n . 1922, F' i zeş- C a raş , sold.
Pred a Const a n t in , n . 1922, Zebil-Tu lc ea . Re g. 9 d orob anţi , sold. Popa
Nicola e, n . 1924. Tutan a-Argeş . Reg . 2 doro ba nţ i, s old , Popescu Gheor-
gh e, D r ă g ă n esti, sold. Pipian Ioan, n . 1898, Si gh i ş oara, sol d. P etr e Gheor-
gh e, n . 1911, Le te ş t i -I al orn i t a , so ld . P etrache Const antin, n . 1919, Băi l est i ­
Olt, sol d . P op Ş tefa n , n . 1919, M ă d ă raş - S a tu M a r e, sold. P a scu N icolae, n .
1925 , V u l c a n -B ra ş ov , plt. Pirlog N icola e, n . 1 913. U rl ea s c a-Bră i l a , sold.
P urda 'I' eodor , n . 1922, F r ş e r-Braş ov , Cor p Vîn ăt o ri C., so ld. P ardeciu Nico-
la e, n. 1924, H e r ă s t i-I l f' ov , sold. Po p escu Haralambie, n . 1929, D ră g ă­
n es t i -Dîmb oviţa R eg. 1 v înătonl, sold. R ădul escu Du mitru , n . 1922,
sold , Rad u Ioan, n . B ot osani. R eg , 2 d or ob an t i. sold. S tm a Ni col a e ,
n. 1924. [. Ar ges , D iv . 1 mun te , s old. Simion . Ac h i m, n . 1918, După
Piatră, btl. 8 V.M .. se rg , Stroiescu Aurel, n . Fedcl eso iu-A r ges, s era. T. R.
S ăv ules cu Cons tanti n , n . 1920, TI rgov ist e . ba te r ia 24 V.M ., sold . Stoica
T r ff'u , n . 1923, B ă rb a n i- Ial om i t a R eg. 30 d oroba n ţ i. sol d. Şerb an Alexa n -
d ru, n. 1923 M ă l e ru ş-B raş ov , b t l. 2 V.M .. sold. Şerban A. Ioan, n .
Il iu ni e 1923. M ărcu ş -Brasov, sol d . Setevoianu Mircea, n . 1923, sol d .
Sab ău Ga vrilă. n . 1922. S ă lacea- Bihor, so ld. Sa b ău Gavrîlă . n . 19 ~2 .
Tă rn ăses t i - Să l aj , s old . Seici u c Io an, n . Du m b ră ve ni, d iv izi on căl ări. sold .
:"ii.nd can Mar in , n . 1921. F'un d erri-T e cu ci. so ld. Stelian Marin, n . 1917.
D"mnesti-Ilfov,sold . Soica Dragom ir, n . H1 23. R ece a-A rg eş , sol d . S el a r u
P etru. n . 1921, Brustu r o as a-B a c ău , so ld . S îngaciu P a v el . n . 1922, F iser-
B rasov. grun vînători călări . serg. Staneu Is pa s , n . 1913. Cos testi-Te -
leorrnan , ca p . Soneriu N icolae, n . 1913. Sigh i ş oa ra , sold. St oi ca G heor -
ghe, n . 1917. Pl o i eşti, se rg. Socrate S t în că , R e g. 3 aero, serg. Tătaru
Al ex a nd ru, n . 1912, H e re p ea- Mu reş , se r g. m , Ti maru Io an, n . 192:),
O h a b a-F'ă g âr as , f rt. 'I'urba tu Dumitru, Bordcsti - Dîmb ovita , com p . C .F .R. .
olt, Toad er A lex a , jan d a r m d in Ia si, so ld . T ri fu Stoica, n . 1923, R ă z ­
van i - I a l om i ţa, s old. Teianu Marin, n. J. A rgeş , Re g. 4 doro b a nţ i, sold.
T ofa n I on , n . 1914, Mîndra - Făgăraş, Rog. 3 inf a n ter ie, sold. T eofil

298
n . 1923, Maglavit-Dol ], Reg. 115 infanter ie , sold. Spirî dun Vasiie, Reg,
115 in fa n terie, se r g. To gu Constantin, Reg, 115 infan terie , sold. Totoiu
Nicolae, Reg. 11 infanterie, s ol d , Vasile Du mitr u, Reg . 115 infa nterie,
TrRIMIA (18 e r oi c unosc uţi ş i 17 eroi n ecun os c u ţ i ): sold. Aron
Ioan, Re g. 27 infa n te r ie, sol d. A ng h e l Gheorghe, Div . " T u dor Vladi-
mirescu ", serg. Budun olu G heorg h e, D iv . " Tudor Vladi rni rescu ", s old.
Baza rca Dumitru, Reg. 27 infante r ie, se rg. G î.iovete E m a n oil, Reg , 27
in fa n te r ie, sold. G osav Deiac, Reg. 27 in fa nterie, sold. Harg him ş, Du-
mitr u, R 2g. 27 infante r ie, sold. H u sa r Gheor ghe, R eg. " 27 infanterie,
so ld . I anc u Mihai, Reg. 27 infan terie, s old. LUPll Vasile, Reg. 27 in f'a n -
teri e, sold. Lucaciu Ioan; Re g, 27 infan terie , so ld . Marcioiu A lexan dru,
Reg, 27 i nf a n te r ie , s it . Ochi ş Du m it ru, Reg. 27 infan terie. so ld. P rutea-
n u Vasile, Reg . 27 infanterie, so ld . P ri seca ru Du mitru, Re g. 27 in f'an-
ter ie, so ld. Puiu Vasile, Reg. 27 infante rie, s er g. T .R. 'I' a v ie Gheorgh e,
Reg. 11 a r tiJ e r ie , B uc ureş ti , s old . '!1itu G h eorghe, Reg. 15 ' dorob a n ţ i.
T llVf P A : 1 e r ou necunos cut.
TIRNĂ VE NI (27,5 e ro i cun os cu ţi ş i 216 eroi necun os cuţi) : so ld .
Anghel Florea, n . 1923, Te cu ci, Reg. 2 d o r ob an ţ i , sold. A n ton C. Andrei,
n. 1925, Reg . 2 d or obanţi , serg, Anca F. Octa v ia n, n . 1917 , Si bi u, Reg,
82, cap. A rsenie C. Alexandr u, sit. A tanas escu Ioan, s old. Alec u I oan,
n . 1923, Deleni-Tîrnava M ică, s ol d. Albi na I oan, n. 1918, Re g. 15 in fan -
terie, cap. Amendreanu Ioan, n. 1922, Reg. 36 infanterie, Con stan ta , sold,
Ardelean u Gavril, n . 1923, Si n te lec-Bi hor, Rcg. 27 in Ianterie, sold. An-
dreescu I oa n, n . 1918, H oria -C on stanta, sold. A n to nie Gheor ghe, sold.
Ama rt el Nicolae, n . 1919, sit. Azma chescu N. Nicolae, n . Con st a n t a ,
Reg . 40 infanterie, sold . Aleeo Io a n , n . 1923, S ăb eni - Ti rn av a M i c ă , grupa
18 V.M., sold. Bu luia M ir cea • .so ld . Brana Alexandru , Reg, 9 infante rie
sold. Bradea Gheorgh e, Re g. 36 infanterie, sold, Bu cea la Petru, n . 1924,
Cru cea-I al om iţa , so ld . Bicul ea n u Ioan, n . 19 22, Reg, 13 a r tile r ie . s old.
Boca n Ioan, n . 1923, D r ă gă ş ani - Vîlc ea, Re g. 3 dorob a nţi, f rt. Beleă G r i-
gn re, n . 1905. R eg. 34 in fan te r ie, f,rt. Badea St. Ioan, n . 1923, Zorl easca-
OIt, Reg.· 3 doroba nţi , It. co l. B r ădăt e an u V. Va sile. Re g. 115 in fa n te r ie,
sold . Burlan Gheorghe, n . 1925 , Cur t i şoara-Ol t, sol d. Boaru G heorg he,
Re g. 4 V.M ., sold. Burla n P as cu , Reg. 4 M .V., It. Boaru G heorg h e,
n . 1918, A r ad, Reg. 4 V.M ., sold. Burl ău ş G heorghe, Re g, 3 dorobanţ i,
so ld. Ba l m oş Ioa n , n . 1923, Cu n e şt i -C ovurl u t , R eg , 11 doroban ţ i, sold.
Bă l ălaie I. Ghe org he, n . 1923, R eg . 1.0 d or o b an ţ i, s old. Butan Ioan,
n . 1912, Reg, 14 d or oban ţ i , sold. Buraga Gheorghe, n . 1923, Reg, 15
infanterie, sold. Bo gd an I gna t, n . 1904, R e g. 3 c ăl ă raşi , sold. Butuc Ioan,
n . 1921, Re g. 15 d o r ob an ţ i , sold . Ber ar Iosif, n . 1918, Re g. 4 V.M ., s old.
B r ahnea G h eo rg he, n . 1916, Re g, 19 infanterie. cap. Boa ru Ioan, Reg.
19 infante rie, so ld . Călin Nico lae, Re g. 19 infante r ie, sold. Comănie i
N. Nicolae, n . 1915, Dîrnbules ti-Rîrn n tcu Să rat, R eg. 1 infante r ie, f r t .
Chi reuţa G he orghe, n. 1923, B u z ău . Re g, 2 roş i o r i , s old. Ciucă Vasile,
n . HJl 3. Re g. 3 d or ob an ţi , sol d . Clri pă G. Nicolae, n . 1923, Luc ăc es ti ­
Bacă u, Reg, 27 infanterie, se rg . Crăci u n Ni col a e, n. 1923, Ca r aca l-Ro-
m an aţi, so ld . C ătinaş Vasile. sold . ' Cem a t Vasile. n . 1918, Re g. 15 in-
fa nterie. sold. Cu cu Ioan , n , 1923, Vl ad imire şti-Te cu c i, Reg. 24 in f'a n-
terie , sold. Cuc u Ilie, n . 192 3. D ră gul e şti -Suce av a, f r t . Cr uceriu Io an,
n . 1917, Rea . 40 in fa nt er ie. so ld. Cherc iu Vasile, n . 1912. Păul eş ti-Putn a .
Reg. 3 V.M.. sold . Chi roacă T . I oan, n . 1919, C olib a şi -Ilf ov . R e f!. . 40
infante ri e. sold. Cr istea Ioan. n . 1801, Cuc erdea-Mur es, sol d. Cot oro acă
Leo ntin, sold . Co jo caru 1. Io n , n . 192 3, N istore şti, Reg. 10 infanterie ,

300
 sold. Colinar Vasile, sold. Carabiner Gheorghe, Reg. 3 artilerie, sold.
Cătană Stan, n . 1921, Reg. 3 a r t ilerie, sold, Clinciu Ioan, Reg. 40 intan-
terie, sold , Ciciuroag ă Gheorghe, n. 19 23, Branişte, Reg , 11 dorobanţi,
s old . Cnhltci V. Va sile, n . 192 3, 'I'ei u ş-A rgeş, slt. Coşa Gheorghe, Reg.
3 infan ter ie, sold. Cernac F. Ioan , n . 1911 , R eg. 24 in f a n terie, so ld.
Chtltoaica Nicolae, n. 1922, Cogealac-Constanta, Reg. 34 infanterie, serg.
Cantor G. Du mitru, n . 191 5, V ăr ă şti, Reg, 1 infantert e, cap. Crivăţ
Aron, n, 1914, R eg , 2 d orobanţi , so ld . Co nstantin M . Vasile, n . 1924,
Ulmeni-Il f ov, It. Ci ora Octavian, R eg, 3 d orob a n ţi, cap . Călinescu Gr i-
gure, n . 1914 , j . Vilce a , R eg. 2 d orobanţi, s old . Cotoroboiu Simion, n .
1923, Cetatea , de B alt ă , R eg. 35 in f a n te r ie, s old. Cristea Gheorghe,
serg. m . Chir i ţă Atanasie, so ld . Danciu Ioan" n . 10 iu lie 1923, Ceuaş,
Tirnava Mic ă , sold. Dănilă Ioan, sold. Deca Petru, sol d. DamianChi-
r iHi, n , 1923, P r u n du -Tele or rn an , Reg, 11 dor oban ţi , sold. Daia Gheor-
ghe, n. 1922, Negr u V od ă -Con stan ţ a, sold. Dumitrescu Dum itr u , s old.
Drag h i ţ a Z amfir, n . 192'3, Tă u-M ures , ca p . Damian Constantin, n . 1923,
se rg. m. Dumitrcscu Ioan, Rc g , 3 d or obanţ i, sold. Didic escu Paul, n .
192 3, Rcg. 3 d o rob anţi, so ld. Dum i tr u Ioan, so ld. Dinca Gheorghe, Reg.
14 inla n tcr ie, s ol d . De cu :Gheorgh e, n . 1914 , C ăl ă ra s t -Ial omtţ a , R eg, 36
in fanterie, sold . D u l c eaţă 1\'1. Gheorghe, n . 1920, R ac ov ea n u, R e g. 3 ar-
tile r ie, sold , Dic u Io a n, n . 1923 , Ce ua ş -T i rn ava M ic ă , so ld. Dornic Ni -
cola c, n . 1921, R eg. 11 doro b a nţi, sold . E nache Filip, n . 1911 , M ăgur en i­
P r a h ov a , R eg . 32 in fa n te r ie, so ld. Ene Nicolae, ctg. 193 :~ , R eg, 12 r oşi ori ,
sold. E n ac he B. P et r u, so ld. .Ene Constantin , n . 19 23, R om âncsti-D îrn-
boviţ a , sold. Forcuta Vasile, Reg. 3 infan te ri e , sold. Fo r tolea 1. Marin,
so ld. Fi eraru Al exandru, n . 1923, R eg. 15 inf anterie, sold. Furd ui Petru,
n. 192 5, Ab r ud-Alba, sold. F lorea Gheorghe, n . 19 21 , Rog. 20 d o r ob a n ţi,
cpt. Feleanu A u r el, sold. Gondoş Sam o il ă, n . 1911, Si b iu , R eg, 82 in f an-
t e r ie , sold. Gr eeu M . Constantin, n . 191 5, j . Vlaş ca , R eg. 4 roş i or i, sold.
Gheorghe A lex a n d r u , n . 19 14, so ld . Gavrilă A. Dumitru, n . 1923, M ă ­
te s t i- Bu z ă u , Re g, 3 că Iă raşi, s old. Gr anţa 1. Laurenţiu, R eg, 3 c ă l ă raş i,
f r t . Gheor g h e Al ex andru, n . 1919 , Buc u reş ti , R ag. 2 d or ob an ţi, G heor-
!;'h e C (H~ s t "ntin , n . 192,5, B ă l ţ ă te s t l-Ne amţ, R eg , 15 d or ob a n ţi , sold. Gră ­
di~a:' n Dumitru, n. 1923. Rog. 2 d or ob anti, sold . Grătici Ioan, R eg. 2
d o r o b an ţ i , so ld. Gheorghe l\'I . Gheorghe, Reg. 84 a r tilerie, ' sold . G a li ş
IJ . Ioa n, n. 192 3, M i h ăil e s t i , R e g. 4 d orob an ţ i. sold . Griviţa Laurenţiu,
n . '(923, R e g. 82 infante r ic, so ld . Gheorghe Nicol ae, n . 191 3, R eg. 3 d o-
roban t i. sold. Gheorghe Va sile, 11. 1925, R eg . 3 do roba n ţ i , so ld . G recu
A ta nasie , R eg. 3 d or ob an ţ i. so ld . Gojură Ş t , Ştefan , n . 1923. H cl e giu,
R e g. 27 inf a nterie , ca p . Grtv it ă Anton, R eg . 4 V.M oto, s old . G indac T.
Gheo r gh e, n . 1923, Cu za Vo dă, Re g. 24 in fante r ie , so ld. Gheorghe N.
Gheor ghe , n . 19 20. R eg. 5 artilerie , sol d. Gheorghe Ion, n . 19 13, R og. 3
d orob anti, so ld . Heges V. Vasile. n . 1914, S ib iu , R eg . 82 infa nterie,
sol d. H trl ea Mi r cea, se rg. Hur ghinov Mi h ai , sit. Heraiu Traian, R eg;
34 inf ante r ie , cp t . Hiută Ştefan, sit. I er em ia Ghiţă, R eg. 11 do r ob anţi,
so ld. Htode Vasile, sold. Iodlea Rizia, R eg . 4 r oşi ori , so ld. I ova I oa n,
R e g, 2 c ăl ă ras i . sold . nea Anghel, n . 1914, R eg . 3 d orobanţi , sold. I zel
Abdula, n . 1918 , Cotu V ăii-Constant a , serg. Iurgh ei Mihai, It. I rimie
Gheorghe, R e g. 11 do r ob anti , sold. I r imi e Terma, se r g , I osif 1. Con-
s ta n ti n , n . 1915 , Bu cu - Lalorn ita, serg, Ianta V. Badea, n . 1917, Reg. 3
r oş i or i , slt. Ispas G. Haralambie, Reg. 82 inf'anterie. sold, Ivănu ş P e-
tru, ct g. 1943, Reg, 3 pi oni e ri, frt . I van eiu A. I on , Re g. 36 infanterie,
s old. Lazăr V. Toma, n . 1921 , A xlntele-Ialom iţa, Reg, C. i n str uc-

30 1
 ţie . sold. Lăseudean Io an, n . 1924, Valea Largă, Reg, 82 Infanterie ,
s old. Lofeei Ioa n. sold. Leiton Gheorghe, n . 1919, Reg. 40 artilerie,
sold, L uc a Ilie, n . 1923, Reg, 40 artilerie, serg, Lule A leeo, Reg, 36
in fan terie, sold. Mitroiu I oa n , Reg, 34 infanterie. se rg . m, Mer nes 1. Pe-
tru, n . 1923, Teleorman, Reg. 19 infanterie. sold . Mi neu Petru, n . 1914,
Rs g 34 infanterie, sold. Marin Vasile, n . 1921. Reg. 27 infanterie, s old.
JUuşat Ni cola e, n . 1922, j. B ihor. Reg, 10 infanterre so ld . Matei Ioan ,
11. 1923, Reg, 27 infa n te r ie , sold. Manolc Constantin , n . 1913, Corbu-
Cons ta n t a, so ld . Marin A lec o, n . 1919, Reg, 34 infante r ie, fr t . M od orea
'1'. G heorghe, n , 1913, j. B răila, R eg. 18 artile ri e, serg. l\'la tei Ştefan,
se r g. Mogr oga I. Io an, n . S t ăneşti -Mu s c el , s old. IHo llr ea Gheorghe, n.
1923, T e cuci, Reg. 24 inf'ante rte, so ld. l\1iăt ăsa ru ion, n. 1920, Reg, 82
infa nte r ie , f rt. Militar u Şt efa n, n . 1920, Dumi treş t ] Reg, 2 d o r o b a nţ i,
sold. Min dru Gheorghe, n. 1923, Vaslui, Reg, 24 T ecu ci , sold. IHar cu
Iorda ch e, Reg, 45 in fan ierie, irt. Maca vei Leon te, n. 1922, G u r a Hurno-
rului, Cim pul ung lVl"usce l, R ag. 45 in îa n te ri e , sold. Mcln ic G. Serg h ei,
n . 1918, Valea P op ii, Reg. 11 dorobanţ i , sold . Mo nocea Gheorghe, n .
191-1, Reg . 34 in fante r ie , Irt. l'>Ioldovan P etru, n . 1919, Reg. 2 d o roban ţi ,
slt , Mog ean u Gheorg he, Reg, 3 V. M oto, serg . Ma r in Ale x a n d r u n . 1919,
i. Ilfov, Reg, 36 infa n te rie, sold. Marcu Ant on , n . 1n 5, sol d . Nafo r -
niţa G. Ş t ef a n , n . 1923, Gl o dur i -B ac ău , R eg. 27 in fa nter ie, in. Necu la
P . Nicolae, n . 1921, R eg. 115 infanterie, sold . Nicolae Ion, n. 1923,
'I'r estieni-I lf ov , Reg. 3 d o r o ban ţ i , so ld. Negruţ Vasile, n , 1921, Reg. 11
d o ro b an ţ i , s old . Ni ţ i u B. Ra d u , Reg. 3 c ălâ ra ş i , so ld , Niea N. P etru,
n. 1914, A da rn clis t-T u lcea , Reg, 34 infanterie, cap. Naţiu G. Vasile,
n . 1921, B ot oş ani, Re g, 3 artilerie , so ld. Oprea Anto n , n . 1915, Re g. 4
r o ş i or i, sol d . Or nocea S. G heor gh e, .n . 1914, D o ro b a n ţ i-T ec u c i , Reg, 34
in fa nte r ie, so ld. Orzata Dumitr u , n . 1923, Viş i n a- R o rn an a ţ i , Reg, 2 c ăl ă ­
raşi, serg. Olteanu Ioan , n . 1917. Re g. 4 dor o b a nţi , serg. Oprea D. Nişu ,
n . 1916, Reg. 36 infanterie, sol d . On r ca D. Marin, n. 1916, Reg. 36 in -
Iantor ie, so ld. Onu A. Toma, n . 1920, Isa ccea, Reg, 12 r oş lor i, sold. Pop
Vas il e, sol d. P ireu Gheorghe, Re g. 11 d orob a nţi, sol d , Paleu E. Nogu,
n . 1911, Chiriacu, Reg. 18 a r tilerie, sold . P et r u Gh eorghe, n . 1921, R eg.
36 in fa nte r ie, slt , Popescu A. Eugen, n. 1920, Făl ciu , R eg , 11 infa n ter ie,
se r g. Petre Ioan, n. 1921, Re g, 36 infante ri e, sol d. Pa n ă Vasile, Reg. 40
in f an te rie, sold. P uc a I oan, R eg, 40 infante r ie , sold . P anait Ş tefan , n .
1913, sol d. P etru Constantin , n. 1924. C u z a -Vod ă -B ră i l a. sold . Petre E.
Gheorg h e, n . 1923, Reg. 3 dorob an ţi , sol d . Popa Vasile, n. 1916, R eg. 4
r osi ori. so ld. Panait P. Cr istea , n . 1923. s old. Pog ur ea nu Gheorghe, n .
1923, R eg. 115 infan terie, s ol d . Popa Nic olae, n . B ăl ăn eş ti-Te cu c i, R eg.
24 in fan terie . pl t . Po pa Marin , n. 1909, R om a n a t i, R eg. 34 in fa n te r ie,
sold . Pomireanu Ion, n. 1923, Vaslu i. Reg. 24 infa n t erie, sold. P etru
N. Ion. sold. P etri n el V. To ader , n . 1916, Re g. 27 infa n t eri e, cap. Peneseu
Marin. n . 1913, Brăila , Reg. 18 artilerie, serg. m . Popesc u Gh eorg h e,
so ld. Pir iu Gh eorghe, n . Mitreni-Ilfov , sold. Pureică Io a n, Reg, 34 in-
fa nterie , so ld. P ana it Ioan, n . 1924, Reg, 24 V.M ., sold. Păun T eo dor,
n . 1915, R eg. 3 C.F.R. , sold. Proporeanu Ştefan. Reg.' 3 C.F .R., s old .
Pesl ea Marin, n . 1920, R eg. 12 roş i o r i , cpt. Pănoiu G h eorg he, n . B uc u-
r e ş ti , Reg . 3 dorob anţi, so ld. Raţiu Zamfir, n . 1919, so ld, Rusu Al exan-
dru, sold. Radu Ioan, Reg. 2 doroba nţ i , sol d. Răeoreanu Ioan, n . 1921,
sold. Rebega G . Dumitru, n . 1923, Voin ice ni - Mu r es, Re g, 24 infanterie,
sold . Radu Nicolae, n . Ii923, Re g. 5 artile r ie, sold . Rădoiu P . Nicolae,
n . 1922, Reg, 3 că Iă raşi, so ld . Racoveanu M. Ioan, n. 1911, Reg, 32 in-

302
fa nterie, so Id. Rujan Dumitru, b tl . 24 V.M. , s old , Itechiţeanu Nicolae,
so Id. Spiridon Vasile, s oId . Ş tef Ioan, n. A dă muş-Mu reş, R eg, 82 in fan-
t er ie, so Id. Sin gu r elu 1. Ioan, n. 1922, Sove j a, R eg. 10 in fan terie, soId .
S o ag ă D. N icola e, so Id. Stanciu Ioan, R eg, 3 obuzi e r e, sol d. Stan Ni-
cola e, R eg. 3 obuzi ere , slt , Sandu O. Nicol a e, Reg, 36 infante r ie, so ld .
Simion es eu Du m itr u , n . 1898, Bîrca-Dol ], so Id. Sorodan Constantin,
s old. Stavrig Ş tefan, n. 1923, ca p . S uci u Fl orea, n . 1921, Gre a ca, so ld,
S uciu Vasile, Reg , 15 in fante r ie, se r g, Şerban Ni colae, n . 1921, Al b eşti ­
M u reş , so ld, Srirp a r u Petru, Rog. 27 infa n terie, s old. Simionescu Con -
stantin, Reg. 15 infante ri e, so ld. Stanciu Ilie, n . 1923, Reg. 24 infante··
f ie, s old. Ş tefan I oan, R eg. 3 d o r ob anţi , sold. Ş tefă nescu Ioan, R eg. 3
d oroban ţ i , slt, Stoicescu G . Vi ctor, n . 1922, B ucu reş ti , R eg . 3 d or o b an ţ i ,
serg. Sta ch e I on , R eg. 3 inf a n ter ie, sol d. S ta mate 1. Ion, n . 1923, j. R o-
man a ţ i , R og 19 in fa n te r ie, ca p . Stoian Ndce lae, n. 1921, R eg . 34 inf'an -
ter ie , cpt. Sabin j Gheorghe, sold. St in gu Gheo r ghe, n . S erb ă neş ti , Reg.
3 d orob anţi , sold. Simionescu T . Constan tin, Reg. 13 in f anter ie, sol d ,
St oi a n 1. Io an. Reg, 3 d orob anţi, soI d . Stancoiu P. Io an, n . 1919, D omn eş ti ,
R eg. 9 infanterie, soId. Ştefan Andrei, n. 1924, R e g. 34 inf ante ri e, s old. S te-
Ha n G. I oa n, n . 1923. Covurlui, R e g. 11 dorobanţi , s oId . St oîa n Ioan, ctg.
1937, j . T ulcea, R eg. 34 i n fan te rie. cap. Stoian N icolae, n . 1912, Reg. 34 in -
f a n terie , sold. S ă băd ea nu A lexa ndr u , n . 16 ianuar ie 1922, Voi ni c e n i-M ureş ,
s oId. Str oie M. Nic olae, n . 1922, Bă r can -B ru ş ov , R eg, 113 in f a n te r ie ,
ser g. m . Stan N. Ion, n . 1913. j. Olt, R e g. 36 in ran ter le, so ld. Ş e rbă nes cu
Ioa n , n. 1916, B uc ureşti , Reg. 40 infanterie , s oId. St arv ie Ştefa n , n . 1923,
S ir: eu N icola e, n . 1923, j. Tîrnava Mic ă , cap, T.R. 8t1'a1' Rudol î , n. 1920,
Reg. 34 infante r ie , sIt. Sandu C. Ni cola e, n . 1920, Bucu r eşt i, Reg. 36 in-
fa nte ri e , cap. 'f r il u N. Ilie, Cirligei, R og . 36 infanterie, s ol d , 'I' ă n ă s es cu
Emanuil, n. 1923, Mîr l ean u-Constanţa, R eg , 3'1 in f a n te r ie, sold . T eodo-
r escu I oan, so Id. Tamaru D. I on, n . 1924, Greaca - Ilfov, so ld. Tupoar
Anton, s oId. Titir ig ă Floarea , R og. 2 că Iă raş i , soId . Tra ic oste Şte fan,
n . 1916, T op oloveni, Reg, 2 c ă lăr a ş i , so ld . Taio M. G h eo rghe, sold, T r a -
t ol ea 1. Marin, n. 1923, Mih ă il e ş t i- O lt, Re g . 3 d o r o b anţ i , serg. To m a
G heor gh e, sold . Tituluc Sandu, so Id . 'I' ănă s escu Irimic, sold. U d r ea
Marin , n . 1922, so ld . Ungurcanu Gheorghe, n . 1912, Reg . 32 infanter ie ,
s old. Va r a n l Vasil e , n . 1923, V a slui, R e g, 2-1 infan te r ie , sol d. VasHevhe
Constan tin, n . 1922, s old. Va siles cu Ioan , 1' . 1922, R eg. 4 m ot o, cpt . Ve-
lenovi cl Ioan, n. L ahovari, R e g, 36 in f anterie, s oId . Vasilescu T . Ion,
Reg, 1 m ot o, so Id . Vlasa Ilie, n . 1916, V a le a L arg ă - M ure ş, R eg. 35 in-
fante ri e , serg. Zalea Aleco. n. I . G . Duca , Rog. 82 infan ter ie.
TîRGU-MU RE Ş (283 e r oi c u noscu ţ i şi 207 n ecun o scu ţi) : cap. An-
gh elinei Matei, n . 1915, M ălu reni-A r ge ş , bt!. 7 V.M. , so ld. Anătaru Ilie,
n. 1923, Stoic ăn e ş ti-Olt , b tl . 3 V.M., so ld. Acherman Gaspar , n . 1915,
Sînt an a -Arad. btI. 7 V.M ., so Id . Arghir Vasile, n . 1924, R eg. 30 d oro-
b an ţ i , frt. Alipescu Ludovic, n. 1923, Curpeni-Hunedoara , bt!. 7 V.M .,
soId. Alc1ea Tănase, bt1. 3 V .M ., lt. Alfred Boriş, b tl. 3 V.M .. sold,
Ambruş Mihai, b tl . 3 V.M., s old. Arogen Petru, bt!. 2 V.M., so ld . An-
dreica Vasile, b tI. 7 V.M ., soId. Amhruş Iosif, b tl , 24 V.M ., s old . Buşca
Ioan, n . 1925, Să puna rt - A rgeş , R eg. 4 d or ob an ţ i , f r t. Bugnariu Petru,
n . 1922, Cov ă sin t-Arad , btI. 7 V.M ., sol d , Bolea Constantin. n. 1916 ,
B istra-Turda, sold. Boteanu Ioan, n . 1924. serg. m . Bunescu Ioan,
n , 1918, Leordeni-Muscel, btl. 2 V.M ., so ld. Buşanu Marin, n. 1924,
j . Olt, bt!. 7 V.M. , cap. Benga Gheorghe, n. 1920, B or teni-Musc el, sold.
Boldivan Petru, n . 1921, Ţigăneşti -Ilfov , soId. Brătescu Ion, n . H121 ,

303
 Moieciu d e J os-B raş ov , s old. Baragău Constantin, n . 1918, s old. Badea
P. Nicolae, n . 1918. G o rg o ta-Di mb ovi ţa , sold . Budu Pavel, n. 1922, Se-
b i ş-A ra d , sold. Beeş a I oan , n. 1922, :;ioi muş-H u ned oara, plt. Busuioc
Simion, Reg, 18 a rtilerie, sold. B a r j u ca I oa n , n . 192 3, Ş ip o t-Hu n ed oa ra ,
se r g. Băl an G h eorghe, n. 1923, Coş ei -Sălaj , s old. Banda Ioan, n. 1921,
Cor n e r er a -Sever in , sold . Roca I oan, Floreşti -P u t n a , Reg. 27. infanterie,
serg. B ăi e şu Ioan, n . · 1914 , C ăz ăneş ti -Vl a şc a , btl. 2 V.M ., so ld. Barbu
Ioan, R eg, 4 do ro ba nţ i, sold. Bo boc Florian, n . 1912, Cristur-Bi h or, suid .
B ăl an Samson, n . 1U23, Cri vina de J os-Se veri n , btl. 23 V.M ., sold . Bobu
Nicolae, b tl. 2 V.M., s ol d. Bo gdan F îllmon, bt1. 3 V.M., sold. Bro ş tean
A n t on, btl. 3 V.M ., sol d. Boldura Gheorghe, n , 1923, J. Hu ne d oa r a, b tl,
7 V.M., sol d , Bcn cebauer Er nest, btl, 3 V.M ., so ld. Bălan N icolae, b tl.
23 V.M ., soid. Bu cu r Io an, btl. 24 V.lI/r., se rg. Bunes cu Ioan, btl. 2 V.M .,
sold . Braşov G heorghe, btl. 3 V.M ., so ld . B ob Ni cola e, b tl , 3 V.M., sold .
Baldean lHit u, n . 1916, J eg ăli a-I al o m i ta. cap. Clucula Traian, n . H.ll5,
B irsa - Arad, sold, Cons ta n tin G h eo r ghe, n . 1916, M a lul cu F lori- Di m-
b ov it a , Re g. 19 tn fa n te r ie , solo. Co jo ca ru N icola e, n. 1923, j. Braş ov, bt!.
3 V.IvI., sold . Ce tor og ea Petr u, j . A rg e ş , b t l. 1 V.M ., s old. Căr ă ia n A le -
xan d r u , n . 1921, j . B r aş ov , sc ld. Chiţu D. Ma r in , n . 1918, J. Ilfov , sold .
Cr ăc iu n Io an, n . 1914. Jib le a-A rg eş, sold. Coch i A lexa n d r u, n. 1922,
Valea Ma r e-Trei S ca u ne, so ld . Cr i v ă ţ M . Petru, n . 1920, Pantelimon-Ilf ov,
sc r g. Ciccir tea Ena, n . lD19 , G liga n u : de S us -Arg eş, s old. Cirdin Mi hai,
btl. 23 V.M ., sold. Ca za cu Vas il e, btl, 23 V.M., cap. Codrea n u Du mitru ,
b tl. ;5 V.M ., so ld . Cloban u I oa n, j . Olt, btl. 3 V. NI. , sold . C ăpă le ţ Io a n ,
b t l. 3 V.IVI ., solo . Cră ciun Ilie, btl. 3 V .IVI ., se rg. Cazac u Gheorgh e, b tl.
24 V.IvI.. sit. Croitorn Gheorghe, b t1. 24 V.M .. sold . 'Oiu lca Valentin.
btl. 3 V.IVI.. s old. Ci on c ă Plorea, b tl , 3 V.M ., sold . Cu t u riciu Ni cola e,
Re g. 6 c ă l ă ra ş i , sol d . Ciud in M ih a il , Re g, 30 d or ob an ţi, sol d. C o nil eţ
I oa n , b tl , :3 V.M ., ca p. Codr'eanu Du m it r u, b tl. 3 V .~1., sold. Oosttn a ş
Io a n, n . 1919, B ăs eş ti-S ăla j, b tl. 7 V. IVI., Cu r ea Victor. b tl. 23
V. M., serg. Chira F lorea, n . 1914, T ihău-Să laj , b tl. 7 V . M .,
s old. Dis an Constantin, btl. 7 V.l\I., sold. Dan Augustin, n . 1924, Bul-
zeşti- H unedoara, btl. 7 V.M -, sold . Dan Vasil e, n . 1924. b tl . 7 V.M. ,
serg. Din u Şt efan , n , 1924, Bu şteni-Prah ov a. b tl . 24 V.M ., ca p. D ut ă
N icob e, n . 192 1, i . A rg e ş, b tl. 3 V. M ., Irt. T.R. D o boş Dionisie, n . 1920,
Să li ş t e a-M a rarnures , btl. 7 V.M., so ld. Dobrtca Dumitru, n. 1922, j . Ro -
m ana ţ i . cap. Dr ăd ul es cu N icolae, n . 1915 , Cornu-Gor] , btl. :l V .M .,
so ld. D ă n ăc e l Ion , n . 1914. G r o p şan i -Romanut t . frt . Dumitru O. Ion,
n . H123. M a ld ă r -O lt , so ld. Di n u P. Fl or ea , n . 1923. j . H u nedoara, s old.
Duţă M. Z. Io n , n . 1923, C ornă tel u-Olt, sold. Dunea Io an, n . 1911 ,
Opre ş ti- A rg e ş , se rg . Di nu Mih a i, n . 1922. Tu rn u M ăg urele , ca p. Dogă­
n escu Ion. n . 1921, Cotu Văi~Constar:ţ a , btl. 7 V.M ., cap. Dobre Al exan -
rlrt\, b tl. 23 V .M .l s old. Da nciu Va s ile, b tl. 24 V.M .. ser g. D r ăa h lc l Du-
mitru, b tl. 24 V.M ., sold . D ud a ş Ni col a e. n . 191 9 H or czu- Dol j, b t l. 24
V.M .. frt. Dob rescu Te odor. n . 192 1, Vul cana-Dimbov ita, btl. 23 V.M .,
s old, Dison u Con stantin . btl. 7 V.M .. serg. Dră.~ ?Jl Ilie, btl. '7 V.IVI.. Irt.
. Dobos Gheorghe, btl. " V.M ., serg, Dumîtres eu G heorghe, b t l. 24 V.M ..
so ld . D işan Constanti n , b tl. 7 V.M ., serg, Enc 1. Du mitru. n , 1923. Mi -
re ş t i - O l t , sold . Pi er aru Const antin, n . H124, b t l. 24 V .M .. cap. Ftorea L a -
zăr , n, 1917. T opîr ce a-S ib iu , b tl . 24 V.M .. so ld . F iricel Viorel, n. 1923,
Hol b av-Bras cv, b tl. 2 V.M., se r g, Pilerfu Simion. n . 1922, Sînteş ti- Se ­
verln , slt . Furnea Octavian, n . 1920. Dev a , so ld. F lorea Marin. n . 1923,
T'itules ti-Olt. ser g. Flor es cu Gheorghe, n . 1923, 'Băr ăst i Va le-Olt, sold,
F u r dui Teodn r , n . 192 1, Balomir-Hunedoara, b tl. 7 V.M ., so ld . Frunza

304
 Dumitru, btl, 3 V.M., sold . Frunză Petru, btl, 3 V.M ., sold. Faur Teo-
dor, n . 1923, Braşov, btl. 7 V.M. , serg. Fechete Dumitru, n. 1919, S i-
meria-Hunedoara, btl. 7 V.M. , sold. Gheorghe Ovidiu, Sl ătioarele-Argeş,
btI. 103 V.M., sold. Guţiu Tănase, n . 1907, Găneşti-Buzău , Reg, 6 cav a -
lerie, sold. Guneş Ioan, n. 1929, Sibiu, btl. 24 V.M ., sold. Geltica Vasile,
n . 1921, j . Prahov a, btl. 2 V.M., cap. Grăjdan Dumitru, n. 1922, Bra-
niştea-Dîrnboviţa, sold. Guţiu D. Marin, n . 1918, Dărveni-Ilf ov, frt.
Gheorghe Octavian, n . 1922 , Singeorgiu, Timiş-Torontal, sold, Gologan
Nicolae, btI. 3 V.M. , sold. Gîrbacea Ion, btl. 3 V.M ., serg. Galiş Ioan,
n. 1919, Orăştie-Hunedoara, Holodneac Alexandru, n . 1921, Zorile-
Severin, sold. Heneş Bela, btl. 3 V.M ., se rg, T.R. Horcea Tudose, Reg.
19 artilerie, frt. Horban Ştefan, n. 1 923, Asuaju de Sus-Maramureş, btI.
7 V.M ., slt. Ionescu Marin, Bucureşti, R eg . 16 artilerie, se r g, Ilie Gheer-
ghe, n . 1915, Arpaş-Făgăraş, btl . 7 V.M., sold. Iosif Gheorghe, n . 192 4,
Arrn ăş oaia-V aslui , Reg, 19 artilerie , sold. laru M. Gheorghe, n. 1922,
Peşter a-B raşov, serg, lea Mihai, n. 1915, Ciutura-Dolj, serg. Iţu Mihai,
n. 192 3, Sălaşu de Sus-Hunedoara, s old. Ivan Nicolar, n . 1919 , J. 'I' îr-
. nava Mică, serg, Ilie Grigore, n . 1912, B od eşti- Vîlcea, sold. Ion Nicolae,
n . 1915, B ăi eşti-Vîlcea, cap. Iordache Ion, btl, 3 V .M., sold, lonaş Du-
mitru, n . 1921, Cehu Silvaniei, btl. 7 V.M ., sold. Ionaşcu Constantin,
btl, 7 V.M ., sold. JOja M. Ion, n . 1919 , M ăneciu-P ăm înteni-Pr ah ov a ,
sold. Lupescu Valentin, n. 1923, C i ocăne şti-Cîrnpulung , sold . Luca Aron,
n . 1922, Balata-Hunedoara, Lupulescu G. Mihai, n. 1922, Bratiş a-Hun e­
doara , sold. Lazăr Constantin, n . 1923, B ă r ăşti-Huned oara, slt, Lascu
Ioan, n 1917, Arpaş-Făg ăraş , serg. Lungu Gheorghe, btl, 24 V.M., s old .
Levente Dumitru, btl. 3 V.M ., serg. Lungu Ilie, n . 1915 , Silâştea -Argeş,
btl. 7 V.M., sold, Mera Pamfil, n . 1922, Balta-Timiş , sold. Manea Gheor-
ghe, n. 1923, V ălen i-Olt, sold. Mera Pantelemon, n . 1922, A gr iş-Clu] ,
cap. Madincea Aurel, n. 1922 , V ăr ădi a-Arad, frt. Muntean Gheorghe,
n. 1922, Zărneşti-Braşov, sold. Magarin Arsenie, n. 1923, Recea-L ăpu şn a,
sold, Miclea Crăciun, n . 1910, B ăg ora-Hunedoara, frt. Mihăilescu Traian,
n . 1915, S cheiu-D îmbov ita, btl, 7 V.M ., cap. Medelea Iulian, btI. 3 V.M .,
It. Mititelu Aurel, n . 1915 , Vaslui, Reg. 11 dorobanţi, sold . Marin Du-
mitru, n . 1915, Ştlrbe şti-Vla şc a, btl, 7 V.M ., sold. Marin Alexandru,
btl . 24 V.M. , sold. Maria Teodor, n . 1922, Băbeni- Vîlcea, sold. Medeleţ
Iulian, btl. 3 V.M ., sold. Neca Constantin, n . 1923, Scorniceşti-Olt, btl ,
7 V.M., sold. Marin Alexandru, btI. 23 V .M., frt. Man Ioan, n . 1917,
Novaci-Gorj , cap. Năstase Dumitru, n . 1922, Gheorghiţa-Prahova, frt.
Nicoloiu Gheorghe, n . 1922 , Z ărneşti-Braşov, cap. Nedelcu Vasile, n. 1917,
Olten iţ a-Ilfov, sold. Negoiţă Ion, btl, 24 V.M ., sold. Nicolescu Ion, btl.
24 V.M., cap. Niţiu Alexandru, btl. 3 V.M., sold. Neagoie Gheorghe,
btI. 3 V.M., ser g, Nica Gheorghe, btI. 23 V.M ., sold. Nicola Ilie, btl, 3
V.M ., sold. Nico\ae Benone, n . 1923, j . Hunedoara, sold. Olteniceanu
Ion, n . 1923, Chirnogi -Ilfov, sold. Oncescu constantin, n . J!923, Rîmnicu-
Sărat, sold. Obagâu Gică, n. 1923 , Cîrciumeni-Olt, frt. Oprea Partene, n . Hl20,
S ălişti oara-Hunedoara, sold . Ochl ş Victor, btl, 3 V.M., sold.Onrea Marin.
btl, 3 V.M., Oprea Marin. btl. 23 V .M., sold. Poştică Simion, n. 1921 , Rozeni-
Lăpuşna , sold, Popa Marin, n . 1924 , Titeşti-Argeş Rag. 1 a r tile r ie, sold.
Popa Laurenţiu, n. 1924, Sîmbăta de Jos, serg. Pogonaru Constantin, n .
1919, M ihăileşti-Bac ău Rsg. 15 artilerie , so1d. Păun Vintilă, n. 1920.
B ălin estl-Covurlui , cap. Petru Ioan, n . 1914 . Gh ergh e şti-Dîmb ovf ţa , sold,
Pleşoianu Ioan, n . 1916 , Ciutura-Dolj , sold. Pinzaru Nichita, n. 1918 ,
Popeasca-Ti ghina, Reg, 18 a r tile rie, sold. Puia Gheorghe, n. 1924, Cor-
n eşti Cu ib-Prah ov a , ca p. Preoteasa Ion, n . 1922, Runcu-Dîmb oviţa,

C . 20 - Epopeea d e pe Mure~
305
 cap. Petru Ioan, n. 1919, j. Argeş, sold. Petreanu A. Petre, n. 1112:.1, B Iă­
jeni-Hunedoara, sold. l'etrescu Ji'tor ea , n . UJ2;J, Crnna-Ort, SOlU. rer-
neş vasue, n. 1920, 'I'r ă znea-S ă laj , sold. l'ascu vasue, n. l!H2, ;:'lllcraiu-
Bi hor, sold, l'opescu S. Ion, n . l ilJ<l3, 'i' ătăr ăt-Olt, soid, 1'0tlD'bauu dron,
n. 1922, B l ă j eni-Hunedoara, sold. Păun Nicolae- ou , 3 V .IVI. , SOlU. t'uia
Gheorghe, n , 1924, Cornetu Cu ib - Prahova, sold , l'op Alexandru, btl. 23
V.M., slt, P a vel Io an, q. 1915, Band u de Cimpie-M ure ş, ou , 3 V.M.,
s old . P înzaru Nechîta, n . 1918, Potasca-T rghi na, cap. 1'0plCa Alexandru,
btl. 3 V.M., serg. Petrescu Gh eor gh e, btl. 2 V.M ., sold. Popîşter trimie,
btl, 3 V.M., soid. Popa Atexaudru, n. llJ24, btl. 23 V.M., so ld. l'otenca
Ion, btl. 23 V.M., slt . Plaviţiu Petru, btl, 3 V.M ., sit. Pantezescu Ioan,
btl. 7 V.M" lt. col Popescu lmhai, n. Cimpulung, Reg, 16 artiler ie , cap .
Roman Gheorghe, n. 1922, N ămoloasa-Putna, Reg, 5 pi onieri, sold, Ra-
galie Constantin, n. 1922, Petreşti-Gorj, sold, Rosu Gheorghe, n. 1923,
Brebeni-Ol t, sold. Rădulescu Gh eor gh e, n . 1923, Şerbăneştli de J os-Olt,
sol d. Roşianu lUarin , n . 19 24, Căp ri oru- Dîmb ovi ţa, sol d. Roşu Dumitru,
, n . 1924, Rugin oasa-Baia, sol d . Roman Iosif, b tl. 3 V.M., sold. Răsl ăşeanu
Vasile, n. 1913, F ra ta-C luj,Reg. 30 dorobanţi, sold. Robu Nicolae,
It . Stancu Voicu, Recea-Argeş, btl. ,3 V.M., sold, Stroie Teodor, n. 1915,
C ioc ăneş ti-D ea l-Tel eorrnan, sold , Sasu Ioan, ,n . 1923, Arpaş-F ăg ăraş, btl.
23 V.M., so ld, Stan Vdorel, n . 1923, Petroşani- Huned oara, bt l. 7 V.M .,
sold. Soroiu Nicolae, n. 1921, Ceraşu-Prahova, sold. Scuturici Nicolae,
n. 1922, Bi ch igiu-B istriţa, serg, Stircu Constantin, n. 1915, Ciu tura-Dolj ,
sold. Sirca Ioan, n. 1923, Iaz-S ăl a], cap . Soneriu Nicolae, n . 1913, Si gh i-
şoara-Mureş, sold. Suciu Mihai, n. 1919, Luncani-C lu j, sol d. Săndulescu
Florea, n . 1923, Albeşti-Olt, sold. Stanca Ni col ae, n . 1920, j. Argeş ,
so ld. Soare Ioan, n. 1913, Bălineşti-Argeş, sold. Stanciu Petru, n. 1920,
Sl ăn i c-Prahova, sol d. Stoica P etru, n . 1924, Ba ia-Hunedoa ra , sold. Stanca
Constantin, n. 1924, btl. 24 V.M.. It . Sin Alexandru, n. 1912, Predeal,
btl. 7 V.M., sold . Sulea Alexandru, btl. 7 V.M., sold. Stan Marin, btl. 3
V,M. , sold. Stoica Petru, btl. 7 V.M., serg. Strujan Ilie, btl. 3 V.M.,
frt. Sava Vi ctor, bt l. 2i3 V.M., plt . Sirbu Gheorghe, btl. 7 V.M., sold,
Şerban Petru, btl. 3 V.M., sol d . Stoianovioi Ioan, btl. 3 V.M ., sold . Şer­
ban Emanoil. Reg. 7 artiJ.erie, serg, Ştefan Ioan, n . 1918, Cob ia -Dî mbo-
viţa, b tl. 2 V.M., serg, Şt efan F. Ioan, n. 1921, B raş ov, sold. Şt ef Ni -
colae, n. 1921, T ur daş - Hu nedoara, sol d . Şerb an Nicolae, n. 1923, Păroş i­
Olt, slt, Turtea Octavian, Dev a , b tl. 7 V.M., sold. Tabac Cornel, n. 1923,
Ocolişu -Ma r e-H u ne doar a . sol d . Ticula Gheorghe, n. 1923, Socet-Hu ne-
doara, btl, 7 V.M.. sold. TirIa Mihai, n. 1923, J. Sălaj , btl. 7 V.M., sold.
Traian Valentin, n. 1923, Fundu M ol d ovei -C îm pulu ng , Bold. Tomo-
deanu Traian, n . 1922, j. H unedoa ra , sold. Tiriac Ştefan, n . 1923, S ă cel­
Hunedoara, sol d. Tudoran Ioan, n. 1923, Vin erea-Hun ed oara , slt. Ta-
m adan Traian n . 1922, Zd rapţ i -Hun ed oa ra, serg, Trintoru Marin, n .
1915, Ş ti rbeş ti-Vî l cea , frt. Tănase Gheorghe, n . 1921, G rin den i-D ol j ,
sold. Trif Nistor, n. 1923, j. Hunedoar a , b tl . 7 V.M., sold. Tănase Ni-
colae, b tl. 24 V.M., sol d . Tebeica Constantin. n. 1924, Pucioas a-D îmbo-
viţa, R eg. 4 dorobanţi, sol d . lJ'omiţa Vasile, Reg . 30 artilerie, sold. Titea
A. Dumitru, n. 1920, Giuleşti-Vîlcea, ser g. Uritan Ioan. btl. 3 V.M.,
sold. Urzică Die, n. 1924, M orcăneşti-Muscel , sold . Ulinie! Tlle, n. 1923,
Vărz ăneştl-Lăpuşrta, serg, Vitan Aurel, n . 1914, Măhăcen l -Turda, sold.
Văcliroiu N. Ioan, n. 1922, P olovragi-Gorj , cap. Vaacea Sora, n . 1913,
j . Arad, sold. Voiea Artene, n . 1922, Bratişa-Hunedoara, Bold. Vladiml-
ro~ei Ion, n . 1923, Sviniţa-Severin , sold. Vasio Avram, Il. 1923, Suli-

306
ghete-Hunedoara, cap. Vulpe Gheorghe, n. 1920, Izvoarele-Prahova, sold.
Vraciu Ion, n. 1922, Reg, 2 gr ăniceri, sold, Vlad Valentin, n, 1923, So-
cet-Hunedoara, btl. 7 V.M ., sold. Voi nea Nicolae, n. 1923, Almaşu S~­
Hunedoara, btl. 7 V.M., serg. m , Vuţa. Ioan, n. 1918, Turnu M ăgurele,
sold. Volculescu Gheorghe, btl. 3 V.M., sold. Văcăraş Ioan, btl. 3 V.M.,
sold. Zamfir Gheorghe, n . 1920, Mîrleanu-C onstanţa, sold. Zamfir Ale-
xandru, Reg. 4 dorobanţi, sold. Zur~u Teodor, btl. 7 V.M ., sold, Zlote
Vasile, btl. 23 V.M.
TIRIMIOARA: 3 eroi necunoscuţi.
TROIŢA ': 2 eroi necunoscuţi.
UNGHENI (5 eroi cunoscuţi şi 7 necunoscuţi) : serg. Anton Gheor-
ghe, n. 1918, Reg. 17 infanterie, sold. Barbu Pavel, n . 1919, Reg, 12 in-
fanterie, sold. Cristoiu Ioan, Reg, 17 infanterie, sold. Dragomir Valer,
Reg, 17 infanterie, serg. Rădulescu Şerban, n . 1921, Vîlcelele-Constanta.
VAIDACUTA : 2 eroi necunoscuţi.
VALEA LARGA (2 eroi cunoscuţi şi 2 necunoscuţi): sold, Boxa
Alexandru, Fălfalău-Mureş, sold. Gheorghe Florian, Cric ău-Alba,
VIDRASAU (31 eroi cunoscuţi şi 3 necunoscuţi) : sold. Apostol
Ion, n. 1924, Lacurrle-Argeş , serg. Boleac Cristu, n . 1924, Sinoie-Con-
st anta, frt. Bondoc Dumitru, n . 1925, J. Vîlcea, sold. Barbu Ilie, n. 1924,
Ioneşti-Argeş , sold. Bratu Ioan, n . 1924, Berl eşt i-Gorj, frt. Bădeanu
Nicolae, n. 1924, P erişor-Dolj, cap. C. Stroie, Il. 1924, j. Constanta, sold.
Constantin S. Toma, n. 1923, Cacora-Ialomiţa, frt . David Gheorghe, n.
1924, Lehliu-Ial omiţa, sold. Dragomir Staneiu, n, 19111, Lehliu-Con-
stanta, ca p. Ene V. Bucur, n . 1917, Valea-Ial om iţa , cap. Florea Gheor-
ghe, n. 1923, D omneşti-Ilf ov, sold. Grigore Costea, n. UI18, Lehliu-Ialo-
mita, sIt. Gheorghe Constantin, cap. Hulpe D. Tinca, n. 1918, j. lalo-
miţa, s ol d , Ivanoviel Carol, n . 1920, Sînmărtin-Arad, se r g. Lăutaru
Gheorghe, n. 1924, Bereştl-A rgeş , serg, Mihai P . Ioan, n . 1917, Munteni-
Buzău, sold . Meianu M. Ioan, n. 1917, Urziceni-Ilfov, sold. Mogoşilă
Ene, n . 1924, Măzănăeşti-Suceava, sold. Mihai Radu, n. 1924, Cremenea-
Argeş, sold. Nicolae P. Ion, n. 1925, Ştefan cel Mare-Ialorniţa, sold. Na-
sif R. Amet, n. 1916, 'I'echirghiol-Constanţa, sold. Paraschiv Ion, n. 1921,
j. Constanta, s old, Radu Crtstu, n . 1917, Grindu-Tulcea, sold. Roşu
Gheorghe, n . 1924, Topolovăţu Mare-Timiş, sold. Roşea Periza, n . 1921,
Cogealac -Constanţa, sold. Seucan P. Bucur, n . 1923, Perrşoru-I alomiţa,
sold. Spătaru Marin, n 1924, Dudeşti -Brăila, sold. stancu 1. Florea, n.
1916, Constanta, sold. Tuculeanu 1. Marin, n. 1916, Petreasa-Ilfov.

NOTA:
Prezentul tabel a fost întocmit pe baza datelor aflate în arhivele
Ministerului Apărării Naţionale, Marelui Stat Ma jor, Filialei Arhivelor
statului din Tîrgu-Mureş, Muzeului judeţean Mureş, Centrului militar
judeţean Mureş, consiliilor populare, în cele ale parohltlor de pe cu-
prinsul j udeţulu i Mureş.·
• Unele localităţi menţionate în documentele de arhivă, redactate
in împrejurările cunoscute ale războiului, n-au putut fi identificate
pe baza -Indicatomlni Icealităţîler din România (autori 1. Iordan, P. GAs-
tescu, D. I. Oancea, Ed . Academiei R.S . România, Bucureşti, 1974). Si-
tuaţia este valabilă ii in privinţa numelor celor căzuţi pe teritoriul
judeţului Mureş.

307
 De u n r eal fol os ne -au fost ş i insc ripţiile de pe mormin tele ş i mo-
numentele comemorative de răz boi, a flate pe t eritoriul judeţulu i Mu reş ,
în gr tji te ş i administ ra te de comitetele ş i birourile ex ecut ive a le con si-
liilor p opulare mun icipale, or ăşenesti şi comunale.
O al tă sursă a u con sti tu it- o relatăril e vete ra n ilor din ră zbo iul a nti-
fascist, ca r e au lupta t pe teritoriul judeţulu i Mu res.
Pent ru sprij in u l ac ordat, tuturor le a ducem m ul ţum i r il e noastre.

EROI SOVIETICI
căzuţi în toamna anului 1944, in războiul a ntifascist, alături de ostaşi i
ro mâni pentru eli berarea teritoriu lu i jude ţu lu i M ureş :
CRAIEŞTI (l er ou cunoscut şi 1 n ecunoscut) : se rg, Lutenko Ilia-
Grigorovici, n. IDOl , Ki e v, U.R.S.S .
GLAJARIE: 1.236 eroi n e cu n oscu ţi.
HODOŞA: 50 eroi n ecun os cu ţ i.
IERNUT: 49 e roi n e cunos cuţ i.
LUDUŞ: 56 eroi n e cun oscu ţ i.
SIGHIŞOARA (l erou cunoscut ş i 120 necunoscuţi) : m aior Con-
stantin Isacov, n . 1914, Smolen sk, U.R.S .S.
TIRGU-MUREŞ (9 eroi cunoscuţi şi 91 necunoscuţi): It . Jlkov E.,
Ivanenko T. 1., Petrov Petrovici, Zaterko P. A., Marcikov A. N., BiI-
koranko F. D., Sidorenko 1. P., Bokaci 1.
TIRNAVENI: 96 eroi necunoscuţ i.
VOIVODENI: 300 er oi necu nos cu ţ i.

30 3
Scrisoare către familia lui Eugen Năsăudean prin care era anunţată
dispariţia lui in luptele de la Oarba de Murcş

Decoraţie sovietică din războiul antifascist acordată lui URDAŞ IULIU

din Tîrnăveni
Populaţia unui sat de lîngă Tîrgu Mureş intfmpină cu dragoste tru-
pele române eliberatoare

Pe frontul <1.e pe Mureş

 Pe frontul de pe Mureş

Post de observare înaintat pe Dealul Sîngeorgiu

Subunitate de artilerie grea schimbînd pozitia în timpul b ătăliei din
zona Tirnăveni

Pe frontul de pe Mureş
 ~ .~_ . ,_ ~.~ , _ ,--.",'-'~ ~~·=. v.o= ="'--==- ~ _

A.2/uJ D3/{ )
- SDell/O

I ~
1r(Jp~r tl ".o ~

'r(J~ 6o""lIc.
~ 10 0fJ "u
:=:-;-==7= n lJ!l lJ1U
-] _
:R:;l:~-(-;~;:;;~, Of-EN-'-'VC~:~/HfA';;'
- [ âI Q/. " fi,,~/ dr of,ns,"; htdvl" fi"tI CJ'f tiP'
Trup. 9."""1,. ~, =-- ~ rID"", · Adl'n~"_a (Jp#rol~, 1111'" plfaa"~;,,.t;MflraJ .I,l'tf
(/fl q o r .
~ lJ o, ,, " tll#1'411/1YUNt l'li1t! ... pl c~/. dr ftl flonnt1 dr epl/C lf l
i l /ua t.o Iq
" #,'''' . tJ'#t>.'lt,. .p.IO'" P' 1NI N(IIo" nt Q d,,,'I, ... '"rr';
111 Df " u '''UQ - ••• ~ n " "~ - tluro71a op.,.xI~ 15 II"
Of fi! IIIM
=-=--:::-: 14 IIJ" "
-- -- - - -- •• _ _ ~_ __ - .1.- _

Ofensiva ARMATEI .( ROMANE pentru respingerea inamicului la nord de

şi Arieş, li septembrie - oi octombrie 19'14.
Pe frontul de pe Mureş

Pe frontul de pe Mure,
 Al~l

_
U • .I{ l I. NIJ " U , J 0If"A7~1"

- _.
AJIYN"N . "~ r" .

h"U. ...... _ _, . . _
n_ .._ •• ..._ ~
-- ~-

-J.,_, -_
..-..::::,- - " .. .....
.. _~ ,

• • • " . ..1. • _ _ 0'> ..

- 1 - , . - - .......... - - 0' ...
.
........ ---.,.. . . ...
~ tH'"'

~_-" 67n''''
~_ ' i" ~ WN ' ....

Luptele duse de ARMATA 4 ROMANA pentru zdrobirea ofensivei

inamicului î. Podişul Transilvaniei, 5 - 8 septembrie 1944
 I

...
4=""

'~~
. ~- .................

_1 O I 2 /(",
• I -i;=-=z==j '
I ~~

Luptele DIVIZIEI 103 MUNTE în zona Nadăşa (20.09. 1944)

Cota 495
 OFENSIVA ClJRPrH..Uf DC H(JNrt: ROioWi PC Ol/ll:CTfA J,'HTU CM€OFlCHC-l1IlCNHCf - r;~" MURES
IN PEIlIOAOA j -K JEPTEfltlJRIf. I~ ~I A DlYtrlEi • TUlJC" VLA/JI!'fINl:oJnJ" fOI DIRECŢIA J'F!N r iJ C2
_ _ - ""'NA, ."C<""'''' ,.. "PrE'S'" NU , """"'

... «:.. :=
~.
KM1S
" t

== ~.
"IJ~ r""Q~
r,,"~ «Itietice

--
Tr"". ~,.,nan~?; ullfPI'W
Sfi"Q1ţ,,, 10..

.11
--
~ IS.O# tJ114

-
/91.'
e""'"
10".111(,4
" ".7144.
"-.....
"""""'"' 'HJ11944
7f;O,. /9.j.4
imla dI!
•
t*morr:al,. dm Tronstl.onia
'mDt»ă IiomOniei pNn di<:tat", "" 10 1'1Pt>O

L.ptele desfişurate la aripa dreaptă a ARMATEI 4 ROMANE pentru lichidare

inamie din partea de sud-est a Transilvaniei şi ieşirea pe rîul Mureş, "1 - 18
 ttIPl'Fll /)/lflltEJ /03 "'UN TE o!l A,1 l Cl.lA SAHCN1UI. VI IJl /N QA T OEJF~HA rr IN COOPE/aARl CI1 /JI.4JN UIWI,~n- /JJH CORPUl. Jf JQ t!EnC IA 7rid}
PE /)JNEClJA "(JINES I/ - IWA ID - H~ 6HJN IN P{ f;OAIJA 14 AlJ&16f llXf()fflJli'tl fJlU

16 Qg IlHo4 Il.. j t
~
.,..
Q _~ _ :-. I
"...~ ~~r
' ( ~~.. .".- <::~.- -
I~~""_ ~{!'/!::'~ " J"
N6daID~Cf'·.,~
O CIOd --- .-~. , ._~_
'" "', ~<r-.: :~ -- -" 'G'!. /~J~
-/---·-\.::.~
Iii ' "" /,...
.J~,~ "" ""UI_ /M .

.~.·4' ...
- --';:,.:: : ' "'' ........

,r,"' -"~ri:i:of::'. ,~~, ~DI" '?_."."/<~"~ . '"

t:

' " ~.
lf,' ,,",
'-:- • ~it'-"~-- m s» " ,' " - --_o
' .
c-v r

•
~ ' . ' . ~',
" " , ,.'
. ,,,,, .
' -- -

-::.J:~~J_ " i!t

\ ~1~~:i1'...
'
~...
"~~ş~~,
.. _
'I n

•
:,.:;
. "r'~
_

, '.
,
.,..

JS«. o, ......

1''';GJ/' ,,"'~) I " t "

."'"I1I~~L~ ,..,
.,.. : - - - •• ' • . . • _

. - """" .
'.::M~.~.i, ' ''~~~~~ ni(j.!,>.....
,,'t,.. ...""".
' ;,. ., '.
• "" o

_.
r .. ... \ ,, , ,, , , ,_

~'" 1·,11 ~-'" ,'. .....

rl /lr3l,1 ' _. o.. \ '\ ,-c.:; -
v . "'-- G o

~,~
~GJ, '~ ;","!'orq'U tf~ ~dOl"" ~-'"
..... '- ---.5-'
-'
{"
tU )4u lllr/ - - - - - -- ,
, ·-' ··l' """""
•

~
~.- I
I

~ '~ .,
1f /71/J 8 J \ '-- ( O;(P(jN /R[A

~'-
111""'" -:" ".1;:1,. '"1 ,<"AUAI" " "'"' . ,"'." 1 ' "
\- - "...
": ,". " "" "'''' ''(pl,.
. ,r.,, _, <;;;_... '. = _
1'''"nluP'
!J-- I~""""~.P,
I I r; ~ · ' ~, -- l 'I1"'ll(.~_...tJtJf ' . P<_
J
ti i ' ,. IXI ....... '
I ''-'" ..•. q.,,,••,' ., .•
I\
'
ToZ,~~\
CIO)I'
.".......
1(;0 " . I .1 ( . P , : ,' /Jt

~ ~ •..- . _ ....~ ...' r,., _ , . .. ., ~ .....,..,...._._. __ ..,. .. ........._ •.-.........

. Luptele desfiişurate la aripa dreaptă a ARMATEI 4 ROMÂNE pentru lichidarea i

din partea de sud-est a Transilvaniei şi ieşirea pe rîul Mur~ş, 7 - 28 s
 I

~I
II
I

TrUPe? român\? ~h morntore

Avang arda tru pelor româna I P IV }
AV Qng G N ~ tr upo!or ro mâ n? ( P O I
Cîmp ul ~ a ll'\I n~ Inlilni Ca
Arunciltoo r o da 12g mm
Tuncun mcrrnce
.3ls<?r iCI
Tr. n~e l r(l ml C ~
 Cimitirul eroil

La mijloc sergentul MIHAIL MOLDOVAN lUonumentul e

 Primul monument al Monumentul eroilor de la
eroilor de la Oarba din 1944. Sighişoara

Cimitirul eroilor de la Dileul Vechi

 Monumentul eroilor români din Monumentul er
războiul
antifascist din Tirnăveni, războiul
antifasci
inaugurat in 1984 inaugu
 Cimitirul martirilor de la Sărmaşu

Oimitirul eroilor .din Chiheru de Sus

Muzeul judeţean Mureş - Oarba de Mureş. Punct Monumentul eroilor d
muzeistic inaugurat in 1984
-...
ol
::
cn
::
<3
.5

-o's
:::
,::
9 mai 1980. Un grup de veterani antttasclştt, la Monumentul eroilor de l
şidoi participanţi la actul Unirii de la 1 Decembrie 1918: OLARIU GHE
OPREA
 NOTE

1 Ge neral-locotenent d r . Il ie Cea u şesc u , T ransilvania , s trăv ec h i

p ă m înt românesc, Ed . M ili t ară , Bu cureş ti, 1984, p . 94.
2 A. Simio n , Dictatul de la Viena, Ed. Dacia , Cl u j, 1972, p . 266.
~ Hot ăr îre a Plenarei C.C. al P.C.R. privind cea de-a 40-a aniver-
sare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă ş i a nt i-
. imperialistă, in Scinteia di n 24 m a r tie 1984.
4 Gh. Zaharia, Insurecţi a naţională armată antifascistă şi anti-
imperialistă din august 1944, Ed, Ştiin ţifi că şi Enc i cl op ed ic ă, Bu c u reş ti ,
1977, p . 104-1 05 ; Ge n : col. d r . C. Olteanu, Participarea a r matei r omâne
la insurecţia di n august 1944 şi eliberarea intregului teritoriu naţional
de sub o cupaţia hitleristo-horthystă, î n File d in istoria militară a
p opor u lui român. Studii, v oI. II (co ord. ge n . locotene nt dr. Il ie
Ce a u ş es cu) , Ed. M ili t a ră , B uc ure şti, 1983, p . 541; I. A r delea nu, Contri-
buţia României la înfrîngerea faseismulud, în România literară, XIII.
nr. 19, din 8 mai 1980, p . 14-15.
5 România în războiul antihitlerţst, 23 august - 1944 9 m ai 1945,
Ed . Mili tară , 1966, p . 226.
-6 G en . m ai or d r . 1. Cupş a, Armata română pe frontul a n ti h itle-
rist. S tud iu operativ-tactic, Ed. M ilita ră , Bucure ş ti , 1973, p . 62.
7 Col. (1'.) Pav el Lau re n ţi u , Insemn ărt asu pr a acţ iunil or de luptă
duse de Regimentul 82 din Divdzia 20 infanterie, Tîrnăv eni, judeţul
Mureş, pe 'I'î r nava Mi că, Mureş şi Someş, in lunile august-octombrie
1944 (man uscr is) ; Vatra, s.n ., X I, nr. 11 (1.28) , 20 n oiembr ie 1981 -
Supl. B; v ezi şi N . Ve re ş , Judeţul Mureş in contextul istori ei pa t riei,
în A nale de isto rie, X XIV, n r , 4, W 78, p . 97.
8 G . T rotopopescu, O pagină de eroism românesc - Oarba de
Mures, lD44, în A d a M usei Na p ocens ls, 1981, P. 296.
n G eneral locot e nent (1'.) Edgar R ă dule s cu , Di n jurnalul m eu de
f ront, Ed . Mil itară, 1972, p . 6.
10 Arh. M .F .A. - M.St.M ., dosar nr. 2196/7 , filele 25-26 ; a pu d ge n .
m a ior (1'.) 1. Batea, It. col (1'.) 1. Pană , Din august p înă în m ai , Ed .
M il i t ară , 1965, p. 108 .
11 Do cumente privind istoria militară a poporului român, 23- 31
a ugus t 1844, I , Ed. M ili ta ră , 1977, p . 14.
12 Col. G h. R oma n es cu , col. L . Loghin, Cronica participării ar-
matei române la războiul a n tih îtlerîst, Ed. M ilitară , 1971, p . 42; vez i
ş i F I. Con stantin iu, Un izvor nou despre operaţiile militare din Tran-
sil va n ia şi U n ~aria în v a r a ,i toamna anulul 1!t44, în Studii, t . 26, n I'. 6,
p . 1273.

309
 1:l Relatarea It . (r.) Va sile Brînzei, din 20 iulie 1981.
H Col. (1'.) P avel Lau ren ţiu , Insemnări .•.
t, Relatarea lui Oct, Dăl ălău, din 17 septembr ie 1983.
11; Col. (1'.) Pavel La u ren ţ i u , Ins e mnări . . • ; Document e p r ivind is -
t oria militară a poporului român, Ed . Mili tară, 1977, p. 27; Documente
priv in d istoria mili t ară a poporului român, 7 sept em br ie - 25 octom-
bnl e 1944 (vol um întocmit de col. dr. A l. Gh . Savu, coord ., col. (1'.) dr.
L. Logh in , col. A. Ma r in escu , col. G . P in ti lie, cpt. Al. Du ţu , cp t, Gh . Ni-
colesc u, IvI. Sine scu , M. Ftscuteanu), Ed . M i li tară , Bucureşti , 1984, p.
197- 198.
17 1. Ranca , Zdrobi r ea ofe ns iv ei hitlert ste in zon a Să rrnaş - Lu-
d uş - Ti rnăven i (5-10 se pte mbr ie 1944), în s t eaua ro ş ie, XXI , nr.
199, di n 22 august 196:3.
18 Pen tru eliberarea patriei, Doc u mente, extrase din p r e s ă , me-
morii cu privire la lupt a po porului r om ân pe ntru eliberarea patriei de
su b jugul fascist (23 august - 25 octombrie 1944), Ed . Mili t a ră, 1972,
p.6:30 . .
1~ Gen . m ai or dr. 1. C u p ş a , op, cit., p. 39.
10 Documen te privind istoria militară a nonorulul român.. . , 1,
pp. 79, 101, 231; II, p. 114 ; Documente privind istoria militară a po-
porului român 1-3 septembrie 1944, Ed . M ilita ră, Buc u reş ti, 1980, p p.
144, 147, 150, 279, 286, 314. 376; Documente privind istoria militară a
po porulu i român 4-6 septem br,ie 1944, Ed . Milita ră , B uc u reş ti , 1980,
p p. 6, 9, 97.
2 1 Documente privind istoria militară a poporului român 23-31
a ug ust 1944, IV, p. 71 ; Documente privind istoria militară a poporului
român 1-3 septembrie 1944, p p. 12, 16, 33, 150, 217.
12 Pentru eliberarea p atriei .. " p. 544.
23 Documente privind istoria militară a pnpnrulu] român 23-31
a ugust 1944, IV, p. 72.
2\ Col. Gh. R oman escu , col. L. Loghin , OP. cit. , p . 61.
2" H. F r iessn er , Verratene Schlachten, Holstein Ve rl ag, H arnb u rg,
1956, p . 113.
20 Col. A. Marinescu, col. Gh . Ro manescu, Armata rom â nă in r ăz ­
boiul a n tih itler ist, Album de sc h eme (coor d . gen. It . C. P opa), Ed. Mi -
litară , 1980, p. 80.
27 Sc r is oare a d r esat ă de D. Nenciu, la 1 sep te m brie 1976, lui Va-
sile T. Suciu; vezi ş i col. A. Lu p ă ş t eanu , It . col. L. Tar co, V. B îr z ă ,
P entru patrie, Ed . Mili tară, 196,4, p. 105-11 2.
28 P entru eli be r a r ea patriei , p. 687; Relatarea lui Vasile Mureşan,
din 28 iunie 1980; gen . m a ior (1'.) 1. B ot ea , It. col. (1'.) 1. P a n ă , Din
a ug ust p in ă in mai, p , 67, 70 ; România in războiul antihitlerist, p. 183.
2~ Gr . Ploeş teanu, V. T . Su ciu, L. Lă da riu, Epopeea d e pe Mureş ,
în Vatra, s.n ., X I V , nr. 7 (160) di n 20 iuli e 1984, p. 10 şi nr. 8 (161) din
20 august 1084, p . 7.
30 Relat area frunta şului (1'.) Ion Marinescu, din 2 iulie 1981 ; ve zi
~ i Vatra, s.n ., XI, nr. 9 (126) din 20 sep tembr ie 1981, Supl. B.
3 1 Gen . m ai or dr. 1. Cu p ş a , OP. eit ., p . 49-50.
32 Documente privind istoria militară a poporului român, 4-6 sep-
1embrie 1944, p. 308- 309; ge n. m a ior dr. 1. Cupşa , op, cit., p p, 50, 52.

310
 Gen. maior dr. I. Cup şa, op. cit., p. 52.
33
Ordin de zi nr, 436, din 10 noiembrie 1944, al comandantului
31,
Armatei a IV-a, Gh. Avramescu, Arh, M.A.N. - M.St.M., dosar nr.
203/1944, r. -480 ; Pentru eliberarea patriei, p. 545; Gh. Nicolescu, C. Tucă,
Contribuţia batalionului 7 vinători munte - Zalău la luptele purtate
de armata română pentru eliberarea Ardealului de nord - septembrie-
octombrie 1944, în Acta Musei Porolissensis VI , 1982, p. 303.
3:; România în războiul antihitlerist, pp. 180, 182, 184.
:lG H. Friessner, op. cit., p. 114.
37 Relatarea maiorului (1'.) Ioan N. Dimitriu, din 6 iulie 1981; ve zi
ş i Vatra, s.n ., XI, nr. 11 (128) din 20 n oiembrie 1981, Sunl. C.
38 Relatarca It. (1'.) Augustin pOP, din 25 noiembrie 1981; vezi şi
Vatra, s.n ., XII, nr. 5 (134) din 20 m ai 1982 - Supl, D.
- 39 Relatarea fruntaşului (1'.) Teodor Jors, din 25 noiembrie 1981.
40 Relatarea sergentului (1'.) Ioan Dan, din '5 septembrie, 1981; vezi
Vatra, nr. cit., Supl, A.
1,1 Gen . m a ior (r.) N. Alecu , Dorobanţii Regimentului 3 "Olt", Ed .
M ili t ară , 1968 , p. 23-24.
1,2 Ibidem, p , 24-26 .

43 Col. Gh. Tudor, Atacă tancurile. .. , Ed. Milit a ră , Bucureşti , 1966 ,

p . 44- 46.
Ibidem, p . 47.
H
Arh. M.A.N." M.S t.M ., Atrocităţi comise de ltorthyşti în Tran-
1,:;
silvania de nord în perioada anilor 1940-1945, fond 5417 , dosar 914,
f. 1-108; ve zi şi dr. Gh . Bodea, Vasile T. Suciu, Moisei, 'I'îrgu-Mureş,
1982, p . 36 Ş .u. ; Ş . Melinte, într-un Memoriu (m anuscris) evaluea ză
numă rul victim el or la circa 100.
46 înfrăţire în viaţă şi moarte, în Voinţa Transilvaniei, I , nr. 8.
di n 29 octo m b rie 1944 ; Relatarea Anicăi Maxim Lechinţian, din 29
septembrie 1981.
47 Arh. M.A.N ., M.St.M., dosar cit.
48 Ibidem.
49 Ibidem.
:;0 Documente privind istoria militară a poporului român 4-6 sep-
tembrie 1944, p . 290-.
5 1 Arh. M.St.M., fond 26. dos ar 25. f. 3; ve zj şi 1. Sp ăl ă ţelu ,
Izbînzi prin vremuri. Comuniştii - o istorie trăită, 1921-1981, Scrisul
Ro mânesc, Cra iov a , 1981, p . 124-174.
:;2 Pentru eliberarea patriei, p. 603 ; România in războiul anti-
hitlerist, p. 180 ; col. Gh. Tudor, Atacă tancurile... . p. 48; gen. m ai or
dr. I. C up ş a, on, cit., p. 58.
,,3 Gen . col. (1'.) Costin I o n aş cu , Mărturia documentelor, Ed . Mil i-
t a ră ,
1968, PP. 39, 41.
1. Bot ea, Spre piscul victoriei, Ed . Milit ară , 1973, p . 72 ; gen. It .
51,
(r .) 1. Bot ea, Prin ploi. prin viscol, peste rîuri şi munţi, Ed . Militară,
Bu cu re ş ti, 1,982, p, 19.
5:; M. Ad rian, Copilul din Gara Banskă Bystrica, în Viaţa militară
X XIV, 1970, nr. 3.

311
 5(, Ge n. maior (1'.) 1. Botea, It . col. (1'.) I. Pană, Din au!ust pînă
în mai, p . 64.
57 Arh. M.A.N ., M .St.M., fond 26, Armata a 4-a, dosar nr. IH4, f.
2-10; vezi şi Constatările de la Corneşti, în Voinţa Transilvaniei, 1,
n r . 8, din 29 octo m brie 1944.
58 Documente ... 7 septembrie - 25 octombrie 1944, p. 47-48;
vezi şi R om â n ia în războiul antlhitlerist, p. 182; col. Gh. R omanescu,
col. L . Logh in , op. cit., p. 66.
so Relatarea lui Marian Negru] din 2 februarie 1982.
"o Gen. col. (1'.) C. I on aşcu , op. cit., p. 42-43.
tO l Gen . maior (1'. ) 1. Botea, lt. col. (1'.) 1. Pană, op. cit., P. 71-72.
r.2 Col. Gh. Tudor , op. cit-; p . 50-51.
f;1 Gen . m aior (1'.) Al. Dobriceanu, op, cit., p. 29-30.

f:, Mesajul patriotic al unor ordine de zi, Documen te care elo-

gia z ă vi teji a ş i erois m u l armatei r om âne în ră zb oiul an ti h itler ist (volum
întocmit de col. dr. L. L ogh in, col. P . Dlie ş i cpt , Al. Duţu) , Ed . Mili-
t a ră , 1 980, pp. 87, 293.
65 Gen . maior (1'. ) Şe rban M. Lupu, In Podişul Transilvaniei, în
Povestesc veteranii, Ed. Militară , Bucureş ti , 1983, p. 83.
f>6 Gen. m aior dr. 1. Cupş a op. cit., p. 59 ; col. Gh. R omanescu,
col. L. Logh in, op. cit., p. 6,9. .
67 Gen . co l. (1'.) C. I on a şcu , op. cit., p. 48 ; Documente... 7 sep-
tcmbrie-25 octombrie 19U, p. 74.
68 Relatarea lui Vasile Ruta, din 24 iunie 1982.
60 Relatarea lui Iuliu Urdaş, din 13 iunie 1981.
70 Documente... 7 septembrie-25 octombrie 1944, p. 1l~120 .
71 Col. Gh . Rom anescu, col. L . L oghin, op, cit., pp. 71, 74.
72 VOinţa Transilvaniei, 1, nr. 7 din 2,2 oct om b r ie 1944.
73 Relatarea ' soldatului (1'.) Vasile Rus, din 23 august 1981; vez i
ş i Vatra, s.n ., X llI,nr. 6i (135) din 20 iunie 1982 - Supl, C.
74 România în războiul antihitlerist, p. 224-225; gen. maior d r.
1. C up ş a , OP. eit., p. 60.
75 Vezi şi col. A. Ma r in escu, Salt peste rîuri, Ed. Milita ră , Bucu-
reşti, 1980, pp, 10, 14, 15 ; gen . m aior (1'.) 1. Botea, It. co l , (1'.) 1. Pa nă ,
op . eit ., p. 85 ; gen. m aior dr . 1. Cupşa, op. eit., p. 60.
76 Col. (1'.) Mîndru Costach e, Zi şl noapte. .. , Ed . M ilit a ră, 1967,
p . 411.
77 G . P ro t op ope scu, O}) . cit ., p . 299-300.
i8 Col. A. Marinescu , Acţiunile desfăşurate de trupele române
pentru forţarea (trecerea) cursurilor de apă pe frontul antihitlerist,
unele învăţăminte de ordin militar, în File din istoria militară a po-
porului român, vol . 5 ş i 6 (coord. de edi ţie ge n . m aior dr Ilie
C e auş es cu), Ed . Milit ară, Bucureşti , 1979, pp. 358-359, 361.
70 Gen. col. (1'.) C. I onaşcu, up, eit., p. 55--56.
80 Gen . m aior (1'.) 1. Botea lt. col. (1'.) I. Pană, op. cit., p. 75-77.
8 1 Ibidem, p. 78-79.
~2 Arh. M.A.N., dOiiar nr. 22119j19.U, f . 4.

312
 83 Gen. maior (r.) Nicolae Alecu, Dorobanţii regimentului 3 "Olt",
p . 29.
81 Ibidem, p. 3(}--32.
g;;Ibidem, p. 32- 34
86 Arh. M.F.A., M.St.M., dosar nr, 231/1, f. 91-92; gen. maior (1'.)
N . Alecu, oP. clt., p. 35.
87 Relatarea maiorului (1'.) Dumitru Benon din 7 iulie 1981; vezi
ş i Vatra, s.n., XII, nr . 7 (136) din 20 iulie 1982, Supl, B.
88 Relatarea soldatului (1'.) ' Petru Lazăr, din 2 iunie 1981; vezi şi
Vatra, s.n ., nr, 6 (135) din 20 iunie 1982 - Supl. C.
. 89 Relatarea sergentului (r.) Octavian Meruţ, din 5 martie 1933;
vezi şi L. Lădariu, Riurile se întorc la izvoare, Editura Sport-Turism,
1984, p . 135.
90 Relatarea lui Iosif Iernuţan din 19 august 1980; vezi şi Vatra,
s.n., XI, nr. 8 (125) din 20 august 1981, p. 5; ve zi şi M. S in , Cestduni
secundare, chestiuni principale, Ed . Eminescu, 1983, p. 48-57.
9 1 Relatarea lui Nistor Bnlnga, din 30 mad 1981; vezi şi Vatra, s.n.,
nr, 9 (126) din 20 sept. 1981 - Supl, A.
91bis Vezi şi Weisz S., Az elsdvonalban, în Voros Zâszl6, XXV, nr.
199 din 23 aug. 1973.
92 Relatarea lui Alexandru PucW, din 5 martie 1983; vez] şi Vatra,
s.n ., XII, nr. 1, (130), din 20 ianuarie 1982 - Supl, C.
93 Relatarea sergentului (1'.) Mihail Medianu din 11 iunie 1981;
vezi şi Vatra, s.n., ;X U , nr. 7 (,]361) din 20 iulie 1982 - Sup!. B.
91, Relatarea soldatului (r.) Augustin Banea, .din 27 august 1883.
95 Relatarea soldatului (r.) Santa Gheorghe din 18 iunie 1981; vezi
şi Vatra, s.n ., nr. 9 (126) din 2.0 septembrie 1981 - Supl, B.
96 Col. A. Marin escu, op. cit., p. 17 ; ddern, Acţiunile desfăşurate de
trupele române pentru forţarea (trecerea) cursurilor de apă pe frontul
antihitIerist: unele învăţăminte de ordin militar, p. 360.
97 Gen. maior dr. 1. Cupş a , OP. cit., p. 61.
98 Gen. col. (1'.) C. Ionaşcu , op . elt., p. 59-60.
99 Ibidem, pp. 63, 67-69.
100 Extrase din jurnalul de operaţii al Corpului motomecanizat,
in Pentru eliberarea patriei, p. 640.
101 Pe drumurile biruinţei 23 august 1944 - 12 mai 1945. Ex trase
d in jurnalele de ope raţ ii al e un or m ari unită ţi , un i tăţi şi subunităţi
ro mân e, participante la ră zb oiul antihitlerist (volum întocmit de: col.
A. Marinescu, m aior dr. 1. Talpeş, cp t. Al. Duţu), Ed . Militară , Bucu-
reşti , 1984, p . 190.
102 Arh. I\1.A.N., dosar nr, 2280{1944, f. 2 ş.u.; dosar nr, 2289/194t
f. 119 ş .u.
103Ibidem.
Gen. maior (r.) I. Batea , lt. col. (r .) I. Pană , ' op. clt., p. 1I9.
1(Y.

105 Pentru eliberarea patriei, p. 609. Pe drumurile biruinţei, p. 200.

106 Gen . maior (r .) I. Batea, It. col. (r.) I. Pană, op. cit. , p. 91-92.
107 Gen. col. (1'.) C. Ion aşcu, op. clt., p, 74.
108 Gh . Neamţu, ' A. F ărca ş , Gînduri pentru o elegie eroică, in
Steaua, XXXV, nr. 6 din 1984, p. 5.

313
 109 Gen. col. (1'.) C. Ionaşcu, op. cit., p, 75-77.
110 Ibidem, p. 76-77.
111 Gen. maior (1'.) 1. Batea , It. col. (1'.) 1. Pană, op. clt., p. 94-95.
112 Ibidem, p . 98; vez i şi I on Gh. Pană , Asaltul, Ed. Albatros, 1975,
p . 31-32. .
113 Col. A . Socol, Mărturii inedite, carnet de front - Oarba de
Mureş, în Vatrai, s.n ., lOC, nr. 8 (101) , din 20 august 1979 - Supl, A.
114 Pe drumurile biruinţei, p. ' 193 ; ve zi ş i gen. col. (1'.) C. Iona ş c u ,
up , eit., p . 77-78.
115 Lt. (1'.) N. I ancuti , In c1ocotul luptelor de la cota 495, in Po-
vestesc veteranii, (coord. gen It. (1'.) Gh. Lefter), Ed . M ilitară, Bucu-
reş ti , 1983, p, 90.
116 Ge n . ma ior (1'.) 1. Batea, It . col. (1'.).1. Pană, on, cit., p. 100-101.
117 L t. col. (1'.) 1. Pan ă , op.cit., p. 34-35.
118 Idem, Un om, un nasture. .. , i n Luceafărul din 4 august 1979.
119 Lt, (1'.) N. Ian cu ţi , op. cit., p. 92-94.
120 Gen. mai or (1'.) 1. Batea , It. col. (1'.) 1. Pană , op . cit. p. 103-
104 ; · V. B îrz ă , Fapte de eroism ale tineretului în insurecţie şi în răz­
boiul antlhltlerist, în Anale de istorie, XXIII, nr. 4 din 1977, p. 44.
121 Pe drumurile biruinţei, p. 192-193.
122 Gh. Neamţu , A. Fă rca ş , art. cit., p. 5.
123 Ibidem.
124 Pe drumurile biruinţei, p . 193.
125 Arh. M.A.N . - M.S t.M ., dosar nr, 2289 /19401, f. 140.
126 Gen. maior (1'.) 1. Bat ea , It . col. (1'.) 1. Pan ă , op . cit., p. 106-107.
127. Col. Al. Socol, op . cit.
128 Extrase din jurnalul de operaţii' al Corpului motomecanizat,
în Eliberarea patriei, p . 643.
129 Gen . col. (1'.) C. I on a ş cu , on. cit. p. 79.
130 A rh. · M.A.N., dosar nr. 2280/1944, f. 2 ş.u.
131 Ibidem.
132 Ibidem ,
133 Ibidem.
13" Ar h. M.A.N., dosar nr, 2289j1'944, f. 4 ş . u,
133 Ibidem .
136 Ibid em .
137 Ibidem.
138 M. Şte f a n, C. Ucr a in , Tinereţe eroică, Ed . Albatr os, Bucu re ş t i ,
1974, p . 125-1 26.
139 Gen . m aior (1'.) 1. Batea , It. col. (1'.) 1. Pană, on, clt., p. 107
140 Pentru eliberarea patriei, p. 644 .
1'>1 Gen. col. (1'.) C. I on aşcu , op. cit., p. 80- 81.
1'> 2 Arh . M.A.N. , dosar nr. 2289/1944, f. 139 ş .u,
1'> 3 I bid em
14" Ibidem _

314
 145 Ibidem
11,6 Ibidem
147 Ibidem
118 Ibidem
119 Informaţie oferită de căp itanul A lesa nd r u Duţu ; vezi şi gen.
col. (1'.) C. Ionaş cu , op . cit., p . 82.
150 G en. maior (r.) 1. Batea, lt. col. (r .) 1. Pană , op . cit., p . 408.
le l Mesajul patriotie al unor ordine de zi, p . 12-13
152 Relatarea It . major (r.) Eugen Năsăudean, din 20 februarie 1983 ;
ve zi ş i Vatra, s.n ., XII , nr, 7 (136) din 20 iulie 1979 - Supl, A.
1,,3 Relata rea sergentului ( 1'.) Mustafa 1. B ai at, din 9 m ai 1981 ; ve zi
ş i Vatra s.n., XI, nr. 8 (136) d in 20 august 1981, p . 5.
1,,1, Relatarea lui Mitică Boldean, din 9 mai 1981, vezi şi Vatra, s.n.,
XII , n r . 1 (130) d in 20 ianuari e 1982, Supl. C.
1:;" Din scrisoarea lui Vasile Similea către V. Suciu, 27.04.1983.
l~,G Relatarea s er g en t ul ui major (r .) Nicolae Marin, din 28 august
1983 ; ve zi şi Vatra, s.n ., XII , nr. 8 (1'38) di n 20 septembrie 1982,
S u p l, A- B .
1:,; Din scrisoarea lui Ion M. Iordache către V. Suciu, 8 aprilie 1982.
1:,8 Pe drumurile biruinţei, pp. 154, 194, 197.
1:,9 Mesajul patriotic al unor ordine de zi, pp. 87, 203-204.
160 Fotocopie la Muzeul Mildtar Central.
161 Pe drumurile biruinţei, p . 198.
162 Mcsajul patrtotle al unor ordine de zi, p. 173.
163 Relatarea lui Ioan Artenie, din 7 august 1983.
1';1, Relatarea lui Boris Zgardan, (lin 2 august 1983.
lG" Pe drumurile biruinţei, p . 200.
lG6 G en . It. (1'.) Edgar Rădulescu, op, eit., p. 13-14.
167 Ibidem, p . 25-28.
168 Gen. m a ior (r .) Emil 1. Buzincu , La Oarba d e Mureş, în Po -
vestes c veteranii (coor d . col. (1'.) C. Mînd ru ), Ed . M ilit a ră , Bu c ure ş t i ,
1974, p . 98-99.
169 Scrisoarea lui Ioan Iosif către V. Suciu, 12.XI.1981; vezi ş i
ge n . m a ior (1'.) N . Al ecu, op, cit., p . 38- 44.
170 S crisoarea subit. (r .) N. Popa, din 15 august 1981; vezi şi Vatra,
s.n ., XII, n r, 7 (136) d in 20 iuli e 1982 - Supl, B; Scrisoarea Domniţei
S tăn c ul esc u (sora lui D. I or dăn oiu), către V. Suciu, 27.X1.1980.
171 R elatarea lui Emil Ş eulea n , din 14 octombrie 1981.
172 Gen. It. (r .) E d. Rădules cu , op, eit., p . 29-33.
m Gen . m ai or (1'.) Em. 1. Buzincu, op, cit., P. 101-102.
171, Gen . It (1'.) Ed. R ădul es cu , op. elt., p . 32.
175 A l. Bu l i g ă , Sergent in linia în tîi, Ed. Militară, 1976, p . 14-25.
176 Ge n . lt. (1'.) Ed. Rădules cu , op. eit., p. 33-34.
177 Relatarea lui Emil Şeulean, din 14 octombrie 1981.
178 Cp t . E. Ardeleanu, A . P andea, Eroi au fost, eroi sînt încă . • .,
În Lupta întregului popor, nr. 2 din 1984, P. 74.

315
 179 Gen. It. (r.) Ed. Rădulescu , op. eit., p . 38-40.
130 Ibidem, p. 154 ; vezi ş i Ordinul de zi din 1 noiembrie 1944, al
ge neralu lu i Ed gar Rădul escu , p rin care e ste ci tată pe d ivizie bateria
de artilerie comandată de c ăpi tanul 1. Lascu, în Mesajul patriotic al
unor ordine de zi, p . 37-38.
18 1 Relatarea subit. (r.) Virgil Moldovan, din 31 martie 1984.
182 Relatarea It. (r.) Ovidiu Enăclcă, din 9 mai 1983.
11\.1 Ov . En ăcică , Oarba de Mureş, în steaua Roşie, X XXI, nr. 248
d in 21 octom brie 1979.
1&1 Relatarea învăţătorului pensionar Vasile Pop, din 9 august 1983.
18:> Col. (r.) Mî nd r u Cota che, Zi ş i noapte... , Ed . M i litar ă, 1967,
p .28.
186 Ibidem, p . 30.
187 Ibidem, p . 31.
188 Ibidem, p . 33-34.
189 Ibidem, p. 34:'-'3 5.
100 Voinţa Transilvaniei, 1, nr. 7 din 22 octom bră e 1944.
l nl Col. A . Lup ă şte anu, V. B îrz ă , It. col. L. Tarco, Pentru patrie,
Ed . Mil itară , 1964, p. 161-163.
192 Mesajul patriotic al unor ordine de zi, p . 49.
l P3 Col. (r .) M. Costache, op. cit., p. 38.
19'. Gen . m a ior (r .) N . Al eeu, op. elt., p. 44.
19:; Ibidem, pp. 47, 49.
196 Col. (r .) M. Costache, op. cit., o . 40.
197 Ibidem.
198 Gen. m a ior (r .) N. Al ecu, op, eit., p. 52.
1!J!l Ibidem, p . 53- 54.
200 Cel, (r .) M. Costache, op, cit., p . 42-43 ; Me sa jul patriotic a l
unor ordine de zi, p. 13-15.
201 Ibidem, p . 51.
202 'G e n . maior (r .) N. Alecu , op. cit., p. 55.
203 M esajul patriotic al unor ordine de zi, p . 41-42.
20'. G en . m ai or (r.) N . A lecu, op. cit., p . 55.
205 Relatarea prof. univ, dr, Gh, Arsenescu, din 9 august 1983.
206 Col. (r.) M. Cos ta che , op , cit., a nexe.
207 Relatarea It. col. (r.) Emil Şeulean, din 20 noiembrie 1981;
v ezi ş i Vatra, s.n. , XII, nr. 5 (134) d in 20 mai 1982 - Supl, C.
208 Pentru eliberarea patriei, p . 608.
209 Mesajul patriotic al unor ordine de zi, p. 173.
210 Relatarea sergentului (r.) Ioan Petre, din 30 septembrie 1982.
211 S . B och iş, Atacul p en tru forţarea Mureşului, în s tea ua roşie
d in 5 m a i 1970,
212 Dare de s eam ă asupra operaţiunilor Corpului 6 teritorial -
operativ în perioada 23 august-19 septembrie 1944 ş i Dare (le s eamă
asupra operaţiunilor Corpului 6 armată în anul 1944, în Pentru eli-
b erarea patriei, p p , 632, 634.

316
 2 13 Col. (r .) P a vel Laurenţ iu , Insemnări • . .
2", Relatarea maiorului (r.) Ioan N. Dimitriu, din 6 iulie 1981;
vezi şi Vatra, s.n., XI, nr. 11 (128) d in 20 noiembrie 1981 - SupI. C.
213 Relatarea gen. maior (1'.) Victor Popescu. din 2 octombrie 1981;
vezi ş i Vatra, s.n ., XI, Of. 11 (128), d in 20 noiembrie 1981, Supl, B şi C.
216 Relatările s uldatu lu l (1'.) Ioan Costin, din 4 august 1980, solda-
tului (1'.) Ioan Natea, din 23 m ai 1982, ş .a .
217 Relatarea căpitanului (1'.) D. Petreanu-Mureş , din 1 februarie
1982.
218 1. G h . Fl eş e r iu , Negura pentru zile de aur, jurnal de război,
19401-1945 (manuscr is) ; vezi ş i 1. Gh. Fl eşer iu , Un tanc de captură. in
Povestesc veteranli, Ed. Mili ta ră , Bu cure şti , 1974, p . 104-109.
219 V. T. Suciu, Jertfa eroului IOan 'I'omşa din Hodac, 'în Steaua
roşie, XXXIV, nr. 209 d in 4 septem b rie 1983.
220 Voinţa Transilvaniei, 1, nr, 7 din 22 octombrie 1944.
220bis A rh. M.A.N., M.S t.M ., Jurnalul de operaţii al Grupului 90
V inători munte, n r. inv. 122, f . 11- 12.
221 Vez i ş i FI. T u că , Inscripţii in piatră, Iti nerar e roi c r omânesc
(23 a u gust- 25 oc tombrie 1944), Ed. M ili tară , 1974, p. 199.
222 A. Gurghianu, La Oarba de Mureş, în Tribuna, XXV, nr. 46
d in 12 n oiembr ie 1981, p . 7.
223 V. Dob r escu, Inceput de drum în Transilvania, în Vatra, s.n .,
II I, n r . 8 (29) d in 20 a ug ust 1973, p. 4.
221, Intr ă ţirea , nr, 22 din 27 aprilie H145. Cin tecul a fost cu les din
p opor de R emus B ălaş , d in Or oiu şi Du m itru Hu dubeţ d in Be rgh ia ,
Ioan Cost in ne-a r epr od us o altă variantă a " Cîntec ul u i cama ra zilor
de Oa r b a de Mu re ş " , ia r V. P op a .cules de la Veturi a Ghe r gh in a din
satul Sf. G h eorghe, cî ntecul " Colo-n sus pe-a Oarbe i c re a st ă " .
223 Arh. M.A.N., dosar nr. 2289/1944 , f. 119 ş. u ,
220 Relatarea lui Kutas Ioan, din 26 aprilie 1982.
227 Relatarea A n ei Re man-Sandor, din 30 septembrie 1982; vezi şi
Vatra, s.n., XI, Of. 8 (125), d in 20 august 1981, p. 4.
228 R elatarea lui Aurel Roman, din Oroi-Mureş, din 20 iulie 1981;
ve zi şi Vatra. s .n., X I, n r . 8 (125) d in 20 a u gus t 1981. p , 3.
229 M esajul pa triotic a l unor ordine d e zi, p. 373-374.
2:10 România în r azboiul antihitJerist, p . 212.
231 Gen . col. (r.) 1. Dtim it r ach e, Pagini din ep opeea eli b erării, în
Vi a ţ a Militară , X VIII, Of. 8 di n a ug ust 1965, p. 21.
232 Aurel D. Cîmpeanu, Nc vom i n toa rce! . .. , în Steaua roş ie,
XXVIII. nr, 176 din 27 iulie 1974.
233 Cr onica partt ci păr t j a r mate i r om ân e la ră zboiul a n tihitlerist,
p .71-72.
23\ Ve teran ii ş i am in t irile lor, 4 m icrointerv iuri de Haral arnb
Zi ncă, în Viaţa militară, 1968, nr, 10, p . 14.
233 R el a tarea su bit. (1'.) Ioan Farca ş, din 25 octombr.ie 1981.
230 Arh. M .A.N. - M.St.M., dosar nr. 2020/19 44, f. 19.
237 Gh. Nicolesc u , C. T u că , op, eit., p .303.
238 G e n . col. Ilie Creţulescu, Bătălia de la Tirgu-l\Iurcş (m a n uscr is).
Arh. Stat. Tg. -Mureş, Colecţia de manuscrise a filialei, Of. 155.

317
 23n Col. 1. T. Socol, Lupta pentru localităţi. Din experienţa arma-
tei române în războiul antihltlerlst, Ed . Militară , 1976, p. 41-42 ;
FI. Tucă, op, clt., p. 190.
2'.0 Gh. Stoica, up, ett., p. 27.
2'.' Gen. col. Ilie Creţuleseu, op. clt., Arh.Stat. Tg .vM ure ş, Colecţia
de manuscrise a filialei, nr. 155.
21, 2 Gh. Nic olescu , C. Tuc ă, on, clt., p . 303.
m Arh . M.AN. - M.St.M., dosar 2020/1944 , f. 23.
2'.1 Gh. Nicolescu, C. Tuc ă, op. cit., p . 303.
2'.:; Arh, M.A .N. - M.St.M., dosar 2020/1944, f. 23.
21,6 Ibidem.
21,7 Pe drumurile biruinţei, p. 172.
2',8 Mesajul patriotic al unor ordine de zi, p. 17.
21,0 Col. 1. T. Socol, op, cit., p. 43.
2;;0 Gen. col. Ilie Creţulescu, oP. cit., Arh.Stat Tg.-Mureş, Colecţia
de manuscrise a filialei, nr. 155; col. Gh. Romanescu, col. L. L oghin,
on. cit., p . 77.
2',' Arh . M.AN. - M.St. M., fond cit., f. 75.
2;;2 Gen. col. Ilie Creţulescu, op. cit. Arh .St at. 'I'g.vMureş . Colecţia
de manuscrise a filialei, nr. 155. •
2:;3 Arh. M.AN.-M.St .M., dosar nr. 8/1944, f . 154.
2:,1, Ibidem, dosar nr. 78/1944, f. 83.
2.-':; Ibidem, dosar nr. 87/1944, f. 816.
2;;6 Ibidem, dosar nr. 8/1944, f. 192.
2.; 7 Ibidem, dosar nr. 87/1944, f. 817.
2:;8 Relatarea It. col. (r.) Nicolae Matei, din 17 septembrie 1944;
vezi şi Dosarul personal al It. col. (r.) N. Matei de la Centrul militar
r1in 'I'ir g u-Mure ş ; E. Burghelea, Incursiunea de la Nicoleşti, în Steaua
roşie, XXVI, nr. 198 din 22 a ug ust 1974.
2:;0 Gen. col. Ilie Creţulescu, op. cit. Arh .Stat Tg.-Mureş, Colecţia
de manuscrise a filialei, nr, 155; Pc drumurile biruinţei, p . 171.
260 Pe drumurile biruinţei, p. 174.
261 Ibidem, p. 176.
262 Gen. col. Ilie Cre ţulescu, op. cit. Ar h.Stat. Tî rgu-Mu reş , Col ec-
ţia de m anuscrise a filialei, nr. 155.
263 A . D. Cîmpeanu, In steagul acela bătea inima tuturor rom â-
nilor, în Steaua roşie, XXVI, nr. 230 din 29 septembrie 1974.
261 Mesajul patriotic al unor ordine de zi, p. 35.
211:; Relatarea plutonierului (1'.) Florean Man, din 28 septembrie
1981.
2G6 Relatarea soldat u lu i (1'.) 1. Botezan, din 31 octombrie 1980; vez i
ş i Vatra, s .n., XI , nr. 9 (126) di n 20 septembr ie 1981 - Supl, B.
2ti7 Pc drumurile biruinţei, p. 178-179.
26S Gen. col. Ili e Creţul eseu, oP. cit. A rh .Stat, T îrgu -Mureş , Colec-
ţia de manuscrise a filialei, nr, 155.
260 România liberă, din 28 octo m brie 19-14.

318
 ~,O F ekete M., Visszaemhikezes (manuscris). Muz. judeţean Mur eş ,
Colecţia '(l e documente, nr. inv, 6911.
~ , 1 Pe drumurile biruinţei, p . 181.
m Bordi A ., lUegmenekUlt a keptăr, în Viiros Zăsz16, VI, nr. 198
d in 22 a u gu st 1957 ; vezi şi Gal C., Lupta inîrăţttă a oamenilor muncii
români şi maghiari in judeţul Mureş, sub conducerea comuniştilor, im-
potriva exploatării şi asupririi, pentru dreptate 'Socială şi naţională,
ogbindltă în documentele Muzeului judeţean Mureş (1), în Marisia,
VIII, 1978, p . 553.
~,3 Fuchs S ., Huszonot eve szabadult fel Marosvăsărhely, în Voros
Z ăszl«, d in 28 septembrie 1969 ; Idem, Munkăs-mozgalom a Maros
volgyâben, P olitikai K onyvk., Bukarest, 1975, p . 282.
~ ," Raport operativ în aintat de generalul 1. Beldiceanu şi de ma-
ior u l Gh , M ihut , şeful de sta t m aj or al Di vi ziei 1 munte. Arh . M.A.N.,
dosar nr, 2°20 /1944, f. 13H ş . u ,
2, :; Ibidem.
~,G Pe drumurile biruinţei, p . 179-180.
277 Arh . M.A.N.-M.St.M ., dosar nr, 2020/1944, f. 136; col. 1. T. So-
co l, op, cit., p . 45; România in războiul antihitlerist, p . 215. Monografia
judeţului Mureş (coord, P . Ch ior can E. Trâmbiţaş , K ov âcs G .. 1. Mol-
do van ; autori A . Lupu, O . Marcu, Gr. Pl oeşteanu, V. Rus, M . S zilagyi ,
E. S zurkos , 1. Soneriu) , Ed , Sport-Tu rism. Bu cureşti, 1980, p. 64; A. D.
Cimpeanu , art. cit.
278 A rh . M .A.N.-M.St.M.', dosar nr. 2020/1944 , f . 136; col. 1. T. So-
co l, QP. eit., p . 45.
~ 79 Col. 1. T . Socol, on . cit., p. 45.
280 Gh. Stoica, on. eit., p. 43-47.
2Rl Documente ... 7 septembrie-25 octombrie 1944, p . 175.
~R2 G en. col. Ilie Cretule scu , on, cit.; v ezi şi col. V. Ţ ibrea , 30 de
a n i de la eldbcrarea oraşului 'I'irgu-Mureş, în Steaua roşie, XXVI, din
28 septembrie 1974; It . col. (1'.) Şt. Mes aroş , Eliberarea Tirgu-Mureşului,
in Steaua roşie, XXXI, nr. 230 din 30 septembrie 1979.
283 Iac ob P op , Lupta armatei române pentru Ardeal, în Intrăţtrea ,
I, 111'. 1 d in 4 ianuari e 1945.
28" A. D. Cimpeanu , Ne-am întors (III ), în Steaua roşie XXVI, n r.
186 d in 6 augu st 1974.
28:, Gh . Stoica, op . cit., p . 47- 48.

281; Docume nt ex pu s ta Muzeul Militar Central d in Bucur eş t i ; vez i

ş i M. R og o şc ă , d r . A. G al ea , Unele aspecte din lupta maselor populare
sub conducerea Partidului Comunist Român pentru instaurarea orga-
nelor democratice de stat în fostul judeţ Mureş (1944-1945), în Studii
şi materiale, val. III-IV, Ti rgu-Mu r eş, 1972, p . 542.
287 Documente... 7 septembric-25 octombrie 1944, p . 191.
288 Mesajul patriotic al unor ordine de zi, p . 164-16'5.
289 Col. 1. T . Socol, op. cit., p . 45-46.
200 A . D. Cârnpeanu, De la Mureş mai departe l . .. , in Steaua ro-
şie. XXVI. n r . 236 d in 6 octombrie 1974.
29 1 Col. T. T . S ocol , op. eit., p. 45.
m Relatarea căpitanului (1'.) 1. V. Birs ă şteanu, din 24 iunie 1981.

319
 2U3 FI. Tucă , op, eit., p. 192.
2!Y. Arh, M.A .N.-M.St.M., dosar. nr, 33/1946, f. 142.
2~;; Ibidem, dosar n r . 87/19U, f. 816 Ş.u .
29~ Ibidem.
2~ 7 Vezi şi gen , It. (1'.) I oan Dirn it r lu , Die Schlacht ilU Nirajului
- TaI , în Neu er We::, din 20 augu st 1969.
291 Ar h . M.A .N.- M.St.M ., dosar nr. 87/1944, f. 83.
2~' FI. 'I' uc ă , op . cl t., P. 192.
3U8 Ar h, M.A.N.- M.St.lVI., dosar nr. 133/1946, f. 142.

0"1 Dare de s ea m ă asupra operaţiilor Cor p ului de munte, în Pen-

t ru el iber a r ea patriei, p. 434.
3'i2 Mes a ju l patriotic al unor ordine de zi,p. 437.
:: ;3 Vatra, s.n., :XII, n r. 1 (130) di n 20 ianuarie 1982 - Supt B; vezi
ş i col. Gh . Rom anescu, col. L . Logh in , op, cit., p. 96.
30\ România în războiul antihitIerist, p. 218.
30.-, Gen. col. (r .) Ilie C reţule s cu , Peste crestele Carpaţilor, Ed . Mi-
lita r ă, 1968, p. 46- 47.
30G Col. (r.) A. Hidu, Cu batalionul 2 din Regâmentul 6 grănicer!
pe frontul «in Transilvania, în In numele victoriei, Ed Milita ră ,
1975, p. 84.
307 Ge n . col. (r.) Ili e Cr eţules cu, op, cit., p. 90.
:.J! Col. (r .) V. Danacu, In Carpaţii răsăriteni, pe direcţia Ghimeş­
Pradd-Reghin, in Armata română în războiul antdhitlertst, Ed. P oli-
tică , B uc ure ş ti, 1965, p. 164.
:JO'J Dare de seam ă asupra activităţii Detaşamentului blindat în
luptele din Transilvania contra forţelor germano-maghiare, pe . timpul
d e la 24 august la 1 octombrie 1944, în Pentru libertatea patriei, p . 681.
310 Gen. col. (r .) Ili e Cretu lescu, on, cit., p. 97.
311 Arh.1VLA.N., fond. 1172/1, f. 45-50; vezi şi Pentru eliberarea
patriei, p./ 547; gen. col. (r .) Ilie C re ţules cu, op, cit., p. 98 ; col. A. Lu-
păşteanu , col. L. Tarco, V. B î rz ă , Drum lung bătut de g l o a nţ e, în Inimi
de viteji, Ed . Militară . 1971, p. Wo-- I 03.
312 Col. A. Lup ă ş tea nu , It. col. L. Tarco, V. B i r z ă, Pentru p atrie,
Ed. Militară , 1964, p. 185.
313 Gen. col. (1'.) Il ie Cre ţu les c u , on, cit., p. 99.
3% Ibidem, p. 100.

3 1;; Ibidem; vezi -ş i Pentru eliberarea patriei, p. 681; col. Gh. Tu -

dor, on. cit., p. 39 (autorul afirmă că acţiunea Detas arnentulu] blindat
a avut loc în zi ua de 17 se ptembrie 1944).
31ti Gen . col. (r .) Ili e C reţu l es c u , on, cit., p. 102- 103 ; Pentru eli-
berarea patriei, p. 547.
;117 Ge n . col. (r .) Ilie Cr et u les cu , .op. cit., p, 105-106.
318 Da tel e b iogr af ice a le m aioru lui pos t-mortem Ilie R. Dragu
n e- au fos t comunicate de soţ ia sa, Cornelia 1. Dragu . O s chiţă bi ogra-
fică a lcătu i tă de col. (1'.) Ioan N. Ma ilat, în soţită de a nexe do cumenta r e
(în cop ie). se g ă s esc la Şcoa la gene rală din Ch ih eru de J os. Ve zi şi
1. J u de, lIie R. Dragu, în Steaua roşie, XXXI V, nr. 185 di n 5 a ug ust
1984.

320
 319 A rh. M.A.N., fond 1172/1, f. 45-50; col. A. Lupăşteanu, col. L .
Ta r co, V. Bîrză, Drum lung bătut de gloanţe... p . 100-103; vezi şi
c onsideraţiunile col. (1'.) I oan N. M ailat aflate în copie în posesia
Şc ol ii din Chiheru de Jos.
320 Scrisoarea Corneltei R. Dragu, din 27 septembrie 19111, către
Vasile T. Suciu.
321 Pentru eliberarea patriei, p. , 681 ; gen . col. (1'.) Ilie C reţulescu,
op, cit., p. 108.
322 Ibidem, p . 111; P entru eliberarea patriei, p. 681.
323 Gen . co l. (1'.) Ilie Cretulescu, on, cit., p . 113-1UI, 120-121 ;
Pentru eliberarea patriei, pp. 5-47, 682, 683.
324 Istoria a r tdler lei române, Ed. M ilitară , Bucureşti, 1977, p . 302.
325 Gen. co l. (1'.) Ilie Creţule s cu , op. clt., p. 126.
326 Pentru eliberarea patriei, p , 682.
327 Col. A. Lup ăş te anu , lt . col. L. T arco, OP. cit., p. 183-190.
328 G en. col. (1'.) Ilie Creţulescu, op, cit., p. 121.
329 Scînteia, din 26 se pt em b r ie 1944 ; vezi şi d r . 1. Sp ăl ă ţelu , col.
A. Lup ă şteanu , Corespundenţăi de război transmit!.. . Au:ust 19t4-
m ai 1945. Ed. Mil itară , p . 41.
330 Pentru eliberarea patriei, p . 682 .·
331 Gen. col. (1'.) Ilie Creţulescu, on. cit.
332 Pentru eliberarea patriei, p. 547.
333 V. Netea, Pe frontul Reghinului, în Universul, n r . 285 di n
21 octombrie 1944.
334 Ibidem.

335 Gen. col. (1'.) Ilie Creţulescu , op . cit., p . 132-133.

336 Gh. Stoi ca, op, cit. , p. 52-54.
337 Gen. col. (1'.) Ilie Cre ţul escu, op, oit ., p . 132 ; Pentru eliberarea
patriei, p . 6182; ve zi şi col. (1'.) Al. M ihailov dci, Asalt cu blindatele din
creastă în creastă, în In primele linii de foc . Amintiri a le un or p arti-
c ipa n ţi la r ă z b oiul a ntihitleris t, Editura Mili ta r ă , Bu cu re şti , 1981,
p. 97.
338 G en. col. (1'.) Ilie Cre ţul escu , op. cit., p . 137.
339 Documente.. . 7 septembrăe - 25 octombrie 1944, p . 196.
340 Gen. col. (1'.) Ilie Creţule scu, op. eit., p. 145-146.
31, 1 Mesajul patriotic al unor ordine de zi, p. 121-122.

3t,2 W lllmann Imre, A II-ik Vilâg hăboră idejen 1944-1945 evek

idejen Szăszregen m. v ărosban lejâts6dott napok toredekeinek jegyzete
(man us cris afla t în p osesia lui M . Szab6, din Reghin).
:Y>3 D r. V. Nicoleseu, Eliberarea Reghinului, în Vatra, s.n ., XIV,
n r . 10 (163) d in 20 octombrie 1984 - Supl, D.
:Y>4 Relatarea Zamfirei H ărşan, din 2 mai 1982.
:Y>5 B. Ciac oi, Participarea populaţiei locale la lupta pentru elibe-
rarea văii superioare a Mureşului, în steaua roşie, XXII, nr. lOG din
6 m ai 1970,
3106 T. Chindea, N. Lateş , Contribuţii la monogratta judeţului Mu-
reş, " G ur e-h iu l" , 'I' îrgu-Mu re ş, 1971, p . 71-72 .

C. 21 - Epopeea de p e Mureş
321
 :X7 Col. Romanescu , col. L . L oghi n , op. cit .., p. 97-98.
3~8 Pe drumurile biruinţei, p. 198.
319 Mesajul patriotic al unor ordine de zi, p. 30-31.
3'.0 Vatra, s.n ., XII, n r . 1 (130) din 20 ianuarie 1982 - Supl. B.
3.')1 Arh . M.A.N., fond 26, dosar 21, f. 88.
352 Ibidem, f . 96.
3.33 Vatra, s.n., XII, nr. 1 (130) d in 20 ianuarie 1982.
J:Y. Relatarea maiorului (r.) 1. N. Dimitriu; ve zi ş i Vatra, s.n. , X I,
nr. I l (128) din 20 noiembrie 1981 - Supl. C.
3:;5 Relatarea sublocot en en tului (r.) Păun Gh. Popescu, din 1984.
358 Rel atarea ser gen tului (r.) 1. Petre ; ve zi ş i Vatra, s .n ., XII, n r .
5 (134) din 20 mai 1982 - Supt A.
3:;7 Relatarea locotenent-colonelului Florian F. Pă curar, din 11 no -
iembrie 1984.
sss Relatarea lui David Lazăr, din 13 sept em br ie 1984; vezi şi Varas
Z âs zlo.. di n 20 aug ust 1969.
3:;9 Relatarea lut Alexandru Dan, din 23 august 1982.
JGO Relatarea Suzanei Grama, din 24 septembrie 1981.
3Gl B. Ciac oi, art. cit.
3G2 Rel atarea lui Gh, Chirteş-Toader din 23 a ugust 1981; vezi şi
Vatra , s .n., X II , n r. 5 (134) din 20 ma i 1982 - Supt C.
::63 Fekete M., Vissza em leke zes, Mu zeul judeţean Mureş , co lecţia
d e documente, nr, iov. 6911.
:w. Rel atarea lui Ion Natea , din 23 mai 1982.
365 Relatarea locotenent-colonelului (r.) Emil Şeulean, din 28 no -
iembrie 1981 ; vezi şi Vatra, s.n., XU, n r . 5 (134) di n 20 m ai 1982 -
S u pl. C.
:~;() Rel atarea lui Ion Bălaş , din 23 mai 1984.
;)6 7 Scrisorile reproduse sau citate se a flă în poses ia lui Vasile
T . Suci u.
:lIi8 R el at ăril e El eonore i Căt ană ş i Ma r iei Labă , d in 20 iu n ie 1981.
;169 Relat area lui Ion Na tea, din 23 mai 1982.
370 Rel atarea lu i Ion Buşeu, din 27 martie 1982.
37 1 Relatarea lui Iosif Sand, din 22 februarie 1982.
372 Relatarea lui Tamaş Anton, din 9 mai 1982.
3T.l Relatarea lui Gheorghe Oltean, din 19 martie 1 ~82.
37'0 Ar h. M.A.N., M.St.M ., dosar nr. 220/1944, r. 135.

322
 CUPR INS

CUVINT ÎNAINTE 3

Capitolul I
PRELIMINARIILE BATALIEI DE LA OARBA DE
MUREŞ 7
Directi va o perat ivă 7
° ieş ire din în cercuire . 15
D ou ă călăuze 24
Copilul ca re sa lve a z ă un gr ănic e r 26
Un sin gu r ţel - opr ire a in amiculu i 30
Calv arul p opulaţie i civ ile 44
Ofensiva 47
Cr im el e de la Corneş t i 50
Ofen siva co nt in uă 56

Capitolul II
ASALTURI ŞI JERTFE PENTR U DE ALUL
SINGEORGIU 66
° poziţie i nex p ug nab ilă 66
Amintiri . 76
" Ostaş ii mării " 90
26 se p te m br ie 98
Supravi e ţuitori 116
Capu l de po d sa u Mureşul -m ormint 130
J er t f a e pr imul ş i ul timul cuvînt 153
Sintem datori cu o singură moar te 159
Suferinţă şi abnegaţie 187

323
Capitolul III

ELIBERAREA TIRGU-MUREŞULUI 194

Ne vo m întoarce 194
28 septembrie: omagiu lui Avram Ian cu 213
Acela şi îndemn . . . . . 218

Cap i tolul IV

OPERAŢIUNILE DIN ZONA REGHINULUI 229

O d ivizie neobişnuită 229
Am ve n it acasă . 238

Capi tolul V

ALATURI DE ARMATA IMPOTRIVA

COTROPITOR ILOR 257
C ontribuţia populaţiei civile 257

Cap i tolul VI

EROII NOŞTRI 266

" Pres ăra ţ i pe-a lor m orminte al e la u r ilor foi " 266
Recviem la Cucerdea . 266
" M ăicuţă bătrînă / cu brîul de lînă " . . . 268
Unde îşi duc somnul de veci er oii neamului? . 274
Mem oria documentelor . . . . . "275
Un muzeu al războiului . . . . . . . . 280
" Eroi au f ost, eroi sînt încă / ş i-o r fi cî t n eamul
românesc!" . . . . . . . . . 281
EROI CAZUŢI PE TERITORIUL JUDEŢULUI
MUR E Ş 283
No t~ 309

324
 V olumul a fost realizat prin străduinţa lucrătorilor Tipo-
grafiei din Tîrgu-Mureş, cărora se cuvi n e să li se pom en ească
numele aici:

Director: Iacob Crişan

Linotypişti: Cornel Bojan, Vladimir Geor gescu

Paginator: Mihai Frătean

Maistru imprimare: Ioan Suciu

Maşinişti: Silviu Dohotar, Salvică Filip, Budai Gyorgy, Gyorf]
Todor, - Maria Aştelean, C yorf'i Ildiko, Karsai
Klara, Demeter Erzsebet -
Zincografie: Anna K6l6, Petru Pastor
Offset : Vasile Ormenişan, Vilma Mih ăly , Mih ai Hala ţiu , Teodor
Pop, Aurel Sfîriac
Legătorie: Grigore Moldovan, Alexandru Czeg6, Maria Pela-
ghie, Bartha Arma-Maria
Schiţele privind operaţiunile militare au fost realizate de'
Magdolna Tăban şi Victor Hurubă de la I.P.J. Mures.
Fotografiile au fost executate de Irina Suciu şi Vasil e Pop.
 Cit i ţi şi răspîndi ţi
VATRA
Directori fondat or i : 1. Slavici, 1.L. Caragi al e, G. Coşbu c
revi stă ed itată de Un iunea Scriitorilor din R.S .R.
şi Com itetul de Cultură ş i Educ a ţi e So ciali stă
al j u de ţu lu i Mur eş

Lun ar p uteţi citi p agini interesan te şi de ţi n ută din

domeniul ap ropiat sufle t ulu i dumn eavo ast ră :
Rubrica p erman entă Documentele continuităţii vă
propun e să tr ă i ţ i isto r ia a lă t u r i de oamen ii ca re au f ă ­
cut-o;
Va tra-dialog pr ezintă con vorbir i in citante cu m ari
p e rsonalităţ i cu ltural-liter are r om ân e ş i s trăin e;

În alte p agini vă o feră lit er atură română şi s t răi nă con-

tempo rană ele a leasă calitate, schiţe satirice, o antologie
ele povestiri ş t i i n ţ i fi co-f' antas t i c e un ică în ţa ră .
Totul într-o prezentare grafică fr umoa să ş i or igi -
n al ă .

Abonamentele se fac prin oficiile p oş tal e .

Costul unui abonament:

3 lun i - 15 lei
6 luni - 30 lei
1 an - 60 lei

327
T iparul execu tat la Tipografia Tîrgu-Mur eş
Comanda nr. 148-1984
Republica Socialistă România