DOUAZECIŞICINCI DE ANI DE ACTIVITATE A MUZEULUI

DE ISTORIE ŞI ARTA DIN ZALAU

In cadrul activităţilor culturale ce se desfăşoară în patria noastră,

instituţiilor muzeale le revine un rol important. Posesoare ale unui
bogat şi valoros patrimoniu, continuatoare ale unor experienţe acumulate,
muzeele îşi aduc aportul lor la desfăşurarea cu succes a revoluţiei cultu-
rale iniţiată şi condusă de către partidul comunist. „Pentru a cunoaşte
istoria unui popor - spunea Constantin Moisil - sub un aspect atît de
complex, trebuie să ne punem în contact direct cu însăşi monumentele
de cultură ce ne-au rămas de la strămoşii lui. Astfel numai se explică
de ce colecţiunile de obiecte vechi au o valoare atît de mare şi de ce
organizarea de muzee istorice răspunde unei înalte necesităţi educative".
Muzeul contemporan este o instituţie complexă, ştiinţifică şi cultural
educativă, care îşi propune, în primul rînd, să cerceteze, să conserve şi
să valorifice obiectul muzeistic.
Este însă bine ştiut că înainte de a ajunge în muzeu unele obiecte
au existat înafara lui, în pămîntul care le-a acoperit uneori timp de
milenii, altele au fost păstrate din moşi strămoşi de către unele familii
cu dragoste pentru trecut, sau au fost colecţionate de amatori pasionaţi.
Scoaterea la lumină a acestor vestigii de către arheologi sau achiziţionarea
materialelor de la colecţionari necesită o muncă de depistare şi cercetare.
Obiecte dintre cele mai rare însă au luat drumul marilor muzee din
lume, care păstrează „preţioase suvenire artistice şi istorice din Ardeal,
această ţară atît de bogată în tezaure arheologice"1. Numai de pe terito-
riul Sălajului au luat drumul străinătăţilor sute şi sute de piese aflate
azi la Viena, Budapesta (PZ. I/1), Debreţin etc.
lnfiinţarea muzeului din Zalău, a marcat răspunsul ce se dădea
unor cerinţe mai demult formulate. Amintim aci pe profesorul Victor
Russu, originar din Mineu, judeţul Sălaj, care în Suspinele Silvelor studiu
publicat la Karlsruhe, scris acum peste o sută de ani, exclama: „Dar noi
românii, de pe clasicul pămînt al Daciei traiane, cînd vom avea asemenea
muzee ca acestea şi ca multe altele, ce se află mai prin toate oraşele
lumii civilizate, pentru scumpele relicve ale moşilor şi strămoşilor
noştri" 2 •

1 Familia, 1905, Nr. 35, p. 416.

2 V. Russu, Suspinele Silvelor, Karlsruhe, 1872.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
24 V. LUCACEL

Ideea înfiinţării unui mu:z.eu la Zalău este mai veche. Prin 1878 se
hotăreşte înfiinţarea unei asociaţii mureistice, iar la 30 decembrie 1880
are loc, de fapt, adunarea de constituire a Asociaţiei muzeistice din
Sălaj3. Cu această ocazie avocatul Szikszai Lajos anunţă că donează
colecţia sa viitorului muzeu, colecţie ce cuprindea documente, manete,
obiecte de piatră, bronz şi ceramică precUIIll şi colecţia de ştiinţele
naturii. Cercetările întreprinse pînă acum nu permit să precizăm dacă a
luat fiinţă muzeul, numărul pieselor şi dacă a fost deschis pentru public.
Incercări mai recente de înfiinţare a unui muzeu la Zalău s-au făcut
de către Despărţămîntul sălăjan al Astrei. In anul 1924, Nicodim Cristea,
preşedintele Astrei sălăjene, ţine la Zalău o conferinţă despre: „Muzeele
din Transilvania şi necesitatea creerii unui muzeu naţional sau palat
cultural la Zalău" 4 • In urma acestei conf.erinţe începe o acţiune pentru
strîngerea obioectelor de valoare muzeistică din judeţ. Profesorul univer-
sitar Tzigara-Samurcaş donează, în acest scop, suma de 5.000 lei. Iniţia­
tiva se bucură de larg sprijin aşa că la a treia adunare generală a Astrei
centrale în Sălaj (1926) se spunea: „Despărţămîntul nostru avea într-o
sală din clădirea prefecturii un muzeu istorico-arheologic şi ~tnografic"5.
Profesorul Leontin Ghergariu continuă cu succes această acţiune, adu-
cîndu-şi contribuţia la colecţionarea materialului. In anul 1940 acest
muzeu era instalat în trei încăperi închiriate de la primăria oraşului,
într-o clădire din centru şi cuprindea obiecte preistorice, obiecte din
epoca romană, o colecţie numismatică şi una etnografică, obiecte de cult
provenite din unele biserici de lemn din Sălaj. Nu se cunoaşte însă nu-
mărul pieselor acestor colecţii lipsind inventarele. Evenimentele din
1940 n-au cruţat nici această instituţie, piesele pierzîndu-se fără urmă.
Infiinţat la începutul lunii mai 1951, odată cu mai multe muzee
de pe cuprinsul ţării noastre 6 , muzeul din Zalău este o creaţie a regi-
mului nostru şi răspunde unei necesităţi de ordin cultural mai general,
necesitate cerută de condiţiile noi de viaţă, condiţii care impun răspîn­
direa cunoştinţelor ştiinţifice despre trecutul societăţii în rîndurile mase-
lor largi populare. Considerăm de o deosebită importanţă faptul că în
domeniul muzeografiei s-a dus o politică, fundamentată ştiinţific, de
repartizare echilibrată a muzeelor pe întreg cuprinsul ţării.
Alături de biblioteci, care au devenit de timpuriu trezorierele cuvîn-
tului scris, muzeele au apărut din necesitatea firească a conservării şi
transmiterii din generaţie în generaţie a celor mai valoroase bunuri de
civilizaţie, cultură şi artă, opere în care omenirea s-a recunoscut în
chipul ei cel mai nobil.
La înfiinţarea sa muzeul din Zalău nu dispunea de piese şi nici
de local, dar bogata zonă arheologică din Sălaj dădea la iveală în fiecare
3 Arhivele statului Zalliu. Fond asociaţia muzeistică, proces-verbal de consti-
tuire a asociaţiei din 30 decembrie 1880.
' Şcoala noastrli, Zalău, anul I, nr. 6 din 15 iunie 1924, p. 87-97.
5 I. Ardeleanu senior, Centenarul Desplirţămîntului Astrei săllijene, în Acta
Musei Porolissensis, I, 1977, P. 337 sq.
6 Decizia nr. 3438 din 15 mai 1951.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la 25 de ani 25

an materiale care, în lipsa unui muzeu, luau drumul altor oraşe cum
sînt Cluj (Pl. I/2), Bucureşti, Deva, Blaj etc., sau, de cele mai multe ori,
dispăreau fără urmă. Incontestabila permanenţă a populaţiei autohtone
aici a făcut însă ca izvorul bunurilor muzeale să fie aproape fără sfîrşit.
După cum spunea Gh. Bariţiu „din vremi în vremi tot mai dă patriotul
peste obiecte de acelea păstrate din vechime, care deşteaptă întrînsul
sentimentul acel puternic şi dulce de a iubi acest pămînt, în al cărui
sin se află de atîtea sute de ani îngropate oasele şi cenuşa strămoşi­
lor săF.
In evoluţia mu:z;eului din Zalău se disting trei etape importante:
prima 1951-1955, a doua 1956-1965 şi a treia 1966-1976.
Prima etapă se caracterizează prin eforturile depuse pentru obţinerea
unui local unde să poată fi adunate piesele răspîndite prin oraş sau în
satele din zona anticului Porolissum. La înc;eputul lunii august 1951 se
obţin, la etajul clădirii din str. Crinului 1 patru încăperi cu o suprafaţă
totală de 150 m.p. din care pentru expoziţie au fost repartizaţi 72 m.p.
(Pl. II).
Avînd la dispoziţie acest modest spaţiu, preocuparea pentru strînge-
rea colecţiilor şi constituirea patrimoniului muzeal este pe primul plan.
ln urma unor înţelegeri, Liceul de cultură generală din localitate cedează
muzeului în acest an (1951) nu număr de 178 piese din care 75 apar-
ţinînd epocilor preistoriei, 65 din epoca romană, şi 38 piese medievale
şi moderne.
Tot în anul 1951 se aduc de la Moigrad şi din alte locuri unde erau
depozitate, un număr de 46 piese din piatră printve care inscripţii, frag-
mente de reliefuri, capitele de coloană etc. apărute la suprafaţă, prin
săpăturile arheologice efectuate de către C. Daicoviciu (1939), A. Radnoti
(1941-1943) şi M. Moga (1949). (Pl. X/1; XI/1-2).
In vederea îmbogăţirii patrimoniului, solicitînd sprijinul Institutului
de istorie şi arheologie din Cluj-Napoca, prin bunăvoinţa regretatului
academician Constantin Daicoviciu, se aprobă transferul de la Muzeul de
istorie al Translivaniei a 73 piese arheologice.
In anii 1953-1954 se fac dese deplasări în satele din zona anticului
Porolissum pentru depistarea şi achiziţionarea pieselor ce se găseau în
posesia ţăranilor, descoperite cu ocazia lucrărilor agricole. Se achiziţio­
nează în special unelte, arme, piese mărunte de bronz, manete etc. In
martie 1955 patrimoniul muzeal creşte cu peste 130 piese provenite din
săpăturile efectuate la Porolissum, în anul 1949, de către profesorul
Marius Moga.
Făcînd bilanţul, la sfîrşitul anului 1955 găsim în colecţiile muzeului
un număr de 3.259 piese istorice.
Pe linie expoziţională, la început, activitatea se caracterizează prin
organizarea unor expoziţii temporare pe diferite teme ca: originea şi
evoluţia omului, realizări ale regimului democrat popular, expoziţii agri-
cole etc.
7 Foaie pentru Minte Inimă şi Literatură, 1839, p. 221-225.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
26 V. LUCACEL

La începutul lunii august 1952 se deschide prima expoziţie de bază

a muzeului, modestă bineînţeles, în două săli unde în trei vitrine şi pe
cîteva podiumuri erau prezentate piese arheologice însoţite de unele
materiale complementare (texte, desene, hărţi) ilustrînd felul de viaţă
în epocile respective.
Intreaga muncă de depistare, cercetare, colecţionare, înregistrare şi
organizare expoziţională în această primă etapă era efectuată de două
persoane (un muzeograf şi o supraveghetoare) ajutaţi de un larg colectiv
de colaboratori şi prieteni ai muzeului atît din oraş cît şi din satele
raionului.
A Cil.oua etapă, 1956-1965, eşalonată pe o perioadă mai lungă de
timp, se aseamănă cu prima prin faptul că micul colectiv depune efor-
turi susţinute pentru depistarea de colecţii şi piese descoperite izolat,
organizînd cercetări în tot cuprinsul zonei de activitate. Pentru culegerea
de informaţii se ia legătura cu vechi cercetători, şi istorici sălăjeni.
Profesorul Leontin Ghergariu, fost director al Liceului din Zalău, donează
muzeului 16 piese provenite din descoperirea, în 1939, a unui depozit de
piese de bronz la Guruslău (Pl. VI).
La sfîrşitul anului 1958 intră în patrimoniul muzeului o frumoasă
colecţie de ? .726 piese arheologice în special piese de podoabă din bronz,
geme, opaiţe, fibule, aplici etc. descoperite în zona anticului Porolissum.
Colecţia a aparţinut familiei Wesselenyi-Teleki şi a fost donată muzeului
nostru de către doarr:na Ana Teleki din Jibou 8 • In anii 1958-1958 se
adaugă colecţiilor materiale din săpăturile de la Porolissum.
La sfîrşitul acestei etape (anul 1965) muzeul dispunea de un patri-
moniu cuprinzînd 14.333 piese.
Datorită creşterii patrimoniului, a faptului că vechiul local nu mai
era corespunzător, organele locale, înţelegînd necesitatea acordării unui
spaţiu adecvat, în care muzeul să-şi poată asigura atît conservarea patri-
moniului cît şi organizarea expoziţiei permanente, repartizează, încă din
anul 1955, o parte din încăperile actualului local (Pl. III). Muzeul dis-
punea la acea dată de şase încăperi cu o suprafaţă totală de 316 m.p. din
care 210 m.p. pentru expoziţii. Avînd în continuare sprijinul autorităţilor
locale acest spaţiu creşte în 1960 cu încă trei încăperi, ajungînd la nouă
încăperi cu o suprafaţă totală de 488 m.p. Nu putem trece cu vederea
o realizare de seamă, trecerea actualului local în proprietatea muzeului,
în decembrie 1961.
A vînd la bază o colecţie destul de bogată, un local corespunzător
pentru acea perioadă, eforturile colectivului de muncă s-au îndreptat
spre organizarea expoziţiei de bază care cuprindea istoria acestor me-
leaguri începînd cu orînduirea comunei primitive şi încheind cu reali-
zările epocii de construire a socialismului, expoziţie ce s-a deschis pentru
public în noiembrie 1956.
\
8 Arhiva muzeului din Zalău. Dosar nr. 81, proces-verbal de donaţie nr. 84 din
20. XI. 1958.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la 25 de ani 27

Ţinînd seama de îmbogăţirea în permanenţă a patrimoniului cu piese

tot mai semnificative, de cercetarea documentelor existente, începînd
din anul 1960 are loc o reorganizare a expoziţi,ei de bază, expoziţie ce
se deschide la 7 mai 1961, cu ocazia aniversării a 40 de ani de la creerea
Partidului Comunist Român. Această expoziţie se completează pe parcurs
cu exponate privind epoca de construire a socialismului, deschizîndu-se
pentru public la 23 august 1964.
Un salt deosebit a fost realizat de muzeul din Zalău în a treia peri-
oadă din activitatea sa, perioada 1966-1976, cînd patrimoniul său s-a
îmbogăţit substanţial prin achiziţionarea de colecţii sau prin piesele
obţinute prin săpăturile arheologice efectuate de colectivul muzeului în
principalele puncte arheologice din judeţ. In această perioadă intră în
patrimoniul muzeului şi frumoasa colecţie de peste 1.500 piese arheo-
logice şi istorice strînse de colecţionarul sălăjan Silviu Papiriu Pop din
Buciumi, care a adunat timp de peste 50 de ani, cu multă pasiune şi
dragoste, piese arheologice, epigrafice, numismatice, documente şi cărţi
valoroase, salvîndu-le de la dispariţie sau distrugere 9 .
Dacă pînă în anul 1965 muzeul avea o singură secţie, secţia de istorie,
de la această dată muzeul din Zalău a devenit un muzeu mixt cu trei
secţii: secţia de istorie veche, cea mai reprezentativă, secţia de artă
populară şi secţia de artă plastică contemporană.
Secţia de artă populară a fost creată cu scopul de a valorifica şi
prezenta în expoziţie bogatul material creat în zona etnografică a Săla­
jului. Punînd în evidenţă creaţiile populare care reprezintă munca şi
ingeniozitatea generaţiilor trecute, temelie a vremurilor noi de azi -
cinstim aşa cum se cuvine permanentele aspiraţii spre frumos ale ţărani­
lor noştri (Pl. XIV, XV, XVI). In prezent colecţia acestei secţii este for-
mată din 3.403 piese de port, textile, ceramică, lemn etc.
Secţia de artă plastică, avînd în prezent un fond de 280 lucrări de
pictură, sculptură şi grafică românească contemporană a fost înfiinţată
cu scopul de a face educaţia estetică a maselor de oameni ai muncii,
vizitatori ai muzeului nostru (PZ. XVII, XVIII, XIX, XX, XXI, XXII).
In prezent muzeul dispune, la cele trei secţii, de un patrimoniu
cupri!lzînd peste 34.000 piese.
Avînd în permanenţă sprijinul organelor locale de partid şi de stat,
odată cu reînfiinţarea judeţului Sălaj acest sprijin a crescut şi mai
mult. In anul 1969 au început lucrările de reparaţii capitale la întreaga
clădire, de amenajare şi modernizare a unor spaţii noi acordate muzeului.
In prezent muzeul dispune de o suprafaţă totală de 1.230 m.p. din care
974 m.p. repartizaţi pentru expoziţiile de bază ale secţiilor de istorie şi
artă populară, iar 256 m.p. pentru depozite, birouri, laboratoare etc.
Pornind de la ideea că muzeul trebuie să fie o instituţie vie, în
permanentă înnoire, în 1970 se trece la reorganizarea expoziţiilor de
bază ale acestuia.

9 Arhiva muzeului din Zalău. Dosar nr. 81, proces-verbal de vînzare cumpă­
rare, nr. 66 din 16. XII. 1966.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
28 V. LUCACEL

Avînd la bază tematicile expoziţionale, s-a trecut la materializarea

ideilor cuprinse în ele, prin organizarea expoziţiilor permanente ale sec-
ţiilor de istorie veche şi artă populară. Cu sprijinul I. S. Decorativa
Bucureşti, unitate specializată în acest domeniu, expoziţiile muzeului din
Zalău au dobîndit un aspect modern, piesele fiind prezentate în vitrine
luminoase, confecţionate cu gust (Pl. VIII, X, XIII).
In această nouă formă de organizare, la 21 august 1971, a avut loc
redeschiderea muzeului.
Pentru a asigura o mai bună valorificare a colecţiilor muzeale, pen-
tru a se marca anumite evenimente din istoria patriei noastre şi mai
ales pentru a se răspunde unor necesităţi de instruire şi educaţie, colecti-
vul muzeului a acordat o atenţie deosebită organizării expoziţiilor tem-
porare şi itinerante pe diferite teme de istorie, artă populară sau artă
plastică. Aceste expoziţii, peste 150 la număr, au fost organizate pe
diferite teme:
- expoziţii organizate cu prilejul unor evenimente ca: „Revoluţia
de la 1848 în Transilvania", „Unirea Ţărilor Române", „500 de ani de
atestare documentară a oraşului Zalău", „Sălajul la a XXX-a aniversare
a eliberării României de sub dominaţia fascistă", „Mihai Viteazul" etc.
(PZ. XXIII).
- expoziţii pentru popularizarea unor colecţii ca: „Vestigii daco-
romane pe teritoriul Sălajului", „Colecţia Silviu Papiriu Pop", „Dezvol-
tarea societăţii omeneşti pe teritoriul Sălajului" etc.
- expoziţii destinate aniversării unor personalităţi sălăjene ca:
„Simion Bărnuţiu", „Ioniţă Scipione Bădescu" etc.
- expoziţii pentru popularizarea colecţiei de artă populară ca: „Arta
populară în Sălaj", „Textile şi port de pe Valea Agrijului", „Textile şi
port de pe Valea Almaşului", „Portul popular din Sălaj" etc.
- expoziţii pentru popularizarea colecţiilor, de artă plastică: „Munca
oglindită în arta plastică", „Artişti plastici sălăjeni", „Femeia în arta
plastică", „Ioan Sima" etc.
Avînd deschisă expoziţia de bază, organizînd expoziţii temporare pe
diferite teme, desigur şi numărul acelora care le vizitează creşte cu fie-
care an. Dacă în anul 1952 numărul vizitatorilor era de 4.547, în anul
1960 a fost de 15.219, în 1965 de 23.000 iar în anul 1975 de 40.485.
Pe coordonatele majore ale culturii noastre socialiste, un loc de
seamă îl ocupă preocupările pentru studierea şi punerea în valoare a
bogatelor vestigii istorice aflate pe teritoriul ţării noastre. Sălajul se
bucură de privilegiul de a fi unul din judeţele cu bogate vestigii arheo-
logice ale căror evoluţii se pot urmări în succesiunea lor cronologică încă
din paleoliticul îndepărtat.
Cercetarea sistematică a acestor vestigii, organic legate de istoria
noastră veche şi de continuitatea poporului român pe aceste meleaguri,
reprezintă preocuparea permanentă a cercetătorilor de la muzeul zălăuan.
Săpăturile arheologice efectuate de modestul colectiv de la muzeul nostru
au fost realizate cu sprijinul neprecupeţit al cercetătorilor de la Institutul

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la 25 de ani 29

de istorie şi arheologie din Cluj-Napoca şi de cei de la Muzeul de istorie

al Transilvaniei din acelaşi oraş.
ln anul 1958 s-au efectuat săpături arheologice la castrele romane
de la Porolisswn-Pomet şi Tihău, iar în 1959 la castrele romane din
Porolissum-Citera şi Românaşi avînd drept soop determinarea dimensiu-
nilor castrelor şi sondarea interiorului lor în vederea dezvelirii unor
construcţii (PZ. XII/1).
lncepînd din anul 1963 pînă în 1976 s-au efectuat în fiecare an, în
colaborare cu Muzeul de istorie al Transilvaniei şi apoi cu Institutul
de Istorie şi Arheologie din Cluj-Napoca, cercetări arheologice la castrul
roman din Buciumi, scoţînd la lumină ruinele mai multor construcţii
din care amintim: praetoriul, bastioanele celor patru porţi şi bastioanele
de colţ, baia, două magazii, patru barăci ce serveau drept locuinţe solda-
ţilor etc. (PZ. XII/2, IX/2-4).
ln anul 1969, în colaborare cu M~ul ·din Oradea, s-au efectuat
cercetări arheologice la Derşida, într-o aşezare aparţinînd epocii bron-
zului - cultura Wietemberg - cu scopul de a îmbogăţii colecţia muzeu-
lui care era deficitară pentru această perioadă.
Tot în anul 1969 s-au executat săpături arheologice în hotarul satului
Stîrciu. Materialul provenit din săpături, aproape exclusiv material cera-
mic, arată că este vorba de o mică aşezare dacică întărită.
Cercetările de la Romita efectuate în cele trei campanii din
1971-1972-1973, vin să se adauge la descoperirile mai vechi de epocă
romană din această parte a provinciei. Datele obţinute. ne arată că este
vorba de o baie ce deservea castrul sau, poate, aşezarea civilă din
apropiere.
La săpăturile arheologice efectuate în anul 1972 la cetatea dacică de
la Marca, în colaborare cu Facultatea de istorie-geografie a Institutului
pedagogic din Oradea (prof. Sever Dumitraşcu) au luat parte şi studenţii
anului I de la facultatea sus menţionată. Imbinînd cunoştinţele teoretice
cu cele practice, studenţii au participat astfel direct, nemijlocit, la cerce-
tarea ştiinţifică, la munca productivă (PZ. VII/1-5).
Dacă cercetările la obiectivele enumerate mai sus au fost încheiate,
începînd din anul 1975 se efectuează săpături arheologice la aşezarea
neolitică de la Zăuan şi la aşezarea dacică de epocă de la Panic, în apro-
pierea Zalăului (PZ. IV/2-3).
Descoperirile întîmplătoare, printre care amintim tezaurele de piese
de bronz de la Sîg (PZ. V) şi Guruslău (PZ. VI), au contribuit şi ele la
imbogăţirea patrimoniului muzeal.
Jn planul de cercetări propus pentru actualul cincinal amintim com-
plexul arheologic Porolissum, aşezarea dacică de la Şimleu} Silvaniei,
nmitirul din epoca bronzului de la Giurtelec, aşezarea din epoca bron-
zului de la Crasna, cetatea hallstattiană de la .Bozna etc.
Dacă pînă nu demult colectivul rr.uzeului nostru se preocupa mai mult
de achiziţionarea de materiale muzeistice, ceroetări arheologice, sau orga-

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
30 V. LUCACEL

nizarea de expoziţii, în ultima vreme o preocupare de seamă este aceea

de a valorifica colecţiile sau rezultatele cercetărilor prin editarea unor
lucrări de specialitate în colaborare cu alţi cercetători de la instituţii
de profil.
Astfel în cursul anului 1968 a npărut „Catalogul colecţiei de manete
antice", iar în 1970 culegerea de articole „Tezaure monetare din nordul
Transilvaniei sec. XVI-XVIII", şi monografia „Un tezaur dac din nord-
vestul Transilvaniei", (au1tori Bugen Chirilă şi Vasile Lucăoel); ultima
lucrare a apărut în două ediţii, una în limba română, iar alta în limba
germană.
Bogatul şi valorosul material arheologic precum şi interesantele date
tehnice culese în urma săpăturilor arheologice efectuate la castrul roman
de la Buciumi au impus elaborarea unei lucrări cu caracter monografic
în legătură cu acesta. Strădaniile colectivului care s-a ocupat de cerce-
tările de la castru (Eugen Chirilă, Vasile Lucăcel, Nicolae Gudea şi
Constantin Pop) s-au materializat prin apariţia. în anul 1972, a volumu-
lui „Castrul roman de la Buciumi". Lucrarea, apărută în două ediţii, una
în limba română şi una în limba germană reprezintă o încercare de a
sintetiza rezultatele cercetărilor arheologice efectuate la castru în inter-
valul 196~-1970.
Munca de cercetare arheologică la cetatea dacică de la Marca a avut
ca rezultat apariţia, în 1974, a lucrării monografice cu titlul „Cetatea
dacică de la Marca", avînd ca autori pe Sever Dumitraşcu şi Vasile
Lucăcel.
In cadrul muncii de ceroetare o atenţie deosebită a fost acordată
studierii unor colecţii din patrimoniul 111uzeului, studii care au avut ca
rezultat elaborarea şi tipărirea unor cataloage de colecţii. Astfel, după
„Catalogul colecţiei de manete antice", apărut în 1968, s-au editat „Cata-
logul colecţiei de geme romane", apărut în 1973 sub semnăturile Luciei
Marinescu şi Evei Lak6 şi „Inscripţii şi monumente sculpturale în Muzeul
din Zalău", apărut în 1975, autori Nicolae Gudea şi Vasile Lucăcel.
In vederea popularizării muzeului, a rezultatelor cercetărilor sale
în rîndul oamenilor de ştiinţă de peste hotare, în cadrul schimbului de
publicaţii au fost trimise lucrările noastre unui număr de peste 70
instituţii sau cercetători din Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria,
Franţa, Germania, Anglia, Austria, S.U.A., Belgia. Suedia, Italia, Olanda
etc. de la care am primit în schimb unele din publicaţiile lor.
Avînd alături de permanenta sarcină de informare a publicului şi
menirea de a contribui 111ultilateral la opera de educare şi formare a con-
cepţiei ştiinţifice despre lume şi societate, muzeul nostru a acordat şi
acordă o deosebită importanţă muncii cultural educative.
In acest sens amintim dintre multiplele forme de activitate cu publi-
cul excursiile organizate la monumentele şi locurile istorice din judeţ
la care, de fiecare dată, un membru al colectivului nostru dă explicaţiile
necesare în raport de vîrsta şi pregătirea vizitatorilor. Vorbind despre
monumentul vizitat, încadrîndu-1 în contextul istoriei patriei noastre,

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la 25 de ani 31

ghidul, nu uită să arate că aceste monumente constituie patrimoniul în-

tregului popor, că ele ne învaţă să preţuim valorile trecutului, ele ne fac
educaţia patriotică, ne îndeamnă să iubim şi mai mult această ţară,
pămîntul şi locuitorii lui de azi, de ieri şi de acum cîteva milenii.
Conferinţele au fost şi sînt o altă preocupare a colectivului nostru
privind munca cultural educativă. Cifrele sînt destul de grăitoare în
acest sens. Peste 500 expuneri în anii ce au trecut, grupate pe cîteva
teme: expuneri prilejuite de aniversarea unor evenimente istorice, expu-
neri pe teme de istorie locală sau altele privind arta populară şi arta
plastică.
Pentru o mai bună cunoaştere a judeţului au fost organizate pentru
tineret, în colaborare cu organizaţia U.T.C. şi pionieri, concursuri pe
diferite teme cum au fost de exemplu cele prilejuite de atestarea docu-
mentară a Zalăului ca oraş (500 de ani), de aniversare a 30 de ani de la
eliberarea României de sub dominaţia fascistă, cel cu tema „Sîntem
nepoţi de daci şi de romani", şi altele la care colectivul muzeului şi-a
adus o contribuţie meritorie.
Serile muzeale sînt o altă formă de activitate prin care muzeul ţine
legătura cu publicul din oraş. Manifestările au loc odată pe lună şi au
ca tematică probleme de istorie a artelor s.au istorie locală.
Pentru a duce o muncă organizată în rîndul acelora care se preocupă
în mod deosebit de istoria plaiurilor sălăjene, încă de la înfiinţare s-a
organizat un cerc al prietenilor şi colaboratorilor muzeului prin care
s-a extins mult legătura cu publicul larg. Membrii acestui cerc au adus
reale servicii muzeului în opera de depistare, achiziţionare şi salvare a
unor vestigii istorice, documente sau piese etnografice. Printre colabo-
ratori activi muzeului amintim pe Silviu Papiriu Pop din Buciumi,
Ioan Moldovan, Vasile Ciubăncan, Graţian C. Mărcuş, Ioan Ivănescu,
Gheorghe Rusu etc.
Pentru lărgirea ariei de influenţare şi pentru mărirea numărului de
prieteni ai muzeului, de doi ani a luat fiinţă „Cercul micilor muzeografi",
format în fiecare an din cca. 20 elevi ai claselor V-VIII care, odată pe
sE!ptămînă, se întîlnesc la muzeu unde. împreună cu un membru al
colectivului nostru, dezbat probleme de istorie locală, fac ghidaj pentru
colegii lor, participă la excursii organizate la monumentele istorice sau
pe şantierele arheologice. Seriozitatea cu care privesc această activitate
pasiunea cu care se dezbat temele în discuţie, ne fac să credem că mulţi
din ei vor deveni în viitor cei mai apropiaţi colaboratori ai muzeului
nostru şi, poate, viitori muzeografi.
Expoziţii de bază, expoziţii terr:porare, conferinţe. concursuri, seri
muzeale etc., toate ne dau dreptul că putem afirma că „muzeul repre-
zintă în lumea contemporană un adevărat sistem de mijloace de comu-
nicare cu masele în cadrul unor relaţii conştiente şi motivate de însăşi
raţiunea de a fi a muzeului, ca instituţie prin care omul ia act de sine
însuşi, prin care deci se regăseşte în tot ce a realizat mai de preţ, în

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
32 V. LUCACEL

lumina celor mai înalte şi nobile idealuri ale sale. Este vorba deci, de
un proces de conştientizare, rezultat al unei îndelungate evoluţii" 10 •
Sprijinul material ce ni s-a acordat în permanenţă, îndrumarea şi
atenţia de care ne-am bucurat din partea conducerii judeţene de partid
şi de stat, din partea Comitetului de cultură şi educaţie socialistă a
judeţului Sălaj, cît şi din partea organelor centrale de îndrumare în spe-
cialitate, numărul tc4 mai mare de colaboratori din rîndul maselor în
special al tineretului, au făcut ca după douăzecişkinci de ani de existenţă,
instituţia muzeală din Zalău să ocupe un loc însemnat în activitatea de
cercetare ştiinţifică, în viaţa culturală a judeţului. Acest lucru a fost
posibil şi datorită înţelegerii şi sprijinului pe care l-am primit în perma-
nenţă din partea unor specialişti cu multă experienţă de la Institutul de
istorie şi arheologie şi de la Muzeul de istorie al Transilvaniei din Cluj-
Napoca. Nu putem să nu amintim aci pe regretaţii academicieni prof.
Constantin Daicoviciu şi dr. doc. Mihail Macrea care prin îndrumările şi
sfaturile lor au contribuit mult la realizările muzeului nostru. Aducem
pe această cale mulţumirile noastre tovarăşului acad. prof. Ştefan Pascu,
profesorilor Ion I. Rusu, Eugen Chirilă, Hadrian Daicoviciu, Nicolae
Gudea, pentru sprijinul de care ne-am bucurat de fiecare dată din
partea lor. Mulţumim tuturor colaboratorilor noştri care şi-au adus apor-
tul în decursul anilor la dezvoltarea acestui lăcaş de cultură.
La a douăzecişicincea aniversare a sa, Muzeul de Istorie şi Artă din
Zalău este. deservit de 11 lucrători din care 5 cu pI'egăiire de speciali-
tate, cărora li se adaugă din 1975, o secţie de patrimoniu cu 7 persoane
din care 4 cu studii de specialitate.
Avem la muzeu un colectiv de cadre tinere, cu bună pregătire profe-
sională, harnici, cu ajutorul cărora sîntem convinşi că vom putea duce
mai departe frumoasa muncă pentru dezvoltarea acestei instituţii de
cultură.
In Programul de măsuri elaborat de Comitetul judeţean de partid
este prevăzut ... „că în anul 1977 se vor crea condiţii pentru ca muzeul
judeţean să deschidă expoziţia de istorie contemporană". Lucrările, pentru
construirea spaţiului necesar sînt în curs şi s-au luat măsuri pentru
adunarea materialului expozabil necesar pentru ca atunci cînd construc-
ţia va fi terminată să poată fi organizată, în cel mai scurt timp, şi expo-
ziţia acestei secţii.
1n aceiaşi ordine de idei doresc să arăt că lucrătorii muzeului se
preocupă de pe acum, în vederea organizării, într-un viitor nu prea
îndepărtat, a secţiilor de istorie medie şi modernă. In acest sens supunem
atenţiei conducerii de partid şi de stat a judeţului Sălaj dorinţa noastră
de a fi ajutaţi prin acordarea unui spaţiu suplimentar destinat secţiilor
amintite, noi angajîndu-ne să nu precupeţim nici un efort pentru ca,
în final, muzeul din Zalău să reflecte veridic procesul de formare a
poporului român, caracterul unitar al culturii sale. rezistent.a sa eroică
10 T. Herseni, Muzeul fenomen de conştiinţă socială, i:1 RevMuz„ J!l!i5, nr. 3,
p. 223.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 V. Lucăcel, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la 25 de ani

PI. I. 1. Brăţară de aur din

epoca hallstattiană descope-
rită la P ericei, jud. Sălaj,
aflată în Muzeul naţional
<lin Budapesta.

2. Tezau1·ul de piese de bronz

descoperit la Hida, jud. Să­
laj, aflat fn Muzeul Tran-
silvaniei din Cluj-Napoca.

2
www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
V. Lucăcel, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la 25 de ani

PI. II. Vechiul local al Muzeului din str. Crinului nr. 1

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
V. Lucăcel, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la 25 de ani

PI. III. Actualul local al Muzeului din str. Pieţii nr. 9

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 V. Lucăcel, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la 25 de ani

PI. IV. 1. Vasaparţinînd culturii „Coţofeni" descoperit la Moigrad, jud. Sălaj.

2. Lamă de silex descoperită în aşezarea neolitică de la Zăuan, jud. Sălaj.
3. Vas din aşezarea neolitică de la Zăuan, jud. Sălaj.
www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 V. Lucăcel, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la 25 de ani

PI. V 1,2,3. Cupe din teza.urul de piese de bronz descoperit la Sîg, jud. Sălaj
4. Coif aparţinînd tezaurului de la Sîg, jud. Sălaj
www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 V. Lucăcel, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la 25 ele ani

PI. VI. Pandantiv din tezaurul de piese de bronz descoperit la Guruslău, jud. Sălaf

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 V. Lucăcel, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la 25 de ani

l'I. V II. 1. Figurină de lut descoperită în cetatea dacică de la Marca, jud. Sălaj
2- 3. Lustruitoare de vase din lut ars, descoperite în cetatea dacică de la Marca, jud. Sălaj
4- 5. Ceşti dacice din cetatea dacică de la Marca, jud. Sălaj
www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
V. Lucăcel, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la 25 de ani

PI. VIII. 1. Vitrină cu piese aparţinînd epocii bronzului

2. Aspect din sala romană

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
V. Lucăcel, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la 25 de ani

PI. IX. 1. Signum roman descoperit la Zalău- Ortelec

2. Sabie romană descoperită în castrul de la Buciumi
3. Pumnal roman descoperit în castrul de la Buciumi
4. Venus de la Buciumi.
www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
V. Lucăcel, Muzeul de Istorie şi Artă Za!ău I.a 25 de a.ni

PI. X. 1. Relief funerar de la Porolissum

2. Aspect din lapidariul roman
www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
V. Lucă.cel, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la 25 de ani

PI. XI. 1. Capitel de coloană de la Porolissum

2. Lespede onorifică de la Porolissum
www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 V. Lucăcel, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la 25 de ani

PI. XII. 1. Vedere parţială a unei construcţii din castrul de la Tihău

2. Vedere parţială a unei construcţii din castrul de la Buciumi

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
V. Lucăcel, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău La 25 de ani

PI. XIII. 1. Aspect din secţia de artă populară sala lemn

2. Aspect din secţia de artă populară sala textile

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
V. Lucăcel, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău l.a 25 de ani

PI. XIV. 1. Port popular din Buciumi, jud. Sălaj

2. Zadii, zona Almaş - Agrij
www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
V. Lucăcel, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău La 2.5 de ani

PI. XV. 1. Cămăşi, Bobota, jud. Sălaj

2. Ceramică de Zalău, jud. Sălaj
www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
V. Lucăcel, Muzeu! de Istorie şi Artă Zalău La 25 de ani

PI. XVI. 7. Pieptar din microzona Sub-Meseş, jud. Sălaj

2. Ladă de zestre din Brebi, jud. Sălaj
www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
V. Lucăcel, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău La 25 de ani

Pl. XVII. 1. Aurel Ciupe - N alură statică cu ulcică albastră

2. Petre Abrudan - Amintiri din timpul războiului
3. Petre Abrudan - CititoYii zilelor noastt'e
4. Alexandru Mohi - Fată din Bulgaria

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
V. Lucăcel, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la 25 de ani

PI. XVIII. 1. Ioan Sima - Monument arhitectonic

2. Ioan Sima - Tînără ţărăncuţă
3. Lucia Pisa Gheorghe Lazăr
4. Ion Mitrea - Flori

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
V. Lucăcel, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău ia 25 de ani

PI. XIX. 1. Paul Sima - Toamnă la Aşchileul Mic

2. Gheorghe Apostu - !ntîmpinarea lui Mihai Viteazul
3. Paul Sima - Vestigii
4. Pallos ]utta - Iarnă

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
V. Lucăcel, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la 25 de ani

PI. XX. 1. Sabin Nemeş - Strada 23 August

2. Liviu Florean - Evidenţiate
3. Cornel Brudaşcu Flori
4. Cornel Brudaşcu Căluşari

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
V. Lucăcel, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău li1 25 de ani

PI. XXI. 1. Gy Szdb6 Bela - Peisaj

2. Iosif Bene - Agronoma
3. Ladiszlau Turos - Pintea Viteazul
4. Pop Silaghi Vasile - Maternitate

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
V. Lucăcel, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la 25 de ani

PI. XXII. 1. Vict01' Gaga - Meşterul Manole

2. Romul Ladea - Cap de copil
3. Alexandra Crişan - Colinda

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 V. Lucăcel. Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la 25 de ani

2
l'I. XXIII. 1. Vernisajul expoziţiei „Zalău500" în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu
2. Vernisajul expoziţiei
„Mihai Viteazul".
www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la 25 de ani 33

în faţa cotropitorilor, lupta pentru păstrarea fiinţei sale naţionale, cuce-

rirea independenţei lupta şi munca comună a românilor şi naţionalităţilor
conlocuitoare pentru progres material şi spiritual.

VASILE LUCACEL

25 YEAKS OF ACTIVITY OF THE HISTORY AND ART MUSEUM OF ZALAU

(SUMMARY)

The author presents the attempts to create a museum in Zalău at the end
of the 19 century, then in the third decade of our century and finally its setting
up in the year 1951.
The Museum has three sections: history (ancient) folk art, fine arts. Problems
concerning its organisation and its patrimony are discussed.
Sălaj (district) is rich in archaeological vestiges, their systematical investi-
gation is a permenent preoccupation of research workers of the Museum of Zalau
in collaboration with the specialists of the Institutul de Istorie şi Arheologie of
Cluj-Napoca.
Archaeological investigations carried out at Dacian settlements and forts
of Marca, Panic at the Roman forts of Tihău, Romanaş, Romita, Buciumi at the
neolithical settlement of Zăuan and the bronze age settlement of Derşida are
mentioned.
Further the author shows the preoccupations concerning the reevaluation of
investigations or of the collections by publishing monographs or catalogues of
collections.
Possibilifes of communications with the public are reviewed: permanent
exhibitions, temporary exhibitions, lectures, trips organised to the historical monu-
ments, competitions for the youth about the history of the county and the district.
Finally the author shows that the History and Art Museum of Zalău (Muzeul
de Istorie şi Artă Zalău) the owner of a rich and valuable material fully contributes
to the developpment of cultural revolution led by the Romanian Comunist Party
with the object of educating the working people and especially the youth.

3 - Acta Musei Porolissensls

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro