NOTE BIBLIOGRAFICE 7 6�

În cadrul rubricii nmedalioane" D . Ursulescu prezintă personalita,

tea şi activitatea lui George Diamandy, iar I. Chelcea investigheaz �
preocupările de etnografie şi folclor ale lui Artur Gorove i . Lui V. Tirorţ
ii datorăm proiectarea în contemporaneitate a lui Nicu Dracea "poe�
din Bucovina începutului de veac ( 1 8 79-1 923)". Prin articolul să�
"Vasile Ţigănescu, scriitor şi profesor", G. Muntean repune aceastq
personalitate la loc de cinste în peisajul cultural sucevean.
Anuarul m ai cuprinde o rubrică de muzeologie, unde sînt prezen,
tate aşe z ămin te l e muzeale din j udeţul Suceava, precum şi una de not�
şi comentarii ,ilustrind preocupări de arheologie (D. Popovici şi M. Ig,
nat, N. Ursulescu şi M. Carnilar) sau arhitectură populară (Gh. Brati,
loveanu).
Din prezentarea activităţii Muzeului judeţean în anul 1 980, alcătuit&_
de O. Monoranu şi E. I . Emandi, se desprinde bogata paletă de preo.,_
<:upări a personalului ştiinţific al acestei instituţii : o continuă îmbo.,_
găţire a patrimoniului muzeal, o largă participare a muzeografilor l�
viaţa ştiinţifică, atît prin prezenţa la sesiunile . ştiinţifice, cît şi prin.
publicarea unor lucrări în diferite periodice . Expoziţiile de bază şi cel�
itinerante, mesele rotunde, conferinţele, lectoratele, precum şi marei�
număr de vizitatori ai muzeului, reprezintă mărturii ale muncii rodnic�
ale muzeografilor suceveni.
In continuare, anuarul mai cuprinde o caldă evocare a regretateţ
<:ercetătoare ieşene Eugenia Nearnţu, realizată de V. Chirica, notele bi,
bliografice incheind numărul revistei.
Apreciind valoarea acestui ultim număr din periodicul muzeului su"'
cevean, ţinem să remarcăm că varietatea temelor abordate ar putea duce
la o impresie de excesivă eterogenitate. Trebuie să precizăm însă că ar
fi vorba de o falsă impresie, pentru că lucrările se articulează în diver"'
sitatea lor, fiind subsumate aceluiaşi scop de punere în valoare a isto"'
riei şi culturii plaiurilor sucevene .sub multiple aspecte. Desigur, o ob�
servaţie s-ar cuveni în legătură cu ilustraţia acestui volum (desene şi
fotografii), pe care am fi dorit-o de o calitate mai bună. Dar dincolo de
acest neajuns, actualul nwnăr se înscrie ca o reuşită, ceea ce conferă
publicaţiei sucevene un rol de frunte printre periodicele editate de mu"'
.zeele j udeţene.
TAMJLIA-ELENA MARIN

ELENA FLORESCU, Arhitectura populară

din zona Neamţ, Muzeul de etnografie Piatra
Neamţ, 1 983, 204 p.

Din cele trei componente zonale ale judeţului Neamţ,

doar Bistriţa montană constituise obiectul unor ample cercetări etnolo�
gice, studierea zonelot· Roman şi Neamţ, deşi posesoare ale unor parti­
cularităţi decisive in configurarea specificului reprezentativ din acest
perimetru etnografic, integrindu-se mai intotdeauna, sumar, unor sin-
http://www.muzeu-neamt.ro / http://cimec.ro/
764 NOTE BIBLIOGRAFICE

teze naţionale. Prin inaug ura rea în 1 979 a serie i "Din cultura tradi­
ţională a judeţului Neamţ" cu o temeinică lucrare despre portul popu­
lari, Elena Florescu schiţase implicit un program de o mai vastă pers­
pectivă, i ar această a doua apariţie din seria amintită, tratînd despre
arhitectura populară, vădeşte seriozitatea cu care autoarea intenţio:-tează
să-şi finalizeze proiectul.
Detalierea permanenţelor arhitedonicii populare româ neşti la nivelu l
acestei zone s-a bucurat d e o situaţie mai r a r întîlnită, deosebit de pro­
pice observaţiilor etnografice : chiar in cadrul aceloraşi gospodării ţă- .
răneşti există posibilitatea d e a studia evoluţia principalelor forme arhi­
tectonice, edificatoare fiind în acest sens coexistenţa într-o gospod ărie
din satul Neg uleşti a bordeiului monocelular, a celui cu tindă mică � i cu
tindă largă, a casei cu două încăperi şi a celei actuale. Să mai am intim
că tot în această zonă se utilizează şi azi unele din formele ance'itra le
de locuinţă temporară, cum ar fi suda ori coliba de r;� zlogi.
Un subiect de o asemenea complexitate nu putea, sp1·e a fi tratat
convenient, decît să solicite multiple competente simultane, ceea ce şi
explică demersul interdisciplinar al autoarei, condus cu mîn;i sigură cl t i t
în p hm diacronic cît �i sin cronie, criteriile investigaţiei fiind conrepu te
ce>mplementa 1·. Aşa se face că, pornind de la cadrul na tural şi pî n:t l a
specificul ocupaţi onal, în lucrare este surprinsă cv<�c;it otalitatea determi­
nărilor ce au influenţat caracteristicile aşezărilor, gospodăriilor şi - in
ultimă i nstanţă - ale arhitecturii populare. Documentatul excurs clr­
heologic şi istoric în trecutul aşezărilor contribu:e !ii el la j ustifira;·ea
delimitării originale a subzonelor etnografice Cîmpul lui Dragoş, P ia tra
Neamţ, Tîrgu Neamţ şi Războieni. Autoarea şi-a conceput studiul, ur­
mărind evoluţia structurilor funcţio nale ale tiparelor arhitectu rale i n
strînsă legătură cu abilităţile tehnico-constructive ca expresie a Lnei
.form(l mentis în egală măsură deschisă spre o continuă şi sporită ad � c­
vare la mediul ecologic cît şi d espre dimensiune3 estetică, deloc ele
neglijat, a spiritualităţii rurale. Cercetarea sistemului de construcţie a
gospodăriilor ţărăneşti, cuprinzînd locuinţele, anexele şi împrej muirile,
evidenţiază continuitatea de concepţie arhitectonică explicabilă în pri­ ·

mul rînd prin continuitatea unui etnos ce a ştiut să-şi păstreze identita­
tea fără a refuza dialogul . Abia după ce a elucidat raporturile existente
între tehnicile constructive şi necesităţile progresiv sporite ale integră­
rii într-un mediu dat, autoarea se opreşte asupra aspectului decorativ al
arhitecturii populare ce constituise, doar acesta, domeniul prioritar al
cercetărilor anterioare. Cît de subs tantiale erau resursele ornamen ti cii
rurale în lemn ne-o demonstrează cu prisosinţă îndeosebi fruntarele
·

caselor ţărăneşti ce au atins în zonă exuberanţe aproape baroce î ntr-o

varietate tipologică deconcertantă, aşa cum ne convinge bogata ilustnţie
inedită. În sfîrşit, să remarcăm un util glosar de termeni uzitaţi în zonă
referitori la arhitectura populară, necesari nu numai pentru mai buna
înţelegere a textului ci şi pentru evidenţierea particularit ăţilor lingvistice
relative la acest domeniu.
Intr-o perspectivă mai l argă, cartea de faţă se constituie într-un
cuprinzător fundal explicativ pentru apariţia celorlalte creaţii arhitectu­
rale, atit d e numeroase şi de reprezentative in judeţul Neamţ, z ămis lite-
http://www.muzeu-neamt.ro / http://cimec.ro/
 765

de E\·ul n o st r u ele mijloc şi care constituiseră de multă vreme d omen iul

prefc:-at al cerc _ tă r i l or de istorie a ar hitec turii r omâneşti .
Dem ersul inte rdisciplinar, structura atent gîndită a �ărţii , vizibilă
h rapo r tu l echiJbrat intre explicare, prez entare etnografică ş i i n terpre­
tare, i lu straţi a i nedită selectată cu pricepere recomandă această lucrare
exhaustivă asupra unei zone reprezentative in spaţi ul etnografic ro-
rnâne.sc.
MARIUS A L EXIANV

AL. ZUB, Pe urmele lui Vasile Pârvan,

Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1 9 83.

Sărbătorirea unui secol de la naşterea marelui învă­

ţat a prilej u i t o firească sporire a interesului, de altminteri constant, de
care a be ne f ic iat creaţia şi personalitatea lui Vasile Pârvan. Cartea de
faţ�1 '"e con st i tui e şi ea intr-o mărturie î n acest sens, numai că, ne gră­
bim să precizăm, ea însumează rezultatele unor preocupări statornice
ala i " tori cu l u i ieşean pentru care acest reper exponenţial al culturii ro­
mâne şi europene fusese investit cu v aloarea unui posib il m ode l .
Ce d i fere nţiază această carte de tot ce s...a scris despre marele arheolog
�i creator ele şcoală ? Î ntîi de toate f aptul că a ţintit spre reevaluarea
biograficulu i , o dimensiune relativ n egl i j a tă . Pornind de ai ci , de la sesi­
zarea proteismului s piri tua l , su rpri nzăto r pe ntru o existenţă ce părea
absorbită in exclu-;ivitate de cunoaşterea de tip ştii n ţif ic , Al. Zub a resti­
tuit co n tempo r ane i tă ţii portretul plin de nuanţe, am zice portretul v iu,
într-o continui d evenire şi dezmărgin i re , al omului Pârvan, surprins i n
toate i pos ta z el e lui, ele l a obsesia rigorii pînă la zonele de clarobscur ale
conştiimţei, unde se simte a dierea misterului. Şi, ca un adevărat artist,
autorud po rtretului pri n cuvi n te a reuşit performanţa : depăşind dilema
(cit de j ustificată ?) i s c ată de jude căţi le de valoare divergente emise de
detractorii şi apologeţii lui Pârvan, Al . Zub ne...a propus o operă deschisă.
O i n te ligenţă cri t i c ă cu totul remarcabi l ă , pregnanţa tuşelor traduse în
sclipiri şi g r a v ită ţ i de sentinţă, o retorică compoziţională rivalizind cu
cea pretinsă de u n Bildungsroman, stă pî n irea detaşată a tuturor :regis­
trelor personalităţii pârvaniene, î nţelegerea des ti nului creatorului , a ros­
turilor ultim e ale ,culturii, iată doaT' citeva d in î n suş irpe sale, topite in
pasta un ei scriituri pasionante, totodată fine, nervoase şi decise. P ri n
Al. Zub, om ul deplin Pârvan şi-a găsit comentatorul ideal.
MARIUS ALEXIA NU

http://www.muzeu-neamt.ro / http://cimec.ro/