REVISTA :MUZEELOR 3 1973

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
 REVISTA
MUZEELOR

C O N S I li U l C U l T U R l°I $ I ED U C A TI E I S O C I A l I S T E
REDACTOR ŞEF: LUCIAN ROŞU

https://biblioteca-digitala.ro
 COLEGIUL DE REDACŢIE
Iulian ANTONESCU. Mihai BĂCESCU, Tancred BĂNĂŢEANU, Gheorghe BODOR, Valent ina BUŞILĂ,
Valeriu BUTURĂ, Iuliu BUZDUGAN, redactor şef adjunct, Emil CONDURACHI, Hadrian DAICOVICIU,
Mircea DUMITRESCU, Irma rERENCZ, Radu FLORESCU, Florian GEORGESCU, Ion GRIGORESCU,
secretar de redacţie, Herbert HOFFMANN, Anatol MÎNDRESCU, Carol NAGLER, Mircea POPESCU.
Marcel STANCIU, Zoltan SZEKEL Y

COLECTIVUL REDACŢIONAL

Aurora B Ă D I L Ă , Valentina B U Ş I L Ă , Iuliu B U Z D U G A N , redactor şef adjunct,

Mircea DUMITRESCU , Ion GRIGORESCU, secretar de redacţie, Olga MĂ RCU LE SC U.
Vasile N IC OL A U, Anghel PAVEL, Tereza SIN I G Al I A
- COPERTA şi PREZENTAREA GRAFICĂ : Jean EUGEN+ TEHNOREDACTAREA : Gheorghe MATEI-

https://biblioteca-digitala.ro
 MUZEELE DE ETNOGRAFIE DIN ŢARA NOASTRĂ ŞI ROLUL LOR TN
SOCIETATEA CONTEMPORANĂ SOGIALISTĂ

în cadrul remarcabilei dezvoltări muzeistice înregistrate in ţara noastră în anii

socialismului, muzeele etnografice - pavilionare şi în aer liber - ocupă pentru prima
oară locul ce li se cuvine, alături de instituţiile similare axate pe celelalte discipline
ştiinţifice.
Această mutaţie s-a petrecut pe un teren vast, implicind o nouă concepţie
şi aplicare a sa asupra funcţiilor muzeului, asupra formării muzeografului şi a rela-
ţiilor bilaterale 11 muzeu-public".
Astăzi, in societatea noastră, venerarea trecutului în tot ce are mai bun, păs­
trarea mărturiilor sale şi instruirea tineretului în spirit patriotic cu ajutorul lor constituie,
aşa cum s-a subliniat de atîtea ori în documentele de partid, o datorie de onoare.
în stadiul actual al dezvoltării impetuoase a modului de trai al ţărănimii noastre,
in ritmul accelerat de urbanizare a satelor, vechile construcţii populare sint ameninţate
cu o dispariţie totală şi ireversibilă . De asemenea, ţesăturile de interior, unelt·ele, ca şi
piesele de port nu-şi mai au funcţionalitatea iniţială şi, ieşite din uz, sinl transformate,
aruncate, avariate . lată de ce rolul muzeelor etnografic·a de ambele profile se vădeşte
astăzi ca avind o pondere deosebită în salvarea, expunerea şi valorificarea acestor
bunuri culturale, posedind remarcabile valori artistice, ştiinţifice, educative .
Din vechile obiecte, folosite uneori pină în pragul zilelor noastre sau încă şi
astăzi, se desprinde o forţă a tradiţiei extraordinară, o dovadă în plus a continuităţii
de viaţă şi de muncă a poporului român, creator ol unei culturi populare de o mare
bogăţie de forme, dar în acelaşi timp unitară · pe tot cuprinsul ţării, fără şabloane, ci
plină de imaginaţie personală, vădind "Şi un simţ artistic superior.
Unul din imperativele stringente ale cercetării etnografice a ultimilor ani a fost
eliminarea petelor albe de pe harta tării, prin efectuarea de numeroase campanii de
teren în zonele puţin sau deloc cun~scute şi realizarea de colecţii de o deosebită
valoare. Regiuni care erau considerate ca neavînd nimic interesant, prospectate cu
pasiune au dat la iveală piese rare, cu calităti impresionante din punct de vedere
ştiinţific, artistic etc . '
În această categorie putem include tot sudul ţării, Cimpia Dunării, Dobrogea,
Bihorul, Banatul de nord-vest, Cimpia ·Transilvaniei, zone care şi astăzi încă nu au fost
străbătute in întregim~ . Un exemplu strălucit ne oferă secţia de etnografie a Muzeului
Ţării Crişurilor, care într-un timp scurt s-a situat pe primele locuri din ţară ca patrimoniu,
mod de expunere, evidenţă ştiinţifică . Şi exemplele se pot înmulţi, astfel, in ultimii doi
ani, Muzeul judeţean Galaţi ne-a oferit surprizo. unei colecţii excepţionale de scoarţe
din secolul XIX, vopsite cu culori veget·a le, decorate cu „pomul vieţii" şi alte motive
străvechi, ca şi unelte agrare nemaifolosite, - tăvălug de piatră, 11 dicanie" pentru tocat

197
https://biblioteca-digitala.ro
 paie, râşniţe de piatră etc ., constituindu-se ca şi la M uzeul din Brăila nucl eel? unor
viitoare secţii de etnografie .
în acest context, au apărut noi şi noi muzee sau secţii etnografice, r?alităţi
dictate de necesitatea expunerii fondului bogat oferit de teren şi acumu lat, ca la
Reghin, Sighet, Stoeneşti - Floreşti (Muzeul Cîmpiei Dunării) .
Paralel, în afcră de cele două muzee în aer liber, din Bucureşti şi Cluj, existente
înainte de 1950, mult dezvoltate şi restructurate tematic în ultimele două decen ii, s-au
org aniz at ~i alte unită ţi , majore prin concepţie şi profil, ca Muzeul meşteşugurilor şi
tehni cii populare din Dumbrava Sibiului, Muzeul viticulturii şi pomicu lturii din G ol eşti,
iar alte le sint în lucru în Gorj, Vilcea, Maramur eş .
Apariţia ac estor unităţi, ca şi a acelor mărunte, dar cu multe obiecte preţioase,
muzee săteşti, vădeşte bogăţ i a încă vie, aproape unică in lume, a patrimoniului etno-
grafic românesc, necesitatea expunerii şi valo rifi căr ii lui.
Atît pentru omul modern, adult sau tînăr, cit şi pentru generaţiile viitoare, muze?I?
de etnografie, alături de celelalte muzee, de istorie sau de artă, de ştiinţele na turi i,
og lindesc nu numai varietatea cunoştinţelor ştiinţifice, arhitectonice, artistice, dar şi ,
mai cu s eamă, forţa tradiţiei - coloana vertebrală a dezvoltării naţionale, ca şi exis-
t en ţ a un ui potenţial î ncă insuficient explorat şi utilizat în creatiile actuale.
De fapt şi aceasta est·':! una din sarcinile muzeului etnografic, de a contrib ui la
îndrumare a meşterilor populari spre realizări originale, veridic·::!, şi nu apariţia unor
obiecte hibride denaturînd specificul lor na !ional. .
Instituţii complexe, care nu mai sînt circumscrise de timp şi spaţiu, depăşind
aceste graniţe prin rezultatele lor, muzeele elnografice trebuie în schimb să se încadreze
defini ţi ei atît de exact formulate de către Consiliul Internaţional al Muzeelor ICOM :
„ Mu ze ul ~ st e o instituţi e în S::! rviciul s o ci et ăţii, care achiziţionează, cons ervă, comunica
şi în de os ebi expun e, în v ed ·~ rea studi erii, e du c ării şi d e l ec tări i , măr t uriil e maiterial e
al e evo luţ iei naturii şi omului" .
Prin sprijinul substanţial acordat de statul socialist, muzeele etnografice şi-au
putut achiziţiona noi patrimonii sau dezvolta substanţial pe cele v.echi, lărgind ca drele
de specialişti şi organizind diferit.e manifestări expoziţionale, jubilee, sesiuni de comu-
nicări etc.
Şi totuşi, sub unele aspecte, muzeele noastre etnografice sînt încă d efic itare.
Ca deţinătoare de valori adeseori inestimabile, aceste muzee au datoria să păs­
treze in condiţii optime obiectele salvate şi încredinţate lor, transmiţînd astfel mesajul
vibrcrnt al trecutului şi mai departe . Dacă în muzee le pavilionare s-au făcut progrese
şi se poal e vorbi de o situ ·:iţie bună, cel puţin sub aspectul d e pozitării corespunzătoare,
cu totul alta este situaţia muzeelor în aer liber unde nu se aplică încă în total ita le
soluţi i l e necesare conservării lemnului, ajungindu-se in unele cazuri să fie nevoi::!,
tard iv, de măsuri radicale . Mergînd pe linia cunoaşterii genera le şi amănunţite a patri-
moniului, un alt domeniu, acela al inventarierii complete, al evidenţei ştiinţifice, cu
realizarea de fişe cuprinz ind toate dotele necesare studiului, cu cataloage totale sau
pe colecţii, aşteaptă încă să fi e aprofundat.
Pe baza acestor operaţii pre liminare şi obligatorii, se poate trece l·:i studi erea
şi publicarea exhaustivă a materialelor. Muzeele de etnografie - cu toate realizările
meritorii de pină acum, nu o u î ncă publicaţii corespunzătoare tezaurelor pe car.e 1.e
conJin, nu au urmărit o politică editorială menită să acopere sectorul ştiinţific şi de
popularizare.
Ca instituţii de cultură ale poporului şi pentru popor, muzeele sînt ch ::!mate
să-şi îndeplinească tot mai complet această menire, latura complinitorie şi obligatorie
a muncii lor.
Acti vi tatea cultural-educativă desfăşurată în muzee trebuie înţeleasă în spiritul
maj or al eforturilor depuse pe plan colectiv de toate instituţiile de cultură , căci nu
trebuie să uităm nici un moment că, aşa cum afirma tovarăşul Nicolae Ceauşascu,
„ ...Cea mai mare bogăţie o re pirez:in~ă omul : el este făuritorul bunurilor materiale şi
spiritual e, de el depinde înaintarea cu su cces o patriei noastre pe colea so c i e tăţii
comu niste ".
Intuind forme noi, variate, interesante, de atragere a publicului, de cointer esare,
de activizare a sa, conlucrând şi mai mult la sediu sau în şcoli cu elevii şi cadrel e
didactice, cu ţăranii şi intelectualii satelor pe teren, cu o analiză fermă a activităţ ii
permanente, orientindu-şi eforturile pentru o integrare deplină în viaţa societăţii con-
tempora ne sodaliste, muzeele etnografke român ·':!Şti îşi vor spori astfel eficienţa,
vor deveni adE·vărate focare de educaţie şi cultură şi îşi vor putea îndeplini plenar
ţelul superior de salvare, p ăst rare şi valorificare în spirit ştiin ţ ific şi patriotic a
tezaurului naţional.

198

https://biblioteca-digitala.ro
 PREGĂTIREA ŞI PERFECŢIONAREA CADRELOR DIN MUZEE

- - - - - - - - - - - MASĂ ROTUNDĂ -----------

Societatea .·ociali. tă multilateral dezvoltată impune un program complex

de mă uri menite să ducă la progre ul tuturor sectoarelor noa. tre de actiYitate
economică, socială şi culturală .
în acest sen se pune tot mai acut problema unei continue şi permanente
preocupări pentru pregătirea uperioară teoretică şi practică, pentru })erfecţio­
narea - în raport de cerinţ. ele soci etăţii noastre - a tuturor celor chemaţi •ă
contribuie la înfăptuirea politicii partidului nostru. ·
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului ·Comunist
Rornr.n, în Raportul prezentat la Confer in ţa Naţională a partidului, din 19 - 21
iulie 1972, preciza: „înfăptuirea programului aprobat de Congresul al X-lea al
partidului impune adoptarea unui complex de măsuri pentru as igurarea forţei
de muncă necesare, calificarea în ritm mai rapid a muncitorilor, continuarea
procesului de îmbunătăţ; ire a pregătirii profesionale a tuturor oamenilor muncii".
Aceeaşi Conferinţă a hotărît să se accelereze „procesul de calificare a mun-
citorilor, reciclarea cadrelor şi perfecţionarea pregătirii profesionale a oamenilor
muncii".

199

https://biblioteca-digitala.ro
 Din acest mare complex de măsuri, care implică şi domeniul muncii cultu-
rale şi educative, se desprinde cu necesitate obligaţ,ia pentrn luarea llllOr decizii
de asiguiare a procesului de pregătire a luc1ătorilor de toate gradele din i ternul
instituţiilor muzeale - pregătire care nu şi-a găsit pînă în prezent un cadru orga-
nizatoric adecvat - şi nu mai puţin fundamentarea p1ocesului de peifecţionare
continuă în aşa fel încît cadrele tehnice şi de specialitate din muzee ·ă-şi aducă
cu prisosinţă contribuţia la păstrarea şi la valorificarea patrimoniului cultural
ştiinţific al ţării noastre, a cărni ponde1e îl plasează printre componentele tezau-
rului culturii universale.
în spiritul hotărîrilor de partid şi de stat, Consiliul Culturii şi Educaţiei
Sociali te, prin Centrul special de perfecţionare a cadrelor şi Direcţia aşezămintelor,
a elaborat un program vast de asigmare a pe1fecţionării luc1ătorilor din muzee
pentru „împrospătarea şi îmbogăţirea si stematică a cunoştinţelor profesionale ...
însuşirea noilor realizări ale ştiinţei, tehnicii şi culturii din specialitatea respectivă
sau din cele înrudite ; schimbarea calificării în cazul în care profesia de bază
nu mai corespunde cerinţelor tehnice moderne; însuşirea unor metode şi procedee
moderne în domeniul conducerii ş i organizării ştiinţjfice" (Legea nr. 2 /1971).
Centrul special de perfecţionare a cadrelor a publicat în paginile revistei
noastre programul general de perfecţionare în muzeologie, elaborat în colaborare
cu Direcţia aşezămintelor, prog1 am pe care revista l-a supu s atenţiei tutm or celor
intere. ·aţi („Revista muzeelor" m. 5/1972) .
în dorinţ,a unei pe1manente îmbunătăţi1i a sistemului de pregătire şi per-
fecţionare a cadrelor din muzee, redacţia „ReYistei muzeelor" a organizat o
discuţie pe această temă la care au pai ticipat Iulian Antonescu, Radu Florescu,
Anghel Pavel (Consiliul Cultmii şi Educaţiei Socialiste), conf. dr. Alexandru
Roşu (1\Iinisternl Educaţiei şi Învăţămîntului), Alexandrn Cebuc (Comitetul
pentrn cultmă şi educaţ,ie sociali stă al municipiului Bucureşti), conf. dr. Flo1ian
Georgescu (Muzeul de istorie al R.S. România), Constantin Leluţiu (Muzeul
militar central), conf. dr. H adrian Daicoviciu, Ştefan Fe1 enczi, Io. if K01 ody (Muzeul
de istorie al Tiansilvaniei), Petre Dacbe ş i Panait I. Panait (Muzeul de istorie al
municipiului Bucureşti), Gheorghe Canja, Florian Banc şi Ion Op1i ş (Centrnl
special de perfecţionare a cadrelor), Lucia,n Roşu („Revista muzeelor" şi „Bule-
tinul monumentelor istorice").
Invităm, deci, ş i pe această cale, muzeoo·iafii, oamenii de şt iinţă , cultm ă
şi artă, activi şti pe tărîm ideologic să-ş i spună cu-rîntul în legătură cu cele enunţate
în materialul de faţă.

*
L. ll.OŞU
Redac\ia „Revistei 111uzcelo1-'' vă mul\umcştc
pentru <'ă aţi ră s puns invitaţiei de a participa
la dezbalerea unei probleme de foarte marc im-
portanţă pentru toţi muzeografii, a cărei actua-
litate este poale mai str in gentă ca oricîncl. Este
vorba, dup~t cu 111 bine şlip, de a discuta modul
l n care se face pregă tirea ş i perfecţionarea cad relor
clin muzee ş i cc so luţii se intrevăcl ln viilor.
Aş ciori ă ev id enţ iez ele la început c:'\, deseori
ln discuţiile noastre cu r<'prezcntanţi a i unor \ări
c u tradiţie ln muzeografic, cunosclncl rea l ităţil e
şi oamen ii clin muzeele noastre , s-a făcut afirmaţia
C<i dczyoltarca gi nclirii muzeolo gice clin Ho111ănia
ocupă un Jo c ele frunte pe plan european. Preo-
cupări Jn domeniul teoriei muzeologice găsim incă
la !naintaşii noştri de la începutul seco lului XX.
Putem să n e form[tm specialişti, numai că ceea cc
ne lip seşte es te cad rul organizatoric. O altii proble-
mă ar fi aceea a relaţiei clinlre pre gă tire şi per-
fecţionare. Pentru a face perfecţionare ln muzeo-
lo gic ş i muzeografic trebuie mai lnlii să as iguri
modalită\ilc de pregătire, pc specificu l in stitu-
ţiilor pe care trebuie să Ic s luj ească yiitorii
absolvenţi. Este lo gic să ln\elcgem prin perfec-
ţionare neces itatea aprofu ndării ş i clczyoltării

200

https://biblioteca-digitala.ro
cunoaşterii ln tr-un domeniu în care sintem .pre-
gătiţi. ~u po\i face pcrfcc\ionare lnlr-o spec1ahlale
ln care nu cşli prcgălil. Ori, în condiţiile ln c~ re
nu avem o formă de prcgălirc ln muzeolog1c-
muzeografic (de grad universitar), cum . pulem
face pcrfcc\ionare ·1 În acc~L caz perfecţionare.a
nu are obiecl ! De acera noi, redac\1a. am cons1-
dcral că este necesar să supunem dezbaterii corel at
accsle două problcmr, kgalc indisolubil : we-
gMlre ş i perîel'ţionarc, cons id e rînd că prcgălirca
este absolul necesară ca clapă premergătoare
perfcc\ionării.
Ială dar cc vrem s:'i supu nem atenţiei dumnea-
voastr{t. Dorim ca fircan', prin inlrrvcn\iilc pe
care Jc vc\i face, să conlr ibui\ i la lnlălurarea unor
lipsuri cc se manifesl}i încă ln rnu~eologia româ-
nească , al cărei progres este cond q10naL l n marc
măsuni de oameni cu pregălirc . Lcoretică ş i practică
pc 1misura ccrin\elor societăţii noastre socia li ste,
a sarci nilor pc care viitorul Ic pune în fa\a noastră.
I. ANTO \'E SCU
Eu aş dori să sub lini ez din capul lo c ului valoarea
acestei ini\iativr. „Hrvis ta muzeelor " se vădeşte
o dală mai mult că :rn1biponcază şi devine pc
zi cc trece tribuna noastră. tribuna ele dezbatere ,
ele lansare a ideilor generoase ~i. clacă vreţi, locu l
de Jnlilnirc a opinii lor muzeografice cc trebuie să
se sudczr încetul cu încetul, sistematic ş i ferm
!nlr-o og lindire muzeislic:i con<Telă. În rnod para -
doxal, ce l care nu poall• fi formal dccil cu foarte
mu lt ă gr ij ii şi în concl i\ii bine alese, muzeograful,
nu dispune în sislernu l nostru naţional de in stru ire ,
ele mijloacelt• didactice necesare. :\oi nu facem
muzeograf ic la nivelul lnvăţămlnlului nostru s u-
1wrior. Heciclarea - pcnlru a avea o cil m a i
marc ef i cienţă - v,1 trebui să fie ceea cc este
in toate meseriile : o surs>t de punere la curcnL.
ele încl replarc a alen\je i profesionistului sp re
ceea cc este nou, spre cet'a cc a apărut nou , spre
mcloclologii şi orizonturi de interpretare noi. Dar
ca trebuie să se funclamenleze pc ceva. /\re nevoie
de o temelie. Ar fi pueril să mai credem cft Lincrii
absolvenţ i ai facullă\ii, abia încadra\i în muzeele
noastre, beneficiind ele reciclare, au fo st iniţiaţi
cu vlrf şi îndesat in toate tainele mu zeografici.
Cursurile ele perfecţionare sînl bune ş i dircc\ia
de spccia lilale Ic priveşlL' cu foarte multă se rio -
zitate: cred Ins:'\ că discuţia trebuie abordată
de la următoarea premisă : ca să ai o perfecţionare
cficicntii es te n capăraL nevo ie ca ln siste mul lnvă­
\ămlnlului de stal s(1 apară discip line muzeografice.
Eu aş cerc, ş i aşlepl cu nerăbdare cuvinlul ce lor
care vor urma, ca, pentru personalul mediu , sft
ex iste şco li medii tehnice cu diferite profi luri,
pornind de la taxidermie ş i sfirşincl cu restaurarea
ar h eo lo g ic ă, iar penlru personalul superior de
muzeografic şi restaura re, cred c u tărie că a venit
momentul să ex iste la nivelul universităţilor
https://biblioteca-digitala.ro
cursuri sislemalicc de muzeografie. Ar fi foarte
greu să se creeze deocamdată un institut de muzeo-
grafie care să formeze muzeografi pe diferitele
branşe de specia li talc; !nsă , pc lingă facullf1ţile
cu profil de biologic sau umanislie, să se introducă
cursuri ele specialitate scconclalc ele seminarii şi
practică , nu formală, ci bine s upravcgheaLC1, des-
făşurată pc lingă muzee, şantiere arheologice,
ech ip e şliin\if ice ş.a .m.d. Ar urma apoi ca. după
doi ani de facullale, să apară pentru anul I I I şi
IV, la nivelul acestor faeullă\i, ln momentul
fireşlci sc ind ări a anu lui JJI pe spcc i alilă\i, sec-
\iilc .de muzeografie. Desigur lu cru ril e trebuie
foarte bine gind ilc prnlru că ln afară ele numismat,
arheolog, n atura li st, istoric (cu specia lit ăţ il e medic,
modernă sau con lemporan:l ), muzeograful trebuie
să fie şi a ltceva; cuvînt ul se cam ocoleşte. dar.
trebuie să fie un activist cu ltural , un pl'dagog
pentru ed ucarea tinerilor şi aclul\i lor. Şi, l n cazul
acesta, vor trebui să fi e şi cu rsur i care s:l Ic dea
no\iuni foarlc so lid e legale ele teoria şi practica
cu llurii de 111asă, pentru inarrnarca lor în munca
comp l exă de muzee. Aş dori s>i mai fac lncă e>
precizare: Cons iliul Cu lturii şi Ecluca\jei Socialiste
ar Lrcbui să realizez\', cu concursu l "ini sleru lui
Educa\iei şi lnv:'\\iimîntului , un sistem de supra-
veghere, de controlare a felului în care se desfă­
şoară procesul ele înv:"t\:lmlnl 111 111uzcologie. S-a r
putea înlimp la ca la formarea muzeografilor să
folosim , la diferite catedre şi diferite discipline.
a l:iLuri de profesorii dl' curs, alături de profesorii
obişnuiţi, spl'cia li şti clin muzcrlc noaslrr, care s:i
v in ă s:i prezinte, clacfi nu un curs lnlrrg. cîtc \' a
prelegeri, incit muzeologia să fie o clisciplin:'t
prcdal:l în facullă\i.
Altă problemă foarte se rio asă este aceea a
clocloraLclor şi a cursuri lor postuniversitare şi nu
consider deloc neglijabil accsl capitol. AştL·pt p>1 -
rerca colegi lor mei. insă probabil va tre bui s:'l.
dăm aten\ ia cuvc niL ă pregătirii posluniwrsitare
a oaml'ni lo r noştri clin muzl'c. Eu aş propune ca,
clup''i c in ci an i ele lu cr u in muzeu, clup~i Cl' muz1·0-
grafu l ş i - a acu mulal un bagaj propriu cil' expc -
ricn\ă, clup;i cc a f:icul cunoşlin\ă cu problemele
şli in\ifi cc ale area lului şi patrimoniului cu care
vine ln contact, alunei să pontă fi vo rb<) de in -
scric rea sa la cursn ril c poslunivcrsilarc. Desigur
mă glnclcsc c:l, clacă vorn reglementa ri g uros sis-
temu l ele forma.re a muzeografului profesionist.
alunei va Lrcbui să- i asigurăm încadrarea şi stabi-
litatea necesară la locu l s:lu ele muncă. Este un
raport de probleme cc se cond iţion ează n•ciproc.
j\luzeograful este un specia li st şi trebuie s:i l'i e
tratat ca un specia li st. Ca să fie tratat ca atare
Lrcbuie, as tăzi, cinci toa te meseriile ş i discip li nele
îşi au coorclonalc proprii, 1n veacul spec ializ ării
muncii, să apară ca un specia li st formal, cu cliplomă,
cu s islc111e ele verificări, cu g rad e ş . a. 111.d. În
ceea cc privcsle cursuri le ele reciclare, acestea vor
Lrebui să pu~1ă foarle mulL accentu l pc s tudiul
201
 indi vidua l. Să Ic ofer im deci acesl ben eficiu. Şi,
clacă am preve dea ca, n u num a i prin s islc111 ul
co nsacral de rec iclare, ci an ua l, o rice m uzeograf
cli n \a r ă să a ib ă drep tul să frecve nteze m a ril e
-ce n tre u nivc rsila rc, v eni nd c u o fi şt\-ra p o rl ; cl acă
a m prevedea ca l nlre do u ă rec i c l ă ri , m uzeograful
să poa t;\ benefi cia o lu n:'i de zile, in b loc sa u i n
c l a pe, pe ntru docum ent are Jn m aril e ce ntre ş i
p enlrn v izite la a lte mu zee, a lun e i rec icla rea mu -
zt•ogra fului va a vea ma i mull f1 d i c i e n\ ă; es le un
om ciliL, in s truit , ca re a văz ul ma teri a lul ş i in
caz ul acesla rec icla rea v in e num a i să - i s p o rească
a pe lilul el e cc rcc l a re, Sti-1 ajute să gincl ească
mode rn . Pes te 80 °0 cli n lre mu zeogra fii n oş tri n-a u
fos l la mu zee le jud e ţ e n e î nv ec in a te; oa meni cu
m eril c d eoseb it e a u cf1l ă l o ril num a i in perim etrul
pro vin ciei is tori ce el e ca re sinl l ega ţi ş i , s igur,
ex i s l ă co nsacra tele drumuri la B u c ur eş li , unel e
lre ilui c să le d uci p entru că cs lc ca pita la ş liin ­
\ifi că, a clmini s l ra li vă ş i c ultu ral ă a ţ ă rii. Ave m
clin p<ica lc, cl a lo rit ă aces tui sis tem , muzeog ra fi
·Ca re si nl muzeogra fi p entru un s fcrl de ?ll o ltl ovă,
mu zeogra fi p cnlru jum ă l a l c de Ollcni e ş.a. m . cl .
În cc m ăs ur ă l ăsă m 111uzcogra ful nos tru să se
p er fec ţi o n eze, să - ş i du că o v ia\ti profes i o n a l ă?
Ş lim foarlc bin e ci\ lipsesc cadrele m edii bin e
pregă liLc. D acă face m rap ortul lnlrc perso n a lul
cit• ce rce ta re ş liin\.ifi că ş i perso na lul te hni c, vo 111
ved ea că slnle m o a rm a l t1 cu ra po rtul 20 el e ge nera li
Ja .1 so ld a ţi ; v e"zi un cl csr na lo r, un ro to gra [ ş i d oi
res lau ra lo ri so li cila \i el e 15 - 16 muzeog rari . Se
pun e în prczcnl , la noi, imp erios, c e rinţa el e a
d urifi ca prob lem a r cs l a ur ă rii ş i co n se rv ă rii , ce rin ţa
s alv ă rii pa trim o niului nos lru na\ion a l ; a ici ave m
n evo ie cli n plin el e p erso na l mediu tehni c; aic i
lrc llui c inclrcpl a lft Lo a l ă al c nţia n oas tră .
Se v o rb eş te as l ăz i , din cc i n cc ma i mult , d e
le garea 1nv ă \ ă minlului d e pra c li că. U niv crsila lea
co b oa r ă in uzin e; d e cc î n vă ţ ă minlul s uperi or ş i
m ediu nu a r co bori ş i spre muz ee? Cel puţin spr e
m aril e muzee? Am pulca orga ni za sec \ ii a le fac ul -
lă\ilor el e s pccia lilalc care ne int e r esează, i to rie
d e exem plu , cu curs uri ge ne ral e as igurate el e
fa c ull ă ţil e d u is lori c clin I aş i , Cluj sau Bu c urcş li ,
ş i curs uri s pec ia lu el e mu zeog rafi c, cu pra cli ca
a d cc v a l ă pc lin gă muzee le clin aces te o ra şe. In -
clr ă zn csc să s pun ace l aş i lu cru penlru prom ova rea
s pe c i a li ş til o r el e na lura lc. Cred d scc lo rul memo-
ri a li s li c es te foa rte co mplex ş i fo a rlc interesa nt.
D eş i ri s ipi\i in zeci el e in s tituţii , rcprezint{1 el e
fa pt un ma rc mu zr u id ea l ca a rhilcc lur ă, un muzeu
a l culturii , prin ex p o n e nţii să i Lipi ci. Da r, mu zeo-
gra rut care se o c up ă el e case le ş i mu zee le m emo ri a le
a fo s t neg lijat mult ă v re me. În primul rind s ub -
lini ez faptul că muzeog ra ful ca re se oc up<'i el e o
pcrso nalilale lilcra n'i lrcbuic să aib ă s tudii de
fil olog ş i rea le ca lil ă \i el e crili c litera r ; că, clim -
po lri v;i, un muz eog rar , care se ocup<i d e punerea
în va loare a un o r p c r so n a lil ă \i pl as li cc, a r trebui
să fi e cu fo rm aţ i a unui crili c el e art ă ş i c el e prisos
202
https://biblioteca-digitala.ro
să v ă mai spun desig u r c;i isloricul csle prezent
prclulin clcni , pen t ru că fe nomen u l de reva lorifi-
ca re este is toric pr in csen ţ:i.
li. FLOHESCL'
Dup ă ca drul pc caru l -a trasa t lov. Iuli an A nto-
nesc u , c u aş v rea să vin cu cilcva p rec i zăr i , pen l ru
ca di sc uţi a să se p oa l ă axa ev icl cnl pc p ro bl eme
ese nţi a l e ş i pe ntru ca. cli n cap ul loc ului , cei
ca re vo r pa rti cip a în co ntinu are să a i bă in v edem
o a nu1nil ă 1n oti va\ ic a ceea cc s-a p reze nlal c~
b ază el e di sc uţi e. A ş vrea să spun inlii că lcm a-
p rogra m publi ca li\ Jn rev i s t ă esle aceea a unui a
clinl rc c urs uril e ele s pec ia li za re ş i pcrfec\ iona rc
o rgani za lc pentru mu zeog rafi ş i mu zeo log i ş i că
ca nu a f ec t ea z ă as pec lul el e >pcc ialila le a l aces-
l o ra , cărora Ic s inl con sacra te ş i a llc for me el e
specia lizare ş i pcrfcc \i on a rc; că in ullim a vrem e
d e ase menea se lu c r ea z ă cu Ce ntrul specia l el e
p e rf ec ţi o n a re ş i spec ia liza re a ca drelor la un progra m
el e ca lifi ca re a a numit or cadre. m a i a le s a ace lor
ca dre medii pc ca re. aşa cum ş tiţi ş i aşa cum s ublini a
lov. Juli a n Antonesc u , Ic recrut;:t m clin zo ne de
prcgă lirc cli fl! ritc. A ş m a i spun e ci\ e xi s l ă mai
multe form e ele spec ia lizare ş i p cr fcc \i onarc, între
ca re a mintesc a ces te c ursuri cl t• ca re Yor1J i111 as t ăz i ,
o se ri c 'într eagă ele· s tag ii el e p e rfe c ţi o n a r e la locul
el e mun ci\, m a i a le · pentru res la u ra lori , for mele
el e s tudiu individu a l prac Li ca lc ş i a nul trecul ş i
acum doi a ni ; e viclenl sl n l fo rm e ma i r es lrin se
dccl l ce le pc ca re le putem orga ni za sub fo rm ă
el e cursuri coleclive.
Ar m a i fi el e spu s că ce ea cc se prez int ă ln rc-
v i s l ă ş i inlri\ ln di sc u ţ i e cs lc un s im plu cad ru
lcma li c, p c ba za că ruia se poa le o rga ni za accs l
curs. l' rogra mul s-a ela bora l inLrc Limp , s-a imb u-
n ă l :i ţil ş i pro ba bil că se va ma i a meli ora ş i ln
urm a accs lor di sc uţii ş i in urm a exp erim entului
p e care o să- l co ns lilui c c ursul i n sLtŞ i. A ccs lca a r fi ,
să spun e m , cle m entele ele deta liu pc ca re le -a m
a du s la c un oş linţ a co le gil or i1wit a \i a ici. A ş ru ga
sf1- mi p c rmilcţ.i ac um să cl a rifi c intr-o a numit ă
m ăs ur ă m o liv a ţi a aces tui curs. în ge nera l, pro -
gra 111ul nos lru d e cursuri ş i el e form e de spec ia-
li za re ş i p e rfecţ io n a r e pc cincin a lul ac tu a l nu s-a
ax a l. aşa cum p oa le că a r fi fos t no rm a l, p c o
î mpro s p ă l a rc a c uno ş linţ c l o r ş i pc o ri d ica re a
lor la un nive l s uperi or, ci pc umplerea un or lacune
ş i p c r emedi erea un or ca rcn\ e cxi s lenlc 111 pr egă­
tire. A ccs lc ca r e nţ e ş i lac un e iş i a u ex pli ca ţi a
inlr-o m oliv a re cl cs lul de c l a r ă . În ge ne ral , ca-
re nţ e l e sint ace l eaş i ci nci cs lc v orb a de lip sa une i
leo rii 111uzco lo g icc; ş i ca nu e xi s t ă pc pl a n
m o ndial. JCO:\l proi cc l ca ză de doi a ni e clila rca
unui m a nu a l ele mu zeo logic, a rt a l ac um in s la re
d e a nle- pre- pro icc l. S-a sla llilil cum va un co-
lec liv, ni ş l c ca pilol e, cl a r sinl depa rte ele ela bo-
rarea un ei tcm a li ci. A ceas t ă s itu aţ i e es te poate,
lntr-o anumilii miisură. mai accenluală la noi in
\a t"<i ~ i aş am in ti n u nrni dorlu ri ~e pc. care a .trebui~
să le facă pub li ca\ ia care ne gazd u 1cşte az t ca sa
in i\ icze. s:i i mp ul sio1ll:zt'. n işt.c dis_c u ţi i . ş i nişk
dcz!Jall'ri d e muzeo log1t• pro pr1u -z1sa. t\111 d e 7. li e
a Lrc!J uil să publice malcr iak de isloric. ar heo logie
ş i ştiin\c .n alura lc c u oarecar~ co nlin ge n \e c u
m u 7.e ul. pen t ru c:i nu cx tsla 111c1 p reoc upa re. 111c1
initi a ti vă, nici int eres pe nlru ac li vila l ca cil' mu -
zc~ l og i c propriu - z i să. A vcm de-a face c u o d is-
c iplin :1 Jn co nst il 1iire. \! a i rnull , ni ci di sc iplin e le
s pecifice nu sin t in lo tdea un a pe rfec t co n l u ra l c.
Aş da cileva exe mple . 111 a i a les din pu nc l d e ve d ere
a l muzt•l'ior : l'lnograf ia noas tr ă cs l c d e fa pl m o r-
fo louia civ iliza\ ic i \{t ri\ n cş li . ~u ave m ni c i un
rnuz~u şi nu ave m , d e ase m e nea, n ici p reocup ări
teorl'licc cris t a lizat e, co n c reti za te 1n a rti co le a mpl e
de l'lnogra fi e u r ba n ă d e c xc-rnplu . Si n l foa r te
sporadit:t•. :--=u m a i vo rb esc de a lle as pcc l c a le
ac<·1"i:1ş i di ;c iplin c. L a fel pe ntru mu ze ul de isto ri c.
E xpe rir n \a ro n1 â n cască ln m a te ri e el e m uze u d e
istoric este foar te b oga t ă ş i foa rlc int e resa nt ă. D a r
toc 111a i cl a l o ril ă acc•s l c i bogă ţii a cx pcr ie n \c i n oas tre
in m uze ul de is to ri c, n e cl ă 111 sea 111 a că ne a fl ă m
in f:J \a un ei va ri e l ă\ i d es t u l d e 111 a ri de ex pres ie
111uzea l ă.
:--=e a fl ă m in fa \a un e i pe ri oade el e m ar i trans-
for111M i in c ultuni, ca re va prind e c u s i g u ra n\ ă
şi 111 u ze ul. Am av ut p r il ej u l să di sc ul fa ptul c:i
muzeu l se va t ra nsfo l'll ta î ntr-o forni ii el e in vă­
\ăml n l pro priu-zis ş i nu într-un a u x ili a r a l pro-
ces ului de ln vii ţ ii mint , ca o co n sec inţ ă a lra ns fo r-
uiări l o r ca re a u loc ac um i n 1n vi\\i\ m1nt. S tudii
rece nte pc rea lit a tea v ie ne-a u d e m ons t ra t c:i
cx is t :i foa r te multe p rac ti c i, dife rite int re e le, ş i
că d e foa rle multe ori a m î nlilnil ca r e n ţe grave.
Chia r l n in slilu \ iil c d e p res ti giu a m l nlil n it ca r e nţ e
grave m a i a les in ceea cc pri veş te !a lu ra ele co n-
serva re. la t ura el e e xpun e re 1n co n d i\ii bu ne ş.a. m. d .
Sin i mult e pro blem e co mpl e t n ec lar ifi cate c h ia r
pent r u aceş ti a; un s in g ur cxt' n1plu - p ro ble m a
pal inc i m e ta lului , a a rg intului. Se co nfund ă in
111ocl c ure nt pa tin a c u murdă ri a . A ceas ta es te m o-
t in1\ ia pe ntru ca re Ce ntrul d e p e rfec ţi o n a re ş i
'pec ia li zan• a ca dre lo r. impr e un ă c u Direc ţi a aşc z ă­
m in le lor s-a u g inclit sii o rga ni zeze aces t aşa- numil
Cl'1rs ti c s pec ia li za re in do m eniul mu zeo log ic i ş i
care Sl' axea z:i e vicl e nl pc prn bkm c lc ge nera le a le
d a l e lor 111uzeo log ie i ş i nu pc mu zeo log ic s p ec ifi că.
l'\u c5 lc vo r ba. a r fi un para d ox, ca unii să in ce rcc
să- i in vc \e p c a lpi , c i es te v o rb a ca l n ca drul
aces tui c urs să in ce rcă m să a jun gc,n la o bază
el e pleca re co mun ă, la un limb a j e le m e nta r co mun ,
l a n i ~lc co n ve nţii co mun e d e pc ca re să in cc r că m
sii cdiri c:i m c u fo rţ e le noas lrc m o cl cs le. c u c1 l
p ut e m ş i m a i a les c u expe ri c n\a pc ca re o a ve m ,
o lt•o ri e mu zeo l og i că co res pun z:H oarc s ta diului
n os tru d e cl ezvo lla rc ş i ncccs ilf1\ il o r c ulturii noas tre.
Ş i ai c i r cv is l a ne cl ft o min ă el e a juto r e xtre m el e
pr e \i os; d e cur ind a m d isc u t a l pos ib ilita tea in -
fiin\ ă rii !n re vi s t ă a un ei rubri c i intitul a t:i „ Di c-
https://biblioteca-digitala.ro
\ionar n1uzeo logic" ~i eare sii fie cfccli\· un clic-
\ionar muzeo logic: care să lase ln;;\ marg inra
n ecesară unor d i scuţii, conşlicn\i fiind c:i orice
încerca re ele del'i ni re a no\iuni lor ~i categori il or
cs l c supusă un or a n um it e cau\ iu ni in s ta d iu l
ac t ua l de dezvo ltare a l cl iscip li ne i noas t re.
Î n sfi rş il , 1n kgă l u ră c u prcgi'ili rea prnp r iu - z i să
a cad re lor d e m uzeo logi: f:'irft indoia !Ct un cu rs
genera l d e mu zeog ra fi c t re bui e in trnd u · in fac ul -
l iiţi l e ele p rof il. D a r n u lrebuil' să dcpă~ i m cadrn l
un e i c ulturi ge nera le cit• s pecia li ta lc; sii fi e d oar
c urs u r i de in t rod ucere in mu zt'o logit• ~i în pr in ri -
pa lclt' pro bl t• rn e a le mu zeo log iei : co nst' r va rc, ex-
pu nere, prac ti ca cu lt urii cit· mas:\. ~u aş veclt'a
o s pec ia li za re efec ti v:\ de 111u zco log ic i n că cl in
fac ulta te. Aces tea rev in ma i ckgrabii ln\·:i\:imin-
tului pos tuni ve r sit a r, pc nlru cii neces it ă pc lin gă
pa rtea t eo re ti că şi o pa rt e prac ti cii. im por l a n lft ,
d e la bora to r ş i de n1117. c u. \li se pa rc că y cc hea
id ee a unui cc nlrn d e mu zeo logic ca re să facă
ş i o fi c iul ci t· ce n t ru d e s pt'cia li za re pos tun ivers ita r.
in ace a s t ă pe rs pcc li v:1. dev in e m a i a c tu a lft ş i m a i
s trin ge n tă clccil or iei ncl ş i va t re!J ui , no i, D irec ţi a
ş i Co nsiliul, să ne glnclim la o f o rmul ă d e rea li za re
co rcs pun zii l oarc ca drului eco n omi c ~ i te hn ic ele
ca re d is pun e m ş i pc ca re pul t· n1 co nta as t ăzi.
Ami na rea aceste i r ca li zil ri mi se pa rc cl in cc l n cc
m a i g re u d e acce pt a t. În s flrş il. in legii lurci c u for-
m a rea ca dre lo r m ed ii , tre b u ie s:1 s pun că d int r- u n
ca lc1il eco n o mi c . n1 ă in sc riu ln di vc rgc n \:) f a \ ă ele
l ov. Anto nesc u ; nu m i se p a rc c{1 \'O m put ea
ce rc :'llini s l c rului E d ucn \ie i ş i ln vă \ ii m i ntului să
orga ni zeze ni ş t e şco l i m ed ii ele s pec ia li za rt• în
d o m e niul nos tru pe ntru simplul fa pt că num :1 rul
el e a b so l ve nţi el e ca rt• a ve m n o i ne\'o ie c m ic ş i
a lun ei Lo t Ce ntrul el e s pec ia li za re poate, c u co n -
c urs ul mini s te rului , fo los in d un cie şco li te h n ice
ele s pecia lita te, ii ne as ig ure ş i aces te fo rm e d e
ca lifi ca re a pe rso n ulul l! i m ediu , d ese na to ri . fo l ogral'i
ş i c hi a r ges ti o nari el e mu ze u, oam e ni ca r e să ş li c
ş i muzeogra fi e ş i a dmini s t raţie î n ace l aşi timp .
l . .\XTOXESCL'
Cred cft la ac c as l ă d cz ba l t·rc e bin e să an m in
ve d e re ş i ritmul ele c! CZ\'Oila re a m u zee lo r , in
m o m entul ele fa ţă clin cc in cc m a i ac ul, proble m a
mu zeog ra fului ca l c m a li c ia n ex pe rt , neces ita tea
c irc uilii rii e xpozi\.iilor din ţ a r ă ş i s tr ă in ă l a l e. Arc
loc o adcv:1ra l ii e xpl oz ie cxp oz i\ io nahl. S pun acest
lu cru ş i at rag a te n\.ia că, el e foa rlc mu!Le o ri ,
c rncl ş i i eş it d e pc b ă n c il e fa c ul tăţ ii. muzeog raful
ln ca d ra l la is to ri c, pe ntru a ne lim it a doa r la
o di sc iplin ă, es te co nsid era t un fac to r m a tur d e
d ec izie ş i o ri e nta re pe ntru ca el e n1ulte o ri in timp
r eco rd stt d esc hid ă cx p o zi~ii lt·mp ora rc sa u ele
b ază. \luzcogra ful es te, aşa d a r , [oa rle puţin prc-
gă lil p c nlrn a r::is punel c l a m a rea sa rc in ii el e l c m a-
tici a n. P oa te că s la ba cons isl c n\ {t a un or e xp o ziţii .
p ăca t e l e te m a tic ii ideo log ice a le a ces to r ex p oz i\ii
203
sinl rea lilă ţi nemijlocit le gale d e form a rea muzeo-
gra fului I Cum să a bordeze realilal c_a? ~in c: .11
l nva\ ă? E xi s t ă !n momentul .de fa\ a pr1mc1d1a
ca mu zee le ă nu fi e la l n ă l\1111 c a o bl1 ga ţ1 c 1 lor
de a consacra, primind ln cadrul lor, va loril e
p reze ntului.
A ş ma i s uge ra o id ee. ~taril e muzee să fi e tran s-
form a te ln a dev ăra le ins lilu\ii- pilol . pc care să
se s prijine î n vă \ ă minlul. Cc ln s eamn ă oa re, ş i
c um crede m noi c ă pos luniv ersit a r vom av ea
posibili la lea să form ă m muzeografi ? La n1u.zeelc
noas tre av em cad re c u fo arte mull ă cx p c n c n\ ă
care a r putea să c o ndu că curs uril e s lud en\.ilor.
Mu zee le m a ri trebuie a se m ă n a te uzin elor Ş i
~Hni s l e rul Edu ca\ici ş i ln vă \ă minlului va Lrebui
să c uprind ă aces lc muzee mari ln s istemul de for-
ma re a muzeografilor prin în vă \ ă mîntul de s lal :
Cred că Lo v. Floresc u arc p e rfec t ă drept a te a lunet
cinci ridi că prob le ma c[icicn\l'i eco nomice a unor
şco li medii pentru cadrele medii. A ş propun e ln să
u n lu cru . Aidom a şc olil o r popul a re de a rl ă, să
a ve m pos ibilila lea ca o s in g ură in slilu\ie. şcoa l ă
medi c d e muzeo grafi e, s ă fun c \ion czc cu sec \ii de
5 - 6 oam eni pc lin gii diferite muzee. Putem av ea
un s in gur li ce u la Bu c urcş li sa u la Cluj sa u l aş i.
Accs l li ce u, a ceas t ă şcoa l ă medi c poa le fun c \ iona
pc 20 el e grupe spcci ali za lc : cursuril e Le orelice
comune, dup ă care, pc la boratoa re , la nivelul
diferitelor muzee din ca pital ă, să se p e tre acă pro-
ces ul de pre gă tir e s lri cl pro fes i o n a l ă. Pentru c ă
orice s-a r spun e, nu mai putem lu cra cu la borantul
c u 7 sa u I c lase.
ll . FLOHESCU
Ar fi p oa le ş i o so luţi e inlc rm e di a r ă ş i a num e:
în li cee e xi s t ă lnd a lorirca un ei practi ci de pro-
du c\ic; o p a rlc din elevi pol fi !nclr e pl a ţi pentru
p rac li ca de pro du c ţi e că lrc 111u zc u ; pentru pro-
b lem ele de r es taurare, de dese n, de la borator e le.
E vid ent, as ta nu Ic d ă ni ci o ca lifica re. A r urm a
ca dup :i aceea să Ic fi e co mplcla lc c un oş tinţ e l e
printr-un cur de ca lifi ca re Lo l în cadrul ce rcului
nos lru .
L. llOŞU
Es le cun oscul faptul că în anumite domenii
de a cli vilalc, cinci se c ompl e tea ză lo curile , şco al a
res p cc liv ă îş i lnchicl c porţile. ln raport cu necesa rul
de cadre, poale s;i fun c ţi o nez e 5 a ni sa u 10 a ni
pl n ă la complel a rca efec tivului. În prczenl, cu
cileva e x ce pţii , nu ave m res tauratori ca lifi ca \i
ca re pol să-ş i p e rmit ă s ă a c ţion e z e asupra obi cclclor
d e muzeu ; m ă r efer înd eose bi la muzee le de is tori e,
la care num ă rul r es la uraloril or c a lifi caţi cs lc s ub
~O , faţă d e ce le 100 ti c muzee. Se impun e o corc-
204
https://biblioteca-digitala.ro
la re a necesa rului de r es la ura lori, !n ra port cu
ce rinţ ele p a trim oniului , cu cifrele de şco l a ri za r e
eş alon a te pc a ni.
A. PAVEL
E u a ş vrea să d i sc uLă m ma i concrc l ln lcg:1 Lun'.t
cu prog ramul aces t a de p e rfcc ţ.ion a re ln donwniul
muzeografi ci şi doresc aces t lu cru din urm ă t o rul
mo liv : or g aniz ă m chi a r la ora aceas ta un curs
cu muz eog rafii din domeniul is tori ci, sec ţiil e mo-
d e rn ă ş i conlc mporan ă. La accs le curs uri se Lra nsmil
in ge neral c uno ş tin~e de is tori c, a di că se rcl mpros-
p ă lca z ă c uno ş tin\c l c primite pe b ă n c ile fac ull ă·
ţilor . Din p ăcat e î n să, nu se poa le fa ce o r up ere
L o lal ă a ş tiin\ e i is lori ci de ac li vila lca muzeo-
g r a fi că a lun ei cinci es te vorba de s p ec i a li ş tii n oş lri ,
de muzeografi. ln prog rama propu să pent ru spe-
c i a li ş tii in is tori a moct crn ft ş i co nte mp ora n ă de la
mu zeele noa s tre a par ş i ci leva Leme de muzeografic.
Cc face m a lun ei ? În silua\ia aceas ta se pa rc că
se nasc ni ş l c para leli sme. în ce rcă m noi s:I rci111 ·
pros p ă l ă m c uno ş lin\ c l c muzeografilor n oş tri ln
domeniul in ca re ci a u urmal cursuril e fa c ullă \.ii
sa u nu fa ce m altce va dccil să Ic Lra ns111itc m ni ş lc
c uno ş lin\ e în ca drul ge neral a l ş liin\ c i mu zeo-
gra fi ci ?! Cum pro ce d ă m ? Penlru că mi c mi se
pare că se nasc pa ralcli s111 c ş i , ma i 111ull dec il a UL,
uillndu - m ă la ace a s t ă pro g ramă care a fos l publi-
cat ă, nu cred că cineva dintre noi nu a r p utea
să vorbe ască la un a tlin a ces te Leme, la mod ul
fo a rte ge neral.
GIL C.:A:\'JA
Al ă turi d e aceas lă p rog ram ă poa le că a r fi
bin e să se ţin ă co nl ş i d e p rogram ele di s tin cte
pc ge nuri de mu zeog rafi c, pentru C<i accs l p rog ram
de pcrfcc \i ona rc cs ll! con ce put in moci unita r ,
a di că pc el e o pa rle c urs uri de muzeo logic gL· nrra hi,
pc de alla curs uri de profil. Cursurile el e mu zeo log ic
gr n c ral ă se d cs f ăşoa r:'i ln 15 scrii sa u 10. in ori ce
caz pentru a pe rmilc ca la fi eca re ·cri c să pa rti cipe
muzeografi de a c ela ş i profil. Prin urm a re, fi eca re
L e mă , ln lo c să plutească la modul ge nera l. va
putea fi pro fil a lă pc s pecifi cul , pc profilul pa rlici-
p a n\il or la c ursul r cs pccli v.
/\. I'J\ \ 'EL
Alun ei cum ră rnin c cu cc lclallc curs uri ca re sinl
de Lrans milcrc d e c uno ş linţe ? În se amn ă că merge m
la id eea aceas la el e r ecicl a re, a di că un curs de
tran s milcrc de c uno ş lin ~ c sa u de a profund a re, ş i
a ltul de muzeografi c, d a r Lol pc profil ş i ln ca zul
aces ta d i sc u ţ i a n oas lr ă a r lreb ui ă se refere la
unu l clin sec loa relc pc ca re se face accas lă p rog ram ă.
~ l uzeele m emori a le a u un profil foa rlc va ri at
pc care greu li surprin dc m la prima vede re. D in
acc·a s lă ca uz ă ln p rogra mele pe ca re cu le-am co n-
su lt at nu a pa re ni că i er i p rob lema s p ec i a liz ă rii
muzeogra fil or de la muzee le memori a le; rn :'\ înlreb
dacă pe ntru ci c s ufi cienl accs l curs sau d acă nu
treb uie să ne gindim la p erfec ponarca c uno ş lin ­
\elor lor in cadrul unui c urs special de tran smitere
d e c un oş tinţ e, de 1 mb ogă \irc .. . Ai ci se ridi că ş i
o proble m ă d eli ca lă ş i a num e: a ve m ln cadrul
r c \e lei el e 111uzce ş i muzee lehni cc. ln a nii trec uţi
nu am av ut curs uri pentru aces lc muzee, dar clin
c inci în cind, la soli citarea muzeog ra fil or res pec ti v i.
ii ma i luam c u noi la diferile cursuri de mu zeo-
g rafie. Alun ei ar lrcbui să ne gl nclim la a ceş ti
muzeog rafi , pcnlru care noi n-am f ăc ul pln ă acum
ni111 ic ş i , cla că s l:i m să num ă r ă m , ln re \.ea ua noas lrii
a ve n1 15 - 20 ase menea unil ă \i , m ajorilalca lor
de i111p o rla nţ ă r epubli ca n:'\; ia r un cie clinlrc ele
sl n l s u bo rd onate a llor in s liluţii centrale ş i , se
ş lic c;i. prin legea el e orga niza re a C.C.E. S., a r
tre bui să fi e în e vid e nţ a sa, să a ib ă g rija lor ş i
ma i a les grij a p e rfec ţionării cadrelor clin accs l c
un il ă \i cu profil lchnic. Nu ş tiu cum vom rezolv a
accas lă problem ă, dar cs le un lu cru ca re ne d ă
111 ull de glndit.
li. DAICOVICIU
Cred că ulililalca clisc u\j ei în cep e să se conlurcze
d u pă primele sc himburi el e id ei ş i greula lca ln cc pc
să fi e a ceea d e a degaj a clin lol ceea cc s-a spus.
di n to l ceea cc dorim , cilcva lucruri ca re să nu
fie num a i util e, ci ş i pos ibil e. :\'u aş v rea ca di sc u\ia
noas tră s ă a lun ece ni ci spre un anumit pes imis m.
ca re 111i se parc că, într-o oareca re m ăs ur :'1 , s-a
ma nifes la l, ş i nici spre un anumit „ icl ea lis111 " ,
ad i că spre postularea un or s ilu a pi id eal e, pc ca re
nu ave m in că posibilila lca să Ic r e alizăm ş i care
am impres ia că nu slnl, practi c sau pc sca r[1 l a r gă ,
rea li za te ni că i e ri ln lum e. În ciud a num eroaselor
li1Js uri pc ca re le ave m, nu sc poa le tăgă dui că
la noi s-a u r ealiz a t în ultimii a ni o seric el e muzee
sa u el e e xpoz iţii importa nte, de pres ti giu ş.i el e
s ucces. E acl c văraL că ele au ro l rea liz a te - ş i
ai ci cred că lrcbui c să fi e punctul ce ntral a l di s-
c uţi e i noast re - lnlr-o mani e ră oarecum e mpiri că,
benefi ciind clle oclală el e concurs ul unor s p eci ali ş ti
din di ve rse dom enii ş i in s tiluţii. Dar cs lc necesa r
un p rogram el e pr egă tire a un o r oa meni ln vederea
un or ase menea rea liz ă ri.
Pregă tire a se s itu ea z ă, cron olo gic vo rbind ,
1na inlea p e rfec ţion ă rii sa u re ci c l ă rii. Ceea cc mi
se pa rc la n oi nepotrivit ln aceas tă privin\ [1 cs lc
o a numită s lru c lură dcs lu l el e ri g idă a posibili-
lă ţilor el e pregă tir e 1n clifcrile dom enii. Şi s-a
vă zul cum problem a, el e exemplu , a c reă rii unor
https://biblioteca-digitala.ro
şco li tehni ce pe ntru cadrele med ii cl in mu zeogra fi c
se l oveş t e fi e el e imposibi li la lea de a-i pl asa pc
aceş li m uzeogra fi - res la ura lor i, fi e el e allc cons i-
clcrcn le care prov in , cred, di nlr-o a num i l ~t r igidilale
a s iste melor noas lre el e p regă tire.
în pri v in\ a mu zeog rafil o r cu ca lifi ca re s upe-
ri oa ră, deci a b so l ve nţi a i ins titutelor el e in vă ţ ă m l nl
superior , a ş spun e că prima sa rc in ă, co ndiţi a
esc n\ial ă es te ca ci să fi e foa rlc buni s p ec i a li ş ti
111 mese ria lor , el e is tori ci, n a turali ş ti e le. P entru
că, o ri cll a r fi de imporlantc elemenlclc d e 111u zco-
Iogic, de l e 111 a li că ele., nu c red că se pol da exe mpl e
el e oa meni pr egă tiţi lco rcli c în mu zeo log ic, d a r
nc prcg<'ll i\i profes iona l ca is tori ci, n a lu ra li ş li sa u
ln d omeniul artelor plas ti ce, ş liin\ e l o r um a ni ste.
care să fi realiza t sec ţii , mu zee sa u expozi\ii bun e.
În schimb , s pec ialis tul bin e pr egă tit ln meseria
lui arc baza că r e i a să - i ad a uge apoi clemente
specifice muzeologice ş i ca re ă - i l n gă clui e să rea-
lizeze ex p o ziţii , scc \ii sa u muzee re u ş ite. Acum ,
ş i imi pa rc bine că lov. Al ex a ndru Ro ş u es lc
printre noi, cred c ă prim a no as tră d e fi c i e nţă co n s l ă
in insufi cien\ a chi a r a pregă tirii el e s pcc ia lita l c.
O a loril ă sis temului nos tru de 1 nv ă ţ ă mlnl, ln
fa c u l l ă \il c el e islori c, cl a loril ă s is temului nos lru
d e pra c ti că in produ c ţi e ş i d a lorilă s is temului
nos tru el e repa rtiza re a ab so lvcn\il or, es le perfe c t
p os ibil ca noi. înlr-o zi , să a n ga j ă m , la un muzeu
el e a rh eo log ic, un muzeog ra f care să nu fi v ă zut
ln vi a\ a lui un muzeu sau un ş anti e r arh eo lo gic.
Aces l lu cru es t e pos ibil leo rcli c, da r se lnllmpl ă
un eori ş i în pr ac ti că.
Ş tiu bine că \1ini s lcrul Edu ca \.iei ş i ln vă \ ă mînlu ­
lui , direc ţiile de spccialila tc trebui e s:'i r ăs puncl ă
unor ce rinţ e obiec tive. Trebui.; să fi e res pec-
ta te anumite norme cu privire la ln că rca. rca
s lud c nţil o r cu orc ele curs. se min a r ş i cu a llc
ac livilă \i. Tre buie să se res pecte un anumil rap o rt
1nlre cursurile cu profil id eol og ic ma i acce ntual ş i
curs urile el e spec ialila le. Oe aceea s-a a juns la
s ilu a \ia in care a b s olv e nţii fa c ullăplor d e islori e,
el e exemplu , au dat exam ene, ln cursul ce lor palru
ani el e s luclii , la diverse ma terii (di scipline is tori ce
sa u a ltele). clar n-a u dal nici un ex a men la un
curs special d e is tori e. Lu cruril e se rc p e lă fo a rte
proba bil ş i la a llc f ac ull ă \i: ş i nu ş tiu cum ar
pulca fi rcme diale.
Ceea cc ar putea fa ce în mom entul de faţă
i\lini slerul Edu caţiei ş i lnv ă \ ă minlului ar fi s ă
introdu c<i. în c urs ul ce lor palru ani el e fa cullalr,
1 - 2 cursuri el e muzeografic ca di scipline fa cul -
lali ve . Ar fi un m a rc c i ş li g, fă r{1 !nel o ial ă, ş i.
lotu ş i , un c i ş li g n elncl es lul ă l o r pcnlru lrcbuin\cle
noas tre in c ontinu ă cr eş te r e. E u aş propun e 1\1 i-
nis lerului Educaţi e i ş i În vă ţă m î nlului să mergem
pe lini a prelun girii s ludiilor unive rsitare pc limp
d e un an , penlru un num ă r limilat el e s luclcn\i ,
şi anum e pcnlru aliţia clţi v or să lu creze ln muzee
ş i cip pulem prevedea că vom a vea nevoi e.
205
 Care ar fi aYan laje le aces tui sislcm? Îlllîi. se
poale opera o selecţ i e foarlc sevcr~1 prin instit uirea
unui exame n de ad mitere p entru s tud e nţii ca re
vo r să urmeze acest a l cin cilea an de s tudii. Exa-
11H·nul poate fi un conc urs sau. eventua l, un scu rl
s tag iu cil' produc\ic c u verifican·a c uno ş tin\el o r
doblndil e. 1n a l doilea rlnd, aces t sistem es te
ex t raord in ar de suplu pentru că numărul loc urilor
se s l ab ill•ş te, a n de an, in fun c ţi e de n eces ităţi.
DaC<i ş tim, ele exemplu , că ln anul 19î6 vom avea
nevoie de num a i cin ci arheologi pcnlru muze ele
noas tre, cu rsu rile de arheologie clin a nul \' se
organizează, în a nul unive rs itar 1975/76, pcnlru
numai cinci oameni, indiferent clacă pentru aces le
loc uri sl nl 10, 20 sa u 100 ele candidaţi. Cu cil
mai mul\i candidaţi. cu alll selecţia c ma i sevc r ~i,
ia r faptu I că num ă rul fle locuri e s tabilit, de la
a n la a n . in fun c ţi e de ncces ilii \i , face sii nu exi s lc
primejdia ci t• a nu -i pu l ea repa rtiza in moci aclcc va l
pc cei ca re au urm a l c urs uril e res pec tive . În al
tre il ea rinei , din puncl de vedere eco nomi c, sis-
tem ul mi se parc re ntabil. ~um ă rul s tud e nţil or
ca re urm ează acest an \' ne fiind prl'a m arl', iar
c hl' llui elil c penlru un s tudent lnlr-un an el e zi le
nefiind exagera te, s um ele c helluill' pentru s lucl en\i
nu pol fi ni ci ele prea m a ri. Cil priv eşte ba nii
c hcllu i\i penlru sa lariul cadrelor dicla c li cl', ln-
dniznesc să s pun că a r fi , practic, ega li cu zero ,
deoa rece reducerea planurilor de invăţăm1nl fa ce
ca astăzi nuin eroase cadre didactice să aibă o
n o rm ă minim ă sau c hi a r mai 111id 1, întreg ită cu
ac tivitatea ş tiinţifi că. Această n o rmă a r putea fi
foarte bine co mpl l' t a lă , f ă ră chc llui eli suplim cn-
larc, cu orc la acesl an V în prelun girea s lucliilor
univers it a re.
l l. FLOll ESCt;
Aş m a i a dău ga că o se ri c el e form e de Jnv:i -
ţămint s-a r pulca organiza in co mun pcnlru mai
multe s pecia lilii \i. :'ll ă gî nd esc, ele exemplu, că
pra ctic a de la bora tor se face ln ace la ş i cadru, cu
ace l aş i a parataj , cu acelaşi profeso r, inclifcrcnl că
eş ti a rh eolo g, is to ri c de arlă sa u elno gra f.
Jl. DA ICO\'ICll'
Iată, aşada r, ca re crecl că a r fi so lu\i a prcg:ilirii
din fac ulla le a muz eogra fil or: un curs sa u două
facullativc in anii Jll - J\', la ca re pol participa
Lo \i s lud cn\ii care doresc. ş i apoi pre gă tir e a ele
lri c l ă spcc ialilalc în a nul \ ', în ca re s lud en lul
inlră pc baza unui concurs ş i în lumina pcrspee-
ti,·clor reale de plasament după a bso lvire.
În ceea cc priv l'ş l e perfecţionarea, oriclle form e
organizate am căula ş i a m găs i , f ă r ă d or inţ a
reală a muzeo grafului ele a se perfecţiona s in g ur
ş i f ă ră posibililalea pc ca re trebui e să i-o asigur;lm
206
https://biblioteca-digitala.ro
ca el să-şi 1nclep lin cască aceas l <i dorinţă, nu Yom
realiza marc lu cru. Aceas ta eslc, deci. prima con -
diţie a perfcc\ioniirii: muzeogra ful sii ailni acces
la ce le cloui'1 mari izvoare ale îmbunălă\irii activ i-
lfl\ii sa le. La izvoru l şlii n\ifi c . ceea cc inseamnă
acces la biblioteci. la profesori. la spec i a li şli. la
arhive. La izv oru l muzeologic, ceea cc lnsea111nă
acces la marile muzee. und e pc plan muzeo log ic
poale să lnv e ţ c cllc ceva. J\ccasla comportă bani
de deplasa re ş i nimi c mai mull din pun cl de vedere
eco nomic, dar comportă mull din punci ul ele
vedere a l în\c lcge rii uman e ş i profesionale de ca re
trebui e să dea dovadă directorii muzeelor noa s lrc,
şe fii el e ceţii, comilclcl c judeţene de c ultură ş i
educaţie sociali s tă, înlr-un c uvlnl Loţ i acei fac to ri
ca re pol înlesni muzeogra fului un asemenea con -
t ac t , pc nlrn el vilal, dar ca re îl pol ş i lmpil'cli ca
foarte mull dacă nu au bun ăvo in\a ş i înc rede rea
n ecesa ră .
\' i'i mci rluri scsc că a m ascullal cu mull inl crcs
opiniile txprimalc a ici ş i aş interveni cu cileva
mici ohsl'rva\ii. i\lai înlli în cc pri veş t e pr egă tirea
a nt e ri oa r ă pcnlru cei care inlr ă în muzeele noas tre.
Cn'cl că pc loa lc lrep lck de pr egă tir e treb ui e să
se acorde alcnţic, cel pu\in cunoşlin\elor <k baz ă.
Salvarea patrimoniului na\ ion a l t•slc ll' ga l:i de
c un oş tin\ c prealabile la loa lc c lapele de prcgă lir c.
:-:u cred că nu sl nl necesa re ni şlc curs uri ge nerale .
ş i profil el e prczl' n\ a re prczenlanlului ~\lini s l l' rului
Ecluca\iei ş i lnv ă ţ ;i mlnlului pcnlru a s ublinia că
ni ş l c curs uri el e inf orm a re, ce l puţin Jn cadr ul
orelor ele isto ri c sa u a allor di sc iplin e în cc priv eşte
c uno aş t e rea palri111oniului. a obiectelor mu ze istice,
modul 1n ca rl' trebui e scleclal, modul în ca re
trebui e apăra l , si nt abso lut necesa re. Pcnl ru a
ne feri de nea junsuri din pa rtea unor n e init. i aţ i,
cred că noţiuni cit· mu zeo lo gic se impun in c;'\ clin
prime le clap e a le l11v;l\ă111lnlului. A ş prop un e ca
î n li cee le el e cu ltură ge ne ra l ă ş i ln a llc li cee, ce l
pu\in aco lo und e se p redă is tori a, să se introducă
ş i un cie no\iuni prh·ind patrimoniul muzea l. ln
Ic gi'i lur ă ~ u pregă tir ea cadrelor med ii , cu s u sţ in
ce l puţin un li ce u d e sp cc ia lila le pc \ani. Pc o
perioadă de un deceniu, ele ac um incolo. cele pcs lc
300 de muzee din \ară a u n c\'O ic el e cadre med ii ;
m ă refer la res ta uratori . la co nse rv a t.ori , la ges-
lionari, la cus tozi. la s up raveg he tori , la to\i ace ia
ca re si nl ob li gaţ i să ia conlacl cu obil'clul muzei sti c,
care si nl o bli ga ţi s~1 sup raveg heze apărarea. con -
se rvarea , pă s lrar ca aces tui p a trimoniu. Ş i , ele cc
să nu spun, c ş i mai u şo r ele crcal pos turi el e cadre
medii mai a les ln muzee cu un num ă r mic el e
ca dre ş i ca re a u nevoi e el e oameni pr egă liţi nu
de o şco a l ă ca cca d e a rlă populară , ci el e un liceu
• Jc spcda lil alc. La nivelul jude\ elor. nevoia tic
.:adrc în muzee este calcu lat ă probabil şi. revin.
liceu l de spcc ia lil alc s-ar justifica astfel.
11. U.\ ICO YIC:IX
O si n gură l nlrebarc . ca re poale dă o idee. Eu
aş l nlreba dacă n -a r fi mai u şor d e rea li zat o
secţ i e de restaurare muzeografică pc lin g{1 vre un
a lt li ceu t ehnic de specia litate cxi s l c nl , de pildă
un li ceu ele ch imi c sa u a llceva?
L. JlOŞl .
A , da ş i c u o s uges ti e. Nu c umv a am putea
împlini această impcrio asr1 n evo ie ş i lnlr- un a lt
mod? Există un g rup şco l ar posllicca l pc li ngă
Consili ul Culturii şi E du ca ţi e i Socialiste ca re se
ocupr1 c u pregătirea bib li olecarilor ş i libraril o r.
Oare la acest g rup şco l a r nu a m putea înf i inţa
o scc pc pe ntru muzee, poslliceală, la care să
inlre fizi cie ni , c himi ş ti de l a liceele inclu s lrial e ş i
care să se s pecia li zeze in problem e le ele con se rv a re
şi resta u ra re a patrimoniului muzeal?
FI .. GEOllGESCU
În tru lotul ele aco rd . Dar , o ri care ar fi for m a
adopta t ă. lipsa el e ca dre in d o m e niul co n se rvă rii
şi r es taur ă rii mai al es, lll' o bli gă să n e g răb im.
În el' pri veş te pre gă tire a s up er i oa r ă. fi eca re ab-
so lvent a l un e i facullă\i um a ni s t e, ca re intră cil
ele cl l in profilul unui muz eu , poale ş i treb ui e să
aibă c un oş lin\ e de mu zeo log ic, c hi a r dacă ci devine
cad ru clid ac li c und eva in \ară. Cred cii şi so luţia
prop u să el e l ov. Antonescu - c urs uri el e muzeo log ic
clin a nii lll - lV . c u s pecia liz a re, ş i cca propu să
de 11. Daicoviciu - privind prelun girea s tudiilor
universitare c u un a n . p c baza •un or exa m e n e
scw rc, sî nL la fe l ele valoroase şi v iab il e . R ă m l n e
!n sa rcin a .\ lini s lcrului Ecluca\iei ş i lnv ă\ii min ­
lului să hot ărască forma ş i in sa rc ina n oas tră
să n e ball'm p e ntru m a le ri a li zarca acestor id e i.
Vom putea pre gă ti as lfel a lltca ca dre ci l vom avea
n evo ie ş i numărul lor poa le fi l a bilil, c u clcs ti -
n a\ ie precisă c hiar.. \" or pul.ca apoi ocupa, prin
co n c urs, locuril e vacante ex istente. În ce le clin
urm ă, prcgiilirca pos l univ e rs itar ă va fi I rcap l a
s up e rioar ă a prc g<1 lirii muzeolo g ului. Pregă tirea
muzeolog ului , ca a t a re, este o a ll ă !alură a muncii
n oas tre, ş i se poa l e face p c multipl e că i. ln primul
rinei p c b aza s tudiului individu al organizat, însă
urm ă rit ş i verificat la s firş iL în cc m ăs ur ă l ş i lncle-
plin eş Le ş i rea li zează program ul s Lab ilil , ele că tre
acele comisii fi xa t e pr in lege să orga nizeze cu rs u-
ril e el e pre gă tire ş i pc rfcc p o nare la locu l de munc ă.
https://biblioteca-digitala.ro
A doua rormii, p regălirca l n ca ciru l unor curs u1 i
anume organizate el e organe însărcinate cu pre-
gă tirea cadre lor: în cazul programu lui prczcnlal
a ici, propune rea lcmatic;i mi se parc judicioasă ,
es t e un program valoros . clar. des igur i Sl' pol
face lmbu n ftLă\ iri şi mi-am notat cîlcva . .\l ă s ur-
prinde faptul c:i nu g~1scsc in lc m alica aceasta
d ezba t e ri in legMur:'i c u o rga ni zarea ş liin\ifi eă a
clcpozilelor, aborcli nclu -sc as lfc l probl e ma pă s lrării
p a trim on iului mu zea l. La pun c lul 5 se preve d e
ce rn· la rca ş liin\jfic il în mu zeu. Eu aş d es fiin\a
propunerea ele la punctul G mijl oace ş i 111ocl a -
lil ă ţi moderne in s lujb a acliv il <iţ ii muze is ti ce
Lola! , ş i unci e aspecte le - aş inclucl e, 'in primul
rinei , în .,locu l ş i sarci nil e muzeului co nl c mp ora n „,
c-a t e m ii fun cl a m c nl a l ă. ln a l doi lea rinei , .,so nd a jul
ş i a nch e t a" m i se p a rc că cs le o L e m ă el e ccrcctarl'
pură ş i poale fi inclu s<i la punctul 5 ca muncii
ele ce rce t are s p ec ifi că. ~ i aco lo ar pul.ca fi formu -
l a tă ca „ce rce tare socio - ps iho- p ccl agog ic:i ". An -
c he l elc soc ia le nu si nl dec!L mijl oace în cad r ,tl
aces to r cerc cl ă ri . De asemenea, nopuni de ş tiinţa
co ndu ce rii ş i o rga niza rea mu ze ului nu c red că
treb ui e inlrocl usc în c urs ul pe ntru l o\ i muzeo-
gra fii , c i num a i pentru cursu l cu cli rce l o rii , poa l1•
pe ntru şef ii de sec ţi e. :\ oţiun i genera le insf1 se
po l d a luluror. Terna care se rc fe r'i la „a rhilcclura
muzeului, cer in ţe-ada pta r e" , aş propune să f acă
parte loL cl in cap ito lul „organ iza rea ex p oz iţiil o r
muzea le ", p e ntru că nu se poale vorbi ele o rgan i-
za rea expoz iţiil o r n\ni să vo rb eşti ele spaţ iu . i\li
se parc apoi că lipsesc cilcva lu c ruri. Aş prop un e
ca o le m ă el e l ă murit , c hiar ele la in cc pulul cursului :
cc csle ob iec lul de muz e u ? S-a vo rbit a ic i c hiar
ele un elic\ionar muzeologic. în cad rul aces t o r
cursuri lrc bui c pu s'i proble111 a ob iec tului ele muze u
ş i s u ge rez ş i . , Hevislei mu zeelo r " să Încerce o
dezbatere pc aceas t ă lemă , 111ai a le s p entru e p oc il e
mod e rn ă ş i co nl e mpo ra n ă; p e ntru că se bijbli e
incă cu aceas t ă n oţ iun e. Chiar in s lru c \iunilc Co n -
s iliului Culturii sin L lac un are şi un eor i clc fi c il a rc
ln această direc ţi e. :\u s-a preciza t cc es t e un
ob iec t el e muze u , se vo rb eş t e el e va loare ele muzeu
sa u va loa re de expo n at. ?\u se precizează î n motl
deosebit , care si nt ş i cc co ndiţii treb ui e să lnclc -
plin cască obi cc Lelc d e 11111 ze u . Nu ln•bui e a poi sii
co nfund ă m n o\ iun ca de conservator cu Cl'a ele
ges tion a r . C red cii ş i această L e 111 ă a r putea fi
pusă in prog ra mul no s tru ele lu c ru . 1' u se vo rbq l c
nimi c despre sis l c ntul el e ilumin a t ln 111uzc u ş i
cc imp o rt a nţ ă prezinl<"I c i. !'oale la 111ijloacc mu -
zcoLehnicc auel io-v izua le s-a av ut in vecine, nu
ş tiu da cii se l eagă direct, cl ar cred că ar pulca
să facă ob iec tul separat a l unor discu\ii pen tru
importanţ a l e m e i. Aş ciori a poi ·S ă se vorbeascii
despre că il e ele c r eştere a patrimoniului, d esp re
mun ca ş tiinţifi că d e depistare , de co l ecţ i o n a r e, ele
ac hiziţion a re, p e nlru C<i es te n ecesa ră o mun cft
el e cc rcc Larc fiindcă nu orice obiect care se pre-
z intă l a muze u p oa l e fi ac hi z iţionat , ş i nu numai
acestea; tre bui e depusă o mun cii d e cc rcc l a rc, d e
sond a re, p entru ac hiziţion a rea lor.
207
 Cursu l nostru va lrebui să aibă un caracter
ap li cativ - şi ideea unor muzee-pi lot unde să se
facă practică, să se d iscule, să se dezbată aspec-
te le pozitive sau negative, mi se parc excelentă.
S-a vorbit de lipsa unei „teorii muzeologice' '. Să
urmărim însă , la cursuril e noastre. specializarea
în activitatea practică, teoria va veni apoi, de
l:.i sine.
A L. t:m1uc
Pornind cu binemeritatele aprecier i la adresa
„Hcvistci muzeelor" pentru prob lemele interesa nte
cc Ic ridi că azi ln faţa muzeogra fil or d in toată
\ara , aş lnccpe mica intervenţ i e de la uncie pro-
b leme ridicate de tov. Da icoviciu ş i an ume că
p rin cipal a sa r c in ă a mu zeo logil or es te aceea a
sa l vări i , păstrării şi conse r văr ii patrimoniului.
Această ches ti une care trebuie să stea ln ate nţi a
noastră se l eagă ln mod indirect, sau direct, de
cad re. Se pune problema stab ilităţ ii lor, problema
pregătirii lor. Problema muzeog rafilor trebuie
revăzută in lntrcgim e ş i trebuie să se asigure
muzeografilor cond iţii de rămlncre ln in stituţia
respectivă, posibilităţi de promovare, grade etc.
t ot cc s-a pomenit aici de către a ntevo rbitorii mei.
Pentru cad rele medii gi\scsc că nu c b in eve nit ă
înfiinţarea unui li ce u muzeografic. La ora actua l ă
sch eme le muzee lor sînt co mpl ete ş i clacă mai
~x i s l ă o rn i că flu c tua·pc, exis tă num a i la scc tornl de
restaurare. Dar ca să ca lifi ci un restaurator îţi
trebuie patru a ni ele zil e ce l puţin. Aş spune,
deci, să nu înfiinţăm li cee de specialitate, pentru
d\ se pune ş i prob lema cadre lor de predare, a
posturilor, a elevi lor ca re a b so l vă ş i că rora va
trebui să le găsim un plasament şi a altor obli-
ga ţii ca re inte rvin pc parcurs. Hciau atu nci pro-
punerea fo rm ă rii labo ra lornlui ce ntral ele rcs tau-
rnrc unci e pregă tim aceste cadre medi i, recrutate
dintre abso lve n\ii unui li ceu el e specialitate (ch imic,
~r t c plastice) şi cu reale aptitudini pentru a deveni
un specialist res taura tor ; apoi. vom găs i so lu ţia
pentru a- l determina să ră mîn ă pc loc. Şi aici aş
rn ga Co nsiliul Culturii şi Ed u caţiei Socia li s t e,
lmprcună cu toa t e clcparlamcnlclc ele specialitate,
să găsească formula co r esp unz ătoa r e. Ce l puţin pen -
Ll'll Bucureşti avem to a te aserţiunile , clin punct de
Yrdcrc teoretic, să creăm u11 labora tor pcntl'll muze -
e le cli n rc\ea ua municipiului Bucure ş ti. care să nu
dev in ă un lab ora tor al unui muz eu, ci un. lab orator
de -s in e-s t ă tăto r , cu regim indu s trial din puncL ele
vedere juridic pentru a fi as imilat cu labora toare le
incluslriale , pcntrn a-i crea baza materială aLiL in
cc priv eş te rem unerarea cacl rclor cil ş i în ceea cc
priveşte dota rea cu apara tură. Avîncl un ase-
m enea labora tor , ex i s tă posibilitatea să pre gă tim
oamen i ele la muzee recomandaţ i ele directori. ele
com itetu l oame nil or muncii , ş i să-i specia liz ăm
in res ta urarea ş i co nse rvarea picturii, ce ra m1 c11 ,
fierului, hlrli ei ş.a.m.cl . Astfe l văd cu pregătirea
208
https://biblioteca-digitala.ro
cadrelor medii trimi se clin t oa t ă ţara. Pc o pe-
rioadă ele L an de zile n'lmln în laborator şi se
perfec(ioncază. Ar fi o formă prin care într-adevăr
pregătim pc aceia care ştim că rămin ln muzeu.
l~.L. GEOUGESCU
Cadrele de predare vor fi clin muzee, num ai
spec i ali ş ti
cli 11 muze e. Ş i acum o a ltă propunere .
Aşa cum un p rofeso r obţine o ca liri carc, un grad,
să le fie asigurată ş i muzeogra filor ciştigarea un.or
grade recunoscute şi valab ile; in caz ele mulare
grad ul să fi e un bun cîştigat pc baza unor atestate.
Prcg;'\L irca postuniversitară ş i doctoratu l să fie
formele superioare la care un muzeograf poale
ajunge. Învăţămînlul postuniversitar să fie insti-
tuit prin. legea muzeelor ca o formă super i oară,
după o perioadă de 5 an. i ele formare ca muzeograf,
iar doctoratul să fie forma sup remă. Un doctorat
ln. domeniul muzeologici ar fi într - ad evă r o con-
sacra re î11 specia li ta te. U n doctorat în domeniul
muzeologici mi s-a r părea o formă ca re ar atrage
sp re muzeu cad rele, Ic-a r crea o s tab ilitate şi o
încredere c:\ î n v iitor ele se pot consacra acestei
meserii. Es te o formă care a r putea să fie lu ată
in considera re de către cei ln cauză.
ST. :f'ERENCZI
ln l egă tură cu prob lema foarte acu t ă a pregă ­
tirii cadrelor , mă alini ez op ini ei tov. Daicoviciu .
ca re a ridicat î ntr-un mod foarte judicios acea tă
problemă . Plnă in momentul în care vom putea
realiza acest lu cru , aş propune să fi e introdus
in programa universitară un cu rs ge neral ele mu-
zeo logic, 2 orc pc săp t ămî n ă (măcar un semestru),
pentru Loat ă lum ea ş i , înccpîncl din anul I li sau
lV, num ai pentru ce i vo luntar i ca re vo r să se
angajeze în domeniu l muzeistic să se facă un cur.;
ele specializa re ele ce l pu\in două ore p c săplăml n ă
in Lot anul şco l ar. Acest cu rs ele s pecia li zare să
a ib ă însă co ncomite nt şi un sem ina r cu un program
bogat , bine s tabilit şi lucrări practice. Angaja rea
in muzeu aşa cum s-a mai spus, să se facă pc
bază de co ncurs. In ceea cc priveşte practica stu -
denţi l o r în muzeu , la Cluj se face în mod ob i ş nuit
inccpînd cu 1968 sau 1969. Se ce re ca repa rtizarea
pentru practică să nu fie formală , la intimpla rc,
ci co nrorm cu înc lin aţii l e, cu dorinţe l e stud en-
tu lui. Poate că în acest sens, in viitor s-a r putea
folosi şi cercuril e ştiinţifice stude n ţeşti, organ i-
zate pc lingă ca t cclrc le ele specialitate. Aşa cum
sî nt cercu ri de is t or ie veche, de istoric medic,
modernă ş i con tempo r ană. s-ar putea înf iin ţa şi
~erc uri de m u zeo logie. cu a lll mai mu ll cu cit
ln m arile ce ntre un i,·e rsila re si n l şi mu zee inscm na le.
To l in accasU\ ordi ne ele idei a~ propune şi
ree dit area u nor man ua le (de ex . Baze le mu zeo-
log ic i). na lura l cu sc him bă ri le necesa re. co nform
ni ve lului ac lu a l a l mu zeo logici, alil pcnlru necc-
s il ăţ ilc pregă tirii uni vc rsila rc, cil ş i cc ll' i pos l-
uni vc rsi la re.
Trcc ind la un a lt pun cl . ş i anum e la probl ema
docu m c n lă rii ş i inform a \i e i muzc isli cc . cred că a r
f i necesa r un bu lc lin inle rn al muzee lor, chi ar
î ntr-o forn 1r1 ro l a prinl a l ă, cil ma i id lin . ca re s:i
c upr indă înt reaga ac li v il a lc mu zeis ti că clin ţ a ră.
M ă rdl'r la di s p oz i ţ ii le noi, l eg i s l a ţii. n o ut ăi ik
muz1' ist icc . v ia ţ a mu zc i s li că e l e.
Prh·ito r la le ma: .,indrnm a rca 111 muzeu ş i
locul 111 uz1'ogrn fil or in ac tivit a tea ş tiinţifi că ş i
educaţ i o n a l ă " . pro pun ca la cursuri să se s lucli cze
aprofu nd a t urn 1ă l oa r c le pro ul em c ş i să se ia m ăs uri l e
111·n·sa r1• cit ma i urgc nl : a) ce rin\ c lc melocli cc
gene ra li• pc ca ri· tre bui e să Ic incl cplin easc:'i o
v izi li\ ; b) me lodi ca a l că luirii v izitelor el e dife ri le
li puri ; c) mel odi ca d esfăş ur ă rii vi zit e lor ; ci ) d e-
serv irea şco lilor (e le me nt a re. medii. sup e ri oa re);
c) c1•rc11ri ş i se min a rii a le mu ze el or (l na inl c d e
toa te a le ce lo r ma i ma ri ); f) ac ti v ila lea el e co n-
feri n ţe; g) me lodi ca inte rese lor v izila to ril or ; i)
ev i de n ţa mun cii d e m asă . foi ele vi zi t ă. ca re mă resc
răs pund e r e a i nclrum ă t o rnlui. Aces te foi da u pos i-
b il ita tea el e a \jn c ev id e n ţa te ma ti cii v iz ite lor
ş i ele a că p ă t a propun e ri ş i obse r va ţii pn•ţ i oasc.
t. ll O~U
O prec iza re cu pri v ire la ace l bu le lin a l mu zct lor,
pc ca re-l pro pun eţi. De ci \iva a ni noi a m ce rul
să c di l<i. m un bull'lin ;nformaliv , cu for111 a l d e
z iar. ca re S<i a p a ră săp t ii min a l ş i !n care să fi e
publi ca te a c lc norm a ti ve le ga le d e fun c( iona rea
m uzee lor. m a nifes t ă ri d e ma re i 111 po rl a n\ ~1 a le
m u zee lor. A np i\ rut a cum la Cc nlru l de d oc um en-
t a re acel b ul e tin de info rm are pc ca re li c un oaş t eţ i
ş i ca re se rez um ă exc lu s iv la se lec tarea din zi a-
r e le d e provin cie sa u clin presa s lră in ă a ş liril o r
des pre mu zee, adică o o p e ra ţi e d e cul ege re ş i de
rezum a re a un or a rli co lc ş i croni ci. l\u s up l inc ş l c
s ub ni ci o f o rm ă ceea cc ce r e ţi dv . Dec i bul e linul
p c ca re- l s u g era ţ i , î l înţ e l eg ca pc un ins lrnm cnl
d e pri1mi min ă. ca un a jutor im ed ia t pc loa lc
pl a nuril e, ci l ş i d e inform a re c ur e nt ă a ac ti v il ă \ii
mu zea le mullilatc ra lc ( ve rni saj e, descope riri . ac hi -
ziţii. m a nifes t ă ri. vizite, ş liri , co muni ca lc, pro -
gram e, in s tru cţ iuni , ac lc normativ e ele.).
https://biblioteca-digitala.ro
P. D.\ CU E
T e ma su pu să dezbaterii a rc o impo rt a n ţă deo-
sebi tă ş i cs le de o ma rc co mpl exila le. Sigu r că
ln a fa r ă de l e me le su p use discuţ i 1• i a u fos l aborcla le
ş i a ll c prob leme cc t re bu ie lu a t e Jn sea m ă ş i el e
fo ruril e supe ri oa re ş i d e ce i ca re ac li vca z ă prac li c
î n muzee. Es le b ine dec i că s-a u a bord a t prob le me le
sub un as pcc l m a i la rg. loc ma i pe11Lru a da cadrul
ge 11c ra l a l s itu a ţi e i p os ibilil>i ţil o r ac tu a le. p cnlru
C<i pr cgă lir ca mu zeogra fil or lrcb ui c să a i bă î n
vede re atîl s ilu a \i a ac tu a l ă a ca drelor ş i a s ta-
diului lor d e pregftlirc ci l ş i p e rfecţ i o n a rea lor,
precum ş i prcg:i. lirN1 un or ca dre s pec ia l pe nlru
accs l ge n el e ins tilu \ ii. A ic i s-a u prcc iz a l cll c \'a
lu cruri clcoscbil d e im po rt a nt e ş i cred că a r treb ui
să nu ave m r e ţi ne ri sau ez it ă ri pl cclnd el e la pre m isa
că orga niza rea un ei clase spec iale, une i grupe l n
ca clrnl unui li ce u, fi e c i t eo re ti c sa u tt• hni c, es te
o bli ga tori e. Tinin cl sca ma el e nccesa rnl cadre lor
m edii pen t ru mu z1•e ~ i el e sis te mul ac tu a l ele in-
v ă \. ă rni n l sa u ci t• ln ca dran·. poa l e 1· ma i bin e ca
preg<ilirca lor să se fad clup ă le rmina rca cursu-
ri lor licea le . aşa cum s-a propus penlru s tud e nţi ,
ace l a n V - ace l aş i lu crn a r fi ş i pc nlrn a bso l-
ve n ţ ii el e li ce u. Pe ntru că li put e m rec rut a pc ace ia
care sinl clirec l int e re sa ţi , bin eî n ţe l es tot pe b ază
el e co n curs. S-a pu s un accc nl cl cosc bil pc problema
co n sc r \· ă rii. s lrin gc rii. fo rm ă rii pa trim oniului ; aş
ce rc ln mo ci deose bit ca in ca drul şco lil o r ge ne ral e
ş i a l li cee lor, la un c ie cursur i, l ec ţii , să se subli -
ni eze va loa rea ves ti giil or ş i a pa lrim oniului. Aces tea
vor serv i nu num a i profeso rului , da r vo r da po-
sibilita lca ş i e lev il or s:\ cun oasc{1 va loa rea lor, să
ş li c alun ei ci nci d esco p e ră un ob icc l ce să facă
cu ci, ş i m:ica r primul a julor să î nvc \e să- l de a.
De aceea se ce rc cu s lrin gc n\ ă inlroclu cc rca un or
no\ iuni m ăca r ge nera le d e mu zeo log ie. S u s ţin şi
c u sc lcc la rea ri guroas:"t a s tud e n ţ il o r ca re vor
int ra in a nul \'. d ec i a ce lor ca re ,·or urm a să
lu creze in cl omc niul mu zeogra fi c i.
în l cgă lu n\ cu prac ti ca s lu de n \ il or clin mu zee .
noi ave m o e xp c ri e n ţ(i. l'ra cli ca s tud e n ţ il o r v i-
zea z ă prcgă lir ea lor ş i es te ll'ga l;\ d e obi ec tul res-
pcc li v. Da r aceas t ă pr egă tire. chi a r cl acă o fe ră
pos ibilita lca c un oaş t e rii ac tivil i'tţ ii muzeelor ş i a
pa trim oniului. chi a r clac<\ unii dintre s tucl cn\.i cl o-
vccl csc pas iun e ş i pril' epe re, cum au fos l unii ca re
au lu cra t la la bora lornl nos lrn. nu pol fi r cc rul aţ i
pcnlrn că a lun ei ci nci t e rmin ă fa culta t ea re parti-
za rea se fa ce in fun cţ ii• el e anumit e c rile rii. Poale
că printr-o de roga re s-a r pulea· ca ce i ca re a u
cl ovcdil o a numit ă a ptiluclinc ln timpu l pra cli c ii
să a ib ă pri orila t c la rc pa rli\ic i să po a t ă fi so li -
c it a ţi direc t.
H e fc rilor la rec icl a re. lrcbu ie s{t ţ i ne m sca ma
el e s la cliul ac tu a l in ca re ne a fl ii m ş i ma i ales el e
ceea cc se ce rc as l ă zi el e la mu zee, lre bui c să ave m
în vede re d ezvolta rea ge n e ra l ă a ş tiinţe i ş i culturi i
209
şi ceea cc muzeele trebu ie să ofere pc pla nul cul -
t urii. De aceea orga niza rea cu rsu ril or es te nece-
sa ră, dar cred că trebu ie făcut ă ş i aci o selec ta re.
Sigu r că t ematica prevede ca la aces te cursuri
să participe ind rnm ăto r i , m uzeogra fi , şe fi de secţ i e .
Dar sin t u ni i ca re au 20 - 30 de ani de ac ti vitate
sa u ce l p u ţi n 8 a ni ş i d acă ii pun em a l ă turi de un
in d rn mă t o r l n ccpă t o r în sea mn ă a face o mun că
fo r ma l ă, da t fiin d deca lajul de pregă tire ş i expe-
r ie nţ ă. Aceas t ă t e m a ti că ge n era l ă a r trebui să
fi e folos iU\ ma i ales pentru ln ce p ă to ri. D acă o
a d o pt ă m pentru toa te catego riil e el e muzeografi
se impune ca a ce as t ă t e m a ti că ge n e ral ă să fi e
r evăz ut ă, r cs trn ctura t ă . Re parti zarea la cursmi a r
trebui să fi e făc ut ă in fun c ţi e de ex p c ri e n ţ[1, de
pr egă tir ea pro f es i o n a l ă ş i chi a r ş i ln fun cţ i e de
loc ul el e mun că.
C. J, ELl.iTI
Co nsider că !nlrunirca de as t ăz i a pare ca o
încerca re el e remedi ere a un ei s itu aţ ii ş i , fă r ă a fi
pesimist, vrea u să a r ă t că e xi s t ă o s um ă întreagă
ele re aliz ă ri !n acti v ita tea no as tr ă muz eal ă, da r
toate s-au făc ut cu mult e, multe sacrifi cii ş i cu
în că l ca r ea un eori a un or norm e elementa re. Di s-
c u ţ i a cu pri vire la pr egă tirea persona lului es te
bin eve nit ă pentru că aces te î n că l că ri s-a u da tora t
un eo ri i g n o r ă rii un or r eguli cunoscute, ia r alteo ri
n ec uno aş t e rii . ~!uz cog ra fi c nu se î n vaţă ni că i e ri
ş i trebuie s-o d e prind ă fi ecare aş a cum poa le,
ca ş i res ta ura rea ş i co nse rva rea în ca re to ţi
sîntem a uto did acţ i. Toc ma i el e aceea, cursul aces ta
general a r trebui să c uprind ă un num ă r cit mai
m ar e de mu zeogra fi , indiferent ele fun c ţi e . Apoi ,
pe ntru pro blem e el e s tri c t ă specializare a unui
îndrum ă tor , şe f ele secţi e intr-un a numit sector,
se v or putea face cursuri specia le. Programul
cursului cuprind e apro ape întreaga s fe ră a probl e-
m elor el e muzeog rafi c ş i ar fi n ecesa ră doa r co n-
densa rea un or pun cte sa u l ă rg ir ea celorl allc. ~foclul
in ca re sinl orga ni za te ace le cursuri a rc mare
imp o rt a n ţă : să nu ne trezim cu un ma te ri a l ele
b uta foric. Aces te curs uri treb ui e să fi e ri guros
ş tiin ţ ifi ce ş i să prind ă cele m ai mi ci a m ă nunt e,
să ai bă un caracter de informare si cred că as tfe l
sint necesa re tuturor, indiferent de fun cţ i e; es te·
bine S<\ fi e in clu se ş i pro bl eme de ş liinţ.a co nduce rii
p entru că clin rinclul muzeog raril or treb ui e pro-
m ovat e ca drele el e co ndu ce re.
În ceea cc pri veş te timpul de 30 ele zile , in caz ul
aces tui curs, t oc mai pe ntru a nu fi fo rm ale, co n-
sider ca unul ca re a predat , că 30 de zil e pentru
aceas t ă t e m ă es te des tul de pu( in. Cursul nu
poal e aYea clccll o va loa re inform ati vă cl acă nu
es te l n soţi t el e d e m o n s traţ ii p rac ti ce, care iau
foa rt e mult<\ \Te me. Ar treb ui co ncrc li za l î n
aceas t ă l e m ă asp ectul d e m o n s t ra ţiil o r prac ti ce,
ad i că un cie, cum ş i cu cc se fac. l'\ u num a i vi zita
inlr-un mu ze u ca un v izita tor o bi ş nuit sa u chiar
210
https://biblioteca-digitala.ro
ca un pecialis l , ci să se facă demons l raţi i prac-
ti ce în muzeu. mai a les pen tru co nse rvare. î n ce
p ri veş te e fi c i enţa cursulu i, a ici, ca pes te lo t. in t ră
î n d i sc u ţ i e seriozi t a tea cursa ntul ui. Ş i aces t cu rs
ar treb ui co mpl etat. tocma i de aceea, cu un examen
ele un carac ter mult ma i res tric ti v , în se nsul că ,
d acă nu es te abso lvi t. să nu m ai poa l ă ocup a
fun cţ i a r espec ti vă. Răsp u nderea pc ntrn păs t ra rea
pa trim oniului nu treb ui e da l ă num a i în sa rcina
res taura t orului , ci a tutu ro r m uzeogra fil or. Cursul
trebuie s:i dea pos ibilita tea tuturor mu zeografil or
ca re p a rli c ip ă să c un o a scă toa te proble mele lega le
el e p ăs tra r ea pa trim oniului : ilumina re, manevra re,
am ba lare, umidita te, te mp e ratură. Mu zeogra ful , ş i
spun as ta clin prac li ca m ea , treb ui e să ş li c ce
să cea r ă ele la cad rele tehn ice . în ma rca majo rita te,
e xp oz i ţ iil e se lu c rea z ă cu „ Decora ti va", mu zeo-
graful nu tre buie să ş li c cum se lu c rează o v itrin ă,
cl ar trebui e să ş li c ca re slnl ca lit ăţ il e unei v itrine
ce rute el e e x poz i ţie; să ş li c de ce iluminare arc
nevo ie. D eci, nu cum se confecţ i o n ează un am-
balaj, cl ar să ş li c ce rin ţe le p c ca re tre bui e să- l
î nd e plin e a scă aces t ambalaj, avincl in ve dere
obi ectul ş i n a tma lui. P entru c ă profes iunea ele
mu zeolog es te o profes iune fo a rte compl exă cc
d e p ăşeş t e mult ca drul in ca re se fa ce pr egă tir e a
pro fe s i o n a l ă de istori c sa u chi ar ş i ele alte s pecia-
li l ă ţi ş i treb ui e co mpl e t a t ă cu ni ş t e c unoş tinţe
foa rte tehni ce . i\ oţ iun ea de co nse r va tor a r treb ui
în ţe le asă la noi cu ma i mult ă î ndr ăz n ea l ă .
În cursul nos tru treb ui e să se prezinte, chi ar
cu ca rac ter inform a ti v, m clocl e t ehni ce el e con-
se rvare la ni ve l mondi al, chi a r cl acă ele nu vor
putea fi a pli ca te la noi. ~fă a li ez ide ii ca re ce rea
î nfiinţa rea unui la bora tor-pilot und e să se p oa l ă
form a ca dre , deoarece trebui e să ţ in e m scam a de
po s ibilit ă pl e rea le. Pr egă tir e a r es ta ura toril or ş i a
conse rvatoril or es te fo art e grea pentru că se pune
problema, cu cine pregă tim ? Sinlem foa rt e pu ţ ini
res ta ura tori ş i co nse rva tori ş i a ceş ti a sint a uto-
did acţ i. Ş i l o tu ş i o r ezolvare tre bui e găs it ă pentru
că as upra une i d a l ă ri g r eş it e se poa l e r eve ni ,
da r o t ra t are cu o solu ţ i e g reş it ă di stru ge ob iec tul.
P eri colul ce l ma rc es lc că num ă rul res taura toril or
scade fo art e mult ş i că muzee ma ri ca ~Iuz c ul
Bu c ur eş tiului r ă m ! n fă r ă res ta ura tori. ~ [ u ze ul de
a rU\ es te, iar ăş i , in peri col. Tre bui e av ut in v ede re,
t n ca drul cursului , că probl emele Lco rcti cc da le
nu se pol apli ca intolcl ca un a la ori ce mu ze u, deci
tre bui e lnlr-un fe l acl a pla le . Baza p e rfec ţi o n ă rii
prin aces t curs n'\ mtn c l o tu ş i stu d iul indi vidu a l
ş i se ri oz ita tea cursa ntului. P oa l e bul etinul mu -
zee lor ca re s-a ce rul a r da pos ibilila lc<i un ei in-
form ăr i ş i unui studiu ma i int ens. Aş pro pun e
Ce ntrului el e p e rfecţ i ona r e să e la boreze chi a r un
pl an de studiu indi v id ua l cu probl e mele . cu punc-
tele ş i subpun cl ek necesa re, ca re ă li se ln minczc
oa menil or înaint e de cursul ge ne ra l î n aşa fel
inctl preze nţi la curs c i să fi e fa mili a ri zaţ i cu ele.
 I. KOllOHY
)!ti ,·oi referi cil e poale de slricl la programa
cursului. /\nalizincl programa ele perfecţionare in
clolllcniul muzeologici. la punctul 3 se vorbeşte
de conservan·a şi păstrarea patrimoniului muzeal ,
respccliv, la punctul 1 al. 3, de colaborarea lnlrc
clemcnlclt• de concepţie ş i execuţie, muzeograf ,
arhilecl. g ratil'ian. Din momcnl cc păstrarea pa-
trimoniu lui muzeal nu se poale face fără restau -
rare şi conservare, respect iv restauratori, aş pro-
pune să se completeze această program:'i , inclu-
zind u-sc în ea, în m:'isura ncccsilăţilor, şi problema
rcslaur:'\rii, ca şi cl'a a co l aborării intre muzeografi poale să urmărea c:i ce l puţin fazele principale
si restauratori. 1n programă apare peste tol numai
;10\ iunca de const•n•an'. Este, cred cu, o privire
incompll'lă a problemei ş i ele aceea aş dori
lămuresc această noţiune. În lileralura de spe-
cialilalc, conct•p\ia modernă şi ştiinţifică ne arată
că restaurarea comportă un complex de operaţii
care se eşa l onează in două faze dislincle : lucrările
de res taurare propriu-zi ă şi lucn'irilc de conser-
vare. Restaurarea privită in ge neral cslc o acli-
vila lc care conslă în examinarea ana liti că, cură­
ţirea, repararea şi ln lrcgi rca obiectelor de muzeu
penlru a pune în cvidcn\ă valoarea lor istorică
~i es lclică, iar conservarea conslă ln şiru l de pro-
cedee ca re au drept sco p p;islrarca obiect ului în
bunăs tare. În fond re staurarea es te o aclivilalc
tehn ico-a rt is lic:i , iar conservarea cuprinde o scrie
de procedee fizico-chimic e. Deci , ori de cîlc ori
vorbim d e conservare. treb ui e făcută o diferen-
ţiere. in se nsul că ca trebui e complcLală cu res-
taurarea.
Po rnind de la principiul că un obiecl muzeal
nu poale Ii p<islrat. l'Xpus şi stud iat in condiţii
opli mc făr:1 n•s laurarc şi conservare,. apare im-
pl'rios ncccsilalca co lab o r ări i pcrmam•nll' dinlrc
muzc ograri ş i restauratori. 1n prezent, la majori -
tatea nlllzct•lor care dispun de reslauralori ca li -
fica\i, această colaborare se limitează la predarea
ş i pr imirea mal c rialului de rc s laural. inso\ilă
e\'cnlua l ele Ulll'lc lămuriri sumare. Astrei obieclclc
ajung la di scre ţia rcsLauraLorului. care, i1\ funcţie
de pregătirea sa ş i de dotarea laboralorului , ap li că
procedeele pc care Ic consideră polrivilc . Aşa se
ajunge un eo ri la s ituaţi a in care anumite obieele,
in loc să fit• reslaural c ş i conscn ale în sensul • cruslă mali gnă, sa u invers. al\i muzeografi doresc
adevăra t al cu \'inLului. su feră degradări ireme-
diabile. C.:ileva exemple : la )îuzcul de istoric al
R. S. Hom â nia de cite ori se scoale Lczaurn I de
la r\ g ighiol. t• l fiind nerestaurat ln se ns ul adcvă ral s-ar r ezol va de la sine.
a l cuvinlu lui. se de g radează, malerialul său de
argint fiind crisla li zaL; ele fiecare dală se desprind
mici buc<1\i clin margin ea obiectelor; sa u all
obiect in poses ia aceluiaşi muzeu , un coif de argint,
pe care nu ş tiu cine J-a „ restau ral", cred că o
pcrsoan~i de la o coopcraliYă care a lucral cu un
sudanl de cosito r, proced eu incompatibil cu ar-
gin tul; sa u cazul conscrYării bărcii de lemn el e
la ::\[uzeul clin Oradea, care prin uscarea nccorcs-
https://biblioteca-digitala.ro
punz ă loarc ş i prin îmbibarea cu ulei de in a fost
iremediabil compromisă. Penlrn a curma aceslc
lipsu ri, aş propune includerea în programul de
p erfecţio n are al muzeografilor a unor lecţii cu-
prinzincl noţiuni ge nerale de re s taurare şi conser-
vare cu metode moderne, precum şi a unor lecţii
speciale de conservare preventivă ş i de ridicare a
obicelelor friabile sa u rupte deja pc şa nti e r. Natural,
este necesar ca aceste lecţii să fie însoţite şi mmalc
de aplicaţii practice ln laboratoare ele restaurare
ş i pc şantiere. )Îllzcograful , aslfel iniţial ş i clocu-
mcnlal in probleme de re s taurare , esle ln măsură
să discule în cunoştinţă de cauză şi să ceară rcs -
Lauralorului ap licarea melodclor mai adecvalc. ci
ale restaurării ş i conservării materialului predat
laboralorului ş i , la nevoie , ar fi ln stare ă intervină
ă pt•ntru oprirea aplicării unor procedee m·cores-
punziiloarc.
L llO Ş
Aceasta ar însem na, ş i nu ar fi deloc rău. o
preluare a unei practici de acum 15 ani. Orice
muz cog rar era ob li gat s<i urmeze un cu rs de rcs-
laurarc şi conservare la Bucureşti , cu practică
in muzee, pentru a avea posibililalca în s u ş irii
cel puţin a unor noţiuni ge nerale teoretice ş i
cele mai simple mclodc de intervenţie practică ,
pc care Ic-a m putea numi intervenţii urgen te. de
sa lvare, asupra obiecte lor de muzeu.
J. KOHODY
Desigur, dar cu deosebirea că acesl curs, res-
pectiv l ecţ. iil e de restaurare propuse de mine, să
se facă ln cadru l perfecţionării muzeografilor in
domeniul muzeolo gici ş i în slrînsă core l aţie cu
lcc\iilc de muzeologic.
1n discuţiile anterioare s-a ivil problema palinci
obiectelor d e muzeu , problemă care formcazii su-
biectul unor di sc u\ii conlrovcrsale aproape per-
mancnlc, deoarece unii muzeografi doresc s:l p:is-
lrczc orice „pa lină " . chiar dacă aceasta cslc o
malt•rialul lucios, chiar cinci acesta cslc acoperit
cu palină adevărat-nobilă. Prin iniţi e rea muzeo-
grafilor in domeniul re s taurării această di sc uţie
O probl e mă care nu formeaz ;'i obiectu l direct a l
acestor discuţii , dar ş i ca majoră şi avincl lan gc nţ.e
directe cu perfccponarca muzeografilor , eslc cca
a pre gă tirii cadrelor el e re s lauralori.
\'orbind de formarea rc s lauralorilor, se iYeşLc
necesitatea stabilirii numărului de reslauralori ra-
porlal la numărul muzeogra filor: cred ct1 pro-
porţia corectă înlrc personalul ş tiinţific ş i cel
lchnic la un muzeu eslc un rcs lauralor la pa lrn-
211
cinci muzeografi. fircşle !n func\ic şi de dolarca
laboratoru lui şi de mecanizarea muncii de res-
laurarl'. ,\ clua lm cntc cred că nu avem dccll un
sin gur re lauralor pregălil la 20 - 30 ele muzeografi.
S-a afirmal că muzeul es te ins litupa care arc
mcnin·a s:i sa lveze acest patrimoniu; fără rcs tau -
ralori prL'gă liţi ? Incă clin l !l67 s-a pus probl e ma
prc gt\l irii rc s l:rnratoril or ş i s-a \inul un c urs clL'
21 ci l' zik. Dar d e alunei ş i plnă tn prczc nl s-a
făcul pre a pu\in în accsl dom e niu tn compara\ie
cu rca li z:irile apreciabi le ale muzeografici noas lre .
As lfcl r:'\ mîncrea în urmă a rcslaură rii s i cons ~ r­
vării fa\ă ele cl czvo llarca muzee lor a cicvc nil ş i
mai accl' nluaUi.
De aceea, pină la r ezo lvarea clcfinilivă a prc-
gă lirii rcstauralori lor specializaţi - fi e in ca drul
unor licL·c profesionale, fi e în cadru l la bora lorului
central - pentru ameliorarea parţială, dar mai
rapid ă a ddicienţci, propun ca tn mă s ura sc lec-
ţioni'irii pe baza un or tes le ri guroase ş i clup ă a n-
ga jarea persoanelor d cs lin a l c ca rcslauralori, c i să
fi e lramfcra p pentru formar e p c o p e rioad ă n1ai
îndelungat:'\ (:l - 6 luni ) in num ă r limilal (2 - 3
pe rsoa ne), la muzeele ca re aclualmcnlc di spun d e
labora tor aclccval ş i perso nal prcgă lil. Aslfe l.
anual am putea fo rm a 1.) - 20 d e res tauratori
ceea cc raportat la num ă rul lor aclua l ar în sem n ~
un cişlig re ma rcab il şi ar acoperi ne ces ităţile de
mom e nt . e i fiind ca pab ili ă lucreze ind epe nd e nt.
Ar urm a ca c i să participe la curs urile ele p c rfcc-
lionarc organizate ln cad rul Centrului de perfe c-
ţionare ~ i să facă concomilcnl pra c lic ă la labo -
ra lorul ce ntral cc se va înfiinţa.
P. I. 1'.\:\'.\IT
Trebui e s:'\ pornim de la o rea litate ingri j oră­
loarc. C reş t e r ea num ă rnlui ce lor care se ocupă ele
salvarea culturii ma te ri a le a civi liza\jei - apar
muzee să l!' Ş li , muzee şco lare, apar muze e de tol
felul. .. es lc un fronl la rg de oameni care se ocupt\
d e problema aceasta a patrimoniului - ş i, para-
doxal , ln accs l flux, in această preocupare care
linel e să se ge nera lizeze, instruirea ce lor care sinl
c h emaţi ~ă vegheze asupra accslui patrimoniu
ră mîn e la s la cliul ele acum 5 - 6 - 10 - 20 el e ani.
S-a clisrutal s iluaţi a clin lnvă\ămlnlul ge nera l,
!nvăţăml nlul supe rior ş i ln s firş it s itu aţia din
muzee le no as tre. Eu aş vrea să dclimilez dou ă
categorii ele preoc upări clin dome niul pregălirii
muzeo logice : in primul rinei cca el e înv ă \ t'\ mi11L
superior arc inlr-adevăr in propun e rea Lov. Dai-
coviciu una clinlrc cel e mai s lr ă lu cilc r ezo lv ări
la care am o s in g ură compklarc - cursuri le aceslea
ca re se ţin la fa cullal c să nu revină ca ni ş te umil c
dubluri pe ntru cadrele univcrsilarc . care nu -s i
găsesc suficie nt e orc penlru praclică, ci să rcvin.::1
cad relor el e s pccialilalc clin muzee - ş i , ln fine ,
a doua probl e m ă care cs le a muzeografilor ex i s tenţi
a zi în sc he ma no:islrii. Avem pcslc 300 de muz ~c
212
https://biblioteca-digitala.ro
s lujite ele oameni care sinl Ye ni\i de pe băncil e
fac~ ll ăţH cu excelente cc rlifi cale, a l ţii s!nt pro-
Y e n1ţ1 clin c:iclrc clidaclicc din sa lcie şi oraşele
ţă rii. a lţii sin l veniţi aici păsări că l i'1 loare, azi aici,
miine dispar. Cc se lnlimpl:i cu accsa t ă armată
d e oa me ni că rora s tal ul Ic dă sa rcini precise "?Cum
ii in slruim ? Cred că la cursurile noas tre de per-
f ec ţionar e lrc bui e să se \ini'1 scama de două cate -
go rii el e subiecţi : categoria ca re se refe ră la tncc-
pălorii în muzeo log ic ş i care mrn e ază să grup eze
îndrumători, muzc og rnl'i ca re ncapi'1ral trebui e să
a ibă în atenţie cl c princl c rca ABC -u lui in muzeo-
logic. Ave m un pa trim oniu formal dintr-o a numilt'\
ca te go ri c el e co l •c\ii. Cum să a ib ă g rij ă, cum să
valorifice, cum să expun ă in ex p oziţ i e o co l ecţ i e
d e numi s m a li că, de me ta lografic. un muzeograf
care nu arc ni ci cele ma i clcmenlare no\ iuni despre
acesl lu cru . I ală el e cc cu cred că in s itu aţ i a in
care !nv<l\ăminlul supe ri or a rc Lendin\a astăz i de
a s ubţi a ex lrem ele mult laturil e tehnice a le m1'-
sc riC'i noas tre. avem nevoie, la cursurile de per-
fecţ i o n a re . de aceste începuturi. Cealaltă catego ri c
de muzeografi , şe fi el e secţ i e. clircc lori. pol apro-
fund a o a lt ă ga 111i\ el e le me . l'ro gram ul care nl'
s lă ln faţ ă, cuprinzlnd Loalc mă s uril e ge nerale
co mpl exe, rloar !n 30 ele zile. la i'raga face ob iec tu l
unui curs univers itar ele 2 3 ani; cs lc ma i mull
d eci l in sufi cient ; cer el e la ce i ca re ne pregă tiţi.
să ne d o z aţ i posibi lit <l\ilc de asimilare in raporl
cu limpul ş i puterile noas tre, iar cu ceea cc pl ecă m
de a ici să a ib ă la bază o rea lita te o bi cc li,· ă. :\'u
ne s pun eţ i cc se lnU111plă in Am eri ca sa u ln alle
p ă rţi , esle foarlc bine cti ş lirn cc csle in lum e.
dar la :\[uzcul clin Călăraşi sa u nu ş tiu de und e.
conslal că nu arc ni ci s pa\iu pe nlrn depozit. nu
arc condiţii l e minim e penlrn pă s trar ea patri-
moniului.
AL. llOŞU
Aici s-a u riclical cî lcva problem e la care am să
incerc să răs pund, in viziun ea :\iinisterului Edu-
caţiei ş i lnvăţ ă minlului ş i a ce lor care ne ocupăm
cil de cil el e e le . Poale aş în ce pe cu problema prc -
gă lirii cadre lor medii. Cred că lolu ş i . in s ilua ţia
~e faţă, ln lipsa un e i pe rspective ma i ind elun ga l e
ll e plasare a cad re lor de absol,• e nţi , fol osi rea prac-
li cii elev ilor poa le să d e vin ă un clc mcn l incipi ent
pc nlru acoperirea necesa rului. Şi a ici l egăt ura cu
in spcc loralc lc d e inv ăţă mlnl clin Bu c ureş ti sau
din a lle oraşe ar pul ca ca naliza pc unii e le vi cu
pricepe re, spre asemenea acLi\·ilăţi.
dorin\ă şi
Legal el e invil\<iminlul uni\'l'rsit a r - ca re ridi că
problema r ec icl ă rii muzeog ra filor - ş i aici a\'cm
aceeaşi s ituaţi e. Orice secţie nou infiin\ală tre bui e
s~1 aibă p os ibililăţi de plasa re a s tud e nţil o r . nu
înlr-un an. ci pe o lun gă durat<'\ : mi -a r fi greu
să spun in cc mă s ur ă aces t lu crn es te adaptabil
muzeelor. Dar, în lol cazul, poal e că a ici \ ' Olll
putea fa ce ma i mul t, ln se nsul uliliz ă rii pc de o
parte a unor cursuri aşa cum -a .propus, dar. mai
a les i n sensu l praclicii ln producţie a sludcn\1 lor;
mă refer la sluclen\ii de la istoric. de la filologic
ş.a . m.d„ care. de. ob~cei'. fac. practica. a.ceasta. ln
producţie foarte d1fenl ş 1 ma i pu\1n e~ 1 c 1 cnl._ ŞL 1u
că la Bucu r eşti există unele lncep ulun ; la l·acul -
lall•a de istorie există s lu den\i care lu crcaz:'i în
muzt'c. in cadru l practicii in produc(it'. În cc mi'i-
sur:i şi aceas t ă practică in produc\ic a sluclen\i lor
eslc sau nu de acum or i enta l ă compk l , es le gre u
de precizat. !n \' iilor, o co labo ra re mai deplină
intre Direc\ia a~ezămin l e l or şi faculli\\ile rcspcclive
ar pulea da rczullale mai 1 une. :\[i\ vo i opr i !n mod
specia l la invă\i\mi ntul postuniversitar care ne
preoc u pă în mod !-.pccia l de cîţiva ani cu loalc
că încă nu pulem s pun e cr1 in momentul de fa\ă
i-am clcfinil in lrn Lotul forma ş i con\ inul11I , modul
de o rgan iza re. 1n Lol cazu l, sl nl de ja 2 an i de cinci
ln\·ă\ămlnlu l poslunivcrsilar se desfăşoară in con-
di\ii promi\ăloare la noi ln \ară. D ouă lu cruri
v reau s:i ară l : ele ob icei i11\'ă\ă111înlul posluni-
versila r se poale o rganiza in co labora re. aşa cum
('sic cazul in dumeniul lchnic. cu in sli lulc lc de spt·-
cialila l e, in cazu l de fo\ă cu ])irec\ia aşezăm int e lor ,
in ca re programele ana litice. p la nurile de lnvă-
1:iminl de la facultatea de spccia li la le pcn lru
invă\ămi nlul poslu ni\'c rsi la r să se facă in co la-
borare cu be nefi ciarnl ş i cl esfăş m a r ca cu rsuril o r
la k l sc poale organ iza ln deplină co labo ra re ali l
în ceea cc priveşte baza materială, cil ş i cadre le
de predare. Aceasta c l e o problem:i. Trebuie să
ţ in em scama el e nc ccs iUi\ il e ş i c he llui c lil c mari
care se impun i n prcgăl.irea pos luni versila r ă prin
luarea unor oame ni ş i \inc rea lo r mai mull timp
la aces te curs uri. Am desfăşurat în ultinrnl timp
o ac livil a l c pent ru cana li za rea mai mull a invă­
\ămlnlu lui posluniversilar spre forma aşa-z i să fără
frccvcn\ă. cu o perioadă de st udiu i1~dividua l la
Jocul ele proeluc\ie ş i pregătirea unor lucr ă ri ele
spccialil a lc şi o perioadă el e sfîrşi l de 2 - 3 săp­
l>imini cu un co locviu, in urma căr ui a abso lven tul
respec tiv primeşte un ce rtifi cat. In\clegcm î nv i\-
ţămin lul postuniversitar nu ca o fo rm :I de reim -
prospălarc a cunoşlin\e l or, ci ca o formă supe-
rioarii. ele aprofu nd a re şi co ntinu are a studii lor pe
care invă\ăminlu l super ior ln momentul de fa\ă
nu le mai poa l e cuprind e in activi lalca sa. In
al doilea rinei. normal, inv:1ţămînlul posluni-
versilar pune un acce nt clcoscbil ş i pc pregătirea
mullidiscip lin arft ş i cred c:i in ca zul muzee lor
aceas ta cs lc o necesitate evide nt ă. Oamenii si nl
prcg:iti\i i nlr-o anumită spec ia lil ale ln facu llalc,
iar ac li vi l a lca lor procluctiv:'i. de acum cs lc mull
mai l argă şi ce rc c un oş tin ţe în ma i mullc domenii:
istoric, e tn ografic , gcogra l'i e i s t o ri că e le„ ceea ce
inscamnă că pcnlru ln\· ăţă m înl ul pos luni vc rsilar
treb ui e un plan univ e rsi ta r ş i un program a na liti c
adap lal tuturor acesto r nccesilă\i. Din p ăca t e, la
cursuril e poslunivcrsilare i n că se reiau ş i sc co n-
tinuă probl eme de la fac ulla lc. D eci nu aceasta
a r fi sco pul , ci menirea ar fi predarea ln co ntinu a re
a unor ullime noutăţi ş i pregătirea multidisei-
https://biblioteca-digitala.ro
plinară. Aş vrea să spun insă că de la Consiliu l
Culturii şi Educaţiei Socia lislc nu au foslso lici-
lări pentru domeniu l muzeelor ş i foarte puţine. în
general. pentru invă\ăminlu l posluniversilar. Au
fosl cllcva zeci. mai ales penlru lim.bi slnii nc. ceva
economic. eonlab ilil ale şi ceva socio logic. Deşi
:'llinislernl Educaţiei şi Inv,'\\ămînlului a ecrul
propune ri de anu l lrecul. Poale că este bine ca
direcţia de spcc i:11i l a l c, pentru a nul care vi ne,
î n co labora re cu facu ll ă\i l c de spccia lilale. Si\ e la-
boreze un program şi planuri de inYci\ăminl, de
comun acord cu beneficiarii, şi Co nsi li ul Cu lturii
şi Educaţiei Soc ia li s t e s;'\ înai nteze programul
slabi lil la ?ltinislcrul Educaţiei ş i ln\' ă\ci 111 inl ului
pent ru organizarea in anumite centre. a~a cum
s-a propus, a cu rsur il or poslunivcrsilare.
I. OPHJŞ
Programu l dr perfecţionare pentru muzeografi
cs lc conceput ca o unilalc !nl rc perfecţionarea pc
planul profilului (a rh eo logic, istoric, ar lil, şti in\ e l e
na turii, clnografil' ele.), a l spec ialil il\ ii sa la ri a-
lului , ~i pc planul forn1a\iei Jc muzeolog. Cursul de
muzeologic cs le ele fapl fundamentarea penlru
prima dală î nlr-u n cad ru unitar ş i ge nera l, a pro-
blemelor ac ti v it ăţi i muzeologice. Cursuril e, ca lc-
matică genera l ă, in clu siv ce l de muzeologic, sînl
compont•nlc a le ac\ iunii permanente ele perfec-
ponarc pc loală perioada vic\.ii profesionale a sa la-
ri a lul ui. Ele se înscriu ca un caclrn tematic care
se \'a clczvolla la momentul polrivil şi lolodali\
se va concretiza ln ac\ iuni compaclc cond uclnd
la rea li za rea aclului pcrfec\ionării.
Considerăm foarte ulil e precizările un or tovarăşi
(1 I. Daicoviciu, FI. Georgescu , H. Florescu , L.
Hoşu ş.a . ) d e ca re se va 'ţin c categoric cont la
a l că tuirea ş i desfăşurarea î n detalii a p rogramului
de muzeologic. Trebuie să sp un em că ele accsl pro-
gra m Direcţia aşezămi n Lclor se ocupă ele mai mullă
vre me prin to v . Aurel Moldoveanu, în a că rui
rcsponsabililalc inlră. Co mpl etăm doar prin a ară la
că în analiza pc ca re o inlreprincle revista - foarle
meritorie de allfc l ş i ca re trebuie con tinu a t ă prin
cuvînlul muzeogra fil or - treb ui e să se opineze ş i
asupra moclalilă\ii de organizare şi a co rpului de
lectori cu valoare rccu noscu l ă.
Permiteţi-mi să fac cî lcva aprecieri ş i punclări
asupra unor c le 111cn l c cc mi se par foa rlc impor-
lanlc: î n rea liza rea oplimft a pcdcc\ionării un
rol foarlc marc revi ne cad re lor ele cond ucere care
lrcbuie si\ fi e factori pozitivi de pregătire psiho-
lo g i că a viitorilor cursa nţi , ele ou no aş l erc apro-
fundală a lemalicilor ş i ob iective lor programelor de
p e rfe cţ ionar e; cond uce ril e muzeelor joa că un rol
d ecisiv î n înscrierea ra'ţiona l :'i a muzeografilor
conform cerinţe l o r şi specifi cului postului, intere-
sului sa larialului şi asigurării unei bune func-
ţionări in s liLu ·ţionalc (mai ales la pro gramele pe
sc rii) în diverse forme de perfecţionare; tuturor
ni se ce rc a înţelege perfecţionarea ca act per-
213
 manenl. Jnlins pc loală via\a profesională a indi -
vidului, imporlanl in cazul specif ic al mu7'c ogra-
filor in faz e le dintre cursun (cel de s pecialitate
uneori cel el e s pecialitate şi cel de muzeolo gic in
ge ncra,l). ş i in ca lilalca con\inult'.lui .s•iU (lucrări,
proi ec te . expoziţii etc.). l'cnlru ca oncc pro g ram -
curs esle doar un mom c nl al perfec\ioniirii.
Hcluind idei a le parlicipan\ilor la di sc u\ii, sub-
liniem că eslc nevoie de cforlul fiecăruia pc planul
pr cgă lirii profe sionale , cchi libral şi pcrmanenlizal
şi mai a les core lat cu procesul de informare şi
docurm·nlare organizat de insliluţia în care lu crează
ş i de Dircc(ia aşcziiminlc l or, aslfd ca c i sii ajungă la
nivel de proces prnclic-aplicaliv. Se cerc in accas l:i
dircqi e de terminarea clară a acelor unilă\i-pi l ol
care s:i facililezc aUl informarea şi docum e ntarea,
cil ş i formar ea ş i perfecponarca cadrelor.
l'roblcma form ă rii cadre lor superioare so li cit:i
o optică comună cu ;\linislerul Educa\ici ş i Jnvă ­
ţămlntului: ca porncşle paradoxal el e. la intro-
ducerea unor noţiuni muzeolo gice de bază in practica
pedago g ică curcnlă clin şcoa l a ge nerală şi medic.
Apoi la nivelul Iacullăţii. propunerile făcute aici
sinl so luţii lnţclcplc ş i conc rete.
Cil priveşte cadre le medii, e le pol fi create nuniai
pc baza unui necesar de posturi bine fixat de Di-
recţia muzee; so lu\iil c pentrn care aş opla ar fi
sccpa specia l ă clin cadru l unor licee de specia lil ale
(inclusiv cele de arlă plasti că), care S<i preia un c ie
cx pcri e n\c ale fo s telor şcoli de arle şi me se rii ş i
ai c:iror absolvenp, rccrulap prin le · Lări de apti-
tudini . sii fie .,pre lu craţi" ulterior , prin stagii la
diverse muzee cu lrnzf1 materială aclccvalft sau
pregătirea unor cadre prin forme specia le de cali-
ficare , organizate desigur pc lin g:'\ mari unil <i P
muzeale , pc loalc profilelc .
Proble111clc majore ca re frămlntii lumea muzeo-
grafică . co nserva re, exp un e re, eviclcn\ă, determi-
narea func\iilor me c rici , stalului ci, obiectul de
muzeu ş.a. - vor fi lot alîlca probleme pc cart•
cele mai reprezentative cadre clin 111uzcclc \ării
vor fi chc111a tc să Ic analizeze . precizeze şi clcli-
milczc prin programele noastre de pcr[ecponarc.
FL. D.\XC
Aş începe prin a mulţumi revistei pentru inte -
resul pc care- l manifestă pentru problemele pe r-
fecţionării cadre lor, ca şi Direc ţiei aşezămin t e lor cu
care co l aborăm cxce lcnl în acest proces. Hdc -
rindu-mă la prima ch es tiune pusă în discuţie ,
problema pregătirii cadrelor, expe rienţa ele pînt'\
ac um ne ,clcmonslrcază că so licitudin ea î nv ii\ămîn­
lului fa\ă ele cerinţele formării cadre lor cu ltural e
este condiţională in primul rinei de demonstrarea
faptului că aceste cad re răspund unei funcpi
socia le superioare ş i că exis tă certitudinea fo losiri i
lor în producţie. Fostul Comilel de Slal pcnlrn
Cultur[1 şi Arlă de ani de zile n-a rcuşil să funcla -
menlczc în faţa ;\[inislcrului lnviiţămintului nece-
sitatea măsurilor pc care Ic preconiza. ln l cgălur[1
214
https://biblioteca-digitala.ro
c;u cadrele medii , pe linia cerinţelor de formare a
unor specia li şti în diverse domenii ale culturii si
arlei, cu aş ţinc să subliniez la ora actuală c'ă
:.\linis lcrul Educaţiei ş i Invii\ ti minlului manifest:'\
un interes d e adaptare a invă\ămintului mediu
la nevoil e eco nomici ş i culturii noas tre . ln condi-
ţiile ge ncralizt'\ rii in\'ă\ă111intului mediu. ex i s t ă un
proces el e reconsiderare a profilului lice e lor. tn
se nsul a s i g urării unei finalităţi practice a acestui
lip ele. şcoa l ă, în s lrinsti le g<i tură cu nevoile eco-
nomice şi socia le ale ~<'irii.
ln l egătură cu problema perfecpon:irii cadrel or
şi pro gramul de pc·rfecponarc al muzeogra filor aş
vrea să s ublini ez că sinl partizanul hotărit al
s poririi ponderii s tudiului ş i cfor'lului individual
în această acţiune. In pers pectivă , se co nlurcazf1
ideea centra l izării acpunii d e perfeqionare. de
depla sa re a accenlului pc efortul ş i studiul indi -
vidual. În acesle co ncli\ii rolul instilu\ici noastre ,
al Centrului de pe rfec ponarc. \'a fi acela de a
s prijini , de a orienta, el e a elabora te matici. d e a
asigura biblio g rafii , materiale de studiu. ele a asi-
gura un sistem cil mai raponal şi eficient de veri -
ficare a cunoştin(c l or, astre i incil să Lransform:lm
procesul de perfecţionare într-o pirghic imp ortantă
a pro g resului.
Hercrindu -111ii concret la programul de pcrfec-
ponare a muzeo grafilor pcnlru spccia lit alca islorie
1.1odernă şi conte111pora 1i<'\, mii ginclesc că în locul
unui program ele vizite, de o zi sau două , la diferite
muzee , practicii cc mi se parc incompatibilă oa recum
cu ideea de pcrfcc\ionarc şi specia lizare, ar fi
mult mai eficient ca perioada re pcclivă să fie
folosită la 1 - 2 unităţi muz ea le pcntrn informare
şi docume ntare , pentrn studiu l temeinic a l unei
probleme in raport cu inlercsclc instituţiei şi
postului in care muzeograful respectiv lu crează.
În l egăturii cu programul ge nera l de muzeologic ,
aş v rea să se a ib ă în vedere faptul că programul
co ncret de dc·s f<iş urarc pc zile a cursului cu scoa-
Lcrc din prod 11c(ie nu-şi va propun e să dezbată
deci l ace le l eme in care se simte n cccs italca unor
precizări sau or i cnl~\ri mai ferme , cele la lte urmind
să facă obiectu l slucliu lui individual.
în ideea asigurăr ii celor mai eficace şi e \·olu ale
forme ele. perfecţionare, consider că nu ar fi lipsil
de interes dacă alunei cinel Consi liul Cullurii şi
Educaţiei Socia li ste a l călu i cşlc programul el e co la-
borare. cu slrăinii tal ea, să se aibă in vedere nevoile
perfecţionării, ln sensu l programării unor stagii
de specializare în slriiinătale, la instituţii de pres-
tigiu, a unor cadre, ca şi în sensu l folo sirii specia-
li şti lor s tr ă ini care vin în ţară sau ad ucerii în mod
expres a un ora. Consider de asemen ea necesa r
a fi s ludi atc unele măsuri pentru a spori coi n-
teresarea individului in procesu l propri e i perfec-
ţionări şi specia liz ări. ln prezent se manifes tă uncie
tendinţe de formalism în desfăşurarea procesului
perfecţionării. Exige nţa ln organizarea ş i dcsrăşu­
rarea acestui proces pc lol parcursul său, inclusiv
în clapa finală , va fi de nalur:'\ să schimbe optica
şi atitudinea unor cadre raţă de această acţiune
de maximă imp orta nţ ă socia l ă.
GU. C.\S.J .\
E foarte greu s:\ ajungi la o concluzi e clnd s-au
emis alilea părl'ri, alllca suge lii, pornind de la
o siluaţie alil de diferenţială a personalului din
muzee. O primă concluzie, lotuşi, se impune, m•cc-
silalca reedilării un or asemenea dezbateri. Ţin să
mulţumesc pcnlru această discuţie ş i noi , ca in-
sti lu(i c b ene fici a ră, vom pleca de aici cu co ncluzii
foarte inlercsanle. Foarte multe m ăs uri privind
acţiunea de p e rfccţion .i rc slnl organic le ga le de
rezolvarea pn•a labil:'i. a unor probleme cum ar fi
de pildă Stalului perso na l al lucri.i lorilor din muz ee.
:\ti-aş permite citl'Va sublinieri în cc privcşlc pc
de o parle pregătirea cadrelor ş i pc de allă parte
perfecţionarea lor. Sînl sce ptic în cc privc ş l e posi-
bililalca de pregă tire prin sislc111ul de invăţămînl
clasic al C.ldrclor med ii tehnice necesa re 111uzcclor.
Am ce rc mult prea mult :\Iinisle rului Educapci
şi lnvăţ:\minlului, avl ndu-sc în vedere ln special
faptul c:1 necesa rul nos tru d e cadre este mult
prea ini c ca să jus Wicc din punct de vedere eco-
nomic fie înfiinţare a unui liceu sa u chiar şi a unei
secţ ii , ne maivorbind că profilul acestor cadre c
alil de diversi ficat încîl pentru fiecare secţie s-a r
însuma doar 2 - 3 oameni. Pc ele altă parte , sinlcm
acum în faza in care a111 ecrul fiecărui muzeu să
n e dea necesa rul de cadre de acest gen. Dac ă vom
ajunge la concluzia unui necesar de cadre mult
mai marc decît cel prevăzut, în baza cererilor for-
mulate de muz ee, probabil că din punct ele vedere
economic se va justifica infiin\arca unui liceu şi
atunci sinl şi cu într-adevăr partizanul unui liceu
sau a l unei scc\ii, cl ccî l a l pulv e rizării lor in mai
multe părţi. Iar posibililalca unei pre gă tiri posl-
liccalc este in func\i e, ca şi pentru cclc lalle cursuri,
de ceea cc oferă, la ora actua l ă, :\linislcrul Educa-
ţiei ş i Invăţămlnlului. Un al doilea consiclcrcnl, şi
care mi se parc de fond , este cel sugerat de Lov.
Korocly , care spunea că o meserie se învaţă ele fapt în
activitatea practică. Aşa slincl lucrurile, fără a
nega importanta, de pildă a înfiinţării unui li ceu
sa u a un ei secţii pc l ingă un liceu , aş propune să
folosim cadrul le gislativ existent aclualmcnlc ş i
anume llC:'I[ 2105 care oferă posibilitatea formării
cadrelor cu pr egă tire medi e, deci a absolvi liceul,
la locul re spec tiv ele muncă. Pentru aceasta ar
trebui să fie desemnate citeva muzee ca sla\ii-
pilol pc lingă car.i să fie prcgălil e aceste cadre
şi să alcătuiască programele ele înv<iţămlnl. Prin
asemenea slaţii noi am putea pregăti ş i necesarul
ele cadre pentru viilor şi actualele cadre care func-
ţionează in muzee pc posturi ele conservare, res-
taurare ş.a.m.d. Aş sugera ca o consecinţă foart e
practică a discuţiei ele astăzi, în măs ura in care
lov. Korocly şi Lov. Lcluţiu vor fi de acord, să
discutăm principiil·c care să călăuzească formarea
cadrelor de conservatori pe diverse' profiluri, urmincl
ca inlr-o discuţie ulterioară să punem la punct
toate clclaliilc şi să pornim acţiunea. 1n orice caz,
această categoric ele salariaţi clin muzee nu a fost
omisă. Este pre zentă în programul general aprobat
https://biblioteca-digitala.ro
de C.C.E. „ a fost doar aminală, pentrn că am
vrnt ca această problem<\ să-şi găsea că reglemen-
tarea pe calea relaţiilor directe muzeu-muzeu, clar
la o consfătuire cu prl'şcdinpi comilelclor jud e ţene
de cultură ş i educaţie socialis t<\ s-a cerul o regle-
mentare pc plan central. Există nuclee la mari le
muzee, cum ar fi cel ele la Cluj, la :\[uzcul militar
central, pentru hirtil' la Biblioteca centrală ele
s tat, la Ploieşti pcnlru ş liinţc natural e. S<\ luăm
aceste punclc existente ş i în funcţie de programul
care va fi conlural să începem acţiunea el e califi-
care ş i , corespunzător, eliberarea certificatelor ele
calificare după Loale prcccplclc elaborate de :\[i-
ni terul Invăţiimlnlului. l'rin acest sis tem YOm
rezolva ş i problema actualelor cadre care lu crcaz<'i.
ln acest domeniu. Pentru aceasta Consiliul Cul-
turii şi Educapci Socialiste ar trebui să înlrc-
prind ă demersurile nece sare pc l!ng<'i. :\!inisleru l
Educa\ici şi Invăţ:'\mintului ş i :\Iinislerul :\[uncii.
Aici, clin punct de VC'derc al codului Ic gis la -
liv problema csle. la ora actuală, rezo lvabilă .
Cinci se va înfiin\.a un liceu , o secţie, un grup
şco l ar poslliccal, alunei obligaţia va putea fi
prclual ă el e aceste insliluţii el e lnvă\ăm!nl.
Hcfcrilor la pro gramul de p e rfec ţ ionare al sa la-
ria\.ilor clin muzee: nu numai că cslc cel mai cosli-
silor, dar ca limp ocup<i cca mai marc perioadă.
Dacă pe ntru alte categorii de salariaţi clin sistemu l
culturii p e rfecţ ionarea înseamnă maximum un a n
în Lola! cu sau fără scoa lcrc clin producţie , in
cazul sa l ariaţilor din muzee , perfecţionar ea se în-
tinde şi pc 3 ani. Pc ele allă parte, scoaterea clin
produc\ic în celelalte silua\ji se rea liz ează Jn
maximum o lună , aici ajungem şi la 3 luni. P e-
rioada ele scoa tere clin producţie nu es te decil o
perioadă de sensibilizare spre problemele cele mai
noi !n domeniul respectiv. A şa este conceput cursul,
cu toate că din motive obiective n-am reuşit să
punem încă la dispozi\.ie malcrialelc de documen-
tare necesare , pc de o parte clin cauza rezervei ,
aş spune a rezi s tenţei cadrelor de predare şi in-
struire de a elabora materiale scrise, iar pc ele
a lt ă parte si nl ş i uncie greutăţi ele ordin tehnic,
de pildă inexi s t e nţa unor ·pos ibilităţi de mullipli-
carc. Sînlcm pe calc să rezolvăm ş i accaslă problemă
aşa că foarte curlnd cel puţin cei care au trecut
pc la cursuri pol intra ln pose sia unor asemenea
materiale. Practic lnsă , în cc priveşte perfecţio­
narea muzeografilor ne afltim ln fa\a unor procese
pc care ele fapt L egea nr. 2 Ic -a denumit ele poli-
calificare. Aceşti oameni trebuie să doblnclcască
şi să fie atestaţi inlr-o a lt ă meserie dccll cca pe
care au clobînelil-o ca abso lvcn\j ai unei facultăţi,
ei vor Lrcbul să clobindcască mescr:ia ele muzeograf.
E laborarea acestui program ne-a costat un efo rt
ele aproape un an de zile , timp în care foarte mulţi
specia li şti au fost consultaţi. ;\[ă bucur că in
această discuţie programul ca atare a fost bine
apreciat. La toate cursurile noastre vrem să im-
primăm activităţilor cuprinse un caracter foarte
practic, nu practicist, legat ele interesele imediate
a le activităţ ii în muzeu. Şi la cursur il e de pînă
215
 acum şi mai a les la cele vii toare ne vom feri de
teorii care nu se rvesc activilă\ii muzeografului. Aş
exemplifica prin programul pentru arheo lo gi. care
au participat timp de 5 săp t ăml ni la ac tivil ă\,i de
şantier uncie au căutat să pun(t in practică ceea ce
au invăţal teoretic în săptămi na care a prcceclal
lucrările de şa nti e r . Pornind ele la consiclcrcnlul
că un muzeogra[ nu se poale co nsidera perfec-
ţionat fără a c un oaşte muzeele ţării , li s-a oferit
aceas t ă posibilitate prin programele ele perfec-
ţionare. clocumcnlinelu-sc timp ele 1- 2 siip l ămln i ,
în diferite muzee clin ţar:''t. Poale că a r trebui să
eva lu ăm , să vedem, în cc m fts ur ă aces te vizite la
muzeu au ajulal realizările programului de pcr-
fec\ionare. :.\[-aş referi şi la p er fecţ i onarea prin
em suri postuniversitare. S-a afi rm a t a ici că Con-
si liul Culturii ş i Educaţ i e i Socia li ste, deş i ·olici-
Lal, nu a îna inta t propun eril e de cifre ele şco­
lariza re , dar lu crnril c s la 11 puţin a ltfe l. Noi am
fi vrnL să re a liz ăm perfecţionarea ş i prin cursuri
poslu niv e rsi ta re. Şi pentru anu I 1971 - l 9i2 am
i na inlal din timp propuneri culese de la com il cle-
le judc\cne de c ultură , printre care au fi gural ş i
ce reri privind cu rsuri postuniversitare pc profil
ele muzeogra fi c ge n era l ă, iar a llc lc chiar pc pro-
fil de muzeologic ele istoric. :'lfinis le rul Educa -
ţiei şi 1n vă\ăminl 11lui a reuşit î n să să scoa l ă
o hol:"t rire a Co nsiliului ele :.\lini ş lri prin care se
slab ik a nom c ncl a lorul cm sur il or postuniversitare
şi prin care cultura era beneficiară doar a 5 tipuri
ele cursu ri postuniversitare. '.\i s-a dat exp li caţ ia :
nu se pol organiza cursuri pentru alîl de puţini
beneficiari. l a t ă de ce nu a luat in co nsid era re
nici cereril e noas tre ş i nici a le allor ministe re
uncie beneficiarii erau foarte puţini. Nu cred că
lucrurile sc vo r indrcpla ln noul nomenclator
pentru an ul ln curs, care apare lol fă r ă aceste cursuri
de profil. In aceas tă situaţie slnlem ob li gaţi să re-
zolvăm problema perfecţionării prin forţe proprii ,
î n baza programului aprobat de C.C.E.S. lnce r-
cări l e noastre vor continua, clar sl nl scep ti c în cc
priveşte rczulla lul. Inchei mulţumind tuturor , clin
partea Ce ntrului de perfecţionare, pentru propu-
nerile ş i suges tiil e interesante care a u fo s t făcute
aici.
L. HO ŞU
Yă ro g să-m i
pcrmile\i, ln inchcicrc, cîlcva
precizări şi
propuneri. Această clezbalcrc a avut
drept scop deschiderea unor discuţii la care să
participe ci l mai mulţi s pe c i a li ş ti cu cxpe ri c nţti
în domeniu l muzeologici ş i muzeografici, urmlnd
ca in num ere le viitoare a le „Hcv is lc i muzee lor"
ş i alţi oameni ele cultură şi de ş tiinţ ă, clin ţară,
să-şi poală sp un e părerea as upra opiniilor ex pri-
mate de dv. Împărtăşesc propunerile Lo v. I-l .
Daicoviciu c u un e le amendamente. Am pro1. us la
un mom enL dat fo losirea şco lii posllicca lc a Cons i-
liului Culturii ş i Educaţiei Socialiste pornind de
la ideea că cs l e mult mai u şor de realizat o secţ i e
penlrn cadrele medii t ehni ce lnlr-o instituţie cx is-
216
https://biblioteca-digitala.ro
Lentă decil organiza rea unui liceu de specia lit ate.
Tov. K orody a argumentat co n vingător dificul-
ta tea infiin\ării unui li ceu de spec ia litate şi nu
mai revin asup ra acestei ches tiuni. Practic, prin
se lec tarea ele abso lv enţi ai li cee lor industriale, ele
chimic, sau a lt e specia lit ăţi care au contingenţă
cu domeniul nostru pentru conservare şi restaurare,
se lectare ca re să aibă la baz<'i un examen de aclmi-
lcrc. şi prin organizarea un or cursuri teoretice
care să Ic permită c un oaşte rea domeniului ele
activi t a te şi să înţeleagă valoan•a obiecte lor asupra
cf1rora lu c r ează, dar mai ales prin activitatea
practică - şi aceasta poale să fi e clcsfăş11rali"1 in
laboratoa re le muzeelor din loca litatea rcspcc tiv :'t -
se poale aj un ge în ciţiva ani la acoperi rea nccesi-
t ă\ilor sl rin gcn le cer ul e ele păstrarea ş i conser-
varea patrimoniului muzeal na\ional. Subliniez în
moci deosebit că a lîl in caz ul pregătirii cadrelor
medii tehni ce ci l ş i in ce l a l pregMirii univers it are
a muzeografilor, nu es t e bine să fie a ngaja t e
cad re cliclacticc ca re au nevoie să-şi completeze
norm a ş i ca re nu stnL specializate în muzeologie.
Ar fi o g r eşea l ă fund a m e ntal ă clacă nu s-ar \ine
seama c:i di spu n e m in muzee ele oa meni cu o
pregătire t eo re tică ş i practică in muzeologic şi
care orici nd pol să facă faţă sarcin ilor un ei catedre
univ ers it a re.
Cred că programa este binevcnilă. Da r ca rămlne
î n csc n\ ă o programă cu carac te r de informare,
de supli nire palidă a pregătirii pc care marca
m ajorila l e a cur a n\il or - in specia l cei nou an-
ga j aţ i in muzee - o primesc ca pc o inlroclu cere
în problemele de muzeologic. Sin gura obicc\.iun c,
ca re s-a mai făcut şi de către a lţi co le gi, pri veş te
sc lec\ ia. Această sc lec\ic ar trebui f;'\culă în funcţie
de cxpe ri e n\a in muzeu. l'n anumi t ge n de probleme
trebuie să fi e prczenlalc şefu lui ele secţ i e sau di-
reclornlui care au deja o acliYilale ş i o experienţă
acumulall'i îndelungată şi a ltele lnclrumălorului sau
muzeografu lui cu o vechime de 1 a n sau 2 ln muzeu
ş i ca re nu stăpincsc noţiunile de bază: cum se
inlocmcştc o tematică. un plan grafic, o fişă de
obiect, un inyc nlar ş liin\ific sau administrativ şi
multe a lte le . :-:oi nu trebu ie să ne conducem dup ă
s itu aţia din mu zee le mari. Să ne gi nclim la marca
majorilale a muzeelor din \ară unde sinl puţini
spec i a li ş ti , uncie incaclrărilc se fac fără cr iterii
precise ş i posibi l ităţi l e el e însuşire a spec ifi cului
muncii sinl foarte r edu se sa u abscnlc, uncie ce i
nou in cadra\ i nu au de la cine inYă\a Se parc
cti nu lo\i înţelegem că muzeologia es t e o ş tiin ţă
ş i nu ceva nedefinit format clin „de toate" I Alîta
limp ci l nu o vom co nsid era ca o ş liin\ ă, aşa cum
es te considerată pc p la n mondial , nu vom putea
înregistra succese vizibile. Nu vom putea avea
ni ci cu rsuri măcar facultative î n lnvăţămlnlul
supe rior, nici cursuri postuniversitare, nici doc-
torale. Pcnlrn că dacă :'l[inis lcr ul Educaţiei şi
Inv ăţă minlului n -a fost el e acord pină acum cu
cursuri le postuniversitare în muzeo logie, sau cu
cele universitare, se datoreşte ş i faptu lui că noi
nu am prezentat ni ş t e propuneri clare, conclu-
denle 1 La lnslilulul de arte plaslicc din Bucu-
r eşti există ele ani de zil e cu rsuri ele muzeologic,
dar e singura facultate clin ţară cu aseme nea
cursuri. Cc facem însă cu muz ee le de ştiinţele
naturii , islor:e, arheologic, e tn ografic? 1 În Ce ho-
slovacia, la Brno, es t e o Facullalc de muzeologic,
iar la Praga o Secţie ele muzeologic în cadru l Facul-
tăţii ele istoric , in Bu lga ria exist:'\ . la Sofia, o
cated ră de mu zeo logic pentru facull;'\ţilc de isto ri c,
fil olog ic şi bi ologic şi cxcmp lclc a r putea co ntinua .
Cursu ril e de 111uz co logic genera l ă se fac în comun.
:\oi putem să ne gindim la nişte forme care ne
si nl n ouă adccvalt'.
focă o ches tiun e care cred c:i t•slc înţeleasă
greşit esle aceea a raportului dinlrc personalul
de spccia lila lc ş i personalul m ccl iu - le hni c. Haporlul
cs le la noi invers decil ce l normal. Avem muzeologi
mai mul\i ş i cad re 111cclii t ehn ice aproape deloc,
deşi necesităţile de cercetare şi păstrare a patri-
moniului ar ce rc . clacă nu o inversare a rapor tului ,
ce l puţin o rchil ibrarc.
Co n s i deră m că aceas t ă prim ă clezbalcrc, care
urnwază unei suite de artico le publicate de noi
în numerdc lrccule pc aceea~i l emă. va a tra ge
intervenţia şi a altor specia li ş ti ca re, prin propu-
nerile lor, să co ntribuie la conturarea unei per-
spective în această in1porlanl<'l. problemă a pn·gă­
tirii ~i perfecţionării cad re lor.
Dv. celor pr ezenţi, vă mulţumim pentru pro-
punerile şi s uges tiile rnc ule, fiind convi n şi c;"I so-
luţiil e ce le mai bune nu pol fi dccil rodul discu -
\iil or co lcc livc, co nfrunt ă rilor de idei.

* nu *
* ne vom grăbi ,·ă tragem concluziile.
în urma acestor discuţ.ii în evantai,
Vom încerca să punctăm doar cîteva idei, de mare importanţă, relevate de i1w i-
taţii . no ştri:
- Pornindu- ·e de la locul cent1 al al muzeului, azi, în educaţie ~ i învăţămînt,
acordînd muzeografilor atenţ.ia şi încrederea noa s tră, să enunţă m fOl'me cît ma i
adecvate de iniţiere, pregătire ş i perfecţionare a ace. tora.
- în învăţărnîntul elementar ş i mediu s-ar putea organiza lcc!ii -1n·ofjrarn ,
în cadrnl cur urilor de istorie, geog1afie, ~tiinţ,e natmale, literatmă ş . a . , cu ele-
mente generale de muzeog1 afie, integ1 ate procesului complex de educare patriotieă
a tineretului.
Problema cea mai actuală este lip ·a rcsLaun1toriJor ş i con scn atorilor, mai
ales a cadrelor medii tehnice pent1 u acest domeniu, făcîndu-se în acest , ens nrn.i
multe sugestii :
- Crearea unu i liceu de specialitate sau a unei secţ i i de rest auratori-con-
·ervatori pe lîngă un liceu indu ·trial existent.
- Posibilita tea existenţei cursurilor postliceale pentru absolvenţii unor
licee tehn ice cu un profil adecvat.
- Crearea unui laborator cential, cu statut indu.trial, l aboiator -şcoală,
pentru formarea de noi cadre.
Form area ş i pcl'ÎN'\ionarca cadrt'lor de muuofjraî i constituie o problemă
foarte complexă; muzeologia e t e o „ tiinţă relat iv nouă ş i prin atributele sale
cornporlii impli c a~ii dc pregătir e com11l exă :
- în uniYer s ităţi 1'-ar putea organiza cm uri facultative de muzeologie
generală, urmînd ca, în anii III - IV să apară, paralel cu celelalte secţ ii de specia-
lizare, ş i muzeog1afia.
- Prelungirea cursurilor un iversitare cu încă un an, în vederea pregătirii
riguroase a v iitorilor muzeografi, pe baza unui examen-concur. penti u locuri
limitate, in funcţie de necesarul de cadre al anului următor.
- Cursuri postuniversitare pentru muzeografii cu o vechime. de 5 ani de
lucru în muzeu .
- Acordarea grndelor pentru muzeografi.
- Doctorate în muzeografie .
Nu ne vom grăbi să tragem concluzii, ci invităm reprezentanţii lVIiniste-
rului Educaţiei şi Învăţămîntului, ai Ministerului Muncii, comitetelor judeţene
pentru cultmă ş i educaţie s ociali stă să-şi spună cuvîntul.
Ma să rotu n d ă eonse nrn a t:l de Oina )JJ\R CU LESCU

217
https://biblioteca-digitala.ro
 ISTORIA
M UZEOGRAFIEI
M ANIFESTĂRI MUZEISTICE BEIUŞENE îN ANII INTERBELIC I
Viorel FAUR
Considerăm că - plnă la elaborarea unui studiu
amplu, care să aibă ca obiect lracliţiile muzeistice
bihorene - sin l oportune şi exp lorăr i referitoare
la problematica anunţată în tillu. Din recons ti -
tuiri si milare , care să cuprindă în lolalilalc mani-
fcslărilc cu caracter muzeistic - de la expoziţ iil e
ocazionale pină la lnfiripar~a unor muzee ele di-
mensiuni modeste, fi e e le ş i ele utilila l e didactică -
se configurează, in mod firesc, is l<> ricul acestui
însemnat aspect a l culturii local e. Extinzind, cslc
posibilă - ş i , am zice, imperios necesară - reclac-
la rca is tori c i muzeografici ronuin eş li. La împlinirea
acestui clczicleral se impune a-şi aduce, cu deose-
bire, co nlribuţia multitudin ea de muzeo grafi care
s-au afirmat pc l[trim ştiinţific. ln această ordine
de id e i, noi n e-a m propus - ca !nlr-un timp re-
lativ scurt - să investi gă m lrccu lu l bihorean,
exlrăgind ceea cc ne interesează s ub raportu l for-
mul ă rii de ma i sus. Dăm publicităţii - prin in-
term ed iul revis tei noastre - un capitol clin lucrarea
pro i eclală, în care sint vizate preoc upăril e muzeis-
tice beiuşcne în perioada dinlre ce le două r ă zboaie
mondia le, de inconl es labilă anvergură.
Preze nţe l e suci-bihorene in expoziţiile naţiona l e
organizate în anii 1881 ş i 1905 au fost r eli efa te
d eja 1 . ln anul 1921 cslc aleslată e xi s t e nţa ln
Beiu ş a unui atelier de „ ţesâ luri ş i cusături ro-
mân eşti " 2 , propri c la lc a ;\!arie i Cosma, ale cărui
produse au fi gural in Expoziţia ş i lirgul de mos tre
din Bucureşti, fiind di s tins e cu ,. m edalia de aur
şi o diplomă" 3 . Jniţialiv a organizării ele expoziţii
ln localilale şi in a lle oraşe ale ţării aparţine, cu
priorilalc, „Re uniunii fe meilor romin e din Beiuş
şi jur" (infiinţală in 27 noi embrie 1918), asociaţie
cu l tural-fil a ntropică care şi-a stabilit in programul
1 Viorel }'aur, Contribui ii la cunoaşte rea nianifestdrilor cu
caracter m.uze·i stic ale ro1;idnilor bihoreni, in ..Revista muzeelor".
1971, nr. 4, p. 339 - 340.
2 Cotidianul „l.le iuşu l ", 192 1, nr. 26, p. 6.
3 Ibidem.
218
https://biblioteca-digitala.ro
ei de ac tivilale asemenea intrep rind eri de ce rt ă
rcceptivilale soc i a l ă. Ea a doved it o consecvenţă
exe mplară , participind la num eroase expo ziţii na-
ţionale, ba chiar ş i inlcrnaţionalc . .\lalc ria lc le e t-
nografice din salci e depresiunii Beiuşului au de-
venit mesage ri veritabili ai ar tei populare clin
această cx lrem ila lc a ţă rii. , .Reuniun ea " a valo-
rifi ca t , de fapl , ş i alte posibilităţi expozi\iona le.
La 16 septemb ri e 1923 s-a deschis - sub auspiciile
R.F.R. 4 - prima expozi ţi e „de copi i " 0 din Beiuş,
clup ă ca re au urm a t două expoziţ ii de flori 6 . O
mater ializa re prc gnanlft a acestei orientări a R. F.R.
s-a înregistrat prin organizarea - la Oradea intre
7 - 1-l noi emb rie 1926, ln sa la ma re a prefecturii -
a un ei „expo: i{ii elnogra{i ce 1 , alcătuită din obiecte
de industrie casnică şi artă p opulare/. din Jirwlul
J:Jeiuşului şi \ 'a lea de sus a Grişului Segru " s.
Dr. Conslanlin Pavel, in prezenlarea pc care o
face expoziţiei, rel evă cilcva adevăruri demne de
interes. „ Prin această expo:i{i e Reuniu11ea - afirmă
e l - ţin e să evide11ţie:e l11 chip docwne11lar, aplilu-
dinile, sp irilul de iniţiativă ş i încline/rile ţ ăranu lui
bihor ean , îndeosebi ale oamen il or n oş tri de la munte,
pe care le tnlllnim, {i e ln făţuirea şi fas onar ea
lemnului , ln ticluirea diferitelor inslrwn en l e. scule
şi unelle de plugărie şi lucrul cimpului, {i e tn con-
" Prescurtăm astfel denumirea .. Heunlunen femeilor române
din Beiuş şi jur''.
5 Adică cont in inU obiecte confectionate de CODii. Vezi .,Be-
iuşui"', 1923 , nr. 37 - 38, J). 2.
• „ l! eiuşui"', 1924. nr. 16 (27 aprilie ), p . 3; .. Anuarul Reuniunii
femeilor române din B eiuş şi jur'', \'I l l9i4 - 1925 ) , .Ueiuş.
1 H..F.lt. tşi consemnase in propriile-i statute intentiile ele a
„sprijini valorizarea productelor „tărăneşti", r acurgi nd la toate
mijloacele. apoi la rAspindi rea „cunoştintelor practice intre
tăra.ocele rornâne" (vezi Arhivele Primăriei oraşu lui JJ eiuş,
dos. nr. 10/ 1924 - 1925 - 1039, p. 0 ). Din auui 1919 au fost
adunate de căt re H. .F .H. materiale etnografice. cu scopul de
a-şi întemeia o colecţie, premisa ma teria lă a unor viitoare expo-
zit,ii. Abia in 19:!6 , după cum se va observa, activita.teti ei tn
această directie se va face cunoscută şi in Oradea.
s „Tribuna·· (Ora.dea), 1026, nr. 45, din 7 noiembrie, p. 1
şi 2 .
fecfiuni, lmpodobirea ueşmin/elor
cari ne dau no/a lemn 12 . Inaugurarea expoziţiei s-a efectual ln
originală şi frumuseţea. .. rewnosculă
a por/ului ruvenilelc „cadre sărbăloreşli", un „ales public
dis/inc/iv românesc al săteni l or de aici'" 9 . /\ce l aşi românesc" parliciplnd la t'\'e nimenl. S-a introdus
autor nol('ază că scopu l urmărit ele organizaloan•il' şi un ~roccdcu inedil, aclic.:1 la fiecare secţie erau
expoziţiei ar fi fosL acela de a conlribui la . . răs­ postale - binclnţrles. „lmbrlicale ln coslutne na-
pînclirea dragostei pentru por/ul nostru naţional ţionale cum se poartă 111 regiunile de unde au co-
românesc prin/re sâleni i de la şes, lndeosebi prin/re leclal minuna/ele obiecte" organiz3loarc le , precum
ce i din lmprejurimile ONi:ii" 10 . „ /Jogăfia ş i ua-
ş i „cite o /rirancâ din acelea cari ou exewlal lucrlirile
ricla/ea" expoziţiei. care - după 1111 comcnlalor
ano nim l l - ar [i avul „echiuolen fu unei sublime de arlli ... " 13 . Cu ac~s l prilej au rosliL discursuri
recreaţii a ochiului specla/orului" a conslal in \'iclor Filda n. \ 'clu ria Candrca 1 ~, (;h . Tulbure 16
\cs:i.luri, s imple , a lbe sa u cu alesături, lesăluri de şi /\urclia Sclegeanu 16 • [ormulincl ap recie ri asupra
lină , ceramic:'\, rnjoacc, sumane ş i obieclc de

13 „'l'riUuna", IO:!U. 11r. 46 ( 14 nolemhrie l . p. :l.

u Jtlem, rn:rn, nr. 45, p. 2. 14 Preşedinta Bcuni1111\I femeilor ro11Hi.n e din Ora1l e:t.
io I bide111. u Acesta ~mblini1tzl\. o renlltitte 11otabilâ: „r:mt1r rcintulu i
democratic ce s-u abdtut tn ultilfllll timr1 Vl'.-Jle pluiurile 1wosfr"
11 lhicl e111. 11. 6. slraelf fclru11ilor au mltri111s fn "ceastu sold . . lcem1M e.rpozi(if'
l.! .\.u colaborat lu realizarea ei : Octavia Borlun, \ '1\lerin dr a.rfrl populcrrtl rsle un pri/fi de cullttrll. o Jlro1mucmdci 11 r11 lr1L
~tefăulcll. J ~ 111illa ( 'lum 1,e. Tina Po1>. Aureliu. Hatiu. :-iil\'ln,. vortul românesc din sulele bi'1ore11e". <vezi ,.'l'ril.H111a", J!):.!6,
H nlbac, Aure lil\ Helci.clanu wre,etl intr„ Jt.F.R.l. Y eturln Buteanu, ur. 46. 1>. :JJ.
J<:ufimia. ~tefi\nici'l, Veturiu. Pol)a, \' ictorh\ J{ oi,u, ~larla Pop, 10 Pentru „o 1mtt'u 11ra11jr1 acr11std eJ"pozitie ro1111î1ie11scd".
Ana l'm~tu. Hozalla HH şi Ji: liza Pavel (vezi „'l'rlhuna", 1020. tleclnră ..\. Helel-{C:llHI, 111ernhrele B. F . lL „ou c11lrPrrnl ./·I ro1111111e",
JIT. 45, IL 61. timp de dou1\ Juni. Hczullntele au fost re111:trcabile .

. \ i;pect •1111 expozitin. etnogrnfi ci'L orga11izali\ tle H.F.H .. la G Iunie 1935 în B e iuş

https://biblioteca-digitala.ro

conlinulului expoz iţiei. De reţinut ş i complclarca
exp~z i\iei propriu-zise cu „cateuu momenle din
arta câ nl ă rii ş i dansului ln llilwr" 17 • ere indu-se
aslfel o imagine m a i c uprinz ă toare a „vie/ii artistice
poporcme". I a l ă cum s-a d es făş urat .. co n cert 11/
/<irli n esc" : „ Femei şi bărbaţi
tin eri din cileva
~omun e ale jude/ului noslrn cinlli melodii, numile
.. hori", din gură, cimpoi. {oaie etc. ş i dansea=ă
ritmic. chi11i11d. în admira/ia câldu roasă şi aptau :ele
spectulorilor„ 1 s. Expoziţia din Oradea a H . F.H.
a rosl. n ci nd o ic lni c, o izblndă memorabilă a acesteia ,
c ă reia i se vor adăuga allcle, d e icknlică valoare
ş tiin\ifico - cl ocu nwnlar ă ş i palriolic ă. Spre pild ă,
H..F.H . particip:'i la Expozi\ia elnografică din
BucurL·ş ti. consacraUi implinirii unui de ce niu de
la rea liza rea unil ă \ii depline a s talului rom â n 10 .
S timulal ă de pro punerea prin c ipese i Ghica, H.F.H.
a decis să lrimil ă 1 î „buc<l/i de {el urile /esci l11ri "
:>fuzcului Tro cadc ro din Pari s, ca re dispunea -
pin :i a lunei (1928) - de o ncrepn'ZL'lllaliv ă co-
k q ic clnografic:l romfi neasc:'i 20. fn acelaşi an,
Elena Bozac ş i Irm a Po y nar au exp u s cîlcva
c·xemplarc „din /es<i turile frum oase" cc Ic avea
H c uniunc a. la Sovata. De ascmc·nea, mcril ă a fi
consemnate dou ă ex poziţii ale reuniunii , d e o
factură clifc ril:'\ : cea de „ ml'ncări de p eş l e" 21 ş i
cca de p ă puşi, la , .ln{dptuirea" aces teia clin Ul'lrn'i
conlucrinrl nu m a i pu\.in ele 25 d e lll e mbrc. Da r ,
c u adcviiral sclll nifi ca liv ă . a fos t participarea
H.F.H.. la cxpozi\ia din lun a iulie 1929 - prile -
ju i tă d e Congresul lnl e rna\ional d e Agricultură.
ca re s-a de sfftş ural la Cluj. „Reuni11nea a e1:p11s
ctle11a fesă/ 11ri frum oase", imprumulalt• el e la \:'\-
r [1nc ile din salelc a propi a t e el e Beiu ş 22 . A fo s l clis-
linsi\ c u me dalia d e arginl, pc ci nci 7 membre ale
c i, precu m ş i 6 \ ă 1 ă nci - anume Ca li ţa Tripon
cl in T:'\ r că iţa , Armanca Tocluc ă clin Poienii de Sus,
Hozalia \'icl ica n clin 13unl eş li, Ve se li a Pel e 23 din
Br:'\clel. Floarea Ciurg iu clin ;\[izic ş ş i ;\'linca ;\luţiu
clin Cusuiuş 24 - au primil diplome d e onoare.
ca re le -a u fo s l lnlllînal c inlr-un ca dru fes liv (mai
e xact , e rau pr cgă lil c ser b ă ri şco lare, la care veneau
reprczenlanlelc Hc uniunii sa u perso nalităţi c ul-
lurale lcca k). Spre exemplu, la cca din Poieni e ra
preze nt ş i c;h. \'orni c u , clele galu l Casei Na\.ionalc
clin Oradea, care s lrin gea pi ese ne cesa re inj g h e bării
. . unui nw;eu elnogra{ic" 2 s. S-a convenit ca, dco-
camclal:i. să fie aranjată pc coridorul Casei :\ a-
\ionalt• din Oradea o „vitrinei permanenlci cu /esM11 ri
i; „Td hu na." , IO:!O , nr. 47 f:! l nuiemhrie l . n . 3 : Concert
ti\ră11e sc.
Id fbiflelll.
19 Anuarul Heuniunll femeilo r romfrnc din J3eiuş şi jur.
X XI XII 124 Iunie 1!128 li mai 111:11 1. B eiuş, 1932. v. 14.
2
0 Anuarul H.F.I<„ X XL X II. J>. 14 .
21
fbidl'M.
22
Tn a 11u arul d eja citat a l l~e uniunli f.le preciza ex 1 us că.:
, .Sfl'(ia fesdfurilor clin B ihor a fost )111tll avreciatd ((( en>ozif'il"'
p, 33).
23
Despre aceasta se spune la. n. 52 a pomenitului anuar
c..l\. I s-n acordat diploma de onoare „1>f1tlru frumoa selr tfs<lfuri si
<c usdttir·i pe care le-ci fdcut şi le Mai face şi clin cari o parfe fl'U
fost ezvuse la diferite exp~zifi. i " .
24
A nu se ignora. irnprt>h1rarea că şi actualmente satele res -
pective det.in rezerve substantiale de materi ale etn ografi ce de
exce ptie.
2 3 • Jbiclem, p . 100.
6 Vezi Anuarul citat, p. 34.
220
https://biblioteca-digitala.ro
{rnmoase" 26 clin colecţia H c uniunii , care -
paralel
cu producţia din atelierul propriu 21 - achiziţiona
în p ermane nţ ă „ noi lu cruri româ n eşli". în an ul
1932. Hcuniunl•a - ca re monopolizase, clupă cum
se poale co nsla l a . accas l ă manifestare e ullural ă -
a mai deschis Inci'i două cxpozi\ii: de m ese aran-
ja le pe nlru diferi l e ocazii 28 ş i d e arlă pla s ti că 20.
Se rev in e, iar ăş i . la rorm a Ct'a mai e l oc v en t ă
d e exprimare a lcnclinţe l o r conslruclivc a le Reu-
niunii. l'e nlru o „el:po:i/ie din JJu cureşt i " 3o s-a u
imprumula l ţesături Elenei ;\[acarie, directoarea
Şcolii d e m e naj clin Oradea. iar profesoa rei Tufan
clin Lu goj , pentru „o serbare", i-a ro s l inminal
un „{rnm os coslwn bilwrănesc" 31 • Intre 1 m a i ş i
15 iunie 1928, R e uniunea ca r c pre zc nl a nl ă a
Bihorului cs l c so li c itat ă să p a rticipe la Expo-
ziţia-lirg clin Bucure ş ti , o rgan izat i'i cit• Li ga '.'\ a-
\ională a fe meilor ş i l ' niun ca inclu s lriilor rom:îneşli.
l'cnlru ş tandul pc care l-a a m c na j a l în capitală
i s-a conferit o cliplom:i , ca ş i j11rle \11l11i Bihor ele
allfel 32 • Cca m a i lcmcinic :i ş i m a i cuprinzătoare
ex poz i\i c e tno g rafi că a fo s l organizată el e Hcuniun c
în a nul 19;35 la B e iu ş. Să Lra n sc riL' 111 info rmaţia
clocum en lar ă dirr c l ă: „S-au exp11s admirabile
/esâ luri ulbe ş i colorate r/1• pe \'alea Cri.~ului Segru,
apoi superbe/I' l<iieturi, coj oace şi s11mane {r111111111se .
.\'ici vasele ularilor di11 comunele Că rpin et , L eheceni
ş i Le/eşti n-au lipsit" 3 3 . Ca alarc. s ub scri em la
ide ea că H c uniun ea a fosl „singura socielate. care
s-a owpat pinci acum tn Bihor mai intens prin
ex po: i/ii/e sale, cu industria casnicei" 3J pc care a
popularizat-o a lil în \ar:i cil ş i pc s l c holare. Ială
clleva a r g um e nte : penlru o ex p oz iţi e clin ;\[a rs ilia
a fo s l co ncep u tă o „ n unlcl /ci.riln eascâ ln minia/ uni. ",
c u 11 ]:ăpuşi lmbn'icalc în port rom a nesc clin
„împrej urimil e Bei11şu/11i ş i ale \' aşcă11/11i " . la
Slrassbourg (1936) a fo s l expusă o „păpuşc-{Mcliu "
in coslum a ulcnlic clin Pietroasa ş i care a primil
o diplomă el e onoare.
Formulălll , ln concluzie, co nvin ge rea că cs l c în-
d eajun s el e e loc v e nt :'\ s trăd uinţ a membrelor H.F.R.
din JJeiuş d e a p e rman c nliz a o aclivilale rn c ri -
Loric , prin r ea lizări n co bi ş nuil c, cc tre buie , cre d e m.
raco rclale pe isa jului muze is tic al vremii el e ca re
n e-am ocural - inlr-o a devăr a tă lra cli\ic. s uportul
evoluţiei ele asliizi. Etn ogra fii bihore ni au. aşada r ,
pre c ursori e nluzia ş li , a le că ror e forturi le co ntinu ă
ş i !nlregesc.
''A nu arul ll.l".R .. XIII. XJ\' x1· X\'I X\' JI X\'111.
(! 7 mal JQ3 L- 3 1 decembrie 10!161. lleiuş, 1038. 1>. ~7. şi 41.
2 1 Ibidem . p. 67. SJ)re edificare. reproducem un paragraf:
„De câtira ani se lucreu2d cu. cdtera tllran ce ((t ft'H€ll1tri romdnesti
billorclnesli".
28 Adie!\. m ese pentru nunt ă. ceai, vi nAtoare, copii Ct.C' .
2 0 Hxpuneau pictorul Nicolae Pop şi sculptorul D ă nil ă An -
dritoiu. ambii fn viată Cla. B e iu ş ).
3oAnuarul lt.f'.R„ Xlll X l\' - X\' X\'1 X\' 11 X\' Jll
r. 6i.
31
Jbidem.
32
Ibidem.
33 /bili em . p. 9Ş - IOO . Si nt rep rod use imagi ni tlin acenstl!.
ex pozltle.

INSTRUCŢI
DIFERENŢE INDIVIDUALE îN RECEPTAREA OPEREI DE ARTĂ
Studiul rece pt ă rii o pe re i d e a rt ă pres upun e o
tripl ă co ndi\ionarc :
l . cca v a l o ri că. ca re se r e f e ră la v al e nţ e l e d e
co n\jnul ş i form ă a le ope re i d e a rt ă,
2. et•a s o c i a l ă , privind ins lilu\jil e ş i opiniil e ca re
favo ri zează recepta rea,
3 . cea p s ih o lo g i că . prcs upunînd ca ra cteri s ti ci co-
le ctive a fec tiv e ş i de p c rson a lilal c impli ca te in
fac torul r ece pt ă rii a rti s ti ce .
Sub acest din urm ă a spec t , studiul publi cu lui
î n 111 uz~ u poa l e fi abord a t fi e dintr-o dir ec ţi e la rg
p s ih o lo g i că impli cind fa ctorii logici ese nţiali ş i
co muni ai ac tului r ece pt ă rii arti s ti ce, fi e din pun ctul
el e v e de re a l parti c ul a rit ă ţilor indi v idu a le impli ca te
î n rece pt a re, aces t as pec t co nstituind obi ec tul pre-
ze ntului s tudiu .
l' ublicul d e muz eu es te foarte di ve rs, dife r e nţ e l e
cl ecurgind clin parti c ul a rit ăţ il e el e vîrs l ă. el e cul -
tură ge n e ral ă ş i a rti s ti că, el e med iu social -c ultural ,
ca ş i el e fac torii de perso n a lit a t e cum a r fi tc mpc-
r a me nlul sa u aptitudinil e.
In lilcra lura d e spcc ia lilatc sc c it e az ă diferite
tipuri d e pu bli c. As tfe l, Tud or \'ianu amintea că
c le ment e le r ece ptării nu sint la fe l el e doza te la
t o ţi oamenii:
„ Sini indi ui : i p enlrn car e opera de a rt ă tră i eş t e
ma i muli prin confinutul ei , al/ii p enim car e ea
ex is t ă mai degrabă prin organi zar ea ei fo rmală .
L'nii ca r e se aba nd on ea: ci se nlimenl el or ş i , ln
{in c, a /fii care { ormul eazci j11d ec ări cu p rfoir e l a
slru ctura op er ei sau emil aprec i eri în legă tură cu
val oarea ei" i.
1 T. \ · ianu , Bsfrlica. liu c ureşti , Ed. pentru lite ra.t ură. 19 68.
I). 35.
https://biblioteca-digitala.ro
MUZEU -
E-E DUCAT IE
Eugenia IOANOVICI
U nele dife r e nţ ea par ş i în ceea cc priv eş t e pre-
gătir e a publi cului. În aces t se ns. l':i colae P î n ' u
pr e zintă urm ă to ar e l e tipuri : ce i m a i m o d eş ti ş i
n e prcgă ti\ i spec tatori p orn esc !n pi ; m a c la p;l d e
la „ poves te'', d e la „s ubi ec t", d e la „d es pre cc c
vorba" î n a ces t ta bl ou sa u ln aceas t ă simfoni c! .. .
Snobii porn esc, d e obi ce i, d e la as pcc lc ll' for-
ma le, pc care Ic int e rpr e tea z ă co nfu z sa u s u-
bi ecliv.
Spec tatorul mijlo ciu p o rn eş t e d e la c le mente le
asociati ve, d e la re preze ntă ril e p c ca re i le tr e z eş t e
op era ar ti s ti că . 2
O se ri c între agă d e ce r ce tări ps ih olog ice a na li -
zea z ă fa c tori ele pt•rson a lila t c tn ma nifes ta rea pre-
fe rinţ e l o r es te ti ce. As lfel J ean Ca rclin e t , în lu crarea
. .l'rcfere nce es th ctiquc e l p crso nnalile", s ludi a z ~1
rel aţ ia dintre pref e rinţa pentru un c ie as pec te a le
ta bl ourilor ş i un c ie trăsă turi d e carac te r.
Aulorul co n s t a t ă c ă la s ubi cc p cu lră sM uri el e
ca rac ter cc co re spund un or t cndin\c acliYe . ln
se nsul c{t se o ricnlea z ă indi v idu a l că tre unive rsul
co ncre t , se co n s t a t ă un inte res spor it penlru o
reprezenta re fid e l ă a r ea lit ăţ ii se ns ibil e ln tabl ouri.
Dirnp o lriY ă, t endin\a s ubi ec tului el e ori e nta re
că tr e s in e implic ă prefe rin ţe pentru tabl ouri lipsil.c
de d e talii , rea lizate so bru ş i tn ca re nu a par fiin ţe
uman e .
Se poa le con chide că publi cul se pro i ec t ea z ă tn
prefe rinţe l e cs le li cc, ln se nsul ln ca re ii pl ace
tabloul rc prczcnlincl obi ec tul · prop1 ii lo r sa le tc n-
clin\ c.
În cursul de e s lcli că exp e rim e nt a l ă a p a r ţ inincl
psiholo gului fran ce z E. F ra nces se trec in r c vi s l ă
2 Ni co lae Pi r vu, :-:tnllii de 11siholooiu ari ei. B uc ureşt i. l:: d iLur.'. l.
didac ti c!\ şi p e d a.;og i că, 10 67, p. 37.
221
acele ccrccll'\ri care dovedesc existen\a diferenţelor )lctoda de investigaţie se bazează pe un ches-
individual e în rece pta rea ar tistică. Astfel autorul tionar conceput pentru a răspunde la tre i întrebări
demonstrează rolul în cercetarea artistică a un or majore:
factori psiho-sociali cum ar fi : mediul ecol og i c
(cadrul vieţii) alcătuit din obiectele cc compun a) Care sînt elementele constante care apar in
lum ea inconjur[t toare. med iul educativ, adic<i in- caraclerizarca publicu lui prezent la acest Lectorat.
fluen\ ele suferite de copil in şcoală, ş i mediul social-
b) Care sint clementele diferenţiatoare.
eco nomi c in care se d ez voltă.
Foarte import a ntă ne apare şi referirea cu privire
c) în cc măsură apar dife renţe de interes, cri-
la efectul nive lului de cu ltur ă generală şi artistică
te rii de apreciere a operei de arlă, criter ii de ale-
asupra m a nifestării pre fe rinţelor estetice.
gere a operei de artă, preferinţ e ele culori, motivaţii ,
O se ri c de autori constată că o cultură arti stică în funcţi e d e parametrii amintiţi mai sus.
imprimă o anumită superio ritate ap recie rii es tetice
faţă de simpla cultură ge nerală. Jnv esligaţia s-a realizat p c un număr d e 9f>
La o cu ltur ă egală pol interveni diferenţe de de elevi, dintre care 78 elevi clin diferite şcoli din
gust provenite clin cunoaşterea artistică. Cultura Bucureşti şi 17 elevi clin oraşul Slatina, jud eţ ul
artistică prelungeşte efectele culturii genera le. ac- Olt.
centuind diferenţele.
1n sfi rş il , o seric ele ce rcetă ri pun în relaţie pre- Ca m e todă d e lucru. elevi lor li s-a prezentat
ferinţe l e pentru un tablou sa u a ltul cu factorii ele chestio n aru l urm ă tor:
lcmperamcnl. Cercetările lui Catlle ş i Eysencck
au dovedit că sub i ecţii neinhibaţi preferă tablouri - numele şi prenum e le
co lorate şi s imple , Jn vreme ce subiecţii inhibaţi sex
perferă clar-obscuru l. sugest ivul. virsta
Trecerea foarte sumani în revistă a direcţiilor clasa
mari de cercetare a difercn\.clor individuale în şcoa l a-secţia
rece ptarea artistică ne permite dintru început să
aţi mai urmat sau urmaţi la
- şcoa l ă cursuri
ap reciem că: 111 factorul receptării operei de arU\
de istoria artelor?
intervin foarte mulţi parametrii psihologici. dar că
Da. Ce fel de cu rsuri?
evident, nu to\i au aceeaşi pondere , in sensu l că
Nu.
ar necesita - ca urmare a acestor invesliga\ii -
găsirea unei modalităţi de îndrumare şi orientare - aţi mai urmat in afara şcolii cursuri de istoria
arlistic<i potrivit particularităţilor fiecărui individ. arlc lor?
Există, după opi ni a noastră , parlicularilă\i care Da ... ce fel de cursuri.. p c cc durat ă
se pol adapta unui sis tem genera l com un de în- Nu.
drumare ş i particularită\i care impun adapta rea
lndrumării. - a\i mai vizionat muzee de ar t ă?
ln l egătur;'\ cu această problemă vom analiza Da ... care anume ... cinci ...
rezultate le investi ga ţiei noastre. ::\"u.
Studiul diferenţelor individuale sau tipologice
- aţi consu ltat vreodată a lbum e sa u cărţi de
în receptarea operei de ar t ă capătă valoare nu
a rtă?
numai te oretică, prin s tabilirea indcalorilor ca re
diferenţiază indivizii sau grupe de indivizi ca Da ... care anume ... cinel ...
public , c i o valoare ap li cativă care priveşte ::\"u .
alit in<1rumarca cil ş i şcoala.
- vă inter esea z ă
arta plastică?
Referindu -ne expres la Lee tor a Lu I pentru elevi
Da ... de cinel ...
d e la ?lluzcu I d e artă al R.S . Homănia, ln cadru I
?\"li.
căruia am efectual cercetarea, pute m anticipa co.1-
cluzia că o cunoaştere temeinică a publicu lui de - cc tablouri v-au plă c ut mai mult la vizi la
e le vi , care frcc,·e ntraz ă cursuri le lectoratului , per- făcută astăz i la muzeu?
mite indrumătonrlui o organizare ş i o preze ntare daţi Lillul tabloului
adecvată a co nţinutului lecţiei. dar în acelaşi timp descrierea tabloului prefera t
pe rmit e şi şco lii să influenţeze nu num a i prin
cu ltura ge ne rală. dar şi prin alte e lemente de con- - motivaţi d e cc l-aţi preferat p c acesta
ţinut, cum ar fi ele pildă formar ea culturii art is tice ,
va lorificarea mai tcrmhică a potenţialului indi- - credeţi că există diferenţe individu ale în re-
vidual a l e levilor. cepta rea operei de artă"?
In cadru l investi ga ţi e i o rga nizate pentru elev ii
- cc cu lori prcfera\i?
care frecventează Lec toratul la )[uzcul de a rl ă a l
R.S. Rom â nia, n e-a m propus să urmărim uncie - cc criterii folosiţi în aprecierea unor opere
diferenţe individu a le de sex, cultur ă gcneraJă şi de artă?
artistică, de mediu socio-cu ltural precum şi relaţia
dintre aceste diferenţe şi uncie modalităţi de l\!oclalilatea de a naliză a rezullalclor s-a rea-
receptare artisticii. lizat în două direcţii. În primul rinei s-a urmărit

222
https://biblioteca-digitala.ro
 o serie de p rob leme ca re probează d if e renţe ob iec-
tive în cad rul lot ului investi gat. Acestea a u fost:
1. cullu ra ge n erală (şcoa l a, secţia, clasa)
2. cult ura arlis li că (cursu ri de is tori a arlei ur-
ma te, m uzee v iziona te, lu c ră ri ele istoria a rtei
co nsul ta l c)
3. v! rsla, sex ul , medi ul socio-cullural (loca-
lila Lea, şco li c u t ra cii ţi e, şco li fă r ă tr ad i ţ i e)
ln al do il ea rinei s-a u urm ă ri t o sc ri e de para-
m etri psih olog ici ai recept ă rii arli sli ce, cum ar fi :
- interesul pentru a rta pl as ti că
-criterii el e a preciere a t a blourilor
- criterii de alege re a tabl oului prefe ra t
- preferin ţa p e ntru cul ori
- m olivarca pre fe rinţel o r ,
aces tea fiind ra portate la toate ca t egoriile de di -
fe r e n ţe
aminlilc m ai sus.
P rin cipalele r ezulta te ale inves ti gaţi e i noas tre se
po l grup a în 3 co nclu zii clislin cl c, pc ca re Ic vo m
u r m ă ri in a nali za cc urm ea z ă .
Aces te concluzii se re f e ră la:
a) ex i s t e nţa uno r dife re nţe specifi ce ln cad rul
publicului el e elevi care fr ecve nt ează lectoratul ;
b) ex i s t e nţ a un ei r cla \ji Intre unii dintre pa ra -
m e tri ps ih olog ici a i r ece pt ă rii a rli sli cc;
c) e vid e nţi e r ea fa c t oril or princip ali ş i fa c to -
rilor secundari ca re s tau la ba za dife r e nţi e rii
p ubli cului ş i impli cit a rece pt ă rii a rti s ti ce.
In eşa nti o nul el e 95 elev i pe care i-a m urm ă rit
a m surprins urm ă to a rel e g rup ă ri obiec ti ve :
In cadrul aces tui !ol , 68 % dintre s ubi ecţ i sint
fet e, iar 32 % b ă i e \i. E i slnt elev i a 6 şco li grup a l e
as lfel :
a) şcoli ca Li ceele nr. 31 ş i „ .\liliai Vitea zul '',
ln ca re ex i s t ă o preocup a re d eose bit ă clin p artea
profeso ril or pe ntru e du ca ţia es t e ti că a elevil or ş i
care î n lotul nos tru apa r 63 %.
b) şco li cu o p reoc up a r e m a i s l a b ă pentru edu -
a elev il or : Li cee le nr. 8, nr. 29 ş i
caţ i a es l c li că
Pedagog ic clin B u c ur eş li , clin ca re avem elevi în
prop o rţi e de 29 °0 ş i Li ce ul clin Slatina r cprcze n-
tln cl 1 8~ 0 clin subi cc p.
In cc pri veş t e cultu ra ge n e ra l ă . m a rca major i-
t a t e a elev il or (90,5 °~) a p a r ţ in clase i a X -a ş i doar
9,5% apa r\in clase i a XII-a.
In ge nera l ca v lrs l ă, to ţi cei 95 cle\'i ap a r\in
perioa dei a d o l esce n ţe i .(16 - 18 a ni ).
Intr-o a ltă g rup a re pri vind dife re nţe l e în CLLltu ra
a rti s ti că,
a m în cadra t elev ii ca re a u urm a t a lte
https://biblioteca-digitala.ro
cursuri cleclt cele a le lec t oratul ui (24 °~), a u vi-
zi ta l ş i allc m uzee clecît Mu zeul de a rt ă al R. S.
Ro mâ ni a (63 o.~) şi a u cerce t a t alb u me el e a rt ă
p l as ti că (il ,6 %).
Pc a nsamblu. in med ic, cullura a rti s ti că a fos t
su r pr in să doar la 52,6 % dintre elevi.
D in perspec ti va a p a rl e n e nţ.c i elevil or la cele 3
ca tego rii de şco li co n sta t ă m că : cl in şco lil e cu
tr a di ţ i e în form area e du caţ i e i es t e ti ce, 62,2 %
dintre elev i a u co nlural ă o oa reca re c ultur ă a r-
ti s li că.
Din şco lil e fă ră tr a diţi e doa r ·13% d intre elevi
a u o c ultură a rti s ti că a numit ă . ia r î n cawl li ce ului
clin prov in cie doa r 30 % dintre elev i ş i aceas t a
m a i a les in ceea ce priv eş t e consulla rea el e a lbum e
el e a rt ă.
Din da lele prczcnla lc r ez ult ă ln moci obi ec ti v
cxi tc nţa un ei di ve rs it ă ţi el e indi catoar e cc dife-
r e nţi a z ă publ ic ul pa rti cip a nt la cursuril e n oas tre.
F ă r ă înd o i a l ă că nu Loa lc g rup ele se mn al a t e
a u a ceeaş i p ond ere în di ve rsifi ca rea r ece pt ă rii
arti s ti ce. D e a ll[cl, as upra aces tei proble me vo m
reveni cinci vom înce rca să co r e l ă m accs lc cli[c-
r c nţ c se mn alate in cadrul p ubli cului cc rcc la l , cu
p a rti c ularit ă ţil e psih olog ice ma nires l a lc în rece p-
ta rea a rli s li că.
Ceea cc p utem co ns Lala în să lnlr-o prim ă a n a liz ă
es t e fa ptul că indi ca torii obi ec ti v i a i dife re nţi e­
ril or in ceea cc pri veş t e publi cul exa min a t s-a r
putea grup a în trei dir ec ţii :
a) indi ca tori c on s tanţi c um a r fi : cultura ge ne-
vlrsl a,
ra l ă ş i
b ) incli ca l ori va ri a bili cu a numit ă pond ere ln
r ecepta rea a rli s li că ctim a r fi se xul ,
c) indi catori va ri ab ili cu o m arc pond er e în
rece pta rea a rti s ti că cum ar fi condiţiil e soc io-
cultura le ma nifcs la le în şcoa l ă ş i cultura a rti s tică.
Anti c ip ă m o a numit ă co nclu zie pra ct ică a lun ei
cinci pres upun em că în ca drul pu bli cului cli vc r-
sifi ca l , co ndiţiil e socio-cultu ra le ş i ele cultuni a r-
ti s ti că î ş i pun în primul rinei a mprenta pc rece p-
ta rea a rti s ti ci\, fa ţ ă el e ele ment e el e Lipul culturii
ge nera le, el e !;ex sau el e vlrsl ii.
P a rtea a do ua a ce r ce t ă rii ne i nclr ca pl ă a l en\.i a
că tr e a na li za r e l a ţi e i dintre p a rli c ul a ril ă \il c co-
mun e (c ultu ra ge n era l ă ş i v îrsla) ş i n eco mun c
(sex, şco li c u pr eoc up ă ri in e du ca ţi a cs l cli ci'L sa u
f ă r ă pr eoc up ă ri deose bite. ni ve lul cullur ii a rti s ti ce)
a le eşa nti o nului de elev i urm ă ri ţ i . pc el e o pa rte,
ş i unii in cl ica lori ai rece pt ă rii a rti s ti ce (ge nuri el e
ta blouri prefera te, m o ti va ţii în pr~ r c rin ţe, crit erii
de evalu a re a pi c turii , cul ori prefera te), pc de a lt ă
par l e.
O prim ă ob se r va ţie ne cs lc furni za t ă el e faptul că
la eşa nti o nul el e publi c la ca re a m efec tu a t ce rce-
t a rea, lulncl ca b ază ce i doi pa ram e tri co muni pe ntru
întreg !olul el e 95 (e levi ) ş i a num e gradul el e cullunl
ge n era l ă ( L o ţi sînl în ultim ele clase el e li ce u) ş i
223
n ive lul ele virs t ă ( t o\i sî nt aclo lcsccn\i). apar cli-
fercn\c ln privinţ. a incli ca lo ril or r eccplă rii ar li s Li -
cc. Aslfel, din Lola lui elevil or . 36,8 °0 a leg com ~
p oz i ţii , 21 0 0 a leg peisaje, 3 1,5 % a leg por trete ş 1
10. î o'o aleg n a turi s tatice.
A ce i aşi elevi motivează alegeril e făcute clupă
c u111 urm ează : 12,6 ° 0 pentru ficlclitalca r edă rii
mod elului . 20 ° 0 pcnlnt co nţinuL , 5 1,5 % p entru
fo rm ă ş i 13 0 0 pentru crit erii s ubi ec tive, ele gusl.
în ceea cc pri veşte ev id e nţi e rea criteriilor el e ap re-
c iere a ope rei de a rL :l pl as ti că , r ez ult ă c{1 13.6 %
se folosesc de cu n oş tinţ e, 16,8 % folosesc crite rii
de co n\inuL. 51,5 ° 0 crit erii ele form ă ş i 28,1 ~o
c rit erii s ubi ec livc, el e g us l. în s fîr ş it , ace l aşi lo t
de s ubit• cţ i m a nifes t ă preferinţe fo a rt e variate el e
c ul ori p c ca re Ic r e d ă m în ordine: a lb, r oş u , a l-
bastru , bleu desc hi s, verde, roz , ga lb en .
Această s t atis tică ne eviden\. iaz ă d eci faptul că
0 111oge nilaL ca !olu lui a les clupă crite rii el e vir s l ă
ş i dr c ultură ge n e ral ă (elemente ca re s tau la baza
a le ge rii publicului pentru lcc loralul nos tru) nu
cxc lucl e clife rcnţi c ri importa nte in cee a cc pri veş t e
rece ptarea artistică. :-:c-am pu s intre barca alunei,
ca re a r putea să fi e factorii ca re să cl c l crmin e aceste
difercn\jeri p c grup e de elev i, pentru c{t as upra
diferenţierilor s lri c l incliviclu a lc, ele p erso nalit:.te,
nu putem in sis ta , aceasta fiind o pro bl e m ă ele
s trict ii sp ec ia lit ate p s iholo g i că.
.\111 ales pentru ce rce ta rea noa s tră Lrci para -
metri care dife r e nţiaz ă nc L pc elevii clin eşa nti onul
inwstigal el e noi ş i a num e: dif e r e nţ e el e sex.
dift'l'cn\c de m ediu soc io-cultural (o p eraţ ional vom
conveni să fi e numiUi şcoa l ă „b ună " cca ctt pr co-
c up:'\ ri in privinţa e ducaţi e i es te ti ce a elev il or ş i
şcoa l ă , . · l a b ă" cca cu mai puţin e preoc upări ! n
accasUi dir ec ţi e) ş i dif e r e nţe de cu llu n) a rti stică
( prin c ultură artistică înţc l cgî nd în aces t caz frcc-
vcnlarca unor curs uri s pecia le d e is toria a rtei,
consu lta rea unor a lbum e sa u .lu crăr i teo re ti ce el e
a rt :'i).
Dif e r e nţ e l e ind ivi dua le a u rezultat din s ta -
li s li ca ce lor 5 c hes tionare concrclizalc 1n 3 ta -
bele ale Cl'\ ro r d a le sin t a naliza l e in acest a r li co l.
In ceea cc priveş t e primul para me tru , adică
dif e r e nţ e el e sex, am o bţinut urm ă to are l e dale:
a) pr e fe rinţa băic\. ilor p entru compoziţie şi na-
turii s taLi că, ia r a Ie l elor pentru portre t ,
b) lipsa un ei dife r e n ţe se mni[i ca livc intre sexe
cu privire la motivaţi a a le ge rii ş i la crite riile el e
preferinţă pentru o operă de artă,
c) difer e nţe no tabil e în privinţa preferin\clor
pentrn culoa re, lnclcoscbi pentru alb . verde, ble u ,
to a l c in favoarea fe t elor.
A şa dar. potrivit anali ze i unor indi catori ai rc-
ce pl <'\ rii artistice în fun c ţi e el e dif e r e nţ e de se x , se
https://biblioteca-digitala.ro
co n sta l ă prezenţa unor caracleristici in opţiunea
pentru un ge n sau a ltul ele pictură. ca ş i a unor
carac teri s ti ci în pr efe rinţa cu lori lor. ln schimb ,
nu apar diferenţe privind criteriil e ele aprecie re
es t e ti că. ceea cc ne îndreptăţcşle să nu cons id erăm
clifc r c nţc l c de sex ca definitorii pentru un m od sau
a ltul ele recep t a re ar ti s ti că.
Hecurgî ncl la ce l d e a l d oil ea paramclru care
diferenţiază publicul inves ti ga t , obse rv ă m că ce i
95 de elev i se pol grup a în trei mari ca t egorii : 60
el e elev i a p a rţin un ei şco li cu pr eoc up ări i n for-
mare a ed ucaţi e i cs le ti cc a e lev il or, 18 elev i a parţin
unor şco li cu m a i puţine ase me nea pr eoc up ă ri ş i
17 elev i aparţ in un e i şco li din provincit', lipsite
de aceste preoc upări.
Din dale r ez ult ă urm ă t oa r e l e:
a) mici difcrc n\ e intre el ev ii clin prima ca te-
go ri c, f aţ{t el e ce i din a doua categoric, în privinţa
preferinţe l or pentru un ge n sa u a ltul de piclun'i;
un cie dif e re nţ e !nlrc aces t e categorii in privinţa
m otive lor a legerii , ln se nsul că la ce i clin prim a
ca tego ri e pr e domin ă motiv e de formă, faţă ele
ce i din a doua catego ri c, iar la ce i din a dou a
ca t ego ri c predomină m otive le s ubi ec tive, faţă de
prima catego ri c; aceleaşi diferenţe se m e nţin ş i
ln ceea cc priv eş t e a legerea criteriilor el e pre fc r inţ <'\
pentru o operă ti c artă, aecc ntuînclu -se id eea ln
se nsul că la e lev ii din a doua ca t ego ri c predomină
criteriul el e co n\inut , fa\. ă de ce i clin prima cate-
go ri c.
Aceste c leme nt e s ubliniaz ă, credem, se mnifi -
ca tiv diferenţa dinLrc elev i apar\inincl unui m ediu
soc io -cu ltu ral mai apropi a t de arlă, cl ccî t la elev ii
din a doua ca tego ri c; in privinţa pre fe rinţe lor
pcnlru cul ori , nu a pa r clifercn\c se mnifica tiv e,
dec iL , ce l rnull , în dou ă caz uri: la culoarea ro şie
in avantajul prim ei ca t ego rii şi la cul oa rea roz
in ava ntajul ce lei el e a d oua .
b) un cie dif e r e nţ e apar intre elev ii din Bucurcşli
şi ce i clin provincie în cazu l urm ăto ril o r indi ci ai
rece pt ă rii artistice : orientarea ma i mi că a ce lor
clin provin cie către co mp oz iţi e ş i ma i m a rc c{tlre
portre t ş i natură s tati că, faţă de cei clin Bucureşti;
in motiva rea a lege ri i tablourilor e lev ii clin pro-
vincie se apropie el e ce i clin Bucureşti aparţinînd
ca tego ri ci a doua , în prezentarea crit eriil or de a le-
ge re a un or opere el e a rlii, elev ii din provin cie
se bazează mai pu\in pc c uno ş tinţ e de arlă. ln rest
necliferenţiinclu-sc prea mull d e cei din Bu c ureş ti ,
cu sin gura m e nţiun e că, faţă de ce i din ca te go ria a
doua, se orientează mai mulL pc crit eriul formei ·
ş i m a i puţin pc co nţinut. Acest fapt ne face să
co n s ider ă m că. incl cpen clenl de o in s tru c ţie a rli s-
ti că o r ganizat ă, cei din provincie pose cl ii clement e
de a preciere cs l c lică ; în s rirşil , 1n ceea cc prive ş t e
preferinţa pentru cul oa re co n s l a l ă m că elevii din
provin cie au o m a rc a tra cţ i e pentru a lb , bleu ş i
roz, o mai mic ă prcclil cc \ic pentru ro ş u ş i a lb as tru
ş i mai a les, pentru ga lb en ş i verele în comparaţie
cu cei clin Bu c ur eş ti.
 Din analiza acL·slor dale putem întrevede exis-
tenţa un or dikrenţe mai specifice receplării ar-
tistice (crilcr ii şi moliva\ii de a legere) Intre elevii
din prima şi a doua ca t egorie şi mai puţin speci-
fice, cvcnlua l doar de inslrncţie arlis li că, lnlrc
elevii cercela\i din Bucureşti şi cei clin provincie.
Oric um , paramclrul socio-c ullura l abo rdal de
noi ni se parc cdificalor penlrn stabi lirea dife-
renţe l or in recep ta rea a rli sliciL
Ullimu l paramc lru folosil a fosl ce l al gradu lui
ele cu llură arlistică.
Hczu llalele ob\i nulc slnt urmăloarclc:
a) apar diferenţe no lab il c In tre elev ii cu CLLllură
artis tic ă si cei f ă r ă c ultur ă artislică în mani -
festarea p'refcrin\ci pcnlru ge nuril e de piclură ş i
anume: cei din prima catego ri c preferă în mai
marc măsură peisaje şi porlrclc clectl ce il a lţi , iar
cei clin a doua calcgo ri e preferă in mai marc mă­
surft compozi \ii decil primii.
l\ ! en\io n ţtm aic i id eea că. în cazu l compozj\ iilor,
subicc\ii se referea u la lablouri cu caracte r na-
raliv ele lipul „A lacu l de la Smirdan" de N. Gri-
gorescu.
b) foarle cu ri os ni se parc fap tul c:'i nu sesizăm
cliferen\e prea ma ri înlre cele două grupe ele elevi,
tn ceea cc priveşle motiYele alegerii ş i criteriile
CONCLUZ l l
în încheierea a nalizei cfcclual e, sl nlcm ln măsură
sţt tragem ci tcva co nclu zii c u carac l cr l core ti c
şi aplicaliv, necesa re ac li v il ăţ ii noas lrc ele in-
clrumare:
a) Omogcnilalca publi cului care fr ecve ntea z ă
lectora tul noslru es l c d a lă de nivelul ele c ullură
ge n era lă ş i ele nivelul de virslă al accsluia. Această
omogenilale nu asigură însă un mod co nslant de
receptare artislică, a p ă rlncl o seric de dife re nţi e ri
privitoare la preferinţa pentrn un ge n sa u altul
de piclură, la motivarea aceslor pr e f e rinţe, la cri -
teriil e el e al ege re ş i apreciere a unei opere el e arlă
pla s li că , la a lra c ţi a faţă ele un cie culori.
Eslc el e la sine ln\clcs că aceş li inclicalori a i
recep t ă rii a rli sli cc nu a u l o ţi aceeaşi pond ere şi
ele aceea co n s id eră m ca avînd o pondere mai
marc molivarca pref e rinţ e lor ş i crileriil c de apre-
ciere a operelor ele arlă, apoi pr e ferinţe l e pentru
un ge n ele pictură şi la urm ă prcfc rinţe l c pcnlru
culori.
b) Difercn\icrilc apărute la publi cul noslru ,
considerat lotu ş i omogen, sint dclc rminate ln
cazul ce rcelat , fie de un ele deose biri de sex (op-
ţiunea pentru un ge n sa u altul el e pi e lur ă ş i pre-
ferinţele pentru culoare), fi e ele un ele dif e re nţe el e
https://biblioteca-digitala.ro
ele prl'fcrinţă, deşi exislă o lenclin\ă mai mare
a elevi lor colaţ i cu o anumilă cullură artistică
spre folosirea cunoştinţe l or de arlă p l astică, a
Plcmenle lor de formă, de gust a rli slic (subiecti\·e),
fa\ă ele cei colaţi cu mai puţină cu ltur ă artistică
şi care manifestă o mai mare alracţie spre ope re
fid ele şi avi nd un co n ţ inul narativ. Acest fapt
l -am putea exp li ca prin aceea că prezenţa sporadică
a unor elevi la uncie muzee sa u expoziţii. sau
con tactu l lnllmp l ălo r cu o ope ră ele artft nu le
poale asigura un su fi cient a\'an taj pentru a se
cliferen\ia de cei l a lţi elevi în privinţa cu lturii
a rli slicc. Cu t oate accslca, te ndin\ ele rcmarcale
ck noi mai sus, in favoarea elevi lor din prima
ca t egor ie, si nl rea le şi se juslifică prin răspun ­
suril e pc ca re Ic dau unii clinlrc elev i şi anume
ace i, i n că puţini la num ăr, care posedă o anum il ă
cu ltur ă ar li s li că bi ne însuşită. In sfirş il. prefe-
r inţ e l e pentru culoare nu diferenţiază scmn ifi caliv
cele două ca t egorii de elevi.
Consla l ăm deci că, în privinţa celui ele a l treilea
parametru, apar un cie diferenţieri privitoare la
clemc nlclc ele bază a le receptării arlislicc, dar
ap reciem L o tu ş i că aces te tlifere np eri nu ţin ln
speciai ele crit eriul larg adoptat ele noi, ci de exis-
l cnţa prin elevii-subicc\ i a unor cazu r i care real-
mcnlc depăşesc nivelul de cu ltură arl i slică a l
majori l ăţii.
m edi u socio-cultural (opţ iun ea pcntrn un gen sau
allul de piclun't, molivaţii ş i crilerii cs teli cc). Din
aceas t ă perspcclivă rcferilor la recep tarea a rli slică,
ne apa r ca mai imp o rlanţi parametrii privind di -
ferenţele ele mediu socio-cullural ş i el e ed u ca ţi e
dccî t aceia l egaţ i el e deoseb irile de sex.
c) Accs le co ncluzii l eore li ce ne facilitează ş i
unele observaţii cu carac t er aplicaliv: 1) crileriul
ele omogen iz ar e a publicului num ai după v! r s t ă
ş i gra d de cultură ge n era l ă nu es lc s ufi cient. La
aceeaşi vl rs t ă şi aceeaş i cultură g ~ n era l il, publi cul
se div e rs ifi că ln funcţi e ele cultura a rli s tică, de
co ndiţii l e socio-cullural c ş i el e ed ucaţi e es t e tică;
2) o l ecţ i e în cad rul lec lora tului poate deveni
mull mai util ă sub raportul in s lru cţ i e i şi ed u caţ i ei
es t e ti ce, în co ndiţiil e unei omogenizări a publi-
c ului ş i din perspccliva cullurii arlistice ş i a in-
flu e nţe lor soc io-c ullural e la ca re es t e s upu s; 3)
şco lii ş i lccloralului le rev in e, în · accast''t direcţie
un marc rol în îndrum a rea elev ilor p entru do-
binclirca unui fond aperceptiv absolul necesa r
trez irii interes ului pcnlru a rt ă, ş tiut fiind că numai
cui tura ge n e rală nu as i g ură datele sufi cicnle pre-
gă lirii elevilor penlru o orientare consccvcnlă ş i ,
într-o cit ele mi că m ăs ură , competenţă că lre înţe­
legerea arlci.
225
 li
MUZEE,
C O L E C T I I, EXPOZIŢII
MUZEUL DE STllNTE
, , NATURALE DIN ROMAN îNTR-0
A DEZVOLTĂRII SALE
Maria IACOB
:Muzeul de ş tiinţe natural e clin Roman cs le o
verigă important ă în reţea ua diversă, int e resa ntă
ş i valoroasă ele instituţii muz eale clin jud. Neamţ,
Jn marea lor majoritate create în anii r egimului
nostru . Această unita te muz eală , care a apărut
p e harta jud eţului Neamţ ln urm ă cu numai un
deceniu , a co ntinuat ele-a lun gul anilor să-şi îm-
bo găţească foarte modestele co l ecţ ii cu care a
pornit iniţial la drumul lun g, anevo ios, clar nu
lipsit de sa ti sfacţ ii , al organizării un ei ase menea
instituţii c ultural -ş tiin ţi fi ce .
Punlnd ln valoare patrimoniul a l cătuit prin
strădania micului colectiv ele speci ali ş ti ai muzeului,
ln cadrul unor expozi ţ ii temporare, pc diferite
t em e, s-a re u ş it a se forma o opi nie favorabilă,
pe el e o parte co n so lid ăr ii acestei unităţ i , iar pe
ele allă parte s-a adu s o co ntribuţi e importantă
la instruirea ş i educarea ma selor ele vizitatori.
Dintre co l ecţiil e alc ă tuite pc baza unor planuri
de ce rce tare ş tiinţ ifi că permanentă ş i s i s tema ti că,
cele m a i importa nte clin punct ele vedere numeric
ş i ş tiinţifi c si nl cele ele entomo logie, îndeosebi
co leop tere ş i lepid op tere, de botanică şi de
zoologia ve rtebra lelor.
Se poale aprecia că aceas ta a con stitui l , foarte
pe scurt , o primă c lapă a ac tivit ăţ ii i\fozcului
de ştiin ţe n a tural e clin Roman.
Aflat ln faţa unui patrimoniu relativ bogat,
valoros, co lec tivul ş tiinţi fi c ş i -a pus l n că î n urm ă
cu ciţiva ani problema organizării un ei expoz iţii
ele bază ca re să oglindească din punct de ve dere
floristic şi faunistic o zonă n a tural ă bine cleli-
226 •
https://biblioteca-digitala.ro
NOUĂ ETAPĂ
mitală, respec tiv, zona de co nflu e nţ ă a Mo ldovei
cu Siretul.
Pornind, bin eî nţe l es, de la m aterialul preparat,
naturalizat, d e la ex pona te ori ginale expu se într-o
mani e ră accesibi l ă, in s tru c tiv ă, adecvată clin punct
ele vedere ş tii n ţific i muzeog raf ic, expoziţia de
bază a i\fuzeu lui de ş tiinţe n a tura le din Roman.
pe lin gă faptul că r e u şeş te să n e dea o imag ine
rea lă ş i des tu l el e comp l e tă a re giuni i am intite,
ne prezi nt ă nu numai exponate, piese muzeale
izolate, sa u grupa l e ln diorame, biogrupe, v itrine,
ci r i di că în faţa vizilalo ril or o sc ri e el e prob leme
de bio logie, m a i puţin sau deloc cun oscut e, con-
tribuind la sporirea volumului lor ele c uno ş tinţe,
la explica rea un or fenom ene biologice gre u de
sesiza t. sa u de expli ca t de că lrc marele public.
Între aces tea am intim o sc ri e de probleme el e eco-
lo gic ş i etologie clin viaţa insec telor sa u a ver-
tebrale lor sup erioare, explica rea un or l a n ţ uri tro-
fi ce clin natură, tratarea unor t eme lega te ele alcă­
tuirea unor ecosis teme ş i a un or n oţ iuni ş i termeni
clin domeniu l ecolo gici ele .
Fă r ă pretenţia ele a elu cida com pl et sa u a Lrala
exh austi v un cie teme sau probl eme ele eco logic,
mai ales că ni ci s p aţ iu l , nu prea ge neros, nu p er-
mitea, lo tu ş i , o scrie ele aseme nea subi ec te din
domeniul aces tor noi ramuri ale biologiei, muzeul
r e u şeş te să le a du că în a te n ţ ia vizilaloru lui , să-i
trezească aces tui a interes ul ş i curiozita tea pentru
a clin ci rea ş i c un oaşte rea lor mai aprofundată.
Es te meritul colec ti v ului ele s p ec i a li ş ti ai aces tei
in s tituţi i că a aborda t cu curaj ş i pricepere ase-
menea t eme într-o expoz i ţ i e ele bază des tul de

modes t ă ca s p aţ.iu ş i r ea li za t ă cu mij loace te hni ce
locale. E le d emn el e r e ma rca t el e ase me nea,
fa ptul că, d iora me le nu re pre zint ă î n moci co n-
ve nţi o n a l un ecosis lem sa u allul. i n ge nera l, ci
s-a u a les cu cli sce rn ă mînl ce le m a i ca rac le ri sti ce ,
de numin d u-Ic cu num e le lor bin e cun oscute el e
localnici. )[a i mull chia r, po rnind ele la fa ptul că
î ntr-o di o ra m ă nu se poale preze nta cl ec! L un num ă r
li m ila l ele specii a n imale, i n v ilrin c, a l ăl uri ele
diora me, sinl expu se ş i alle specii, m a i a les el e
verteb ra le supe rioa re, fr ecve nt i nlî lnilc î n bio-
t opurile respecti ve, nu num a i i n mome ntul s urprins
i n di ora m ă, c i ş i în alle p eri oade a le a nului.
Apreciem el e :isem c nca faplul că s-a !ncc rca l
v a)orifica rca ex p o zi ţ i o n a l ă a ce le i m a i ma ri co-
l ecţ ii a mu ze ului - co l ecţ i a e nlo m o l og i că - ca re
ridi că ş i ca o se ri c ele problem e el e ma rc imp o rtan ţă
teo r e ti că ş i p rac ti că.
Vom ince rca l n co ntinu ar e o s u cc int ă prezc nla re
a e xp oz i ţ i e i de bază rece nt o rga niz a tă, care, d eş i
d e imp o rl a n\ ă l oca l ă , abo r dea z ă leme inleresa nlc,
un eo ri compl ica te, ele preze nta r e p e de o pa rle a
ca rac lcri ti cil or imporla nlc, fl ori slice ş i fa uni s ti ce
a le zo ne i, ia r p e d e a ll ă pa rle de p roblem e bio-
log ice , car e- i aco rd ă ln ultim ă in s ta n ţă a lri bulul
de in s tituţi e c ultura l -ş tiin ţ ifi că .
Jn prima pa rle a e xp o ziţi e i n e a fl ă m ! n f aţa un e i
p un eri ln l e m ă a vizila loru lui cu co npnulu l ex po-
ziţi e i el e b ază. D elimita rea p o zi ţ i e i zo nei lratale
i n e xp o zi ţ i e pc ha rla R.S. Ho mâ nia ş i r espectiv a
jud . Nea m ţ, ur ma t ă d e o h a rl ă geo m o rfo l og i că
https://biblioteca-digitala.ro
Di orama „P!ldurea St!lnlt.a"
ş i un a geo bot a ni că a acc l ccaş i zon e ca ş i di a po-
ziti vele ş i foto gra fii le co lor ca re red a u as pecte din
prin cipa lele bi o topuri a le reg iunii na tural e res-
pecti ve, sau pla nt e ş i a nim a le spec ifi ce , re u şesc să
creeze o im ag in e iniţi a l ă , s int e ti că , as upra zo ne i
d e co nflu e n\ ă a )[oJdove i cu Sire lu i, imag in e ca re
va fi a poi a mplifi ca t ă în circui t ul ex poz iţi o n a l.
Primul ccos islc m înfă \i şa l , ba lla, es l c prczcn la l
î n di ora ma intilul a l ă „ Balla la b ulb oacă" , a fl a t ă
în lu nca din cursul mijl oci u a l irelului ,î n ap ro-
pie rea l oca lit ă ţii .\.!ir ceş ti.
Dinlrc spec iil e vege ta le sî nl prczc nle î n di o ra m ă:
Phragmiles communis, Prin ., Cliceria aqu alica L
.Juncus arliculalu s L, iris pseudacorus L e le., ia r
dintre cleme nlclc de fa u nă ma i imporla nlc a mintim :
Calin ago galin ago L , Ardea purpurea L, A rws
qu erqu edu/a L , F ulica alra L.
înlr-un pa nou a l ă tur a t ni se d ă d iagra ma unu i
ecos is tem d e b a ll ă , ca un ila le fun cţ i o n a l ă a bio-
sfe re i expli ci ndu -se n oţi uni ca hab ila lul , bioce noza,
co mpo ncnle a norga ni ce, compo ne nte orga n ice e l e.
lnlc rcsa nl cs lc ş i fa ptu l că î n co ntinu a re. î n
a fa ra v itrin e lor ce ne pr ez int ă ma teria l fa uni s ti c
co mpl e me nta r, s pec ifi c bi otopului prczcnla l a n-
te ri or (rcp reze nla n \ i clin clase le: P isces, A mphibia,
R eplilia, A ves), ni se î nfăţi şea z ă un pan ou r cprc-
ze nlîncl gra fi c s ilue te în zbor a le clifcritelor specii
el e p ăsă ri d e ba ll ă, imporlanl pc nlru recun oaş te rea
ş i d ele rmi na rea aces tora, ca ş i d iagra ma specia-
liză rii p ăsă ril o r el e b a ll ă p c ni şe ecologice.
227
Diorama „na lta la l folhonei\"
Diorama de pădure clin lun ca Sire lului (zăvo i ).
în ano limpul de loamnă exp un e principalele specii
de arbo ri caraclcrisli cc zăvoaielor lnd coscbi
ese n ţe moi P opul11s alba I. , Sa/ix alba L , Sa/ix
purpurea L. ele., precum ş i s pec ii el e a nim a le mai
frecve nt lnlilnilc ca Oriolus oriolu s L. , Pica pica L. ,
Erinaceus europaeus L, Fe/is silueslris L. , Lepus
europaeus L ele.
!n vilrin c se mai găsesc exp use a lte specii ele
p ăsăr i ca: Apus apus L., Turdus pilaris I. ., Bom-
bicilla garrulus L. , Pyrrlwla pyrrlwla I. ., Emberi:a
ci/r inei/a L., Lanius exc11bilor L. , Picus carw s
Gmcl. ele. Ne a tra ge alc n\.ia în aceeaş i sa l ă o
b i og rup ă c u bursucul (Me //es m el/es L.), precum
ş i panoul cu l a n ţu ril e trofi ce diurne ş i noc turn e
înt r-o pădure ele foioase ca re împreună cu ce l cc
prezintă slralifica rea unui ecosis t e m ele p ădu r e
de foioase ş i cu ce l cc exp un e piramida t eo r e ti că
a relaţiilor ca nlilali vc dintr-o pădure el e foioase,
ne ajută la înţelegerea ecosis te mului prezentat in
diorama urm ătoa re: „Pă dur ea Slăniţa" (pădure
ele .foioase tn a mes tec - ş l ea u ), spre s fir ş ilul pri-
măverii (iuni e). Ca s pecii de arbo ri observăm:
Fagus s i/ualica L., Carpinu s belulus L., Acer cam-
p es lre L. ele.; clinlrc a rbu ş li Cralaegus m onog ina
l scq .. Evonymus verrucosa Scop., iar plantele ie r-
bo ase si nl prezente prin : Asarum europaeu m L„
Polygonatum ofi cinale Ali., Paris quadri{olia L.,
Alhyrium {elis {emina (L.) Roth., Mercuridis per-
renuis L. Bres, Asperula odora/a L., Asparagu s
lenu i{olius Lam ., Polylrichum commun e ele.
223
https://biblioteca-digitala.ro
Animalele au ca reprezentanţi ln această clic-
ramă urm ătoare l e sp eci i : Up11pa epops L.. Gar-
rulu s glandarius L. , rl sio o/u s L.. Phylloscopus
co llybila Vicill, Sus scro{a L.. A n guis {ragilis ele.
Co mplim entar. observăm lnl r-o biogrupii. vulpea
( \"ulpes vu lpes L.). precum şi vitrinele cu ci leva
s peci i ele p ăsf1 r i r ă pito a r e ele zi ş i ele noap te. intre
ca re r eţi n em: Slrix a /u co a. L .. A lhene 1wclua
Scop., Slrix 11 ra/ensis Pall. , Accipiler nisusn. L.,
Falco subbu /eo subbu teo L.
U rmăt oa r ea sa l ă in circuil cs lc r ezerva t ă Yalo-
rifi cări i ştiinţific-expoziţio n a l e a co l ecţiei ele en lo-
mologic. Slnl r!'clalc ci lcva noţiuni ele s i s l ema li că,
morfolo gic cx le rn ă, ana tomi c, biologie a le cc lui
mai bo ga t ram al lumii a nim a le (clasa ., ln scc la"),
ca re deţine pt-slc 2/3 din num ăru l de specii ex is-
Lenlc în prezenl pc glob. O a t e n ţ i e deosebită -a
aco rcl a l speciilor de ma r e imp o rl a n ţă in econom ia
nat urii ş i pcnlru v i aţa omu lui. Pe lin gă termenii
şli in\ifi c i ele homocromie, mimetism, dimorfism
sex ua l, ilu s tr aţ i ş i ex pli caţ i cu ma te ri a l c nlomo-
fa uni sli c, a fl ăm o seric de n oţ iuni lega l e ele clău­
n ă lorii plantelor ele c ultură, pădurilor e le.
Exp un e rea i n co nlinu a re a s tad iilor ele dczYol-
l.a rc la pes l c 20 de specii dăunătoare ca gi ndacu l
el e Coloraclo (Lep lin o/arsa clecemlineala. Pieri s
brassicae, Malacosoma neuslria, Euproclis chry-
sorrhoea L.) , cu ex plica rea perioadelor cil' a lac, a
cfeclelor acestuia asupra plantei, da u v izitato rului
o se ri e ele c uno ş tinţ e ş tiinţifice ş i practice.
Din grupa in sccle lor folo siloare si nl prczcnlale
spec ii le răpitoare parazite ş i polenizatoare.

C nclc grup e de in seclc, cum sînt croitorii (Fa m.
Ceram bycidae) ş i că ră bu ş ii ( Fa m . Carabidae) sint
preze nla lc ecolo gic, în microb io grup c. Probleme de
bio logic sînt lrala le ş i la ci lcva specii lega le de
med iul ac va ti c prin fa miliile : Odonalae, Ci cin-
delidae el e.
în ultim a sa l ă sînt prcze nlalc mi crodiora ma ti c,
pc principii ecologice, ce le mai importante boli
şi principalii d ă un ă tori la 6 specii de pla nte de
cul tură specifi ce zo nei. Se pun în c vid e n\ ă cileva
caract eri s ti ci ale alacului un or specii de ro z ă to a r e
şi de in sec te (Lepidopte re ş i Coleopte re). În vitri -
ne le a l ă lura l c sînl ex pu se 16 frag me nte de pla nte
de c ultur ă infecla lc el e ciuperci ş i bac te rii. A l ă tu ra t ,
un pa nou s uges tiv ş i inte resa nt cu principalele
măs uri el e co mbate re a d ă un ă to ril o r s ublini a z ă
mai a les rolul co mba terii biolog ice, inform ea z ă
vizita torii as upra ce lor mai e fi cie nte mijl oace el e
lupl;\ co nlra ce lor ma i frecve nţi ş i ma i vora ci
dă un ă to ri a i culturil or de b a z ă clin a ccas l ă regiun e.
Se a tra ge el e ase me nea a t e nţi a as upra folos irii
excesive ş i n era ţi o n a l e a pes ti cidelor, ca re produ c
un ln a ll grad el e polu a re, de otrăv ir e a mediului
î n conjur ă t o r ( p ă mînl , aer , a p ă),a a nim a lelor ş i
imp licit a omului , punincl în pe ri col în săş i e xi s t e nţa
aces tui a.
N u pute m în cheia făr ă a adu ce un cuvînl el e
l a ud ă ş i colec ti vului el e specia litate de la ;\[uze ul
el e ş tiin\ e na turale clin Pia tra N ea mţ pe ntru aju-
torul coleg ial , califi ca t , acordat in o rga nizarea
e xp oz iţi e i de baz ă a aces tei in s titu ţ ii. Cu un plu s
de c xp e ri e n ţ. ă pc ca re l-au clobîndil în organiza rea
https://biblioteca-digitala.ro
Blogrupa „ Yu!Pea"
e xpozi \ iei de b ază a l\ lu ze ului de ş tiin\ c na tura le
din P ia tra Ne amţ , cu spirilul de solid a rita t e mu -
z ea l ă ca re a r trebui să- i une ască pe to ţi ce i î n cad ra ţi
ln frontul muzeal, aceş ti a a u re u ş it să a jute efec ti v
la tran spun erea muz eogra fi că a id eil or t ema ti ce
ale ex p o zi ţ i e i :l(uzcului clin R oma n.
Şi pe ntru că r ea liz ă ril e preze nte ne o bli gă ln-
Lolcl ca un a să gînclim ş i să tră im l n viitor , co nsi-
d e ră m ca o c lap ă urm ă toa re, imperi os n ecesa ră,
rezol varea, l n p e rs p ec ti vă . a un or proble me legal e
de organiza rea de pozite lor ş tiin\.ifi cc ş i a labo ra-
torului de La xicl c rmi e de la aceas t ă uni la te mu zea l ă .
ş tiut fiind că ni ci un fel el e ac livilate ş tiin ţ ifi că
sa u c ultura l-e du ca tiv ă nu se poa l e dezvoll a fă ră
aces te d o u ă cle me nte de mar c im p orl a n\ ă pentru
bunul me rs a l muze ului.
Sin g ură, e xp o ziţi a de b a z ă nu poate ră pund e
un or probl eme complexe el e prop ag and ă ş i edu -
ca ţi e at e i s t -ş tiinţifi că, el e instruire ş i educa re a
mase lor, el e amplifi ca re a ce rc et ă rii ş tiinţ.ifi ce,
aceas ta clin urm ă ca fundam e nt al un ei ac tivit ăţ i
di ve rse ş i efi cie nte el e edu care a publicului , el e
form a re a p e rso n a lit ă ţii um a ne, a omului s o c i e t ăţii
sociali st e.
Slntcm co n v in ş i că se va acorda ş i î n viilor
sprijin clirecl , înţe l ege re, clin partea orga nelor lo-
ca le de pa rtid ş i el e sla l , pe ntru ca a cc a s l ă insli-
Luţi c muze al ă, pornită pc un bun fă g a ş, să p oa t ă
prospe ra , a ş a cum o m e rită , aş a cum eslc necesa r,
a şa cum o ce r r e alităţil e zil elor noastre.
229
 11ft1 N OTE
~ŞI COMUNICĂRI
DOVEZI DOCUMENTARE PRIVIND CUIBĂRITUL STURZULUI DE IARNĂ
(TU RDUS PILARIS L.) îN DEPRESIUNEA MARAMUREŞULUI
Iosif B E R EŞ
u.
Punctul pe valea !zel unde a fost gi\sit cuibul de T11tdt1s pilaris, Io.
In ce pind din secolul trecut apar in lit era tură
lu c răr i (vez i l\ losa nsky), desp re înaintarea specie i
sp re s ud a sturzu lui d e iarn ă (T urdus pilaris L .).
P rin 1950 s turzul el e iarn ă trece el e linia Dunării
în Austria ş i î n Ungar ia d e Vest. (N ic tham mer ,
195 1), iar ln Carpaţii Slovaciei ele Vest apare ln
mod regulat num a i în a nii 1960 (:\fosa nsky 1962
ş i Stollma nn , 1963). Pc versantul norcl -cs lic a l
Carpaţi l or el e r ăsă rit s pec ia es t e id e nlifi ca t ă de
K evc în 19.J4 (1950) ş i Strautman ln 1949 - 1950
(195-1). In iuni e 1966, D. i\fonteanu depistează
două perechi c uib ă rito a rc în Va lea H.um orului ,
tot pc versantul cs lic a l Ca rp aţ ilor Orientali, cu
230
https://biblioteca-digitala.ro
1t
(
v1 =:i. l cu„ "us
„ SĂC ltL
~1 Iunie 1972.
60 - ÎO ele km. mai la suci . Creas ta principală a
Carpaţilor Orientali es te co n side rată de Slraulman
(1954) ca hota rul de suci a l a ri c i de r ăspi nclire
a s peciei.
Apariţia s turzului de i a rn ă ca spec ie clocitoa re
pe versa ntul vcslic a l Ca rp aţ il o r Orientali nu a fos t
încă se mn a l a t ă în lite ra tura de spceia litate. Es te
de re marca t ş i distanţa ma re (40 - 60 km) ele la
cres tele principale a le Ca rp a ţi l or Orientali ş i re-
giun ea co mplet l ips il ă de co nife re. Din accs l c co n-
s icl c re nlc es te int eresantă apa riţi a s lurzului de.
iarn ă ( T urdus pilaris L .) lin gă Sighct ul :\Iarm aţ i e i
pc te rasa aluvionară a Tise i şi a !ze i (:=d l. 272 111 ).
 Sturzul de Iarnă ( 1'urdus vilaris L. l

https://biblioteca-digitala.ro
 JJupă Yadul !zei. \"alea lzci se conlopcşle cu
\·alea Tisei, formind o cimpic de acumu lare lar gă
de 5 - î km (all. 272 m), pc care esle s1lual ş~
municipiul Sighetu! )!arma(ici. .Intre \ '. actu l lzc1
şi Sighetu ! )farmaţiei , Iza c1yu 1 cşte p r!nu·c tere-
nuri a gricole , pc a locuri m. ărg~111l.c de m1c1 zăv.oa 1 e
formale din specii ele Sa/1 x ş 1 cl111 Populus n1gra.
într-un a tfcl ele pi lc ele P opulus nigra a c uib ă rit
stu rzul de iarn[1 in 1972, iar Ll•ri lo riul de hră nire
se găsca la o distanţă ele 800 - 900 111 ln lr-o livadă
unde iarba se cosea succes iv. Pc malul sli n g a l
riului se ridică d ea lul "o lova nului. c u a ltitudin ea
maximă de 62-1 m, acope rit parţ.ial c u p ăd uri el e
Quercus sp. şi liv ez i. . U rm ă rirea
La dala ele 20 iunie HJ72 într-o l1v aclă apa re
un exempla r de st urz ele i a rn ă că ulinclu -ş i hrană
împreună cu gra urii (Slurnus vu lgaris L.). Întrucîl
biotopul era neprielnic din punct de ve d ere a l
c uib ă ritului pentru s turzul de i a rn ă (livadă în-
co njura t ă de tere nuri agricole), nu n e-a m gi ndil
la cuibări rea s pecie i, c i la un exe mplar s in g urati c
eve ntu a l rănit. răma s la no i î n timpul verii. Din
acest m o tiv exe mplarul a fost rcco llal şi se află
l n prezent î n co l ecţ iil e Muzeului maramureşean .
Era un mascu l c u go na d e le bine d ezvo ltate . Dup ă
un timp de o oră a apărut în că un exemplar tol
in livad a s u m e nţionat ă (e ra u porţiuni prna s p ă t
cos ite). Acest exem plar a fos t urm ăr it pînă la
riul Iza, iar Ia 2 1.VI a fo s t găs it c uibul , i nlr-un
mic zăvoi pc malul sll n g al lze i.
Cuibul e ra aşezat pe un plop , la o in ă l(im c de
12 m pc o cre a n gă l atera l ă i ndreplală s pre est,
ln di;.ec\,ia Jzei , la 80 de c m d e la trun c hiul X .
ln cuib e ra u pui mari , ca re mai aveau 3 - 4 zile
pină la pără irca cuibului, fapt ce n e-a determlnm
să nu d e ranj ă m cuibul, s pre a nu fi părăsit ele pui
înainte el e t e rm e n , ca uzlncl di s tru gerea pontei.
Cu ajutorul binoclului am pulul num ă ra , în timpul
hrănirii , palrn pui. Dup ă p ă răs ir e a cuibu lui (24.V J)
ele llnăra ge n era ţie , c i a fo s t dus la muze u şi avea
urm ătoare l e clim e n iuni :
- gre ulalea -120 g
- diam etrul exterior 20 cm
Cuibul sturzului de iarnă. as1>ectul
1>e care- l 1>rezenta dup ă ce o fost
părăsit de cel 4 pui
https://biblioteca-digitala.ro
- diametru l interior 12 Cili
- aclincimea 5.5 Cili
Cuibu l e ra formal clin lrci s traturi : a) stratul ex-
terior alcătuit din res turi de pl an te dure. - ră­
dăcin i , paic i chiar nui e le - ; b) stratu l ele Iul şi
c) fundu l cuibu lui căptuşit c u un pal clin re s turi
de gram in ee fin e. Acest pal era lipit c u 1.Jali gă ele
fundul cu ibului.
în litera tu ra de s pecialitate es t e remarcată cui-
bă rirea spl'ciei î n co lo nii. ?\u am reuşit să depi s tăm
deeil acest cu ib izolat.
Astfel c ui băr itul s turzului de iarn ă in i\laramurcş
es t e dovedit prin piese le aflate în muzeul no lru .
s peciei în d e pres iun ea :'llaram ure-
ş ului ş i ln mun\ii înco njură t o ri es t e o problemă
el e viilor pentru o rnit olo g i.
BIBL l OGHA FIE
1) A. K c v e ( 1950) : A fe n yii ri go gya kori feszkc lese
Galiciâban , Aquila Ll - LIV, p. 166 - 169. el 192.
2) D . :'lfunlca nu : (1966), Th e Fi e ldfarc Turclus
pilaris L. breccling în north c rn Rumania. Buii.
Bril. Om. Club , voi. 86, nr. 9, p. l î l - 172.
3) D. Munteanu (1971): Dale privind mi graţia ş i
cuibăritu l cocoşaru lui (Turclus pilaris) in Ho-
mâni a. Studii ş i Comunicări - 197 1, ::\fuze ul
de Şl. Naturii Bacău, p. 255 - 261.
4) A . :'llofa n s k y (1964): Expansive Form c n cler
Vogelfauna de s K a rpa t c nbeckc n s gegc n Nord-
c uropa , Aquila, vo i. 69 - 70, p. 185 - 19-1.
5) Nielhammcr G. (195 1): Arcalvcrănclerungcn
unei Best.andschwankungcn mille le urop ii isc h e n
Vtigcl, Bonn. Zoo !. Bcilr„ 2.1 - 2.
6) S. Paşcovschi (1958): Cercetări sov ie ti ce a upra
av ifaun e i ornito logice clin Ca rpaţi. Analele Ro-
m â no-Sov ie ti ce, Seria Biologic, 1958, nr. 1,
p. 133 - 145.
7) A. Slo llm a nn ( 1964): Angabcn zum Brlil e n cler
Wa cholcl e rdrnsse l in elen \\'cs t - I< arpalen. Aquil a,
lom. 69 - 70 (1962 - 1963), p. 195 - 196 l' l 198.
8) F . Slraulman (195"1) : Pli\i sov ie l s kih K a rpal,
Ki ev.
I
J
DENSITATEA AŞEZĂRILOR FEUDALE TIMPURII PE TERITORIUL
BUCUREŞTILOR (SEC. IX-XI)*

Panait I. PANAIT

Yns borcan descoperit la Străuleş ti.

https://biblioteca-digitala.ro
 Semnalate incă din perioada interbelică sub
denumirea Dămăroaia B, datate lnsă de desco-
peritorul lor în sec. \' 1- \' 11 1 . vestigiile feudale
timpurii cunosc o largă răsplndire ln bazinu l mij -
lociu a l Argeşu lu i. Cercetări l e efectuale de D. \' .
Rosetti, îndeosebi pe malurile lacuri lor din nordul
Bucureştilor. au permis identificarea unor s taţiuni
arheologice la I l erăslrău, Tei, Ziduri in tre vii şi
Fundeni care, plasate pc o s upra faţă relativ rc-
s lri n să, vădeau carac terul dens al loc uirii med ievale
de lnccpul la Bucureşti 2 . Activitatea inte n să a
şantierului a rheolo gic Bucureşti, lnce pind clin 1953 .
a l ă rgi t cu mull pos ibililalca de cunoaştere a mo-
numentelor dalalc acum ln sec. IX - XI, ri sipite
îndeosebi pc maluril e l)lmboviţc i ş i Colentinci 3 •
Orientarea pc coordonate noi a cercetării începu-
turilor oraşului Bu c ureş ti a permi s ex tind erea pc
o arie geogra fi că ma i l ă r g ită ş i a inv es ti ga ţiilor
privind perioada prem e rgă to a re înfiripării vic\ii
urbane 4 • Ce rec l ă ril e pcriegetice ş i c reş te rea nu -
m e ri că a şa nti e re lor arheologice. co mpl clalc cu
descoperiri daloralc marilor pre fa ce ri edilita re , ur-
banistice, pc care cel mai marc oraş român esc le
înregistrează ln zilele noas tre, a u crcal un cim p
imens de studiu privind mo ş t e nire a arheologică
mai veche sa u ma i nou ă. ln preze nt se poale co n-
sidera a proape d e finitiv ă cercetarea el e s uprafaţ ă
a terase lor rîului Colentina pc o lun gime ele cca.
20 km, a ce lor el e pc Dimb ov iţa ele la localila lea
Chiajna plnă spre Lco rcl eni , a riului Cioroglrla
ele la Bragacliru la Jilava , a Sabarului. Cercetări
incomplete sl nl efectuale pc văile Pas ă rea ş i
Tin ga nu precu m ş i pe vechile cursuri el e apă sa u
în jurul lac urilor azi di s părute . U n bilanţ stati sti c,
des igur provizoriu , confirmă, in stad iul de faţă .
e xi s tenţa a 32 s taţiuni feudal e timpurii pc leriloriul
muni cipiului Bucureşti. Dintre acestea 12 slnl
plasate pc Dlmboviţa , 12 pe Colentina şi în jurul
Jacurilor create de rlu , 5 pe Cioroglrla ş i 3 pc
Val ea Pasărci "· Esle de reţinut faptul că în 67 %
din aces tea au fost Intreprinse săpături arheologice
alîl în perioada interb e lică cit şi în cadrul Şanti e­
rului arheologic Bucure ş ti 6 • ln 11 puncte, vesti-
giile istorice sl nt cunoscute numai în urma cerce-
tărilor de s uprafaţă sau a descoperirilor favorizate
de excavaţ iil e unor cariere pentru procurarea ma-
t erial elor de construcţie. Sludiale lnlr-o perioadă
!n care însăşi tehnica de cercetare arheologică a
cunoscut o co mpl exă evo luţi e, monumentele me-
di evale timpurii nu be n e ficiaz ă în mod uniform
de dalele necesa re formul ă rii unor co ncluzii cc rlc.
De aceea sl nlcm az i n evo iţi să apelăm cu prccă-
• Comu nicare preze ntată la. ('onsfă.t ulr e1.L de lucru a a.rheo-
ogi lor din H. . ~. România., noiembrie 197 L.
l D. V. Rosetti, Siecllm1oen cler J\.ai serzeit 'tWd cler Vdlker-
ti•anllertmosze it bei Bukciresl, tn .. Germani a'', X.VLI l (1934 ),
p » t·>
· ; 1:irn1, Vin preistoria Bncureştitor, J~uc„ 1929 (Harta).
3 „ liu cureştl. Hczulta.tele si\pi\turilor arh eo logice şi a le cer-
cetă ril o r
Istorice din anu l 1953". Buc„ 1054.
4 Pannit l. Pn.nu.lt. lnceputurile oras1Llui Bucureşti in lumina
cerceldrilor orllfoloyice . ln „Bucureşti" M.I.B„ 1967, V, J). 13.
A se verlea nnexa J .
i;
e Vezi Ştefan Olteanu, Evolu„tfr1 procesului de or(lm1iz<ire
statald l" est si sull de CoriJati ln secolele JX. - XJ I". ln ,„·tudii"
Tom. 24 ( 197 1), nr . 4, v. 757 - 776. (llarta).
234
https://biblioteca-digitala.ro
dere la investigaţiile făcute lndeosebi după 1953,
limp ln care rczullalclc arheologice s-au bucurat
de o largă publicare .
Prima concluzie care se degajă din studierea
feudalismului limpuriu la Bucurcşli es te aceea
că loalc cursurile de apă, ş i l nd cosebi ce le amin lile,
au cun oscut locuire omenească ln sec. lX - Xl 7 •
~f ărlu riil c materiale ale acestei perioade sl nt ales -
lalc în imed iata apropiere a cu rsu lui de apă, pe
terase le joase dar uscate, sa u pc bol uril e ele deal
create de multimil enara curge re a Dlmboviţe i pe
acest te ritoriu. S-a lo cuit î n lt•n ca lar gă a Co len-
tin ci la Băneasa, Străuleşti, Te i, dar ş i pc Dealul
Grozăveşti sa u Dealul Spirii. Dup ă dcn silalca
ma terial elor desco perile , pre dominant ă apare ten-
dinţa stabilirii lo c uinţei pc terasele joase . în apro-
pierea directă a luciului apei. tn ge neral, vetrele
primelor co munit ă ţi med ieva le s-a u infiripa l pe
tere nuri ca re cunoscuseră ş i anterior locuire ome-
n ească. Astrei cca. 70% din s t aţiu nil e ln ca re s-a u
făcut să p ăt uri arheologice, desco perindu -se cu
aceas tă ocazie vestigii din sec. IX - XI , posedă
urm e de locuire din sec . I I I - I\' ş i îndeosebi din
sec. \'I - \' 11. Tolo dal ă subliniem faptul că în 12
din cele 22 s taţiuni care slau în a te nţi a no as tr ă
s-a u precizat dovezi el e locuire în sec. :Xl\' - XV,
c lapă de închegare a vieţii urban e la Bucureşt i.
Vclrclc aşezărilor feudale timpurii din bazinul
mijlociu al Argeşului prez int ă o largă varietale
de aspecte, lega le îndeosebi de clcnsilalea locuin-
ţe lor pc care le cuprind . Ccrcclările des tul de
extinse de la ~[ilil a ri - Cimpul Boja nu au pulul
repera decl l un sin gur bordei din sec. X 8 , s ituaţi e
înlîlnită de altfel ş i la Ciurel 0 • D eş i rezullale
similare sî nl cunoscu l e şi la Cringaşi 10 • Otopeni 11 ,
Ciuleşti Sirbi 12 ele nu pol fi socoti le concludente
alila vreme cil să p ă turil e s-a u efectu a l pc terenuri
deja distruse sa u mull răvă ş ite. Dale le obţinute
la Slră ule ş li -:Măicănc ş li , unde secţiunile arheo-
logice au caroial platoul ca o reţea de stul d e
densă , ocazie cu care au fo sl repera te numai două
bordeie feudale timpurii 13 , tind să confirme faptul
că unele clin aceste aşezări se limitau la un num ă r
exlrcm el e res lrins de locuin\ e. Dar contemporan
cu aces t lip de aşe zare apare sa lul alcăluil clin
mai multe lo c uinţ e, de ce le mai mult e ori adunate
pc o s uprafaţă resl rin să. Amintim ln accsl sens
' Margareta l'onstantlnlu şi Panait I. Panait, Cercetar<a
feudali smului timp1trit' t>t! teritoriul oraşulni Bu c ure.~ti, ln „ Me.·
terlale ele Istor ie ş i muzeografie", M.l.B .. lll. JJ. 7.
8 V. Zlrra. ş i nh. Cazl mlr. Unelt Tt'Zllltate ale sd1>dlu.rilor arheo-
looice de pe c'i111pitl Boia din c<rrtii'rnl Jlilitar i. în .. Ce r cetă ri
arheologice ln Bucure şti", ( l:;c "" cita C.\B l. ~1 . l.B „ 1963, l.
p. 63.
9 8eba11tian M orlntz, .';iontieruf arlieolooic Bucuuşti , în „M a·
teri ale", VII., p. 60~.
10 V lad Zirra. ş i Ma.rgnreta Tud or. Snntier1tl arheologic Bucu·
rPşti-Crtnacisi . in „Htudii ş i referate privind istoria Honui.niel".
Ed. Aca.d„ 1054, I. Jl. ~ I \l.
11 Valeriu Leahu, Sapcllnrilf flrheoloyice de la Olo peni (II)•
ln „Bucu reşti". VI I 11900 ). p . 8.
"Idem. Cercetc!rite orheolooia de salrare ele lrr Gittlesli·Sfrbi.
„l'AB", 1. p . ~4. 9 .
13 Panait 1. Panait. 8milierul Bdneaso-8trtlul11sli. Cercetdrile
din sectorul 1'J ~licdnesti (1!16.J 1966 ). .l sezarea din t•remea f eu-
dali smului tim1Juriu, tn „Hucureşt.i". Vl ( 1968 ), p. 65 - 66 •
 descoperiri le de la A lba 14 sau pe ce le de Ia Bă­
neasa-Sal und e 6 complexe se î nscriu lnlr-o su-
prafaţă de cca. 250 mp l&. 1\u avem nici un dubiu
asup ra fap lului că s l aţiunca B ă n easa-Sa l cuprind e
ş i alle l oc uin ţe, un cie dinlre ele fiind ev idcnle în
La lu zu l Bu leva rdului N. Bă l cescu. n ece nlele să­
păluri de la Bragadiru 11 , efectu a l e de ce r ce lă­
loarca :'II. Turcu au surprin s 9 l ocui n ţe apa rţi nin cl
un ei aşeză ri medievale limpurii 16 •
Două zone ridic ă probleme rclaliv sim il are şi
anume malul sll ng al rîului Cioro gî rla , înl rc Bra-
ga cliru ş i i\f ăgure l e 11 , ş i porţiun e a c uprin să înlrc
Pia\a Opcrclei şi lnslilulul i\l ed ico- lcgal, c un osc ut ă
în marc sub denum irea el e zona Curl ca Veche .
E lemc nlul caraclcrislic cs l e dat el e abundenţa
ves ti giilor a rh eologice med ieva le timpurii , d ist ri -
bu i Le pc suprafe\ e mari care urmăresc curs uril e
de a p ă pc 2 - 5 km . Înlruclt dalele pr ivind sla-
ţiunea - sa u slaţiun il e ele pe Cioroglrla - . sl nl
·obţ inut e î nd eoseb i prin ce r ce t ă ri pcri cgc lice 18 ,
ne vom referi c u pre căd e r e la cele clin mijlocul
Capitalei, zonă ele inlc n să ş i lnd elun ga l ă ac tivitate
a rh eo lo g i că.
:\'u clcul medieval al Bucureştilor s-a dez voltat
pe un l criloriu cc păstrează vesligii din sec. IV -
V J I ş i incleoscbi X - X I. Aria monum cnlelor feu-
da le timpurii se înscrie, în lumina c un oş tinţe l o r
-căp:'\ l a l c pln ă acum, înlrc Piaţa Opcrclci, Pasajul
Francez, Bd . 1848, slr. Palria ş i Podul Şe rban
Vodă. Descoperirile din jurul bise ri cii Sf. Dumitru
ca ş i cele el e pc s tr ăz il e Soarelui , 30 Decembri e,
Şe pcari , Bd . G. Coşbuc ş. a. ateslă o aşeza r e cx lrem
de întin să ca re se co nfund ă ln bună parte cu lns >\ş i
vatra iniţial ă a aşezării urban e din sec. XV.
Cercclări l c din ultimii a ni Intreprinse în fo slul
perimetru al Curţii domn eş ti a u lăr gi l cu mult
dalele priviloare la lo cuirea m e diev a l ă de î nce put.
Densitatea cca ma i ricli ca l ă a comp lexelor arheo -
lo gice se con lurcază pe Lcrcnul cuprins lnlre slr.
Soa relui - Bel. 1848, zonă cc g rup ea ză a lll locuinţ e
cil ş i cuplo a re sa u gropi de provizii. n stra t
gros ele p ămi nt ce nu ş iu închis, bogal ln fra gmenle
ce ram ice ş i suprapun eri el e lo c uinţ e se mn ala te în
ap ropi erea bisericii Buna Ves tire 19 ş i pc st r. Soa-
r elui , co nfirm ă inte nsa lo cu ire clin sec. X - XI.
Toalc lo c uinţe l e ce rcetate, un ele ln co ndiţii
foa rte a nevo ioase, slnl bordeie m a i mult sa u ma i
puţin acll nci l e. ln ge neral podeaua aces tora co-
boară ele la 0.50 m, si tuaţi e inlllnită in s tr. Soa-
r elui nr. 6, la 0,87 m , aşa cum s-a prccizal la bor-
deiul clin slr. Soarelui nr. 5. P e reţ ii si nl vcrlicali ,
14 Panait I. Panait, 8dMt1trile ele la Buwresl.ii Noi , 1960.
Sectorul A lba, ln „C.A .B .", l , 11. 104 - 1 24..
iş M argareta Constantiniu şi Panait J. Panait, O aşezare
Jeudal<l l immirie la Bd!ieasa-Sat, ln „<.;.A.B." , Il, 1965. p. 98 - 140.
" , 'ăplltu rl Ined ite.
1 7 Vetr e T. ltoman. rfllori/icarui in closd a cercelthilor ele
1slor·ie loccil<l. în „S.A. l. ", Buc., 1964, VI. p . 377. Autorul ami n-
teşte de resturil e materl r.le di.tind <lin sec. X - XI găs i te
zona Mi!.gurele.
18 Ce rcetă ril e nu fost efectuate în colaborare cu arheologul
Petre Roman.
" Informatll primite de la ce r ce tăt oru l D . V. Rosetti.
https://biblioteca-digitala.ro
fără nici o a lt ă dotare clecit. de la caz la caz.
slllpii ele lem n puşi pentru fixarea pereţilor şi
s u s ţin erea acoperişu lui. To a t e aces t e urme ele lo-
cuin\ c co nţin o marc cantilalc de lemn carbonizat.
De fa pl. cxccpll ncl loc uin\ clc s tudiate de V. L eahu
la G iul eş ti -Sîr bi şi Otopeni, co nsidera te ele desco -
perilor drept colibe. Loalc ce lelalle c un oscute la
Bucureşti sl nl locuinţe trai ni c a menaj a te. În
această ordine el e idei se impun e a aminti l ocuinţe l e
de la B ă n easa - Sal sa u A lb a und e s-au găs it birnc
mas ive el e s t ejar ca rb onizalc. Şi la Cu rtea Vec he
locuin\.ele slnt bine amenajate, le mnul a l că tuind
un material ele construcţie larg folo sit. Numai la
bordeiul desco perit sub imobilul clin s lr. Soa relui
nr. 5 s-a semna lat o ma rc ca ntilalc ele cen u şă
prov e nit ă de la păioasel e cc alcăluiau acoper i ş ul.
La ni ci un a clin aceslc l oc uinţ e nu s-a co ns tatat
vreo încerca re ele ame naj are a pode lei c u lipituri
ele lut.
Bordeiele descoperite la Curlea Vech e si nl dotate
cu cuptoa re sa u velre desc hi se. Fără a pu Le a fac e
o impăr\irc ce rt ă, datorită fapt ului că un ele lo -
c uinţe au fosl ln parte deranjate de fund a ţiil e
edificiilor feudale mai llrzii , se poate exemplifi ca
cxislc nţ a aces tor procedee ele am enaja re a insla-
l a ţi c i el e in că lzil cu borclccl c din Bel. 18.J S 20 , cu
cele clin vec in ăta t ea bisericii Buna Ves lire 21, cu
acela s urprin s ln Piaţa Ope retei 22 , - ca re a u avut
ln ge neral pc la tura ele norei ci t e un cuplor a me-
naj a t într-un bloc ele păminl cas taniu c ruţat -
şi cu borclcclc el e la strad a Soarelui nr. 5 sa u cu
cel cc se află prezentat in situ în :'lluzcu l Cu rţii
Vechi. care au vetre deschis e. ln zona Hanului
Manuc sinl cunosc ule mai mult e cuptoare in aer
lib er, penlru pline. De allfel, din acest puncl de
v edere, s itu aţ i a es le s imilar ă aşeză rii el e la Dridu,
unci e cup loarele î n aer liber apa r pe lat uril e lo cu in-
ţelor 2 3. Dimensiunile lor si nt aproape icl cnli cc,
diam e trul vetrelor fiind el e 1,16 111 ş i res pectiv
1,24 m.
Ceea ce co nsliluic o carac l c ri s li că a l oc uin ţe l or
ele la Ctu·tca Veche es t e cantitatea im e n să a mate-
rialului ce rami c descoperit în fiecare dintre acestea.
La bordeelc clin s tr. Soarelui nr. 6, fra gmentele
el e vase au apărul ca o plnz ă d e n să, formală la
10 - 15 cm deas upra p ămî ntului. Ceramica cu
decor stri a l este net pr edomi n a nt ă. Aslfcl , dacă
la Alba procentul ce ram icii cu decor ln lu stru
cslc de 37 - 40 % 24 la B 3 el e exe mplu , el e la Curtea
Veche pro cen tul es t e ele numai .J %. Ceea cc au
adus nou ullimclc cercetă ri a fost descope rirea
20 Panait [. Pan ait, Obserratii orherJlooice VI' şcrntiert>fr• di!
conslniclii din Cavitald, ln „ C.A. l.l. ", p. 139 140 .
" D . V. :t:tosettl . Curtea 1·ec/i e, în „Bu cu reşt ii de odl ui oMă"
p. 153. fi g . 47.
22 i:> . I . Panait, Tnsemndri arheolouice pe santierele df' co 11 ·
în slni.clii di1l Jfawres l i II I, tn „B u cureşti", Buc., 1969 , \'J l. 1>. 30.
2 3 Jon Nestor. Conl.ributions au 1noblhne cles vrolo·rou,mnins.
tn „Dacia", N.t> .. 1958. ll. p. 374 ; vezi ş i Eugenia ZahMi a,
Săv<ll1trile de to Dridti. Buc. , 1967 . p. 74.
" P. I. Panait, op . cil., îu (.;.A ..B., I, p. 125.
235
~ l fi.rci pe un vas borcan descoperite ln. C'urtet\. V ~c he.
in B 5 clin str . Soa re lui a mai mullor borcane
c u loa r Ui sa u urechiuşe ele suspe nd are. Înlîlnil e
pînă ac um num a i la vase le cu decor in lu s tru ,
aces t e cleme nt e con firm ă fa ptul că inlrea ga cera-
mică, alîl cca cu decor in s triuri cit ş i cca ce nu ş i e,
e m a n ă clin ace l eaş i ce ntre el e o l ă ri e l oca l ă.
Una clin probl em ele cele ma i spino ase privind
feuda li s mul timpuriu pe t eritoriul Bucureşti l or
es te plasarea in timp a ves ti giilor m a te ri a le apa r-
ţin!ncl aces t ei perioad e. În prin cipiu , toţi ce i care
s-au oc up a t d e a la ri m o num ent e au ad mi s, în
marc, răs timpul dintre sec. IX - X I sa u sec. X - X I.
Est e neîndoielnic faptul că cele m a i vec hi m ă rturii ,
ş i an um ca ace lea el e la Alba , pol fi a tribuite jumă ­
t ăţ ii a do ua a sec. JX , unul din a rg um ent ele ese n-
ţ ial e fiind d e d a la aceas ta ca ntitat ea ma re de vase
c u decor în lu s tru 26 • Alte aşeză ri , ca aceea de la
Băneasa - Sal , înregistrează o scă d e re a aces t ei ca -
tegorii ceramice. ln un cie din lo c uinţ e le s tudi a te
acolo s-a găs it num a i 6% sa u 10 - 15 % ce ramică
aşa-numită ce nu ş i e 26 • Pro ce ntul ce l m a i scăz ut
se cunoaşte în să la Curtea Veche, unci e vasele
ce lei de a doua m a ri ca t ego rii ce ra mi ce apa r
a proa p e simboli c. Au dispărut a mfore le, vase le
globul a re inalle, ce le u şo r tronco ni ce de la A lb a.
Ce rami ca ce nu ş i e ele la Curtea Veche cuprind e
vas ul borcan bombat, sc und , a că rui pastă şi
t e hni că de mod ela re sl nt inferioare. O s itu a ţi e
s tati s tică f ăc ut ă as upra ma t eri a lelor găs it e !n lrei
bordee din s tr. Soarelui atestă o s urprinz ă to a r e
co n s l a nţ. ii a d ecorului in val el e pc um ă rul va se lor
(60 - 62 %) ş i a ce lui obţinut prin lmpuns ă luri
(32 - 37%) . T e ndinţa ge neralii in ceea ce priv eş t e
d eco rul exterior es t e deg ra darea cîmpului el e s lriuri ,
realiz area unor şă nţuiri mai la rg dispu se, într-un
:?5 E ugenia Ztihn.ria, ov. ci l., p. 87.
" Ma rgareta Const antin lu şi Panait I. Panait,
,C.A. B . ", I J, JJ . I 32.
https://biblioteca-digitala.ro
ritm neg lij ent urm ări t. Apariţia oalei cu toartă
sau urechiuş e. ase m ă n ă t oa re unor vase descoperile
la Capid ava în niv elul l , ni ve l ce începe cu mo-
m entul c ir c ul aţ i e i emi siunilo r monetare a le îm -
p ă r a tului I oa n Tzimi skcs 2 7, pla sea z ă uncie clin
co mpl exele el e loc uire el e la Curtea Veche ln plin
veac X I.
Se cuvin e a m e nţiona acum fa ptul că t er it oriul
Bucure ş til o r ş i împrejurimile sa le a u cun osc ut o
int e n să c ir cul aţ i e m o n e t a r ă ş i în sec. XI - XIII ,
atestată prin d esco periri de t eza ure sa u piese
izola t e. Din ce le şa pt e pun c t e, unci e sc cun osc
atari izvoa re is torice, p a tru se pl asează în zo ne !n
care sînl a t es ta t e vestigii arheologice dridoide.
Es l e vo rba d e Cimei 28 , Podul Mihai Y odă 29 ,
I ns titutul ::\l cd ico-lega l 30 , F loreasca 31 . Es t e greu
d e presupus că fi eca re clin aceste pi ese a a p a rţinut
unor indivizi nomaz i el e lipul că l ă re ţil o r a t es t a ţi
prin mormintele el e la Lacul T ei, Jil ava sa u T a n-
giru 32 , clupă cum di sc utabilă r ă mîn c di spa riţi a
b ru scă a ceea ce sec. lX - XI a cunosc ut alit
de pregnant în cultura mat e ri a l ă. Ceea ce r ez ult ă
în moci in co nlcs labil es te fa ptul că zona viitorului
oraş ilfo vea n a înregis tra t încă clin feud a li smul
timpuriu o aglom erare el e aşeză ri , cea m a i î ntin să,
mai durabil ă în timp , m a i b oga t ă ln m onum ente
fiind zona Curlea Veche , ce ntrul urban a l Bucu-
reştilor.
Cr. l?Jorescu, ll.. l?lorescu şi P. Dia.conu , CaJ>idara
:?7
Buc .. 1958, T, 196, 228.
Jl.
28 Octavian J llesr u . .DPspre wu tezaur <le monede bfarmfin r
din vremea Cornn.enilor (ldsil ltt Bu cu.reeli . in „ SCN". J:iuc .. 1960.
nr. o. 403 - 495.
2DGheorghe ('anta.cuzlno, O mare locwinld f eudala desco1Jeriltl
prin sdpdtu.ri arll eoloaice în. JJ ucuretdi, fn „CAB ", li. Jl . 336 .
3• In fo rmatil 1irlu1lte de la cercetătoarea Julia Con stnullnescu
011 . cil ., 31 „Bucureştii de od ini oa ră", p. 34.
32 Jbirlem.
 TABEL
cu st11tlunile arheologice clin sec. IX - Xl clescopo rlte pe teritoriul Bucure ş til o r

Mod de
}'onua terenului UeMcoperire \ ·estlicli
„ il„
·;::
~r.
crt. D enmnirea 8tatlunli Rlul ""
~
3 ~
~:~ ~'.!l "'~d .\nterionre Posterioare
"~" ~-;; ~ ~ "'o. „"
·;::
;a~.:: [-;.: H-~ ""
:L o..

8 JO

\:Juleşti l>lmbovit11 da da ILL I\' X\'lll

-:1 Uluieşti - miln!lstlre
(:Juleştl-~lrbl
da
da
el.'.\
da ?
X\"l ll
?
4 l ' rin~aşl da. th\ l\'
5 )lllltarl -1.loja l\;_L da \ ' I - \'I I X\'
ll <'lurel tla lin. \' l - \'11 XI\'
7 D ealu l C:rozi\ve ştl da. da XI\'
H Pealul S1>irli da dn. Yl VII X\'
\J Pitita Operetei lh\ da XI'
10 Zona Curtea Veche lln. da \'I \ ' I I XI\'
1l <'artieru l Vltnn 1la da \'I - \' I I X\'
I:.! J) e11 lul Pi scul ul da dii \'l \ ' li
l :l )logo şoah\ Colentina da cl:l
14 ,;trilu Ieş ti- M!llcllneştl tfa. tln. \'[ \ 'll XLI'
15 :-it rl\ul eştl Vntrn Noul\. dn. lla X\' I[
lij .\lba d tL tla XV III
17 Hi\neufUL-Su.t da dn XVIII
IH U ~\lllărOtLIU. da 1la \'I \ 'li XI\'
III Tei da da I 1· XII'
~I) ll erăstrău du. da 1, .
:? I Pipera. da da 11· XI\'
:.!:.! Ziduri Intre vii rh\ da l \' X\'
:!:l Fumleni da da \'I X\' lll
:?4 Pantelimon -Spital da tl tl \'[ \'.11
~5 Brugadlru li . ('iorogirl11 da tla
:!O Virteht da da \'! \' I I XL\'
:.?7 ~efllu da. da
:.?8 )Ulgurele tla da
:!O Jilava da 1la. \'l - Yll
30 Otopeni P asărea thL da \'! - \'11 X\'ll[
;JL :5tefllneştl dil da
8~ .\fum at! dtL da

Les vesttges feodaux orecoces, deja Rignalcs sou'i le nom de
JJlnu\roaia B entre Ies deux gue rres moncllales. so nt hugernent
rCpa.ndus dan'i le b!\ssin moyen ele la rl vli!re Argeş . L es p0rif·
11Mse• et Ies foullles archeologiciues effectuees a Bucares t ont
permis <le oreciser 32 statlons feodales precoces. g11es sont
s ltuees sur Ies be r~e s <Ies rlvl eres Dimbovlt1' ( 12 ), Colentina ( 12 ).
( 'iorogirla (5 ) et sur la. valle e Pasă. rea (3). Donc tous Ies courr;
<l'eau c1ui traversent le territolre de Buca.rest ont Ct.6 habitCs
venclant Ies si ~ cles LX - XL L'\ plu1>art de ces villages (e nviron
70 °ol ~e sont d0velopp0s su r des surface.!J halJitees a.u cou rs
<les s il!cles \ ' I \'I I. Le no111bre des habit:t.ti ous hut.te!-1 sous
terre et en pJu8 pe tit nombre maisons :\ ln su rface est treM
varlnble. certains sit.es enreglstrnnt 1 - :.? habltatlons. Jt:n d'a.utres
<!as. le nombre cl'habitatlons e!-!t benucoup piu~ ~ra1H I. par
exemple :\ Brngacllru II. vlllage de Bi\.nea~1L. Le 8ite le plus
~te n1lu et peupl t! est celu i de ( ' nrtea Veche, Qui est. situe su r
une bande de terraln de la terrasse infCrleure ele la Di mbovita.
entre ln place Sp laiului et le pont Serban Vodă. On y n d ecouvert
xeuleme nt des clemi-huttes dot~ e8 <le fou rs ou de forers ouverts.
Dan~ c haQue habitat.ion on 1L trouve e n i:trancle <1minttte des
fraK"ments ce ra1n!Que1:1 provenant exclusiveme nt d e vnses-bocal
â dt!cor strie. Ln c~ramique a clCcor lustre ou I\ cannelures
reprCRente i\ peine 4 ° 0 du n ombre total de rectplent!i d Ccouverts
ă. ('urtea Yeche. Dans Ies <leux deml-huttes fouillCes su r la r ue
Soarelui. 011 a slgruLIC <Ies vases· hocal a. decor t-i tri e. lLvec oreilles
ou nnses. L' on signale lt.ussi des monnales datant des slt!c lel!I
Xl - XLJ .L. qui se trouvent dans une zone cl'intense 1>euDle-
ment Drldu.
O-r~1C'1c11111>1c e 11lll n ncp11o;l ~1 e a;,ly . l1JY'1fl )l11po-
Bb1M11 11oii11aM11 110.l 11aaua1111ri\1 J{al\iapoan li . C'JH?'Jlbl
pa1111crn <lieo;:iaJ11, 11 oro n e p1101la 0'1e 111> pacnpoc-r pa11 e 11i.1
B 6acccii11c cpeJu1cro Ap;:ia;eum. HcJJC;:\CT011e 11 ei;o-ro 1>1>1x
11 ccJie.rr.011a 1111ii ~t apxeonor ull CC'HUX pacH0110H u Hyxa-
pecTe 6b1 Jl11 )'TQllllCllbl 32 llOCCJlClllffl pa1111ero (jJt"O; U:lJlt.-
11 0ro 11 ep 11 ona. Oim 11ax o)(n-rc11 110 6epera" peH :l1,1'1-
500 11tla ( 12), Ho11e11 rn11 a (1 2 ). LJopori,1pm1 (5), HaJJ11
llacapn (:l), 4TO roeop11-r o T0'1 , •1-ro 5c 1iera pci;, 0\1i,1-
11<uou.l11 e Trp1nnop1110 EyxapcCTa 61>1JJ 11 liaace:1e111>1 u
T.X - XI IJU. J.iOJlbUIHll CTllO 11 3 JT llX noc eJJC llllÎÎ ll03-
llUH J1 1t 11a TCPDltTOPllHX . aaCC'JlClllllilX CI H(' B \'I - VIt HIL
(OHOJIO 70%). 1In CJJO H<llJlllll\ (aewl;n11 1rn 11 11a;la e Ml1LI C
llOCTPOiiKll) oap1>11py CT' llCHOTOJ)IJ C 11 3 110CCJJC l111ii 11a-
Clll lTh1Ua10T Jutmu 1-2 JlQMa. H ,(py1·nx \tf"CT:lx , HaH
11a11p11~1 cp: 1>p ara1111p y II, nepeo1 111 r.a11nca - •111c110
an1J111u.(1.. 1ia~111or o OoJ11.u1r. Ca;\1o e Ooni.mo c u ra~ior
1rnceJ1e 1111<>c 11ocer1c 1111 e 61M10 u l-;YllTll Beam, HOTopor
3a1111MaJlo JIJIOLUil ; u „ 11alJ1tllaH c llllH\ll eii TCpaCChl : h 1J;\·l -
60ll lllll.I 11 11 :10u1a-111 !'11JJa11yJ1yii 11 noxo; u i:10 ;w U o,1y: 1
1U e p6a11 Bona.
3 11ec1. 01.IJlll llUÎÎ/lCl1bl JllllUI. fl0 JLY3C'1Jlflll1Hl c "'la-
rUMJI B aeMnc HJJ 1t 11a ee 11 0Drpx 11 ocT H. B Ha>1-(JJ.0\1 n 3
OT nx aou1mu 61>1 J10 11aii: l e 110 Oonuu1oc HOJtltt1 eC'TUO
HCPaM11Hl1 . 11JJ CllCTUBJlfllO Ul CÎÎ co6o ii OCHOJll<lf COCYl\OB-
lla1101< c 11 0JJocaT1>1M p11cy1111KOM. HepaM111;a r CMa.qi,-
1l C u1>1~1 un u 11a cet·1111,1M pucy11Ha)1n coC'TauJ1F1eT n 11m1„
4 % . B llBYX 11 ccJJe1ly eMa,1x 110JJy acM J1n111rnx 11 a yJJ>!llC
CoapcJJy ii tib1JJ11 11aiine11 1>1 cocyJlb1-6a1rn11 c noJJ ocaT b1M
JlH CY HHOM , c yw1<ao111 11 JJ 11 py4i;a,111. B coo6 ul Clllt1f rono·
p11-rcrr o Mo11e-rax XI- XIII 1Je1<a , 11aii ;(e1111b1X B rycro-
aaceJJe1111oii )lpnnon•1ec1<oii ao11e.

237

https://biblioteca-digitala.ro
 OBIECTE MUZEISTICE PRIVIND ÎNFIINŢAREA ACADEMIEI
Maria STAN
Organizală în scopu l in s lrucţi e i lin crc i genera pi ,
Academia .\lih ăilca n :'i din Iaşi a pregătit numeroase
cadre necesare dczvolU\rii soc i elă\ ii moldovene
aflală în plină clapă de trecere la r e l aţii l e capi-
Lalislc.
1n malcrialul de faţă ne propunem să prezentăm
l rei din obiectele lega le de înfiin\ area Academici
Mihăilcnc , şi anume: Sigiliul din an ul 183-1. l\le-
dalia Academiei \lih ă il e n c, bălulă în anul 1838
şi Hri sovu l dal de \lih a il Sturza la 8 noi emb ri e
1840.
În ceea cc priveşte cl:'iclirca care avea să o aclă­
poslească, înc:1 în ca pitolul IX a l Hegulamenlului
Organic a l i\l olclo vc i se prevedea co nstruirea unui
loca l în curt ea mănăstirii Golia 1 .
Deoarece ILtcra rca necesita „gre le che ltui eli '',
prin a naforaua nr. 53 clin 6 mai 1835 2 , sem nal ă
de C. :'lfavroco rd a l vo rni c, Ca nla vistier, G. Asachi
rdercnclar şi \' eniami n :'llitropolilul i\folclovci ş i
Sucevei către domnitorul :'llihail Sturza se pro-
punea ca local pentru Academie „ ... case le răpo­
satului spăta r Petrache Ca: imir, care de clironomie
s-au scos la m c:al . .. " .
În cup rin su l acestei anaforalc se ex pun cele
două motive pentru care casa r cs p eclivă cs l e
propusă a adăpos ti Academia i\lihăileană.
J. „Casele su ni ln mijlocu l poli/iei, bine : idile,
acoperite cu fier , fără a cere mare repara/i e, fiind
pe lingci biserica Tapa/arilor, care se poale olări"
a fi biserica Academiei".
Iar al doil ea motiv era acela că i se pol a l ătu r a
proprielă\ilc răposatului Voincscu 3 . „ ... află toare
peste uliţă. ş i care se pol lega cu casele răposa/ului
Ca: imir prin galerie :idilil".
Domnul aprobă c ump ăra r ea aces tor casc, care
era u amanelalc c hi a r ele c i pentru s uma de 6 350
ga lb en i. banii fiind pl:itiţi la 15 mai 1835 lui Gri-
goric Plilh os, „ omul lui Vodă " 4 •
În ana fora ua din 1-1iunie1835 i se supun e dom -
nului :'llih ai l Sturza. Hcgulamcnlul Scolastic clupă
ca re va func\iona Academia , ca re în încheiere
1 V. A. U recbia, I storia .$coalelor, 1800-186 4. voi. J. Buc.
1 89~. p. 286. şi voi. 11', Buc., 1901, p. 425 - 426 .
2 Ibidem„
3
('asele Voi nescu au Mi ăpostit pin~ ln anul 1835 Hotei
l)etersburg, un han şi un hlrt.
• V. A. U recbia, op. cil.
238
https://biblioteca-digitala.ro
MIHĂILENE
cuprinde propunerea ca noua in s tituţi e „ .. .să
poarle numele de Academia Mihuileană, spre veci-
nica aducere aminte a luminatului ei urditor , a/1(
fnlre fiii pairiei, cfl şi Intre străini " 5.
La 16 iunie 1835, printr- o adresă a Direcţiunii
lnv~1ţălurilor publi ce se mn a l ă ele Gh. Asachi,
profesorii ş i dregătorii sl nl invitaţi să se ad un e
„în ziua de duminică în cuprinsul Academiei .1/i-
hăil e n e. di mi nea/a la 6 Y:i ceasur i in ued erea deschi-
derii acesteia" s.
De asemenea, în ziarul „A lbina rom â n ească"
nr. 48 clin 20 iuni e ş i nr. 49 clin 23 iuni e se con-
se mna că inau gurarea Academiei :'llih ă il e n e s-a
făcut cu „ .. . t oa t ă solemnitatea ş i c uviinţa potrivită.
unui asemenea remarcab il şi folos i/or aşezăminl" 1.
Se mai rela ta faptul că pe clinăunlrn ş i pc din-
a fa r ă clădirea era impoclobilă cu gh irland e clin
frunz e ele stejar ş i flori ş i cu inscriplii , iar pe la
porţi ş i uş i era u pos tale gă rzi ele onoare.
În cuvlnlul ros lil ele :'llih a il Sturza se sublinia
că a ceas la es l e „ ... o s is l em ă de lnvăfălură publică
lnlesniloare, polrivilă cu gradul luminatei Europe
ş i cu lrebuinfa acestei /ări " s.
La 8 noi embrie 1840 a fo st trimi s ele că tr e
clomnilorul ~lih a il Sturza actul ele înfiinţare, J)J'l'-
zental în i\luzeul de istoric al H.S. Homânia su l>
num ele ele „ l lri sov ul ele infiin\.arc a Academiei
:\Jih ă il e n e" 9 .
In exp un erea ele motive a Hrisovului se menţio ­
nează că la baza înfii nţ ă rii aceste i şco li superioa re
• I bidem .
6 l bicle111.
7 1 bidem, op. cil ., voi. J. Buc. : 1892. p, 286.
' Ibidem , ov. cil„ pag. 287, vezi şi N . !orga, I storia 1nl'llt<l-
m.1ntului Romanesc, lJuc„ 1Q2 , n. 2 13.
9 Arh. Stat. lluc., Ms. 1288 in Muzeul de istorie a i ll.S.
"România. sub nr. 17417 Documentul difolio pe vergament de
format mare (2 0 x 4i c111), avînd în protocol titulatura. dom-
n.ului. Documentu l este împodobit pe margine cu un chenar
cu motive geometrice în auriu ş i negru.
Pergamentul este legat lntr·O copertri ca rt o nat ~ imbrăcată
in catifea vişinie
a.vind pe margine un chenar in auriu. Iar in
cele J)atru colturiale copertei coltare formate din motive fl o-
rale ln auriu, iarfn centrul copertei în auriu, albastru ş i r oş u
blazonul familiei 'turza. n şn ur <lin mătase r oşie şi albast r ă.
leagă pencamentu l de co1>ertă, avînll la un capăt un ciucure.
iar ia cei!iiait sigiliul <iomnitorului Mihai Sturza in ceară r oş ie
lntr-o capsulă metalică , vezi ş i I. (' . }'iiltti, Domniile reauln·
mentare 1834 - 1838, Buc. 1915, p. 601.
 •.·

.... '~ (

1 t i1 ' I
„ ~ ,,, /. , „ •.
' ' ••

Hrisovu J dat. de )f. Sturza pentru infiintaren.

Academiei Mih ăllene. 8 noiembrie 1840.

este dori n ţa de a „ ... pregă ti viitorimea slwalelor
ln pairie", pc care el o înţe l egea, „ ... inlroducind
ln ele limba naţi o nal ă ca un organ mai lesn icios a
răspindirii c un oş tinţe l o r elementare ş i pozitive,
ap liclnd acestea că ire Industrie, Arie ş i Meşte­
şuguri " .
Un a lL moLiv care a determinat p e domn să
înfiinţeze aceas tă Academic a fost ş i acela că mulţi
elevi, dup ă abso lvirea Şcolii Vasi li cne, din lip să
de mijlo ace materiale, nu putea u merge în străi­
n ă tat e pentru a urma cursurile s up erioare.
Pentru buna fun c ţionar e a Academici ş i temeinica
pregătire a celor cc o urmau , in s tituţia a fo s t în-
zestrat ă cu „ .. . cab inei cu ins/rumenie matematice,
fi z ice, himice, agronomice şi Cll o pllblică bibliotecă".
1n cuprins ul Hrisov ului se face o a naliz ă a m ă­
nunţit ă a componcn\.ei l nv ăţă mtnlului ln :Vfoldova
la acea d a l ă arăUndu-sc că ci se compune din :
„ 1. Slwli incepăloare în capitală şi pe la /in11luri;
I I. Din coleg ia din Eş i; I 1 I. Din Academia cu
trei {a c llllăţi: Filo:o{ie, Legi ş i Teologie ce este
o rlnduilă a se învăţa la Seminarea Veniamină".
Referindu-se la şco lil e î n care SC predau cunoş­
Lin\.clc prac tice ş i „care vor deschide tin erim ei o
ca rieră folos itoare" se arată că s-au înfiinţat a)
Shoala ingineriei civile, b) Shoala de Zugrăvitură ,
c) Shoala pentru lnvăţă lura {ele/or în c un oş tinţa
e lementară şi ln lucru de mină , d) Inslilullll de Arie ş i

239

https://biblioteca-digitala.ro
 .H eş l eşuguri, îngrijindu-se a se ln{iin/a /11 uiilorime
şi acel de r\ gronomie. ce este iworul lnavu/irei făre i ''.
Oc asemenea. se mai arată C<'i în capila la .\[ol-
clovc i vo r ma i funcţ i o n a şi două ins lilu t e deo-
sebi t e ca re, cu c he ltui elil e s ta lului , vo r ţin c un
num ă r l nscm nal de tin e ri d in t re fii i dregă t o ril o r
sta lulu i, d intre orfan i sa u ce i c u pă rinţii scăpă t ap.
În I l risov se a rată că veni tu r il e vor fi asigura t e
aces t or şco li co nform preve de ril or R egul a me ntulu i
O rga ni c a l .\fold ovc i, ca p ito lul I l l, Sec ţi a I l-a,
a rl. 7·1. ş i cap. I X , a rl. 425 prin ca re se a ra t ă că
E pi tro pi a va păs t ra şi lnlrcb uin\ a c u folos aces te
ve nituri î ng r ijindu -se t o t oda t ă ş i ele s por irea lo r.
În î nc heiere, .\lih a il S turza ce r c p ăz ir ea aces tui
aşeză rnînl ele că tr e urm aş ii sii i ş i s po rirea lui pc
c il va fi c u p ulin ţ[l.
L' n a lt ex po na t va loros, in edit . pc ca re îl p re-
ze nt ăm î n co ntinu a re, es t e sig ili u l Academ ici .\li -
h ă il cne, cl a lincl cl in a nul 18:H 1 0.
l'cce l c clin bro nz c u s up o rt din ace l aş i me l ul
ş i c u min e r el e le mn ( 189 111111 ) t e rmin a l în fo rnu\
el e c iup e rcă (el. ·17 111111 ), avî nd un sigiliu r o t u nd
(ci . 33 111111 ) p c ca re c grava t în ad în ci rn c ( pe nt ru
cea r ă), pc ce ntru , în inte ri orul a do u ă ce rc uri co n-
ce ntri ce pe rl a t e . o s t ea c u şase co lţuri , în ca re sc
aW\ în sc ri s un triun g hi con\in î nd un po rum be l
c u a ripil e desc hi se şi zb orul î n sus. S t ea ua es t e
în co njur a t ă de d outt ram uri se m ic irc ul a re c u fl ori
si boboci, r a muri cc se inlrc la ie la ba za s telei
Ş i sî nt le ga l e c u o pan g li că c u fund ă . Între ce r-
c uril e pe rl a te se a fl ă in sc ripţi a sigiliului , în carac-
t e re c hirili ce ma ju sc ul e de tip a r : f1Kf1 A6Mlfl MI -
Xflll\f!Hb , 1834. l'ccc lca c u sigiliul g ra va t medi oc ru
reprcz inl ii embl e ma Acade mi ci :'lfih ă il e n c clin Ia ş i
ş i co nstitui e foa rt e pro bab il primul în se mn ofi cia l
a l aces tei ins lilu\ii la ln cc putul ac ti v it ă ţii ci.
;\[ccl a li a Aca de mi ci Mih ă il e n c, clin a nul 1838 11 ,
excc ula l <1 din ara m ă, av înd di a me trul -10 mm ,
p oa rt ă pc ave rs g rava t î n cin ci rlnduri c u lite re
c hirili ce ele tra nziţi e A ka cl e mi ci ~lix a i Jic n e a ni -
Be pca pb in a r\'p·hp•i c u o s tea la î nce put ş i la s flr ş it.
P c reve rs, d o u ă cre ngi de la ur în ca drea z ă un
l cxl grava t î n pa lm rîncluri c u lite re c hirili ce de
tr a n z iţi e: G1p&.-ri. l n i8Ai< 1838.
Es t e o m eda li e rar ă ş i se pres upun e că a fo st
di s tribuită l n a nul 1838, c u oca zi a co m e m o r ă rii
in a u g ură rii A ca de mi ci i\Iih ă il c n c.
Ce le trei expo na t e a na liz a t e c r e f e r ă c u precă­
de re la p e rio a da el e înce put a Acade mi ei :\lill ă il e n e
in s tituţi e el e în alt pres ti giu ş tiinţifi c ş i c ultural.
Din neferi cire, c l ă dir ea cc a a d ă p os ti l -o c u aproa pe
un v eac ş i jum ă t a t e în urm ă nu m a i ex i s t ă. Au
r ă m as p os t c ril ă \ii r oa dele unu i inv ă \ ă mînt t e-
meini c or ga niza t pc ca re îl a nunţă m s imb oli c î n
să lil e ce lui m a i ma rc muz e u r o mâ nesc el e is toric
prin î n s u ş i ac te le lui el e în ce put.

10 Sigil iul Acade miei Mlhl\ilene !Mu zeu l de istorie a l Munic l·

piulul B uc ur eşt i , ln v. 84 111 1. la Mu zeu l de istori e a l H.S . Ro-
mfmia.. sub nr. 49 14 .
" Medalia Academiei i\fi h!l.ilene !Biblioteca C'entral l!. de Sta t
lnv . 55) , la Mu ze ul de isto ri e al lt.S . Ro mâ ni a . s ub nr . 21809.
Vezi st Meda liile tn or d ine pe a n in '' Bule tinul Socletil\11
N umismatice Ro mâne" cuprinzi ncl ca talogul medn Ji llor
r onul ne cu noscu te de la a nul 1600 vi n ~ la 190 6, a nul I V,
B uc„ 1900. p, 10 şi Oh . B uz<l u ga n, Medalii şivllJ-0/iele româ-
neşti. Memoria metalultti, Ed . Stl h1 1lflci\, Buc , 19 71 , P . 45, 234.

https://biblioteca-digitala.ro
CONTRIBUŢII LA STUDIUL MEŞTEŞUGURILOR DIN TANSA, JUD. IAŞI

Gheorgh e BODOR ,
Melania OSTAP,
Victoria SEMENDEAEV

Prczenla lu cra re înrăpşează o primă înc erca re

de a releva aspeclul meşlcşugăresc co mpl ex a l
l oca lil ă\ ii T a nsa, imporl a nl ce ntru cera mi c. cu -
noscut ş i st udi a t pînă !n prezent doar din aces t
punct ele vede re.
Silual în p od i ş ul J\l olclovc i. la o cli s l a n\ ă el e
50 km ele oraşul Vaslui ş i 25 km de Urgul cg r eş l i,
sa lul T unsa se l nlind c pc o s uprafa\ ă de 250 ha.
:'llcnţional în documentele sec. a l XV- leii sub
denumirea el e Bruclur cş li , sa lul es te rinei pc rinei
proprietatea ramiliilor boi e r eş ti Brudur ş i Tansca,
a l că ror num e l i ş i po a rlă 1 .
Helidul de luros cu puţin p ă mlnt arabi l 2 oferea
posibilităţ i reduse pentru :ig ri c ullur ă - în p lasa
Funduri le, ele ca re upaJ'\inea sa lul Tansa, pămlnlu l
fiind „part e plid11ri ş i sp iniş uri , fin eţe , su/wluri
şi m/1ls1·i11i " clupă cum menţionează Analele s tal is-
lice clin anu l 186:3 3 . Acest fa pt prec um ş i c xi s-
Lcn\ a unor imporlanle res urse na tura le co ns lincl
clin pialră. ni sip ş i argi l ă ca ş i ma l eri a lul le mno s
a fl a l in păduri l e din apro pi ere a determinat ele
timpuriu dezvo ltarea a num eroase m eş t eş u g uri 4
s ilu a \i e in ca re se arlă ş i a lte a l e clin ap ropi ere
s pec ia li zate ln prelu cra rea lemnului , ca Boghicca ,
Slăniţa, Ghecleon.
Fiind răz eş i ln trecut , locuitorii din Tan sa au
fosl exc lu ş i el e la irnproprielărirca cli n anu l 1864 6
iar lipsa el e p ă mînl arabi l clin acest sa l a răc ul
ca prin leg il e el e impropri c lărirc dintre a nii 1866 -
1889 (care de rapl erau leg i de vinzare a mo ş iilor
s talului) , să tenilor din Tansa să li se repa rtizeze
loturi in l oca lit ă ţi mai lnclepă rl ale. Astfel ln co-
muna Belceşli, jud. Ia ş i, unci e era „ p ă mînl in-
deslu l ă lo r", prin st r ămutarea unui însemnat număr
d e să t e ni clin Tansa care au fo st împropri e tăriţi
aici, ia fiinţă sa tul Tansa Nouă 6 .
Caracternl pronunţat m eş t eş u gă resc a l sat ului
a făc ut ca ş i la reforma clin anu l 192 1 locuitorii
din Tansa să ben efi cieze de o cotă r e dusă d e p ă mînt.
P rocesu l lent de dife re nţi e r e a m eş t eş u g urilor
precum şi faptu l că m eş t e rii se OC LLp a u ln paralel
cu ag ricultura ex plică ele cc, în iz voare le vremii ,

Hti lp 1le casii din piat rll, executat tle Jon Virtan,
în com. ~ 'chluetea- l a$i.

l t_; heorghe .hlbl\.nescu, Surele si izvoade ( Vczsli,i ). S tudii

t1i docu.mente, voi. XCV, p, 27; Gh. Ghibi\-nescu. l spisonce si
zapise, Documente sl<ivo -rmnâ11e, voi. [V, Jl , 78.
' Tn anul 1889, in Tausa, 58 1 familii detl neau 71 3 ha pl\mint
arn„bil.
• „Anale statistice" , a n. IV (1 63), nr. 13 - 16. 1i. 62.
• V. Costllchel. P .P. Panaltescu , A . Cazacu , Viaf11 f eudal<I
î!I Tam Romdneascd şi Moldoua (sec. XIV - XVJTJ, Bucureş ti ,
Ed. ştll ntlfl cl\ , 1957, p, 49; Dezvolta rea economiei Moldovei
1848 - 1864, Bucureşt i, Ac&d. R.P.lt„ 1963, IJ, 63 .
• Arhivele Statului Vaslui, Fond Prefectura Vaslui, Ds.
nr. 3/1864.
• Arhivele Statului l aşi, F'ond Prefectura I aş i , Ds. 63/ 1901.

https://biblioteca-digitala.ro
Unelte de pietr!\rit <lin Tansa: tarac, d!\ltl. bucea r <lă, şa rll!\
ei nu apar lnlotdeauna m e nţion aţ i ca m eş t eş u ga ri
ci ca agricullori. Aceasta reiese, de exe mplu, din
registrele de slare civilă p c anii 1864, 1865.
Dup ă num ele locuitorilor din ca la grafiil e din
anii 1820- 1845 7 se p ol desprinde însă ocupaţiile
şi m eşteş u g urile practi ca te de aceş tia , pe lin gă
şi
' Arhivele Statului Iaşi, 'lr. 106, Op. 184, nr. 16, fila 27 -32
Tr. 1423 , Op. 1019/974 , fila 143 - 146.
:lfe ş terul olar Ion Diaconu, cOJu. Tansa
https://biblioteca-digitala.ro
(in col. ~foz. etnografic al Moldovei)
lucra rea păminlului, ca re se f ăcea pc s uprafeţe
restrînse, !nlinderca im aş ului depăşind chi ar su-
prafaţ a de arălură. De pildă , in anul 1845, locui -
torii di spunea u de 200 fă lci loc de a ră lur ă faţă
de 210 fălci lo c de im aş ş i fîn e ţc 8 • In calagrafiile
mai sus cilale apar urm ă to a r e le num e de locuitori
' Arhivele Statului Ia ş i. Tr. 1772. Op . 2020/32.790.
ş tilntl pe anul I 55".
ticeşt l
„.'tatla·
Teasc de struguri din Tansa (col. Muz. etnografic a l Moldovei
din salul Tansa: Olaru. Pu tin aru. Bulnariu, Slru-
ga riu. Stoleru, Ciubotaru. Cojocaru . Funariu,
Cărăuşu, ~lorariu. \'i eru. Prisecaru. Cioba nu , \' a-
ca ru . G r ăjclcanu e le. Deşi dalele sc ri se nu r e fl ec t ă
numărul rea l a l me ş t eş u ga ril or - ca re ele fapt
formează majoritatea populaţi e i (cap i ele fa milie) -
ele aju t ă la c uno aş t erea variet ă ţii meşteşugurilor
p rac li ca lt' precum şi a preponderenţei unora dintre
ele fa ţ ă ele cclclall c. Astfel prelucrarea lemnu lui ,
dezvollală pc diferite ramuri - rotărie , bui m\ric,
slolcrie , du lgheri e e le. - se s itu ează pc primul
loc faţă de prelucrarea pietrei, o l ă rit , cărămidăr i e,
fi e ră ri e, co j ocă rit , împleti lui frin ghiilor, lmplctiluri
de ml a j ă el e., meşteşuguri car e nu au aceeaş i
pondere.
Referindu -ne la meşteşugurile practicate în
Tansa ne vom opri asupra un or aspecte ca racte-
ristice , legale ele un elt ele folo site, tehni ci de lu cru
ş i produse.
în cadru l prelucrării lemnului , rot ă ritul este
as tăzi ce l mai răsplncl il m eşteş u g, preponderent
fiind ş i în Lrcc ul. De exemplu , î n a nul 1928, ·13 %
din popula\ ic, ad i că 392 familii , era u rotari ş i
că ruţari 0 •
Cne llclc fol osi te în rotărit in Tansa slnl d intre
cele mai ruclim enlarc, cl a r cu Loalc acestea se rea -
lizeaz ă produ se ele ca litate . S lrujniţa cu lfr ă j1n ă,
un e a lt ă pr in c ip a l ă 1n rot ă ri e, es te sin gura form ă
ele s trun g utilizat ă de că tre t o ţi rota rii din Tansa,
prelu cra rea bulucului de roată f ăcin clu -se cu
scoa ba. razul ş i şa rul. Pentru „s trujirea" unui
buluc, timpul necesa r de lucru es t e el e 15-30
minute, aceasta depinzind de s t area un eltelor ş i
indeminarca me ş terului. Slrujniţa cu prăjină este
pr e f era t ă strun gului cu p e d a l ă, dup ă sp usele m eş­
t erilor, aceasta fiind „ mai spo rni că la lu cru ".
Acelaşi fel de s lrujniţă se înlilneşlc ş i în sa lcie de
rotari clin aprop iere : Boghicca ş i Slăniţa.
U nii meşteri (Vasile Spiridon, loan Cărăuşu
el e.) lucreaz ă ş i as t ăz i , pe lin gă roţile cu ciolane,
ş i roţi CLL obezi (co laci întregi, dintr-o singură
bucală el e lemn ), pc ca re le pro c ură însă din alte
lo ca lil ă \i (I umc ş li. Sin eş ti ele.) . ln lrccul, obezile
se fo loseau frecv e nt lnlrucil exi s tau obădării chiar
î n Tan sa prec um ş i p e mo ş iil e clin apropiere (Ti-
ba na, B ăceş ti ), la care lu crau ş i m eş t e ri din Tansa.
:-.lumcroasc le produse de rotărie ale m eş terilor
din T a ns a se d es f ăcea u in zile le el e iarm a roc în
diferi l e tîrguri ş i oraşe ca Băce ş ti , Negreşti , Roman .
Bacău , Vaslui , Hu ş i , Birlad, Galaţi. ln prezent
atelieru l el e rot ă ri e clin C.A.P. Tansa satisface
necesităţi l e locale cil ş i come nzil e a l lor C.A.P., iar
meşterii cu ateliere pa rti cul a re îş i desfa c ma rfa
!n raza comunei ş i în llrgurile apropiate: Băceşli,
.Negreşti, Hom a n.
S lrin s legat de vitic11llură, m eş t eş u g ul bulnă­
rilului capătă ele timpuriu o marc clczvolli, r c.
D Oreste A. Anasta siu. }tiduslriile sdlesl i fn raport cu locali·
zarea marei i'>nlustrii , Buc., Cu ltura Natională. 1028, p. 72.
https://biblioteca-digitala.ro
în catagrafia anu lu i 1820 io, butna rii din salul
Tansa sl nl cilaţi ca o ca tegor ie distinctă . Ca ş i
în rol ă ril. ş i ln butnărie se folosesc şi as t ăzi unelt e
dintre cele mai simpl e, uncie dintre ele purlincl
denumiri diferite faţă de cele cun oscute în all e
sa l e din ;\Jolclova: „ modiţ ă" (vinclu ), „ hălcilor "
(gea l ă u ). As t ăz i nu se lu c r ează clccll vase clin
doa ge cu cerc uri ele fier, bălrînii din sal am in-
tindu -ş i însă ele butoaiele cu ce rcuri ele lemn ca re
se confecţiona u ş i în Tansa pc la sfirşil ul secolului
lrecul. Ca un fapt carac teri stic, 1n acesl m eşteşug
remarcăm sistemu l de slrln gc rc a butoaielor mi ci
la gurrt cu a jutorul penelor. Pentru butoai ele
m a ri se folosesc parul ş i şu rubul - aces t a fiind
co nfec ţi o n a t din lemn. l\laj orilatea m eş te ril o r
butnari mai luc rează, in afa ra vaselor clin doa ge,
cove\j, căuşe, ia r în lrecul se lucra u şi şli ub cic
pentru albine ş i ce rea le clin trun chiuri ele copac
sco bite. Produse le de dogă ri e se des fac , aproape
ln totali tatea lor, în limitele sa tului.
ln cc priveşte piclrărilu l , m e nţiuni clocumenlarc
m ai vechi se referă la cărătura el e piatră „ la capi-
talic" 11 , atesllnd astfel indirec t pc t ă i e torii de
piatră ca re, pină as t ă zi, form ează o ca t egori e
aparte faţ ă ele pi e trarii cc pre lu c rează ş i ş l e fui esc
piatra.
Prin dezvoltarea piclrărilului în legă tur ă cu
co nstru c ţiil e edilitare, c reş t e num ă rul m eş terilor
pietrari cil ş i gra dul el e speciali zar e a acestora.
ln cazu l pi e traril or clin Tansa , un rol pozitiv l-a u
av ul meşterii italieni care, împreună c11 localni cii ,
au co ns truit în a nul 1896 podul de pi a tră ele lin gă
primărie, ia r in anul 1902 bi se ri ca cca nouă .
1n Tansa, se înli ln csc fr ecve nt lu c r ă ri de piatră :
colaci el e finlină, slîlpi de porţi , temelii de casă,
beciuri etc. Co lacii de finlln >t se ciopl esc dintr-o
bucală întreagă el e pi a tră sa u din mai mult e
blocuri. Slllpii el e poartă , ma siv construiţi, sl nt
orname ntaţi cu motive floral e - de obicei vas
cu flori - iar pc Lcmcliilc caselor noi , m a i răs­
pindit cs l c mo tivul roze t ei.
Pentru prelu cra rea pietrei sî nl fo losite urm ă­
toarele un elte: d ă lţil e - cu la ma drea pt ă sa u zim-
ţată - cu a jutorul căroi·a se r ea liz ează, în special,
mu c hiil e blocu lui ele piatr ă, taracul - topor pentru
cioplit ş i fasonat piatra, buccarda - cioca n de
formă p aral e lipip e di că prczcnlîncl la ca pe te dinţi
piramidali , cu a jutorul că rora , prin lovire , se
obţine o s upraf a ţă zgrunţuroasă, şa rila (şarira) -
d a ltă cu lama I a l ă ş i z im ţată, cu care se n e te z eş t e
în final s uprafaţa pie trei, ş i maiul el e lemn (măiu\,
m ăc iu că) - cu ajutorul că rui a se bat d ă lţil e în
piatră.
Dinlrc m eş te rii pie trari cunosc11ţi c it ă m pc cei
din familiil e Vîrlan , Virl an , Braş.oveanu, Guzgă,
:\fard are, Pintilie . Dintre aceşlja, Gheorghe Vlrtan
a exec utat numeroas e lu crări el e valoare. Aşa,
de pild ă, si nl slilpii de piatr ă de la conacul clin
Schinclca-Iaşi, ciopliţi diferit în cadru l unui an-
samblu unitar, cil ş i un cie dintre cele 14 monu-
io Arhivele tatu lui las i, Tr. 166, Op. 184. p . 16.
11 Arhivele Statului laş i, Tr. 1772. 01). 2020/ 16. 693.
243
llll' nle a le ero ilor ricli cale in Tansa ş i a llc sale
clin împrejurimi 12 •
l ' ncllele folosilc a Ul la piclri'trit, prelucrarea
lemnului cil şi unci e din ce le fo los ilc în ag ri c ullur ă
şi lransporluri sî nl co nft•c(io nale ş i rcparale ele
c<ilre fi era rii din loca lilalc. 1n afara meşterilor
fierari spcc ia liz a( i (PavC'l, ~l oca nu ), in Tansa cx i s lă
num e ro ş i lemna ri, în specia l rolari, ca re crcclueaz>1
şi lucrări ele fierărie .
Dinlrc mcşlcşugurilc arlislicc, al(• căror produse
siluau Tansa pc loc ele frunl c lnlrc ccnlrclc rncşlc­
şugii r eş li din :'ll olcl ova, olii rilul a c un osc ut , in
I.ticratul butucului de ro ată. la struinlt!I., ln com. Tansa (piesele
sl nt ln col. Muz. etnografic al Moldovei).
ullimel e decenii , o dezvoltare deo se bit ă, pă s lrind
pinii astăzi vechile tradiţii ale aces tui m eş t eş ug.
Se produ ce ce ramic ă smă l\uilă , înd eoseb i forme
lnlinsc : străc hini , talgere , cast roane, precum şi
căni ele diferi le forme ş i dim ensiuni 13 .
Ca t ehnici el e ornamentare se praclică înfloratul
cu corn ul , pensula ş i paiul, stropitul, turnatul cu
lin gura , ce le mai izbulile produse fiind rea lizate
ln tehnica decorării cu co rnul. Folosind culori
con trasta nte , cvilincl însă st rid e nţ e l e, pc fondu l
12 B o r zeşti. Butnăr eşt l , Miron C'ostln, Seculenl, Ruptura·
C.nlbeni, Ulra . Stll nita. Poienile Onncel, Vulp!\şeşti. Jzvor-
A.vereş tl, B ozlenl, Gl rcenl, D elenl.
13 Victoria Sernendeaev ş i Petru Cazacu, Ceramica de Tansa.
comnntcare la Sesiunea de comunicări ş ttlntiflce a. muzeelor,
sectia E tnografi e ş i a rtă popu lar!\, 1064 , Uuc. , I 0(\9 ; R. O.
Maier, Un cent ru. de ceram:icd tctrd·neoscd. din 1\Joldo1:a , „Hev.
de etnografie ş i fol clor", nr. 4 - o, I P~•.
244
https://biblioteca-digitala.ro
:ilb sau cafeniu a l Yasclor se realiz ează un decor
bogat, alcăluil clin variate molivc ornu mcnlale.
Dintre acestea, „ clcgcţelclc " şi „brăclu(u l " au
devcnil carnclcrislice pentru Tansa. iar .. pinza
păianjenului". realizată în tehnica jirăvirii , ev i-
clcn\iaz ă l egătu r a ace s tui ccn lrn cu olari i clin
Rădăuţi ş i stab il eşte aprop ieri cu ceramica clin
] l.urcz.
:'l! a nifes l ă ril c prilejuite ele orga nizarea „Tirgu lui
oia ril or " la l aş i , l n a nii 1970 ş i 197 1, au reliefat
Inc<\ o dală ca lil ă(i l e a rli sli ce a le ceram ici i ele
Tansa. :'\umărul l ol mai red us a l ola ril or ci l ş i
procluc (ia ocazională a nun\ ;'i însă s tin ge rea lr cp l a l ă
a aces lei aclivilă(i praclicale. c u pri ce pere ş i
pasiun e, d e t a l e ntaţii m eş t e ri clin fa miliil e Olaru.
Sbcra, Diaconu, :ll a fl ei, Cristian. Aceasl{t s itu aţie
es te clclermin a lit a lil de g r e ut ă ţil e inlimpinale ln
procurarea rnalcri a lclor necesare in pro ces ul pro-
ducţiei (înd eosebi le mn ele penlru a rs vasele), d e
po s ibilil ă \il e limitate d e des fa ce re cil ş i ele co n-
c urent a as idu ă a ceramicii de Turcia ş i Co rnncl.
Intre produsele ceramice de o cleoscbilă imp or-
t a nt ă economic;\ menţionăm că ră mid a ca re, in
Tansa , se produce în canlilăţi mari. Cuploarele
ele ars că ră mida , co ns truite cu două sa u trei guri
el e ro c, însumează pină la 20 OOO bucăţi. numărul
lor variind clup ă felul cărămiz il or (pentru so be
sa u p e re ţi) 14 . Se lu c rează că rămidă alil pcnlru
loca lni ci cil ş i pentru a lte sale, num ă rul că r ăm i ­
darilor fiind ele cca. 30.
Cojocăritu l , praclicat pentru sa lisface rca nevoilor
d e îmbrăc ă mint e a le populaţi e i , nu prezintă interes
din pun c t ele ved ere artislic. Acest fa pt poale fi
pus in l egă lur ă cu di s pariţia portului popular
tr a diţional.
De mai mică importanţ ă faţ ă ele ce lela lte m eş­
t eş u g uri es t e impl c lilul coşurilor el e mlaj ă ş i a
frîn ghiilor. Fringhii lc se confecţionează in spec ial
clin coajă ele lei, folosindu -se ca unelte .. scirleica"
(„scl rl eaţa") pentru sucit te iul ş i „ ju glc iele" pentru
răsuci l frin ghi a.
Ca form ă el e organizare a muncii , parte clin m eş­
teş u ga rii clin Tansa lu c r ează în prezent in ate li e-
rele C.A.P. (rotar i, butnari , ju ga ri. fierari) , în
cooperalive me ş teşu gă re ş ti (cojocari. cizmari, croi-
tori) , iar a lţii în ate li ere individuale autorizate
(o lari , rotari, butnari , cărămidar i , zid a ri e l e.) sa u
in g ospodărie , pentru nevoi proprii.
Importantu l centr u m eş te ş ugăresc Tansa es te
bine reprezentat in co l ee ţiile l\luzcului etnografic
clin l aş i , care posedă un însemnat num ă r ele piese
- un e lte folosit e în cadrul tuturor m eş teşuguri lor ,
ca şi produs ele aces tora - dintre care m e nţion ăm :
s lrnjniţa cu prăjină, scria întreagă a unc llelo1 ele
pi e lrăril, bulnăril şi rotărit , teascuri pentru ulei
ş i vin, că l cător ele st ru guri , o bogată co l ecţie el e
ceram i că, care ilu strează evo luţia acestui meşteş ug
in ultima perioadă. Parte clin aceste ob iecte figu-
r ează in e xpoziţia ele bază a muzeului.
Sub aspectul studie rii lncl elclnicirilor specia-
li zate, Tansa rămîn e unul dintre cele mai intere-
sante sate clin Podişul ce ntra l moldoven esc.
" Un cârllmldar lucreazli pe zi 250 - 300 buc. clirll midil. .

Tes t ul est<' un ul clin ce le mai vec h i ş i mai in-
ge ni oase s iste me el e coace re a m i n că rii , inli ln it cu
p r ecăde r e in Cimp ia Olte ni ei, da r av in cl o ar ie
ele n1spind ire ceva ma i la rgt1, inc luz in cl ş i restu l
cimpici clun:ire nc, o pa rte d in Bana l ş i Trans il -
van ia i - u nde apa re as t ăz i cks l ul de sporad ic
ş i , aşa cum vo m a ră t a ma i depa rtt', d ifenl ca
ma ter ia l ş i t ehn i că de prelu crare. 11 găs i m şi in
a fara gra ni ţe l o r \ă r i i , d a r cred em că nu mai es l c
necesa r să i ns i s t ăm as up ra aces tui fap t , deoa rece
a fos t prczenla l d e I. Chclcca Jn a rti co lu l cila l.
ln ce le cc urm ca z ~1 nu ne propun em să a b o rd ă m
în ex lenso pro b lema ori ginii aces tui c upl or pri-
miti v, ci a tin ge m doa r succi nt un c ie d e ta lii de
ordin ist ori c, a vlnd in ved ere că sco pul lu c ră rii
noas tre es le de a urm ă ri modul con cre t de rea liz a re
a ţ es tu l ui , printr-un ş ir întreg de pro cedee te hni ce
d e pre lu cra re, precum ş i utiliza rea în go s p o d ă ri e,
înlr-un trecut a propi a t (s fîrş ilul seco lului al
X IX -iea), ci l ş i în contcmpora neila lea ru ra l ă.
L a Loale aces t ea se ma i a dau gă un ele impli ca ţii
d e na tu n1 m ag i co - r e l i g i oa să, care a u pcrsis lal in
d ec ursul timpului , ca rod a l un ei im ag in a ţii hră nit e
din mi ezul ignora n\ ei, impli caţ ii spulbera te î n să
o dală cu noil e tran s f o rm ă ri socia l-id eolog ice sur-
ve nite în vi a \ a satelor.
T ehni ca de confec \i onare a \e> Lului sau \ ăs lului ,
cum i se ma i spun e, es te simil an1 cu cca a ce ra-
mi cii primitive, m c::!~ l~l ii cu mina ş i l ăsa t ă să
se usuce la soa re.
U rm ă rind problemele le ga l e de folos irea aces tui
„cuplor mobil " ne vo m opri as upra un ei zone
dc limila tc, în ca re s-a u d es f ăş ur a t ce r ce t ă ril e in
a nii 1969- 197 1, a num e ln ju de ţ e l e Dolj ş i Olt 2 •
P ro ce deul d e fa bri ca re a ţ es tului con s t ă, dup ă
c um a m ma i amintit, dintr-o se ri c de a c ţiuni
prac ti ce ca re a lcă tui esc t ehni ca pro priu - zi să d e
prelu cra re, împletite, în Lrecul, cu o s uită de a cte
ritu a le, de fa c tur ă m ag i c o - r e li g i oasă, menite să
ridi ce va loa rea aces tei ac tivit ă ţi la o ac \iun c d e
proteja re a ce lui ca re o e x e cut ă ş i a famili ei sale.
ln a ccs l se ns ex istau int e rdi c ţii pri vind pers„a na
ş i d a la la ca re se f ăcea \es tul. N um a i femeil e
putea u să- l co nfec ţi o n eze, inlr-o zi a num e co n-
sac ra t ă - ziu a \ ăs turil o r , ca re co in cid ea cu a
treia ma r\i dup ă Paş li 3 , cinci era de fa pt ş i Srodu
Ru sa liil or. Ziu a \es lelor a r avea în să o ex tind ere
ma i l a r gă, cu p rin zind ş i ce le d o u ă ma r\i ca re
urm a u Srodului Ru saliil or cil ş i mi ercurea înlii a
dup ă Pa ş li , precum ş i să rb ă toa r ea de Tod oru se
(mi ercuri în a 2-1-a zi d up ă P aş li ) 4. Co mp lexul
1 1. C'helcea. Testul de copt 1Jti11.e. „Revi!;ţlt\ muzee lor" . 2/ 1968.
I). 1 7~.
2 A m ă r ă.ştii
de Sus. Z von~ca, Amări\.şt il de Jos, C:olcen. M ică ,
Cn8Lranova, Orodelu - j ud D .Jlj ; Vru.last ra, Vişina noul\., Vi ş in. a
vec he - juli. Olt.
3 S. Dem. Teodorescu, Tncercdri
critice asupra unor crfdinte.
dati.ni mo1a 11uri ale vovorului roman. B uc .. 18 74 , p . 1:? 4 .
şi
• S. F I. ~l ar i nn . Sdrbdtorilr l« Români. voi. III. B uc., 1901.
p. 20 4.
https://biblioteca-digitala.ro
ŢESTUL UN „CUPTOR MOBIL"
Sand a LARIONESCU ·
Ioana ARMĂŞESC U
ac li vilă\i l or, dcs făşural1'ln aces te zi le, alc<Huia
o aclcvăra t :'i s:'irbăloarc, respcc l a l ă în t rad i ţ i a
pop ul ară şi c u noscu t ă su b num ele de Hopoli ne
sau Ropo li nu l \cs telor şi ch ia r de „Hcpo li n ii ,
Rt•po lin a, Hcpo li nclc, H.îpo li n, Ropo lin , cerină,
ce ri ne" 5 .
Denumirea să rb ă t or ii R o po lin c a r avea la
ori gin e o exp li ca (i e mag ic<"\. „Se : ice ropol ine
pentru cli dace! /u cre: i ln ; iu a aceea orice altceva
ln a{arci de fes/, umbli ca o oaie r ă t ăc il ă, adicâ te
ln vl rt eş li " a. Dec i se interpun e a ici o prim ă inler-
di c \i c, d e fa pl co mun ii tuturor să rb ă tori l o r. de-
ve nit ă n o rm ă lra cli \ ion a l ă, ceea ce im p un e p ă r ă­
s irea lu crului cas ni c, iar inlr-un trecut ma i înd e-
p ă rt a t se repercuta ş i as up ra mun cil or ag rico le:
„ n e ropolin e nll se lu cra fiindcă era r ă 11 de p ia lr ă
şi de lovi/uri" 7 •
S pre a nu în că lc a obice iul , fe meil e se ocupa u,
la R opolin e, în cxclu sivila l e cu făcu tul \ ăs luril o r
ş i a l ca pace lor el e s ob ă, d a r ma i puteau exec uta
con comilenl ş i a lt e l u c r ă ri cum a r fi spre pi l d ă
s po itu l case i 8 . S-a r putea pun e întrebarea, de ce
pc lin gă \ ăs luri , \in lncl seama d e caracterul pro-
hi bit al R opolin clor, se făcea u co nces ii ş i a ltor
ac tivit ă ţi ? Lu cru l aces t a se e xpli că prin pro cedee le
Lclmi cc a se m ă n ă to a re pc ca re Ic pres upun lu c r ă ril e
ma i sus mcnponalc. As trei, ca pace le d e so b ă, la
fe l ca ş i \ es tul se m o d e l ea z ă din p ă minl , uscat a po i
la soa re, ia r vă ruire a case i co in cid e cu spoirea ,.cup -
lo a relor mobile".
Sfera inlcrdi c \ji lor se l ă r geş t e în momentul in
ca re se Lrcce la ac ţiun ea pra c ti că, ca a l a rc. F emeil or,
ca re avea u în fa mili e un morl , Ic era interzis,
timp de un a n de zil e, să fa că \cs luri , „ccic i ln -
greun e:i m or/ul , îi pui p ll mlnl ln spin are" 9 • ln
virlulca acc l ec a ş i crcdin\ c, colacii pomenii nu ar
fi primiţi de ce i cl is p ă ru\i 10 . A ceeaş i inlcrdi c \i e
se r ăs fr l n gc a ş i asup ra femeil or ca re trebuia u să
n ască. E le nu pa rti c ip a u la a ceas t ă mun că .de
Lc am ă s ă nu Ic ia să copi lul „ \es los" 11 , a di că ne-
bun a ti c, l e n eş. D eş i \es tul se p ăs tr ează ş i se folo-
seş te î n că, pli nea ş i prepa ra te le coa pte s ub e l
avî nd un gus t deose bit de pl ăc ut , l oa le r eminis-
ce nţ e l e unui c ult mi s li co- mag ic, ca re în so ţea u
prac ti ca mun cii a u di s p ă rut lrcplal, o d a tă cu tra ns-
fo rm ă ril e a din ci a le id eo logici ş i cultur ii mase lor.
în că din 1893, C. Al cssandrcsc u obse rv a că
„Să rbăto rile s up ers liţ ioase au m a i pierii . C ircovil ,
m arinii, rlpotinii , (ilipii , ziu a lupului, a ursului ,
se fin mai muli in comun ete de pe ling ă munle" 12 •
& I dem, p. :l97.
• l nf. l1'loarea Dinculescu. 47 a.ni, com. A·nl.răşti i de · u~.
jud. Dolj .
1 lnf. J~ca te rina N iLulescu, 83 a.ni, com . A m l\. rA.ştll de Sus ,
t1 Tdem .
1 l nf. Ion.na Tă n ăsescu, 44 ani, Go i c~m M ică.. jud . D oU.
lnf. 'fanta Cebuc, 44 a ni , Golcea M i că.
10
11 lnf. M aria Pomană, 72 ani , Colcen. M ică..
12 C. A lessa.nd rescu , Dic/ionar oeooro fic al iude/.ului Vilcea
nuc„ 1893. o. 532.
245
Răminc însă sub semnu l înt r ebări i ullima afirmaţie
a autor ului , după care Ropolinul s-ar Ii păstrat
în special în satele de lingă munlc, ceea cc nu prea
corespu nde r ealităţi i , avî nd tn vedere că ziu a ţes­
telor se respecta mai ales în zona ele cîmpie a
Olteniei.
Astăzi, informatorii c h es tion aţi vorbesc ele Ro·
polinc. ele zi ua fixă la care se ţin ea, ca de un lu cru
de mult uit at, de care cei tin eri ni ci m ăca r n-a u
auzit: „lnainle, /eslurile se făceau inlr-o :i anume,
de Ropoline, awm nu se m ai ţine obiceiul, iar
tinerii nu ş tiu de el" 13 .
Dala fixă a ţes lurilor fiind abandonată, ele se
fac acum a tun ci cinel vrea fiecare, cinel arc nevoi e,
clar anolimpul propice a r ă ma s lot vara, fiind pri el-
nic uscării lor la soa re 14 • Ca ş i înainte, confecţio­
n ar ea cuploarelor mobile constituie un apanaj în
excl usivitate al femeilor. Interdi cţ ia privind fe-
m eile însărcinate s-a p ăs trat , nu ca o credinţă în
sine, ci ca o ele m e ntar ă prud e nţă ele ordin medi cal,
acţ iunil e executate pentru prelu cra rea pămînlului
putinei fi dăun ă toare.
Făc utul ţestului nu este un lu cru prea simplu,
clcoarccc ci comportă o tehni că dife r e nţi a lă pc
m a i multe faz e.
O prim ă importanţă o arc a lege rea locului ele
und e se va extra ge materia prim ă - p ă mînlul ,
ca re nu se ia la înlimp la rc, ci treb ui e să întru-
n ească ca lită ţi superioare, de rcz i s l e n\ ă, pentru ca
„cuplorul mobil" să dureze ce l pu\.in trei ani.
După informaţiil e primite, în fi eca re com ună
e xi s t ă un loc special 15 , de obicei la margin ea sa-
tului, de und e se adună p ă mînlul necesa r ş i lot
aici se pre lu c r ează împreună cu celela lte ma terii
comp lcmcnl are, dar procesu l de fabri ca re manual ă
se poale d es făş ura ş i ln curtea gos pod arului. Ca
să obţi n ă p ă minlul dorit, săpau în adln cim e plnă
clădeau el e stratul de hum ă, a cărei culoare diferea
de la un sa l la altul.
1n Amărăşlii ele Sus, Amărăştii de Jos ş i Vă­
daslra, culoarea păminlului es te a l bă, ln Caslra-
nova se folose ş te o hum ă a lb ă ş i roşi e, iar ln Goicca
J\Ii că ş i Orodclu , lutul es te ga lben.
Pentru formele obişnuite sl nl necesa re dou ă
po s lăv i de p ă m în t (mai mult el e o că ld are). iar
pentru ce le de dim ensiuni mai mari, se întrebuin-
ţează trei po s l ăv i 16 • O dală p ă minlul scos, se
de pun e pc o s uprafa ţ ă plană, pc iarb ă, pcnlru
ca hum a să nu se a mes tece cu prafu l clin jur.
Acest Iul se întinde, se ud ă, se ba le cu sa pa, ca să
nu aibă „gogo lo aşc" ş i să se aleagă ele impurit ăţi,
după ca re se fră minl ă sa u se „clrigui c" cu balcgă
de ca l sfărîma l ă, cu cilţi m ă run\i\i ş i cu pleavă
ele griu măruntă. Amestecu l „se joa că", a dică se
calcă cu picioarele de nou ă o ri ş i succes iv se slrin gc
cu mina, în aşa fel Incit să devină cleios ş i mo ale
ca o pasl;i, fiind ga la „ci nci iese de se \in c" 17 •
ia Tnf. Oprica lui Vrefa„. 74 ani . Zvorsca. Jud. DoU.
„ rnr.
H Magdalena Dinculescu. 77 ani. Goicea Miel\, Jud. Dolj.
„Se aduce pllmlnt alb de la Gropi Oi ogl\ lacuri)" - lnf.
A mi\ r llştii
Ecater ina Nltulescu . 83 ani, de Sus. „ Testu l se făcea
din pl\.mtnt alb. adus dintr·un loc numit laica" - tuf. :E:len.11.
Mazi lu, 65 ani, Zvorsca.
l i Inf. Ioana Pascu, 42 ani, Aml\rllştll ele Sus.
17 Idem.
246
https://biblioteca-digitala.ro
Ce le nouă mişcări sinl obllgalorii, penlru ca
amestecu l să devină cil mai rezistent. Prelucra rea
humei poale fi executată ele orice femeie, neaYind
nevoie de o prcgălirc speci a l ă. Acest proces fiin d
sfirşit , materia necesară unui singur ţest este îm-
părţită î n două turle. „pile" sau „ gogoloaie "
care se lran spor lă acasă pe largă, î n caz ul în care
se fac la marginea salu lui , sa u cu căruţa, a lun ei
cinel trebuiau să se co nfecţioneze mai mullc „c up-
loare mobile" . Se puteau face cam 6-8 \csluri
pc zi. Cinci fabricarea sc desfăşura acasă, postăvilc
se duceau cu co bili\a sa u tol cu căruţa. Forma
ţestu lu i, „ ele clopot sau de s tra c hină marc mult
aclîncilă, aşezată cu gura ln jos" 18 se mod e l ează
pe un mu ş uroi ele păminl slrins anume în aces t
scop sa u pe un mu ş uroi de furnici. ~lu ş uroiul se
pr esa r ă cu ce nu şă sa u sc învclcşlc cu un slral
izolator de trosco t verde 19 , pentru ca \estul să
se d es prind ă u şo r alunei ci nel es te usca t. Operaţia
ulter ioar ă es te întinderea turlelor pc mu ş uroi , cu
min a, mai înlli modclindu -sc calota sa u co rpul ş i
clupă aceea partea din virf, „creas ta ". Turlele se
pun pc rine! pc mu ş uroi. Creasta se s tră pun ge
încet, p entru a se evita s f ă ri marca, cu coada ele
la sa p ă, sa u cu un băţ , făcîncl orificiu l prin care
se va introduce fi erul ce e l eagă el e lan\ul hornului.
Urm ează netezirea ş i c ură (irca suprafc\ci exte-
rioare a \es tului , prin r ă zuirea ci cu l es ta , dup ă
care se spo i eş te cu un amestec el e p ă minl ş i apă
sau cilcoclată se văruieşte cu bidinea ua. U neo ri se
înfig ln creastă ramuri ş i flori. ca simbol al pros-
p e rit ă ţii , iar în lrec ul se fă cea o stropire ritu a l ă
cu vin, pentru abundenţă, „ca fes/ul sd fi e norocos,
avind m ereu parte scl /ol coacll pline ş i mincare" 20 .
Vinul care rămîn ea era băut el e femei.
Cinci ci este î n că ud , se pot imprima cu dege tul
i scă lituri ş i diferite floricel e, clar el e obicei inlîlnim
form e neornamentate. ln mod elarea lui intervin e
un proces de s pecializare, astfe l că numai anumite
femei „ m eş te r e" sinl capabi le să-i de a forma cu-
venită.
Cinel vara era mai ploioa să, mu ş uroiul se plasa
inlr-un loc acopcril, în grajd sa u magaz ie, dar,
în ge nera l, se r eco m andă ca ci să se usuce afară,
în plin soa re. P erioad a el e usca re variază între
2 - 3 săp l ămî ni , ia r cinel timpul es te um ed se
ajun ge la 2-3 luni 21 • Există anumite in dicii clup ă
care se verifică d acă \{1slu l es te bine usca t ş i anume
cu loarea lui a lbi c i oasă, iar „clnd dai cu degetul
sw HI ca o oa l ă" 22 . Cinel c vineţ.iu, înseamnă că
nu es te bine usca t.
După ce se ia ele pc mu ş uroi, „cuplorul clin
p ămî nl " se aşază în „chilie" (creasta ţcslului)
ş i se spo i eş t e ln interior. Pentru o ş i mai bună
rczi s len\ ă se mai lasă un eo ri să stea nefolo sit, în
pătul, î n că un a n ele zile.
Pregătirea \estu lui nou în veclc r<' 'l uliliz ă rii ne-
ces it ă o ardere dubl ă, aşez lndu -1 pe vatră cu crcas la ,
is Oh. Focşa, Elemente decoratit'e la bordeele clin sudul re-
oi.tmH Craiova, lluc., 1957, p, 16.
" Inf. Ana Cl rli geanu, 70 ani, com. Orodelu.
20 C. D. Gheo rghiu, Calendarul femeilor S!Wersli/ioase, 1893,
11. B l.
" Inf. Ioana Bllra.ru. 5 ani, Golcea llllcil., Jud. DoIJ.
22 ln f. Ecaterin a Niţulescu.

„ la val e" ş i corpul „ la deal", incin gînclu-1 la fo c
ca să se coacă, dup ă ca re se înto arce cu gura ln
jos pes te alu a tul de pline pregă tit. Prima plin e
p e care o coace nu se m ă nin că, arunc!ndu-se la
clini.
U rm e az ă .integrar ea ţ es tului în circuitul gos-
pod ă ri e i.
Locul lui es te pc vatră, care în sudul Olteni ei
se mai p ăs tr ea z ă ln form a ci ori g in a r ă . fo a rte
j oasă, la nivelul de că lca re, că ptu ş it ă cu că r ă mi1.i ,
clar m e nţinut ă num a i în bu că t ă ri a de v a ră . R a reori
o găs im in cunia clin casă . Mobilita tea se realiz ea z ă
u ş or prin l a nţul hornului de care es te agă ţ a t ,
fapt pentru ca re ii putem numi „cuplor mobil".
Co mbu sti bilul fol osit la în că l z irea lui se co mpun e
clin tulpini de flo area soar elui ş i coce ni de pornmb.
In timpul în că l z irii , a dică al „ lnvî lvoririi", ţ estul
trebuie să s lca r ăs turn a t p e o pa rte. ln aşa fel
Incit că ldura să p ă trund ă cit m a i bine Dup ă ce
s-a încin s, se c u ră ţ ă va t ra de j ăra t ec, p entru a
se introdu ce mîn ca rea.
Tes tul se incl rca pt<i clin l a nţ , în p o zi ţ i e ve rti ca l ă,
cu gura ln j os, pentru a aco peri ln întregime plinea
sa u ce lelalte prepa rate. Pentru a se m e nţin e o
t e mp e ra tur ă co n s l an l ă, o p arte clin j ă ratec es lc
a dun a t ş i depu s î n jur.
Des tin a ţia lui prin c ip a l ă r ă mln c coacerea plinii.
Alu atul de pline fr ăm lnl a t în „că pi lerc" (albie
folo s ită anum e) ş i ca re cu a ni în urm ă purta se mnul
cru cii pentru fi ecare zi a să pl ă mlnii (se mnele se
făcea u cu coad a lin gurii ) se pun e pc cî rp ă tor (lopata
d e lemn ) ş i se introdu ce sub \es t, pc o t a v ă m e t a li că
sau pe frunz e de nu c. Ea es te ga la inlr-o jum ă lal e
https://biblioteca-digitala.ro
'I estul
de or ă. ln zilele de post, se cocea u azime nedospite.
D ar ga ma prepara telor cs lc mult m ai l a r gă :
plăcint e, turtiţ e ele m ă l a i , care se da u el e pom a n ă
el e C răc iun 23 , deli cioase le scoi ci umplute cu mi ezul
lor moale, loca l m ă runl ş i a mes teca t cu cea p ă
pr ă jit ă, sa re ş i piper ( clup ă cc l n p rea la bil au fo st
fi erte in cara pace), va r ză cu p asă r e, ia hni e de
fasole ele. Aces te m l n că ruri se pun în oal e ele
p ă mînt-g hi v i ce, adu se el e la Oboga.
A ş a cum a m a ră l a t la î ncep ut, ln a fara Olteni ei
lnt!lnim m a i ales \cs turi clin font ă sa u melai ,
produse de fab ri că, mai evo luate cl ar ca re n e fac
să pres upun em că lntr-un trec ut mai lncl c p ă rt a l,
s-a r fi fol osit ş i acolo „cuploa rele m obile" clin
p ă mint.
Avlnd în vede re pro fund ele tr a n s f o rm ă ri social·
econ omice petrec ute pretutindeni in ţ a ra n oas tr ă,
es te de aş te pt a t ca „\ăs t u i ", cuplor des tul el e pri-
mitiv, să-ş i rcs trin gă a ri a de folo sire, sub sti-
luinclu -i-se trepta t sis teme de i n că l z i rc sup erioa re.
ln locul vetrei a u apă rut sobe cu plit ă, ia r m ai
de curînd , ţă r a nii fol osesc în bu c:Hă riil c lor a ra-
gazul cu cuplor modern . D eş i sfe ra el e r ăs pin d ire
a cuploa relor de p ă m i nl s-a rcs lrin s, lolu ş i c!P
co ntinu ă să coe xiste ln un ele gos p o d ă rii al ă turi
el e sistemele mod ern e el e î n că Izire.
M e n ţ in e r ea lor ne clovc cl cş l c că po porul a mo ş­
tenit ş i a prelu a t clin ge n e r a ţi e 'î n ge n e raţ i e num ai
acele b unuri ma teri a le, care ca do va d ă a un ei
in ge ni o zităţ i mil enare, meni Le să u ş ure z e proces ul
mun cii, ş i -a u co nfirm a t utilita tea în decursul mai
multor secole.
" Castranova. i ud. DolJ .
247
WILLIAM RITTER DESPRE NICOLAE GRIGORESCU
Radu IONESCU
Printre prietenii s tră ini ai lui Nicolae Grigorescu
se numără ş i William Rittcr, critic ele a rt ă şi ga-
zetnr, de origine e lveţiană . După cum afirmă
George Oprescu 1, reiese că prima !ntilnirc a celor
doi ar fi avut loc la Sturzeni, în casa Blarenberg,
uI1de Rittcr „ ... din pricina si/1wfiei sale suba/-
ltrne, se arătase re;erval". Ulterior acesta îl vizi-
t ează des pc pictor, ii scrie multe scrisori semănate
cu aprecieri superlative, ii cere sume de bani ,
li mulţum eş te pentru tablouril e primite in clar
şi ii anunţă , în rep etate rinduri , o viitoare marc
mono grafi c care nu avea să apară niciodată. In
locul ci doar citeva articole mai mult sa u mai
puţin importante au văzut lumina tiparului.
Era fire sc ca f ăcincl cercetări despre Grigorescu,
profeso rul George Oprescu să caute a da de urma
lui Ritter. 1 u ş tim exact cum a r e u ş it să- l desco-
pere, însă o afirmaţie a lui Rittcr însuşi ne face
să bănuim că profesorul ar fi cunoscut în E lv e ţia
ni ş te rud e ale corespondentului lui Grigorescu.
Rezu ltatul a fost stabilirea unui schimb de scrisori
pe care socotim util să Ic dăm astăzi la iv ea l ă.
Din cele patru piese pe care Ic posedăm , două
sint amintite de George Oprescu la finel e capito-
lului destinat scrisorilor lui Ritter către Grigo-
rescu din volumul de corespondenţă publicat 2 •
Scrisorile amintite de George Oprescu si nt datate
de W. Rittcr 13 iulie 1942 (iar nu 1943 , cum din
grcşa lă a apărut în publicaţi e ) şi 9 iuli e 1943.
lntrucît aceste scrisori sint doar consemnate,
socotim necesa r să Ic publicăm în întregime adău-
l G. Oprescu, Nicolae Gri(lousctl, Bucure ş ti, Meridiane. 1962,
-voi. TI. nota 233 şi G. Oprescu. Nicolae Griuorescu mut11.ri tatea
şi ultimii ani , Bucureşti, Meridiane, l 070 .
2 Samurcae. tablourile sale Băncii NMlonale a llomdnlel.
G. Oprescu, Corespondenta hd N. Gri(Jorescu, în „Annlec ta'•,
248
https://biblioteca-digitala.ro
gin du-le altele două , aflate !n posesia noastră
şi datate 20 octombrie 1943 şi 6 februarie 1944.
Cu această ultimă scrisoarr corespondenţa dintre
acela care se voia biografu l lui Grigorescu ş i acela
care efectiv a fo st s-a inchciat : este puţin probabil
să mai fi fost vreo a lta pc care George Oprescu
să o fi distrus sau înstrăinat.
Ne întrebăm dac<' notele, manuscrisele şi foto-
grafiile referitoar e la Grigorescu, despre care
Ritter afirmă că ar fi păstrate cu grijă in lăzi ,
mai e xistă încă. cu atil mai mult cu cit nu mai avem
nici o informaţi e referitoare la fiul criticului el-
veţian. singurul moştenitor al bunuri lor sale.
Sperăm totuşi că datele cc publicăm astăzi să
fi e de folos acelora care se ap l eacă asupra bio-
grafici acestui mare ş i încă nu destul de cunoscut
pictor care a fost Nicolae Grigorescu.
::Vlarţi 13 iulie 1942
i\!elid c
T css in
Ah ! scumpe Domn, ce păcat cil sint alît de
g răbitI Scrisoarea dumneavoastră soseş t e într-o zi
proastă , o zi de „charette", dacă ştiţi cc înseamnă,
locuţiun e de la Şcoa l a de Bcllc-Artc din Paris.
Vă rog dinainte să-m i scuzaţ.i scrisul.
Nu mai am nimic pic/al ele Grigorescu 3 • Dar am
păstrat patru frumoa se foi din foarte rarel e sale
11 (1944). p. l i - 102 .
3 William RiLLer vlnduse. prin lnLermedlul lui Al. Tzlgara·
desene adevărate („adevărate". ln opoziţie cu
schiţe).
Iată, !n grabă , in\"cnlaru l :
1) formal sfert Ingres, h!rlie veche gri, recto :
2 ate laje (lnc!nlMor); unu l lav iu; ce l ă l a l t că r bune
Con te (abso lut ulu itor), verso: un v i ţe l mare com-
p let.
2) formal puţi n mai mic . h!rlic a lb<'i lngă l be nil ă.
Un evreu din spa te (pen t ru tab lou l Tirgu/ din
P lo i eş ti ?) cu un coş eno rm sub braţ ul d rep t ,
fro tiu foar te negr u, că r b un e Co nte, mai ales
Co n te.
3) form a l jum ă t a te In gres - hlrli e In gres a l bă
învechit ă gă l b ui -ve rzu i.
Păs /or şezin d. Foa rte pros t re produ s în arti -
colul meu cl in „Die Kun sl fiir A lle" 1 feb ru a ri e
1897 - 12. J ahrga ng, H eîl 9 (B ru ck mann , i\liin-
chen) - rep rod uce re ridi co l de r e du să.
4) cel ma i frum os, fo rmat sfert In gres. E vreu
!n picioare, citind, cu că ciul ă de b l a n ă. Clarob scur.
Ace l aş i lip de dese n ca cele reprodu se la a ceeaş i
p ag in ă 32 din „ Die Kun st Ilir Alic". Unul dintre
cei mai buni c un oscă t o ri ai zilelor no as tre îmi
spunea: „ R embrandt nu a făc ut ceva nn i frum os" .
Pc verso doi boi a l ă turi - un al treilea mai de-
parte, in col\ .
Asta-i tol.
Ace a s t ă probl e m ă a lui Gri go resc u !n s tr ă in ă tat e
m-a preocup a t fo arte mult, cu a lîl ma i mult cu
cit ex i s t ă la Marli gues (g uri le Ronului ), pa tri a
lui Maurras, un prieten, unul din cei mai b un i
a matori a i să i , ca re avea m u /l e din ta blouril e sa le
ş i din cele la care Gri go rescu (i11 ea. Ce p ăca t I
n -a m ş tiut ni ci o d a t ă nici num ele, ni ci adresa lui.
A murit, mi-a spu s Gri go resc u ultim a oan'i cl nd
a venit la i\ liinchen. V ă indic sin guru l mijl oc de
a anchet a. S ă într e b a ţi p c un b ă lr l n din i\larligues
des pre „ un domn , proprieta r a vînd multe ta blouri
ş i ale cărui feres tre dădea u pe o m argi11 e de lac
u11de Z iem 4 făcea să evolu eze deco rurile sa le pluti-
toare, insp iratoare ale \' en e(iil or ş i Olande i sale" .
P oves tirea lui Gri go rescu indi că sin gurul
se mn alm en l. l -a m scri s degeaba lu i :\!au rras î n
ace a s tă pri v inţ i'i . Ar treb ui mers perso nal la Ma r-
ti g ucs.
Doi sa u trei G ri gor cş li mi ci pe ca re i-a m v ă zut
la Pa ri s la Georges Bclli o 5. :VI. Palcologuc trebuie
să le fi m oş te nit el e la ci. ln l ot ca zul ar trebui să
ş ti e. i\la i tră i eş t e :\l a uri ce Paleo logue??
Ş i şti ţi că la ultim a ex p oz i ţ i e ro mâ n ească, in
Belgia sa u Olanda, vi s-a fu ra t un m ic Gri go rescu,
un Evreu 6 , clup ă clle mi-a poves ti t co mi sa rul
dumn eavo a s tr ă la acea ex p o zi ţ i e .
Am fot og ra fiil e tuturor G ri go r cş li l o r f ăc uţi sub
ochii mei în p rimul an din ce le pa tru şede ri ale
• Feli x Ziern (182 1 - 191 1) pictor şi acua relist.
• Despre Georges de Bellio şi destinu l colectiei sale s-a ocupat
cu asiduitate şi competentă. colegul nostru Remus Niculescu .
6 ]l.; x 1>0si tion d' A rt H.oumaln. B r uxelles J 930. Lucrarea fu r ată
n.partinuse lu i V irgil Cioflec. \'ezi O. Qp rescu, i.Yicolae Griuorescu
maturitolea şi u.ltimii ani , l:Jucu r eşti , Merlclia.ne . 1970. nota. 97.
https://biblioteca-digitala.ro
melc la Cl111pina. Cinci nu ,-oi mai fi pc lumea
aceasta, inlr-un niomcnl clnd ele ar putea s:·L
inlerl'scze în Hon1f1nia , a se adresa fiului meu.
care ştie lot despre hirţogăria mea. 1n prezent
acest maldăr de fotografii es te pe fundul unei lăzi.
ln ce slarc? ·1 In orice caz, spe r că suficient:\
pe nt ru a exp lica note le me lc.
:\l ul\umcsc, sc un ipe Domn, pen t ru prom isiun ea
pe care conte: in mod absolut. de a-mi t rimite
pub l icaţia cu clcscnc le maestru lui . desp re ca re aţi
avu t amabi lilalca S<i-m i vorbi\ i 7 • Do resc lu c r ă ­
ril or d u mneavoas t ră lot succesu l posib il ş i vă
rămin la d i spoz i ţ i e pentru toa te ches tiunil e la
ca re aş p utea su r ăsp u nd.
\\'illi am R illcr
*
:\leliclc Yin eri 9 iulie 1943
Tcss in
Do mnului Geo rge Opresc u
Profesor la Univ ersita tea din B u c ur eş ti
în aces t mo ment în E l ve ţi a
Prim esc ln clipa aceas ta scrisoa rea dumn ea-
voas tră, Domnule, ş i m ă g r ă b esc S<'i vă spun că
d acă a m, cel mult, trei scrisori ele la Gri gorescu,
es te mare lu cru , ş i că nu aş ş ti în clipa ele faţă
cum să pun min a pc ele. M-a m mula t cu sigu-
ran ţă de vreo d o u ă z eci de ori el e la epoca fe ri c i t ă
din Cimpina ş i propunerea sa ele a m ă înfi a ! Ş i
ele la ultim a mulare, tot cc nu era necesar pen t ru
lu crul me u imedi a t a r ă m as în l ă zi. Aces te dou ă­
lrei scriso ri si nt de altfe l neî nsemn at e, fiind în
fr a n ceză, pe ca re o vorb ea a lil ele bine ş i o scri a
a lil el e prost , sllnj cnil el e ortog rafi c. Trei sa u
patru r încluri des tul de cl cslin al c.
Amintirile des pre sc umpul ş i ve neratul maes trn
sînt scri se ... Cel puţin în pa rte ş i , cl acă Dumnezeu
î mi mai d ă zile, res tul va urm a. Dar ş li\i cum c
v i aţa, un clan li go n eş te pe altu l ş i fi eca re zi de-a bi a
ajun ge pentru sarcinile ci. Ş i adu ce cu sin e nepre-
văz utul. Ca d ova d ă a ceas tă scri soa re! Dacă m ă
aş t e pt a m să g~ise c în cur ierul meu de az i pc un
biograf al lui Gri go rescu !
Va să z i că c un oaş teţ i pc ci . ş i d-na Hans Zbinclcr·
ma i bin e dcci l min e. N-a m mai v ă zul -o pe ne-
po a tă- m e a ele ci nci era fc li\ ă .
D acă mi -a mintesc b in e, cele ci leva rîncluri de
Gri gorescu cl in posesia mea nu trata u clccll des pre-
sosirilc mele la Cim pin a sa u la B u c ur eş ti , sa u de
trece ril e sa le prin Viena. Cind avea cite ceva
să - mi co muni ce, se d ucea la Fil aret , să- l s pun ă
d-lui Arn old Monlancl on, salari a t la Fa brica
Ma nclrea ş i t ată l prietenului meu Marcel, care mi-l
transmitea într-un fe l mai explicit.. A lte ori lu a
trenul pentru Vi ena „aceas ta economisea tim brul",
sp un ea ci, ci care nu a eco nomisit ni c i oda tă .
Clnd va apă rea vo lumul dumn eavoas tr ă ele
scri sori 8 , vo i avea p oale, cl acă vi se va p ărea
7 G. Qp rescu. GriooresClL desenator, de ... , Iluc ureşti, 19 4 J „
a Vezi nota 2.
24l>
 _Â / 'r,I,,... -(~1<1.U 01'at , / " ' /i'4 n. "'"',/' /'':~· r,,:; r ·./''';,n '. /'f"~
,{17U. „„,...„ „~ f'l;<b•V,,.;/&...._, ''"'/M.t ci• • r~, _,, Yeu.- , , • •..._ N / - , ;,L.~
.fti(I, t:r..,. .rh f · j',.,r rf,. ~ ............ A,~,· r-.,!f. E,,. '"'''"" /;,.,,,,,,_„ „,„; ,...;.~ .

. ) >'"'/'- 4•r• ~ y )".;uu„ _;fi:."r'.rr.k /hro:,. / ··orrlMI"..-'„ · f_k111t1:L

hcu-/,,:IM „/. .r~ i',,.; „a,i,u rra-U d'N,,._/"r4t'J~l"r-- ,,,,.,.,·ii... . . ·c::r_,-~
c'""';, /~A,.,,,-„~. lf? .'" 4!- ~-/t .
\ .
l'd/r, · , I'•

~ ~,e.J>~ t/,,,,,,,, ': /':.f'''-'. --/"'"' /,,J'" I}!..,~ y-,.-.,..~,t\ ""'/i.-„-:b':

v~d".:YQ. .
~-~ ~J'h:,. _ ~ /A'a/"fi"'o.<'-"/-- ("..C.- „,;... ~,~/. ~ ·
· ~c. k#:--~fa ~/K_ --:! &uu I~/- J"'L,A~,r„~ (~f-_
/~11.ok•l.U~ ,. /h#t#·•e/)- .lfr,.?....,.,t~ 4'~-~~~ ._,;.,.*_.

https://biblioteca-digitala.ro
 ·J <(::::"). l"~P-- „uv~ . / " • ~· fe ~ ~- ·~ 7' - 'F„ -' 0 " ' " ' · · - , ""

..8"1°:/ tu. 17< ;.~ /-l'u ffi„ '--; ~' >'« - a _,;,..,;: . .#• /.e bY: /'" "''„
~~
- t!eIP, - H- t:· , , ./,.. _ ,,,.. .&' „lfl,...,.bt · r~t::;:" C'", _ ,,,,../_, ~-·u ,.

c7"''' ·c-(YI. .
,. ~~
c/a.·~/J'„/~~uj "'~ ~f;l?~,...
J-

~~~ . '/r;;;,r -. /u4 L -t:1.f',?uu ,,,

.~e,.,/~ ~/-1-.·w 4,1,,,,,e, d
""'":-. a. P-u..'~ .
~
$, / '
a.· &- ; „„;:;e,; d' k~"* w" ,._" ~"
7· :. ' . /.- /:,
*" („·~
- f"ef,,;~u_- „ ~Of.~~--·, .J &~
$:>c. Ci<
„„~ /-~ ""•·
?'-"" '''"
„ „. J*. n•/ A' /H·' ~<:.7.P~
„ t!' ' ""' .-.--v--
rk *-'e..- ,Y"J"'u„~.nJ• . ~ f ~~(.'„ *-"
'""'"' ,...("~~~
e; •r ' „-,,.__ ("a,',/,...... ..D a-/ "# /,'/,ir::=-/~ , ': . ?..- <'- -/ ··~
~~(/1'/1•~/hP.: t:y"").1r•r ?H~ -hO-j';;_
„„ ,·,.._ , /~ /$;- ,_,/ t' /:_
///e ,,-. ~ P't?~ r,,,,.._,,,.,._ _ ,,/,,_ fa_,
/'~~- ,:/}. .~--- ' ti /~ '""" . . .":/~· . ~.~·,,,,
J?Cle-~ /~ /l ~ „„,.,._ .~a.4. :"
;..-,,,.; ~a.-- .-.-i .-­
lf~;--,,,_ _ ,_~J? ~'/a..tf. - / : ..r-sf'-·Jt-,·
„,......_./_. l"..a./~
-'f'- J-/l ,,.. "'- /f•m „·~ ~-_ ~1-
„. "'"~'~//f-;(-,,~ /f-
. '/."'"''" /f-~„..---$.:.:.c, ~.~

https://biblioteca-digitala.ro
nimerit ocazia să-i consacru vreun articol, aici,
sau in 'Slovacia, sau la Praga. nacll voi mai (i
în viaJ<i pin<i alunei! Cinci veţi reveni la B~1~~rcşl1,
vă rog să- l sa lut aţi din partea mea pc lz1gara -
Sam urca ş, pc J. Al. Sleriadi şi pc văru l .meu Bene
de \Vcck, însărcinatul nostru cu aface ri la dum-
neavoastră.
Si vă ro" să primi\i , Domnule, as ig urarea dcsă­
vlr.ş ilci mele co n s id eraţi i , ca. ş i ~ regretu lu i me u
de a nu vă putea indalora 1mcd1a l.
Willi a m R illcr
Inu Ul să v~'i s pun că dacă aveţ i să-m i ce rc p
vreo precizare despre cuta re sa u c utare eve nim e nt
d in limpul că l ător iil o r n oas tre de la Ci mpin a, sau
despre r eved e ril e n oastr e din Bucur eş ti , Viena,
.\liinc hen, rămîn la dispoz i\ia dumneavoastră. Cum
de nu a r c încă Gri go rescu s la luia sa la Bucureşti?
*
.\Jeli de
T ess in
Domnului G. Oprcscu
Holci Băren
Berna
i\Ii e rc uri 20 oct. 19-13
O! ce p l ăce r e mi - aţi făcut ieri , domnule Oprescu ,
cu volumul dumneavoastră de desene ş i sc hiţ e de
Grigorescu 9 . Eslc ş i m a i admirabil decîl m -aş
fi aş l c pl a l. Dar trebu ie să ma i cx islc încă a lte
ca ie te, din care a ici nu (ig 11r ea:ă nimic. i\li -a minlcsc,
inlrc a ltele, de mica noa s tr ă cava l cadă . :\laes lrul ,
Leo Bachclin 1° ş i c u, - d e Ia Cimp in a la Suzana,
Slănic ş i V ă l e nii de .\lunlc. Ea fu sese rez umată
(! ni r- un ca iet ) ş i ne-aş recunoaşte bine ciliar az i,
după o jum ă t ate de seco l. ln primul momenl
Sce na ro mantică m-a surprin s, dar privind-o mai
bin ~, nu cs lc ni ci o fantasmagorie de vre un Biicklin
român , ci pur ş i simplu o amintire a unui drum
ln munţi. ma i c urind moldovenesc (dar nu de p c
timpul A ga pi ei. Pc alunei Gr igo resc u nu desena
aşa!). Cc aciua/ilaie reca pătă loale sc hiţ e l e sa le
din războiul rom â n o-l urc ! ... 1n s tarea de sur-
prinzătoare barbarie a moravurilor ac tu a le, î n care,
timp de palru ani d e război, nu am as is la l m ăca r
la un singur aci de gen ero: ilale cava lerească ca re
să reabiliteze um a nilalea de loalc aces te m asacre
ş i care co ns titui a u o co nso lare în războaie l e na-
p Qlconi en e - ba c hi a r în 1870 - 71 - ş i c hiar în
1'877 - es le poale mai bin e a nu avea o aclualitalc
in creio n a luluror acestor orori I ... Acesl război
o Vezi nota 7.
10L Co Bn cheJi n. publicist ş i Libliotccnr al fami liei regale.
252
https://biblioteca-digitala.ro
este atroce şi pentru aceea că nu se pol face urări
depline, clin toată inima, ori cit de arzătoare ar fi
ce le care se adresează naţiunilor mici, Yictimr ale
celor mari. şi stale lor pe ned rept îmbucătăţite şi
încălcate. Ială-ne departe ele desenele lui Grigo-
rescu ! .\l ă grăbesc si'i mă inlorc la e le şi să vă
mulţumesc încă o dală. scumpe .\laeslre. \'oi
încerca poale să dau un a rti co l dacă ziare le no as tre
accep tă. Căci devine cump lit de gre u a încerca să
mai plasezi ceva. :\!ai a les pe ntru un fran cti ror ca
mine. ln că o d a t ă mulţumesc 1 Rămin a l dumnea-
voastră foarte recunoscător .
Willi am ni Lt e r
*
Domnului G. Op resc u
Profeso r de is toria ar tei la Univers itat e
16, S trad a Dr. Clun el
Bucur eş ti (Român ia)
Melide, duminică 6 februarie 1944
Vă foarlc mulţum esc, sc ump e Domn, pentru
extre m a amabilîlale ce aţ i av ul de a face să-m i
parvină ar ti co lu l dumneavoastră despre car tea
mea co n sacra t ă pictorului Jules Jacob Guillarmod
ş i că l ăto ria acestui fo a rte serios artisl printre
dumneavoastră. Sper că aţi văzul t a blouri de a le
sa le la muzee le din Neuchâlel , Vevcy ş i Ge ne va,
cu ocazia că l ă t oriil o r în E lv e \i a. Deallfel, sper-
să nu mor înainte ele a-i mai co nsacra citcva
no i p agini. Vărul m e u Rene de \Vcc k mi-a dal
ad resa dumn eavoast r ă. Şi mă scuz de a vă sc ri e
p e o s impl ă ca rt e poştală. Dar ci. Marcel Gode l ,
directorul, pc care- l c uno aşteţ i des ig ur, a l bibliotecii
noastre naţi o nal e, îmi a firm ă că in timpul 1~ o ; tru
d e ce nzur ă ex i ge nt ă cslc ce l mai bun mijloc de a
co respo nda c u ţările belige ran t e. Nu încetez a
privi publicaţia dumneavoastră d esp re desen ele lui
G ri go resc u ş i aş dori ca ea să fi e cî ndva re luată
ş i co mpl e l a l ă din g rij a dumn ea voastră - ş i aceea
a st a lului român - într-o amp l ă publicaţie care
să îm br ăţ i şeze op era l'n întregi m e 11 . La rindul m eu,
nu pi e rd din vede re redac t area amintirilor mel e din
timpuril e fe ri cite cinci n e ducea m să ne in s ta l ăm,
ci c u şe valclul, e u c u ba ga jul meu u şo r de acua-
re li st , in văil e Cimpcniţc i sa u în a lbia Doflanci.
Toale acestea înaintea v re unui puţ ele petrol.
li voi mulţumi c hi ar a zi lui Ren e de Weck. Şi
l o l prin carte po ş ta l ă . \' ă rog să m ă sc uzaţi amî nd oi
ş i , dala viitoare ci nci vă v e \i i nlîlni , să vă int eresaţi
recip roc dacă a ţi primit cuvin lul meu de mul -
\umirc . A mea fa\ă el e dvs. es te marc, scumpe
Domn , ş i sper să v -o dovedesc cil mai bine c u
pu tinţ ă in curînd.
\' ă ro g să primiţi ce le mai b un e sa lu Ui ri de la
a l dvs. foa rte înd atorat
William Rillrr
11 O f\Se menea. lu cra.re este în curs ele redacta re de căt re
l?emus Niculescu.
 ACTIVITATEA MILITANTĂ A PICTORULUI NICOLAE POPESCU
Persona lilale arlislică marcanl:'I, Nico lae l'o -
pcscu (1835 - 1877) se impune prin acliv ilalea sa
ca ce l mai de scamă cxponenl a l piclurii clin Banal
in seco lul a l XIX-iea.
S-a născul in anu l 1835 în comu na Zorlcnţul­
l\ !arc din judeţul Caraş. Şi-a l nccp ul ucenicia de
piclor a l ă luri de l ală l să u , cu nosc ul ca zugrav
ele biserici. Hăn1as o rfa n . a jun [:(l' s ub îngrijirea
ş i prolccţia prcolului clin sal, ca re-l lrimite la
Bocşa, la piclorul :'llihai Velcelcanu - primul pi c lor
roman din Banal cu sluclii acaclc 111i cC' urmalc la
Viena - pentru ca in alc li eru l de piclură a l accsl ui a
să se formeze ca piclor ele biser ici. Aic i va rămînc
în lrc a nii 18-19 - 185 1. Dup ă aceşli doi a ni ii
vom inlilni la Oravj\a în a lc li c rul unui m cşlc r
bă n ăţea n . :'llih a i l' opovic i, d e unci e va pleca la
Buclapesla. ln a nul 18(i0 se inscric la Academia
ele Arle Frumoase cl in \ "iena.
Anul 186-1, nolal pc clleva desene ş i picluri
a ri a l e ln co le cţia :'lluzcu lui Banalului, cs l c ullimul
a n al şede rii sa le Ia Vi e n a. In a nul I 865 pl cac<i la
R o m a. In ccpi ncl c u aceaslă da l ă urm ează a ni el e
că l ă t o rii lnlre Rom a şi provincia sa nat a l ă. Re-
v is ta „Fa mili a" clin iuli e 186Î ne informează despre
prima sa întoarcere clin Roma ş i s tab ilirea la Oradea.
C u această ocazie pi c l orul angajează cî l eva co m e nzi
clup ă ca re p ă răscş l c clin nou ţara. Se inloarcc
i a r ăş i ln anul l 8i0, s labilinclu -sc cu fa milia pc
timp el e lre i a ni în sa lul s:iu n a lal. In a nul 187-1
se s labil eş le la T g. Jiu penlru pi c l a rea bisericii
o rlodox e clin locali la l e. Acesta a fo s l un cve nim enl
imporlanl, marcincl co la bora rea arlistică a româ-
nilor clin Banal cu cei din Români a ace lui limp .
Nicolae Popescu urm ează ges tul lnainlaşi l or :'Ili ş u
Popp ş i Caro l Pop d e Szalhmary, ace la d e a sluji
prin arta sa la a propierea românilor clin ce le dou ă
provincii.
După pi c larea bi rn ri cii clin Tirgu Jiu se inloarcc
l a Rom a . In anul 1876 se s l a bil cş l e in co muna
Pesac clin B a nat pe ntru pic l a rea bisericii el e aici,
după care pl eacă din nou in lla li a, ultima sa
revenire din Rom a avi nd loc in anul 1877, c inci
pi c lorul se s labil cş l e la Lu goj . Eslc un an ele
inlensă ac livilale , inlr e rupl ă din ca uza morţii
sa le.
Aclivilalca pl as ti că a lui :\ico lac l'op escu fiin -
du-ne c unosc u l:'\, nu ne vom o pri asupra e i. D e-
ţinem la i\luz c ul Ban a lului din Timi şoa ra o fru -
moa să co le cţ i e el e pi e luri ş i d ese ne ale arli s tului ,
ln mă s ur ă să definească preocupăr ile sa le arlislicr.
https://biblioteca-digitala.ro
Stela RADU
P rin acliv il alca sa ar li s li că c i clcpă~cş t e
limilc le provinciei sa le nala ll·. !nscriinclu -sc in
conlcxl ul is torici plaslicii ro111i\ncşli.
1n ar li co lul ele faţă ne propunem să abordăm o
a llă ! alură a ac li v il ăţii lui l\icolae Popescu, cca
care- l riclic.i pc lrc plclc arliş lil or ce l ăţcni , ca
mililanl pcnlru id ea luril e rom:\nilor ş i promotor a l
o r ga nizării unui învăţăminl a rli s li c s up e ri or î n
13anal.
Iosif Vul ca n văz incl în N ico lae l'opcsc u un La -
lcn l al arlisl ş i t olocla l ă un î nfliic;i ral palriol, va
publica in pagini le revislc i „Fam ili a '', în nume-
roase a rli co lc, aspec te legale de preocupările piclo-
rului, precum şi o parlc a co rcsponclc n \ei sa le clin
Ho ma 1 .
Nu răminc f.l ni eco u înce rca rea lui Nicolae
P opesc u de a ilu s lra poezia lui Andrei :\lur cşa nu
.,Deşleapl<i-le române " . Iosif Vulc a n a primil de
la Viccnpu 13abcş, cu care piclorul N ico lae Popescu
co r ~spo n cla. o fotografic a unei sch iţ e cc preceda
o lucrare v iitoa re. fosi[ \'ulc a n a văz ul ln ca un
ac l ele înall palriolism, fa pl pe ntru ca re a clal -o
publi c il;, ţii 2 . Arlico lul c uprind e o descriere e lo -
g i oasă a co mp oz iţi e i în ca re as tăz i descoperim
num e roase naivilăţi. lotul broclal pc un fo nd re-
li g ios, mcnil î n să să s luj ească id ei i ele unilale
n a ţion a l ă 3 •
Apologel a l U nirii Prin c ip a l e lo r, N ico la e Popescu
cxeeul ă la Orad ea, în anu l 186,1, o sc hiţă ln ve-
d er ea un e i compoziţii av ind ca s ubi ec t U nirea.
Accaslă sc hiţ ă es l c o inlc rpre l a re alegorică a
insemnalului cve nim c nl ca re a găs il r ăs un c l ln
inimil e luturor românilor.
In ce nlrul co mpoziţi e i , ce le dou ă fe m ei care-şi
d a u min a sinl s imboluri ale )lolclovc i ş i ,\lunlc ni c i.
In pl a nul a l doi lea, î n clrca pla co mpoziţi e i , allc
lre i fe m e i r e pre zint ă ce le lrci provincii cc făceau
parlc clin fmp criul auslriac (A rd ea lul, C ri şa na ş i
Banalul).
Pi c lorul s u ge rează in d ese nul a minlil unificarea
a clmini s lraliv ă ş i c ullurală a celor dou ă Princi -
pale. ,\lijloacc lc ele e xprim a re slnl na ive. Simbo-
luril e slingace sluj esc ln s:'i un ei nobil e idei care a
însufleţit o lnlrcagă naţiun e. B ă rb a lul din prim
plan , aşezat lin gă lrun c hiul unui copac, parc să
reprezinle, după inlcrpre l a rea lui I oachim )liloia 4,
1 Vezi •• ramlll a". 1806 - I 867.
' Vezi .• b'amllla'". 15 27 Xl. 1866 . tJag. 59.
3 Idem .
4 Loacbim Mlloia, Date si documenlf noi rtferitoar„ la data
şi opera pictorului bdndJ.ean Nicolae Po1>escu., 'rtmlşoara, 1920.
253

Nicolae Popescu, Schi/a pentru compozi/ i<i „Unirea. princi-
1mtelor" l va rianta J)
pc :\Iiha i Viteazul , deve nit simb ol al unităţ ii
n aţ i o n a l e .
Cele dou ă grupuri de ţăra ni , în a inlîn d din fun -
d alul co mpo z iţi ei pc jos sau c ă l a r e, co ns titui e poa l e
clcmcnlul cel mai r eali s t a l schiţ e i , c u o pr o fun dă
se mnifi ca ţi e icl c ol og ic ă : p a rti cip a rea poporului la
ac tul U nirii.
Scurt ele no la ţii : „ Unire e le rn ă " , „C r ă bi/i la
Un ire" , „ .4 ceslea să le pu nem la un loc /oa le" ...
su blinia u adeziun ea pi c torului :\'ico lac Popescu la
Unire.
O a ll ă va ri a nt ă se rvind ace lui aş i subi ec t r e d ă
l\l old ova ş i :\lunlcni a înlru chip a le in p ersoa na a
d o u ă fe mei care se î mbr ă ţi şe a ză.
:-lobil a p reocup a re a a rti s tului de a sluji prin
a rt a sa p oporului rom ân ş i id ealuril or sale îl v a
î n so ţi ş i la Rom a. Anii p e tr ec u ţ i aici ii o f e r ă lui
"icolae P op esc u p os ibilita tea clcsăv! r ş irii s tudiil or
aca demice pe de o pa rlc, ia r p c de a lt ă parte l i
fac ilitează c un oaş t e r ea un or aspec te a le lrcc ulului
nos tru istori c.
C or esp o nd e nţ a lui N ico lae P opesc u clin aceş ti ani.
p ubli ca t ă !n p aginile r ev is tei „ Fa milia '", d e z vă lui e
inter es ul ş i a dmiraţi a pic torului p entru Column a
lui Tra ia n, „acest opu giga ntic al ani ichi l ă ţii " 5 ,
pc ca re o descri e ş i o c om e nt ează în c or es p o nd e nţ a
sa c u co mp e te n ţa unui b un c un oscă t o r al ist ori ci
a nti ce . L a R oma, a rti s tul es le perm a nent p reocup a t
el e a „pulea m a i muli folos i n a/iunii II1lreg i' "6 •
Dup ă o desc ri ere de a nsam blu a Column ei, el
fa ce prec izarea : „scopul meu de a s t ă da l ă e a
aminti numa i acele ce penlru na/iunea n oas tr ă s ini
de cea m a i m are imp o rlanf ă" 7 •
lnt c nţi a el e a difu za ln \ a r ă sce ne de pe Column a
lui Traian, m enite să î nt ă rească ideea l a tinit ă ţii
nea mului nos tru , l-a u du s pc Ni co lae P opescu la
ce rce tarea unor b iblio teci din R oma, printre tare
ş i B iblio teca Va ti ca nului , spre a găs i „desenurile,
cele m a i bun e ş i per{ec/e făc ute dup ll Co lumn a lui
' .. Fam ili a„ , nr. 8/ 19 febr . 1867 pag. 93.
8 Idem..
7 ldem.
254
https://biblioteca-digitala.ro
Traian " s. As tfe l Nico lae Popescu a găsil desene le
făcute de că tre Pietro Sanli Bartoli în tre a nii
1667 - 1672 , desene fide le basoreliefu ril or, con-
ţi n lnd loloclati\ şi tex te exp li ca ti ve deosebi t de
u lil e.
încerca rea de a lilogra fia un ele scene de pe
Co l um n ă n u s-a p ul ul rea li za, ca fiin d p rea cos ti si-
toa re. Nico lae Popescu se m ul ţ um eş t e pe ntru in-
cc pul cu fo t ografi erea un or sce ne se mnifi ca ti ve
p entru clc monslrarca la linil:'i \ii noas tre, fo togra fii
clifu za lc !n ţa r ă.
Con linu î n cl u -ş i ce r ce t ă r i le , N ico lae Popesc u a jun-
ge la co nclu zia că „mai {olosilor pen im n a/iunea
ln lreagă ar {i ca e11 scl dese n ş i scl dat1 la lum ină
toalll Co lu mna lui Traian" 9 • E I de copcni la mu -
ze ul Sa n Giova nni în La tcrano mul ajele în gips
făc ut e dup ă Co lumn ă.
N icolae Popescu s u s ţin e ş i ar g um e nt ea z ă n eces i-
tatea ridi că rii un ei co pii du pă Column ă la B u c ureş ti
„fiin d inleresa nl ş i folos i/or pen lru n a/i11n ea n oas-
tră " 10, car e, sp un e a rti stul , „ar a răta {iecârt1i rom ân
or ig in ea sa, cin e a u {os/ s lră m oş ii n oş lri g lo rioş i " 11 •
ln ve derea aces t ei lu c r ă ri prop use, ci !ş i o fe r ă
desenele ş i r ecom a nd ;"\ mulaj ele a mintite.
lnri ăc:'i ra re a lui N. P op esc u a fo sl s t ă vilit ă de
r eze rva ce lor din ţ a ră. A c \iun ca de r:'ispindirc a
fot ografiil or a găs il doar slabe ecouri în rindul
un or p a tri o ţi româ ni ca re le-a u soli cila l. A c ţiun ea
a fo sl a b a nd o n a t ă din li psă el e p os ibilit ă ţi m a teri ale
clin pa rtea a rti s tului. A rti s tul se v a ori ent a ln sprc
!a lura m ai p r ac ti că a ac ti v it ă ţii sale : pic tura
b i se ri cească. R eve nirile sale in ţ a r ă l-a u edific a t
as up ra ni velului scăz ut a l artelor în Bana l , î n
prim a jum ă l a l c a secolului XIX. !'\. Pop esc u în-
ce ar că să dea o inclrum a re ac a d e mi că, pc pl a n
local, a ti l picturii b i se ri ceş ti ci t ş i celei la ice . ln
accs l sco p, el î n cea r că să î nfiinţ eze o Acade mi c ele
A rt e Frum oase la Cara n se b eş .
D ocum entele p ăs trat e, pu bli cate ş i el e is tori cul
de a rt ă b ă n :'i\ea n Joac him :\Iiloia in ca rtea sa 12 •
cuprind un m emoriu prin car e pictorul ex pun e pro-
iectul n oii şco li ş i a r a t ă utilit a tea aces t ei Acade mii .
Din proi ec tul el e fun cţ i o nar e a şco lii r eiese că
elev ii cl obindeau n o ţiuni el e is tori e naţi o nal ă ş i
univ e r sa l ă, făce au s tudii de an a to mi e, îş i î n s u şea u
le gile perspec ti ve i e t c. . . . C un oş tinţ e l e aces tea
de p ăşea u limita u ne i şco li de p i c tur ă ş i sc r idi ca u
la nivelul ce rin ţe l o r un ei acade mii.
N . Popesc u a primit s prijinul m a teri al al a uto-
rit ă ţil o r bi se riceş ti. P roiec tul în să nu a a juns
s;"\ fi e ma lcri aliz a l clin ca uza morţii sa le s urv e nită
în ace la ş i a n - 1877, la 29 dece mbri e.
Ac tivit a tea milil a nl ă a p ic torului N icolae P o-
p escu , preze nt a t ă s uccint, co ntribui e la inlreg irea
po r"l rclului aces tei p e rso n a lit ă ţi , a rli s l -ce l ă \ c an ,
lupl:'i lor pentru idea luril e pop orului , dornic să
contribui e la ridi ca rea un or tin ere t alente cl in
r indul p oporului, ale că rui interese le-a slujit ş i
din mijl ocul că ruia s-a ridicat ş i ci.
8 l dem.
• „ F am ilia„. nr . 16/ 28 ap rilie 180 7.
io l clem .
li l dem.
" Mlloia I oachim. op. cit.
 UN NUME NOU DE ARGINTAR DIN AUGSBURG
Prinlre a rg inlăr iil c de imporl ca re figurează ln
colecpa Secţiei de a rlă veche românească a Mu-
zeului el e arlă a l R.S. România, un important
Joc il oc up ă lu cră ril e meşlcrilor ge rm ani , îndeosebi
a le celor clin :\Urnberg ş i Augsburg. Numele unor
argintari ca Abraham H.ieclcrcr, I lan s Pricsler,
Joh ann Sebaslian :\Iilins, Crislof Banlzcr ş i a le
altor rep rezen tanţi ai aleliere lor din Augsburg figu-
rează în vccinălalca unor lu c ră ri cc clemonslrcază
o in co nle s l ab il ă m ă i cs lri c a rli s li că, roci a l un e i
lnclclungalc lracl iţii ce a dus la ridicarea unui
mcşleşug la rangul ele artă.
Reccnl, slucli crca pa trimoniului Se(ţiei el e artă
veche românească a dus la idcnlificarea unui a l'l
mcşler kgat ele şcoa la Augsburgului , a cărui exis-
t enţă o sem nal ă m penlru prima dală in co le cţ ia
noaslră. Esle vorba de argintaru l Caspar Xaver
Slippeldey , activ intre 1766-1792 (1809?) 1 ,
lu cra rea pc care acesta o sem n ează fiind un polir
din argint auril , prelu cra l prin ciocă nire, cizelare
ş i gravare, provenind ele la mănăsLrea Rişca 2 •
Aparţinind sli lis tic barocu lui lîrziu , lu crarea
degajă de la prima vedere impresia unei somp-
tuozităţi cău la le, u şor ostcnlalivc chiar, lrăsăluri
ce caraclerizează mai a les a rg intă riil e germa ne şi
austriece clin sec. X\" llJ. Cupa rc laliv mi că,
aproape ci lindri că, c u buza uşor răsfrlntă sp re
ex lerio r , cs le montată iulr- u n ca li ci u , r ca lizal clin
m etal turnat ş i apoi cize lat şi cioc;'init, avl ncl
ca principale molivc clccoralivc tre i carluşe clrepl-
un ghiulare mărginile ele ghirland e şi linii curbe,
volu tale la cape le. Fiecare m edal ion conţine in
interior un moliv clccoraliv sub forma unor sol-
zişori realizaţi prin puncle ciocănite. Peslc acest
decor ci iscrc t , c le api ica l ă cilc o mon lu ră din
argint lurn a t ş i cizelat rcprezcnlincl o g hirl a nd ă
alcăluilă clin vrejur i, flori ş i frunze, bălulă cu
numeroase pielrc scm iprcţ i oasc, ele cu lori ş i di -
mensiuni variale.
1 Identificat ciupi\ M. Rosenberg. Der Goldschmiede Merk·
:efohe11. ll rankfurt, 1923. voi. 1. v. 236, poz. 1016.
' ln v. M. 323/12.960. Dimensi uni : 1 - 250 mm, 0 cupei =
91 mm, 0 bazei = 165 mm , g = 701 gr.
https://biblioteca-digitala.ro
Victor SIMION
Un şi ragele bumbi mici realizaţi prin c io căni re
delimitează acest regislru dccoraliv ele baza cali -
ciu lui , la rîndul c i decorată prin ciocă nire cu un
rîncl dub lu el e frunze dispuse radiar in jurul părţii
superioare a fusului.
Fusul arc ca c leme nt cl ccoraliv principal un
noclu s piriform pc care fi g urează lrc i ghirla nd e de
frunze lerminatc la cape le cu lrei mici caboşoane
conţinind piclre scmiprcţioasc.
Piciorul a rc in pa rlea superioară o brăţară a l-
căluită clinlr-un rinei ele frunze. Partea inferioară
cs lc împărţită - prin lrei benzi vcrlica le term in a le
sp re t a l pă cu volut e şi frunz e - în lrc i cl mpuri
triunghiu la re ca re re ia u molivu l clccoraliv al so l-
zilor. Cîlc o roze t ă cen lrează fi ecare din aceste
clmpuri. Regăsim, ele asemenea, ca ş i la cupă,
ace l eaş i monluri sub form ă ele ghirland e ele j erbe,
r ea lizalc clin argint ş i piclre scmipreţ ioa se.
Baza, u şo r înă l \.a tă , este Lralal ă s ub forma unor
car lu şe dreplu n ghiul a re, în gus t e ş i a lun gilc, avincl
montat in cen lru cite un mic buchcl de flori ,
id cnli c ca rea li zare cu monluril e regăsilc la cupă
ş i la picio rul poliru lui.
O friză conlinuă, cc reia m olivu l frunzei , separă
baza de t a lpa a cărei margine urmează la cxlerior
lraseu l un e i li n ii onclu lalc, si nuoase, cc de se n ează
cu discreţie şase lobi.
Pc faţa cxlc ri oa r ă a cupei au fosl gravalc, ul -
terior, cru cea fl a n ca lă de inslrumc nlc le de lortură.
Pe lalpa polirului se găseşte grava t ă urmăloarea
in sc ripţi e
„ Sofronie arhiman dri l[ul] J(lşcăi; 1815 ;
ienuarie; :!G; Lauren lie I eromonah; Salomia sili
monaili Cauril".
Tot pe lalp ă se disting de asc me1rca două poan-
soane; unul rcprcz inl ă ini\ia le lc meşteru l ui -
„C. X.S. ", - imprimalc cu lilcrc ele lipar inlr-un
cîmp drcp lun ghiul ar cc arc !aluri le mici u şo r ro-
lunjitc, iar ce l ă l a lt reproduce marca oraşu lui
Augsburg - un con amplasal deasupra lilerc i „E"
de lipar, ambele î nscri se i nlr-un ova l uşor ascuţit.
Deşi in scripţia ele danie m enţ ionează an ul 181 5,
polirul a fost rc a li zal cu ce l puţin un sfcrl ele veac
mai devreme inlrucit poansonu l oraşu lui A ugsb urg
255
1.'Sl<' similar cu cel pc care m 0 şlNii argintari din
acesl oraş ii utilizau cam in perioada anilor t 789 -
1791.
Aşa după cum am mai men\ional. clin puncl
<le vt'Clcre artistic lu crarea se incaclrcază în coor-
donalclc stilistice ale barocului. :\Icdalioanc le, ghir-
lanclclc, liniile curbe şi contracurbe. volulele. pri-
morclialilalea decoru lui vegetal, sinl c lcmcnlc cc
aparţin rcpcr-Loriului baroc. O vc\dilă inlcn!ic de
acoperire a lnlregii suprafeţe cu elcmcnlc deco-
rative realizate fie prin ciocăni re sau grava re, fie
prin ap li care, corespunde de asemenea apetenţei
baroce penlru o ab und enţă decorativă. Accaslă in-
cărcarc urmăreşte în ega lă măsură cfccle fastuoase,
la realizarea cărora co n cură s trălu cirea auru lui . a
Potir ( meşter Cuspar X1n·er Sti1l1>eider l
https://biblioteca-digitala.ro
pielrclor semiprcţioasc sau a smalţurilor incorpo-
rale în aplicaţiile ele melai.
Şi, tolu i, in ciuda ace lei pre\iozilăţi căulale,
poale fi lesne sesizată o armonic, un echilibru al
proporţiilor pc care arlislul li realizează inlrc
părţile componente ale potirului (cupă. fus. picior).
o tendinţă călre svcllcţc care atenuează impresia
de excesivă dcnsi la le decora li vă.
Poale mai puţin important ca realizare arlis-
lică. pocalul descris mai sus prezintă ln schimb o
deosebită valoare documentară, ci fiind incdil
(după bibliografia consulla lă) şi in cgalr1 măsură
unicul obiccl de argintărie clin colcc\iilc româneşti
cc poartă semnătura lui C1spar Xawr Slippcld ey·

MUZEELOR DE PESTE HOTARE
CONSIDERAŢII ASUPRA MUZEELOR NORD-AMERICANE DE ISTORIE
„Revisla muz ee lor"• a mai publicat in 1967
şi 1969 cileva materiale privind activitatea mu-
zee lor nord -ame ri cane. Semnatarul aceslo r rinduri,
efecluind o vizilă de studii, informare şi documen-
tare prin muzee le ele istoric nord-ame rica ne, se
va limila în cadru l acestui material la une le pro-
bleme care nu au fosl menţionate plnă acum ş i
si nt, poate , mai puţin cu noscute.
Vizitarea a peste 60 ele muzee şi insliluţii cul-
turale grupate î n principalele oraşe americane ele
pe eoasla estică ş i de nord (Washington, Phila-
cle lphia, New-York, Boston, Bufalo, Delroit, Chi-
cago) sau ce le din zona centra l ă şi sudică (Albu-
querque , Oklahoma Cily, New Orlcans, Houston
şi San Juan in Puerto Rico) a avut ca rczullat
stabilirea unui contact nemijlocit cu muzeologia
• Vezi .. Revis ta muzeelor"". nr. 2/1907. Despre relatiile
vublic~colectii i:n muzeele ele arte! ameri cane de Pascu Nicu la.I -
şi nr. 6 din 1969, Viata culturalll în 111ari/e muzee ameri.cane,
de I. Antonescu.
https://biblioteca-digitala.ro
DIN ACTIVITATEA
11$\
I I Î Î Î
~·
Stelian FOPESCU
am e r i cană de astăz i. Dacă am face o diviziune a
insliluţiilor muzeale ~i a obiectivelor vizilalc , ele
s-ar putea grupa astfel : muze e ele istoric genera l ă
sau l oca l ă; locuri istorice (de sub administraţ ia
Serviciului Parcuri lor Naţio n a l e) cu rcconsliluiri
a le unor momente au perioade istorice; Socie t ăţ i
istorice complexe, cu să li expoziţio n a l e permanente
sau temporare; Casc memoriale şi monumente
istorice; Biblioteci fie federale, fi e ale diverse lor
sta le sau oraşe , fie ale unor prcşedinţ. i americani ,
care cuprind ele asemenea şi expoz i ţ ii ; arhive
de importanţă n aţiona l ă sau l oca l ă; muze e de
ştiinţă şi te hnică; muzee universitare; muzee de
ar l ă; in sliluţii de restaurare şi conservare; in sli-
Luţii de arlă ş i c ultură; muzee dive rse (Muze ul
Atomic din Albuqucrque , Muzeu l Po l iţiei din Ncw-
York, i\fozcul Cowboy- lor din Oklahoma Cily,
Muzeul Jazzului din New Orleans).
En umerind accsle obiective vizilale se poale
observa co mpl exitatea probleme lor inlî ln ite, m ulti -
tudinea aspecte lor muncii muzeistice.
257
 în cele ce urmează ne vom referi mai mull la
acele probleme legale de formele de expunere
(struclura arhileclurală şi forma grafică) şi pregă­
tirea cadrelor necesare muncii de muzeu.
După cum se şlie, istoria S.U.A. csle relaliv
nouă şi ca atare marea majoritate a muzeelor de
istorie nu conservă decit principalele momenle ale
istoriei nord-american e, fie pe plan naţional (fe-
deral) sau local cum ar fi: Războiul de indepen-
denţă, Războiul dintre S.U.A. şi Anglia, Războiul
civil, Războiul america no-spaniol etc.
1n acest conlcxl se înscrie lemalica muzeelor
şi socictăţ.i l or istorice vizitate. l\Iai menţionăm
interesul care se acordă unor personalităţi polilice
ca: George \Vashinglon , Thomas Jcffcrson, Ben-
jamin Franklin, Abraham Lincoln sau personalităţi
ştiinţifice ca Edison, :Morse, Witney.
Cu foarte mici excepţ ii , în loale muzeele vizitalc
exponate le din expoziţia de bază (care provin fie
de la diverşi co l ecţionar i , fie din achiziţii} , sinl
piese originale, multe din ele obieclc tridimensio-
nale, fapl ce conferă muzeului un presligiu deosebil
şi totodată delermină atragerea unui număr sporil
de vizilatori (anul 1970 a fosl anu l cu ce l mai
marc număr de vizilatori in muze ele americane -
15,8 milioane).
Acolo unde lipse ş te piesa original ă se fac recon -
stituiri ş i reproduceri de exponate. Slnl deslul de
interesante ş i impresionante ace le rcconslituiri de
forturi ş i fortăreţe ca cele de la Ballimorc (Fo rl
Mc llenry, clin limpul războiului amcricano-
englcz) sau \\"esl Virginia, (llarper's Fcrry din
timpul războiului civil).
De reţ inul este faplul că aproape în loalc mu -
zeele americane nu este prczcntală ş i conservată
isloria polilică a zi lelor noastre şi nici nu există
preocupări în accsl sens.
Evoluţia soci e tăţii ln general, şi a celei americane
in special, işi găseş te ilustrarea numai in muzeele
ş tiinţifice ş i tehnice cum ar fi : Muzeul ş liinţci şi
industriei clin Chicago, l\luzcul ştiinţei şi industriei
stalu lui Ca lifornia clin Los Angeles, Muzeul ele
ştiinţă ş i tehnologic din cadru l marelui complex
muzeislic Smithsonian din \\'as hington sau Muzeul
atomic clin Albuquerquc (New .Mexico).
De altfel, trebuie să precizăm că in S.U.A. nu
există muzee ele istorie polilică propriu-zisă, ci
tn cadrul aceluiaşi muzeu sau societale istorică
sint prezentate galerii ele artă, expoziţii de modă
şi mobilă, jucării , instrumente muzicale, ilustrate
ce apar cu prilejul unor sărbă tori ele. :'.lcnţionăm
că, polrivil concepţiei organizatorilor, muzeul este
o istoric scrisă in obiecte. :\lărcile poştale slnt
transformate într-o istorie a poştei , monezile într-o
istoric monetară, maşinile, trăsurile ş i locomotivele
într-o istorie a transportului , afişele de teatru
şi spectacole lntr-o istorie a teatrului ş i aşa mai
deparle.
De altfel după o definiţie dală de Asociaţia
americană a muzeelor încă din 1962 : „Cuvin/ul
muzeu - lnseamnă şi trebuie să lnsemne o instiluJie
permanentă, descltisă publicului şi administrată ln
folosul acestuia , cu scopul de a salva, conserva,
studia, interpreta şi mai cu sewnă a organiza şi
expune pentru instruirea şi delectarea publicului
258
https://biblioteca-digitala.ro
obiecte şi materiale artistice. de ştiinţele naturii ,
istorice şi teltnice. Jlu;eete astfel definite 11or cu-
prinde grădini botanice, parcuri ;oologice, acvarii.
planetarii, societăţi istorice, case ş i aşe;ări istorice
care corespund cerinţelor exprimate mai sus".
Dacă ne referim la utilizarea săli lor expoziţionale
putem spune că in majoritatea muzeelor, ln special
ln cele de istoria ş liin\ci şi tehnicii şi mai puţin
in cadru l celor particulare, indiferent de profil ,
mobilierul de muzeu creează condiţii prielnice
pentru examina rea exponatelor asigurind totodată
inlegrilalca obiectelor muzeale expuse. J\larea lor
majoritate au asigurate toate măsurile pcnlrn apă­
rarea expo natelor impolriva influenţelor a tmo-
sferice dăunătoare , i111potriva influenţei cleslruc-
livc a luminii şi a prafului.
Este asigurat un regim normal de temperatură
şi umezeală atit in expoziţia de bază (foarte mull e
au aer condiţional) cit şi în depozite. În cele mai
multe cazuri, mobilierul muzeului nu te distrage
de la sludiu l exponate lor. :'.lobilierul de expoziţie
este formal in general clin vitrine-panouri (supra-
faţă vcrlicală a expoziţiei pentru atlrnarea expo-
natelor - vezi Jn slilutul Smilhsonian clin \\'a-
shinglon sau :\luzeul hanilor din Dc troit), şi su-
porturi cu diferite de st inaţii , pentru prezentarea
obiecte lor ele muzeu .
Vitrinele formează principalul lip de mobilier
de muzeu. fie că sinl aşezate pc picioare, fie sus-
pendate (:\ luzeu l memorial Theodor Hoosvcll clin
J lycle Park, Stalul :'\cw-York), fie vitrine înclinate
(:Muzeul Stalu lui California) din Los Angeles.
Panourile sl nl folosite mai ales pentru a grupa
pc ele ma lc rial e plastice plane ş i ln parte pentru
exponatele mate riale aşezate ln vitrinel e suspendate
sau pc rafturile deschise. La :\luzeul ş liin\ei şi
industriei din Chicago, unul din cele mai inlcrc-
sanlc muzee pe care Ic -a m vizitat, sl nt folosite
pc scară largă pc lingă casclelc ele stic l ă pe ntru
exponate le de dimensiuni mai mici şi suporturi
(podiumuri speciale) nu prea înalte pc care se
aşază exponate mari , maş ini, avioane, submarin e.
Avind tn vedere ş i faptul că vizitatoru l poale să-ş i
petreacă în s{tlilc muzeului un limp lndclungat
i se asigură şi condiţii de od ihn ă precum şi posibi-
lilatca unei examinări lini ştile şi îndelungate a
exponatelor. 1n fiecare sa l ă există scaune, bănci
pentru vizitatori in aşa fel incit pot fi examinate
comod exponatele mai inlcresanle. De pildă. la
marile ga lerii de artă, in centrul fiecărei săli, slnl
aşezate scaune şi divane pentru a crea condiţ ii
în vederea examinări i !nclclungalc a tablourilor.
1n unele muzee se amenajează anumite locuri de
muncă pentru cei care vor să studieze, planşele
care se pot trage a fară (ele Lipul ce lor de bibliotecă) ,
foarte comode pentru făcut însemnări, strapontin e
basculante. încăperile care fac legătura Intre sec-
ţi il e muzeului (plalformcle, scăr il e, coridoare le) slnt
folosilc ca locuri de odihnă pentru vizitatori.
Referindu -ne la prezentarea unor exponate din
punct ele vedere a l stru cturii arhitecturale şi a l
graficii, am constalal ln mulle societăţi istorice
(New-York, Oklal10ma) şi muzee particulare o prea
marc aglomerare de piese - exponatul ca atare

este pur şi simplu depozitat, fără a fi scos cu ceva
in evidenţă.
De aseme nea î n uncie muzee nu este rcspcctală
nici o ordine sa u cronologie, ceea ce creează difi-
c ult ăţi vizitatorului ma i puţin avizat.
Referitor la perfecţionarea personalului din mu -
zee in S.U.A. s-a făcut dcslul de puţin. Abia de
ciţiva a ni in cadru l unor Universităţi di n Cali-
fornia şi Louisiana s-au format catedre speciale ele
muzeologie, dar aceste ca tedre privesc mai mult
personalul din muzeele de arheologic ş i etnografic.
Exi t ă însă, ş i la acest lu cru ne vom referi mai
mult in co ntinuare, in Statul New-York, la Coo-
pcrtown, un program univ ersitar co mpl ex ele pre-
gă tire a lu c r ă torilor din muzee.
În septembrie 1964, Colegiul Unive rsităţii de
sta l din Oneonta (New-York) in cooperare cu
Asociaţia i s tori că a statului 1e\v-Yo rk a deschis
programe universitare în Coopertown pentru pre-
gă tirea ş i perfecţionarea personalului din muzeele
de istori e ş i formarea de s p ec i a li ş ti în studiul cul -
tu rii populare. În 1970 a fost deschis încă un curs
https://biblioteca-digitala.ro
.'.\1uzeul de artă Guggenheim din N ew-York.
special în vederea specia liz ării în conscn·area
obiectelor istorice şi artistice.
Cele două programe (curs uri ) de istorie ş i de
cu llură populară sinl combinate şi timpul de pre-
gă tire cs lc împărţit facu llativ între ele.
Programul de co nserva re este independent faţă
ele celelalte două ş i o fer ă ş i alte posibililăţi pentru
cei cc vor deveni doctori in istoria conservăr ii
obiectelor de ar t ă.
Toate cele trei programe pun accen tul însă pc
creş t erea şi dezvoltarea individu a l ă a studenţilor
ca practicanţi şi specia li ş ti de muzeu.
1nfiinţ.ată în 18!19, Asociaţia i s tori că a Statului
New-York a fost mutată in clădirile din Coo-
pertown în 193!1. Asociaţia es te compusă 'clin 3 muzee:
Fcnimorc Hou sc, care cuprinde un a clin princi-
palele co l ecţii de pictură ş i scu lptură ame rican ă,
1\Iuzcul fermierilor, un muzeu popular regional cu
o expoziţie permanentă de meşteşuguri şi o colecţie
ele fotografii şi machete a caselor vechi clin Ne\V-
York ş i, in s firş il , Muzeul Harn css, o colecţie spe-
cială ele trăs uri de sport. 1n afară de aces tea, mu-
zeele asociaţiei au ş i al Le sectoare adiacente in-
259

Muzeu l de nrli\ ame ri cnnă \Vhit.ner d in New -York
cluzind o publica\ic privind islor ia Ncw-Yo rkului ,
un program pcnlru co pii cuprinzînd 7 500 mem bri ,
un program d e vară pcnlru ad ulţi (Se min a rs on
America n Cullure) ş i un program de inslrucţic ş i
educa ţi e î n cadrul difcrilclor a lc li c re.
SLuclcnţii ca re urm ea ză programe le univers ila rc
di n Coo perlow n beneficiază de o bibliolccă cu vo-
lu mc ele islo ri e l oca l ă, mcşlcşuguri, a rlă, Lco ri e
muzeo l og i că, co nse rvare ş i c ullură popul a ră. în
afa ră el e bibliolecă e află aic i ş i o a rhi vă foarl c
boga lă in co l ecţi i ele c ullură populară ş i co l ec ţii
de clocum e nlc ş i malerial c muzc is licc.
De ase menea, ex i slă labora loare spec ia le cc oferă
posibililăţi pcnlru lu c răr i folo, expoz i ţ ii ele prob ă.
Sală ex11ozltlonnl!\ la Casa memorial!\ Franklin D. Roosvelt
din Hyde Park
https://biblioteca-digitala.ro
alclicrc el e conservare şi restaurare. săli ele înre-
gislrări audio-video. laboraloarc de chimic.
Admiterea la studii pcnlru muzeologie ca şi
penlru cclclalle discip line se face prin cerere scrisă.
So l icilanţii trebuie s~i. aducă la in criere o cop ie
după diplomă cu situaţia malrico l ă , caracle rizarc
dală ele conducerea insliluţici in care a funcţional
privind aplil udinil c so li ci lanlului , scr iso ri de reco-
mandare clin parlca a 2 profesori care cunosc bine
p ·ihologia candiclalu lui.
Se cerc ele ase menea un rcferal de 1 OOO cu vi nl c
cu biografia so li cilanlului, a rgumente dovccliloarc
privind inlcrcsul pcnlru programul so li cilal. un
inlcrv iu cu un membru a l Comilelu lui de condu-
ce re din Co legiu . (De a llfe l se dau probe speciale
de lest in Limpul accslor interviuri).
Examinarea se face în lun a iunie a f iecărui a n ,
clupă cc s tud enţii depun o cerere penlru exam i-
nare nu mai Lirziu de 1 februari e urmălor. Toţi
ca ndi da\ ii la docloranlură dau înainle de exa-
menu l fin a l un exa me n pre limin a r minuţi os. Fie-
ca re program la „Coopc rlown Graduale Programs "
poale avea ce rinţe suplimc nlnrc privind ca lil ă\i l c
ş i performanţele fi ecă rui s lud c nl in domeniu l să u
profesional. Durata inlregului program cs lc de
·l an i, iar pcnlru doctoranzi de 6 a ni .
D ă m in co nlinu a rc cilcva Lilluri a le temelor
care a lcă lu iese cursu I fi ecă rui program I n par le :
- Cursu l programului ele cu llură p op ul ară ame-
ri ca n ă cuprind e: Prob le me a le Lrad iţi c i ora le ame-
ricane , Viaţa populară in America, Cultura pop u-
lară şi Lchnologia. Cu !Lu ra popu l a ră . P iclu ra ş i
sculplura populară amer i ca n ă . Program ul de pre-
găli re a lu cră loril or din muzee le de istori e include
Leme ca: O Lrccc re î n rcvislă a a rhileelurii ş i mo-
bilei americane, Sem ina rii in is lori a americană
pînă la 1799, Seminarii în probleme le secolului al
XIX-iea, Cercclări islori ce, Probleme a le islorici
muzeelor, P rezenta rea v izu a l ă a is lori c i ele. In
cadrul accs lor ullime clouă cursuri (ce cuprind 3
semcslre), pc lin gă u.n istoric a l muzeologici î n
gene re, se fac sludii despre variate Lipuri de expo-
zi\ii, aclivila lca ele propagandă a muzeelor, ro lul
mu zeogra fului in munca cu pulli ; u l, sludii , sc hiţ e
şi planuri ele cul oare, lumin ă . sisleme a u dio-
vizua le. Cum menţionam , Loţi s lucl e nţii fac prac lica
î n labora loare spec ia le.
Oe ase me nea, c xi slă Le me spec ia le rcfc riloa re la
munca d e organizare ş i adminislrarc a muzee lor
de islori e (sociclăţi islori cc).
Programu l de co nse rva re a l ob iec te lo r ar lis lice.
ş i is tori ce in c lu de Le me ca: T ehn olog ia ş i s lruc-
lura m eş l cş u g uril o r , Metode ş i Lehnici în exam i-
na rea ob icclc lor, lnlrod uce rc în principii le con-
se rv ăr ii , Aplicarea ş liinţc i in co n e rva rc, Respon-
sab ilit ă ţil e co nse rva lorului e le.
Sint d oa r cl leva clin Lemele acesto r lre i pro-
gra me cc le-a m găs it ma i inte resa nte. Evident
Lo"ţ i s lud e n\.ii care urm ează aceste pro grame sî nl
ob li gaţ i la o taxă ele aproa pe 500 do lari pc sc mcs lru .
Cos lul inlegra l a l unui an universitar în aecas l ă
unive rsila lc poale ajun ge pină la 11 500 dolari , ca
el e a ltfe l l n Loalc in sl ilu\iile ele invă\ăminl s uperio r
no rd-amc ri ca nc.
 MUZEUL CULTURII FIZICE ŞI TURISMULUI DIN R. P. POLONĂ
Da că mu zeografi a e urop ean ă are un cuvînt de
s pus l n ceea ce priv eş t e acumularea un ei vas le
ex p e ri e n ţe în co nce perea ş i organizarea inslilu-
ţ iil o r menite să „ acopere", aproa pe la modul ex -
ha usti v, istoria ş i din a mi ca, e v o lu ţ i a fe nom enului
sp orli v la ni ve lul un ei ţă ri , nu poale să nu se
refere ş i la realizarea s p ec i a li ş lil o r pol onezi, con -
c re tiz a tă in ;\Iuzcul culturii fi zice ş i turi mului
de la Y a r şov i a .
Aceas l ă a preciere, cu nimi c depă rt a t ă de r eali-
ta te, provin e nu num ai din co ncluziile fo rmula te
de că lre se mn a ta rul accs lor rinduri , în urm a celor
do u ă v izilc de docume ntare cfcclu a l e în anii
19 71 - 1972, ci ş i din a lle eco uri , din ţ inul a ş tiin ­
ţ ifi că a unor m a nifes t ă ri inlern a p onale (s impo-
zioa ne, co ngrese, ex p oz iţii el e.) orga niza te pln ă
acum de că lr e aceas l ă in s lilll'ţi e, r are, î n fin al,
loal c co nduc că tr e o se ri c de r ec un oaş te ri de felul
aces tora : )(uze ul culturii fi zice ş i turismului clin
Poloni a r epr e zint ă o e xp e ri e n ţă v al o roasă ş i csle,
to lo d a lă, un d esc hi ză t o r de drumuri pe plan
europ ea n .
•••
In a ugu ra rea ofi c i al ă a muz e ului a avu t loc î n
lun a septem brie a anului 1966 ş i aceast a a coin cis
cu m ă reţ ul eve nim ent prilejuit de cele brarea unui
mil eniu de e xi s te n ţă a Sta lului p olonez ş i de ani -
versa rea a 22 de ani de la proc lam a rea R epublicii
Populare Polone.
https://biblioteca-digitala.ro
Nicolae POSTOLACHE
Cu mulţ.i ani îna inte de ace a s tă d ată, un co lec ti v
num eros (Alina J a blkowska, Anloni .Miller, \\'a nda
Budziakowska, J<azimir D a brnwski ş . a.) co nd us de
că lre Ma ria l\forawi1\ ska-Brze zi cka, a Intreprin s
o se ric de ce rce t ă ri minu poasc penlru a depista
ş i r euni inlr-un l ăcaş anum e ce le mai vec hi ş i
ma i r c prezenla li vc expona te (mai cxacl , î n că d in
anul 1962 - d a l ă ci nci Co milclul Superi or a l Cul -
turii Fizice din Polo nia a lual hol ă ri rea de a se
î nfiinţ a un muzeu naţion a l al spor tului ş i turi s-
mului ).
Cum era ş i firesc, incepulurilc au fos l modes te.
Chi ar ş i ideea î n săş i a unui asemenea muzeu era ,
pc pla n europea n , in sufici ent de bin e prec i za t ă.
La accs l c difi cull ă \i , privind în ce rca rea de a bord are
a istori ei n aţ i o n a l e a sportului din puncl de ve dere
muzeografi c, se m a i ad ă u ga ş i lipsa unui s p a ţiu
a decva l , ceea cc a limila l ac li v ila lca co le cti vului
i n primii a ni la cl epislarca, achiziţi o n a r ea ş i in ve n-
tari erea ş l.iin\ifi că a cl ocum cnle lor.
Sin gura form ă de m a nifes tări penlru public a
co nsliluit-o orga niza rea un or ex p o zi ţ ii la \" a rşov i a
ş i l n un cie o ra şe din 'ţară. Trc pla l , prog ramul de
lucru ln cc pri veş t e am enaj area muzeului prop riu -
zis a fos l cxlins ş i la pro bl emele el e lurism ş i. ca
urmare, nom encl atura sa a fos l sc himbat ă in cea
pc ca re o p oa rt ă ş i as t ăz i .
Aşa d a r , !n prezent, l\Iu zc ul cullurii fizi ce ş i tu -
ri smului cs lc o in s lilu ţi c ce ntral ă, de interes na-
ţi o n al , s ub o rd o n a t ă Comilelului Sup eri or a l Cui
26 1
Una dintre expoz iiiiie itinerante, o.menajată
turii Fizice ş i Turismului din Polonia, prin inlcr-
mediul căruia s-a obţinut un loca l adecvat in
inci nta sladionului „ SKRY " (loală ]alura lun gă
a tribunei I , amenajată pe dou ă elaje, cu zeci
ele încăperi) şi s-au achiziţionat - prin transfer -
primele trofee sporlive, primele exponate de va-
loare, oferite cu ani in urmă forului superior al
262
https://biblioteca-digitala.ro
intr·un vagon ele cale feratll., prezentatll. ln perioado. Jocurilor Olimpice de
la Torino.
mi şcă rii sporlive de călre conducătorii ş i Ju cră lorii
el e călrc sporlivi ş i parliculari.
să i,
Alil în perioada a m e naj ă rii sale. cit ş i dup ă
aceea, muzeul s-a bucurat de sprijinul permancnl
şi consislcnl al Minislerului Culturii şi Arlclor (a
Direc ţiei sale penlru muzee ş i pentru protecţia
monumcnlclor arhileclonicc), a diverselor muzee
Bicicletă cu roată. de lemn folosită în a doua jumătate
Julul XIX
şi laţiuniarheologice. ca şi al conducălorilor şi
aclivişlilordin domeniul sporlului şi lurismului.
De asemenea, ~[uzeul cu llurii fizice şi lurismului
clin Polonia colaborează şi lnlrcţine conlacle ele
mai mullă vreme cu al le muzee similare cc fiin-
ţează in Europa şi l n lume: „Turn unei Sport
Museum " din Bă l e, „Skicl och Frilufsfrandcl" din
Suedia, „Slâni i\Cuzcum Ceskoslovcnske Vychovu
a Sportu" clin Praga, „ ~fuzeul sporlu lui clin R .S.R. "
şi allele.
•••
Secloarelc de lucru ale muzeului slnt, ca şi
colecţiile pc care Ic posedă , vaste şi inlcrcsantc,
ele fiind orientale spre două aspcclc principale:
cercetarea şliinţifică şi activilatea didaclică şi de
propagandă.
Sectorul de cercetare şliinţifică elaborează ma-
terialele privind istoria şi dezvollarea tuluror spor-
turilor şi a turismului , folosindu-se pentru aceasta
atlt de documente istorice , cit şi de material şi
echipament sporliv, ln scopul de a prezenta un
tablou cit mai complet al transformărilor şi pro-
gresului din fiecare domeniu şi din fiecare etapă a
ev oluţici sale.
Din cele pcsle 8 OOO de exponate ale muzeului,
un număr considerabil esle format din maleriale
şi documenlc ce se referă la rnarile manifeslări
https://biblioteca-digitala.ro
a seco~ O parte a sălii rezervate Istoriei sportului muncitoresc polonez
sporlive ş i la pcrsonalilăţile cele mai proeminente
ale sportului ş i turismului polonez. O bună parte
a muzeu lui o constituie operele de artă şi operele
lilcrare cu subiect sporliv şi turistic. Accslea slnt
in primul rinei creaţiile dislinse la concursurile
prilejuite de Jocurile Olimpice şi la expoziţiile
naţionale şi internaţionale.
Numărul lor a fosl sporil cu cilcva piese arheo-
logice de mare valoare, elatorate cercetărilor intre-
prinse in leren ele către specia li şlii acestei insti-
tuţii ln colaborare cu cei aparţinlnd ~[uzeului de
istoria naţională , precum şi cu alle documente
care ,.coboară" istoria sportului plnă la epoca de
început a înseşi istorici omenirii.
Din păcate, un număr mare de document e care
ar fi pulul iluslra primii paşi in istorie a sportului
polonez, precum şi evoluţia sa ullerioară, au fo st
distruse, cele mai multe pierind ca urmare a rava-
gii lor pricinuite de ce l ele-al doilea război mondial
şi a ocupaţiei naziste.
Ceea cc a mai putut fi recuperat se datoreşte
numai co l aboră rii aclive a polonezilor.
Muzeul cu lturii fizice şi turismului de la Yarşovia
nu s-a limilat numai la salvarea şi conservarea
acestor documente. ci, prin programul său, con-
sacrat popularizării lor. a căutat - şi a reuşit -
să le prezinte publicului lnlr-o manieră interesantă ,
care să atragă un număr cit mai mare ele vizitatori .
indiferent de vlrslă şi ele pregătire. Oamenii de
263
Multe sporturi sint Ilustrate in expozitie prin sugestive lucrllrl
de artll.
ştiinţă găsesc aici materiale unice. care Ic pcrmil
să urmărească lot ceea ce interesează doeumenlarca
privind studiile referitoare la această lalură im-
portantă şi inseparabilă a culturii şi istorici na-
ţionale; sportivii pot cunoaşte şi studia istoria
sportului preferat, pot contempla in acelaşi timp
tot ceea cc aminteşte de numele acelora care
prin faptele lor au contribuit la progresul spor-
tului şi turismului in Polonia; tinerii pol găsi aici
trofeele , echipamentul, materialele sportive etc.
care au aparţinut unor sportivi de renume.
Cum e şi firesc, muzeul caută să atragă şi acel
public care prin preocupările sale nu este legat
ln mod direct de sport şi turism , de practicarea
lor, ci numai de spectacolul sportiv, fie pc stadion,
fie în faţa micului ecran.
Pentru a pătrund e şi ln rindurile acestui public,
muzeul a iniţial citeva acţiuni care au devenit
permanente: expoziţii itinerante amenajate într-un
vagon special, prevăzut cu aparatura necesară
pentru proiecţii , care circulă in ţară aproape tot
timpul anului; proiecţii de filme documentare şi
metodice pc temă sportivă sau cu aspecte din sălile
muzeului; prezentări la televiziun e etc.
Aşadar, toate categoriile de vizitatori despre
care am vorbit gă csc in Muzeul sportului ş i turis-
mului sensul profund al genezei şi evoluţiei acestui
fenomen, pu tind astfel să înţeleagă tot ceea cc stă
la baza numeroaselor succese ale mişcării sportive
contemporane.
•••
:VIuzeul mai posedă un sector de iconografic şi
documentare, cuprinzind gravuri, tablouri, desene,
afişe şi peste 1 O OOO ele fi şe fotografice - la cca
mai mare parte ex istind ş i un dublet în negativ -
o bibliotecă cu peste 5 OOO ele volume, precum şi
un fond unic de periodice şi carte veche care este
pus la dispoziţia tuturor acelora care se intere-
sează sau cercetează istoria veche şi nouă a spor-
tului şi turismului.
264
https://biblioteca-digitala.ro
Aspect din expozltia itlnerantll. „Afişul sportiv in lume". la
care şi -a dat concursul el Muzeul s1iortului din R.8. Ro~
mânia (aprilie 197~. Varşovia ).
Arhiva muzeului cuprinde materiale interesante
privind fondarea şi activitatea celor mai vechi
asociaţii şi cluburi sportive, manuscrise ale celor
mai vechi sportivi, lucrători şi specialişti ai miş­
cării sportive poloneze, - materia le care, pe măsură
ce slnt studiate, sînt date publicităţii fie în Anuarul
mu zeului, fie in alte publicaţii cu profil apropiat.
•••
Muzeul dispune ele un atelier propriu de restau -
rare a exponatelor, precum şi el e un laborator cinc-
fotografic dotat cu aparatura necesară reproducerii
unor documente, proiec\ici sau filmării unor aspecte
semnificative din viaţa unor sportivi celebri, aflaţi
acum Ia o vlrsla înaintată. Se acordă o mare atenţie
colaborării permanente cu vechii sportivi şi ac-
tivişti ai mişcării sportive, lnregislrării lor pe
peliculă sau pc banda ele magnetofon - fapt ce
permite îmbogăţirea şi completarea informaţiilor
şi documentării cu citeva dale lncă nescrise.
•••
Expoziţiile tematice sau cu caracter monografic,
cele permanente ele. sînt amenajate în cadrul
muzeului , fie - cele temporare - în afara lui -
toate servind la popularizarea colecţiilor. Expo-
ziţia de bază a muzeului işi începe circuitul cu o
sală consacrată „ tradiţiilor progresiste ale culturii
fizice in Polonia'', urmărite lncă din Re naştere .
Aici este preze ntată. activitatea unor saYanţi
eminenţi, filozofi, sc riitori, pedagogi ş i conclucă.Lori
ai vieţii poloneze sportive, care prin operele şi
activitatea lor şi-au înscris num e le în istoria mi ş­
cării sportive naţionale , în raporturile ci cu tendin-
ţele progresiste ale mişcării sportive universale.
Fluxul vizionării muzeului continuă apoi cu
prezentarea istoriei Jocurilor Olimpice din anti-
chitate (o întoarcere din epocă ce d ă muzeului
de acum un caracter de universalitate , clepărlln­
du-se ele ceea cc şi-a propus iniţial: preze ntarea
mişcării sportive naţionale) şi pină în zilele noastre
- prilej de a se proclama ideea armoniei dintre
corp şi spirit. dintre frumuseţea fizică şi cca mo-
rală - principiu care stă ele milenii la temelia
idealului olimpic. Un relief înfăţişincl pc Pierre
 t.:n loc central in expoziţia de baz[t este destinat
prezentării evoluţiei sportului muncitoresc pe
teritoriul Poloniei in perioada anilor 1908-1939.
Cca mai llnără secţie o consliluic cea rezervată
turismului. :'-faterialul expus e le lralal într-o
manieră deosebită. l'c un spaţi u larg slnt prezen-
tate primele trasee turi slice şi ascens iuni în mtmţi,
primele cabane turistice ş i mijloace ele transport
(rea liza te la dimensiuni reduse sub fo rm ă ele
mache te), materialele ele turi sm de-a lun gul tim -
pului ş.a. m .cl.
Filatelia cu l e m ă portivă ş i luri s li că co nsliluic
un a lt s ubi ecl prezent in să lil e muzeului. Lin pa -
notaj original pune ln valoare toate timbrele polo-
neze pc această l e mă , lnccplnd cu principalele
sporturi cu o l argă audienţă (atletismu l, turi smul ,
sporturile de iarnă , sporturile de apă ele.) şi lcr-
minlnd cu eve nimentele sportive de cca mai marc
popularitate: Cursa păcii , Jocuril e Olimpice , cam-
pionatele mondial e ele.
În ansamblu , colecliilc muzeului ele care ne-am
ocupat pînă acum ne r e l evă în aproape dou ă orc,
istoria cu lturii fizice ş i a lurismului clin Polonia
de ie ri ş i ele azi, tradiţ. iilc ei ln aces t domeniu.
Căullnd, printre primii , un sistem de a relata
această istori c prin intermediul unor ex ponate cc
poarlă ln ele glnclirca peda gog ică în domeniul
culturii fizice - runclame nl al cxislcnţci ş i edu-
cării multilateral e a riin\ei um a ne, proces, care,
pc scara istori ci civiliza\ici nu a fo s t niciodată
tnlrcrnpt - realizatorii Muzeului cu lturii fizice şi
turi smului din Polonia l-a u găs il pc ce l mai adecvat.

Ghid clinci explicaW în sala rezer vat!\ sporturilor ele larulL

Detaliu privind maniera ele expunere a afişu lui

de Couberlin - fondatornl Jocurilor Olimpice mo-

d erne (J 896) - sugerează capătu l de drum a l pe-
rioadei in care Po lonia ş i -a făcul debulul la accsle
jocuri ş i a ob\i nul primele succese, după cum torţa
olimpică aprinsă transmile vizitalornlui ideea prie-
t eniei Intre popoare, statorn i cită şi prin inte rm ediul
sportului.
Partea cea mai bogat ilustrată a muze ului este
cea consacrată istoriei diferitelor ramuri de sport,
allt pe plan naţional , cit şi univ ersal. Aici , pc un
s paţiu im e ns de expun ere , sint prezenta te 27 de
ramuri sportive, remarcabil e prin vechimea lor în
istoric ş i prin aria lar gă ele ră s pînclirc. clupă cum
ş i prin num eroase le perso nalit ăţ i care au jucal
un ro l insemnal în evo luţia ş i clczvollarea lor.
Tot aici se poale urm ă ri cu u ş urin\. ă evo lu ţia
interesantă a tehnicii sportive. a materialelor,
aparatu rii şi costumu lui ele sport, ca ş i evo luţia
r ezultatelor ş i performanţelor stabilite ele către
sportivii polonezi, ln special în a nii de clupă eli-
berarea ţării.
Dată fiind vastitatea materialului , datorată r ăs­
plndirii lar gi a fen ome nului spo rliv în ultim ele
dece nii , se observă în expunere o condensare a
expo nat elor prcze nlincl evo lu ţia ramuri lor care a u
adus el e mult e ori glori e Poloniei Populare.

265
https://biblioteca-digitala.ro
 CRONICĂ,
I· 'I
I I
R E C E N Z I I, INFORMAŢII
GEORGE D . FLORESCU , LA 80 DE A NI
Printre multele per onalităti
care au contribuit prin s tră daniil e
lor la na ş t e r ea ş i continua clczYo l-
tare a Muzeului Bucureşti lor se
înscrie, in primele rincluri , num ele
lui George D. Florescu. Istori c,
ge nealogist , h eraldi st. cartograf,
co l ecţio n a r , muzeograf, octogena-
rul de ast ăz i es te una clin p erso-
n a lităţ il e cele mai complexe ale
vieţii ş tiinţifi ce ş i culturale bucu-
reştene. Crea tor de şcoa lă , dascăl
in cel mai profund înţ e l es al cuvin -
tului , G. D. Florescu s-a bu curat
de încrederea ş i consideraţiunea
unanim ă, înccp!ncl cu tin erii ln-
văţăcei ş i urmincl era rhia ş tiinţifi ­
că p i n ă la ilu ş tri membrii ai foru-
rilor academice clin ţară ş i de pes te
hotare.
S-a n ăsc ut in Bucureşti la
19 mai 1893 ca fiu al lui Dimitrie
https://biblioteca-digitala.ro
D. Florescu. In pr111111 a ni ai
sec. XX, G. D. Florescu frec-
ventează sec ţia r ea l ă a reputa-
tului lice u bucureştean ce po a rt ă
num ele dascălului transilvănean
Gh. Lazăr. ln 1912 era proa sp ăt
bacalaureat, dar c\·c nim entele po-
litice ii determină să se înro leze
\'Oluntar în a rm a ge niului. Un an
m a i Urziu pleacă la Ziirich la
Şcoal a politehnică. Exa menul de
adm itere la î nalta instituţie de
lnvăţăm!nt universita r li promo-
\' ează cu o medi e ce-i conferă
locul 3 din 110 candidaţi. Timp
de doi ani lin ănil student român
urm ează cursuril e Politehnicei dar
co ncomit ent el putea fi întîlnit la
pre lege ril e facultative ale U ni -
v e r s ităţii loca le sa u ln co mpania
maes tru lui Ferruccio Busoni de la
ca re lu a l ec ţii de pian. Intrarea
României tn război 1-a determinat
să curme această asiduă muncă
de pregălirc şi să se tn toarcă în
ţară . Incorporat ca ofiţer de arli lc-
rie grea parlicipă la eroicele bătă lii
de la )fărăşeşti şi )!ăgura Caşi­
nului. Anii grei ai războiului au
fost pmtru G. D. Florescu un
moment de reorientare a carierei
sale. Nu mai poale reveni pc
băncile şco lii elveţ i ene şi plnă ln
1929 ocupă diverse servicii in
inslitu\ii bancare şi tehnice. Dar
dincolo de preocupări](' sale coli-
dienc îşi face loc tot mai mult pa-
siunea pentru istorie, pentru obie-
ctu l istoric, pentru descifrarea
documentelor vec hi. Studii le de
istoric ş i genealogic incepule din
lincreţc ii absorb tot mai mult ,
alrăglndu - 1 pentru loldeauna pc
acest făgaş care avea să-i aducă
consacrarea. 1n 1927 apărea deja
lucrarea ,. Divanele clomneşli din
)lunlcnia de la 1389 - 1195"'.
voi. 1, recenzată elogios ele către
N. Iorga ln coloanele „Hevislci
Arhivelor ''. Urmează apoi, cu o
frccvcn\ă impresionantă, recenzii.
ct'lrţi, printre care un loc aparte li
ocupă volumul ll a l .,I ivanclor
domneşli " . st udiul genea logic in-
lilulat „Neamu l )Jărginenilor în
sec. X\' - X\'l " care avea să-i
aducă premiul Fundaţiei :Mihail
Kogălniceanu pc 1934. Din 1931
tncepc să co labo reze la Bulclinul
Comisiunii :M onumentelor Is torice
răcind să ias ă la lumina liparului
studiul ,.Biserica din Popeşli­
Vlaşca - ctitori şi inscripţii ",
scris tn co laborare cu prof. G h.
Gr. Cantacuzino.
Dar odată cu acest an preocu -
pările lui G. D. Florescu se vor
lmp lcli cu clcslinclc Muzeului
Bucureştilor. Prin decizia 18~20 /
3747 A din 25 iuni e 1931 forurile
municipale 11 numesc secretar ar-
hivar al muzeului cu grad ele
şe f de birou ci. I. Alături de O. V.
Rosetti, numit cu doi ani înainte
conservator a l llluzeului )!unicipal,
noul muzeograf avea să aducă pc
lingă o pasiune exemp lară ş i un
lot extrem de valoros ele piese
muzeale : documente, stampe, elc-
scnc, planuri, hărţi, gravuri, în-
treaga sa colecţie ele medalii etc.
Este ele fapt perioada tn care se
făceau eforturi uriaşe pentru alcă­
tuirea unui patrimoniu muzcislic,
pentru organizarea expoziţiei ele
bază, pentru afirmarea lincrei în-
sliluţii chemată, la un deceniu
ele la înfiinţarea ci, să se prezinte
publicului. Numai colaborarea
slrinsă Intre arheologul D. \'.
Rosetti şi istoricul G. D. Florescu ,
ajutaţi de un modest dar tenace
co lectiv, a putut duce la lnfrin-
gcrea greutăţilor de lot felul cc
se puneau tn faţa unei instituţii
muzeale cc funcţiona în plină
criză a sistemu lui capitalist. La
19 august 1938, prin decizia
27209 /6890A, G. D. Florescu era
tnsărcinal cu funcţia de director
adjunct al :M uzeului ;\[unicipal ,
avind Lolodală şi conducerea
efectivă a secţiei de artă modernă.
A rămas ca ccrccll\Lor în acest
muzeu plnă în august 19·17 cinel
din motive de economii bugetare
a fost liccn\ial. Scurt timp după
aceea este angajat cercetător la
Institutu l de istorie „N. Iorga "
unde desfăşoară o amp l ă activi-
tate plnă la 29 septembrie 1956
cinci iese la pensie.
Privită retrospectiv viaţa lui
G. D. Florescu cslc un exemplu
de cca mai frumoasă acuralc\ă .
A rămas Lot timpul credincios
profesiei sale pc care a slujit-o
cu un devotament tulburător. G.
D. Florescu a rămas decenii de-a
rindul omu l de ştiinţă caplival
de frumuseţea istorici, de mulţu ­
mirea pc care muzeografia o con-
feră Lu luror acelora cc se adapă
cu sete din ta inele ei. Avîncl acum
în fală bibliografia pc care singur
şi-a alcătuit-o cu mcliculozilalca
cc îl caracterizează, putem afirm a
că anii cei mai fecunzi ai ca ri erei
sa le sînl ce i petrecuţi sub aus -
piciile muzeologici. Din 193 L G.
D. Flore cu publică intens lu crări
de marc rezonanţă; „Vech i pro-
prietăţi în Bucureşti în veacurile
XVII - XYifI'', „Din vechiul
Bucureşli " lucrare fundamcnlală,
premială în 1936 de către h1n-
daţia Mihail Kogălniceanu, „D i-
vane domneşti din Ţara Româ-
nească " 1389 - 1 195 (cd. Il) cu
numeroase Labele genea logice, lu-
crare ca re a primit premiul :\'ăs­
turcl. Din cele peste 60 de titluri
cc alcătuiesc lista căr\i lor , stu-
diilor. recenziilor sa le, peste .JO
slnt lipările în perioada în care a
activat la Muzeul Municipal. Con-
vins pe deplin de importanţa elo-
cumcntelor legale de patrimoniul
muzeistic, G. D. Florescu este
autorul catalogului ge neral al
https://biblioteca-digitala.ro
stampelor clin secţia i!.Lorică a
)Iuzeului )!unici pal. al unui articol
ele prezentare a colecţiilor, lncrc-
elinţate revistei „Boabe de griu "
în 1931. Dar concomitent cu acti-
vitatea de valorificare a palri-
moniului , G. D. Florescu s-a preo-
cupat de continua creştere a aces-
tuia. Cumpără cu sac rificii ma-
teriale personale planul Ernst, do-
nează documente din arhivele
Iorgu Canlacuzino-Nababul. )Ia-
riu s Florescu, se preocupă el e
achiziţionarea de hărţi , litografii.
Eslc pc drept cuvtnt creatorul
acestor colcc\ii care astăzi nu-
mără cilcva zeci de mii de obiecte.
Temperament acliv, G. D. Flo-
rescu desfăşoar ă o intensă activi-
tate şi în alte domenii. 1ncepind
din februari e 1928 a fosl cooptat
ca membru al Comisiei consulta-
tive hcralclicc romiinc, apoi ca
membru al Socil'l:'l\ii numismatice
române. Din 1938 participă alăluri
de prof. dr. doc. Jon Ionaşcu
şi de a lţi spccia li şli în Comisia de
nomenclatură a Capitalei. Cola-
borează un sfert de veac cu recu-
noscutul genealogist I. C. Filitti .
Împreună cu acad. C. )!oisil, I.
A ndri cşcscu ş.a. ini ţiazft fondarea
Societăţii „Bucureştii Vechi " care
şi-a adus o reală conlribuţic la
studierea şi răsplndirca cunoştin­
ţelor despre istoria Capitalei. ln
anul 1910, alăt11ri de istoricul
Gh. Bczviconi şi de a lţi specialişti,
infiin ţcază „Cercul genealogic ro-
mân " a le cărui cercetări s-au
făcut cuno culc şi peste hotare.
Creează în jurul său o adevărată
şcoa l ă de tineri paleografi, gc-
nealogi, heraldişti, deveniţi astăzi
specia li şti cu reală contribuţie la
ş tiinţa românească: dr. Paul Cer-
novodcanu, Dan Cernovodeanu,
Dan Plcşia, Joana Crislachc, )[alei
Cazacu ş.a. ln referatul trimis
Prezidiului Academici de către
acacl. A. Oţelea se sub linia nu
numai competenţa cercetătoru lui
G. D. F lorescu, „excepţională în
domenii aşa de variale ca : epi-
grafie, genealogie, geografie islorică,
sigilografie, ller<;ildică " . ci şi faptul
că tabelele sale genealogice care
însumează peste 80 OOO de nume
au fost puse cu generozitate la
îndemîna tuturor cercetătorilor.
La rîndul său acad. D. Panaitcscu-
Pcrpcssicius găsca de cuviinţă să
aralc că „contribuţia D-sale 111
267
istoria Bucureşlilor şi 111 varia/ele
forme ale orinduiri i n oastre feudale
ş i in labirinlul genealogic al /re-
culului n oslru sini fundam en tale
şi au i11sem11al cil mai de folos
sprijin ln alcătuirea colecţiei de
documenle referi/oare la isluria
românilor publicată de Academ ia
R.P.Române". Cuvinlc de elogiu
au fosl aşlcrnulc de :\lihail Jora,
de isloricul P. P. Panailcsc u ca re
ţ in ea să co nclu zioneze pc bun ă
drcplale , vo rbind despre s ludiul
„ Din vechiu l Bucureşli"' , că „ I s-
loria 13uc11reş li/or nu se poale co n-
cepe fărll a ţine seam a de rew l-
lalele acestei scrieri".
Pentru înlreaga sa aclivilatc,
G. D . Florescu s-a bu cural de
ap recierea soci e l ă ţi i co n lc mporan e.
ANALIZA ACTIVITĂŢII MUZEULUI JUDEŢEAN ARGEŞ , PE ANUL 1972
Rodnicia şed inţ e i de a n a l iz ă a
un ei in s liluţii r e zull ă în aceeaş i
măsură dinlr-o prezentare minu-
ţ.ioasă a faplelor pclrec utc, rea-
li zăr i ş i lac un e, ci l şi din suges tiil e
cc se s tab il esc în cadru l accsleia,
desprin c rlin c xp e ri c nţ. a lr ec ulă
prcluală ş i imbunălăţilă pcnlru
aclivila lca v iiloa rc. 1n fun cţ i e de
aces lc elc mcnlc putem a firm a că
o as tfel de inlrunirc a av ul loc la
;\Juzeu l judeţean Argeş din Pi-
leşli, la 23 ia nu arie a.c.
Com itelul jud eţea n de c u l lură
şi ed u caţie soc iali s l ă Argeş, lre-
cî n cl ln rev i s t ă o vie aclivilatc
desfăşurală în ullimul timp in
loa lc muzeele clin jude\, precum
şi lransforrnărilc ş i proicc lclc în-
drăzneţe cc vo r fi rea liz a le cu
sî rg , a hol<iril ca în fi ecare mu ze u
a r geşea n să aibă Ioc o ase menea
şe dinţă ana liti că, la ca re s:'\ par-
licipe ş i personalul ş liinţifi c de la
ce lela llc muzee, slabilincl as lfe l o
apro pial ă co la borare, el e a k că re i
urmări se va beneficia la jum ă­
lalca anu lui , cind prin redesc hi -
derea muzeului ju cle \.ca n se vor
dezvălui in faţa pub licului vizi-
lator mcriluoaselc înfăptuiri.
268
ln anul 1968 Consiliul ~aţional
al Cercetării Şliinţificc ii acordă
pensie specială „pentru merite
deosebite ln aclivilalea de cerce-
tare" . Cu ocazia împ linirii a cinc i
decenii ele aclivitalc a Muzeului
ele is loric a :'.lunicipiului Bucu-
r cş li , in 197 1, Co nsiliul ele S lat
al Republicii ocialisle România
co nferă lui George D. Florescu,
a l ătur i de a l ţ i ce rcc l ălo ri ai mu-
zeului, Ordinul Me rilul Cullural
ci. IIl. Deşi pensionar, ncobos ilul
ce rce l ă tor nu a l ăsal co ndeiul din
mină ni ci ln momcnlclc grele pe
ca re v irs ta ş i un cie acc id ente l-a u
pu s la aspre încercări. L a 10 de-
ce mbri e 1969 se bucura de invi -
laţi a ele a parlicipa la al X -lea
Co n g res inte rnaţional d e ş liinţ e
Sub co ndu cerea lui Radu Slan-
cu, clircclorul :\luzeului din Pi-
l cş li , şe d i nţ. a a intrunil lo a le ca-
drele din muzeu. Au pa rli cipal
şi Co nslanlin Dinischiolu, pre-
şecl inlcl c Co milc tu lui jud e ţ: ea n d e
c u l lură ş i ed u ca ţie soc iali stă Argeş,
Juli a n Rizea , in spec loru l cu pro-
b lcmclc ele mu zee ş i monumcnlc
din ace l aş i Co rnilc l , ş i Vasi le
Iacob, reprezenlanlu l direcţiei ele
sp cc ialilalc clin C.C.E .S.
ln cuvînlu l el e dcschiclcrc, Co n-
s l a nlin Dini schiolu a prezcnlal
imporla ntc date din ac li v ila lea
co n c relă a :\luzculu i jucl e\can
A r geş, făcincl re feriri la loate
mari le acţiuni clin Pit cş li ş i a lle
cc nlre clin jud eţ, pc to l pa rcurs ul
a nului 1972, fap le cc au ad us fiu -
moa se aprecieri din partea co ndu -
ce rii Com ilc lului jud e ţ ea n Argeş
as upra mun cii înlrcgu lui co lcc li v.
Ana li zî ncl pcrspeclivc lc a nului
1973, s-a a r ă l a l că se impun e ca o
ncccsilatc darea ln circu il a mu-
zeului jud eţea n la s fîr ş ilul lunii mai
şi aceas la incliferenl el e difi -
c u ll ă ţil c s urvcn ile. De a llfcl pi c-
cli cilc ivile plnă acum a u fos l in -
https://biblioteca-digitala.ro
ge ncologice ş i heraldice de la
Vi ena. Din J 967 es te numit re-
prczen~1nl al Cercului ge nea logic
inlcrnaţional clin Paris. ln 1971
parlicipa cu o pasiune cxemplar;i
la feslivilăP l c muzeulu i la a cărei
<lczvollare pusese o lcmclic alit
de so li dă.
Acum, la a 80-a a ni ve rsare, nu
pulcm decît să-i mulţumim cu
res pec t pcnlru lot ceea cc a făc ut
pc l ă rim ul ş liinţ c i , a l muzeologiei
bu c ur eş l e n e, dorindu-i, a l ă luri ele
loţi cei care i-au cunoscut nobi -
lele sc ntim cnlc, a ni mulţi ş i
să n ă late.
Pana it I. PANA IT
l ăl uralc ş i o bună co mp a rtim en-
la rc a alribuţiilor ln co nlinu a re
va rea liza un adcvăral centru cul-
lural prin muzeul deschis.
ln cc priveşlc problema ad mi -
ni s lraliv ă, prcşccl inl c l c Co milc-
tu lui jude\ea n a asigural muzeul
ele un ma i marc s prijin în vederea
in a u g ur ăr ii sale, cu co nvin ge rea
că prin discip l in ă, sl răcla ni e ş i
la lcnl vor pulea fi obţi nulc fru -
moasc s uccese.
Con linulncl ordi nea ele r, i a
şe d i nţ e i , Radu Slan cu a prczenlat
un amp lu plan ele aclivilalc, avi-
zal de t oa le forurile lulclare a le
muzeolui , d in care sem nal ăm
pun cle lc esen ţi a l e.
Pornind de la precizarea că
ac livila lea muzeului es le des f ă­
ş ur a lă în co nformilalc c u clircc-
livclc Co n gres ului X al P.C.R.,
clireclorul muzeului face cu noscut
fap lul că planul lemalic clupă ca re
s-a u co ndu s acţ iunil e din cad rul
sccloa re lor m u zc u lui s-a axa l pc
expe ri e nţa din a nii lrccuţi. în
comp le la rca co l ecţi il o r ş i ln cer-
ccla rc, avîncl drcp l obiecliv lm-
bogăţirca palrimoniului muzeal.
 Trecî nd la planu l elabo ra t de
fiecare sec lor în pa rte, Ra d u
S ta ncu me n ţ io n ează în da rea de
sea1mi fi eca re co nlri b u ţic imp or-
l a nlă; ce r ce t ă ril e efec tu a le, co-
muni căr il e (inule, docum enta rea
pc le ren in lrc prin să de fi eca re
membru a l co lec ti v ului , cu ap re-
cie ri as up ra pla nuril or te ma ti ce
propu se de s p ec i a li ş tii sec torului
<Ic ş tiinţ e na tura le in ve derea
J" c aliz ă rii „ Mu ze ului de ocrotire a
na turii în R. S. R omâ ni a" - pl a n
pc ci l de lndr ă zn c \, pc a lil de in -
teresa nt, un l ă ud a bil proiec t a l
Muzeului jud e ţea n Argeş.
L a sec toa rele de is tori c-arh eo-
log ic ş i de a rt ă a u fo s t rema rca te
eta pele pa rcurse !n ce rce ta re, res-
taura re, inventari ere, m e n ţ i o nin ­
du -sc, cinel a fos t caz ul , succese le
doblndilc. oferind ş i so luţii pcnlru
re medi erea ca re nţ e l or c on s l a l~ l c.
S-a fil e ul o s int e z ă as upra ac ti vi-
t ă ţii a nului 1972, ca re c uprind e,
printre altele, 1·1 co muni că ri ţi ­
nute ln judcL 6 lu c r ă ri ş tiinţifice
publica te, 11 lc ma ti ci de ex po-
ziţii muzeale, 7 OOO piese mu -
zeisti ce co lect a te pentru sectorul
d e ş tiinţ e l e na turii . num ero ase
ac hiziţii , a p a riţi a num ă rului 4 al
volumului de „S tudii ş i comuni-
că ri " - lucra re e l a b ora tă în în-
tregim e de colec ti vul muz eului ,
precum ş i co nfe rin ţe, ex p o ziţii
t e mporare; ş i aici a u fos t se mna -
l a le dife re nţe între ac tivitatea sec-
toa relor ; a poi simpozioa ne, ex-
pun eri , l ec ţii deschi se în mu zeu,
întoc mirea materialului docum en-
t a r in vederea unui co ncurs de
ş tiinţe natura le, - loalc reprczen-
tînd o b oga tă ac tivita te cultural-
c du ca liv ă de m asă a muzeului.
D e a ltfel, pr e z e nţa Muzeului ju -
d e ţea n din Pil eş ti la emi siunile
d e radio, T.V., in zi a re, revi s te de
specialitate sau în dive rse mate- j ude\, men\ionind că !n domen iul
ria le a le „Revistei muzeelor " do- muzeogra fi ci naţiona l e j ude \ ul Ar-
vecleş l c efervesce n ţa pcrmanen l ă geş d ispune de mul tiple posibi-
cc carac terizează i n s ti tuţ i a. De- lil ăţi.
sigur cu buc uri e aprecie m că, as- To l p r intr-u n cuvinl a precia ti v
cul ti nd boga t ul rapo rt as upra ac- la ad resa i n făplu i r il o:· colec ti v ul ui
ti v ităţ ii unui !nlreg a n de m un c<i,
ş i -a înce pu t c uvln la rca \' as il c
co n s t a t ăm că nu es te o s impl ă
Iacob, ele la d irec ţi a de spec ia lita t e
trece re in r e vi s tă a mun cii des făş u ­ cl in C.C.E.S., ca re a se mn ala t
ra te, ci d ez v ă luir ea perm a nentelor neces ita tea desc hi derii urgc nlc a
iniţi a ti ve a le co lecti vului , ca re,
sec ţi e i de is tor ic a mu ze ulu i ş i a
prin s tr ă d a niil e depuse, cs le pc reco ma nd a t co nce nt ra rea tu t uro r
calc de a ne î nfăţ i şa izbinzi pc eforturil or în ve derea de fin i ti vă rii
pla n muzeis tic. Es te momentul să a ra nj a mentului aces tui mu ze u
a mintim că jud eţ ul Argeş, c u bo- mi x t , ca re ln preze nt di spune de
ga tele sale res urse ist ori ce, clnogra - un local c u la rgi p o t e n ţe ex poz i-
ricc sa u sc riit o ri ceş ti , fe r ve nt î n ţi o n ale. Re ferindu -se la efi cacita-
n ăz uinţe, a rc num ero ase proicclc
tea pl a nuril or de lu cru din me ze:.i,
l ă ud ab il e în mai multe sec toare.
\' . Iaco b a s ugera t so lu ţ ii de îm-
Di sc uţiil e cc a u urm a t a u av ut
bun ă tă ţir e a norm elor de mun că,
se nsul de a întreg i as pec tul ge- a l e n ţ i o n i n cl as up ra da lei - lu na
neral oferit de ma teri a lul prc- mai - el e desc hi de re a sec ţi e i de
zcnla l , se mn a llnd as pec te pa rti - ist ori c.
cul a re, a u du s la a precieri folos i-
toare în ve derea d es f ăş ur ă rii vii - Cuclu zionlncl , Rad u Sta nc u
toarei mun ci a colec ti vului. propune ca în urm a judicioase i
Luind cuvinlul , Juli a n Rizea a nalize colec ti ve cc a ri d ica t o
clin pa rtea Co milelului ju de ţ ea n s um ă de prob leme el e interes
ele c ultur ă ş i e du ca ţi e s o c i a li s t ă ma xim , ln ce l mai sc urt limp
A rgeş ş i apreciind poz iti v acti vi-
pla nurile de lu cru să fi e rean a li -
ta tea mu ze ului , ca a propi a t cola- za te ş i co mpl clalc în ve derea des-
bora tor al colec ti vului , a a na liz a t făş ur ă rii un ei mun ci co ncrcle ma i
pe ca pitole ac tivita tea sec ţiil o r , a efi ciente.
e vide nţi a t meritele ş i a se mn a la t A fos t primul efec t cl orit a l
lipsuril e cxi slcnlc, in curaj încl lol- accs lci inlruniri , da r nu ş i sin-
o d a lă iniţi a ti va form ă rii în Pil eş ti gura urm a re l ă ud a bil ă, crede m,
a „Galeri ei de a rtă n a iv ă " . Iulia n pc ca re o va a vea. T o td ea un a, ln
Ri zea r e l e v ă fa ptul că ac tivita t ea urm a un ei jud ecă ţi obi ec ti ve, mi -
din 1972 cons titui e un se ri os nuţio ase a s itu a ţiil o r co ncre te ofc-
exa men da t de colectivul muz eului. rile de jude \, cl acă se ţin e sca ma
Ş i în co ntinu a re, a rat ă că se ce r de specifi cul sec ţiil o r clin mu ze u
mereu so l uţii noi în orga nizarea ş i se urm ă r eş t e un perm a nent
muzeu lu i, ca re obli gă ca drele de s tudiu indi vidu a l a l ce r cc tă l o ­
a ici să adopte noi moclalil ă ţ. i de rilor, se poate ajun ge la noi în-
organiz a re, să în v in gă difi c ultă­ f ă ptuiri în crearea sa u în reorga-
ţil e ivite la fi ecare sec ţi e . ln plu s, niz a rea un ei in s tituţii muzeale.
I. Rizea re marcă pa lid a ac tivitate
a sec ţi e i de case me mori ale din Aurora BĂDILĂ

EXPOZIŢIA „POLUAREA ŞI COMBATEREA El"

In sa la mi că el e e xpo z iţii a
Mu zw/ui de ş liinfe le naturii din
P/o ie,~ li a fo st d es chi să în luna
d ece mbri e 1972, cxpozi ţia „ Po-
lu a rea ş i comba t erea ci", avîncl la
baz ă un interesant ş i bo gat ma -
lcrial legal de aceas tă pro bl e m ă
cxtrcm de ac tu a l ă.
Polu a rea, lar ă a timpuril or
noa stre, e xtin s ă în to a te medii le
na tural e de vi a ţ ă ş i cl a l o ra l ă un ei
mari div e r s it ă ţi de s urse, es te c u-
n osc ulă publ.icului la rg prin nu -
meroasc le că i el e informare ce stau
la lncl emîn a sa.
P entru întreg irea aces tor că i
de inform a re, muz e ul nos tru , in
cola bora re cu Comisia municip al ă

269

https://biblioteca-digitala.ro
 de comb at er e a p o lu ă rii , a lu a l se form eze. Arborii ş i a rbu lii or- de fabri ci ş i uzin e, prin folo sirea
ini\ iali va o r ga ni ză ri i prezentei ex- namenl ali se res imt in cazul pre- b enzin elor nec lilal e, la al că ror
p o ziţii , prima de aces t fel dm ze n\ ei în a tm osfe r ă a un or fa ctori proces de fabri care trebuie să se
ţ a ră. nocivi , n ecroz ă ril e produse <lu cind tre acă cit m ai rapid .
P rin imaginile expuse, v izita- mai mult sau mai puţin tn cc l , dar Pentru purificarea a pelor, marc
sigur, la pierd erea aspectului lor import a nţ ă pre zintă construirea
Lorii au p utut c un oaş t e ci leva d in
orn amental ş i in cele din urm ă la unor s t a ţii de epurare ,prin care
sursele cele m ai im port ante de moartea aces tora. Uneori, clis- Lrcclnd apa impurifi cat ă î ş i re-
poluar e a acrului (norii de fum eli- Lru ge rca organi smelor v ege tale se ca p ă t ă propri e t ă ţi l e iniţi a l e, nor-
rnin a \i în a tm os fer ă de fabri ci ş i poale produce pc s uprafe ţe in- m ale. 1n a ce la ş i scop, al ga Chlo-
uzin e, rez id uuril e solide, ga zele el e linse, la inlregi as o c iaţii vegetale. r ella ş i plante superioare ca lin-
eşa p a m e nt); a ap ei (petrolu l, gu- A ce ia ş i fac tori poluanţi produc tiţ a, pot fi fol osite cu succes.
noa ic menaj ere, d e t e rge nţi ). Din efecte neclorite ş i asupra anima - P lanl cle verzi !n ge neral , fiind de
expozi\i e nu a u lipsit ni ci da le k lor. Experimental , la ş obo l ani s-a marc folo s în combaterea po l u ă rii
asupra p o lu ă rii sonore, suges tiv obse rva t, in hema liile sin gc lui lor, aeru lui , se pune mare accent pc
fiind reprezenta t globul p ă minlesc form area unor vacuole ce cresc crearea a cit mai multe zone cu
ca re-ş i acoperă urechile, liranizat lrcpla l , clislru gind hema li a, ca astfel de plante, alit in preajma
urmare a prezcn\.ei fluorului în obieclivelor industrial e, cil ş i a
de zg omote; de ase menea ş i el- atmosfera în conjură toa re. U n pro- lo c uinţ e lor .
t cva as pec te al e polu ă rii moral e ces a se m ă nător a fo st constatat la Gradul de polu are a unor zon e
des tul de des î nlilnil ă as t ă zi în animal ele dom es tice (bovin e) ce din muni cipiul Ploi eş ti ş i jud e ţul
Occiclcnl. tră i esc într-o a tm os fe ră polu a t ă Prah ova es te ilustra t l n cadrul
E xpoziţi a nu se m ă rg in eş t e cu flu or, proces a că rui manifes- e xpoziţi e i prin imag ini , grafi ce
îns;"\ la prezenta rea surselor de tare se Lran smilc crcclilar. compa rative fa \ ă de norm ele ad-
po lu are a mediilor de v i a ţă , ei Cu ajutorul un or grafi ce mon- mi se ş i material vege ta l supu s ac-
ţiunii un or nox e.
og lind l'ş l c ş i rezulla lcle aces tui ta le ln ex p o ziţi e, publicul es te
~ l a l e ri a lul ex pus, pn,venil din
p roces as upra orga ni smelor vegc- inform a t as upra cl lorva clin ce le
muni cipiu ş i jud eţ, a fo st co m-
La ic ş i animal e, rcz ulla lc inrc- m ai des ro losilc produ se chimi ce ş i
pl clal cu im ag ini , precum ş i cu
gislra lc clin n a tur ă sa u ob\inulc gra d ul în ca re prin co mpo z iţi a lor o in s t a l a ţi e de fumi gaţii p entru
ex pe rim enta l. influ e n ţe a ză nega ti v as upra orga- ve rifi ca rea ex p e rim e ntal ă a ac-
E fec lcle p o lu ă rii a lm osfC' rci a- ni smului um a n. ţiunii d iferitelor noxe as upra or -
sup ra pl antelor a trag a t e n ţ i a C<"i Ca o co ncluzi e as upra efec telor ga ni smelor Ycgc l a lc ş i anim ale
bi ologice ale noxe lor clin a tmos- pu se la di s p oz iţi e de că tr e dr. Al.
fe r ă, es te preze nt a t un aspec t clin
Ionesc u de la Jnstilulul de bio-
logic B u c urcş li .
cimilind el e la ~ e w - Y o rk , ded ica t
speciilor ele anim ale di s p ă rut e ele-a lrnporl an\ a d a l ă co mb a terii po-
lu ă rii în ţar a no as tr ă es te oglin-
lun gul limpurilor, imagin e care dită in ex poziţi e prin do cum ente
urm ă reş t e să î ntă re ască convin- de parlid ş i de sta t, ca re cuprind
ge rea as upra n eces it ăţi i a pli că rii p c lîn gă co n s t a tă ri ş i m ăs uri ce
im edi a te a un or m ăs uri efi ciente se impun pentru î nl ă tura rea si-
pentru co mbaterea polu ă rii. tu aţ i e i prczcnle.

Sl nt a r ă t a t e ş i cîlcva clin efec- lntru cîl problema po l u ă rii ş i a

te le nefas te al e polu ă rii as upr a comba terii ei es te fo arte mult dis-
cut a t ă ş i pc plan int e rn a ţion a l ,
Expozi(la •. Polua rea şi combaterea el" operelor de artă, un cie ajun se,
in e xp o zi ţ i e sint prezente ş i nu -
d a to rit ă aces tui fapt , într-un grad
m eroa se publ i c aţii ş tiinţifi ce ş i de
neg lij a rea unor rm"is uri cores pun - de degradare a lit de marc, Incit popu larizarn, rom â n eş ti ş i s tr ă ine,
z ă to a r e poa le avea urm ă ri ne- posibilita tea r es t a ur ă rii lor es te ca re a tra g ate nţia prin conţinutul
fa ste as upra vege taţi e i ş i , indi - pu să sub se mnul între b ă rii . lor in Lcrcsa n t.
rec t, as upra omului ş i cc lorl alle E xpoziţi a prezint ă ş i m ăs uril e Prin lema li ca sa, prin calitatea
orga ni sme anim ale , co nsum a toare ele combatere, pornind de la sta- expona telor prezentate ş i gra fi ca
în marc parte a aces tor pla nte. d iul e fec tu ă rii analizelor, pentru deosebit de atr ăgă toar e, e xpoz i ţia
Necroza spi ce lor el e griu sub co nsta tarea gradului de po luare s-a b ucurat de un frumo s succes,
influ e nţ a flu orului clin a lm os 1 c ră a di ve rselor medii , compara tiv cu fiind v izita t ă el e un public nu-
a trage scă d e r ea r ecoltei la a ceas t ă norm ele admi se. Vizitatorii au meros. Faptul aces ta ne-a în-
planlii de c ultur ă; la pomii fru c- pulul c unoa ş t e in e xpoziţi e ş i demnat să orga niz ă m in continuare
tiferi , r ez ultatele fin ale sinl ace- cîlcva din ap ara tele necesare rea- ilincrarca sa în diferite între-
l eaş i prin sc<'iclcrca ca nlil ă ţii de liz ă rii aces tor an alize. Se poa le prinderi ş i instituţii din muni cipiul
m asă ve rde a frun ze lor dat o rit ă ajun ge la purifica rea aerului prin Ploi cş li ş i jud eţ ul Prahov a.
n ecroz ă rii lor, efec t observat ş i montarea unor in s ta l a ţii de cap-
la fru ctele care a u mai ajun s să t a re a fumu lui ş i ga zelor eliminate Mar iana AFTE NE

270
https://biblioteca-digitala.ro
 .
PRIMUL SIMPOZ ION INTERNATIONAL ASUPRA RELIG II LOR PRE ISTORICE

Intre 18 ş i 23 septembrie 1972
s-au desfăşurat la Boario Terme
(Valcamonica, Ilalia) lucrările pri-
mului Simpozion Internaţional
asupra Religiilor Preistorice. Sim-
pozionul a fo st organizat de către
cercetătorii de la Cenlro Comuno
di Studi Preistorici din Capo di
Ponte, în colaborare cu Uniunea
Interna\.ională de Ştiinţe Preis -
torice şi Protoistorice şi Asociaţia
Internaţională p entru Istoria Re-
ligiilor, ub lnallul patronaj al
preş edintelui Republicii Italiene,
Giovanni Leone.
Prin larga participare - peste
150 de specialişti din palm con-
tinente (Europa, America, Asia şi
Africa) ş i prin canlilalea şi di-
versitatea probl emelor aborda le in
cele 50 comunicări prezenlale,
simpozionul a marcat un moment
important pentru evoluţia cerce-
tărilor privind is'toria religiilor
preistorice.
Comunic<'irile au fost împăr­
dind naştere la discuţii interesante. Religious Figures on Pelroglyphs
Astfel, putem enumera cîleva in lile Upper Ohio Val/ey (J. L.
dintre aceste extrem de valoroase Swangcr, Pillsburg, Pensilvania)
comunicări: lconographie el in- ele.
lerprelalion (prof. A. Leroi-Gour- 1n cadrul secţiei de probleme
han, Paris) şi Signi{icalion reli- ge neral e şi metodologice s-au re-
gieuse el {onclion semiologique dans marcat comunicările : The Religio -
/'ari rupestre asluro-canlabrique (J. Ecological Melhod in Research on
l\L Gomez-Tabanera, Madrid) în Prehistoric Religion (prof. A. Ilull-
cadrul primei secpi, European Neo- kranlz, Lidingo , uedia) şi Rela -
litic Figurines :whal do lhey re- ;ioni lra religion e, societu, eco-
presenl? (prof. M. Gimbulas, Los nomia ed ambiente; una problema
Angeles), Religion and Jdeo /ogy di anlropoecologia slorica (prof. G.
of lile Lepenski Vir Cullure (dr. Forni, l\li lano).
D. Srejovic, Belgrad), Ensevelis- Ţara noastră a fosl preze ntă la
semenls el rites {uneraires dans la acest simpozion, ln cadrul secţ iei
cu/lure de Lepenski Vir (dr. Z. a II-a (Ncolilicul şi Eneo liticul
L elica, Belgrad), şi Cu/Io neoli- din Europa), prin comunicările :
tico delie acque nella grolla Scaloria Typ ol og ie el signi{icalion des {igu -
(S. Tine, Genova) la secţia a doua. rines anlhrrmomorphes nt!o lil/1iques
1n cadrul celei de a treia secţii au clecouverles en Roumanie (cir. E.
reţinut atenţia ln mod deosebit Comşa, Bucureşti) şi „ U n ..aulei"
comunicările : R eligion prehispa- magico-r itu e/ dt!couverl dans I' ela-
nique a11x Canaries d'apres /'ari blissemenl nt!o lilhique ele Chirbom"
rupestre (prof. A. Bcltran, Zara- (I. Al. Aldea, Alba Juli a). Cele
goza), Changes in Scandinavian două comunicări au fosl primite

ţite pc 7 secp i : 1. Paleo- Bron:e Age Religion as r e{/ecled d e parlicipan\i cu un real interes,
liticul, 2. Xeolilicul şi eneoliti cul in Rock _lrl (prof. B. Almgren, bucurindu-se de o atenţie deo-
in Europa, 3. Epocil e bronzului L"ppsala), The Inlerprelali on of sebită ln cadrul dis c uţiilor care
ş i fierului in Europa, 4. Africa, 5. Aegean and Cypriol Bron:e Age s-a u purtat pc marginea materia-
Asia, 6. America, Oceania şi Aus- Figurines (A. Tamvaki, Atena), lelor prczcn late.
tralia, Î. :'llelodologie şi probleme Perspeclives on /he Religion of În timpul desfăşurării simpo-
generale, fi eca re participant avlnd Preliisloric Crete (N. D.Chao, Los zionului au fosl organizalc şi două
posibilitatea , datorită unei orga- Angeles) ş i li signi{icalo de /le pa- scurte excursii, participanţii avind
niz ă ri judicioase, să asiste la loale le/le nel/' arte rupestre de /la Va/ca- posibilitatea să viziteze vestitele
comunicările. monica (prof. S. Fcrri, Pisa). incizii rupestre de la Valcamo -
Organ izarea acestui simpozion La secţiile
·I, 5 şi 6, dintre co- n ica - ce le de la Capo di Ponte
- meritul deos ebit în aceasta a- municările prezentate care s-au (Dos clei l\lerichi, B edo lina , Cas-
vlndu-1 directorul Centrului din bucurat de un interes deosebit cina Lanfranchi, Ccmmo, >la-
Capo di Ponte, prof. Emmanuel quane) şi Luine.
m enţionăm : The A nle/ope of /he
Anali - a dat posibilitatea spe- Prehistoric llunlers of South Africa Cu ocazia acestui simpozion,
cialiştilor clin ţările participante (H. Pager, N ewvill e, Africn de membrii parlicipan\i au holărll în
să-şi prezinte r ezultatele unor în- Sud), Prehisloric Religion {rom unan imilalc să creeze Asociaţia
d elungate cercetări, să le poală Indian Jlegalilhs (dr. A . !<. Internaţ i onală pentru cercetarea
compara intre ele, oferind o ima- Ghosh, Calcu lla), Funeral Riles religii lor preistorice şi etno logic,
gine completă a realizărilor, posi- in Thai land {rom Prehislory Io devenind astfel membr ii fo ndatori
bilităţilor şi metodelor · de cerce- lhe Beginning of llis lorical Times ai aceste ia. Ca preş e dinte a fost
tare în domeniul studiului reli- (P. Charoenwongsa, Bangkok), a les reputatul savant francez prof.
giilor preistorice. precum şi comunicările Jlypo- A. Leroi-Gourh an, iar ca secretar
Dintre multele comunicări pre- lheses on Shamanism in lile Pre- prof. Emmanuel Anali.
zentate, uncie au trezit in mod hisloric Dorsel Cullure, Arctic
deosebit interesul participanţilor, Canada (\V. E. Taylor, Ottawa), Ioan Al. ALDEA

271

https://biblioteca-digitala.ro
„FORMAREA PERSONALULUI DE MUZEU îN LUME. STADIUL ACTUAL
AL PROBLEMEI", ICOM, PARIS, 1972
Te ma fo rm ă rii pe rso nalului de
m uze u eons lil u ic în u lli mu l de-
eeni u o p r ob l emă de s l ringcnl in-
te res pc plan mondia l. în 1965
a fo rma l sub iec l u l dezbale ril or
eelc i de a V II -a Co nferin\ e ge ne-
ra le JCOJ.l de la New- Y ork ,
l u c r ă ril e aces leia apărl n d în 1970
su b Uli u l .,Trainin g of m useu m
perso nn el", (J lu gh Eve ly n , for
ICOJ\ l), Lond ra .
Rece n l. Unila lca inle rn a\ i o n a l ă
ICO.\l pe nlru form a rea profes io-
na l ă co ndu să ele d-na Yvonn e
Oclclo n ş i avî ncl se diul la Pa ri s,
l n co labo ra re cu Cen lru I de do cu-
me n larc mu zeog rafi că UNESCO-
ICO.\l ş i cu Com ilelul inlcrn a \i o-
n a l JCO:\l ele form a re profes io-
na l ă (av ind ca preşed int e p c ci -I
H . R ay mond Sin glc lon , el e la
Scc \i a ele s ludii muzea le, U ni vc r-
s ila lea clin L cices lcr , A ngli a), a
c la bora l un s lucliu as up ra s ilu a\ ie i
ac tu a le în lum e, publi ca t b ilin gv
tn fran ceză ş i e n g l eză.
Lu c rarea se co mpun e clinlr-o in -
Lro du cc rc ş i lrei ca pilolc inso \ilc
d e a nexe: I) Flc mcntelc unui
program lip el e form a re profes io-
n a l ă a perso na lului de muz eu ;
II) Cilcva exe mpl e reprezenla livc
de ce ntre de form a re profes io-
n a l ă; III) Bibliogra fi a muz eo lo-
g i că de b a z ă.
în că de la prim e le p a ra grafe,
se m erge p e lini a un ei ex pun eri
d e prin cipii ci l mai s u cc inl ă ş i
clară, f ă ră d et a lii de prisos, p enlru
a se rea liza un a d e v ă rat m a te ri a l
d e lu cru .
Vo m reda ş i noi ai ci ce le lrci
de finiţii a le n o ţiunil o r : „ mu ze u",
„ n1uzeo logie" ş i „ tnu zcograri c",
m e nţi o n a t e în inlroclu cc re, cu
care se o p e re az ă s lalular el e că tr e
Comilelul inte rn a ţional a l mu -
zee lor ( !C0:\1) : „ l\luzeu : o in -
s tituţi e in se rviciul soc i e tă ţii , ca re
ac hiziţion ea z ă, co n se r vă, co mu -
ni că ş i înd eose bi expun e, ln v e-
d erea s tudi erii , e du că rii ş i dc lcc-
lă rii , m ăr turiil e ma teri ale a le evo-
l u ţi e i naturii ş i omului".
„ Muzeologie: cs lc ş liinţa mu -
zeului. E a ii s tudi a ză is toricul ,
rolul ln socie ta le, sis lcm clc spe-
c ifi ce el e ce rce ta re, el e conservare,
edu ca re ş i el e orga niz a re, re l aţ iil e
cu m ediul fizic , tip olog ia" .
272
.,M uzeogra fi c : es te un a nsa m-
blu ele tehni ci şi ele practici, de-
duse cl in muzeo logic sa u co nsacra l e
prin ex p c ri en \.ă, pr iv in d fun c\ io-
na rca mu ze ului ".
Aşa cum se s p ec ifi că ma i jos,
„ profesi un ea mu zea l ă ne a pa re
as tfe l ca o ş lii n \ ă, o artă ş i o m e-
se ri e în ace l aşi timp , a că r e i pre-
d a re, g re fa t ă pc o formare spe-
c i a li za t ă bazîn cl u-sc pe m a i mult
ele 12 di sciplin e clifcrilc, treb ui e
să p oa l ă fi t ra t a t ă a lil la ni ve l
uni ve rsita r cil ş i la acela al î n vă­
\ ă m i nlului te hni c".
Pc baza a ces tor dez id erate, a
fos t a l că luil un program de t n vă­
ţ ă mînl a proba t ele că tr e cca ele a
I X -a Co nfe rin ţă ge n era l ă l CO:\l
( la Grcnobl c 197 1), ca re să co res-
pund ă sco pului ales, form a rea mu -
z eo l og i că ş i mu zeog r a fi că, deci clin
pun c l d e vedere a lîl teo re ti c ci l
ş i prac ti c.
ln ca drul s tu d iil or uni ve rsita re,
în s u ş irea di sc iplin ei de b az:l (a r-
heo log ic, e tn ogra fi c e le.) sa u a
î n văţă m î nlul u i tehni c (c himi c ele.)
a r treb ui să pr ccca d ă sa u să se
fa că p a ralel cu form a rea pro fes io-
n a l ă muz eo lo g i că . În ace l aş i timp ,
c nevo ie la ori ce ni ve l el e efec tu a-
rea el e lu c ră ri prac ti ce ş i el e un
s t ag iu profes iona l ln mu zee sa u
la bora lo a rc. Pregă tirea p ro fes io-
n a l ă va fi sa n c \i o n a l ă la s fir ş it
printr-o dipl o m ă unive rs ita r ă d e
muzeologic, cu mcn \ ion a rca spe-
cia li lă ţii , iar la s ta diul tehni c,
printr-o dipl o m ă de te hni cian
muz eograf.
Co mpilîndu -se loa lc dale le ş liin ­
\ei muzeogra fi ce m odern e, pc
b a za cxperi cn \c i profund e a or-
ga niza toril or, s-a rea liz a t un pro -
gram deosebit de ulii ş i comple t ,
m ergî nclu -sc de la prin cipiil e ge ne-
ral e la detaliil e d e spec ia lita te.
In primul capitol sl nt e nunţa t e
ce le 9 sec ţii a le programului pro-
pus, fi ecare cu num eroase pun cte
ş i subpun c lc :
1) Introdu ce re în muzeo logic
2) Organiza re, ges tiun e ş i a d-
mini s tra re a muzee lor
3) Arhiteclu r ă, in s lal a ţ.ii , echi -
pa ment
4) C ol ec ţii : ori gin e, do cumen-
tare, plasare ş i m i şc arc
https://biblioteca-digitala.ro
5) Ac li v ilă \i ş tiin ţi fi ce, ce rce-
t are
6) Co nse rvare ş i lrala rc a co-
lec \ iil or
7) P reze nta re ş i e xp oz i ţ ii
8) Pu b li c
9) Ac ţiun ea c ultu ra l ă ş i edu ca-
ti vă a mu zee lor.
Ca exe mplifi ca re pc nlru sc ri ozi -
l a lca lral ă rii , el e pild ă, la sec ţi a 9
sinl prevăz ut e 7 pun c te, in globlnd
25 s ubpun c lc; pun ctul 4 , Ex po-
z i ţ ii ş i progra me s pec ia le p entru
tin eri sa u a ciuiţi. cup rin de:
9.4 1. Dcmons lra \ji
9.42. Co nfe rinţ e, pro i ec ţii , di s-
c uţii
9.43. Co ncerte ş i a rl ă d ra m a ti că
9. '1·1. Pa rti cipa re la ac ti v il ă ţi ,
să rb ă t o riri e le. a le co munit ă ţii
9.45 . Cluburi
9.46 . Lu c r ă ri pra ctice.
Pe ntru a exe mplifi ca ex tind erea
un ei sec ţii a progra mului lip, in
a nexa J f se d ă progra mul sec ţi e i
7 - I rczcnlarc ş i ex p o ziţii , care
oc up ă şa pte pagini d e lcx l , do-
ve dind a profund a rea se ri oasă, spe-
c i a liz a t ă a pro b lem elor.
Cc lc lallc d o u ă a nexe cu care
se în cheie primul ca pitol pri vesc
( I) Orga nizarea i nv ă ţ ă minlului
(s impl a enum era re a co ndiţiil o r ,
metodelor ş i d iferit e lor m ăs ur i uli -
liza lc ln ce n trclc d e formare, cxis-
lcn lc d eja sau în proiec t - con-
d iţii de admitere, m e locl ă de pre-
d a re, limbi el e pred a re, ma teri a l
el e i nv ă \ ă mint , ex a m en e sa u lu -
c ră ri fin a le, rec un oaş te rea o fi c i a l ă
a cur urilor) ş i , in an ex a I II,
exe mpl e el e impli ca ţii muzeolo gice
ln dom eniul a dou ă di sc iplin e
uni versita re diferite , fi ecare ex-
trase din cursurile el e istori a ş tiin ­
ţe lor ş i ele ş tiinţe l e na tural e de la
S ec ţi a el e s tudii muzeale a Uni -
v ersi lăţ ii din L eices ler , la care,
clup ă preda rea le me lor el e specia-
lila lc, ultimul pun ct se r e fe r ă ş i
la a pli ca ţiil e muzeal e în dom eniul
res pec tiv.
Ca pitolul I I se o c up ă cu men-
ţion a rea ci lorva cc nlrc reprezen -
ta tive de formare profes ional ă, ş i
aces tea in clu se în 5 ca tegorii :
1) Centre (ins tilu\ii n a ţional e
sau as o c i a ţii profes ion a le) oferind
un s tag iu el e form a re profcs io-
na h1, rec unoscut oficia l. E xempl e:
 Şcoala de pecialilalc penlru mu-
zeol~gi, de la Leipzig. durala
3 ani, pentru istoric, şliin\c, ştii n­
ţele naturii; Asociaţia muzeelor
dm Londra (l-5 ani) sa u Insli-
tutul cullurii, secţia muzee. de
la :'lloscova (1 an), pluridiscipli-
nare, dar accesibile numai cerce-
tător:ilor deja angajaţi ln muzee.
Ca ŞI ln ce lelalte cazuri cilate, se
aco rdă d iplome de muzeologic.
2) Centre uni ve rsitare acordlnd
o diplomă de muzeo logie. Ex. ;
Brno, Un iversitatea J. E. Pur-
k.y~c'. c~ tedra de muzeologie, plu-
r1d1sc1plmară, cu stagiul de 2 a ni ;
Uni vers ităţil e din Lcicestcr ş i
Manchester, pluridisciplinare, 1
an ; foar te multe unive rs ităţi cli n
S.U.A. (Ann Arbour Boulcler
Milwaukec, de 2 ani 'sau 1 a n'
plu.ridisciplinare), sau penlru is~
torr a arlci (C lcve land Dctroit
2 a ni ). La Buenos Aires.' Universi-
l~tca :'11uzcu lui socia l argcnli -
111an - Şcoa la de muzeologic ţinc
un curs de 4 an i, cupl at cu un
curs de muzeografic Ia La Plala.
~i nel .ctrcp lul , pe lin gă Uliul de
hcenţ r al in muzeologic, la o di -
plomă de aux iliar tehnic de
muzeu.
3) Ce ntre asocii nd o menţiune
n.rnzcologică Ia o diplomă univer-
s itară. Ex. : Univers ilatca di n
Paris, cu rs de muzeologic co ntem-
porană , un semestru ; U nivers i-
tatea. din Champa ign, isto ria artei,
2 ani , Uni versi tatea el e stat din
Iowa ş i i\luzcul el e istoric natu -
ra l ă, ş liinţc natural e, 1 an.
4)_ Ce ntrul ele formar e preuni-
vers1tan'i sa u lc hnir ă. Ex. : Cen-
tru l bilingv, iniţi at de UNESCO
la Jo s (Nigeria) pentru formarea
de tehni cieni ele muz eu in Africa
cu.rs pluridisciplinar, 8 luni ; Ro~
m1sch-Gcrmanisches Zenlralmu-
seum din Mainz, istori e ş i arheo-
logie, co nserva re, 8 luni ; Muzeul
naţion a l de isto ri e natural ă din
~antiago de Chil e predă cursuri în
timpul l nv ăţămi ntului secund ar,
„ COMUNICĂRI SI
, REFERATE " - MUZEUL DE STllNTELE
' '
1972
De curind a i eş it de sub lipa r ţele naturii din Ploieşti cuprinzlnd de acest muzeu în octombrie 1971.
volumul „Co muni că ri şi referate", lucră ri prezen tate Ia sesiunea
1972, publicat de Muzeul ele şti in - anuală ele co municări organizată es te faplul că acest volum de
fapt prevăzut ln diploma de ab-
solvire a studiilor liceale.
5) Formare specializată : con-
se rvare. Ex. Centrul regional
lalino-american de sludii pcnlru
con ervarca şi restaurarea bunu-
rilor cultura le, ~lexic-UNESCO,
studii mu llidisciplinarc, 2 ani.
La Roma, Centru l inlcrnaţional
de sludii pcnlru conservarea ş i
restaurarea bunurilor culturale arc
2 curs uri : a) ln colaborare cu
facultatea de ar hit ect ură a Uni -
vc rs ilăţi i din Roma - curs de
6 luni de conse rvare şi resta urare
a monumentelor ş i a siturilor ;
b) ln colabo rare cu Tslituto Ce n-
tral e clei Rcstauro, stagiul ele spe-
cializare de 6 luni pcnlru sludil' rca
ş i conse rvarea picturilor murale.
:'l!uzcc (Na lurm uscum unei For-
sc hun gs inslitut Scnckcnberg d in
Frankfurt a. M. sau .Muzeul Na-
! ionat din Delhi), Academiile de
arlc frumoase clin Viena şi Slult-
gart pregătesc ele aseme nea conser-
va tori, cu un stagi u de 2 -3-5 an i.
Exemplele sint num eroase, dar
nu s-a făcul dec!l o se l ecţ i e pre-
limin ară în lucrarea ele faţă, in-
cluzindu-sc numai ace le centre
care corespund ce l mai bine obiec-
livelor ICO:'ll. Nu s-au prezentat
şi seminarii le de scurlă clurală
sau cursuri le de perfecţionare
pcnlru muzeografi.
Bibliografia muzeologică de ba-
ză prezentată selccliv la sfirş itul
volumului c grupată aslfel: I) Pe-
rio dice ş i scrii; II) Bibliografii;
Ir f) Monografii. La primu l punct
sl nt insera te pub l i caţ ii l e periodi ce
a le Co mitetului Interna\.ional
ICOM (No uve llcs de l'ICOM, An-
na les etc.), a le asociaţiilor mu -
zeelor (d in Austria, Ilalia, Po-
lonia, S. U.A. ele.), rev istele de
specialitate (Mu cums Journal -
Anglia, Rcvisla muzeelor).
Punctul II cuprinde bibliografiile
pc teme ele specialitate (A rt and
Archacology lcc hnical Abstracts,
S. U.A.) sa u de mu zeo logic inter-
NATURII PLOIESTI
, ,
Caracteristic - ş i l ă udabil
https://biblioteca-digitala.ro
naţională (cum slnl vo lum e le pu-
blicate anual ele !CO:\! in colabo-
rare cu Comitetul naţional ceh).
Punctul II I, monografii, este
cel mai vast şi cuprinde 10 sub-
punclc (istoria ş i filozofia muzee-
lor, convenţii ş i acorduri inter-
naţionale. administrarea şi orga-
nizarea muzee lor, arhitectură şi
instalaţii, co l ecţii : achiziţii şi do-
cumentare, aclivitale ştiinţifică,
conservare, exp un ere, muzeele şi
publicul, formarea profesională).
Slnt cuprin se aici lu cră ri clcvenilc
clasice, ca de pildă „Epoca mu-
zeelor" a lu i Germa in Bazin,
„Conser varea antic hit ăţi lor ş i a
operelor ele artă" - I l. J. Plen-
derlcith, allcle recente ale unor
cercetăto ri c un oscuţ i (D un can Ca-
meron , „S lnt muzeele ele arlă
lnvechitc ?"), ca ş i aclcle cong re-
selor l COl\l sa u UNESCO (co n-
fcrin\.ele ge nerale ICOl\l I - IX,
sem in are UNE CO de ex. : Tele-
viz iunea ş i muzeul, Esse n - Koln,
1969).
Pc plan int e rn aţiona l , cforluri lc
ele găsire a unor so luţii cil mai
bune !n domeniul formării ş i pre-
gătiri i profesionale a muzeogra-
filor conlinuă, rczullalele fiind co-
roboralc de căt re ce le două uni-
tăţi ICO:'ll menţionate intro-
ductiv. ln ace l aşi limp, ş i la noi
în ţară se fac ce rcetări penlru or-
ganizarea eu o eficic n ţă cit mai
marc a cursu rilor de perfecţionare
a muzeografilor (vezi „Revisl a mu -
zcclor", nr. 6/ 1972 ş i nr . 311973).
Secretariatu l Comitetului na -
ţional român ICOM posedă doar
un sin gur exe mpl a r clin slucliul
prcze n lat ln paginile de fa ţă, care
poa le fi l n să pus la dispoziţia celor
interesaţi spre consultare. Dată
fiind import a nţ a aces tei lu cra ri ,
se fac drn1ersuri pentru lradu-
ecrea ş i difuzarea sa în mediul
muzeografic românesc, de că tr e
Ce ntrul de p e rfecţio n are a cadrelor
din C.C.E.S.
V. BU Ş ILĂ
273
lucrări regionale înmănunchează
într-adevăr numai ccrcelăr i efec-
tuate în zona ce reprezinlă raza
de aclivilate a :'\luzeu lui de ş liin ­
ţe l e naturii din Plo i eşti. Tocmai
acesta este şi rostul ş tiinţifi c al
unui muzeu local - să facă cer-
cetări în scopul cunoaş t er ii re-
gi unii cu specifi cul să u , ş i să po-
larizeze aclivitatea studi erii aces-
tui Joc din ţa r ă, de că lre a lţi cer-
cetători. lnlr- adevăr, muzeul a co-
laborat cu ccrcc tă lori din Insti-
tutul Cenlral de Biologie, de la
Faculta t ea de Biologic-Bucureşti,
Staţiunea de ce rccl ă ri zoologice
din Sin a ia, .Muzeul „G r. Anlipa",
Institutul Agronomic „N. Bă l ­
cescu", Institutul de ce rce t ă ri
Valea Călugărească, a le căror lu-
crări sint incluse in volumul de
faţă, al ăt uri de cele ale cadrelor
de specialitate din muzeu .
Botanica es te re preze ntată prin
13 lu crări. De relevat caracterul
aplicaliv al unor s tudii - de fer-
„STUDII ŞI COMUNICĂRI " - MUZEUL DE ŞTIINŢELE NATURII BACĂU,
1972
:'\luzeul de ş liinţ e l e
na turii d in
Bacău impresionează prin regu-
laritatea apariţiei lucrărilor sale
ln volumele intitulate „S tudii
şi Comunicări", prin valoarea
ş tiinţific ă a temelor şi prin va-
riata sa activitate desfăşurată în
diverse dom enii ale ş tiinţe lor na-
turale oglindită in ele.
Ultimul volum, apărut in 1972,
cuprinde un număr de 36 con-
tribu\ii ori ginale din domeniul
zoologiei, ln bună parte co mu -
nicări ţinu te in cad rul ses iunii
ştii nţifice, organizată la muzeu în
anul 1971, majoritatea din ele
cu referire la fauna jud e ţu l ui
Bacău: (i\I. Ghiuţă, Zoocecidii; P.
:'.\Teacşu, I ton ide galicole; X. Sco-
biola şi A. Goagă, llim en optere;
V. Brădescu, Diptere; I. Drăghia,
Insecte miniere; V. Nado lschi ,
Lepidoptere). O scrie de com u-
nicări se re feră la s tudiul faunei
unor riuri şi izvoare (A. l\lihăiţă,
274
tilitate şi productivitate a unor
soiuri de viţă de vie, caracteri-
zarea unor soluri, bacteriofagie
ele. - ca şi ce l orientat a l tuluror
studiilor, fie ele de fl oristică,
tax ionomie, poluare etc. Se aduc
co ntribuţii ş i la cu no aşte rea unor
zone mai puţin - sau de loc -
studiate.
Zoologia es t e reprezentată prin
19 titluri. Relevăm ş i ln acest
caz caracterul de aclualita t e a l
studiilor. U nele dintre ele si nt
aplicative - ca s terilizarea unui
d ă un ă tor al porumbului, creş te rea
un ei viespi parazite la dăunători
(combatere biologică), fiziologia
unui d ă unător, poleni zarea lu-
ce rn ei etc. Altele sl nt orientale
ln dir ec ţii cc vor permite u llerior
aplicarea în c:conomie - ca s tudiul
unor insecte galicole, al a ltor in-
sect e miniere, influ e nţa unor in -
seclicid e, lucrăr i de fauni s ti că, ta-
xionomic, his tologic, e l ectro foreză
e tc.
r. Ro goz), lacuri (V. Ghenciu ş i
V. Teodosiu). Studii de importan\ ă
practică as upra acţiunii unor h a-
lo geni publică I. Ardelean ş i A.
Neacş u . Despre s tudiul unor grupe
faunislice din \ară demn e de lu a t
în seamă sl nt lu cră ril e lui C.
Tudor ş i G. Is trate (Ca lcidoide),
C. Pisică, Abdel Rahman ş i G.
Ciurdărcscu (Ichneomonide), 1. Ne-
m eş ş i A. Lungoci (Lepidoptere)
ş i O. Ilu şa nu (l\1o /u ş te). Valoroase
co ntribu ţ ii eco lo gice aduc St.
Vancea, T. Boişteanu ş i E. !\lal-
coci asupra pontelor de Ran a
temporaria din masivul Birnuva,
P. Neacşu asupra speciilor ş i
ga lelor de honidide din parcul
dendro logic Doftana-Bacău, B.
Boblrnac ş i I. Matei as upra in -
flu e nţe i factorilor ecolo gici asupra
dezvoltării populaţiilor coleopte-
rului Anisoplia segetum , M. Cruce
as upra hib e rnării Lacertei taurica
şi 1 • Valenciuc asupra influenţei
https://biblioteca-digitala.ro
:\'u lipses1; nici lu crări de mu-
zeologic, privind crrcetări de teren
şi probleme de conservare a unor
co l ecţii, biodegradarca unor piese
de artă şi a unor monumente
istorice.
Ne-am fi aşteptat să găs im ln
acest volum ş i ceva despre ocro-
tirea monumentelor na turii din
regiune, domeniu ln ca re acest
muzeu a foi;t tntotdcauna fruntaş
pe ţară. D1: asemenea, mai sem-
n a lă m şi al1senţa unor co ntribuţii
ornitologice, zona fiind încă puţin
s tudi a tă ş i muzeul avi nd , după
cite ş tim , o activita te ln aces t
se ns.
Totuşi, chi a r ş i ln aceas tă formă
de prezcnlare acest volum de
bună ţ inut ă ş liinţifică reprezintă
o carte de vizită onorabilă a .Mu-
zeu lui de ş tiinţe l e
naturii din
Ploieşti, că rui a ii urăm ş i mai
d eparte ace l aşi succes.
M. TĂ LP E ANU
microclimei clin p eş te ra J gheab ul
cu gu r ă - Neamţ in com poziţia
spec ifi că a un or chirop lcre. Pre-
ţuim in moci deosebit contribuţia
Libcrlinei Solomon, privitoare la
rep a rtiţia geog rafi că a gramasi-
clelor ectoparazite pc m a miferele
mi ci ş i reptilele clin România, ba-
za tă pe a na liza unui vast ma-
terial s tuclial , a l cătuit clin 11258
exempl are ele gama ricl c co lec tate
ele pc mamifere ş i clin cuiburile
lor ş i -113 exe mpl a re de pe rep ti le.
Două lu cră ri de hi s tolo gie, re-
marcabile prin originalitatea lor,
datorate lui Lingner Dagmar, tra-
t ează problema n c uro sec r eţici la
pe ş li.
Ornitologici îi sî nt r ezervate
patru co ntribu\ii. Es te ele cvi-
clen\.iat că Muzeu l ele ş tiinţe l e na-
turii clin Bacău ş i -a propus tn
acest dom eniu efec tuarea unor
multipl e acţiuni, printre care, cu-
n oaş t e rea avifaunci din această
parte a ţării şi problema migraţiei
păsărilor (C. Rang), la care se
adaugă exper i e n ţa şi activitatea
ştiinţifică recunoscută a altor orni-
tologi din ţară (Radu Dimitrie, A.
Papadopol, I. K orod i-Gal etc.).
Lucrările de ornitologie din aces t
volum se referă la avi!auna riului
Trotuş l ega tă de unele efecte ale
po lu ă rii (C . Rang}, Ia avifa un a
colinelor Tutovei (A. Papadopol
şi C. Rang}, la biologia reprodu-
ecrii ş i dezvoltării sturzului de
vise (I. Korodi-Gal), iar, din afara
ţă rii noastre, la avifauna lacu-
rilor Mazuriene (L. Kalabcr). I.
Că tun ca nu şi Vasile Iacob pre-
z int ă o dare de sca m ă asupra re-
zultatclor obţinute în acţiunea de
inelarc a păsărilor - iniţiată de
muzeu - intreprinsă intre anii
„ BUCUREŞTI - MATERIALE DE ISTORIE
}luzeul de istori c a ~fonici ­
piului Bu c ureş ti , pres ti g ioas ă in -
s tituţi e de c ultur ă din ca p i ta l ă,
ne-a obi ş nuit ca an de an să ed i-
teze cite un vo lum din revista
„B ucureş ti. ~Iate rial e de istoric
ş i muzeografi c", care dezbate în
paginile sale valoroase cercet ă ri
de istorie bucureşteană, alit ale
cercetătorilor muzeului cit ş i ale
num ero ş ilor să i colaboratori ex-
terni.
Cel de al VIII-lea vo lum a apă­
rut într-un mom ent deosebit a l
activităţii acestei i n s titu ţ ii ş i
anume la să rb ă torir ea a 50 el e ani
ele fecunde eforturi ş tiin ţ ifi ce ş i
cult urai-educative.
Ac tivitatea desfăşurată de mu-
zeu de-a lun gul celor 50 de ani
ele la lnfiin \arc ş i rczu Ita Lele
deosebite la care a ajuns as t ăz i
sl nt expuse !n articolul Mu zeu l
de istorie a municipiu lui Buc ureş ti
la a 50-a a niversare, sem nat ele
Florian Georgescu ş i Pe tre Dache.
Volumul de faţă mai cuprind e
ca pitolele „Ce rce t ă ri arheolo gice" ,
„S tudii " , „Co muni că ri ş i note"
1968-1971 in cuprinsu l judeţului
Bacău şi din care sc constată că
in aceşti patru ani au fost inelate
779 de exemplare aparţi n ind la
47 de specii, num ăru l cel mai
mare de exemplare (107) revenind
speciei Turdus meru/a. Subliniem
utilitatea publicării cu regulari -
talc a unor asemenea acţiuni, ele
avînd o deosebită importanţ ă
ş tiinţifi că. Este l ă udab il că aceas t ă
dare de seamă î ntregeş t e pe cele
publicate anterior de dr. Radu
Dimitrie, conducătorul Centralei
ornitologice române. Avem în să
o ned um crir : ele ce tabelul III
(p. 320) po a rtă titlul „exem plarele
ca pturate pe ordine ş i familii"?
Capturate pentru inelare, sa u cap-
turate după inelare Aşezat după
pagina 314, i-am fi înţe l es rostul,
ŞI MUZEOGRAFIE '', VIII , 1971
în care sint tratate cu competenţă
ş tiin\.ifi că probleme el e ar heologic
ş i istori c bucure ş tea n ă. U n num ă r
de patru articole formează intere-
santa rubrică a „ ln sc mn ă rilor me-
moria listi ce".
U ltimul capitol es te consacra t
prob lemelor specifice ac tivit ăţ ii el e
muzeu ş i anume „ :Materia lelor de
mu zeografi c". La aceasta se mai
adaugă o croni că a manifestă­
rilor organizate de muzeu în a nu l
1970, biblio grafia lu cră rilor ş tiin ­
ţifice ale cerce t ă torilor de la
muzeu, precum ş i lista sa l ariaţilor
în anul 1971.
Dale noi ş i interesante din ar-
h eologia bucureşteană n e sl nt
ad use la cunoştinţă de clteva studii
dintre care ne reţine atenţ ia cel
intitulat Morminte de fem ei de-
ceda te in timpul na ş lerii din ne-
cropola de la Cernica de Gh. Can-
ta cuzino ş i C. Feclorovici.
Panait I. Panait Jn Evoluţia pe-
rim etrului Cur/ii vechi in lumina
descoperirilor arheologice (sec. X V I -
X V 11 I ) co n se mn ează că aceas ta
s-a co nstruit pc un ter en cc adă-
https://biblioteca-digitala.ro
dar pus în pagină după rezumatul
ln limba franceză derutează.
Volumul se încheie cu un „Ra-
port anual" as upra activ i tăţ il or
ş tiin ţifice , muzeistice şi culturale
desfăşurate ln cadrul muzeului în
ultimul an. Analiza acestui raport
bogat ln multiple realizări temei-
nice ne î ndrep tăţeşte să afirmiun
că ~Iu zeu l de ştiinţe l e naturii din
Bacău este o so lid ă in stit uţi e
şt iinţifică ş i că ac tivitatea depusă
de personalul ş tiinţifi c ş i ajută tor
constituie modelu l unui colectiv
sudat, integra t cerinţelor ac tual e
de a co ntribui prin to ate mijloa-
cele la progres ul şti in ţei rom fineşti.
Prof. dr. Geo rge D. VA SILI U
postea ln sec. al XIV-iea prima
cetă\ ui e !nă l ţată in aceas tă parte
a bazinului mijlociu al Argeşului,
precum ş i mom entul hot ăritor a
delimitării ş i protej ă rii s uprafeţe i
C urţiiVechi în secolele XV-XVI,
e ta pă de polarizare a nucl eu lui
co mercia l b u cureştean. Cercelă ri
privind aşezări le getică ş i feudal ă
limpurie de la Bragadiru (1968-
1969) el e :Vii oara Turcu ne infor-
m ează despre cele dou ă et ape de
lo cuire (La l ene ş i feudalism tim -
puriu) din aceas t ă zonă.
Cercetări de arheologie ln car-
tieru l Vitan, se mnat ele Aristide
Stefănescu, consemnează date mai
puţin cunoscute despre această
aşezare rura l ă, ca re c unoa ş te în-
florirea ei maximă în sec. al
X\'-Iea.
Ca pitolul „S tudii" in ser ează ln
cuprin sul să u un mănu n chi de
articole con sacra te istorici bucu-
reşte n e din cele mai vechi timpmi
pină in zilele noa stre.
Astfel dr. Ştefan Olteanu sem -
n ează va lorosul studiu intitulat
L ocul şi rolul o raşu lui Bucureşti in
275
 contextul producţiei meşleşugareşti
din Ţara Românească ln evul mediu.
A ut orul, prin numeroase date sta-
tistice, căutîncl să scoală în evi-
denţă contribu\.ia oraş ului capi-
tală ln compeliţia cu ce lela lte
oraşe mari clin Tara Românească,
subl ini ază contextu l ln care Bucu-
reşliul va aj un ge să deţină locul
în lli ln producţia meşteşugărească
din evul mediu.
Iconogra fi a bucureşteană es te
!mbogă\ it ă prin studiul lui Paul
I. Ccrnovocleanu inlitulat O vedere
a oraşului Buc ureşti din 1688,
referitor la ac tivitatea d es făş u ­
ra t ă de gravo rul olandez Iacobus
I-larrewijn . U n interesa nt ma-
terial se mn ea z ă profeso rul uni-
versitar Ion Iona şc u despre lnvă ­
ţămlntul superior din Bucureşti şi
ideologia iluministă lnainle de 182 1
!n ca re problema dezvoltării învă­
ţă mlnlului sup erior clin Bu c ureş ti
es t e exp us ă pc larg, p e baza unui
bo ga t material in edit. Despre un
vechi monument bucureş tean ne
inform ează George Potra ln a rti -
colul Casa Cleopa tra Trubel:koi
în ca re surprinde ş i viata mond e n ă
a capitalei clin deceniile IV - V I
a le sec. al XIX-iea.
H era ldi ca bucureşteană este pre-
zenU\ in volum prin materialul
sem nat el e Dan Ccrnovocleanu in -
titulat Co ntribuţitmi la sludiul
stemei municipiului Bucureşti in
sec. XIX -XX.
Problemele ele is tori e contem-
porană bucur eş tea n ă sint d ez-
b ă tut e pe larg. Menţionăm arli-
colul E ufrosin ei Popescu Bucu-
reşli, centrul frăminlări/or politice
p entru adoptarea consliluţiei din
martie 1 923, cel datorat lui P e tre
Dache tratlnd despre D em. I.
D obrescu, primar al Bucureştilor,
in care se subliniază activitatea
edilitar-urbanistică desfăşurată de
această interesa ntă personalitate
a vi eţ ii Capitalei.
Dr. Gheorghe I. Ioniţă se ocup ă
ln s tudiul său el e Manifestaţia
dem ocratică antifas c istă din capi-
/ală de la 1 2 decembri e 1 937, iar
Alex. Ccbuc prezintă Aspecle ale
luptei maselor din Bucureşti ş i
judeţul Ilfov penlru infăpluirea
reformei agrare din 1 945.
276
Din cuprinsu l capitolul ui „Co-
municări ş i Note" notăm artico lul
profesorului universitar C. C. Giu-
rescu intitulat Problema nomen-
c/alurii slrăzi lor din Bucureşti.
Autoru l tratează cvo lu\i a sub as-
pect istoric a l denumirii un or st r ăzi
clin Buc ureş ti , f ăci nd şi o serie
ele propuneri privind acest nomen-
clator ln prezent.
Ce rce t ăr il e de numi s mati că sî nt
prezente prin st udiul Mariei Gri-
goruţă, Mo nede de la M ircea cel
86/rin descoperile la Bucureşti.
Autoarea prez int ă cîteva piese
e mi se el e Mircea cel Bătr!n des-
co perite pc teritoriul Bucureştiu­
lui, ca re co nfirm ă lo cuirea sa în
sec. xrv.
Maria Cojo că resc u , în Con lri-
buţii la slmliul circula/iei leului
ca monedă de calcul in sec. X V I// -
X I X, reuşeşte să prezinte citeva
aspecte noi a le problemei. iar
Liviu Ştefănescu se ocupă de
T eriloriu/ o raş ului ln perioada
preca pitalist ă.
Dezvoltarea indu s tri ei bucu-
r cş le n e es t e s urprin să de Gh. Va-
silescu în ln ce puturile industriei
bu cu reş ten e in jurul barierei „ Po-
dului de păminl " .
Ş te fan Ion escu. in co muni ca rea
Cum a devenii o ra ş ul Bucureş ti
ca pilald a R omâniei, pr ez int ă un
moment de o importanţ ă covîr-
ş itoarc din is toria patriei ş i anume
Unirea Principatelor române ş i
s tabilirea ca pita le i în oraşul Bu cu-
re ş ti .
Nicolae Ceachir şi Gclcu Mak-
s utovi ci expun date noi des pre
miş ca re a d e eliberare naţională
albaneză in materialul intitulat
Oraşul Bucureşti ş i mişca rea de
eliberare naţio nală albanezd.
Plastica bucureşteană es t e pre-
z e nt ă in volum prin criticul ele
artă Paula Constantinescu care
consemnează Aspecte din Bucu-
reşli oglindile 1n aria plastică a
secolului al XIX-iea la Muzeul de
artă al R.S. R . Momente semnifi-
cativc clin lupta P.C.R. în frunt ea
clasei muncitoare clin Bucur eş ti
sînt prezentate cititorului el e Virgil
Tatomir ln Acţiuni ale clasei mun -
ci/oare bucureşlene sub conducerea
P.C . R. împolriva diclalurii mili-
laro- fascisl e şi de Eleonora Cofas
care semnează articolul Oraşul
Bucureşli 1n /impui alegerilor par-
lamenlare din n oiembrie 1946.
https://biblioteca-digitala.ro
Foşti sa l ariaţi ai muzeului îşi
deapănă amintirile la rubrica
„Î n semnăr i memorialistice" .
Dinu Y. Rosetti semnează la
această rubrică lnsemnari privind
activi/a/ea :\lu:eu/ui .\lunicipa/
(19 3 1 - 1948). Valoroase memorii
î mp ărtăşeşte şi George F lorescu
în Pe malul Dimbovi/ei la obirşia
Podului .1/ogoşoa i e i ln anu l 1 O·J.
G heorghe Astancăi prez int ă o
fi gură reprezentativă a muzeo-
gra fi ci ş i med icini i româneşti,
Profesorul agregat dr. George Se-
ve reanu, ca re prin ac tivitatea sa
a jucat un rol imp ort a nt în clez-
vollarca ş i îmbogăţirea co l ecţ iil or
muzeului muni cipal.
Volumul se încheie c u ca pitolul
1\lal eria le de mu :eografie în care
sl nt cuprin se a rti co le referitoare
la descrierea unor co lcc\.ii a le
muzeului.
Dintre aces tea putem am inti
articolul :\lagde i Tzon y, Topoare
de sile:i: en eo /iti ce af/ale în co-
lec/ia .Uu :eu/ui de istorie a muni -
cipiului Bucureşti, precum ş i Co-
rep laslica sud-ila/icd ş i s ici/iohl
din Co l ecţi a M aria şi Dr. George
Severeanu ele Virg: ni a C răc iun cscu.
Ana Bene descrie obiectele cc
a u a parţinut lui Armand Că li ­
nesc u ş i si nt cuprinse ln colecţiile
muzeu lui.
Bogata ac tivita te cultural-edu-
cativă a in s tituţi e i formeaz ă te ma
mai multor a rticol e semn a te de
:\larga re ta Savin, Viorel Cosma,
Virg il Tatomir ş.a.
Des pre munca el e co nse rvare ş i
res t a urare a patrimoniului mu -
zeistic, Georgeta Pantelimon vor-
b eş t e în articolul Din ac/ivi/alea
laboratorului de reslaurare al l\/u -
zeu lui de istorie a municipiului
Bucureşti.
Dorina Clrstea semnează apoi
„C ronica" evenimentelor d eose-
bite din activitatea ştiinţi[ică a
muzeului în a nul 1970, iar Eugenia
Porumbeanu „ Lis ta lucr ă ril or
ş tiin\ifice ale ce rce tătorilor mu -
zeului",
ln încheiere, putem spun e că
volumul aduce 0 contribuţie va-
loroasă la cunoa ş terea diferitelor
aspecte ale istoriei bucureş ten e.
Maria STAN

Apărul sub egida :\lu zeului de
is lorie din Galaţ i , volumul de
care ne vom ocupa debulează cu
arlicolul „Unc ie descoperiri ar-
heologice din judeţul Ga l aţi în
lumina noilor ccrcelări arheolo-
gice" semnal de dr. :\Iircca Pe-
t rescu-Dim bovi ţa.
După ce insislă as upra apo rlului
C)nsidcrabil al cercclăr il o r ar heo-
logice din ullimii 25 ele ani la
cu noa ş l crea islo ri c i s lr ăvech i şi
vechi a accslei reg iuni , rcpulalul
specialist i eşea n îşi îndreaptă
alcnţia către descoperirile relativ e
la orinduirea comunei primilivc.
I atorilă ritmului spo ril al cer-
ce t ă rilor p c inlregul cu prins al
ţării, a utorul încearcă reco nsid e-
ra rea unor co ncluzii mai vechi,
co mparinclu -lc cu r cz ullal c re-
ce nte.
Citind în primul rind săpă turil e
lui :\I. Brudiu ele la Puricani,
Pleşa, Cavadineşli, clin gravc llia-
nul oriental fin a l, ca ş i pc ce le
ele la Bereşti , aparţinlncl l a rd c-
noi sianului, a utorul ev id e nţi ază că
, ... . prin n oile descoperiri nu nu-
mai că se con firmă ex islen/a pa/eo-
lilicu/ui din sud11/ .1loldovei, pină
acum mai muli presupusei dec/I
dovedită, ci se coboară dala celor
mai vechi dove:i de locu ire om e-
n ească în regiunea respectivă pină
în paleo/ilicu/ final, n efiind de loc
excl usă posibili/alea ca fntr-un
viilor apropiai să {i e idenli{ica te
aici ş i alte res turi de locuire mai
vechi, corespumdtoare pa/eoliticului
mijloc iu ş i eventual paleoliticului
inferior" .
Aceeaşi a tenţi e cs lc acorclală ş i
ncolili cului , epo cii bronzului ş i a
fi erului.
U rm ă l o rul arlicol, sem nat de
I. T. Dragomir, cs lc inlilulat
„Conlinuilalea clcmc nlclor ge lo-
dacicc ş i d aco-roma ne, izvor al
se nlim cnlului de unilalc n a ţio­
n a l ă a tuturor românilor " .
„E leme nte \\'ie le mb crg d esco-
perite în complexele de lo cuire
apa r(inind fazelor limpurii ale
culturii :'llonleo ru din :'lloldova"'
co nsli lui c Litiul materialului da-
toral :\larilenei Florescu, care co n-
s id e r ă nu lipsită de interes „ana-
liza un or elemente de culturd ma-
terială cum ar {i de exemplu ce-
„DANUBIUS", V, 1971
ramica, ln cadru l căreia pol {i incepu/ cu caracter profesional şi
sesizate cu mai mullă uşurinţă in- apoi poli/ic" .
{/uen/e ale eu l/urilor invecinale". Apoi slnt enumerate princi-
ln această ordine ele idei au- palele organizaţi i muncitoreşti din
to lrca revine asupra un or ele- Ga l aţi, cliscutinclu-se şi caracterul
mente ele f actură \Vielcmberg, s la lu te lor ş i ac li vi la tca lor po-
iden tifi cate in aşeză ril e limpurii li li că.
de lip Monlcoru din :\.loldova Tot Emeric i\lihaly semnează
pentru prima oară de Radu ş i articolul „Pa rliciparca lln ă rului
Ecaterina Vulpe la Rugineşti, Iorga la vechea mişcare soc i a li stă
care pot co ntribui la „sincroni- din România" .
zarea din punci de vedere cronologic Autorii ce lor două a rti co le care
şi sub raportul evo luţiei intern e a urm ează (Georgeta Tucloran. )[ar-
celor doud cui/uri". cei Gh. Morăraşu - „C u privire
De „ Mărturii arheologice pri- la s tatutul general al sindi ca le lor
vind creşlini mul în Moldova se- clin Rom â nia" şi Marcel Gh. Mo-
colelor V I - XII"sc ocupă Ghcnuţă răraşu - „ Despre reface rea Par-
Coman, care in s i stă asupra im - Liclului ocial-Democral din Ro-
porlan ţei unor astfel de vesligii mânia") aduc d a te noi la c unoa ş­
pen tru problema f o rm ă rii po- te rea unor însemnate momente
porului rom â n. din istoria mişcării noa s tre mun-
Teme clin is tori a medievală c itor eş ti .
tra tează articolele datorate lui Is toria co nt emporană es t e bogat
Paul Păllănea („Şliri despre eco- ilu s trat ă în volum, prin materiale
nomia oraşului Galaţi în secolele valoroase, baza te pc clocu mcn te
a l XV-iea ş i al XVT-lea"), Ni- ln bună măsură in ed ite.
cula e Sloicescu („Legăturile d e Din această ca tego ric fac parte
rudenie dintre domni ş i marea articolele: „U n conflict co lec tiv
boierim e ş i import a nţa lor pentru de muncă la şa nti e r e l e nava le de
is tori a politică a Ţării Româneşti la Dunăre - Galaţi" (N. N. :\!af-
ş i :Moldovei - secolul XV - în- tei) ; „Ro mâ nia ş i problema Du-
cep utul secolului al XV JJ I-lca") n ă rii in prea jma izbu cn irii celui
ş i Paul Ce rn ovodea nu („Un episod ele-al doilea războ i mondi a l" (Dan
din 1685 a l re laţiilor dintre Anglia Botescu); „L upta P.C.R. pentru
ş i :\[oldova"). izolarea forţ. c lor reacţionare şi ln-
ln continuarea sumarului , O. făpluirca reform ei agrare clin
O. Rusu ş i Gh. Bujorcanu se m- 1945" (Constantin Jofa); .. Re-
nează articolul inlilulal „Co ntri - forma agrară clin 19·15 ln j ucl eţ ul
buţii la cunoaşterea înfăptuirii Gala\i" (Omar Rcmzi); „As pec t e
regimului ele porto-fran co la Ga- ale na\ion a liz ă rii principalelor mij-
laţi ". loa ce ele produ cţ i e in Galaţi sub
Emcric Mihaly ş i Sara :\'lih a ly conducerea P.C.R." (Jon Sârbu,
în materialul „Incep u luril c mi ş­ Emcric Mih aly).
cării muncitoreşti ş i socialis te în Volumul Muzeului de is tori e
Galaţi", dup ă cc c num ă ră sursele din Galaţi se încheie cu arlicolele
formării şi d e zvolt ă rii muncito-se mn a le de S. D. Soilu („Făclia,
rimii clin Galap ş i ev id e nţi ază si- o r ev i s t ă gă l ăţea nă ele c ultur ă ş i
lua(ia grea a prol c la ri a tului , se alilucline antifascistă " ) şi )!aria
ocupă de primele lupte grev is te ltu ş i Elena Potorac („Pagini din
mai importante, ele apa riţia miş­ is toria ateneelor popula re gă l ă­
cării socialis te, ele co ns tituirea gru - ţene").
purilor de revo luţion a ri români,
ru ş i ş i bulgari.
ln concluzi e, putem afirma că,
„ Pătru nderea ş i r ăsplndirea ide- graţ i e conţinutului variat ş i do-
ilor marx iste, creşterea experienţei c um e ntării temeini ce, numărul
proprii de luptd , au dus la dez- c in ci clin „ Danubius" es te o rea-
vollarea co n ş tiinţei de clasd a liz a re pentru ca re colegii gă l ăţe ni
mw1cilorimi i găldţene, ceea ce se merită cuvinte de laudă.
exprimd , intre a/lele, prin inten-
sificarea luptei de organizare, la M.D
277
https://biblioteca-digitala.ro

între mijloacele prin care o in-
s tituţi e muzeal ă, oricare ai· fi
profilul să u , se poate adresa
publicului, ghidul de muzeu ocupă
un Joc de prim ordin, el fiind poate
mijlocul de popularizare cel m ai
direct adresat vizitatorului.
Apărut la s f!rş ilul anului trecut,
ghidul 1uzcului P cleş co nsliluic,
din foarte multe molivc, o r ea-
lizare de e xce pţie.
P rincipalul merit al autorilor
(redactori: Virginia Crislu, Car-
men Răchiţcanu, Dan Popa; pre-
zen Larea grafică : Gheo rghe ::\fo-
tei; foto grafii : Gheorghe Comă­
ncscu, Gheorghe Voicu ) es te faptul
că au re u ş it să îmbinc ri goarea
ştiinţifică a tex tului c u va loarea
ilu straţiilor a lb-negru ş i color.
Prima parte a ghidului a cărui
prezentare o î nc e rcăm o co ns titui e
VĂCLAV PUBAL ŞI COLECTIVUL, „MUZEA A GALERIE V CSR"
(GHIDUL MUZEELOR DIN R. S. CEHĂ ), PRAGA, 1970 *
Esle bine c uno sc ut ă activitatea
edito rial ă, de lar gă cuprindere ş i
t e m e inic ă
documentare, a muze e-
lor ce hoslovace, în cad rul ctlrcia
publicaţiile muzeo logice ocupă un
Joc de frunt e, in sp ecial prin grija
Cabinetului muzeologic praghez,
co ndu s ele em in entul specialis t
Vâclav Pubal ş i cu co ncurs ul a ltor
muz eo lo gi de renum e interna-
ţional ca Jiry Neustupny, Josef
Bcncs, .Josef Ujcik.
Iat ă de cc am salutat cu sa ti s-
facţie apa riţia un ei no i lu c r ă ri ,
intrată ele cur!nd în biblioteca
do c um e ntară a „Revis tei mu -
zeelor", Ghidul muzeelor celle , de
marc utilitate p entru public, dar
ş i p entru s pec ialist prin dalel e
am ple p c ca re Ic oferă, soco tind -o
• „Ghidul muzeelor clin Repnh llca
Sociali stă C:eb!l" - lucrarea, apr.rută re-
cent. a fost editată ca un caiet - nr .
14 / 1970 - a l Cabinetului muzeologic de
pe lin gă. Narod ni Museum din Praga„,
autori Vaclav Pubal. Josef Bend, membrii
colectivelor ştllntlflce a le muzeelor de artă .
Jana Turkova.
278
„MUZEUL PELEŞ "
t ex tul de prezentare a bo găţ iilor
artistice ş i do cumentare pe care
le conţine muzeul. Această p ar te
introductivă, s uccin L ă dar valo-
roas ă prin informaţiile p e care Ic
conţine, constituie o călăuză pre-
ţioasă p entru vizitatori, pe care
ii conduce, cu competenţă, prin
sălile palatului, atrăg!ndu - lc aten-
ţia asupra unor piese a căro r im-
portanţă de p ăşeş t e cu mult gra-
niţele ţării noas tre.
Textu l ghidului întruneşte ce-
rinţe l e majore a le acestei categorii
de materiale. R espectarea întocmai
a tras eului de vizitare, bo găţ i a
datelor ştiinţifice, fraza amplă ş i
frumos construită, fac din el un
instrument util şi accesibil tuturor
categoriilor de vizitatori.
Ilustraţiil e care urm ează, fi e ele
color sau a lb -ne gru , se dis tin g
şi, comparativ, prin optica r ea li- text, sint cuprinse num ai muzeele
zări l or similare ele la noi. In ul - clin s trăvechil e ţinuturi ale Cehiei
tima vreme ase menea ghiduri , care
co nsliluiau o ca re nţ ă aproape ge-
n e r a l ă, sî nl cons idera te abso lut
ob li ga torii pentru fi eca re ţară,
un cie fiind pa tron a le chiar de
JCOi\l (G hidul muzeel or spaniole).
in urm a r eco mand ă rilor acestui
for mu ze is ti c ce ntral mcrgi ndu -se
chi a r pc a l că tuirea el e repertorii
int e rn a ţion a l e, pe s p ec ialit ăţi (Ghi-
dul mu :eel or de ş liinfe / e naturii
din lum e, ed it a t de Co mite tul n a-
ţional român lCO;\l, in limb a en-
g l eză in 1971, Chidll/ mu;:;eel or
elnogra{i ce in aer liber clin lum e -
af lat ln lu cru în Elveţia).
Prin se riozitatea şi bogăţia in-
formaţiilor. as tfel el e publicaţii
depăşesc simplele plia nte-ghiduri ,
r calizîndu-se de fapt lu crări ş tiin ­
ţifice, acces ibile ş i publiculu i in-
t eresa t. Aceasta a fost de a ltfel
ş i concepţia care a s tat la baza
r ea liz ă rii volumului ceh.
ln primul rind trebuie să men-
ţionăm că, în cele 2 cl0 pagini de
https://biblioteca-digitala.ro
printr-o exec uţi e deosebită, am-
plilicind valoar·e a lucr ă rii.
Partea a doua a ghidului se
ocupă de prezentarea Secţiei de
artă d eco rativ ă a Muzeului Pe l eş,
deschisă tn 1966.
Cele aproape 600 de piese, g ru-
pa te pc genuri, iar ln cadrul aces-
tora pc ţări ş i m a nufac turi , atrag
a n de an un marc num ă r de vizi-
tatori , care admiră a tlt frumu seţea
obiectelor ci l ş i ex punerea lor
in s pirată .
Inaintc de a felicita pc colegii
de la Muzeul Pcleş pentru r ea li-
zarea acestei lucr ă ri , care se cum-
p ă ră în num ă r marc ş i se păstre a z ă
cu g rij ă, n e mărturi s im speranţa
că astfel de ghiduri vor fi editate,
în curind, de fiecare unitate
muz ea l ă.
M. DUMITRESCU
ş i i\loravi ci, inslituţ.iil e similare
din Slovacia urmlnd a fi pub li -
ca te de foruril e respective din
Bratislava.
ln introducere ni se înfăţişază
un scu rt istoric al muzee lor cehe,
primele cl a lînd î nc ă de la s firş itul
secolului X VII I, s itu aţia lor în
an ii socialis mului , ca ş i apariţia
preoc up ă ril or de muzeogra fi c pro-
priu - zi să încă din a doua jumiHalc
a secolului XIX.
ln R.S. Cehă si nl deschise as l ăzi
198 muzee, care a u în co lceiiilc
lor peste 24 mili oa ne de obiecte,
cu o intensă ac li vi la lc de ce rce-
ta re, ex poziţional ă ş i ed itori a l ă,
sprijinit<\ ele că tr e Cabinetul mu-
zeologic de pe lin gă Naroclni
;\Iu sc um clin Praga, ca ş i el e că tre
catedrele de muzeologic a le uni -
versităţilor din Praga ş i Brno.
Planul ghidului a urm ă rit pre-
zentarea mai inlîi a muzeelor din
oraşul cel m ai importa nt , capita la
!nlrcgii ţări, Praga, iar apoi, în
ordine alfabetică, a tuturor celor-
lalte muzee, din diferilc localităţi.
Muzeele ele artă, denumite „ga-
lerii", sînt prezentate într-un ca-
pitol separat în aceeaşi ordine
(Praga, regiuni etc.).
Pc Hngă tabla de materii, la
sfirşit csle un indice al muzeelor,
pe regiuni, raioane şi Iocalilăţi,
iar pentm a uşura şi mai mult
posibilităţile de informare, în-
tr-un alt tabel, muzeele sin t gru-
pate pc discipline, tot alfabclic :
antropologie, arheologie, botanică
etc. ; la muzeele de arlă , separat,
se merge pe colecţii - locale şi
străine - de grafică, pictură,
sculptură ele.
La fiecare muzeu, după adresă
şi orar, urmează un istoric, uneori
foarte pe larg, după importanţa
obiectivului prezentat, şi apoi
descrierea expoziţiei, a secţiilor
şi a colecţiilor, a arhivei, biblio-
tecii şi fototecii, ca şi menţio­
narea publicaţiilor de specialitate
şi popularizare. Se prezinlă şi
clădirea, dacă e monument isloric
sau ele arhitectură, epoca de con-
strnire, arhitecţii etc.
Planul, acelaşi ca la Rcperloriul
muzeelor din România, editat de
colcclivul „Revistei muzc1!lor",
este judicios alcătuit, incluzlnd
toate rubricile importanle. Teo-
bişnuită şi cam forţată ni se pare
tratarea separată a muzeelor de
artă, denumite, aşa cum am mai
arătat „galerii". Faptul are poate
o raţiune administrativă, depen-
denţa unor secţii de muzeele
mari din oraş ele-reşedinţă, totuşi
îngreunează informaţia.
Cu o ilustraţie mai bogată şi
mai cu seamă prin traducerea sa
în limbi străine de circulaţie uni-
versală, acest excelent ghid !şi
va desăvlrşi utilitatea, înscriin-
du-se pe linia celorlalte publicaţii
cehoslovace de !naltă ţinută.
Va.lentina BU ŞILĂ

EXPOZIŢIA DE ARTĂ POPULARĂ „COLECŢIA VASILE HEISU ",

RĂCĂCIUNI - BACĂU

Prima expoziţie pcrmanenlă de
arlă populară din judeţul Bacău
s-a deschis in clădirea Consiliului
popu lar comunal din Răcăciuni. în
ziua aniversării Republicii, fiind
lnchinală aceslui măreţ cveni-
men l •.
Aşleptală cu viu inleres de
c:'llre iubitorii de valori arlislice,
expoziţia prezinl:'I, lnlr-un mod
de expunere corespunz:'llor, un ele
realizări ale artei populare din
bazinul mijlociu al Siretului. din
localităţile: Orbeni, Plnccşli, Rii-
căciuni, Valea Seacă, Parava şi
Corbasca, răspunzincl aslfel unor
cerinţe ale localnicilor şi turişlilor.
Exponalelc, prczenlale inlr-un
spaţiu rclaliv restrins, slnl majo-
ritatea din „Co lecţia Vasile I Icisu "
iar o parte provin din achiziţiile
efccluale pc lcrcn in vara anului
1972. Pasional colecţionar. iu-
bitor de art•\ şi de istoric. Vasile
lleisu (1911 - 1971) a adunat ln
decursul vieţii sale peste 1 300 de
piese muzeistice, din care numărnl
celor de etnografic şi arl•\ popu-
microzonă
lară însumează cif•·a de 700.
• Muzeul judetean 1le istori e şi artă
Bacău ~\C.lu ce rnultumiri şi pe această
cale pentru sprijinul acordat la orga.ni· losesc în organizarea interiorului:
zarea. acestei expozltll de dr. C.eorgeta scoarţe moldoveneşti cu motivul
tolCl\ de la Directln aşezămintelor şi de
J,ucla Stroescu de la Muzeul Ju1Ietean „hora" şi „roata", cllcva lăicere
Suceava.
Costum femeiesc din Pinceştl
Industria casnică din această
a Siretului a produs
valori arlisticc de un remarcabil
gust şi rafinament. ln prim plan
slnt expuse ~esălurile care se fo-
„în poduri ", cu şi fără alesături.
Piesele ele port popular, predo-
minante in expoziţie. sînt pre-
zcnlatc clupă criteriul teritorial
al provenienţei, pc localităţi, iar
în caclrnl localităţilor , grupale pe
ansambluri ele costume, urmărind
evoluţia lor în timp. 1n primele
încăperi sinl grupale piesele de
port popular clin Orbcni, locali-
lale aflată în dreapta rlului Siret.
D eş i redusă ca spaţiu geografic la
dimensiunile unei comune, !n-
lllnim aici mai multe variante
ale costumului femeiesc : costumul
femeiesc tradiţional cu maramă,
ie de bumbac brodal<i şi catrinţă
bogat ornamentală ta capele;
coslumul cu maramă, C<lmaşă de
borangic ş i androc; costumul mai
nou , in care androcul este înlocuit
de fusta creaţii cu vergi de be-
lealii , iar cămaşa de borangic este
presărată cu fluturi strălucitori.
Pc fondul transparent al mara-
melor de borangic, în tehnica
alesăturii în război , sinl realizate
motive clccoratiyc zoomorfe, or-
nilomorfe. antropomorfe şi filo-
morfe; dintre acestea, pomul
vieţii este reprezentat în mai multe
variante: pomul cu ramuri, ghi-
veciul cu flori, vrejul, bradul etc.
Pc altiţele iilor ele bumbac, de
sărbătoare sau de ceremonii, pe
lingă motivele ornamentale geo-

279
https://biblioteca-digitala.ro
 metrice, slnt brodate arlislic mo-
tive figurative care se lnlilnesc ş i
în decorarea scoarţe l or din ace-
l eaşi locali lăţi.
Prezenţa cen lrelor de cojocărit
în lo calită\i l c Răcăciuni şi Pin-
ceşti este afirmată de existenţa
bundiţelor femeieşti cu „ prim "
negru ş i a pieptarelor bărbălcşli
specifice judeţului Bacău. A l ăt uri
de cos tum ele din Răcăciuni, două
costume cra n gă i cş ti , unul de fală,
cel ă l a lt de bălrină , aduc o nolă
specifi că pentru aceas tă grupare
e tni că, care, datorită spiritului ci
conservato r, a păstrat funcţiona­
litatea costumului popular pină
ln zilele noastre. La cos tum ele din
Plnceşti, localitate aşezată în
partea s tin gă a Siretului, alături
de catrinţă ş i androc, es te pre- iar ca învelitoare a capului, ba-
zentă fu sta creaţ. ă ornamentală li sta triun g hiul ară cu d a nt e l ă ş i
cu v ergi ro ş ii , negre ş i albastre, măr ge l e.
DIN ACTIV ITATEA MUZEULUI ETNOGRAFIC RĂDĂU Ţ I
A intrat !n tradiţia Muzeului
etnografic din Rădăuţi organizarea
unor interesa nte activităţi , prin
care se urmăre şt e atît r ealizarea
un ei l egăt uri strînse de colaborare
şi de îndrumare a unit ă ţilor din
ora ş şi din zonă cc produ c in
prezent obiecte de artă populară,
precum ş i popularizarea conţinu­
tului muzeului pentru a crea o
l egătură mai strîn să cu publicul.
Pe aceas t ă linie se în scriu o
serie de activităţi realizate ln
colaborare cu lucrătorii de la
cooperativa „ Artizanat" din oraş.
Astfel, lucr ă toar e l e de la secţ i a
broderi e ş i cele de la sec ţia de
ţesături de covoare cu motive
tradiţional e locale au fo st invita te
la muzeu, uncie tov. Lucia Crăciun
le-a vorbit desp re tradiţiil e aces tor
me ş teş u g uri s tr ăvechi , realizîn-
du-se un ad e v ă ra t schimb el e
opinii p e t ema motivelor tradi-
ţionale folosite în ornamentarea
artistică a pi eselor de port popu -
lar ş i a scoarţelor răd ă uţ e n e . l:'ar-
ticipantelor la aceste lntllniri le-a u
fost prezenlale cele m ai valo -
roase piese existente în ex poziţi e
280
Costum femeiesc din Orbenl
ş i ln depozitul muzeului , dup ă
care au fost invitate să viziteze
întreg muzeul. Tinlnd sea ma el e
dorinţa p a rli c ipanţilor la aces te
înlilniri, vom amenaja la locu l
el e mun că din unită ţil e respeclivc
ex poziţii temporare cu cele mai
frumoa se ex ponate clin clcpozilu l
muzeului, lega te de specificul
lucr ă rilor executate de aceas t ă
cooperativă, pentru a folo si drept
sursă de inspiraţi e creatorilor ele
mod ele.
O asemenea expo ziţi e a fosl
deja pre z e ntată la Fabrica de
mobil ă din oraş, unde sint expuse
pe un panou diferite obiecte lu -
crate artistic din lem n , cu fru -
moa se ornamente sculplale sau
pirogravate de m eş te rii populari
lo cali.
Inte nţionăm ca ln timpul iernii ,
cînd num ă rul vizilalorilor es te
mai r edu s, lucră torii muze ului ,
în colaborare cu îndrumătorii de
la cooperativa „A rtiz anal" să
facă deplasări la sec ţiil e din co-
mun ele învecinate und e se lu -
crează ştergare, cojoace, bundiţe,
cămăşi şi alte obiect e de artizanal,
https://biblioteca-digitala.ro
Costumele bărbăteşti, mai puţin
num eroase, au o ornamentaţie
r ed u ă, ceea cc le conferă o notă
de sobrietate. Complelind costu-
mele f eme ieşti ş i bărbăteşti, su-
manel e din lină albii ş i se ină , or-
namentale cu sarad, nuanţează
colorit ul ele epocă şi integrează cos-
tumele din microzona Siretului
mijlociu !n portul popular mol-
dovenesc.
Apreciind deschiderea ex poziţi e i
de la Răc ăc iuni ca un prim pas
în valorificarea comorilor de artă
popul a r ă, considerăm că es te ne-
cesa r ca această acţiune să se
ex tind ă la scara întregului jud eţ.
Noua sec ţi e el e etno grafi c ş i artă
popul ară a i\ luzcului jud eţea n de
istori e ş i artă Bacău va continua
ce r cetăr il e ş i achiziţiile pe t eren ,
pentru ca într-un timp rela tiv
scurt să-ş i valorifice r ez ullalele
prin desc hid erea unei ex poziţii la
centrul jud eţ ului.
Dorine i ICHI M
p c11l1 u a ex tind e ga ma acestei co-
labor ă ri ş i îndrumarea pe linia
p ăs tr ă rii ş i valorificării tradipilor
popul are lo ca le.
ln cad rul ac\iuni lor de popu-
la riz are a co nţinutului muzeului ,
în lunile noi em brie ş i dece mbri e
1972, in fiecare să plă min ă, la
s taţia de r adiofi care a oraşului,
unul din cadrele muzeului a făc ut
preze ntarea un ei să li clin ex po-
zi(ie , aslfel că prin întregul ciclu
de em isiuni s-a realiza t o viziune
de ansamblu a muzeului.
lnccpl nd cu luna ianuari e 1973,
se prezintă în continuare em isiuni
să pt ămi nal c la s taţia de rad iofi-
care, axate pc l ema: „Elemente
de unilale ş i co nlinuil a te a po-
porului rom ân oglindite în ex po-
na tele muzeului ", pentru a face
cit mai bine cuno sc ut ă ce t ăţe nilor
din oraş valoarea d e o seb ită a con-
ţ inutului muzeului.
Pc aceeaşi linie el e popularizare
a muzeului se înscrie ş i amenajarea
p!nă în prezent a trei expoziţii
temporare ln vitrine: la Casa oră­
şenească de cultură, la cinemato-
graful „F lacă ra " ş i ln holul de
intrare a hotelului din oraş, cu
obiecte etnografice din depozite
şi cu in vitaţia de vizitare a mu-
zeului. Se vor amenaja şi panouri
cu fotografii de expona te din
muzeu pc peronul s t aţiei CFR şi
la au to ga r ă. De asemenea, am ti -
părit un num ă r de 2 OOO de flu-
turaşi cu programul de vizitare
ş i cu adresa muzeului , ca re sl nl
r ăs pindiţi ln locuril e ce le mai
frecventate de populaţie.
ln urm a anali zei efec tuale la
sfî rş ilul anului 1972, a m constatat
că num ă rul vizitatorilor din oraşul
Rădăuţi a fo st mic ln comparaţ ie
cu alte lo calită ţi. S-a desprins,
deci, concluzia, că es te necesar să
găsi m un ele forme prin care să
atragem la vizitarea muz eului un
număr mai marc de locuitori ai
oraşului.
ln acest sco p s-a u iniţial uncie
acţiuni co mun e cu organizaţ iil e
de pioni eri ş i U. T.C. din şcol i .
Dintre aces tea m e nţionăm sim-
pozionul organizat ln lun a ia-
nuari e pe lema „Elemente de con-
tinuitate ş i unita te a poporu lui
român oglindite ln ex ponatele mu -
zeu lui nostru", la care au pa rti-
cipat pes te 300 de elevi. ln ace l aşi
scop, tov. Lucia Crăciun s-a de-
plasat la şcolil e din o ra ş, uncie
a prezentat în faţa elevilor expu -
nerea „Elemente de etnografie
oglindite în opera lui Crean gă",
cu care ocazie a adresat elevilor
ş i cadrelor did ac tice invitaţia de
a vizita muzeul. To t cu elevii de
la şco lile genera le ş i li ceele din
ora ş s-a organizat ce rcul „P ri etenii
muzeului", in cadrul căruia se vor
organiza activităţi specifice de
c unoa ş t e re a etno grafi ei locale,
concursuri gen „Cine ştie, clştigă"
pe teme de etnografie, iar în se-
zonul turistic vor fi an trenaţi
elevii care cun osc limbi străi n e
p entru îndrum area vizitatorilor.
Au fost trimise in v i taţi i la
to a te şco lil e din oraş ş i din co-
munele învecinate pentru ca în
cursu l vacanţelor de iarn ă ş i de
primăvară să viziteze muzeul
nostru, und e organizăm ac ţiuni
specifi ce acestei ca tego rii de pu -
blic.
Nu ne-a m limita t însă numai
la atragerea elevilor s pre muzeu,
ci am avut în vedere ş i alte cate-
go rii de oam eni ai muncii din
oraş. 1n cursul lun ii decembrie
1972, s-au organizat la muze u
inlllniri cu lu c r ă torii de miliţi e
din oraş , und e li s-a vorbit des-
pre arta populară şi m eş teş ugu ­
ril e din Bucovina.
S-a p e rman entizat la muz eu
şi practica amenajării unor ex-
poziţii t emporare ln incinta sa.
Astfel, dup ă ex poziţia cu năfr ă mi
ş i minişter guri , sa u cu cea de ce-
ramic ă lu crată de m eş t erul olar
Constantin Colibaba din oraşul
R ă dăuţi, care au fost deschise în
cur ul verii anu lui 1972, s-a deschis
o cxpozi ţi e te mporar ă cu măşti ş i
r ec uzită tradiţională pentru obi-
ceiurile de Anul Nou. Aici am
ex pus pes te 50 de obiecte, printre
care se remarcă mă ş til e ce satiri-
z ează diferite defecte omene ş ti
ca: ingimfarea, avariţia, b eţia etc. ;
un grup folc loric format din urs
ş i ursari ; ca pre frumo s ornamen-
tale cu scoa rţ e, papură , năfrămi
ş i mărgele; că iuţi, un panou cu
buhai , harapnice, corn, tăl ă n g i ,
fo losite de urători în scara de
Anu l Nou.
Cu concursu l :'lfuzeului lemnului
din Cimpu lun g Moldovenesc s-a
deschi s în februarie expoziţia
„A rm e şi trofee de vi n ăloa rc".
iar in a doua jum ă t ate a lun ii
marti e o nou ă ex poziţi e t empo rar ă
cu lema „A rt ă g rafi că ş i pictură",
ln co laborare cu Comitetul ju -
deţea n pentru c ultură ş i educaţie
soc iali s t ă Suceava. Aceste ex po-
ziţii temporare au fo st la rg popu -
lariza te in oraş prin a fi şe, prin in-
term ed iul prese i, al taţiri locale
de radioficare, t elev iziunii.
Acţiunile orga niza te de noi atr
f ăcu t să s por ească considerabil
numărul vizitatorilor, mai a les.
în lunile de iarn ă, cinci, aşa clup ă
cum se ş ti e, numărul acestora es te
ln genera l redu s. Jl e nţion ă m do ar
faptu l că în luni le decembri e 1972,
ianuarie ş i februari e 1973, nu -
m ăr ul vizitatori lor la muzeul
no stru a fost de trei ori ma i mare
în comparaţie cu aceleaşi perioade
ale anilor clin urm ă, marca ma-
joritate a publicului fiind' formală
din cetăţeni din oraşul R ă d ă uţi ,
ln rlnduril e cărora am r e u ş it să
slirnim curiozitatea ş i dorinţa de
a c unoa ş te cele mai remarcabile
valori ale artei şi măi es tri e i popu -
lare autentice, specifice locu lui , pe
care le pr ezintă muzeu l nostru .
R e aliz ă ril e de pin ă acum con-
stituie p entru noi doar un în-
ceput. Pe v iilor vom l ărg i ş i di -
versifica t ematica acestora, as tfel
incit muzeul nostru să-şi poală
rea liza pe deplin mi siun ea de edu -
caţie patrioti că ş i es t e tică a ma -
selor.
Dragoş CUSlAC

POPULARIZAREA ŞTIINŢEI MEDICALE ROMÂNEŞTI LA MUZEUL MEMORIAL

PROF. DR. GH . MARINESCU

Muzeul memorial consacrat pro- ni sm viu , dinamic, ca instrum ent Viaţa oamenilor mari oglindeşte
fesorului do cto r Gheo rghe :'11ari - al difuzării cunoştinţelor ş tiinp ­ un ideal, un crez în transform ă ril e
nescu , savant de r enum e mondial , fi ce şi culturale, a l e ducaţi e i socia- înnoitoare, r e voluţjonar e, în des-
adăposteşte m ă rturiil e vieţii ş i liste. In s tituţia muz ea l ă îşi poa te tinul propriului popor ş i a l ome-
unei munci generoase puse în rea li za această menire datorită nirii. „ Viaţa este un mare clar
slujba vieţii ş i să nătăţii oameni lor. tocmai mărturii l o r pe care le po- al naturii - spunea sava ntul Gh.
Rostul şi rolul nobil al unui muz eu sedă ş i răspunzlnd setei de cu- Marin esc u - ac/evdrata fericire este
memorial rămin c însă neî mplinit noa ş te re ca re ex i s tă - manifestă insd sd (aci bine ţdrii ş i p oporului
dacă - fiind ş i l ăcaş păstrător a l sa u în stare l atentă - în rlnduril e l ă u ".
tezauru lui gl ndirii ş i culturii noas- publicului nostru , de la şco lari pînă Aces t mesaj al savantu lui ră ­
tre - ci nu tră i eş t e ca un orga- la vîrstnici. s un ăastăzi ş i va ră s una mere u

281
https://biblioteca-digitala.ro
prin intermediul muzeului memo-
rial. beneficiar al unor forme
multiple, diverse, de popularizare
a personalităţii generoase a savan-
tului Gh. ;l!arincscu, a ştiinţei me-
dicale ro1m1ncşti.
Copiii de vlrsti\ şcolară, tinerii
slnl inloldeauna interesaţi să cu-
noască în cc fr l s-a desfăşurat
via\a unui om de ştiinţă, cc dir\i
a citit, cc a scris, cc preocupări a
avut, cc descoperiri poarl<i am-
prenta muncii şi glnd irii sa le. ln
egală m•isuri\ li interesează viaţa
sa familială, înccrcind si\ contu-
reze clin totalitatea detaliilor acea
personalitate care să Ic fie model
in via\ă.
:'\oi Ic punem copiilor la dispo-
ziţie fotografii, file din corcspon-
den\•i, ziare de epocă, diafilme,
filme documentare, lnsoţindu-lc de
relatări atrăgătoare, la nivelul
cunoştinţelor lor, asupra studiului
celulii nervoase - lemă cercelată
cu pasiune ele savant.
Un interes deosebit şi statornic
li constituie '.\luzeul memorial
Prof. dr. Gh. :.\tarinescu pentru
studenţii Institutului medico-far-
maceutic; ci încearcă să vadă la
faţa locului cum a luat fiinţă.
prin for\a unei minţi şi a muncii
creatoare de fiecare zi, o disciplină
medicală, dezvollală şi continuată
de colaboratori şi di cipoli, cu
rezullalc remarcabile, cunoscute şi
peste hotare. Intre rezultate a fost
pusă tn cviden\.ă o metodă de cer-
cetare medicală - prioritate ro-
mânească pc plan mondial -
prima aplicaţie a aparatu lui cine-
matografic ln cercctt\ri medicale,
realizată de către Gh. :.\larinescu.
Filmul ştiinţific denumit de noi
„Pe urmele unui film dispărut„,
prezentat la Festivalul de la
Roma în anul 1968 şi la Congresul
Internaţional de istoria mcdicinii
din Bucureşti 1970, a constitui~
o adevărată revelaţie ştiinţifică.
1n sflrşil. marelui public, Mu-
zeul memorial Prof. cir. Gh. Ma-
rinescu li oferă prileju l unor ln-
tllniri cu foşti colaboratori şi elevi
ai savantului, străluciţi discipoli,
răspunzind dorinţei de înţelegere
a fenomenelor biologice manifes-
tată de foarte mulţi oameni. Au
ţinut prelegeri, !n cadrul muzeului,
acad A. Kreindler, acad. O. Zagcr,
acad. Şl. ]\[ileu, prof. E. Crăciun,
prof. V. Voiculescu ele., asupra
problemelor eredităţii, a bătr!­
ncţii, a celulei nervoase etc.
1n acest fel muzeul nostru caută
să fie o insliluţic dinamică, cu
rosturi educative şi de populari-
zare a succeselor ştiinţei medicale
româneşti, sădind ln oameni do-
rinţa de cunoaştere, admiraţia şi
respectul pentru munca creatoare
Marioara Gh. MARINESCU

O MANIFESTARE MUZEALĂ

ln luna februarie a.c., colectivul nobilei misiuni de a face accesibilă efectuală ~i a parlicipal la mo-
ştiin\ific al :'lluzeului ele istoriemaselor largi de cititori ştiinţa mcnlul rcinloarcerii sale in patrie,
naturală ,.Grigore Antipa" din biologică, sub mulliplclc ci as- după o absenţă de 5 ani şi 136
Bucureşti a organizat o inli lnire pecte, - a constituit o adevărată zi le.
delectare, dub l ată de un marcat Cn auditoriu captivat a fost
cu ilustrul academic ian prof. dr. interes ştiinţific.
doc. Constantin :'lfotaş, om de martorul bucuriilor şi necazurilor
Evocarea personalităţii lui Dar- vieţii familiale a marelui nalu-
ştiinţă emerit. care şi-a prezentat
win, cel care a enunţat „principiul ralisl, trăind, ln acelaşi timp, mc-
noua sa carte „Charles Darwin " , selecţiei naturale, pi\ olul întregii lamorfoza unui Darwin „înarmat
apărută în Editura ştiinţifică cloclrine evolu \ionislc darwiniste. cu idei metafizice asupra invaria-
(1972). descoperire cu nimic mai prejos bilităţii speciilor" dinaintea C<ilil-

Personalitate ştiinţifică ele ex- clecil cca a descoperirii principiului lorici pc ,.Beagle", într-un Darwin
cep\ie, reputat autor al unor gravila\ici universale, consen· ării care .,a clădit nuircţul edificiu
şi transformării energiei'', a cap- care este evoluţionismul".
lucrări de popularizare a ştiinţei,
lival întreg auditoriul prin slilul Filmul unei vieţi agitate şi deo-
narator captivant, distinsul pro- şi erudiţia profesorului C. :.\lolaş. sebit ele fecunde clin punct ele
fesor Constantin ;llolaş a atras, vedere ştiinţific, concretizată
Prin plasarea lui Darwin şi a
prin prezen\a sa de conferenţiar, operei sale ştiinţifice ln contextul printr-o open'\ care a sUrnit deo-
un numeros public formal din epocii ln care acesta a Lri\il s-a potrivi\ pasiuni „pro" şi „contra' ',
formal şi a creat, profesor~! C.
mul\ i spec i alişti de la alte insti- a avut in profesorul C. Molaş un
tuţii (Institutul geo logic, Insti- ~lotaş a procedat la explicarea regizor de lnallă clasă.
tutul ele speologic „Emi l Raco- meritelor şi lipsurilor marelui na- ln încheiere, autorul a onorat
viţă" ele.).
Luralisl. cu amabilitate pc numeroşii soli-
Publicul, cucerit de lalcnlul vor- citanţi cu autografe sau dedicaţii
Timpu l petrecut în compania pc exmplarc din cartea domniei
bitorului, a trăit peripeţiile şi
rni C. :.\lotaş, - care şi-a dedicat emoţii I' premergătoare sale.
îmbarcării
şi !şi dedică ln continuare întreaga
lui Darwin pc bordul vasului
activitate cercetării ştiinţifice şi „Beaglc", l-a lnsoţ i L în călătoria Dan DUMITRESCU

282

https://biblioteca-digitala.ro
ŞTIRI
ln cadrul activilăţilor desfăşu­
rale în ultimul timp de i\luzcul de
ştiinţe naturale din Bacău se în-
scrie şi lcrminarea carlării Văii
Trotuşului, în anul 1972; esle or-
ganizală o campanie de cercetări
ln vederea realizării unei mono-
grafii zoo logice şi bolanicc a Văii
Troluşu lui. Tot în 1972 a fost
inccpulă şi carlarea vcgclaţici
din Valea Tazlăului, iar în 1973
va Ii definitivată „Flora şi vege-
taţia Văii Prulului" .
ln curîncl, va Ii început sludiul
vegclaţiei din Valea Sirelului.
* 1972) şi „Păsări l e în ajuloru l
Colectivul de bolanică al mu-
zeului desf<\şoară o vie activila le
de ccrcelarc, coleclare şi achiziţii
!n vederea !mbogă ţirii colecţiei de
bază, care a ajuns în prczcnl să
cuprindă peste 80 % clin flora
ţării.
Din 1971 s-au început schimburi
cu străinătatea (24 de ţări), ob-
LISTA CU PUBLICAŢIILE DIN STRĂINĂTATE PRIMITE PRIN SCHIMB DE
CĂTRE MUZEE
l\lu:wl de artă Constanţa
1. Jain Vebcr, Stockholm , 1967.
2. Les Duchamp, Stockholm . 1967
3. I. Picassos alelje, Slockholm ,
1967.
4. Grafek triennal 1965, lock-
holm , 1965 .
Jiu:eul Brukenthat-Sibiu
1. Aarsbcrclning (Aa rhu s Univcr-
sitet), 1959, Danemarca.
2. Acla Jullandica, 1960, Dane-
marca.
3. Livrustkammarcn, 1956, Suc-
dia.
4. Folk-Liv, 1955, Suedia.
J11u:eul regional llun edoara-
Deva
1. Acla archacologica, Copenhaga.
38 (1967), 39 (1968), 40 (1969). 1.
41 (1970).
2. Gotcborgs hisloriska muscum, 2. Sorhgcr for nordisk oldkyndi-
Arstryck, 1972.
ŞTIRI ŞTIRI
ţinindu-se o bogală colecţie. ?.Iuite Împreună cu i\Iuzcul de istoric
din planşele bolanice şi din ier- din Bacău, i\luzcul de ştiinţe na-
barele primilc ajulă la comparaţii turale a organizat şi alle acţiuni
în ccrcelarea speciilor. Aslfel, din în difcrilc comune din judeţ .
Finlanda s-au primit 1 200 specii Astfel, în ciclul „Omul şi natura" ,
de planlc. brigăzile ştiinţifice din muzeu au
Corelind coleclările proprii cu prczental numeroase comunicări ,
colecţii l e achiziţionale s-a ajuns propagtnd aleismul ştiinţific prin
la un palrimoniu ce conţine apro - prelegeri şi proiecţii de filme.
ximativ 2 800 ele specii.
*
ln ziua de 9 marti e 1973, la
Dintre expoziţiile itinerante care Asău, !n faţa unui numeros
s-au bucural de un frumos succes. public, un colectiv de muzeografi,
amintim: „Dăunătorii anirnali şi aUL naturalişti clt şi istorici au
vegela li la planlc" (refăcută în vorbit despre ,.Apariţia vieţii şi
a omului". „Apariţia şi originea
omu lui". Ambele expoziţii au fosl religiilor" ş.a.m.d.
prczenlalc în comunele : Racova, ln aceeaşi zi, a lţi membri ai
Nico lae Bălcescu, Răcăciuni, Dof- colectivului din ambele muzee
tana. Asău. băcăuane s-au deplasat în comuna
Menţionăm că deschiderea fie - Apa Asău, prezen tind de ase-
cărei expoziţ ii a fost lnsoţitii tic menea o seric de comunicări. Co-
o expune re ţinută de cadre din municările au fost însoţite ele
muzeu. proiecţii.
* Aurora BĂDILĂ
SUEDIA, DANEMARCA (IV) -
3. Tor, Stockholm, IX (1963), 3. Medclclanclen from hunds Uni-
x (1964), XI (1966), XII (1967), versitatcs hisloriska museum,
:XIJI (1969). 1966 - 68.
4. Thc ncolilhic pollcry of main-
Mu:eul de ştiin/e/e naturii Ba- lancl Grcecc, Goteborg, Kul-
cău lurcn.
5. Tor, Stockholm.
1. Acta univcrsilalis Uppsa li cnsis, 6. i\Icddclanden frou inslitulioncn
Uppsa la, 1969 - 1971. fărnordisk fornkuroskop - vid
2. Botanica Gotcburgensia. Go - Uppsala Univcrsitel, Suedia.
tcborg, 1963 - 1966, 1968.
Revista muzeelor
3. Bolaniska noliscr. Lung.
1970 - 1971. 1. Dănischc Rundschau, Copen-
-1. \'ar Fageh·arli, Stockholm, haga.
1968. 2. Fotoburcn, Stockholm, 1921 ,
1922, 1923, 1925, 1926, 1927
5. Natura j u t landica, Aarhus,
1973 (incomp lcle), 1929, 1930, 1932,
1938.
Jfu:eu/ judeţean de istorie .~i 3. Dic dănischc.n Samm lun gcn
artă Bacău „ !\'lillelaltcr und unscrc Zeit''.
Copenhaga, 1939.
Kuml /1968 - Universitet sfor-
logct Aarhus, Danemarca. ·I. Gulclskallcr frau Karpatcrna,
Stockholm, 1959.
che<l og historic, Copenhaga,
1961!. A. B.
283
https://biblioteca-digitala.ro
 ACADEMICIAN CONSTANTIN
martie 189a - 27 mai 1973
În ziua de 27 mai a.c. a încetat din viaţă acacie-
micianul profesor, doctor docent Constantin Dai-
coviciu, membru al Consiliului de Stat al Republicii
284
https://biblioteca-digitala.ro
DAICOVICIU
Socialiste România, vicepreşedinte al Academiei
de Şliinţe Sociale şi Polilice, director al l\fuzeului
de istoric al Transilvaniei din Cluj.
Născut la 1 martie 1898, la Căvăran, judeţul
Caraş-Severin, după stră lu cite stud ii la Universi-
tatea din Cluj , îşi începe aclivitalea de cercetător
în domeniul arheologici, participlnd la săpăturile
de la Sarmizcgclusa. Ca bursier al Şcolii Române
din Roma, Intre ani i 1925 - 1927, e l aborează două
importante lu crări privind anlichitalea romană
ln Dalma\.ia. Anul 1928 marchează pentru Cons-
lanlin Daicoviciu trecerea doctoralului în istorie
şi arheologie şi începutul unei prodigioase şi înde-
lungate activităţi didactice în domeniul istorici
României la Universitatea din Cluj.
Cercetător neobosit al trecutului poporului român,
prof. Conslanlin Daicoviciu lnlreprindc numeroase
cercetări arh eologice şi epigraficc asupra istoriei
Daciei prcromane şi romane. A condus direct,
ani de-a rinclu l, inceplnd clin 1949, campanii le de
cercetări arheo logice din ansamblu l de staţiuni
dacice fortificate şi civile clin :'llunţii Orăştici -
dind la iveală bogata cultură materială şi sp iri-
tuală a dacilor liberi. Prin analiza civilizaţiei da-
cilor ajunsă la un lnall grad ele dezvoltare în sec.
I e. n., ş i identificarea pe lot cuprinsu l ţării a
urmelor acesteia, acacl. Daicoviciu a adus o contri-
buţie remarcabilă la fundamentarea studii lor pri-
vind formarea limbii şi a poporului român.
Valorificincl numeroasele cercetări eminentul
istoric dă la iveală lu crări de rară erud i ţie, contri-
buţ ii originale ş i de seamă la cunoaşterea istoriei
vechi a Transilvaniei, dintre care menţionăm:
Problema conlinuild/ii ln Dacia (1936 - 1940);
Transilvania ln anlicl!ilale (1945); Dacii din l\Iun/ii
Ordşliei şi începuturile slalului sclavagist dac (1950);
Aşe:clrile dacice din ,;ţ,/un/ii Orii.ş/iei (195 1); Cela/ea
dacicei de la Piatra Roşie (1954); Ţara lui Dromi-
chailes (1957); Sarmi:egelusa ( 196 1) ele. Tolodată,
<:a bun cunoscălor a l înlrcgii islorii a poporului
român, acad. Co ns lanlin Daicoviciu a parlicipat
·ia realizarea unor lu crări fund amc nla lc de si nlcză.
Aminlim în aces l se ns - Istoria României (1960)
1ii Din istoria Transilvaniei ( 1960).
O rodn i că ş i lndclungală aclivilalc a dcsfăşural
prof. Cons lanlin Daicoviciu ş i în domeniul tnvăţă­
minlului univcrsilar. în peste 10 de ani, emin entu l
profesor a co nlribuil din plin la ed uca rea a zeci
de ge n eraţ ii de sl u de nţi , Lra n s miţindu - l e prin
pulcrnica sa personalitale, dragos t ea pentru lnvă­
ţălură ş i ş liinţă, penlru mun ca n eobos ilă dăruită
palriei soc ialis te. Talentul să u ped agog ic, cald a
î nţe l ege re faţă de prob lemele Lin crc lului, ex i ge nţa
profes i ona l ă i-a u adus s lima şi pre ţuirea tuturor
s lud cn\ilor şi cadrelor didac tice de la Universi-
Lalea din Cluj ş i Lotodal ă, numirea sa ca r ec tor al
aces tui a5c z ă mînl de !nvăţămlnt s up erior.
:'.l esagcr a l ş liinţ c i is torice român cş li la num eroase
congrese ş i m a nifes t ă ri intern aţ ional e d e pres li giu,
aead. Conslanlin Daicov iciu a a rgu mentat de fi e-
ca re dală, prin prob e material e in co nles labil c,
g rad ul ina ll de dezvoltare la care a juns ese ră d acii
lib eri , co ndiţi e ese nţial ă în realizarea sintezei daco-
romane, fenom en isto ric de bază ln formarea limbii
ş i poporu lui rom â n.
Ca lila lea de bun orga niz ato r, neobos ita forţă
de muncă pe care nu ş i -a prec up eţ it -o în ni ci o
împrejurare, pri ce perea d e ca re a dat dovad ă în
r ezo lva rea mullor probleme, au d ete rminat ca
prof. Conslanlin Daicoviciu să înd e plin ească funcţii
ele co nducere ale un or !nalte foruri de cerce tare
ştiinţifică, cum sinl: Comisia Monumen telor I s-
torice, ln slilulul de Studii Clasice, Jnslilulul de
I storie ş i Arheolog ie-Cluj, S ec/ia de istorie a Acade-
miei R epublicii Socialiste R om dni a ele.
În ca litate de ce rcetă tor fe rvent şi istoric preo-
cupat de slrlngcrea a cit mai multe prob e materiale,
referitoare la istoria veche a poporului nos tru ,
acad. Constantin Daicoviciu a d es făşurat o rodnică
activ itate de muzeograf, fiind pîn ă în ultima clip ă
a vie\.ii sale director al i\luze ului d e istori c a l Tran-
s ilvani ei din Cluj. Anii d e di ca ţi muz eog raCici în -
s um ează aproape cinci d ece nii.
Dezvoltarea muze ului d e istoric clujean, reali-
zăril e
sale pres ti gioase, dcsăvirşirea ca specia li ş ti
a num eroase cadre de muzeografi , se l eagă strlns
https://biblioteca-digitala.ro
de numele şi aclivilalea profesorului Daicoviciu.
Ca specialist muzeograf, em in entu l om de şliinţă
a contribuit din plin alit la realizarea unor bogate
şi interesante co l e cţii ştiinţ ifi ce, cit şi la organiza-
rea cl in puncl de vedere expoziţio n al a acestora.
in cadru l ~Iuzcului de i loric a l Transilvaniei.
ToL de numele marelui isloric se l eagă şi apar i ţia,
în anul 196'1. a pres ti gioase i publicaţii a :'.luzeului
de is tori c a l Transilvaniei, „Acta :\lu sei Napo-
ccnsis", publi caţie valorificincl cercclăr il e şi bogata
ex p er i e nţă a unui co lectiv muzeografic crescut la
exe mplul v iu a l pro[. · Constantin Daicoviciu. Dar
profesorul a fo st o pi l dă vie ele activita te pe tărimul
muzeografici nu num a i pentru ace ia care s-a u a fl al
in preajma sa la Cluj , ci pentru toţi lu c ră torii din
muzeele ţării. Participări l e sale la ses iunile ş tiin ­
ţifi ce d e co muni că ri , ex p e ri e nţa împărtăşită in
cadrul a num eroase m a nif es t ăr i muz eogra fi ce, exem-
plul person a l de d ă ruire ln mun ca muz eogra fi că,
a u constituit mom ente d e neuitat, d e pr e ţi oase
învăţă minte. Me nţion ă m că emin entul om de şti­
inţ ă a făcul pa rte din Co leg iul de re d ac ţi e a l Bule-
tinului Monum entelor Isto ri ce - scria n o u ă.
Întreaga activilate cl es[ăş ur a l ă de acad. Co nstan-
tin Daicoviciu in domeniul is tori ci ş i ope ra sa ş li ­
inţiCi că Lradu să în mullc limbi , s-a u bucurat de
!nalte aprecieri ale unor foruri ş tiinţifi ce inter-
naţional e. Ca o r ec unoa ş te re a meritelor sale, a fost
ales membru corespo ndent a l Academiei din \'icna,
membru a numeroase soc i e tă ţi de istoric iar în a nul
1968, i s-a acordat de că lrc Uni vers ita lea clin Yi cna
pre miul „Go llfri ecl von IIcrcl cr".
În \. ară, p cnlru în a ltele sale ca lit ă ţi de savant,
cercetător, om politic ş i neobos it activist pe tă­
rlmul educa ţi e i ş i cu llurii a fo s l cin slit de că lre
co ndu cerea de partid ş i de s lat cu num eroase li -
tluri , ordine ş i medalii - Erou a l Muncii Socialiste,
Om de ştii nţ ă emerit, Laureat al Premiului de Stat
ele.
Prin incclarca din viaţă a acad. prof. Con stantin
Daicoviciu, ş tiinţ a, invăţămlntul ş i cullura clin
palria noastră pierd pe una din ce le mai remar-
cabile pers onalită ţi a le sa le.
Pentru toţi muzeog rafii ţării . ca re l-au cunoscut
şi apreciat, au învăţat din bogata sa ş tiinţ ă ş i i-a u
urmat ex emplul în sincera d ă.ruir e de slujire a
muzeo grafi ci, prof. Constantin Daicoviciu nu a
di s părut. Figura sa dinamică, plină de clocotul
căutări lor , va ră mln e vie, a l ă turi de lu crări l e sale,
în mo ş te nire a l ăs ată muzeografici rom â n eş ti -
Mu zeul de istorie al Transilvaniei.
285
https://biblioteca-digitala.ro
R E V s T A M u z E E l o R

SUMAR
* * * - ::\luzeele de clnografic clin ţara noastră şi rolul lor ln socielatea contemporană socialistă 197
Olga MĂRCULESC - Pregălirea şi perfecţionarea cadrelor clin muzee . . 199
Viorel FAUR - ::\lanifeslă ri mnzeislice bciuşenc ln anii interbelici . . . . . 218
Eugenia IOANO V CC l - Diferenţe individuale în receptarea operei de arlă . 221
::\1aria IACOB - ::\luzcul de şliinţe nalurale din Homan într-o nouă etapă a dezvoltării sale . 22()
Iosif BEREŞ - Dovezi documenlare privind cuibări lui sturzului de iarnă ( Turdus pilaris L.) ln
Depresiunea ::\laramureşului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230
Panait I. PANAlT - Densitatea aşezărilor feudale Limpurii pe teritoriul Bucureştilor (sec. IX -X I) 233
:Maria STAN - Obiecte muzcislice privind înfiinţarea Academici Mihăilcne . . . . . . . . . . . 238
Gheorghe BODOR, :\Jelania OSTAP, Vicloria SEMENDEAEV - Conlribupi la slucliul meşteşu-
gurilor din Tansa, jud. Iaşi . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.Jl
Sanda LARTONESCU, Ioana AR;\IĂŞESCU - Ţeslul - un „cuptor mobil" . 2.J5
Radu IONESC - William Riller despre icolae Grigorescu . . . 2-48
Sleia RADU - Activitatea mililantă a pictorului Nicolae Popescu . . . . 253
Victor SDIION - n nume nou de argintar din Augsburg . . . . . . . . 255
Stelian POPESCU - Consideraţii asupra muzeelor nord-americane de istorie 257
Nicolae POSTOLACHE - ::\luzeul cullurii fizice şi turismului clin R.P. Polonă 261
Panait I. PANAIT - George D. Florescu, la 80 ele ani . . . . . . . . . . . 26()
Aurora BĂDILĂ - Analiza aclivilăţii ::\ luzeului judeţean Argeş, pe anul 1972 268
)Jariana AFTENE - Expoziţia „Poluarea şi combaterea ei" . . . . . . . . 269
Ioan I. ALDEA - Primul simpozion internaţional asupra religiilor preistorice . 271
V. BUŞILĂ - „Formarea personalului de muzeu în lume. Stadiul actual al problemei" . 272
)f. T ĂL PEANU - „Comunicări şi referate", ::\luzeul de şliinţele nalurii Ploieşti, 1972 . 273
Prof. dr. George VASILI - „S tudii şi comunicări", Muzeu l de ştiinţ. cle naturii , Bacău, 1972 . 274
::\faria STAN - „Bucureşti - ::\Jaterialc de istoric şi muzeografic'', Vllf, 1971 275
M.D. - „ Danubius", V, 1971 . . . . . . 277
::vI. DU::\IITRESC U - „ ::\luzeu l Peleş " . . . . . . . 278
Valentina BUŞILĂ - „Ghidul muzeelor clin R.S. Cehă " . 278
Dorinei ICHDI - Expoziţia de artă populară „Colecţia Vasile Heisu ", Răcăciuni-Bacău . 279
Dragoş CUSIAC - Din activitatea ::\Iuzcului elnografic Rădăuţi . . . . . . . . . . . . 280
Marioara Gh. ::\IARINESCU - Popularizarea ş liinţe i medicale românc ş li la ::\luzeul mcmorial ,.Prof.
dr. Gh. ::\1arin escu" . . . 281
Dan DU::\JITRESCU - O manifestare muzeală . . . . . . . . . . . . . . . . . 282
A. BĂDILĂ - Şliri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283
A.B. - Lista cu publicaţiile din străinătate primite prin schimb de către muzee 283
* * * - jAcademician Constanlin Daicoviciu \ . . . . . . . . . . . . . . . . . 284

R E V s T A M u z E E l

https://biblioteca-digitala.ro
C O ).I; E 1, J!t A ll JI E
• SOl\IUAIHE
• t: O N T E NT S

_t x x lJT1iori>n1I111•1ec 1rn o >1yae 11 11 n x po ;u. li co n1>eM011110'1 co 111111 ;111 cTn'lcC1<0>1 00111ecTno (197) • O.tbrn lll;)PliY·
J l .ECl-.'.Y - J1 011ro•rolltm 11 ycollcpwe u cn1ou111111e >1yaei1 11L1x 1'n11po11 (199) • llnope:i <l>AYP - Eowwenci<an >tyao·
-0uenqcc1<nst 11 enTeJ1i.uocTt. 11 11 ep11011 >1e m;1y nepuoii te m ·opoit >mpollLOm uoi11rnmr (2 L8) • Er;1mo111rn llOA HOBH'l
_ 11 11 11111111 ;:1yn~L 11 1>1c p11a ;111'111n li uoc np11•rr1111 11pou auo11olllln n c 1:yce1•0 (22 1) • 1\lttptut Jll-.'.OG - '.\lreaii CL'TOCT•
11 oa 1111111rn rnpo1111 Po>11111 n nouL1il 11cp 11 011 cuoero pnao11Tun (226 ) • H oc n<l> EEPElll - J~o1<n10 11Ti.1. 1101.1Tne1>m11a·
10 u 1110 rn ea11011111111e a 11>111 oro ne1P1ero )l poa111i ( Tur~us Pllarls L. ) n l\fopa>CY J>ClUCt:olt 1111a>10 11uoCTll (230) • IlauanT
}(. JJ A H A Jl'l' - ll n oniocn. pn111111x 1~co1111 11buL1 x n oce11om1it ua 1·e ppnTop 1111 Eyxnţecn1 ,( I X - XI u. ) (233) •
l\lnJlllll (1'A ll - l\Jrae liu1.:o OU'l e1.1L1 1;uccuuueen oopnao11n1mn AI<lt)IO>Ulll 1\ln xa n :rono (:!3 ) • I'oopre EOUOP.
J.U c1rnllll1l OC 'l' AII, )lJIJ:'l'O)Jllll CEME JI Ufl Ell - 0TllOCllTCJILllO Jl CMCCCJI D 1'n11ee. yca11 H CCLI (24 1) • C11u111i JIA PR-
OJIEO\Y, J!outrn A JJ\t l1Jllli C ~' - l(CCT - u e pe uoc mur 110'11. (245) I• Pn11y UOHE CRY - lln111.11>1 Psrrro p
o llmro:iuu fp1r o veu. y (248) • Ci-enu l'A JO ' - J:(e11Tom,11ocT1> xy11oim11um H1rnoJ1ao H o nec ••Y ( :!53) • nn ...-.·011
Clll\IHOJI - J! onoo 11 ~1J1 cepeo peu11L1 x 1e :1 Mll CTepn tta AyrcGy prn (255) • CTe1111 011 llOll ECI-\Y - 01·11 ocuTeilbllO
Ceuepo1nie p111rn11 e 1m x 11 c,-0 1>11•ie cH11x Myaceu (257) e IJ1rno11no llO C'J' O 1'\l-\ .E - l\lyae li 1l111:rn r :11.TY1>Lt 11 Typua>rn
n J10.11>c1<o!I lln11om1oi1 l'ecn yllmme (:!61 ) e X POHHRA. PEL(f<:l[:JllH, Ull<l>Ol'i\IAU.UH (266 )

x x x - Les musees d'cthuogruphle et leur role dnus 111 soclelO soeiullslo eontemporalne ( 191) • Ol ga ~IĂ ltCULf:scu - Ls forma -
11011 c i le pcrfer llonnemcul du pcrsonuel des mnsecs (199) e Viore l FAUit - ~laniles lullons rnuseales tl Be iuş eutre Ies deu x guerres
Jtiondlules (21 8) • Eugenia IOANO\' l('I - Dlllereoees iudivldnelles dans l'uplllude de reecplloooer 1111 oeune d'urt (221) e Maria
IACOR - Le ~lu see de Stlenccs Nulurcll rs de llunnn duns une nouwll e t'lnpc de son del'Cloppcmeol (22G) • Io li llERE Ş - rreuves
dorumc11l11lrcs sur la nldlllcullon de lu Gril•e lllorne (Turdus 111luris L.) dans 111 deprcsslon du ~luramurcş (230) e Punull I. PANAIT
- Lu dcnsll<i des sllcs du Ho yen Age 11nclen sur le lcrritolre de llucuresl (IX - XI sleeles) (233) • ~lurlu TAN - Picces de musce
eur lu !c11dnlio11 de l'Arndlmiu ~llhdil rn uA de lu ş i (238) e Gheorghe BODOlt, ~le l u nia OSTAP, \ 'ictoria SEJIENDEAE\' - Contribu -
Jlons u l'etudc des mellers de Tunsu. de dcpart. laşi (241) e Sandu LAltlONt:scu , Ioana AltJt ,lŞt:scu - „Ţestul " un rour mo ·
bil e eu lerrc balhte (245) e ltadu IONESCU - \\'Illium Uiller - quelqucs dounees sur Nleolue Gri gorescu (248) e Stela ltADU - L'uc·
tivite mllllante du pclut,re Nicolae Popescu (253) e \'lctor SIHION - Un nouvcau uom d'orfevre d' Augsburg (25;;) • lelluu POPESCU
- Couslderatlons sur Ies musees d' hlsloire 11ord -11111erleaius (25l) e Nicolae POSTOLACllE - Le llusee de 111 Cullure Ph yslq ue el du
1'ourlsmc de l'ologne (261) e CllltONIQU.:, CO)ll'TES-RENDU ', INFOlt)IATIONS (2GG)

x x x - Thc ethnogruphl cu l museums und thelr rol e in the contemporaru y soclullst soclcty (197) e Ol gu ~IĂllCULt: Sfl' - The tral -
J1l11G nod svcrl11llsullo11 ol the museum personuct (199) • l 'lorc l FAUit - ~lu scul 11111111lest111io11s Io lle lu ş, belween thc World Wars (218)
eEugcnlu IOANO\'ICI - lndh'lduul dlllereuecs ln the receplh•lt,y of 11 work ol uri (28 1) e ~lurlu JACOB - Thc Nat ural Sciences )lusenm
of lloman Io a uew sluge of de1·clopment (226) • Iosif BEllE Ş - Proofs ubout the oestlng of lhe t'ie ldlure (Turdus pilurls L.) Io lbe
)luramureş deprcslon (2311) e Punull I. PANAIT - The deoslty of 11nclent feudal setll emenls 011 lhe terrltor y of llucharest (IX - XI
« nlurles) (233) • )lnria nAN - Mugeai pieces concrrnlug lhe fouudutlon of „ Academia ~llhiill eu nii " Io lu.51 (238) e Gheorghe llODOll,
)lelnnl11 OSTAI', \'lrtoriu S E~rnNUEAEl' - Coulributlous to the trudcs ln Tunsa, laşi dlstr. (241) e undu LARIONt:SfU -loana.
AR!l ,\ Ş E SCU - „ Ţes tul - n mobile henrtben oven (245) . Uudu IONESCU - \\'Illium llHlcr nbout Nleoluc Grigore cu (248) e Sleia
llAD U - The mllllunt nellvlly of tlte pulnter Nicolae Popescu (2;;3) • l 'ielor HllON - A new oame of jeweller !rom Augsburg (~)
• Slellun POPESC - Standpolnls cooeeroinE North-Amerlcun hlstoricul musenms (2Sl) e Nicolae POSTOLACllE - Tbe )luseum of
~h e physlea l rnltur ~ aud lourl 111 lu Polund(2GI) e CllltONltJLF , RE\' IEWS, INFOllJUTIONS (266)

COPERTA I : Grota mirese i din Munte le de sa re - S l ă ni c Prahova

COPERTA IV: Aspect d in Muzeul pomiculturii şi viticu l turii-Go le ş ti

FOTOGRAFII: Gheo r g he DU :'111TRU

R edacţia: Calea Victoriei 174, Sectorul I, Bucureşt i, Telefon 50.48 68

Admini s traţia : str. Brezoianu nr . 23-25, Telefon 14.67.99

• i NT REPRINDE RE A P O L I GRAF IC Ă „I N FORMAŢI A" BU c; U RE ŞT I c. 2829

) 43474 J Lei 7

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro