ANALELE BANATULUI, S.N.
, ARHEOLOGIE – ISTORIE, XIX, 2011
http://muzeulbanatului.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm
ISTORICULUI COSTIN FENEŞAN,
OMAGIU LA ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 65 DE ANI
O carieră de excepţie în câmpul cercetă-
rii istorice și arhivistice este rodul unei
îndelungate trude, clădite pe temeiul convingerii
că studiul tenace, pregătirea de specialitate dusă
până la ultimele consecinţe, fervoarea cercetăto-
rului, precum și devotamentul faţă de istorie sunt
condiţiile fără de care orice operă devine perisabilă
în faţa timpului și a criticii istoriografice. Costin
Feneșan, istoric român prin amploarea contribu-
ţiilor sale, istoric bănăţean prin inefabilul atașa-
ment faţă de rădăcinile identităţii sale, se află la
momentul contemplării a peste patru decenii de
activitate laborioasă în domeniul știinţelor istorice
și arhivistice, oferind mediului de specialitate un
model demn de urmat și un îndemn spre continua
perfecţionare a cercetării și scrisului istoric.
Născut în inima Banatului, la Timișoara, în
ziua sărbătorii sfinţilor împăraţi Constantin și
Elena, anul 1947, istoricul își desfășoară studi-
ile preuniversitare în cadrul prestigiosului Liceu
German Nikolaus Lenau din Timișoara, institu-
ţie de învăţământ cu puternice tradiţii și valenţe
educaţionale, ce îi oferă, pe lângă o cultură gene-
rală temeinică, rigoarea și disciplina muncii ce se
vor decanta în viitor într-o adevărată mărturisire
de credinţă sub semnul căreia va sta întreaga sa
carieră profesională. Ambientul cosmopolit al
orașului natal, multiculturalismul și plurilingvis-
mul Banatului, augmentate de spiritul tolerant
al unui ţinut în care s-au întrepătruns influen-
ţele culturale, etnice și spirituale ale Occidentului
și Orientului european, își vor fi pus amprenta
asupra personalităţii în formare a tânărului aspi-
rant într-ale istoriei, ce își îndreaptă în anul 1964
pașii înspre inima Transilvaniei, pentru desăvâr-
șirea studiilor sale în cadrul Universităţii Babeș-
Bolyai din Cluj-Napoca, instituţie emblematică
pentru lumea academică românească, unde s-au
șlefuit decenii de-a rândul marile personalităţi ale
istoriei și istoriografiei românești, transilvănene și
bănăţene. Anii de studiu în cadrul Secţiei de Istorie
a Facultăţii de Istorie și Filosofie s-au dovedit a fi
ani de intense acumulări cantitative și calitative
a cunoștinţelor și metodelor de cercetare istorică
și arhivistică sub îndrumarea profesorului univ.
Sigismund Jakó, membru de onoare al Academiei
Ungare de Știinţe, al cărui discipol Costin Feneșan
se mărturisește cu mândrie a fi fost. Sub călăuzirea
acestui corifeu al vieţii academice clujene, dar și a
altor personalităţi ce au compus un corp profesoral
de excepţie – istoricii Ștefan Pascu, David Prodan,
Francisc Pall, Iosif Pataki sau Samuil Goldenberg –
tânărul istoric se specializează în domeniul istoriei
medievale și premoderne, precum și al paleogra-
fiei latine și maghiare (cărora, cu ambiţie și spirit
autodidact le adaugă și cunoașterea paleografiei
germane), cu referire specială la Transilvania și
Banat, fundamente pe care și-a întemeiat primii
9
 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XIX, 2011
pași în cercetarea știinţifică și investigarea asiduă
a arhivelor, reflectaţi prin activitatea în cadrul cer-
curilor studenţești și debutul publicistic în revis-
tele de specialitate. Tot sub înaltul patronaj al
Universităţii clujene, istoricul Costin Feneșan avea
să parcurgă între 1970 și 1977 anii studiilor doc-
torale, finalizate cu o teză al cărui subiect a accesat
un domeniu ignorat până atunci aproape cu desă-
vârșire de către istorici – Mineritul și metalurgia din
Banat în secolul al XVIII-lea, lucrare coordonată de
academicianul Ștefan Pascu, care deschide seria
unor intense cercetări în arhivele din ţară și stră-
inătate asupra izvoarelor care mărturisesc despre
reașezarea, începând cu secolul al XVIII-lea, a isto-
riei Banatului pe coordonatele central-europene,
proiectate de noile autorităţi imperiale vieneze.
Cariera profesională a istoricului stă, încă de la
începuturile sale, sub semnul unei fericite îmbi-
nări a cercetării știinţifice cu activitatea arhivistică,
ce își va pune amprenta asupra direcţiilor de cerce-
tare pe care le va urma, conștient de prea multele
lacune informaţionale care grevau asupra unei
temeinice cunoașteri a istoriei Banatului sau a
Transilvaniei, realitate determinată în mod subiec-
tiv de studierea inegală a documentelor de arhivă,
dar și în mod obiectiv de accesul extrem de dificil
la arhivele din afara ţării, datorat unei nefericite
și neproductive politici de stat. Reîntoarcerea ad
fontes devine un crez pentru întreaga construcţie
ideatică a istoricului, determinat să-și fundamen-
teze cercetările pe temeiuri solide, lipsite de relati-
vism și speculaţie.
Debutează în activitatea de cercetare în anul
1969 în calitate de muzeograf la Muzeul Banatului
din urbea sa natală, publicând primele sale contri-
buţii la istoria culturală și religioasă a Banatului de
secol XVIII. Din 1971 se transferă la Institutul de
Istorie și Arheologie din Cluj-Napoca al Academiei
Române, regăsind în prestigiosul centru universi-
tar mediul propice pentru lărgirea paletei cercetă-
rilor sale înspre domeniile sociale și economice ale
istoriei Transilvaniei și Banatului. Sfera de interes a
activităţii sale se va plasa însă în cadrul colectivului
de cercetare ce a avut ca obiectiv publicarea corpu-
sului naţional de izvoare privitoare la răscoala lui
Horea (1784–1785), ocazie cu care cunoștinţele
istorice acumulate, abilităţile lingvistice precum și
cele paleografice au netezit drumul unui incontes-
tabil succes, încununat în 1982 cu acordarea pre-
miului „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române
pentru publicarea, alături de Alexandru Neamţu, a
volumului Izvoarele răscoalei lui Horea, vol. I. Seria
A.  Diplomataria, Premisele răscoalei lui Horea
1773–1784, un moment de bilanţ și împlinire
10
profesională, dar și un imbold pentru șlefuirea unei
maniere de scriere a istoriei ce va îmbina acurate-
ţea știinţifică și limbajul elevat cu logica riguroasă
a argumentaţiei. Deși pentru un deceniu, între
1978 și 1988, centrul de greutate al activităţii ști-
inţifice se va deplasa pe tărâmul arhivistic, Costin
Feneșan revine în mediul cercetării propriu-zise
în anul 1988 în calitate de istoric principal la
Institutul de Istorie Nicolae Iorga din București al
Academiei Române, unde va urca în anii urmă-
tori toate treptele promovării, până la titlul de
cercetător știinţific principal I, dobândit în anul
1997. Sunt anii deplinei maturităţi stiinţifice, în
care aria de cercetare a istoricului s-a îmbogăţit cu
noi tematici privitoare la istoria Banatului (reper
omniprezent în cercetările sale), a Transilvaniei dar
și a spaţiului extracarpatic, prin abordarea unor
subiecte de istorie social-economică și instituţio-
nală, de memorialistică, relaţii internaţionale sau
legături ale românilor cu spaţiul otoman sau habs-
burgic, toate aduse în atenţia mediului știinţific
de specialitate prin numeroase studii publicate în
limbile română și germană în principalele reviste
istorice din ţară, dar și din München, Viena sau
Klagenfurt. Remarcabila sa experienţă arhivistică
acumulată în anii anteriori, precum și cunoștin-
ţele sale lingvistice și paleografice se vor materializa
la finele anului 1992 când, în calitate de bursier
al Fundaţiei Elias a Academiei Române, istoricul
efectuează un stagiu de cercetare în arhivele de la
Viena, unde depistează un important material de
arhivă ce va fi valorificat în proiectele sale de cer-
cetare, concretizate în volume ce au văzut lumina
tiparului în anii care au urmat: Cnezi și obercnezi
în Banatul imperial 1716–1778, Administraţie și
fiscalitate în Banatul imperial 1716–1778 sau Doi
cronicari ardeleni din secolul al XVII-lea. Benefic
în acest sens s-a dovedit și stagiul de documen-
tare în arhivele de la Budapesta din toamna anului
1997, ocazie cu care cercetătorul depistează un
mare număr de documente referitoare la trecutul
românilor din Banatul secolelor XIV–XVII, atât
de necesare completării unei istorii care încă se
așteaptă a fi scrisă.
Profilul cercetătorului știinţific s-a întrepătruns
în mod creator, pe parcursul întregii sale cariere, cu
cel al arhivistului pasionat de descoperirea izvoare-
lor, de restituirea lor in integrum, pasiune funda-
mentată pe excepţionala stăpânire a instrumente-
lor de lucru specifice studiului documentelor isto-
rice, precum și pe acribia și tenacitatea cu care a
publicat serii de diplomatarii (ca autor sau în cola-
borare) devenite repere istoriografice pentru orice
cercetător într-ale istoriei medievale, moderne sau
contemporane. Tainele profesiei de arhivist vor
fi deprinse de Costin Feneșan începând cu anul
1978 timp de un deceniu, în cadrul Direcţiei
Generale a Arhivelor Statului din București, în
cadrul Serviciului Studii și Documentare, peri-
oadă în care, departe de a se detașa de munca de
investigare, o va augmenta prin numeroase stagii
de cercetare în arhivele de peste hotare efectuate
în Israel (1978), Germania (1980, 1981) și Austria
(1986), ocazii cu care a reușit să lărgească în mod
considerabil aria de cunoaștere a surselor referi-
toare la istoria naţională păstrate în arhivele de la
Viena, Budapesta, Berlin, Stuttgart, Bonn, Köln,
München, Frankfurt am Main și Koblenz, toate
acestea fiind aduse la cunoștinţa mediului de spe-
cialitate prin volume de documente și studii isto-
rice care au pus în valoare un bogat tezaur docu-
mentar păstrat peste hotare și rămas, în bună parte,
necunoscut istoricilor români. În mod firesc, lăr-
girea orizontului de cercetare în afara graniţelor
ţării i-a adus istoricului și binemeritata integrare
în circuitul internaţional al valorilor istoriografice
și arhivistice, materializată prin cooptarea domniei
sale în calitate de membru al Comisiei pentru
documente medievale din cadrul CIBAL (Centrul
internaţional pentru studiul izvoarelor privind
istoria Europei de sud-est și a Mării Mediterane)
și prin participarea cu o serie de contribuţii ști-
inţifice la manifestări de prestigiu pe scena cer-
cetării istorice și arhivistice – al XV-lea Congres
Internaţional de Știinţe Istorice de la București
din 1980, Conferinţa Internaţională CIBAL de
la Tutzing/München – 1981 sau al X-lea Congres
Internaţional al Arhivelor de la Bonn din 1984. Ca
o încununare a atașamentului și devotamentului
cu care a slujit de-a lungul timpului cea mai impor-
tantă instituţie păstrătoare a tezaurului de izvoare
ale istoriei românești, istoricul Costin Feneșan
revine în cadrul acesteia în iunie 1998 în onoranta
calitate de director general al Arhivelor Naţionale
ale României, moment care îi prilejuiește revelarea
unei alte faţete a personalităţii sale profesionale,
cea de manager preocupat de funcţionarea optimă
a instituţiei pe care o conduce și de lărgirea perma-
nentă a ariei de conlucrare internaţională cu admi-
nistraţiile arhivistice din S.U.A, Germania, Austria,
Ungaria, China, Bulgaria și fosta Iugoslavie, efec-
tuând o serie de deplasări în vederea încheierii unor
acorduri de colaborare, a schimbului de opinii în
domeniul arhivisticii sau a depistării de noi surse
documentare referitoare la istoria naţională. De
asemenea, continuă să întreţină vii legături cu
comunitatea știinţifică internaţională, participând
atât la Congresul Internaţional de Știinţe Istorice
(Oslo – 2000), cât și la conferinţe și congrese inter-
naţionale arhivistice (Budapesta – 1999, Sevilla –
2000, Lund, Florenţa și Reykjavik – 2001). Sunt
ani care marchează apogeul unei cariere exemplare,
condusă cu profesionalism, determinare și un ade-
vărat cult al muncii bine făcute, argumente care
au potenţat cele mai înalte aprecieri la nivelul
conducerii de stat: prin Decretul Prezidenţial din
1 decembrie 2000 meritele istoricului și directo-
rului general al Arhivelor Naţionale ale României
sunt răsplătite prin conferirea Ordinului Naţional
„Steaua României” în grad de Ofiţer. Departe
de a păcătui prin autosuficienţă, Costin Feneșan
își intensifică activitatea de cercetare știinţifică în
primul deceniu al secolului XXI, acum în cali-
tate de consilier superior cls. I în cadrul aceluiași
înalt for arhivistic, înaintând spre lumina tiparului
noi diplomatare, monografii și volume de studii,
singur sau în colaborare cu distinsa sa soţie, isto-
ricul Cristina Feneșan, precum și cu colective de
cercetători din Sibiu și Timișoara.
Redutabil expert al istoriei medievale și pre-
moderne a Banatului și Transilvaniei, precum și al
paleografiei latine, germane și maghiare, istoricul a
păstrat o permanentă legătură cu noile generaţii de
ucenici între-ale istoriei și arhivisticii, dăruind cu
generozitate din roadele vastei sale experienţe atât
în cadrul comisiilor de susţinere a tezelor de doc-
torat în domeniul istoriei, cât și prin cursurile de
paleografie germană și latină susţinute în anii 1979
și 1980–1985 în cadrul Centrului de pregătire
postacademică al Arhivelor Statului din București.
Întreaga sa operă se impune în peisajul istorio-
grafiei românești datorită complexităţii și interdis-
ciplinarităţii elementelor care au dus la alcătuirea
ei. Costin Feneșan operează dezinvolt cunoștinţe
istorice, paleografice, lingvistice, heraldice, gene-
alogice sau arhivistice, dovedind în permanenţă
stăpânirea unei metode de lucru de o acurateţe
știinţifică remarcabilă. Fidel crezului său profesio-
nal ce l-a călăuzit pe parcursul deceniilor de labo-
rioasă trudă pe altarul muzei Clio, istoricul redă
cu fervoare circuitului știinţific românesc serii
de diplomatare (singur sau în colaborare), având
convingerea că istoria României și a părţilor sale
componente trebuie să se rescrie în permanenţă pe
temeiuri tot mai solide, care să excludă impovizaţia
și speculaţia, documentele istorice fiind atomii în
jurul cărora în timp vor gravita toate marile sinteze.
Banatului îi va restitui seria de Documente medie-
vale bănăţene (1440–1653), precum și Diplomele
de înnobilare și blazon din Banat secolele XVI–XVII;
Transilvaniei i se va dedica prin contribuţiile sale
la șase din volumele închinate Izvoarelor răscoalei
11
 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XIX, 2011
lui Horea, precum și prin Izvoare de demografie isto-
rică, Transilvania și nu în ultimul rând, mai recen-
tele sale incursiuni în istoria secolului XX: Lenin și
Troţki versus Ludendorff și Hoffmann. Două cupluri
inamice care au schimbat cursul istoriei (1914–1918)
și monumentala lucrare Sub steag străin. Comuniștii
și Partidul Comunist din România în arhiva
Kominternului (1919–1924), ce dovedesc disponi-
bilitatea cercetătorului de a-și lărgi în permanenţă
orizontul domeniilor de cercetare. Pe lângă desco-
perirea și prelucrarea fără cusur a documentelor
publicate, istoricul atașează diplomatarelor erudite
studii introductive, în care inserează analize rigu-
roase ale materialului infomativ adunat pe parcur-
sul mai multor ani, ce oferă răspunsuri pertinente
la seria de întrebări ce se degajă în mod firesc din
conţinutul documentelor în cauză. Un interes deo-
sebit îl va manifesta și pentru epopeea lui Mihai
Viteazul, istoricul aducându-și un important aport
la alcătuirea volumelor III și IV ale amplei lucrări
Mihai Viteazul în conștiinţa europeană. Istoria
Banatului restituită prin cronicari, istorici sau călă-
tori străini reprezintă o altă faţetă a preocupărilor
sale, Costin Feneșan traducând și dând spre publi-
care monografiile lui Nicolae Stoica de Haţeg,
Francesco Griselini, Johann Jakob Ehrler și Johann
Kaspar Steube, făcând astfel accesibile cercului
larg de istorici români pagini semnificative ale tre-
cutului bănăţean cuprinse în lucrări de epocă. Și
tot în consonanţă cu preocupările sale privitoare
la istoria ţinutului de baștină, Costin Feneșan se
apleacă asupra unor tematici care înglobează date
inedite din istoria economică și socială a Banatului
imperial, valorificate prin volume ca Adminstraţie
și fiscalitate în Banatul imperial, Cnezi și oberc-
nezi în Banatul imperial sau Din istoria cărbune-
lui. Anina 200, contribuţii de referinţă construite
cu migală pe temeiul unei documentări riguroase
în arhivele din ţară și străinătate. Volumelor date
spre publicare în calitate de autor sau coautor li se
adaugă un număr impresionant de studii și articole
știinţifice redactate în limbile română și germană,
găzduite în paginile revistelor de specialitate din
12
ţară sau străinătate, ce abordează o paletă extrem
de largă de tematici circumscrise în principal isto-
riei social-economice și instituţionale a Banatului
și Transilvaniei, cu extensie însă spre mare istorie
românească, tematici care provoacă la dezbatere
prin ineditul lor, care acoperă lacune informaţio-
nale și trasează noi orizonturi în cercetarea istorică
românească. Personalitatea istoricului se detașează
în integralitatea contribuţiilor sale istoriografice
prin metoda riguroasă de cercetare, deprinsă de la
marii săi dascăli și perfecţionată printr-o muncă
asiduă și tenace, în modul nespectaculos al arhiva-
rului, dar atât de fertilă atunci când toată această
trudă a fost sublimată prin condeiul cercetătorului.
Logica argumentaţiei, sobrietatea stilului, limbajul
elevat și permanentul apel la analiză și comparaţie
au generat lucrări de referinţă pentru istoriografia
românească, ce au exclus compromisul sau dera-
parea sub impactul unor mai vechi sau mai noi
„comenzi politice”.
Dincolo însă de anvergura știinţifică dobândită
în decenii de cercetare valorificată creator, istoricul
Costin Feneșan se revendică mereu din filonul spi-
ritual al Banatului de obârșie, manifestând un ata-
șament absolut faţă de istoria, tradiţiile și instituţi-
ile sale culturale, nu în spiritul îngust al unei auto-
nomii restrictive și izolante, ci în viziunea integra-
toare a ţinutului în ansamblul simfon și sincron al
istoriei și spiritualităţii central și sud-est europene,
gândind la o istorie a Banatului conectată la marea
istorie românească și europeană. Acestui atașament
știinţific, dar și sufletesc, oamenii Banatului i-au
răspuns prin acordarea, în anul 2003, a Diplomei
de Cetăţean de onoare al Municipiului Caransebeș,
dublată în 2008 de conferirea titlului de Cetăţean
de onoare al judeţului Caraș-Severin. Animaţi de
respectul și admiraţia cuvenite unei personalităţi și
cariere exemplare, specialiștii Muzeului Banatului
din Timișoara, membrii colegiului de redacţie al
revistei Analele Banatului omagiază omul și isto-
ricul ce a făcut un crez din probitatea știinţifică,
urându-i ani mulţi și rodnici celui care se înscrie
deja în galeria marilor istorici români bănăţeni.
Ligia Boldea
 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XIX, 2011
http://muzeulbanatului.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm
LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE
A. Cărţi
1. Documente medievale bănăţene (1440–1653),
Editura Facla, Timișoara (1981), 217 p. + 12 pl.
2. Johann Jakob Ehrler, Banatul de la origini
până acum (1774). Prefaţă, traducere și note de
Costin Feneșan, Editura Facla, Timișoara (1982),
207 p.
3. Francesco Griselini, Încercare de istorie poli-
tică și naturală a Banatului Timișoarei. Prefaţă, tra-
ducere și note de Costin Feneșan, Editura Facla,
Timișoara (1984), 336 p.+1 h. (ediţia a II-a revă-
zută, Editura de Vest, Timișoara, 2006, 315 p.)
4. Izvoare de demografie istorică, vol. I: Secolul
al XVIII-lea, Transilvania, Direcţia Generală a
Arhivelor Statului, București (1986), 434 p.+12
tab.
5. Wilhelm Adam, O hotărâre dificilă. Traducere
de Costin Feneșan, vol.  I–II, Editura Militară,
București (1988), 206 p.+ 304 p.
6. Cnezi și obercnezi în Banatul imperial 1716–
1778, Editura Academiei Române, București
(1996), 255 p.
7. Administraţie și fiscalitate în Banatul imperial
1716–1778, Editura de Vest, Timișoara (1997),
211 p.
8. Ingo Gerhard Glass, Constantin Brâncuși și
influenţa sa asupra sculpturii secolului al XX-lea.
(Constantin Brâncuși und sein Einfluss auf die
Skulptur des 20. Jahrhunderts.). Traducere de Costin
Feneșan, prefaţă de Barbu Brezianu, Editura Vinea,
București (1998), 236 p.
9. Lenin și Troţki versus Ludendorff și Hoffman.
Două cupluri inamice care au schimbat cursul isto-
riei (1914–1918), Documente, scrieri, mărtu-
rii, amintiri și relatări. Editura Enciclopedică,
București (1999), 552 p. (în colaborare cu Marin
C. Stănescu)
10. Johann Jakob Ehrler, Banatul de la origini
până acum 1774 (Das Banat vom Ursprung bis jetzo
1774). Ediţie îngrijită de Costin Feneșan și Volker
Wollmann, Editura de Vest, Timișoara (2000), 293
p.+ XII il. (ediţia a II-a, Editura de Vest, Timișoara,
2006, 306 p.)
11. Doi cronicari ardeleni din secolul al XVII-lea
(Zwei Siebenbürger Chronisten aus dem 17.
Jahrhundert). Studiu și ediţie de Costin Feneșan,
Editura de Vest, Timișoara (2001), 191 p.
12. Izvoarele răscoalei lui Horea. Seria
A. Diplomataria, vol. VII: Arhiva Militară 1784–
1785. Ediţie de Costin Feneșan, Arhivele Nationale
ale Romaniei, București (2001), XXXII+527 p.
13. Johann Kaspar Steube, Nouă ani în Banat
(1772–1781). Studiu introductiv și ediţie îngri-
jită de Costin Feneșan, Editura de Vest, Timișoara
(2003), 127 p.
14. Cristina Feneșan, Costin Feneșan,
Johannes Lutsch – Jurnal de captivitate la Istanbul
(1658–1661 )/ Johannes Lutsch – Tagebuch seiner
Gefangenschaft in Istanbul (1658–1661), Editura
de Vest, Timișoara (2006), 335 p.
15. Diplome de înnobilare și blazon din Banat,
secolele XVI–XVII, Editura de Vest, Timișoara
(2007), 273 p.
16. Sub steag străin. Comuniștii și Partidul
Comunist din România în arhiva Kominternului
(1919–1924), Editura Enciclopedică, București
(2011), 1095 p.
B. Coautor la cărţi
1. Izvoarele răscoalei lui Horea. Seria
A. Diplomataria, vol. I, Premisele răscoalei 1773–
1784, Editura Academiei Române, București
(1982), LXXIV+547 p. (în colaborare cu Alexandru
Neamţu)
13
 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XIX, 2011
2. Izvoarele răscoalei lui Horea. Seria
A.  Diplomataria, vol.  II, octombrie-decembrie
1784, Editura Academiei Române, București
(1983), LXXIX+337 p. (în colaborare cu Alexandru
Neamţu și Cristina Feneșan)
3. Izvoarele răscoalei lui Horea. Seria B. Izvoare
narative, vol.  I, 1773–1785, Editura Academiei
Române, București (1983), XXVIII+489 p.  (în
colaborare)
4. Izvoarele răscoalei lui Horea. Seria B. Izvoare
narative, vol.II, 1786–1860, Editura Academiei
Române, București (1983), XI+472 p.  (în
colaborare)
5. Izvoarele răscoalei lui Horea. Seria B. Izvoare
narative, vol.  III, Presă, broșuri 1784–1785,
Editura Academiei Române, București (1984),
XX+450 p. (în colaborare)
6. Mihai Viteazul în conștiinţa europeană,
vol. III, Istoriografia străină din secolul al XIX-lea,
Editura Academiei Române, București (1984),
522 p. (în colaborare)
7. Mihai Viteazul în conștinţa europeană, vol. IV,
Relatări și presă, Editura Academiei Române,
București (1986), 419 p. (în colaborare)
8. Nicolae Stoica de Haţeg, Scrieri. Cronica
Mehadiei și a Băilor Herculane. Povești moșăști
scolarilor rumânești. Varia. Ediţie îngrijită de
Damaschin Mioc și Costin Feneșan, Editura Facla,
Timișoara (1984), IV+230 p.
9. Din istoria cărbunelui. Anina 200, Reșiţa
(1991), 140 p.  (în colaborare cu Rudolf Gräf,
Vasile M. Zaberca și Ioan Popa)
10. Comerţ și meșteșuguri în Sibiu și în cele
Șapte Scaune 1224–1579 (Handel und Gewerbe
in Hermannstadt und in den Sieben Stühlen 1224–
1579). Ediţie îngrijită de Monica Vlaicu, Radu
Constantinescu, Adriana Ghibu, Costin Feneșan,
Cristina Halichias și Liliana Popa, Editura hora
Sibiu, Societatea de Studii Transilvane Heilderberg
(hora Verlag Hermannstadt, Arbeitskreis für
Siebenbürgische Landesgeschichte Heidelberg),
Sibiu-Hermannstadt (2003), 580 p. (=Quellen zur
Geschichte de Stadt Hermannstadt, vol. II)
11. Florin Drașovean, Costin Feneșan,
Alexandru Flutur, Alexandru Szentmiklosi,
Georgeta El Susi, Zsuzsanna Kopeczny, Hedy
M.Kiss, Raul Șeptilici, Niculina Dinu, Timișoara
în amurgul Evului Mediu. Rezultatul cercetărilor
arheologice preventive din centrul istoric, Mvseum
Banaticvm Temesiense, Bibliotheca Historica et
Archaeologica Banatica, XLIII, Editura Mirton,
Timișoara (2007), 308 p.+XV pl.
14
C. Studii și articole în reviste de specialitate
1. Date privind exploatarea aurului în Banat la
sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul seco-
lului al XIX-lea. Studia Universitatis Babeș-Bolyai.
Series Historia, fasc. I (1967), 55–64.
2. Contribuţii la istoricul învăţământului în
Graniţa Militară Bănăţeană la sfârșitul secolului al
XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Studii
de istorie a Banatului, II (1970), 91–110.
3. O nouă „autobiografie” a lui Mihail
Martinovici Roșu. Mitropolia Banatului, XX
(1970), 4–6, 373–376.
4. Biserica ortodoxă română din Lipova.
Banatica, 1 (1971), 353–372 (în colaborare cu
Viorel Ţigu și Adriana Buzilă)
5. Un copist bănăţean din a doua jumătate
a secolului al XVIII-lea. Banatica¸ 1 (1971),
349–351.
6. Un manuscris ardelean din a doua jumătate
a secolului al XVII-lea. Acta Musei Napocensis, VIII
(1971), 603–605.
7. Două documente inedite privind mănăstirea
Vieros. Mitropolia Banatului, XXI (1971), 4–6,
311–314.
8. Circulaţia cărţilor românești din secolul
al XVII-lea în Banat. Studia Universitatis Babeș-
Bolyai. Series Historia, fasc. I (1972), 17–31.
9. Știri asupra ecoului răscoalei lui Horea în
Banat. Apulum, X (1972), 765–777.
10. Un manuscris cu date etnografice bănăţene
din secolul al XVIII-lea. Tibiscus, Etnografie, II
(1972), 322–325 (în colaborare cu A Turcuș).
11. Două petiţii ale românilor bănăţeni după
înăbușirea revoluţiei de la 1848–1849. Apulum, XI
(1973), 809–818.
12. Nemulţumiri în Graniţa Militară Bănăţeană
la începutul secolului al XIX-lea. Anuarul
Institutului de Istorie și Arheologie Cluj, XVI (1973),
385–392.
13. Despre privilegiile Caransebeșului până la
mijlocul secolului al XVI-lea. Banatica, 2 (1973),
157–163.
14. Informaţii documentare privind răscoala
populară bănăţeană de la 1737–1739. Banatica, 2
(1973), 165–185.
15. „Socotelile” și inventarul unei biserici
bănăţene de acum un veac și jumătate. Mitropolia
Banatului¸ XXIII (1973), 4–6, 301–307.
16. Din „necazurile” unui preot bănăţean de
la începutul veacului trecut. Mitropolia Banatului,
XXIII (1973), 7–9, 481–483.
17. Două acte domnești privind păstorii arde-
leni în Ţara Românească. Sub semnul lui Clio.
Omagiu acad. prof. Ștefan Pascu, Cluj-Napoca
(1974), 109–114.
18. Câteva consideraţii privind circulaţia
monetară în Banat în timpul feudalismului tim-
puriu (sec. XI–XIII). Crisia, IV (1974), 107–112.
19. Legăturile exploratorului african Emil
Holub cu Muzeul Banatului. Tibiscus, Istorie, III
(1974), 281–285.
20. Informaţii privind istoria Transilvaniei (sec.
XIV–XVI) în calendarele lui Paul Eber. Anuarul
Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca,
XVII (1974), 79–97 (în colaborare cu Konrad
G. Gündisch).
21. „Autobiografia” lui Nicolae Stoica de
Haţeg. Mitropolia Banatului, XXIV (1974), 7–9,
487–494 (în colaborare cu D. Mioc, A. Armbruster
și H. Jäger).
22. O listă de socoteli din Banatul secolului al
XIV-lea. Banatica, 3 (1975), 145–152 (în colabo-
rare cu I. Dani).
23. Asistenţa socială și lupta minerilor din
Banat în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea.
Banatica, 3 (1975), 153–174.
24. Două documente privind răscoala lui Iovan
Nenada (1527). Anuarul Institutului de Istorie și
Arheologie Cluj-Napoca, XVIII (1975), 305–309.
25. Note etnografice pe marginea unui docu-
ment. Tibiscus, Etnografie, III (1975), 259.
26. Câteva documente din timpul stăpâni-
rii turcești în Banat. Tibiscus, Istorie, III (1975),
185–199.
27. Șase scrisori ale principelui Gabriel Bethlen
către banul Lugojului și Caransebeșului (1614–
1615). Apulum, XIV (1976), 175–183.
28. Participarea Brașovului la înăbușirea răs-
coalei ţărănești din 1514 în Transilvania. Anuarul
Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca,
XIX (1976), 283–290.
29. Studenţi din Banat la universităţile străine
până la 1551. Revista de istorie, 29 (1976), 12,
1645–1665.
30. Der Banater Kupferhandel in der ersten
Hälfte des 18. Jahrhunderts; zur Frage des öster-
reichischen Merkantilismus in einem Grenzland.
Rumanian Studies, III (1973–1975), Leiden, 1976,
149–162.
31. Hotărnicia din 1695 a mănăstiri Vieroș.
Mitropolia Banatului, XXVI (1976), 5–8,
548–550.
32. Guide International d’histoire urbaine, sub
red. lui Ph. Wolff, vol. I Europe: XXII – Roumanie,
Éditions Klincksieck, Paris (1977), 382–393
(în colaborare cu Șt. Pascu, S.  Goldenberg și
K. G. Gündisch).
33. Petiţii și plângeri ale supușilor de pe dome-
niul Zlatnei în deceniul premergător răscoalei lui
Horea (1770–1780). Ţara Moţilor, II, Alba Iulia
(1977), 33–43.
34. Ștefan Vaida, un adversar caransebeșean al
principelui Gabriel Bethlen (1614). Studii și comu-
nicări de etnografie și istorie, II (1977), 411–418.
35. „Reglementarea” din 1693 a comitatului
Severinului. Banatica, 4 (1977), 239–243.
36. Informaţii privind mineritul și metalur-
gia de la Sasca în a doua jumătate a secolului al
XVIII-lea. Banatica, 4 (1977), 245–257 (în cola-
borare cu V. Wollmann).
37. Informaţii privind pregătirea celei de-a treia
călătorii a lui Iosif al II-lea în Banat. Banatica, 4
(1977), 259–268 (în colaborare cu Mihail P. Dan).
38. Despre privilegiile Caransebeșului și
Căvăranului în a doua jumătate a secolului al
XVI-lea. Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie
Cluj-Napoca, XX (1977), 303–311.
39. Noi informaţii privind iobăgimea din
Banat în secolul al XIV-lea. Ștefan Meteș la 85 de
ani, Cluj-Napoca (1977), 225–229.
40. Conscripţia protopopiatelor Lugoj și
Caransebeș din anul 1792 și semnificaţia ei.
Mitropolia Banatului, XXVII (1977), 7–9,
486–493.
41. Mărturii despre cnezii bănăţeni la începutul
stăpânirii austriece. Note pe marginea unui docu-
ment. Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie
Cluj-Napoca, XXI (1978), 379–385.
42. Informaţii privitoare la revoluţia din
Transilvania în vara anului 1848. Sargetia, XIV
(1978), 361–392.
43. Trei statute de breaslă de la Hunedoara din
prima jumătate a secolului al XVII-lea. Sargetia,
XIV (1978), 243–260 (în colaborare cu I. Lazăr).
44. Un „stingător de foc” din Banat, din 1813.
Pagini din istoria pompierilor, III, București (1978),
147–149.
45. Beziehungen der Wlachen aus dem Cetina-
Tal zur Stadt Šibenik gegen Ende des 14. und zu
Beginn des 15. Jahrhunderts. Revue des Études
Sud-Est Européennes, 17 (1979), 1, 3–15.
46. Două documente osmane privind comer-
ţul austro-turc în Banat și Moreea (1722–1734).
Tibiscus, Istorie, V (1979), 213–222 (în colaborare
cu Cristina Feneșan).
47. Raguza (Dubrovnik) și Banatul în prima
jumătate a secolului al XV-lea. Revista Arhivelor,
anul LVI, XLII (1979), 2, 186–191.
48. Raguza (Dubrovnik) und das Banat in der
ersten Hälfte des 15. Jahrhunderts. Banatica, 5
(1979), 277–284.
15
 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XIX, 2011
49. Districtul românesc Mehadia la sfârșitul
secolului al XIV-lea. Banatica, 5 (1979), 265–275.
50. Kolonisation des Banater Berglandes im
18. Jahrhundert. Forschungen zur Volks- und
Landeskunde¸ 22 (1979), 2, 43–50.
51. Un proces de proprietate în districtul româ-
nesc Bârzava la mijlocul secolului al XV-lea. Studii
și comunicări de istorie, III (1979), 289–301.
52. Știri noi privind lupta naţională a româ-
nilor din Banat și Câmpia Aradului la începutul
secolului al XIX-lea. Mitropolia Banatului, XXIX
(1979), 1–3, 134–143.
53. Un nou document despre boierii români
din Ţara Făgărașului în secolul al XVII-lea.
Mehedinţi – istorie și cultură, II, Drobeta-Turnu
Severin (1980), 69–71.
54. O nouă mărturie privind răscoala condusă
de Horea (1784). Revista Arhivelor, anul LVII,
XLVII (1980), 3–4, 367–371.
55. Legământul lui Radu de la Afumaţi faţă
de Habsburgi. Semnificaţii și urmări. Anuarul
Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca,
XXIII (1980), 383–395.
56. Din istoricul casei frăţiei minerilor și meta-
lurgiștilor din Banat în secolul al XVIII-lea. Studii
de istorie a naţionalităţilor conlocuitoare și a înfrăţi-
rii lor cu naţiunea română. Naţionalitatea germană,
II, București (1981), 87–92.
57. Un memoriu privind școlile din Banat
(1822). Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie
Cluj-Napoca, XXIV (1981), 385–396 (în colabo-
rare cu L. Gyémánt).
58. Un târg „uitat” – Dobra (sec. XV–XVII).
Sargetia, XV (1981), 103–110.
59. Metallwesen in Reschitza im 18.
Jahrhundert. Schwäbische Familie. Beiträge zur
Volkskunde der Banater Deutschen, red. H.  Gehl,
Editura Facla, Timișoara (1981), 129–137.
60. Jörg von Nürnberg – o restituire necesară
pentru istoriografia luptelor lui Ștefan cel Mare cu
Imperiul otoman (1475–1476). Revista Arhivelor,
anul LIX, XLIV (1982), 3, 285–288.
61. Familia românească Bizere și moșiile ei de
pe valea Pogănișului (1433–1447). Sargetia, XVI–
XVII (1982–1983), 267–279.
62. Banatul și cavalerii teutoni. Îndrumător bise-
ricesc, III, Mitropolia Banatului, Timișoara (1982),
251–254 (semnat Constantin Domășneanu).
63. „Planul de campanie” al Comandamentului
militar imperial din Transilvania în primele zile ale
răscoalei românești de la 1784. Studii și materiale
de muzeografie și istorie militară, 17–18 (1984–
1985), 192–205.
16
64. Ohaba și Ponor – două moșii românești
din Ţara Haţegului și stăpânii lor în secolele
XV–XVI.  Sargatie, XVIII–XIX (1984–1985),
181–194.
65. Un fals imaginar. Lămuriri necesare despre
cnezii haţegani la 1435. Revista Arhivelor, anul
XLI, XLVI (1984), 1, 80–93.
66. Ecouri bănăţene ale răscoalei lui Horea.
Revista Arhivelor¸ anul XLI, XLVI (1984), 4,
386–389.
67. Două scrisori de hotărnicie din Banat (sec.
XIV–XV). Revista Arhivelor¸ anul XLII, XLVII
(1985), 3, 329–337.
68. Un proiect necunoscut, din secolul al
XVIII-lea, de corpus al istoriei Daciei libere,
romane și postromane. Revista Arhivelor¸ anul
XLIII, XLVIII (1986), 3, 251–259.
69. Districtul Dobra și privilegiile sale până la
sfârșitul veacului al XV-lea. Anuarul Institutului de
Istorie și Arheologie Cluj-Napoca, XXVII (1985–
1986), 301–321.
70. Analiza critică a izvoarelor medievale –
cerinţă fundamentală a eticii și probităţii profesio-
nale. Revista de istorie, 41 (1988), 10, 1024–1031.
71. Comitatul Severinului la sfârșitul secolului
al XVII-lea. Tibiscum, VII (1988), 189–226.
72. Doi cronicari sighișoreni din secolul al
XVII-lea. Revista Istorică, I (1990), 9–10, 847–862.
73. Statutul din 1480 al breslei blănarilor și
cojocarilor din Baia Mare. Revista Arhivelor, anul
LXVII, LII (1990), 4, 396–404.
74. Un memoriu austriac din 1763 despre
românii din Transilvania. Studii și materiale de
istorie medie, XI (1992), 163–182.
75. Prospecţiuni și exploatări miniere în Almăj
și părţile Caransebeșului în anii 1765–1770 și
topitoria de aramă de la Căvăran – noi descoperiri
în arhiva Camerei Aulice vieneze. Revista Istorică,
IV (1993), 3–4, 345–351.
76. Cercetări în arhivele din Austria. Revista
Arhivelor, anul LXX, LV (1993), 2, 207–214.
77. Însemnări despre românii bănăţeni într-un
jurnal de călătorie din 1817. Banatica, 12/II
(1993), 189–197.
78. Viaţa cotidiană la hotarul osmano-transil-
vănean din Banat în secolul al XVII-lea – câteva
documente inedite. Banatica, 12/II (1993), 75–88.
79. Moartea lui C.D. Rosenthal: sinucidere sau
asasinat? Magazin istoric, XXVIII (iunie 1994), 6
(327), 67–70 (în colaborare cu V. Stan).
80. More exercituancium im Banat am Ende
des 14. Jahrhunderts. Revue Roumaine d’Histoire,
XXXIII (1994), 1–2, 19–25.
 81. Banatul Caransebeșului și Lugojului între
Habsburgi și Poartă în anul 1552. Studii și materi-
ale de istorie medie, XII (1994), 161–199.
82. Un episod dramatic din activitatea emigra-
ţiei române după revoluţia de la 1848. Moartea
pictorului C.D.  Rosenthal. Studii și materiale de
istorie modernă, VIII (1994), 159–186 (în colabo-
rare cu V. Stan).
83. Două diplome de înnobilare și blazon
pentru românii din Lugoj și Caransebeș (1593,
1652). Revista Arhivelor, anul LXXXI, LVI (1994),
1, 109–120.
84. Populaţia din Marele Principat al
Transilvaniei într-o statistică din 1772–1773.
Istoria României. Pagini transilvane, coord.
Dan Berindei, Centrul de Studii Transilvane/
Fundaţia Culturală Română – Biblioteca Rerum
Transilvaniae, Cluj-Napoca (1994), 122–136.
85. Die Banater Eisenwerke von Luncani und
Bogschan (1734–1749). Südostdeutsches Archiv,
XXXVI–XXXVII, München (1993–1994), 48–63.
86. Mineritul și metalurgia din Banat la sfârși-
tul secolului al XVIII-lea. Date statistice din arhi-
vele de la Viena. Studii și materiale de istorie medie,
XIII (1995), 45–71.
87. Privilegiile târgului Dobra până la 1552.
Arhiva Românească, I (1995), 1, 151–158.
88. Un preot bănăţean de acum două veacuri:
Ilia Călţun. Altarul Banatului, anul VI (1995),
7–9, 105–114.
89. Două scrisori românești ale autorităţilor
otomane din Orșova către comisarul imperial
Ignaz Kempf von Angret (1754). Banatica, 13/II
(1995), 45–55.
90. Antonio Buffalo, ein italienischer Architekt
in Diensten der Habsburger und sein Wirken
in Siebenbürgen (1554–1555). Miscellanea in
honorem Radu Manolescu emerito, ed. Z.  Petre
și Stelian Brezeanu, Editura Universităţii din
București, București (1996) 200–205.
91. Ein Wiener Urkundenfund im Rumänien.
Wiener Geschichtsblätter, 51. Jahrgang (1996), 3
182–186 (în colaborare cu Ferdinand Opll).
92. „Cărţi de mărturie” românești din Ardeal
(1691). Arhiva Românească, II (1996), 1, 169–179.
93. Caransebeșul la începutul celei de-a doua
stăpâniri habsburgice (1688). Revista Istorică, VII
(1996), 1–2, 73–85.
94. Stăpâni și supuși în comitatul Severinului
în timpul celei de-a doua ocupaţii habsburgice.
Banatica, 14 (1996), 149–224.
95. Streiflichter zur Geschichte der Banater
Ober- und Dorfknesen von 1716 bis zur Mitte
des 18. Jahrhunderts. Bibliotheca Historica et
Archaeologica Universitatis Temesiensis, I (1996),
5–31 (= Das Banat im 18. Jh.)
96. Maximilian Franz von Habsburg: jurnal de
călătorie prin Banat (1777). Studii și materiale de
istorie medie, XV (1997), 215–233.
97. Noi mărturii privind farmaciile din București
la începutul secolului al XIX-lea. Din trecul istoric
și urbanistic al orașului București (Anuar al Arhivei
Municipiului București), București (1997), 19–31.
98. Eine Kärntner Urkunde im Nationalarchiv
Bukarest. Carinthia I, 187. Jahrgang, Klagenfurt
(1997), 213–220 (în colaborare cu Christiane
M. Gigler).
99. Mărturii despre cnezii și obercnezii din
jurul Timișoarei la mijlocul secolului al XVIII-lea.
Analele Banatului, Serie Nouă, Arheologie–Istorie,
V (1997), 307–314.
100. Domeniul cetăţii Timișoara până la 1552.
Revista Istorică, VIII (1997), 7–8, 517–532.
101. Die zweite Reise Kaiser Josephs II.  ins
Temeswarer Banat (1770). Mitteilungen des
Österreichischen Staatsarchivs, 45, Viena (1997),
233–247.
102. Pretenţii de anexare a Ţării Românești de
către austrieci în 1698. Studii și materiale de istorie
medie, XVI (1998), 141–157 (în colaborare cu
Paul Cernovodeanu).
103. O diplomă princiară din 1655 pentru
secuii din scaunul Orbai. Acta 1997, 2, Sf Gheorghe
(1998), 63–67.
104. Diplomele de indigenat polon ale boie-
rilor moldoveni Grigore Hăbășescu și Gheorghe
Hăjdău. Arhiva Genealogică, IV (1997), 3–4,
93–107.
105. Mineritul aramei în Oltenia în timpul stă-
pânirii habsburgice (1717–1737). Oltenia, seria a
III-a, an II (1998), 1–2, 142–177.
106. Invazia tătarilor în Oltenia în vara târzie
și toamna anului 1717. Oltenia, seria a III-a, an V
(2001), 1–2, 2002, 123–133.
107. A doua călătorie a împăratului Iosif al II-lea
în Banat (1770). Analele Banatului, Serie Nouă,
Arheologie–Istorie, IX (2001), 2002, 437–454.
108. „Temeswarer Nachrichten” (1771).
Die erste Zeitung Südosteuropas in deutscher
Sprache. Modernisierung auf Raten in Rumänien.
Anspruch, Umsetzung, Wirkung. Herausgegeben von
Krista Zach und Cornelius R.  Zach, IKGS Verlag,
München (2004), 137–144.
109. Caransebeșul după Caransebeș – note
cu privire la destinul nobilimii și orășenimii din
banatul Caransebeșului și Lugojului după anexarea
de către Poartă (1658). Patrimonium Banaticum,
III, Timișoara (2004), 85–100. (Republicat în
17
 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XIX, 2011
vol.  Ortodoxie și tradiţie în Banatul de munte,
ed. N.  Danciu-Petniceanu, Editura Gordian,
Timișoara, 2010, 15–38).
110. Ordonanţa balneară de la Băile Herculane
din anul 1817. Reflex, an V, Reșiţa, iul.-sept., 7–9
(2004), 1–5.
111. Uzinele de fier de la Luncani și Bocșa
(1734–1749). Banatica, 17 (2005), 397–418.
112. Diploma de înnobilare și blazon a unor
români bănăţeni pribegi (1667). Banatica, 17
(2005), 355–366.
113. Privilegiile orașului Baia Sprie (sec. XIV–
XVII). Revista Arhivelor, anul LXXXIII, LXXI
(2006), 2, 52–102.
114. Die Adels- und Wappenbriefe der Familie
Vancea von Buteasa aus dem 17. Jahrhundert.
Revista Arhivelor, anul LXXXIII, LXXI (2006), 4,
62–76.
115. Nicolae Iorga și istoria Banatului și a
românilor bănăţeni. Reflex, an X, Reșiţa, ian.-mar.,
1–2 (2009), 76–78.
116. Întregiri și îndreptări la istoria banilor
de Caransebeș și Lugoj (sec. XVI–XVII). Analele
Banatului, Serie Nouă, Arheologie–Istorie, XVI
(2008), 187–198.
18
117. Der Adels- und Wappenbrief des
Pankotaer Praefectus Arcis Franz Darwassy (1563).
Revista Arhivelor, anul LXXXV, LXIII (2008), 2,
241–247.
118. Banatul în jurnalul de călătorie al împă-
ratului Francisc I (1817). Institutul de Cultură al
Românilor din Voievodina. Anuar 2009, Editura
ICRV, Zrenianin (2009), 75–107.
119. O încercare nereușită de unire religioasă
în Banatul de munte. Banatica, 20/II (2010),
195–224.
120. John Petty – un călător englez prin
Transilvania și Ţara Românească (1784). Revista
Arhivelor, anul LXXXVI (2009), 1, 264–284.
121. Cetatea de Baltă în a doua jumătate a
secolului al XV-lea. Câteva observaţii. Liviu Boar,
istoric și arhivist la 60 de ani, coord. Ioan Lăcătușu,
Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe (2011),
209–214.
122. „Învaţă bine, nu te gândi că e glumă…”
– trei scrisori din Domașnea grănicerească.
Liviu Groza 1932–2012, Consiliul Municipal
Caransebeș, Editura Nagard, Lugoj (2012), 79–85.