#141\VOlie

"Li

1:11741 L1 to-g VSIII

5)CI3 hIM,CTRSMA DIOR :

IAN LAMP prç

0

1.011;
IN SUMARUL DE FATA
4,)
ARTICOLE SEMNATE DE:
*
lit AZN-S-' Wr-
E M. ' CuTA
:

G. POB1RAN
EC. P. DRAGHICI
N. PLOPSOR
N. SILVESTRU
COMUNICARI DE:
AL BARCACILA
. T. G. BULAT
IL. CONSTANT.
N. G. DUM1TRESCU
I. A. OPRESCU
rwirjr G. F O T I N O
n_
OLTENIA CULTURALA...
DACTiA
CRONICA STIINTIFICA
5ttLIBERTATEI- 25
_ 0-.. RECENZ I 1
CRONICA REVISTELOR
, ADMINISTRATJA
-.01111111...-4.4)111.11111..--
5tr Generilorescu 20
- d OVA
_
P LisrEray. PFNXIT ,SCRISYL 120tiANtSeS.A. CI:tql0V0
ARHIVELE OLTENIEI PUBLICATIE BILIINARA.
Sub directiunea D-tor Dr. CH. LAUGIER of Prof. C. D. FORTUNESCU

CU COLABORAREA DOMNILOR

AL. BA.RCA.CILA. T. G. BULAT ILIE CONSTANT.

Profesor, T.-SeverIn Profesor, R.-Valcea Profesor, Caracal

N. G. DINCULESCU C. GEROT A N. PLOPSOR

Profesor, Craiova, Protesor, Calafat Profesor, Plenita
Directinnea lass fie cttrul antor intreaga )'Aspundere a opinlilor scrise.

SUMARI) L No. 5.
sprijinitoril Arhivelor Oltenia pe arm' 1923 .
popn nn nnl . . . .
. . Arhivel e Otteniel
Care eititori . . . . a
Olteni tie peste Dunare . . Eman. Becalm
Obilrgla famIllei Amen . . Plnpsor
Honastirea Tismanatiorj . . Econ. P. Dr/ighici
CumanitComanl . . . G. Poboran
0 vlzita la Elena Theodorini . N. Silvestro
Comunicdri gi docnmente: Clod scrisorl ale lut Tudor Viadimizescu. comunicate de
AL Barcacilii. Documente priviroare la Slates Tarandor, comunicate de N. G. Dineulescu.
Catena documente vechi Inedire, comunicate de G. Folino.Documente pi acte (sec. XVII), co-
municate de I. Anton Oprescu. Holarnicia mottle' DlopliRomanall, dela 1755, traru3crisa qi
adnotatil de Ilie Constantinescu. Dlate 011enepti, de T. G. Bulat.Insemnati din treculul
Craioull, de Plopgor.
Oltenia cultural'': Mtscarea culluralli in Curious. de Fortunato. In T.-Sevain, de A.
B. In R.-Valcea, de T. G. B.Cont./au/lune in Fauna Olieniel, de R. Calineseu.
Cronica qtlintifica: Conirtbu /luni elnogralice prin cercetarea unor molupte. Un pro -
pies fn melodele de vaccinate. Spill din plata. lesautut Jul 7ulankhamon. de Ch. L.
Recenzli: 'aorta Basarabiel de Ion I. Nistor. Muzeele din Ttansilusnia, Banal, CH-
pana pl Maramutep de Dr. Cotiolan Peteean,Ialorla Artelor, vol. I. de 0. Tafiali Isloria
orapulut &alma, de G. Poboran. Buldirtui Soc Reg. horn. de Geogralle. tomul XL pe anal
1921. Anuarul Soc. literate ,Gr. Alexandrescre A Liceulut din Focpani, pe anul scoter 1 21-
1922. Isvoarele conlemporane asupra nripcarti Jul Tudor Viadtmireacu, de N. Iorga. Incoro-
narea dela Alba Julia, de R. Candea.CunoptInit 'Mod oate, Biblio eca Agricola ponularii.PA-
durea spartzurallior, de L. Rebereanu Collna Indragosiijilor, de N. gatzaria 0 noun editie,
din Studii duke, de Oherea, Din lumen celor call nu cuvardli. de GArleanu el In Egipt. de R.
D. Rogetti. In umbr7 cructr, de Fratil Tharaud, trod. de P. Cioraneanu. Poveph venhu
editate de .Viata Romilneasea". SA tint bunt, de El. Farago.Ca sulgu in odni, de Cair-
- Caries Dragosiel, de R. D. Rosettl qi Em. Ceibu. Resta Darda, de Ettimiu Pagint lily-
soilce, de L Petrovici Caniece Denim Letloara, de Em. Dorian. Silbermann. de Laddelle,
trod. de F. Aderca.Chants Roumalns et pastes diverse'', de D-ra Elena Donici, recenzate de
C. D. Fortunescu.
Cronica Revistelor : Arhiva dela Iafd. Analele Dobrogel. Celelalte reviste primite
la Redactie, urmeaza mentionate.

0.1~0.INIaseeamsal...",........0.,..m.,./././...
Pretui abonamentului pe un an Lei 100.
Pentru recenzii, schimb de reviste si on -ce priveste partea redactionala,
sit se adreseze d -Iui Prof. C. D. Fortunesen, Str. Libertatei, 25.
Corespondenla relativ la Administratie cum 11 abonamentele, se vor
adresa in strada General Florescn, No. 20.
Ania 11, No. 5 Ian.Fehr. 1923.

RRHIVELE OLTENIEI
SUB DIRECTIUNEA D-lor
DR. CII. LAUGIER t4i PROF. C. D. FORTUNESCU

. 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

Sprijinitorii Arhivelor Olteniei pe anvil 1923 g

E D-nn Prof. MI§U SAULESCU, Buettre*ti 1000 lei
.] D-nn MIT U ANDREESCU, lndnstr. Craiol a 1000 lei 1
BANCA COMERTULUI, Craiova . . . 1000 lei
E BANCA DE SCONT, Craiova 500 lei E
. 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111M.

DUPA UN AN
Cu numArul de fata, revista aceasta infra in al
doilea al sdu an de existenta. Bilantul anului trecut,
deV incheiat cu un deficit de cate-va mii de lei, ne
lass neclintiti in credinta ca Arhivele noastre, ,,Arhi-
vele Olteniei trebue sa traiasca.
In cursul anului expirat publicatiunea noastra n'a
fost subventionata de nici tin fel de autoritate, nici din
Oltenia, nici din restul tarii. Ea n'a primit nici un
ajutor material de nicAeri n'a inregistrat nici
macar tin singur abonament oficial.
Exceptie face darnicul nostru concetatean Mitu
Andreescu, care ne-a oferit spontan un abonament
de sustinere de 1000 lei.
Daca relevAm aceasta, nu este insa pentru a face
2 ARIIIVELE OLTENIEI

vre-o Invinuire cuiva. Nu; nu avem de facut nici o

Invinuire, fiindca in definitiv nici nu ne-am adresat,
poate, cui ar fi trebuit §i nici n'am insistat atat cat
ar fi trebuit. Daca o relevam este numai pentru a
justifica apelul ce adresam mai jos abonatilor §i citi-
torilor nopri, apel pe care ne-am hotarit a-I face nu-
mai flindca noi, contrar celor multi, suntem convin$
de darnicia Olteanului, cum suntem convin0 §i de
dragul Iui de cultura.
Olteanul va voi saii tie cartea sa Olteneasca §i
n'o va Iasa sa piaral.
Patrun0 de aceasta credinta, p4im cu hotarire
in al 2-lea an.
ARHIVELE OLTENIEI"

Catre cititori
Cu No. 4 at ,,Arhivelor Olteniei", pe care desigur I-ati
primit la timp, revista noastra 'i -a incheiat primul an al exis-
tentei sale. Cantitativ, in loc de 240 de pagini cate am pro-
mis, am dat 452 de pagini. Calitativ, o Warn fire *te Ia apre-
cierea D-v.; avem insa cuvinte sa credem ca ne-am indeplinit
pe cat posibil angajamentele Iuate.
In schimb, din punct de vedere material, revista noastra
n'a putut ajunge deck cu greu, cu foarte greu, Ia capatul
sfortarilor sale. Scumpirea continua a hartiei §i a tiparului
nu ne mai ingadue s'o putem scoate in pretul fixat de t00
lei pentru un abonament anual, cu atat mai mutt cu cat,
pentru a pastra un contact mai apropiat cu cititorii nogrir
intentionam sa aparem in viitor nu la trei, ci la doua Zuni.
A RI11 VELE OLTENIEI 3

§i totu0 nu ne putem decide a mini pretul abonamentului, de

oarece dorim ca revista noastra sa ramana accesibila ori0cui.
Ca sa-i putem asigura existenta, nu ne ramane dar
decat sa apelam Ia generozitatea ysi Ia bunele sentimente a
celor ce dispun de mijloace materiale, rugandu-i sa binevoiasca
a sprijini, data cred ca le merits, straduintele noastre, sub-
scriind un abonament de sustinere pe anul 1923, cu suma ce
cred ca pot acorda culturii romane0i in genere celei ol-
tene0i in special.
Cu acest numar, Ia loc de cinste, de1chidem o rubrics spe-
cials permanents, intitulata : Sprijinitorii Arhivelor 011e-
niei, in care se va trece atat numele subscriitorilor, cat 0
sumele subscrise. Acesta e singurul noastru mijloc de a mul-
tumi generoOlor donatori. Cu cat mai larga va fi contributia
D-Ior, cu atat mai bogata, mai apreciata 11 deci mai raspan-
dita va putea fi §i revista noastra.
Increzatori in bunele D-voastre sentimente, nadajduim, sti-
mate Domn, ca apelul nostru va gasi in inimile D-v. rasu-
netul necesar, pentru care vi rugam a primi vole noastre
multumiri.
p. ,,ARHIVELE OLTENIEI"
Dr. Laugier. C. D. Fortunescu.

De oarece Arhivele Olteniei fa' propun a colectiona

Coate actele inedife al orce priveate trecutul acestui colt
de lard, facem o caldurnasa rugaciune catre cititorii
noatri, anume sa ne comunice orce document or notile
ar avea fn ceea ce priveate trecutul Olteniei, al sa ne
punA la dispozitie carfl or gazete locale ce au aparut
Inainte de 1880, mai ales din cele cu LITERE VECHI pe
care cei mai multi le socotesc nefrebnice al le risipesc.
Prin aceasta vor face un mare serviciu cuiturei Olteneati,
ajutandu-ne a salva dela pieire o suma de isvoara adu-
catoare de lumina pentru trecutul neamului nostru.
A. 0.
4 ARIIIVELE OLTENIEf

Olteni de peste Dtmare

Peste Dunare se gasesc Olteni in mai multe locuri.
Stint multi, poate o sutd de mii in Serbia, restul tot
de-acolo, din Craina, fiir.d BAnateni, §i sunt mai putini
incoace de Lom, spre Nicopole, pe la Rahova c1 'mprejur,
Vom spune cateva cuvinte despre cei din judetul Vidinului,
a§ezati la mijloc intre aceste grope, intrerupti fata de cea
deadoua, dar lipid Si prelungind pe cea dintai.
Am vazut locurile, am intrat in sate §i am stat de vorba
cu oamenii, in cursul a trei cdlatorii. Alti cAlatori romani,
cari sd fi lasat ceva scris, nu cunoa§tem. Cei strAini sunt
doi mai de seams. Unul mai vechi, de dupa 1860, Kanitz,
Si altul, mai nou, din preajma lui 1900, filologul dela Lipsca,
Weigand. Informatiile pe care le aduc ei sunt deopotriva
pretioase, cu toate ea fiecare in felul lor. Austriacul trecea
pe-aici intr'o vreme cand in cetate, peste Vidinul cu cateva
zeci de giamii, 400 tunuri in ziduri Si garnizoana lui de
3000 de oameni, poruncea un pa§d cu multe tuiuri. Oltenii
veniserd 0 sAla§luiau subt aceeac stapanire, care era numai
politica §i militarA. Germanul e de ieri, §i vorbecte de celd-
tenii de altd limn ai unei tari nationale, navAlitoare 0
veghetoare, cum e firesc, mai ales aci la granita. Impre-
jurarile s'au schimbat. Negre§it ca in rdu pentru ai no§trii..
Romanii se intind in acest frumos 0 bogat judet al
Bulgariei mai mult decat Oltenii Harta alaturatd cuprinde
numai satele oltenecti, cu cateva din ale celorlalti dela Apus
si Miazazi, a§ezate pe granita dintre Olteni §i Romanii
Bulgari cu altd obarcie. Sunt aproape douazeci, dintre care
unele, cum e Bregova, ar putea fi loarte u§or privite ca
orate. Satul acesta timocean are mai mult de 7500 de locui-
tori, Olteni curati, fard nicio infiltratie.
Ceilalti Romani, cu aproape tot atatea sate 0 ei, dar
mai sarace in oameni, pentru ca sunt 0 cocotate prin pla-
iuri mai sarace, s'au scurs incoace dinspre Serbia. Sunt
Banateni, 0 se deosebesc de Olteni, in graiu, in port, in
ARM VELE OLTENIEI 5

§1 indeletniri. Banatenii locuesc padurea ; Oltenii,

datini
campul §i valea, fara copaci, dar acoperite de grane si de
vii. Fiecare vorbe§te Inca nestricat graiul de-acasA.
CalAtorul, care intra prin Vidin in acest lung dreptungiu
de pamant fArA ape, ses pe jumatate §i gurguiat de stand
pealocuri, cu latura dunareana de vre-o 35 km. §1 cu cea
scurta de 10-12, crede, ca n'a parAsit incA Oltenia. Cel
care intra pe linia Timocului, nici nu bagA de seams ca a
iesit din Serbia si a patruns intro nota tars. Ca ni§te ran-
dunici §1 lastuni de apa cu cuiburile gaurite in malul de
lut, Oltenii au roit in toate partile §i au cuprins pe-aici,
deoparte §i de alta, Dunarea.
Vremea cand au trecut, e greu de hotarit. Documente,
care sA pAstreze in arhive amintirea acestui fel de dislo-
care pasnica de populatie, se gasesc rar, chiar §i in alte
tad. Ochiul vamii a fost deschis pentru mai-furl si vile, nu
pentru pribegii cu traista'n bit, cari-si cautau alte vetre.
UrmArirea curentelor de migratie etnica e de ieri.
Oamenii §tiu sa spunA insa §i astazi ca au plecat de
rata ciocoilor, §i cam acum o surd de ani. Kanitz, care era
pe aceste locuri cu vreo §aizeci de ani In urma Si intreba
si el, scrie ca Romanii de-aici stint plugari veniti de peste
Dunare din pricina Regulamentului Organic. El dA §i un
an, 1831.
Lumea n'a venit insa °data, nici intr'un singur an sau
dintr'un singur punct. Romani trebue sa se fi gasit dincoace
si de mult mai vechi vremuri. Ceeace e sigur e ca la o
anumitA data, datoritA unui eveniment istoric, punerea in
aplicare a A§ezAmantului Organic, sa zicem, cu sarcinele
lui noui, s'a nascut tin curent de emigratie de cealalta
margine de apa. De ce a luat el tocmai aceasta indreptare ?
Aici §i-acolo era, Intr'un anumit inteles aceea§ tars : tot
Turcul. Dar pe cand trite° parte paganul se multumea cu
putin si lasa grea sabia peste once impilare, dincolo domnii
erau multi §i cereau Vara sat. lntr'un hotar lucrai pentru
trei stapani : pentru gura, pentru boer si pentru Turc ; in
celalalt hotar until din stapani cadea si ramaneau numai
Ii ARHIVELE OLTENIEI

doi. Vidinul apoi nu ne-a fost niciodata strain. El era o

poarta catre tail, §1 ca orice poarta facea parte oarecum
din casa. Pa§ii de-aici stapaneau aproape §1 peste Craiova.
Acolo §edea paznicul Imparatesc al acestor olaturi. Si cand
raiaua avea nevoe de oameni, u§or ii naimea sau ii ridica
de dincoace. In sfar§it, marginea aceasta se pustiise de atatea
razboaie. Pamantul trebuia lucrat §i locul locuit. Asemenea
goluri sorb totdeauna.
Oamenii an venit, parti de sate de pe litoral sau in§i
de mai departe, cari dupa aceia au mai ispitit §i pe altii.
Putinii s'au contopit Insa intre cei mai multi, cari alcatuiau
doua grupe destul de deosebite ca sa poata fi II semnate
cu cloud pete etnografice. Unii au cuprins terasa duna-
reana §i privesc spre Dolj, in cotul cel mare al Dunarii,
dela Salcia prin Cetate la Calafat. Satele for sunt Ctimbairul,
azi contopit en Vidinul, Capitanut, Chirimbeg, Seu, Ctitova,
Stanotarn, Co§ava, Gumatarti, Isar', cu parte din Florentin
§i Negovanit. I§i zic Valeni sau Fundeni, pentruca locuesc
valea sau fundul. Numele trebuie sa le fi fost dat de o a
doua grupa, care-i privea §i-i vedea dedesupt, de pe inAl-
timea celei de a doua terase. Ace§tia locuesc un parnant
destul de neted, mai ales fata de rapile paduroase ale Ro-
manilor vecini bAnateni, care-§i zic Padureni. Poate a §i
for numele le-a venit tot dela acest palc central, foarte ager
si aprig. El a umplut sate ca Bregova Si Ganzova, Balei,
Racovita, Varfu, a trecut peste Novosel, prin Ciunguru§,
Halvagti, Negovanit, izbindu-se ici, colo de Bulgari. Are
a§ezari aproape ora§ane§ti §i nu-i place sa se risipeascd.
Numele for e Campenii. ,

Singurul sat strain, mare cat Bregova, cu schela la Du-

like, e Novosel. Weigand scrie Ca populatia lui e precum-
panitor sarbeasca. Nimeni pe aici nu §tie de acest lucru. E
un Sat nou", cum se vede din nume, adica din not veniti.
Origina for e intunecoasa. Vorbesc o limn ciudata, care e
slava, insa nu e bulgareasca, ci ceva mai aproape de slava
veche. Romanii Ii, §tiu de Romani, §i niciodata nu-i trec
intre Bulgari, Le zic Romani Letini", ceeace ar aminti de
_Ink IIVELE OLTENIEI 7

catolicism si de cine stie ce rataciri. Din Novosel a pornit,

de altminteri, o familie olteand, Marincu din Poiana.
Harta lui Weigand, care arata provinciile de limba ale
Romani lor din Sudul Dunarii, are nevoe, mai ales in ce
priveste Bulgaria, de precizari si de multe indreptari. De alt-
minteri marele invatat n'a intarziat in tot tinutul dela Timoc
la Vidin, cu drumul de 45-50 km. in camp cu tot, decat
o zi si jumatate I
Oltenii sa fie in judetul Vidinului ca la 30.000. Restul
de 20.000 de Romani sunt Banateni. Au trecut plugari si
pescari, si asa au ramas. Dela o vreme au umplut povarni-
surile slabe cu vita de vie. Sunt destul de bogati si stau
mai bine decat fratii for 111114 acasa. Proprietarii decate
30, 40 si 50 de hectare nu sunt o rarilate si nu se desfac
de ceilalti sateni. Un gospodar ,slab" n'are decat 5 hectare.
Sufleteste stau mai putin bine. In biserici, infiintate si
tinute de ei, se cants Inca romaneste. Pe ici, pe colo s'a
strecurat limba bulgara veche. coala e insa in intregime
de Stat. Copiii de roman, cari nu stiu deacasa decat roma-
neste, se izbesc de aceasta intae grea piedica in dezvoltarea
insusirilor firesti. Pentruca toti sunt desghetati si dornici sa
se ridice. In intrecerile de tot felul dintre cele cloud neamuri,
ei n'au avut in niciun fel sa se rusineze. Ceeacei tine sunt
datinele, intre care trebue sä punem in frunte, limba. Sin-
gure armata si administratia, careia i se adauga din ce in
ce mai vie, si pentru Olteni, viata politica a partidelor din
Bulgaria, au adus peste graiu o pada de notiuni straine.
Un pomojnic de obstina din Stanotarn sau un sef local de
comunisti din Bregon rosie vorbesc altminteri decat un
pandur de-al lui Tudor, si la fiecare pas simte singur nevoia
sa se traduca.
Incolo, ai parerea de vedenie si de minune, strabatand
aceste locuri atat de apropiate, a unei Oltenii de acum o
suta de ani, neschimbata. Peste not an trecut multe in-
tamplari si ne-au prefacut. Anii trebue sa ne fie socotiti ca
ai Fat-Frumosului povestei, care iese din leagan, voinic bun
de sarit in zale pe cal. Ei sunt ca atunci. Adausurile sunt
8 ARILIVELE OLTENIET

de afara, §i ale altora. Se cunosc lata o lespede cu suilet

de Oltenie rupta din cealalta, de un secol, §i ramasa cu
varsta aceea 1 Cantecele, obiceiurile, vorba, mult mai adanca
§i de ba§tina, suns ca §i cum legiuni de stramo§i, uitati ca
intr'o legends germanica in vreo pe§tera, §i-au ridicat ca-
pacul §i, neimbatraniti, se mi§ca printre noi. Ne zic tereni",
pentruca nu ne-ar putea chema, deosebitor : Romani, cand
nici ei an sunt altceva, ci numai ni§te a§ezati pe alt farm t
Dar rostul acestor cateva randuri nu e sa incerce o cer-
cetare §tiintifica §i nici sa istoveasca un subiect. Ele trebuiau
sa is pentru cateva clipe ceata care acopere un crampeiu de
neam atarnat ca randunicile §1 lastunii de apa in peretii de
lut ai malului de dincolo dunarean.
Emanoil Bucula.

Obar§ia familiei Aman

Asupra obar§iei familiei c Cinstitului SArdar Dimitrie
Aman» marele negutator din Craiova, tatgl pictorului
Theodor Aman, doar Domnul Nicolae Iorga, in pre-
fata volumului al XIX-lea din t Studii $i Documente,
(Corespondenta lui Dimitrie Aman, Bucure§ti 1913),
ne spune Ca : «familia era din Macedonia §i cl
.o obdrFie romdneasca nu e exclusa, dar, cu totii,
ei intrebuinteath in scrisorile lor, pand parte tar-
ziu, limba greceascap.
Norocul Insa face sa se fi aflat de curand in
Arhiva Primariei Craiova un teanc de vre-o §aptezeci
de zapise Si hrisoave ale lui Dimitrie Aman. Cele
mai multe sunt ale mo*iei Corlatelul, fostg mNiea
lui, iar acum a comunei Craiovii. In afarg de harbile
 Raduievat Gruia

ROMANII OINTRE VIDIN Si TIMOC.

SCARA: J : 200.000
Pro olu
Abcipita
aria Hare
Bucoyced
14,6Aht,ilei
VariiP,%d

MliVovosefo.A,..1
Bregova

ita

5,§nzava

Ti3n4,7' vagii

'Scuder

im-ovria

olenti

',X7i/ran

Ciupercenii Vechi
A RHI VELE OLTENI 9

Corlatelului sunt gi allele, intre care aceasta, destul

de ins5mnatl, cred, pentru obar§ia familiei Aman.
lat-o :

a" ti

"
10 11RHIrELE OLTENTEI

In transcriere sung astfel:

Data casa cercetadrii streinilor of Craiova.
Cins(titu)lui sdrd(a)r Dimitrie Aman, Rumdn
Cofovlah: venit aici da ani 39 : cdsatorit dupa
so(ie greacd, are casa aici in Craiova, are mosii .
are vii, la fafd zmad: pdrul negru: mustali cas-
tanii: rade castanie, la stat da mi floc, port boeresc,
au dat cheza,c pamantean pa dumnealui sard(a)r(ul)
Barbu Socoteanu, ae aceia i sau dat aceaski ade-
verinfa a casii cercetarii spre a fi stint.
1823 : Ghen(a)r 25.
loan Ganescu
7 recut in condica.

Va sg zicg, de unde pang acum nu aveam nici o

dovada cg Aman ar fi Roman, ci numai o banuialg,
documentul acesta ne arata limpede ca sgrdarul Di-
mitrie Aman era «Ruman Cofovlah. §i atat docu-
mentul de fat g, cat Si cel publicat de cgtre Domnul
Nicolae Iorga (op. cit. p. 140 No. 305) ne arata cg
venise la not in tarn Inca dela anul 1784.
Plop
.111HIT'ELE OLTEN 1E1 11

Monastirea Tismana
din jud. Gorj
Note sA impresinni

Vitejia, credinta adevarata §i evlavia sunt marile calitAti care

au otelit pe strAmo§ii no§tri de au putut sä ne lase mo§tenire
tara aceasta manoasg, tinand piept du§manilor ce veacuri intregi
au navalit asuprA-le. Si dacA unavitejias'a transmis dela stra-
bunii romani ()data cu laptele supt la pieptul mamei; celelalte
doug, innascute, au fost tovarA§ii for nedespArtiti §i parghia sus-
tinatoare in toate nevoile vietei.
Si, fiindca leaganul acestor clouA, din Inceputul cel mai Intu-
necos, a fost Monastirea Tismana, incerc a recta o sumari des-
criere spre a-§i face idee §i cel ce n'a avut ocazia a o vedea.
A§ezata in coasta munteluice aci pare a se sfar§i--la o
inaltime cam de 40-45 m. dela §oseluta ce incolAcindu-se te duce
sus la Biserica inconjurata de o clAdire in forma de patrat, cu 2
etaje in partea despre miazAzi §i apus, ziduri groase §i camere
spatioase, stanca sustinatoare, scobita §i mancatA de umezealA §i
vreme, ai zice, ca din moment in moment se va prabu§i, in timp
ce ea dureaza de aproape 6 veacuri ; §i far5 indoiealA, ca va mai
rezista Inca allele nenumarate.
Ajuns in dreptul ei. privirea ti se pirone§te la incantatoarea
cascacia, a caretapainnainte de a se preface in stropi spumo§i
albi ca lapteletrece pe sub zidurile cu turnuri medievale §i apoi
se amesteca In parAia§ul Tismana cu unde cristaline de-i numeri
pietrele pe fund, plin de pastrAvi sglobii ce, la cel mai mic sgomot
dispar ca o sageata, §i rostogolindu-se in §erpuituri, merge sa in-
varteasca o moara de apa ; ea (monastirea) sta neclintitA, as-
cultand murmurul placut al apei §i freamAtul frunzelor de fagi §i
aluni ce in cea mai mare parteimbraca tot muntele din juru-i.
Aci a gAsit de cuviintA Sf. Nicodim, de neam sarbrudA cu
Cneazul LazAr al Serbieisa facA intre anii 1364 §i 1372 o bi-
serica din lemn de tisalemn care se mai gase§te §i azi cite
unul cu cat te afunzi in paciurea ce de multa vreme n'a vilzut
toporul in eapentru slava lui Dumnezeu §i pastrarea §i intArirea
credintei pravoslavnice. Aci, cAci aerul curat, lini§tea profunda,
arareori intrerupta de un vant u§or, clima duke §i scutirea de is-
12 A RHI VELE 0 LTEN E

pitele lumesti, nu puteau decat sa dispute sufletele spre meditatie,

rugs si cinstirea celui Preainalt !
Depirtata la 36 km. de Tg.-Jiu e si acum cercetata fie, de
cei ce doresc a se recreia ; fie, de curiosii a vedea ce a mai limas
din toata truda Sfantului (si multi din ei chiar involuntar, cedeaza
impulsiunei interne si aprind rate o lumanare) ; fie, cateodat5, de
suferinzii ce nadajduesc, ca implorand mila celui ce gim inchinat
toata vieata lui Dumnezeu, vor scapa de boale si de tot felul de
necazuri.
Pentru not Romanii, importanta acestui sf. locas e de cea mai
mare insemnatate, cad In primul rand, e cea mai veche monas-
tire din tars. Despre ea, Mihnea Vod5 spunea in 15.90: ,Am luat
seama si Domnia mea, ca este sf. monastire Tismana cea mai ba-
trana din toate monastirile din Cara Domniei mele".
In ea s'au adapostit multi domni si boieri de si-au sc5pat
vieata si chiar mitropolitul Teodosie tot aci a fost surghiunit la
1679. De aci s'au alungat, in nenumarate randuri, navAlitorii, fiind
un insemnat punct strategicintarit cu tunuripentru intreaga
vale a Jiului ; si tot de aci, Tudor Vladimirescu a dat intaia sa
proclamatie prin care cerea scaparea de robie si incetarea jafu-
rilor si nedreptatilor si maturarea fanariolilor de pe tronul t5rii
si ocuparea lui de domni pamanteni". In aceasta monastire s'au
pastrat cele mai vechi si mai Insemnate documente ; din ea au
iesit carturari de seams, precum si scriitori pentru cancelariile
domnesti. Aci evlavia cresting s'a manifestat nu numai in ruga-
ciuni de zi si noapte, ci si prin lupta dusa cu succes in contra
catolicismului ce prin sec. XIV era protejat si sustinut chiar de
unele Doamne ale prii ; iar in zilele noastre, pe cand se dadeau
groaznicele lupte pentru alungarea dusmanului lupte, care au
dus faima numelui de roman preste marl si oceane,tot aci, dupa
cnm se citeste pe o piatra comemorativa, se aflau
ordinul Komandaturei vremelnicei ocupatiio seama de olteni
(vreo 80) : profesori, avocati, preoti, proprietari, etc., banuiti ca
ar influenta in rau, sau ar stingheri indeplinirea planului de grab-
nica si complet5 ocupatie si stapanire a T5rii...
* *
Dar sa vedem, ce-a mai ramas azi din splendida aureola a
trecutului sau ?
Precum reiese din hrisoave, intre anii 1373 si 1384, in locul
bisericutei de lemn, Vladislov Voevod si Radu Von' Negru au
innaltat alta de zid; iar la inceputul anului 7034 (1526) Radu Vv.
ARIIIVELE OLTENIEI 13

cel frumos preface monastirea ; dar scurtandu-i-se vieata nu a sa-

varOt-o deck la 7050 Mircea Voevod. Biserica actuala, nu prea mica
dar nici mare, e cea din 1542 restaurata la 1855.
In exterior, MCA proportie §i simetrie intre corp §i turle, arata
tristete §i inspire mils, de§i turlele-i sunt acoperite cu amnia §i
corpul cu plumb. Igrasia, in cateva locuri a atins innaltimea de 2
metri ; tencuelele-s cazute nu numai pe jos, ci in unele parti chiar
sus la streaOna ; iar vremea §i-a intiparit urmele, de mult ne mai
fiind vopsita.
Cand sä intri, vezi in stanga, afard, atarnata o toacd de
aramd in forma de vultur cu 2 capete §1 aripele intinse, in
al carei mijloc e reprezentat hramul sf. monastiri : ,,Adormirea
Maicei DOmnului", pe aripi sf. Antonie §i Nicodim", sus Intre
capete e o coroang ; iar jos inscriptia : Aceastd toacd s' a facut
pentru sfndnta Masnatir Tisnlan pacosbodia ci chiathala lui Stefan
ieromonha li anuljos pe coadd 1840. Up principals e de stejar,
in 2 canate, cu maiastra sculptura in flori de crin. Fiecare canat
formeaza un singur camp cu cate 3 iconite despartite prin flori ;
iar iconitele reprezinta pe : Arh. Gavriil cu o floare de crin §1
Fecioara (Buna-Vestire), Ap. Petru ci Pavel cu emblemele lor,
Sf. Nicodim intemeetorul 4i Sf. Antonie hramul monastirii Vodita
(cea dintai monastire intemeeata de Sf. Nicodim §i ale carei ruini
se vad Inca in apropiere de Verciorova).
Tocul (u§ei) e de piatra cu o admirabila inscriptie slavona in
relief, leat 7050 (1542) me§ita Sp. 14; iar deasupra, innauntru,
inscriptia: Aceastd ucd sau fdcut cu toatd cheltuiala Dumneaei
Stanca Glogoveanca consielereasa carea o au gnat Dumnealui
Mihai Glogoveanu Consiler care au lost fate dumnealui i Stancu
Bengescu consiler in zilele Pdrintelui Mihail igumen ci arhi-
mandrit Tismeni" vleat 1782.
In nartica (tinda) pe peretele din stanga, Intr'un dulap comun
cu geamuri, se pastreaza sobiectele ramase dela Sf. Nicodim" ;
(Epitrahilul facut din braul Regelui Sigismund, o §tofa lucratd in
fir de argint cu multi sfinti; bedernifa ; orariul Sf. Antonie;
Epitaf ; o sticlufd cu putin sf. mir din timpul Sfantului ; crucea
de plumb, simply de tot, rudimentary chiar) ; iar jos, calci pe doua
lespezi de piatra cu sculpturd reliefata.
Pe cea din dreapta : Sub aceasta piatrci odihne$tesd robul lui
Dumnezeu Mateiu Glogoveanu carele a fost consiliar in chesa-
riceasca administratie sub stdpdnirea prea puternicului impdrat
al Romei Carol al saselea, prlstdvindu -se in luna Decembre
14 AXHIVELE OLTENIEI

14 zile leat 7245 "; Si pe cea din stanga : ,,Sub aceastd piatro
odihnesc(d) oasele rdposatului robu lui Dumnezeu Dositeiu monah
unul din ctitor sin(d) Banului Cornea Brdiloiu gi sau pristdvit
in zilele Marii Sale Costandin Vod. Nicolae la luna lui Avgust
7 i la leat 7255".
Innaintand spre biserica propriu zis5, deasupra u§ei a doua
(care nu prezintA nimic interesant) e pisania : Aceasta sfanta §i
dumnezeeascA Bisearica sau itupodobit cu zugraveala precum se
vede cu toata cheltuiala Dumneaei Consielereasa Stanca Glogo-
veanca ins Bisearica, oltarul §i tinda §i amvonu pentru vea§nica
pomenire a Dumneaei §1 a tot neamu Dumneaei in zilele Prea
luminatului Domn Io Scarlat Grigorie Ghica Voevod in zilele prea
Sfintiei Sale PArintelui Partenie Bpiscopul Ramnicului Noul Se-
verin §i fiind igumen la aceasta sf. manAstire PArintele Gherasim
Arhimandrit Mai 30 leat 7274 Si fiind zugraf Dimitrie Diaconu".
Intrat innauntru, deodatA te invaluie obscuritatea, c5ci lumina
venind dela ferestrele turnurilor e siab5, de sigur, spre a dispune
sufletul spre contemplare ; curand ins5, dupd o rotire a privirei
totul ti se infAti§eaz5 majestos contrastand cu exteriorul : eleganta
§i proportia arhictetonicA te fac s5 r5mai extaziat !
Pictura, de o bog5tie rare, se distinge u§or c5 e ref5cuta in
mai multe randuri §i pe unde sfintii au sc5pat nev5t5mati, c5ci
multi au impunaturi din timpul navalirii turcilor, ochii sco§i, sau
toata fata scrijelit5, Inca pastreaza coloritul §i frumusetea bizantinA
fata stralucitoare §i expresia cu aureola diving. Si reprezinta : ta-
blouri din V. §i N. Test. sarbAtorile imparate§ti, vieti de ale Sfin-
tutor, ba chiar §i lunile anului prin semnele zodiacale ; precum §i
multe-multe portrete de ale ctitorilor : voevozi, domni, episcopii
arhimandriti, jupani, jupanese, etc. In general insa, este §tears5,
afumata §i stinsa Si par'ca ar zice : priviti cum am ajuns §i ce
am fost ; aveti tun* .....
Din podoabe ci obiecte : Stranele, de stejar, hodorogite §i
mancate de earl, nu prezinta nimic deosebit ; precum nici jetul
arhieresc §i regal, la care singure coroanele cu sculpture frumoasi
par a fi din vechime.
Doud sfe ,cnice impdrate,Fti de alam5, avand scris pe ele : ,,dd-
ruit de Partenie Arhimandrit i Egumdn a sfan. Mdndstir Tis-
mana 1834".
Iconostasul, dreptunghiular cu doui stalpi, frumos sculptat in
cu o icoand in fata §i 2 laterale. Acest(d) ico-
flori aurite,
nostas(d) sau fdcut in zilele Parintelui Egumului Kir Gavril
ARM VELE OLTENIEI 15

vleat(d) 7250 5l lau lucrat(d) Ghenadie monah". Sus are scul-

ptatg o floare cu coroanA regeascA, in mijloc cu un triunghiu
ochiul lui Dumnezeu§i inscriptia : Gavril Monah Sp. 1840.
Alte 2 sfesnice de alamg, mai mid §i cu aceia§i inscriptie ca
cele marl.
Doug tetrapoade (stranele cantgretilor) in forma de prising, cu
8 fete, maestric sculptate §i vopsite cu albastru §i ro§u (culorile
aproape terse lima). Pe cel din stanga : Aceaste tratapoade fa-
cutuseau cu cheltuiala Pdrintelui Kir loan egumenu Tismani
pleat 7240 ; iar pe eel din dreapta : Aceaste tratapoade fdca-
tuseau cu cheltuiala Pdrintelui Kir loan Arfimandrit(d) leat 7244",
Candela lui Matei Vocki Basarab, 1651, de argint, in forma
de con trunchiat, fin lucratg.
O candela de argint, mgrime potrivit5 : ,,Konst. Basarab Ban.
a Craiovei-1679".
Tdmpla, de lemn, de o frumusete neintrecuta : Aceastd sf.
tamped sau facut cu cheltuiala sf(n)tei manastir prin osteneala
sfinfil sale egumen Kir Gherasim 7274".
Sf. altar, nu to impresioneazA mai de loc, fiindcg tencuiala e
cazuta din cauza igrasiei, pictura §tearsa ; iar din fostele obiecte
putine mai sunt. *11 anume, pe sf. mass : 0 evanghelie lucratS in
argint suflat cu aur fdcutcl in timpul Egumeniei Arhimandri-
tului Spiridon, 1838 Martie 1.
O cruce splendidd, lucrat5 In filigram, fire de aur §i pietre
scumpe (multe din ele lips5). Aceasta sf. cruce o am fdcuto eu
eu toad cheltuiala mea Mihail Arhim. Tismdni-Tetoianu 1781".
O cruce de argint: Aceastit sf. cruce a sfintei manastiri Tis-
mana sau facut in egumenia sf. sale Pdrintelui Spiridon 1838
Martie 1".
Un artofor de argint (cutiu(S) din 1761 : Acest artofori(on)
ia(ste) fdcu(t) de Danii(l) iero(monah) ma(n.) Ti(sm.) fii(d)
nast(o)vni(c). Partenie arhim. Scrierea-i cam urat5 Si neregulata ;
dar mai are §i o inscriptie in grece§te, foarte frumoasg.
Un sicriac de argint curat in care se pgstreazg degetul arg-
tator al Sfantului, la un lot cu monte de ale mucenicilor Ignatie
§i Teofilact-1671. Montele sunt legate cu ate o verigg de
argint, cu inscriptie, argtand numele sfantului.
O cddelnig de argint : Sd se stie cdndu au pristdvitusd Vld-
dutul(d) Vel slujer, mita Dikenvria.§i aseasta cadealnite au
facuto Jupdneasa Anca dupci moartea dumnealui, leat 7182".
Negre§it, c5 mai sunt §1 alte obiecte vechi §i uzate ca : sfq-
16 A RHIVELE OLTENIE1

nice de lemn, cadelnite de plumb, 2 clopote, din care unul mare

dela 1833, etc. etc. fare' importanta deosebita, cad altminteri le-ar
fi luat la muzeu, sau altcineva, cum s'a intamplat in decursul
vremii cu mare parte din ele.
In scurt fnsa, a§a se infati§eaza locqul sfant al celui ce s'a
straduit mai bine de 40 ani, ca din cuibul sau a§ezat pe o stand,
se' curga isvor de mita §i indurari asupra norodului pravoslavnic,
ca odinioara apa din piatra lovita de Moisi cu toiagul.
Dar altfel de mils fl cuprinde pe vizitator, cand intra pe poarta
monastirei, cad imediat vede in fata Bisericii, la dreapta, cam la
un metru departare de zid, un aeoper4 de seanduri invechite, ca
an cotef de pcistiri: e mormantul ce timp de 4 veacuri a pastrat
rama§itele pamante§ti ale lui Nicodim. Ne-a ramas numai lespedea
de piatra cu inscriptie slavona, cad corpul a fost ridicat cu cinstea
cuvenitala inceputul sec. XIX §1 depus in grandioasa biserica
a Patriarhiei sarbe din Ipek
De averea monastirei nu se mai vorbe§te, de§i odinioara a
avut : tno§ii, case, pacluri, mod, vii, cai, oi, stupi, etc. etc. ; ci,
singura niclejde a superiorului este ca, de va putea, se' reintre in
posesiunea unei mori de apa, de pe urma careia se' alba malaiu
necesar pentru hrana personalului (vre-o 5-6 calugari §1 frati).
Cat pentru rein frumusetare, spre a o readuce macar in parte la
ceea ce a fost, a mai pretinde tot dela statcand are atatea
sarcini ar fi o absurditate sau impietate. De aceea, cutez a o
spune, ca cei mai indicati a o ajuta ar fi in primul rand P. S.
Vlaclici. *i nu prin incasarile cu pantahuza, ci contribuind fiecare
in mod mai efectiv conform ziselor Sf. Ap. Pavel : Mai fericit
este a da, deck a lua", dupe' cum in aceasta privinta au dat pilda
cei din trecut, ca bunaoara staretul monastirei Bistrita care la 1679
a facut biserica din satul Tarnava corn. Varvor jud. Dolj; sau, ne-
muritorul Antim Ivireanu la 1714 biserica din Bucure§ti care-i
poarta nutrele §i altii multi-multi.
Econ. P Dr/ighici
Craiovn
A RIII VELE OLTEN1EI 17

Cumanii. Comani
Fiindca fn Cara noastra sunt multe localitati si numiri
ca Comani, Coman, Comanca, Comanita, Comanesti, Co-
maneanu, etc, care se spune ca sunt de origins dela po-
porul Curran, sa vorbim aici ceva despre acest popor si
in legatura cu aceasta sa aratam ceva si din Istoria satului
Comani din jud. Oltu, care se va pune in legatura (cand
se va face) cu monografia satului Comani, din judetul Dolj,
plasa Campul, comuna Maglavitul :

Poporul Carnal'.
Despre poporul cuman iata ce ne spun istoricii :
De aceasi vita ca si Pecenegii, ei aparura la Dunarea
de Jos pe la finele veacului XI. Dominatiunea for tinu,
in mod mai mult sau mai putin imediat, pans la sfarsituj
veacului al XIII, cand puterea for fu zdrobitd de Mongoli.
Ca si cu Pecenegii, Romanii luara parte la desele navaliri
facute de Cumani peste Dunare, servind acestora chiar, ca
cunoscand mai bine locurile, de conducatori obisnuiti in
expeditiunile lot. Dar pe langa incursiunile Matte in impe-
riul bizantin, Cumanii navalira adeseori si in Transilvania
§i Ungaria, pana ce in anul 1091 ei full batuti §i respinsi
de regele maghiar Ladislaii 1.
Pand pe la 1223, Cumanii locuiau dincolo de Prut,
avand ca posesiuni : Chilia si Cetatea Alba.
In Ungaria se numia Cumania Mare si Cumania Mica
cateva tinuturi din comitatele Pesta si Szolnok. Mai multi
regi ai Ungariei stabilisera in aceste districte, prin secolele
XlX111, cateva triburi nomade §i pradalnice : Cumani,
Jazygi, Pecenegi. Astazi Cumania Mica este absorbita in
comitatul Pesta, iar Cumania Mare in Comitatul Iasz-Nagy-
Kun-Szolnok.
Malta vreme Moldova si partea tarii Romanesti, la ra-
sarit de Olt, in secolul al XIII, se numia Cumania sau
Cumania Neagra.
2
18 ARIIIVELE OLTENIEI

Cumanii, zice B. P. HajdAu, dupa cum asigurA batranul

Cantemir, ereau un fel de Tatari (de origins turanica) din
grupul Turco-tatar si vorbiau o limbs asemanatoare cu a
Turcilor. E constatat, zice el, ca vre-o trei secole, aceasta
odraslA turcA s'a aflat in contact cu stramosii nostri nu
numai in Moldova, unde, zice incai, se numiau Pecenegi,
dar chiar si in Muntenia Vaud la Olt. Dela Cumani strA-
bunii nostri au imprumutat multe numiri de rauri, de
localitati, de oameni : Coman, Comani, Teleorman (Deli-
orman). Unii spun ca si Caracal ar fi tot de origins
Cu manA.
lath ce se mai spune despre Cumani :
Pe la mijlocul sutei a unsprezecea irupse cu putere in
Europa poporul Cumanilor sau at Polovtilor, care pans
atunci petrecuse in Asia dincolo de Volga. Ei erau ca si
Ungurii de vita ugrica (din care cauza Bizantinii le ziceau
Uti) ') Ei ocuparA toata Cara panA in sirul apusean at
Carpatilor §i se a§ezara cu predilectie in frumoasa si bine-
cuvantata tail, care pe vremea acea purta, dupa navalitori,
numele de Cumania, iar in cursul sutei a 13-a incepu a
se numi Moldova. Dar si Ardealul precum si o parte a
Valachiei furs cuprinse de aceasta horn si locuite de ei
cloud veacuri. Salbatici, nomadizand si razboindu-se pentru
a prada un mod primitiv cu totul propriu. Traiau cu
vanatoarea, pescuitul si cu cresterea vitelor, de si nu suise
Inca nici o treapta a agriculturei. Ei au avut dese lupte cu
Bizantinii si Ungurii (de multe on ajutati si de Romani),
Se pomeneste despre ni§te duci sau regi ai for : Osul.
Cuthen, Cotulc, Lazar, etc.
ExistA o traditiune la Craiova despre un oare Crai loan,
acesta e necontestabil.
Cat despre acest craiu, cand a trait, aceasta ne-o spune
calugarul Alberich §i Joinville in cronicele lor. Ei scriu: ca
in partea sudicA a jud Dolj locuiau, in secol XIII, Cumanii,
popor de rasa mongolica, cari intraserA in Oltenia prin Te-
leorman, pe la Comanii din Olt, si au exit din acest Stat,
I) Unii scrlitori (A. Treb. Laurian) mai numesc pe Cumani gi Scuti.
A RIIIVELE OLTENIEI 19

pe la Comani pe Dunare, in intervalul de timp dela 1230

la 1235.
Calugarul Alberich ne vorbe§te despre un rex lona§,
Craiu loan, pe la 1230, pe care acest cronicar it nume§te :
Major in regibus Comonorum, cel mai mare dintre regii
Cumanilor ; iar celebrul Joinville ii clA epitetul de: le grand
roy des Coummains (marele rege al Cumanilor).
Acest mare rege, dupa pArerea lui Hasdeu, este fonda-
torul Craiovei, cetatea regalA.
Ei ne mai spun, ca marele Craiu loan s'a aliat in Bul-
garia la 1239, prin sange §1 prin taerea cainelui, cu o ceata
de Cruciati francezi. S'a incuscrit acolo cu unii din copiii
tor, §i a venit impreund cu ginerele sAu la Constantinopole,
unde murind nebotezat la 1241, a fost ingropat pagane§te
sub o magurA cu oameni §1 cai pe mormantul sAu.
Vedem dar de aci trei obiceiuri ale Cumanilor :
1) Therea cainelui tntre douA armate ce se aliazd.
2) Fra(ia de sange, in care se amesteca, Intr'un pahar cu
vin §1 al* sangele acestor ce se infratesc, cari beau apoi
acest amestec, §i
3) Inmormantarea fiecarui nobil sub o ridicaturA artifi-
ciala, o magura sau movild, uneori foarte inalta, sacrifican-
du-se tot deodatA de vii o sums de oameni §i cai, in nu-
mar mai mare sau mai mic, dupa rangul rAposatului.
Din aceste trei datine ultimele cloud intereseazd, fiindca
una din ele a trait WA in zilele noastre, in obiceiurile
Romanilor, iar cealalta a lasat semne topografice ne§terse
pe tot lungul Dunarii-de- jos ').
D-1 V. Cocuz, in studiul original ce-1 face asupra laplui
intitulat lezdtura Iazului Roman", la pag. 29 zice: In ma-
terie de Istorie ai no§tri nu i§i cunosc pe ai lor : Cumanii
i Pegenegii sent luati drept barbari, veniti nu se Oie de
unde, pe and ei stint coloni§ti romani. Cei dintai din
Cumania (Italia centrals vestica, azi Campania), iar cei d'al
doilea din Picenum (Italia centrals esticA)".

9 Dictionar geografic vol. ll pag. 744.

tea ARHIVELE OLTENIE1

In cea dintai, intre maple principale, Brea ora§ul Cume

(de unde locuitorii Cumani), iar in Picenum intre altele
erea ora§ul Castrum-Novorum 1).

Satul Comani din jud. Olt

Numele aceslui sat sau comune, dup6 cum zice celebruL
nostru filolog B. P.. Hajdau, in frumoasa Si foarte intere-
santa sa scriere intitulata Oltene§tele" pag. 52, se trage
dela Vadul Cumanilor, adica locul de trecere al Cumanilor
peste Olt in Banat, de unde apoi au trecut §i Dual-ea
iarA§i pe la un loc care pastreaza tot numele de Comani 2).
In August 1521 Radu dela Afumati, domnul Munteniei,
e nevoit sä fugA in Ardeal. In toamna aceluia§ an, in Oc-
tombrie, Radul vine cu Zapolya §i se clA lupta dela Bran,
langA Rucar. SpAtarul Dragu se distinge in aceasta luptk
pentru care fapt Radul ii haraze§te satul Comani" ,,5i am
vazut §i citit cartea rAposatului Radul Voevod de miluiturA,
cum a fost miluit Radul Voevod pe jupan Dragu spatarul cu
acest mai sus numit sat pentru dreapta §1 credincioasa lui
slujbA cu care l'a servit cu vArsare de sange la Bran" cand
s'a fost Iovit Radul Voevod cu Turcii".
Hrisovul, care ne pAstreazA aceasta amintire, e dela
Mihnea Voevod, fiul lui Alexandru Voevod, dat boerului
Parvu al lui Cherbele(, un stranepot al spatarului Dragu
sfetnicul lui Radu VodA dela Afumati, ce s'a sfar§it la Ramnic.
Arch. Stat. ManAstirea 3)
La 18 Ianuarie 7130 (1622) lo Radu Voevod, feciorui
Mihnei Voevod.
Iar cand au fost acum in zilele D. Mele, in a 2-a dom-
nie, au avut Stroe §i ft.* lui prigonire inaintea D. Mele
cu Staicu fecior Marcului din Comani. Si a§a para Staicu
din Comani in divan a ar fi avut §1 el parte inparta§ire
I) A se pune acest nume in legatur5 cu Castra Nova din Istoria ora -
sului Slatina de G. Poboran pag. 21 si cu Castra-Nova din Craiova
Marele Dic(ionar geografic vol. 11 pag. 746
2) Comani sat in jud. Dolj, plasa Campul, comuna Maglavitul.
3) St. Nicolacscu. Documente Slavo-Romane pag. 34-35.
ARHIVELE OLTENIEI '-'1

inteaceste sus numite sate §1 mo§ii, fiindca este §i el din

neamul lui Stroe Vornicul §1 este dintr'un sAnge §1 el precum
Si Stroe cu fratii lui. Domnul cerceteazd §1 cite§te cartea
Radul V. V. fec. Radului V. V. (7034) §i alte 2 cArti ale
rapos. pgrintele D. Me le to Milne V. V. §i bine am inteles
domnia mea cu tot divanul ca sunt satele acestea §i rnosiile
§i mo§tenirile toate a lui Stroe §i fratilor Ini drepte mos-
teniri dela mo§i §i stramo§ii lor, iar Staicu din Comani,
n'are nici o treaba §1 impartg§ire cu aceste sate §i rumani
§i nimeni din rudenia lui treaba n'au avut §i nici o carte
n'a scos Staicu in Divanul D. Mele de la nici un Domn,
coprinzand ca ar fi stapanit vreodata tatgl sau on altul din
rudenia lui vre-o parte din mosie.
Deci am aflat D. mea foarte bine cu toti cinsti(i boerii
D. mele din Divan ca n'are Staicu din Comani nicio treabg
Si impartg§ire a intra intr'aceste sate §1 mo§ii etc. etc. fiindcg
el este din alt neam si din alts familie, nu este dintr'un
sange cu Stroe si cu fratii lui.
Si famase Staicu din Comani de lege etc. etc. Divan
Jup. Vintila vel Vorn., Papa vel Log., Hrize Vist , Necula
spat., Vartolomei Stoln., Furtung comis, Jon pah. Trufanda
vel Postel. §i ispravnic, Jup. Papa vel Log. si eu Serban
Log. din Hiera§te am scris in orasul Targovi§te".
Pecetea aplicata se pastreazd (cu 2 lei afruntati la trun-
chiul arborelui ').
G. Pobora ii.

I) Revista pentru Istorie, Archeologie §i Filologie Vol. XI partea I

pag. 285.
22 A RH I VELE OLTENIEI

0 vizita la Elena Theodorini

Cititorii no§tri Si publicul in general, mai ales cel din
Craiova, se vor bucura, negre§it, afland ca marea noasted
artists Elena Theodorini s'a reintors de curand in Cara.
Dupa o splendida carierd artistica de 22 ani, facuta in
teatrele cele mai marl din strainatate. D-sa s'a retras, acum
17 ani, de pe scena.
Talentul cu care era inzestrata §i §tiinta ce isbutise sail
insu§iasca, i-au adus pretutindeni situatii de rangul 1-iu,
mergand cu pa§i gigantici din succes in succes.
De§i se gasea in plina glorie, a preferat sa se retraga,
dorind sa-i se pa'streze intreaga, ne§tirbita, reputatia de
care se bucura printre cei ce avusese norocul s'o vada §i
s'o asculte.
Veti zice : cochetarie femenina. Nu : inteligentd. Daca
toti savantii, arti§tii, oamenii de Stat, etc. ar gandi ca ilustra
Theodorini, am cultiva astazi amintirea mai multor celebri-
VAL in toate ramurile de activitate... Diva Theodorini a
tinut sii paraseasca teatrul, iar nu teatrul s'o paraseasca pe
dansa. De aceea traie§te Si acum in aceia§ vaza §i e incon-
jurata de stima tuturor.
Frica a Craiovei, §i-a parasit ora§ul natal la varsta fra-
geda de 14 ani, ducandu-se sa studieze muzica la Milano,
gratie unei burse acordata de regina Elisabeta. Dupa 10
ani, revenind la Craiova, i s'a facut la gars o primire entu-
ziasta de catre marele public, care o intampinase cu o bol'
de lautari §i steaguri. Studentii au scos call dela cupeul in
care luase loc tanara artists §i s'au inhamat ei...
Craiova a apreciat intotdeauna muzica 0 arta in general.
Tata' artistei Theodor Theodorini, fundase teatrul §i §coala
teatrala din localitate. Mama-sa era bine vazuta. Astfel ca,
intr'un asemenea mediu, revenirea sa in tiara se facea sub
cele mai bune auspicii, dandu-i prilej de a-§i putea mani-
festa intregul sau talent. La Craiova s'a produs in concerte
§i chiar in opere intregi, cantand in Traviata, Gioconda,
A RHIVELE OLTENIEI 2:1'

Faust, in fata unor sali pline, neincapatoare pentru toti

cei ce doriau s'o asculte.
Era, insa, numai in trecere, pentru 15 zile, pe atunci,
cad maiastra privighetoare trebuia sa-§i is sborul in lumea
larga, care sal aduca nemurirea.
A mai revenit, de sigur, in urea, in ora§ul care a vazut-o
nascandu-se §i care o reclama intreaga, cu tot trecutul ei
de glorie, pentru a §i-c; insu§i §1 a se fall cu dansa,
a mai revenit; iar ultima oars a fost acum 22 ani.
In restimp, a facut turneuri artistice, incoronate de triumf,
la Milano, Paris, Londra, Bruxel, Lipsca, Petrograd, Mos-
cova Si alte centre marl, purtand pretutindeni genialul sat:
talent, dar §i faima numelui de Romanca.
A §tiut sa profite de prilejul ce-i dadeau aceste turneuri,
spre a studia invatamantul §i arta de a putea comunicfr §i
altora din tezaurul de experienta §1 §tiinta ce a isbutit
sail insu§iasca.
A facut studii §tiintifice asupra vocei §i asupra boalelor
vocei, avdnd prin ,aceasta meritul sa intreaca pe ceilalti
profesori de canto, prin creearea unei §tiinte speciale.
De aceea, retragandu-se in 1905 de pe scena operei din
Barcelona, a trecut ca profesoara de canto la Milano §1
apoi la Paris, etc. 0 intuitie, un dar dela D-zeu, o ajuta
sa isbuteasca in diferite cazuri grele. Se ocupa cu fiecare
elev in parte, gasindu calea spre reu§ita, mai intotdeauna,
ceeace i-a adus cu dreptate renumele de medecin des voix".
In aceasta calitate, i s'au prezintat persoane care, din
diferite cauze, nu puteau debuta. De pilda Zina Brozia,
care fusese angajata la Opera din Paris, dar nu isbutea
sa infrunte scena. In urma, se §tie ca aceasta cantareata a
facut o carierd foarte frumoasa. Si alte numeroase cazuri.
Rasboiul mondial 'i-a curmat, tusk o activitate din cele
mai Infloritoare. A fost nevoita sa se duca in America de
Sud §1 anume la Buenos-Aires.
In Capitala Argentinei n'a gasit, insa mediul cerut. Era,
neaparat, prea brusca trecerea dela situatiile in care putea
sa-§i desvalue misterele talentului sau... A trecut atunci in
 24 A RHI VELE OLTENIEl

Rio-de-Janeiro si, de 5 ani, a infiintat o scoalA liricd de

fete din societate. Acolo desvolta o activitate intensa, dand
lectiuni zilnice, dela 9 la 11 si dela 1 la 6.
Are in prezent 47 eleve, (fath' de 52 Cate avea in anti!
trecut), cArora trebuie sa le formeze vocea.
Desvolta, deci, o activitate, care constitue un adevarat
surmenaj, daca se tine seams, mai ales, de climatul Brazi-
liei, deosebtt de al nostru. Acolo ntimai 3 luni stint mai
racoroase (lunie, Julie si August), urmate de 2 luni tempe-
rate (Septembrie si Octombrie), pentru ca restul de 7 luni
sä fie extrem de calduroase, aproape insuportabile pentru
un european. Caldurile ce domnesc in timpul de fats (la-
nuarie) au determinat pe D-na Theodorini, dupe sfatul me-
dicilor, sa revina in tarn. Noaptea, in special nu se poate
dormi acum acolo din cauza aerului supra-incalzit si umed,
ca intr'o bae, ceeace enerveazA peste masura pe cei ce
nu se pot obisnui
Acestui fapt si dorului de a vedea cum se prezinta
astazi Romania-intregita, datorAm fericirea de a regasi prin-
tre not pe ilustra noastrA compatriots.

. Arland dela D-1 Bianu, membru al Academiei Ron-lane.

ca D-na Theodorini se &este pentru scurt timp in Bucu-
re§ii, ne-am dus sa -i prezintam omagiile noastre, ale revistei
Arhivele Olteniei" si, prin reprezentare, ale publicului
craiovean.
M'a primit amical, in locuinta in care e gAzduitA de
nepotii sai, D-na si D-1 avocat Tipo!a. Am convorbit inde-
lung despre fericitele vremuri de odinioara, a cAror amin-
tire o pAstram cu totii vile in mintea sl in sufletele noas-
tre, am vorbit despre prezentul artistic, ca sf pentru pla-
nurile pentru viitor, pe care it putem face tot asa de fru-
mos, in feint lui.
A avut cuvinte de lauds pentru actualii artisti dela
Op 2rZi, in special pentru GrozAvescu, Aca de Barbu, D-na
Feraru, eleva sa, lvony, Lupescu, despre directorul wagne-
rian Georgescu.
ARHIYELE OLTENIEI 25

In decursul momentelor de retraire a trecutului aminte§te

ca are 62 ani, dar, dupa fizicul, prestanta, intelectul §i entu-
siasmul sau, pare a avea 50, cel mult.
Satisfactia cu care istorisqte deplina isbanda ce obtine,
acolo departe, in tam exotica in care e stability de aproape
9 ani, daruind, cu larga inima, din talentul §i §tiinta sa,
fetelor din America Sudului, denota un sullet ales,
nobil §i ve§nic tanar. Retin, intre altele, cazul unei brazi-
lience, care anul trecut la 1 August a cantat, in romane§te

§i
grA0VAN
Ymmig,mameniawsw4

imbracatd in costumul nostru national Doina Oltului",

Ce to legeni, Codrule" si alte romance, copila pose-
dand exact pronuntia, intonatia §i ritmul limbei noastre.
Maestra nu uita niciodata nationalitatea sa §i dulcea-i patrie.
Este fericita §i multumita de opera ce desavarv§te acolo
§1 de practica pe care o face, cad nicaieri in fume n'ar fi
avut asemenea ocazii, intru cat aiurea sunt voci formate.
Intentioneaza sa mai ramand in Rio-de Janeiro, Inca un
an §i jumatate, spre a termina o serie inceputa, §i... fiindca,
din nefericire, nu mai poseda averea de odinioara. Caci
daca D-sa munce§te zilnic 7 ore, dar, in schimb, e rasplatita
§i materialice§te, revenindu-i un milion de lei anual.
26 A RH/ KEE OLTENIEI

D -na Theodorini vrea sA pArAseascA din nou tara in prima

saptamaua a lunei Februarie, plecand direct spre Brazilia,
afara numai daca D-1 Battu, ministrul artelor, n'o va ruga
sA mai zAboveasca putin, pentru motive de interese superioare.
Cu riscul de a savarsi o indiscretiune, dar avand scuza
ca va interesa pe cititori, vom spune ca e vorba despre
infiintarea unei scoli de perfectionare lirick la noi, care
lipseste azi, o scoalA de artisti care sA serveascd de 'egg-
tura intre Conservator si Teatru. S'ar creia, astfel, o class
specialA pentru D-na Theodorini, clash' de declamatie lirica
la Conservator. Utilitatea unei asemenea scoli e neindo-
ioasA, cad, fail ea toate sacrificiile fAcute pentru Opera
romans nu dau roade. Shut e ca astazi artistii sunt nevoid
sä se duca pentru perfectionare in strainatate, unde multi
raman, mai ales ca e criza de tenori. Asemenea pierderi
s'ar evita in viitor.
In ce priveste pe Maestra Theodorini, d-sa ar fi fericita
§i s'ar fall creiand o asemenea scoalA in tail, unde va 'Asa
mostenire alesele calitati ce i-a daruit divinitatea, precum
si stiinta ce '§i-a insusit. Aceasta ar fi incoronarea operei
bogatei sale activitati artistice I
Totul depinde de D-I Battu, dispensatorul gratiilor. Notam
ca si d-1 Director general al teatrelor a manifestat mult
interes infaptuirei acestei fericite idei, gratie careia vom
avea mai curand printre noi o glorie artistica nationals.
,,Craiovenii se vor bucura cei dintai, am spus maes-
trei, dupe ce i-am urat isbandirea si a acestui vis, si
vor incepe sA spere de pe acum ca yeti veni in mijiocul
for, ca sA vA poata revedea...
Negresit ca, de va vrea D-zeu, nu-i voi face sä m'as-
tepte prea mutt, fiindu-mi drag sA revAd localitatea, unde am
cateva bune prietene vechi si de care ma leaga duioasele
suveniruri ale copilAriei si ale primei mete tinereti".
Invitatia st amintirea o emotionara.
Cu o voce melancolica adaogA :
Am lasat acolo, in cimitir, multe morminte scumpe" !

Bucure§ti, 25 lanuarie 1922. Nicolae Silvestru.

 Sir...Z.Fla
Vi i\

...4
1r
-614,

, . : fatt71111
a aLairlf .". 41:44°19144":4";61
"rt.' -;

k
9

Cinci scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu

donate muzeulni din Turnn-Severin de d-1 Stelian Zoican.
Comunicate de d-1 Al. Barcacila.

1. Catre Dumneata, Kir Nicolae Zoican,

Prrmind dumneata aceasta, de gran sa ma in§tiintazi cate cat
s'au vandut sau, hied Cate parale ocaua. ,Si de ai priimit toll bani
sau nu pentru sau. Maiu 23, 1812
Teodor stager
2. Ca trd Dumnealui Kiru Nicolai Zoicanui),
Primind ravage acesta, numai de dill te poftescu sa vii la Ru-
§ava la dumnealui chiru Raducanu ca sa prime§ti bani, sa stringi
capre §i alte vite ce te va Inv* dumnealui, fiindu ca iu ma aflu
mai depa(r)te. Dara negre§itil sa vini (s5) te sile§ti sa faci vite (m)ulte
Si sant al dumitale. 814, Mart. 1
Teodor

NOTE, Manuscrisul este rupt la un colt.

28 .111//f VELE OLTENIE1

3. Cu fericitd sanatate, Chir Nicolae,

Pentru taleri trei mii care ai d-ta a priimi de la dumnealui chir
Raducan, tal. 1600, aded una mie ,case sute, am ins5rcinat pe
log(of5t) Radu ca de loc acum sa-i r5spunze dumitale Si s5-i treci
in dosu zapisului dumnealui chir Raducan. Jar pentru ceialanti
ma rog, chir Nicolae, sa mai fii ing5duitori cAteva zile')
§i pe dumneata totdeuna. A§i fi vrut ca sA te vAzi (sic) sA vorbim
c5te ceva ; ci c5nd vei avea vreme sa vii sa ne int5lnim. Si stint
al dumitale. 815, Ghenar 14
Teodor

4. Cu fericitd scincitate Chir Nicolae Zoicane,

Fiindca dumnealui boer °hip Opran are ca sa-ti dea c5tiva
bani sa strangi vite de cele ce te va pov5tui duinnealui, dupe
cum §1 eu prin graiu la Craiova te-am povaluit ; asa dar dupe ce
vei priiml bani sA dai adeverinta de priimire, fiindca este viiata
dar este Si moarte, §i apoi s5-ti deschizi oichii bine Si sangur s5
mergi prin sate si pe la t5rguri ca sa cumperi. Si s5 iai vite bune,
curate, iar nu buclucuri, dupe cum te-ai obicinuit dumneata. Si sä
nu mai dai bani prin maini striine, s5 is vite scumpe si proaste ;
ce dumneata sangur sA cauti trebuinta aceasta. Si dumnealui boer
Gliita te-a va povAtui cum s5 urmezi cu vitele Si &A am r5spuns
de priimire §i de urmare. Si stint al dumitale. 816, Martie 8
Teodor

5. Cu fericitd &imitate Chir Nicolae,

Am priimit acele 27 oca sau ce ai trimis si ma rog sa-mi mai
f1ci treizeci de oca §i-I voi plAti dumitale, cu care ma §i inda-
torezi, §i sant al dumitale. 819, Octovre 27
Teodor

NOTA 9 Manuscrisut rupt aci.

ARHIVELE OLTENIEI 29

Documente 9
privitoare la Starea Titranilor
comunicate de N. G. Dineuleseu, Profesor

1629 (7137) fevruar 9

4) Milostieio Bojieio Io Alexandru Voevod i Gospodina sans
pocoinago Io Iliiasi Voevod pisem Gospodsvomi voo tuturord
megiiasilor den sat den Sovarlov carii ati fost ruman ai sfentii
inanastiri Topolnita ce iaste hram sti. haranghel Mihail si acum
v'ati rasapit pren teara Turceasca si pren teara ungureasca, dupa
aceasta va dau in stire Domnie Mea pantru ca am intelas Dom-
nie Mea di 3 calugarasi sarbi cum au venit din Teara Turceasca
de an mersu la acea sfanta manastire Topolnita de seau apucat
de manastire pustie sa o dereagi si au venit aicea naintea Domnii
Meale de seau jaluit acii 3 calugarasi pentru acest sat Sovarlov
cum au fost de mosie al sfentii manastiri si seau rasapit. Derept
aceaia Domniia Mea am socotit pantriit acea sfinta manastire ca
sA nu stea pustie, deci v'am ertat Domnie Mea ca sa fiti in pace
de bir si de bou si de cal si de oae seaca si de oae de sulgiu
§i de miiare si de tiara si de toate dajdile si mancaturile Cate
sant preste an in teara Domnii Meale. Derept aceaia in vreame
ce veti vedea aceasta carte a Domnii Meale, iar voi sa cautati
sa va veniti la silestea voastra, toti, sA vä apucati de hranA si de
loc, sA fiti pre Tanga sfanta manastire, sa nu fie MA de oameni,
far de catra Domnie Mea yeti avea pace de toate cum scrie mai
sus. Derept aceaia si voi toate slugile Domnii Meale care veti
inbla intracest judet de aceaste slujbe, voi sa cAutati foarte sA
va feriti de acest sat si in pace sa lasati de cite sant scrise mai
sus, pentruca acest sat au fost fugit Inca den zilele hi Mihail
Voivod, 2) de nimelea de nemic sa nu-i invaluiti, ca tine -i va in-
valui certare va avea de catra Domnie Mea. Inacodaneal porecil
Gospodsvomi sie sam recil Gospodsvomi. Pis mesita Fevruari 9
Leat 7137.
Io Alexandru Voevod Milostieio Bojieio Gospodina.

1) Vd. Arhivele Olteniei", Anul J. pag. 235.

2) Sublinierea este a noastrA (N. G. D.)
30 ABHIVELE OLTEN1EI

1635 (7143) august 29.

5) Cu mila lui Dumnezeu Io Matei Basaraba Voevod $i Domn.
Scrie Domnia Mea la voi satelor ale sfintii manastiri Tismeana,
carii ati fost fugiti in Tara Turceasca de bogate nevoi ce ati avut,
anume Jidostita i Bucina i Precrestiia i Clinovetul i Bresnita i
*usita i Erhovita si alte sate toate ale mAnastirii. Dupa aceasta
vä dau §tire Domnia Mea in vreame ce veil vedea aceasta carte
a Domnii Meale iar voi sA cAutati sa venni toti cari de preunde
veil fi rAsipiti la satu Jidostita s5 va faceti case §1 sA vA apucati
de loc si de hran5. NI. dela Domnia Mea yeti avea milA si cAu-
tare pentru sfanta manastire. aSt sa cAutati sa veniti la Domnia
Mea niste oameni buni si batrani sa va dau Domnia Mea invd-
tAturA mai mult sa nu mai umblati a§a ca nici un bine nu veti
mai vedea ci sa va asezati la mosie. Aceasta v'am scris Domnia
Mea ci alt>el sa nu fie dupa cuvcintul Domnie Mete. s51 isprav-
nic tnsusi Domnia Mea Scris August 29 Leat 7143.
Io Matei Voevod Cu mila lui D-zeu Dom.

( I: P.
1640 (7148) mart 28
6) Cu mila lui Dumnezeu lo Matei Bdsaraba Voevod si Domn
scrie Domnia Mea voao sAteanelor de in sat de In Sovarlighiu
carii ati fost rumAne ai sfintei mAnAstire Polnita hram sti. arhag
gels Mihaila si v'ati fost rAsApitA unii pre In Tara Ungureasca
altie pre in Tara Turceasca. Dupa aceaia va dau in tire Domnie
Mea pentrucA ama intAles Domnie Mea de neste calugAre sArAbi
carie au venet de in Tara Turceasca Inca mai denaente vreame
de au mersu la acea sfAnta mAnAstire Polneta de sau apucat de
mAnAstire pustie sA o dreag5. Iar chid au fost acum in zilele
Domnie Meale venit-au aicea innaentea Domnie Meale de sau
jaluet acesti cAlugArei pantru satul ovArAligul cum au fost de
mosie al mAnAstirei si seau rAsapit. Drept aceaia Domnie Mea
ama socotit pAntru aceasta sfAnta mAnAstere ca sa nu rAmAi pustie.
Deci vamA erAtat Domnie Mea de bir si de gAleatA, '4P fAn, de
bou, de oe sack de cal, de miere, de ciara si de o. de sulgiu
si de tote mAncaturele Cate sAntd preste aria in tara Domnie
Meale. Deci de vreame ci veil vedea aceasta carte a Domnie
Meale, iarA voi sa cAutati carie pre unde veti fi fugiti au in Tara
TurceascA au in Tara Ungureasca sA vA veneti toti la urma si la
AR H /VELE OLTENIET 31

mo§ie, la sAlistea voastra, sa v5 apucati de loc §i de ]trans, si

sa fiti pre 15nga sf5nta manastire sa nu fie far5 de omeni. lar de
catre Domnie Mea veti avea pace de toate cum scrii mai sus.
Drept aceaia §i voi tote slugile Domnie Meale care dece slujba
vett umbla In judetul Meh[edin]i] si to cApitane de dorobante,
dela SAveren, Inca sa cautati sa-i 15sati In pace nemic &á nu um-
blati invaluindui, nici voi banilor de judet, cum am vazut Dom-
nie Mea si cartea lu Alexandru Voevod sna Iliia§i Voevod §i a
Iii Leon \Todd sna Stefan Voevod de er5t5ciune, asijderi §i Dom-
nie Mea Inca v'am eritat sa fiti de ajutoriul sfintei man5stiri. far
cine o va b5ntue preste cartea Domnie Meale, mare certare va
avea acel om de catra Domnie mea. .,Si astfel porunce,Fte Domnie
.Plea. i ispravnic insu$i cuvontul Domnie Meale.
Scris de Preda luna Mart 28 din leat 7148
lo Matei Voevod Cu mila lui Dumnezeu Domn

(--'
( Pecete )
\ inelarn)
........._,/

1633 (7141) mai 6

7) Milostieiu Bojieu lo Matei BAsarab Voevod i Gospodinu
davat Gospodsvoni sie poveleanie Gospodsvomi sfintii manastiri
Cozia §i parintelui egumenul ca sä fie volnic cu aceasta cartea
Domniei Meale de sä tie ni§te rumani ai manastirii den sat den
Savastreani naim Patru i brat egon Ion i Dumitru feciorii Seves-
ireanului pentru a asa au spus parintelui egumenul inaintea
Domniei Meale cum au fost Vlad Sevestreanul §i cu fratesau
Opri§ Ratica amandoi rumani manastirii Cozia de mo§ie din Se-
vestreani iar cei rumani ce scriu mai sus ei au fost asupriti de
d5jdi §i de nevol multe ce se-au rasipit pren satele boere§ti si
au mersu si in satele lu Teodosie log. far and au vrut s5-§i
mearga la mosiile for Far ei i-au oprit in sila for f5ra nici o treab5
ca ni§te boiarl silnici §1 i-au fost asuprit cu dajdile. far cad au
fost acum in zilele Domnii Meale ia[T] egumenul el au mersu
sa-si ia acei rumani ce scriu mai sus §i Inca §i alti rumani anume
Opri§ Marcioiul §i pre Stan. far Andreiu Spat[arul] nepotul lui
Teodosie log. iar el n'au vrut sa -i ia. Deci 1-au sorocit parintele
egumenul sa vie de fata §i au venit. far c5nd au fost sä stea de
fata el n'au vrut sA vie. Intr'aceaia Domnia Mea am judecat §i
am dat sfintii man5stiri Cozia si egumenului ca sá fie volnici
sa-si tie a4.§ti rumani cu buns pace pentrucA §i stint ai manas-
tirii de mo§ie den satul manastirii.
mai 6 zile 7141
(ss) Mateiu Voevod (L P).
;re A RHIVELE OLTENIEI

Ciiteva doeumente vechi inedite

comunicate de G. Fotino.

Dam mai la vale cateva documente vechi privitoare la

intamplgri, oameni si mosii din Oltenia ; primul este tin
hrisov emanat din cancelaria lui Radu Paisie Von' (1543);
celelalte trei sunt acte private.
Documentul, sub forma materialists si abrupta a apli-
catiunei concrete, ascunzand Cate o parte din viata intune-
cata a stramosilor nostri, tretuie totdeauna descifrat si Iran-
scris cu ingrijire, el putand servi deopotriva ca obiect isto-
ricului, filologului, cercetatorului vechilor asezaminte juri-
dice romanesti, etc.
Documentele No. 1 si 2 ne-au fost puse la dispozitie
pentru cercetare de dire D-1 Nic. Plopsor, iar cele de sub
No. 3 si 4 de catre D-1 Profesor St. Ciucianu, carora si in
forma aceasta le multamesc.
G. F.
I.
Tin hrisov de la Radii Paisie Vodg. (1535Mart. 1545)
Cu mila lui Dumnez5u lo Radul V(oe)v(o)d §i Domn a toata
Tar(a Romanea)sc5, feciorul marelui Si prea bunului Radul V(oe)-
v(o)d, dat-am Domniea (mea acea)st5 porunci a Domnii mele
boeriului Domnii mele lui Vlaican cu fratii lui, Stanciu §i Piturca
§i Dumitru §i cu feciorii loth cAti Dumneau 1e va d5rui, ca s5
fie loril mo§ie din Plaviceni din jumAtate de parte a lui Neagomir
§i din a lui Lutcan, aceasta parte pentru ea le este loth batran5
§i dreapt5 mo§ie §i cump5rata de moa§a loth, Neaga a lui Udrite
drept 1000 de aspri gata Insa ImpreunA cu Neagomir §i Lutcan,
dup5 aceia §i VI5ican §i cu fratii lui mai sus scrici ei au avut
par5 innaintea Domnii mele cu feciorii lui Neagomir §i feciorii lui
Lutcan anume Utma §i Stavrie §i Vladu §1 Radu §i cu feciorii
loth pentru aceasta mai sus zisa mo§ie ; §1 a§a Ora Utma §i
Stavrie §i Vladu §i Radu §i cu feciorii loth pe boierinul Domnii
mele Vlaican §i cu fratii lui mai sus zi§i s'au sugrumat (sic) cum
ca ei n'au jurat cu 24 de boeri innaintea raposatului Vladului
vo(e)v(o)d cel innecat '); iar Domniea mea am cAutat §i am ju-
I) Acest Vlad VII (1530Sept. 1532) este fiul lui Vlad cel Tanar
(1510-23 lanuar 1512) si nepot lui Vlad Calugarul (1482-1495). Luase
In casatorie pe o fiica a lui Petru-Rares. In Septembrie 1532 s'a innecat
In Dambovita la Popestii (1lfov) si fu Inmormantat la manastirea Dealul
alaturi de lath" sau.
.4 I? HI VELE 0 LTENIEI 33

decat cu toti boerii Domnii mele pe dreptate si am dat Domniea

mea lui Vlaican cu fratii lui ca sAladucA acei boeri si ei au adus
innaintea Domnii mete si au jurat toti de rand cu 24 de boeri
impreuna boerii mei innaintea Domnii mele si am vazut si cartea
Vladului Vo(e)v(o)d Calug5rul si parintelui Domnii mete Radu
Vo(e)v(o)d si Vladul Vo(e)v(o)d cel innecat si au limas Utma si
Stavrie si Vladu si Radu §i cu feciorii loril de lege si de judecata
innaintea Domnii mele.
Drept aceia am dat si Domniea mea lui Vlaican si Stanciului
si Piturcai si lui Dumitru cu feciorii tofu ca sa le fie loll"' mo§ie
intru mostenire si ohamnic5 9 feciorilorii knit si intre dansii sä
nu fie vanzare sau desp5rtire in veci ci sa fie celor ce vor fa-
manea dintean§ii si de nimenea sa nu se clAteasc5 dupa cuvantul
Domnii mele.
Ia(ta) marturii am pus Domniea mea : jupan Sta(ico) 2) vet
dvornic si japan Coanda 3) vet dvornic si jupan Tatul vel logofal
si Udriste vet vi(stier) 4) si Dragomir vet spatar si Cracea vel
(paharnic) si Albul stolnicul si Badea comis(ul) si Stanciul vet
postelnic5) si ispravnicul jupan Coanda vet dvornic si am scris
eu Florea grami-Iticul in scaunul cetatii Targoviste.
Iulie 25 valeat 7051 (1543)
Io Radul Vo(e)v(o)d.

Intr'o rotogoala e scris : ,,pecetia domneasca".

tar mai jos : ,,acest isvod s'a taltacit dupe hrisovul slovenesc
in limba rumineasca din cuvant in cuvant intocmai de mine
Dionisie Climent dascalu slovenesc leatu 1818".
I) Mosie ohamnica", sau mai exact rohabnica", este o mosie scutita de
anumite dart si angarale fats de domnie ; ohabi" inseamna scutire.
2) In 30 lunie 1543 apare ca biv vornic intr'un document I. C.
Filitti.Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino' p. 110 st A tefulesat
Documente Slavo-romane p. 101 document din 13 Julie 1542).
3) Coadd e numele exact si pe care II Intalnim in mai multe docu-
mente contemporanc care ni dau aceias lista de boieri Incredin(atori
V. loc. cit. supra.
4) Acest Udriste, vechiu si bogat boer din Margineni, a fost tats.
Elenei, so(ia lui Radu erban Von' 0 nepoata a Jul, Anca, fu maritata
cu fiul lui Miliai Viteazul, iar alta, Elena, cu Constantin Postelnicul Can-
tacuzino (N. lorga. 1st. Romanilor in chipuri si icoane, ed. 1922, p. 42).
3) Acest Stanciu vet postelnic, flu al lui Benga, a cazut, impreung cu
3 fii ai lui, in lupta dela Bolani la 1560. La el se urea neamul boerilor
Bengesti (Grecianu II, 412).
3
34 ARIJIVELE OLTENIEI

II-

Un zapis de danie al mosnenilor Orodeleni (1607).

Adeca noi plaiasi mocneni Orodeleni dat-am zapisul nostru
ca sä fie de buns credintd la mana Stanciului Floricai cum sa
ctie ca neavand el movie aicea in Orodel, iar acecti ci
anume care mai jos ne vom iscali i-am dat noi loc sterp Celina
de ci-au scos buciumii ci ci-a pus vita sal fad viicoar5... vie
sa si-o stapaneasc5 cu pace de nimenea neobantuit.... pentru ca
) -am (dat-o) noi pentru pomana noastra ci a parintilor noctrii ; iar cine
s-ar scula cu vre-o galceava asupra lui, sal caute cu noi cu
megiiasii '), iar el sa alba pace ca i-am dat noi de a noastra
build voe ci cu ctirea tuturor megiiasilor, iar cine s-ar mai scula
dintr'ai noctrii s5 fie i afurisit ci piatra sa putrezasca iar trupul
aceluia sa nu putrezasca in veaci ; pentru credinta, ne-am pus
degetile mai jos ca sa sa creaza.
Mai 20 7215 (1607)
*i am scris eu Chirita logofat ot Craiova.
(Urmeaza 14 iscalituri).
Pe verso e scris : fiind noi cu slujba vinariciului au venit Gheor-
ghe Stanciului, de spusara ca sa scoala Barbu sin lui Ion Tracca
s5 is via aceasta cea mai sus zisa ; deci noi i-am strans toti
plAiasii si pe acecti ce sant iscaliti ci tot satul cu un glas striga
ca n'au fost munci (sic), ci au fost buciumi ; drept aceia si noi
am iscalit 2).
Septevr(e) 18 anul 7229.
Nicola Zaraf uscu
eu Voine par. otac.
Ill.
0 carte de imptirtealit (1657).
Noi 12 boiari care am fost luati pre rivacil5 Maffei Sale
Domnu nostru Io Costandin Sarban voevod den divan de p5rin-
tele Teodor ci de nepotu sau Daniil CAlug(5)rii nepotii lu Tudor
log. ci de Tudor clu(cerul) cu fiiu-sau Radul Clu(cerul), nepotul
lu lane post(elnicul) ot Valsanesci,. ca s(a) cautam si s(a) ada-
varam pantru mociia ot Valsanesci si pantru vadul morii den
Valsanesci, fost-au de mode al lu lane post. ci al Badei movie
1) Megiias nu inseamn'a vecin, ci mosnean, om liber nesupus, dupa
cum reiese din documentul de 145.
2) Acest document 11 posedam dupa o copie tarzie.
A RIJIVELE OLTENIEI 35

Spahiului banul §i al Radului clu(cerul) fec(i)orul jupneasii Vladae,

jupneasa lui Tudor clu(cerul), fata lu Iane post., au fost-au al
lui Tudor log., mo§ul lu Teodor Calug(a)rul §i al yaw sati lu Daniil
§i pAntru ce au ramas de 1(a) banul Spahiul, haine, scule §i de
altele ce vor fi ramas nedate la manastire 0) cine sa trage rud(5)
despre tatal Spahiului banul §1 care sant rud(e) despre muma
Spahiului ban s5-1 tocmim cum vor imparti ; deci not dup(A)
cuvAntul Mari& Sale Domnu nostru ne-am strans toti la un loc
de am soc(o)tit pre amAruntul pre carti* de mo§ie Si de cumpa-
ratoare Impreun(5) cu oamen(i) batrAni de imprejurul locului
§i am adAvArat pantru mo§ia den Valsanesci :
sa tie Radul Clu(cerul) fec(i)orul jupneasei Vladae nepot lu
lane post. stAnjin(i) 132
§i &A tie man5stirea Potocul stanjin(i) 345
§i Theodor cu nepotu sau Daniil stAnjin(i) 233
sa tie §i megiia§ii stanjen(i) 83
Jar pAntru vadul de moar(5) au marturisit oamen(i) bAtrani
cum vadul de moar(5) 1-au tinut Iane post. §1 Badea iar mo§ul
lu Teodor §i al lui Daniil n-au tinut nici odinioar(A) §1 am vAzut
§1 cartea a 24 de boiari la mAna Radului Cluc(erul) scriin(d) cum
sa tie vadul de. moar(a) Spahiul banul Si cu Radul cluc(erul)
pAntru c5ce au fost al mo§ilor for Jane §i Badea. Dec(i) Teodor
Calug(5)rul §i cu nepotu sAu Daniel dacA au v5zut c5 nu incap
la vadul de moar(5) ei au pohtit cum sa le dea for partea de
mo§ie ce li se vine den sus despre Rusneci ; dec(i) a§ijderea §i
ceilalti pArta§i de ocinA au volt cum sa lea Teodor den sus cu
nepotu sail Daniel iar pAntru -ce au mamas de 1(a) banul Spahiul,
haine, scule not am judecat cum sa imparta in doao rudele carele
au lost despre tatal 2) banului Spahiului cu rudele carele au fost
despre muma banului Spahiului In doao; dec(i) ei sa'§(i) inpartA
fie§care cu rudeniile tor, iar pantru o parte de mo§ie den Par§co-
veani ce au fost a lu lane §i a Badei, mo§ii Radului Clu(cerului)
§i mo§ul Spahiului banul, adAvAratu-s-au cum o au fost vandut
jupneasa Deaca, muma Spahiului ; acestea le-am pus jos sa fie
vAndute §i i-am Impacat, sa tie Radul clu(cerul) de acum Inainte

I) Acest Spahiul, ban fiind inc mare sufar, inchinase Impreuna cu

sotia sa Visa mAnastirea Butoiul la Sf. Stefan dela Meteore (v. N. lorga
Fundatfuni religioase ale Domnilor romani In Orient", extras din An.
Ac. Rom. 1914. pag. 3).
2) Acesta era Draghici din Valsgnesci.
36 A OLTENIEI

si el in moar(5) din doao cu m5nastirea Potocul ; not asa am

ad5v5rat cu sufletele noastre I).
Pis. mias. Iunie 9 zile vl 7165 (1657).
Gherghina Stol. Vlaicaian Dabija cluceriul
Stanciul Stol. R5la Goga P5tru ot Falcoi
Dumitru ot Bali Ivaco ot Bal§i Neagoi Pah. Falcoian
Stanciul Ceau§ ot Caracal Ivanco cluce(r) Guran log.

IV.
Un zapis pentrn vi nzare de rumini (1678)
Adeca eu 135 laci Ro§iu ot RAtesti cu fecioru mieu anume Cra-
ciun i Raduca scrim si marturisim cu acest al mieu zapis ca s(5)
fie d5 buna credinte la mana dumneaei jupaneasii Visei (?) ot
Glog(o)va 2) cum sA s(e) §tie si a coconului dumneaei Nicolei
post(elnicu) cum ca m'am tocmit cu dumnealor da m'am vandut
dumnealor rumini cid a noastra bunA vole far clA nici o sala drept
bani gata ughi 28 si s'au luat toti ace§ti bani intru manile meale
ca sä fim dumnealor, coconilor, nepotilor, strenepotilor rum(i)ni
in vecie si la aceasta tocmal5 a noastra fost-au marturie multit
boeri §i oameni buni, marturie cari(i) vor iscali mai jos si pentru .

credinta in loc cla peceti ne-am pus degetile si iscAlituril(e) ca

sA s(e) creaza si am scris eu Iona§ log ot Glog(o)va.
Noembrie t(ea)t 7181 (1673)
eu eu eu
Balaci Craci u n Raduca
+ eu Dima Zugraf mart(ur)
Pe margine e scris ell mo§ie ot Ratesti.
Pe verso : zapisul lu Balaci Ro§u ot Rate§ti.

1) In zapisul acesta, neavand caracterele grafice necesare, am fost

obligati a tipari cuvantul deci, repetat de trei ori, aslfel: dec(i), in vreme
ce in textul original el este scris : dec, avand !ma de asupra ultimei
litere un accent circomflex rasturnat, menit a reda pe ce §i ci. (A. 0.)
2) Act, la Glogova din Mehedinti, a fost ucis si poate si inmorrnantat
in 1482, un Basarab, In lupta contra altui pretendent la tron, Vlad Calu-
garul.
ARIIIVELE OLTENIEI 37

Documente i acte*)
comunicate de I. Anton Oprescu

Cartea de judecatA data. in pricina dintre Vasile, fiul

lui Dumitru CIpitanu din Fratostita, cu Papa din
Livezi, pentru mosia din MarAcimil de jos.
VI. Dumitra§co Pit. Poenarul care suntem din poronca Mariei
Sale lui Vod5 judecator scaunului Craiovei dat-am cartea noastra
de judecata lui Vasile Sin Dumitru Capitan of Frato§tita, pentru
ca aicea inaintea noastra a avut intrebaciune §i judecata de fata
lui Papa din Livezi pentru ni§te mo§ii de Milracinul de jos ins
stanjeni 120 care mo§ie au fost cumparat Papa de la o vary pri-
mary a lui Vasilie anume Despa, fata lui Andrei Postelnicu de
Frato§tita fara de §tirea lui Vasile. Deci Vasile prinzand de veste
au facut rost de bani Papi iar Papa n'aIl vroit s5 §i ia banii Si
s'al sculat de §i-ail luat ni§te imprejureni de am ales aceasta
mo§ie iar Vasile v5zand a§a c5 ii ia mo§ia §i neingaduindu-I sa
intre in mo§ie s'au sculat de s'au dus la Domn de s'au jeluit
pentru aceasta. Deci nevrand Papa sa mearga la faia cu Vasile
la Domn, Maria Sa Vod5 ne au poruncit cu o cinstit5 carte a
MAriei Sale ca s5 aducem pe Papa de fata cu Vasile Si sa-i ju-
decam de va fi cumpArat Papa fail de §tirea lui Vasile §i de nu
vor fi isc5liti in zapis sa §i ia banii Papa. Deci not dupa porunca
Mariei Sale am chemat pe Papa de fata cu Vasile §i a§a judecam
§i adevaram cum fara de *Urea for au cumparat §i in zapis nu
sint iscaliti §i a§a ajunse judecata sa §i ia banii Papa pe ce va
marturisi cu sufletul lui ca au dat pe mo§ie §i sa lipseasca din
mo§ie §i sä §i st5paneasca Vasile mo§ia cu pace precum au sta.
panit-o tats -sau §i unchiu-seu Andrei pentru ca sa m5rturisi §i
Papa inaintea noastra ca lui nu-i trebue mo§ie numai sa-i dea
banii ce au dat pe ea §i ce zice c5 au cheltuit cu acei boieri
imprejureni, cand ail ales mo§ia taleri 71/2. Deci zicand ca nu sint
zapisele la el s5 aiba a-i aduce zapisele cate sint la aceasta mo§ie
sa be dea lui Vasile §i Vasile s5-i dea cheltuialA pe cat va m5r-
turisi ca ari cheltuit.
Aceasta scriem.
Dechemvrie 30 din teat 7202/1693.
Dumitra§co Pitarul Poenarul.
*) Vd. ,Arhivele Olteniei Anul I pag. 417.
38 A I? III VELE 0 LTENIEI

Cartea de alegere si judecatit a case boieri, pentru

mosia MarAeinul de sus si tie jos.
VII. Noi sase boeri cari ne vom iscAli mai jos ca sintem luati
pe ravasele Mariei Sale Domnului nostru lo Constantin Voevod de
Papa ot Livezi si de nepotu-sau Radu ot Fratostita si de Nicodim
Calugarul ot schitul Tarnovita ca sa-i judecam §i sa-i adeviram
pentru mosia Maracinul de sus si de jos, cui i s'ar fi cazut s5
cumpere Papa cu nepotul sau Radu, au lui Nicodim Calugaru ot
Tarnovita.
Deci noi dupa porunca Mariei Sale Domnului nostru ne-am
strans toti la un loc §i le-am citit toate cartile si zapisele cine ce
au avut si am intrebat si oameni b5trani dimprejurul locului si
s'ail adeverit cum ca se mai cade Papei si nepotului sau Radului
sa cumpere de cat lui Nicodim Caluggrul, fiind ei mosneni si
cumparAtori vechi mai de nainte vreme, pentru ca Nicodim Calu-
g5rul nu se putu afla mosnean nici cumparator vechiu, fara cat
au fost cumparat acum de curand putintea mosie in Maracinul
de jos. Deci noi am judecat sa 'si is Nicodim Calugaru banii si
sa tie mosia Papa cu nepothl sau Radu iar pentru un codru de
pamant din Maracinul de sus ce au fost vandut jupaneasa Dobrita
impreuna cu fiu sau Radul i Vasile lui Partenie de nu vor putea
scoate mosia de la Sulari cari ail fost la boeri din Poiana sa tie
acest codru de loc de mosie din Maracinul de sus cu buns pace
si s5 stapaneasca, iar de vor putea scoate mosia Sulari sa tie
Partenie in Sulari, iar in MAracin sa nu aiba treaba pentru c5 asa
le-au fost tocmeala precum vazuram si zapisul ce scrie la mana
lui Partenie unchiul lui Nicodim de aceasta ; iar am judecat de
vreme ce au scos Radul din Sulari ce au fost la boieri din Poiana
sa tie Nicodim Calugaru in Sulari precum le-ail fost tocmeala, far
Radul cu frail' lui sa si tie mosia Maracinul de sus. Drept aceea
le-am dat si scrisorile noastre la manile for ca sa nu mai fie gal:
ceavA. intre dansii, de acum inainte, ca asa am aflat a fi cu drep-
tate. Aceasta scrim
lunie 20 din beat 7205/1697.
Preda C5pitanul Zatreanu.
Gheoca Slavitescu.
Dumitrasco Hargotoianu.
Constantin Otetelisanu.
Matei Cluceru Dobriceanul.
Oprea Capitan Plesoianu.
ARHI VELE OLTENIEI 39

Hotarnieia moF,dei Diotti, jud. Romanati,

facuta la 1755, Noembrie 9
Copie cu adnusuri din si dupg, 1820, Hain 17.

Transerierea

Copie scoas

Noi 2 boeri care mai jos vom iscali, care cu cartes

dmnlr cinsttlr boeri caimacani ai Craiovei am fost luati de
Stan Doia i de Dobre i Radii! i Barbul i de ceta§ii Jr
mo§teni den Dio§ti sud Rmti, ca sA le hot5ram §i sä le
alegem cine cats parte de mo§ie .are in hotaru Dio§tilor §i
s5 le deosabim pbrtile fii§tecAruia mo§tean unii dA catr altii
puindu-le §i semne. Deci, c5nd au fost la zi §1 1.. soroc,
strAnsu-ne-am cu totii in fata locului, fiind toll mo§tenii fata.
Le-amu cerut sA ra, la noi Carp vechi §1 nooa de mo§te-
nine Si zapise de cumparAtoare cine ce vor avea. Ei au
rAspuns cum c5 alte card sau zapise nu au, numau ce au
aratat un hrisov al lui Gavril Vod dA la leat (loc alb) in care
scriia ca in zilele lui Mihai Vod s'au fost ru manit ei cu p5rtile
lr de mo§ie din Dio§ti la (loc alb) boeri ; iar cand au Lost
in zilele lui Gavril Vod, au mers de s'au judecat cu boerii
Si s'au rascumparat ei §i cu toate partile for da mo§ie.
Si scriia tot intr'acest hrisov §1 mo§ii for tot pa anume. Care
cercetand noi lucru cu amAruntul, am dovedit ca stint patru
mo§i marl, afar din mo§ii cei ce s'au fost vandut pArtile for
dA mo§ie la dmnlr boerii Falcoeni. Deci am mers de le-am
tras acest hotar de mo§ie pA 3 locuri cu stjnu dup5 obicei,
in trei trAsuri : la capu mo§iii despre amiazi, din hotaru Gro-
zave§ti, al dmnlui Stefan Pra§coveanu biv vel mediri, drept
in sus, pa in piatfa, in hotarul boerilor Falcoeni §i s'au
gasit stjni 1407. A doilea trasur dela mijloc, iar din hotarul
GrozAve§ti in sus, prin SAli§te, pa lang5 F5nt5n.. p5na in
hotarul dmlr boerilor Falcoeni, unde s'a facut semn in pa-
mant, stjni 1370. Al treilea trAsura la capu daspre amiazA-
OLTENI El

:\:\,
....,
Zt
.`,.,?izzive-2
,,. L,,,01.cf/.
2 z z110/1 2"1:Z ILI a/.)2s : zzi
7/ sc../ zz Z21.1 eiz op
?..,:_1: ::i ,,
,,/, ._:.1_.:v,,it
;
22 o-1.,
p..z ,/, z z z .z s c Lt 7 z 1 z Z., ,s 1 L 1., ) ' L'o.L Z /7 Z1 ,--' VI 11 pa/ 1,_-,,'
K:
,Q7.-z.
.3 ,-,
7 22 c- e) ci ..-t z."
--Li_ z- 1

,
22 C o -47,7,zeg .227
,,,,;,...\ rzorti/V2,c---T-E,
c-)'- --i_L Z' 5 py) .10/ rzs y:i ...A
___ ___
ca
---, __________ -.?..2_2___2_2:2-2-O4 .}.-.,.":zio__ z, d .) i l - ,c/
%,-) k ''.' ____ z _2 . ______ 7i 0 cil 67 Al -2 1 " 2."1I3
- - - - .4--2
4.,
NJ
NO,..., '1
`,.!,, .2"' a. - . ..-
;.).
zz 5.-- o
ka
';)
,.,..si;;: 2/ 4.::'
,.,,_.2
---,---- k
Gt ".1
',r
.') ''',If rt
/
/2250
---."---..
ti
, L-22,1
'\.7-----
z 5-:
4t7zr 22 Szs
Zze.
z.7c,
--s
O
ARHIVELE OL7ENIKI 41

noapte, unde sA love§te in caps cu hotaru Grop§ani, iar

din hotaru Grozave§ti, pa Padina Larga, in sus pe langa
Lac§oare, pana in Piatra ce mare ce sA chiama Magareata
iar in hotarul boerilor Falcoeni, stjni 710. Care aceste sumi
da stajni sa impart pe pa patru mo§i maxi §i cade de un mo§i
la capu daspre amiazi stjni 349, i la mijloc stajni 340, i la
capu daspre miazanoapte, daspre Grop§ani, stjni 177. Din-
tr'aceste sumi s'au ales §i partea lui Stan Doia, mo§ie da
mo§tenire dala mo§i-sau Dan Barbosul, Ia capul despre
maiazi, din partea Ghincii in jos, stjni 290 i, la mijloc stjni
291 sa tie, §1 la capu daspre amiazAnoapte, tot in semnu
Ghincii in jos, stjni 150 sa tie. Si loana i Sanfira i Casndra
i Tudora, fetele Dumitrii, nepoatele lui Stan Doia, da
zestre a mini -sa Dumitrei, fata lu Nictarie calugr, a §aptea
parte din partea mo§ului Ir la caps daspre amaiazi, din
partea lui Stan Doia in jos, Oa in hotarul ce sa chiama,
Grozave§ti al dmnlui Stefan Pra§covean, biv vel medeiri,
stjni 50, i la mijloc stjni 49, i Ia capu daspre amiaza-
noapte, iar pana in hotaru Grozave§ti, stjni 27. Deci dupa
cum s'au facut aceste impartali, §i incapand in Sali§te
numai trei mo§i, iar un mo§i, Stan Doia, care se trage din
Dan Barbosul, nu ajungea partea lui in Sali§te, §i cazind
in partea cea din sus, care s'au dat Barbului cu ceta§ii lui,
Sali§te mai lung, §i neodihnindu-s Stan Doia far parte da
Sali§te, §i fiind mare pricing intre dan§ii, noi a§a am
socotit dA am luat din partea mo§ului Barbului i a ccta-
§ilor lui da am dat §i lui Stan Doia parte in Sali§te, insa
parte infundata, in lug stjni 370 §i in lath stjni 238,
partea acelui mo§i toed ; §i Stan Doia, din partea lui
din campu, au dat Barbului §i ceta§ilor for lui daspre
amiazi, din capul hotarului, in lung, din Grind spre miaza-
noapte, pana unde s'au facut semn, §i i s'au mai sporit
Barbului stjni mai multi in lath, fiind aceasta parte a lui
Stan Doia mai lath, da i s'au dat in lung stjni 350 §i in
lat stjni 358, pa cum s'au invoit §i ci inaintea noastra.
Aceste pArti sa alba a le tinea §i a le stapani unii da catr
altii cu pace, pentruca noi a§a am gasit cu cale §i cu drep-
42 AICIIIVELE OLTENIEI

tate. lar viile, on in ce parte vor cadea, sa aiba a le Linea

infundate. Fiind partea lui Stan mai lung §i a Barbului mai
scurta, din Grind pans in Magur, aceasta sa tie Barbul §i
cu ai lui.
Matei Barzeanu Gheorghe Varceanul 1755, Noenvr. 9.
Aceasta copie s'au scos din cuvant in cuvant dupa
ocolnica cea adevarata a mo§iii din hotarul Dio§tilr, ce sä
nume§te pa mo§ul lui Stan Doia, fiindca am cumparat §i
not dintr'acest mo§i al lui Stan Doia, sijni 137, dupa cum
sä cuprinde in trei zapise. Deci, ca sa o avem §i noi spre
incredintare, am scos dupa cum s'au cuprins intr'acea veche.
(Indesclfrabi). 1820, Maiu 17.

Stint movie da mo,ctenire.

89 Craciun cu nepotii lui §i verii lui la capataiul daspre namiazi.
85 ipac la mijloc
44 ipac la miazanoapte Stajni suma hotarului Dio§ti
20 Ghencea la caps 1407
20 la mijloc 1370
13 la capatai 710

Note asupra copiei din 1820, Mai 17, a hotArniciei

mo lei Dios;ti din 1755, Noeinbrie 9.

1. Materiale.
Hartle veche, obi§nuita pela 1820, ingalbenita de timp,
mar:mea 218X308 min
Scrisd pe 2 pagini cu cerneala inverzita de timp. Ulti-
mele 7 rinduri sant scrise cu altfel de cerneala, dar tot veche,
tot cam de pe la 1820-30.
Scrierea cu litere cirilice, obi§nuite pela 1820, cu caturi".
Caligralia destul de curgatoare. Despartirea cuvintelor, or-
tografia Si punctuatia neprecise de loc, confuze, nesigure.
Cifrele sunt cele obi§nuite azi, arabe, nu cirilice.
Starea. Cateva mici rosaturi de viermi. Cerneala cam
spa lacita.
A RIIIVELE OLTENIE1 43

2. Reproducerea. Reproduse aici cu Mere latine toate

literele si cifrele scrise, cu toate prescurtarile si cu toate
erorile evidente.
S'au ttanscris corectate numai articulele masculine plural
dela sfar§itul substantivelor sau vorbelor la fel articulate
(boerii, altii, etc). Despartirea cuvintelor, ortografia si punc-
tuatia transcrise nu cum sunt in act, ci cu totul corectate.
Literele din locurile roase au lost inlocuite prin linii
punctate.
3. Legitura cu alte doeumente.
In brosura Alegerea mosiei Dioctii din districtul Roma-
natilor, despartirea Oco lul, a d -Ior mostenilor Diosteni",
datata 1872, Mai 20, Leu de Sus (scrisa si tiparita de in-
ginerul agrimensor N. B. Lacusteanu (Nica Rusu) de 18
pagini, format mare 220X364mni.), e citat Ca act principal,
de care s'a servit la acea hotarnicie Anul 1755, Noem-
briu 9, in copie carte de alegere a mosiei Diostii, legalized
de ispramnicatul judetului Romanatilor la 1782, Iuniu 12
facufa de doi boeri. Matei Barzeanul si Gheorghe Viricea-
nul " Aci se citeaza insa pe nume toti cei 4 mo§i si o
multime de urmasi ai for cu sumele for de stanjeni, nume
si sume care lipsesc in copia din 1820.
Tot N. B. Lacusteanu are si un plan manuscris al mosiei
Diosti, cu date precise, din 1872, Mai 20, dupa care am
E.c.os o copie exacta la 1900 August 1.
a). La 1872 s'a Mut masuratoarea pe 9 locuri in curmezis,
nu pe 3 ca la 1755, ceeace corespunde mai exact cu forma
mosiei (cel putin cu ce era la 1872). In copia 1820 impar-
tirile totalurilor la cei patru mosi nu dau cate 349, 340
si 177 stj., ci 351,75, 342,5, 177,5, nepotrivire pe care o
remarca si Lacusteanu.
b). Salistea e al-Math' in copia din 1820 la trasura II, pe
cand in planul din 1872 schimbul luat de Coia dela Barbul
e pus la vreo 3 chilometri mai la Nord, la Nordul si al Di-
ostilor si al catunului Vijulesti (care tine de Radomir). Azi
Saliste° in Diosti se zice pe unde a lost trasura 11 sau ceva
mai la Nord, insa la sudul Diostilor, unde a si lost satul
mai nainte. Poate e alts salistea (,--loc de sat).
44 ARIIIVELE OLTENLEI

c), La trasurile I Si II din copia 1820 corespund exact

cifrele stanjinilor cu trasurile I Si III din planul 1872. La
capul Nord insa hotarnicia din 1872 da 760 stj , iar copia
din 1820 dd 710 stj., fie din eroare, fie 6" s'au intins Dio§-
tenii intre 1755-1872.
d). In hotarnicia din 1755 Doia cla lui Barbul 358 stj.
latul, pe cand latimea partii lui e numai de 290 stj., In
planul hotarniciei din 1872, partea din Doia data lui Bar-
bul coprinde §i partea celor 4 fete, dand la capul de Nord
at infundaturii 3471/2 stj., care se apropie mai mult §i de
cifrele din 1755.
e). Cumparatura celor 137 stj. cu 3 zapise inainte de 1820
nu se vede intre cele 154 de octe de mutatiune" citate de
Lacusteanu in bro§ura lui (unu din 1736, unu din 1792,
unu din 1798, trei din 1814 §i 148 acte dintre 1830-1872).
4. Consideraliuni istorice mai generale.
Desigur ca Mihai Voda, citat in act, e Mihai Viteazul
(1593-1601), iar Gavril Voda e Gavril Movila (1618-1620).
Actul confirms fapte deja cunoscute, ca in timpul lui
Mihai Viteazul o multime de sate de mo§neni, proprietari
liberi pe mo§iile lor, au fost nevoiti sä se Jumaneasca" ,
adica sa devina un fel de semisclavi pe fostele for mo§ii,
cazute in mainile Domnului sau ale boerilor, din cauza ma-
rilor biruri Si obligatii militare din timpul lui Mihai Viteazul
In urma domniii acestuia multi s'au rescumparat (acte, chiar
din timpul lui Gavril Movila, in Xenopol, Istoria Romanilor).
Din act se vede deci cä Dio§tii a fost sat de mo§neni
dinainte de Mihai Viteazul, ca a fost Jumanit" in timpul
acestuia Si ca s'a liberat in 1618-1620.
Dragostea de proprietar de pamant liber se vede §i azi
la Dio§teni, can la 1858 au mai cumparat 36861/4 de po-
goane din mo§ia Grozave§ti, vecina la Rasarit cu mo§ia
for cea veche, iar intre 1900 1923 alte mai multe sute de
pogoane din Grozave§ti §i Radomir.
llie Constautineseu
prolesor In Caraeal.
ARHI VELE OLTENIEI 45

Diate oltene§ti
de T. G. Bulat.

Diatele, sau adiatele, sunt alaturea de foile de zestre, -- din

care vom da la timp, aci, exemple, acele acte lini§tite, pline
de rezemnare in fata sfarsitului ce se apropie, exprimand vointa
din urma a acelor ce se simteau cAtre terminul fiintarei tor. Sunt
foi pline de intelepciune, care arunca o lumina deosebit de atra-
gatoare asupra vechilor obiceiuri ale inaintasilor nostri. Ei voiau
prin ele, sa-si lase munca tor, cu energie si mai ales cu dreptate,
acelora pe cari ii credea demni de dansa. Din modelele ce lasam
sa urmeze aci, se pot vedea formulele aproape tipice dupa care
se stabileau aceste diate". Simtul ca moartea pluteste in aerul
apropiat, ii faceau, alaturea de credinta inceapa acest
ultim act printr'o rugaciune in care sa proslaveste atot-puternicia
Sf. Treimi ! Inaintea celui dintai cuvant ei faceau semnul ,,Crizmon",
pe care'l gasim frequent in actele evului de mijloc, mai ales in
actele pontificate romane. Era de rigoare a se declara limpezimea
si intregimea mintilor celui care isi formula dorintele.
Un loc important isi eta nclironomul" adica executatorul diatei,
care, luau curios, de preferint5 era un ginere, inaintea unui flu
Urma fixarea averei si impartirea el. Viitoarea vaduva avea un rost
clarificat, mergandu-se cAte odard,cum avem aci cazulsa i se
fixeze si dota ce va trebui sA i se dea de cAtre fii, dad eventual
s'ar rec5s5tori. Mai multa seninatate ca aceasta, este cam greu
de gasit ! ! Testatorul nu-si uita nici sufletul sau, I§i fixa numarul
sarindarelor, locul unde se vor face, alibi cerand sa i se faca si
fantana spre pomenire. Pentru ca dorintele exprimate sa aib5 o
garantie de executare, se face apel la autoritatea bisericeasca. Diata
lui I. Slavitescu, spre exemplu, insasi hartia purtand iscalitura
Episcopulul contemporan, este scrisa intr'o admirabila caligrafie
de un cleric dela Episcopie. Sava Ivanovici, cere de asemenea
autoritatea Episcopiei, care deleaga pe protopopul localitatei. Nui
ajunge aceasta, cere int5rirea direct5 a chiriarhiei. China Pleso-
ianu, scriindu-si singur diata, o inthreste cerand blestemul parin-
tilor dela Nicea §i dela alte sinoade asupra aceluia care n'ar
respecta vointa sa. Este obisnuita formula a vechilor noastre do-
cumente, c5 la facerea for in general sunf martori cari ,,adeverez".
Adaogam ca daca acest fel de acte le aftam cu usurinta la clasa
suprapus5, ele nu lipsesc chiar la tarani.
46 ARH1VE LE OLTENIEI

Alaturat avem un exemplu al unui locuitot din Cheia ultimul

sat in spre muntii Valcei. El are aerul rustic, de munte. Si aci,
formulele sunt respectate. Diata este scrisa de fete bisericesti §i
intarita tot de clerici ca martori, adeverind". lata deci cum iii
aranja"u rosturile inaintasii nostri ; si lucrurile mergeau bine,
fiindca nu erau avocatii timpului nostru, cautand mai mult sa
adumbreasca dreptatea, decat s'o puna in sfesnic !
I.

Adeca eu robu lui Dumneu Chirca Plesoianu temandu-ma de

moarte pans mi-au fost mintile intregi si sanatoase mi-am facut
diiata pentru toate datoriile ce sant datori si pre mosie ce am
vandut gi ce am ramasa. Intai pentru mosia partea mea din Izvoru
am vandut Jup(5) Necolei Statineanul toata partea mea s'i
250/200 s'i cate ban' 30. Am luat it 728 iara st 50 au ramas ne-
vanduti sant ai Parintelui Popei lui Costandin din Brancoveni caci
am vandut eu tatanisau Popei Voia (?) cu zapis. meu vanzand si
varomieu Dumitrasco Plesoianu sd 200 ; si varumieu Matei 108 tot
cu bani 30. Banuind not ca e mosia prea eftina am pus zi cu
Jupg. Nicola pans in sft. Gheorghe sa'i dam bani cu dobanda for
sä ne luam mosiea. Am vorbit eu cu varumie Dumitrasco cu Pa-
rintele Antonie Bistriteanu egumenul sä cumpere tot hotaru Izvoru
si sä dea cate ban 51 pe sil si sa sa dea banii ju. Necola cu
dobanda lor. Intamplandu-ni-sa moarte las pe varumieu Matei Egu-
menul sä is bani dela Parintele Egumenul Britnul pe partea mea
sa-i duca la jupana Necola sa-i dea cu dobanda de un an a eu
am luat bani mai de molt : Iara las cu sufletu mieu pentru Stanca
sotia mea sa i sa dea zloti 47. 51 o iapa ce am cumparat o cu
banii ei si de no se va deprisosi bani di pe mosie sa dea
varumieu Matei si va lua mosie din Cainesti de call bani va da.
Iar las ca sa sä vanza eapa mea cu carlanu sa dea bani la Petre
Argintaru nepotumieu ca am luat bani pe ceara ti 12 dela niste
Turd in sama lui si n am macar o cu sufletu mieu sa-i dea
cum vor cere Turcii ca sa nu traga vre un nacaz pe urma mea...
larasi cu sufletul mieu ea am in Plesoi cervarti de mosie si din
una am vandut a treia parte varului lonaike si in Cainesti am
st 200. Am sa las cu sufletul mieu ginerimie Predei si 8 de zastre
ca nu iam dat nimic ca mi-au luat razmirita tot. lara si 1 raman.
Las clironom pe ginerimieu Preda ca sa plateasca datoriile Si sa
stapaneasca mosia aratand si datoriile la tine sant datori : la jupan
Mircea zloti 15 capete : la jupan Ion Vicleanu t' 12 capete : la
_Inn ['VELE 0 LTENIKI 47

finu Radu morarul zloti 30 capete : la finu Chirca zloti 14 ? la

Stoica zloti 7 la jupan Ion I.ungu 7 zloti capete. larA las partea
mea de mo§ie din tot, a treia parte dacA sa va mArita fiemea Preda
si dea ti la Balea Comanescu cA e zAlogita §i s'o stApaneasca ea.
Jar mo0a din Ple§oi sa rAmae copilului mieu Dumitru ce mi sa
va veni ; la fiemea Ioanei n'am mo§ie sa-i dau. Iara viea dela
Izvor sa o fad trei pArti pe trei copii. 8i las acu la moarte ca
sA mi fad casA aiba de Ingropat §i ce ni trebue a am IA ma§i
ti 14 rama§i de pa mo§ie. Iar las cu sufletul mieu ca sA sa vanzA
ramAtorii sa-mi fad pomenire pentru sufletul mieu §i sarindari
toate astea ce am lasat sa mi sa fa(c5). lar tine ar strica aceasta
diata sa fie supt blestemul sfin(ii pArinti dela Nichea §1 de alte
sfinte soboarii §i de Domnu Is. Hs. §i sA alba unde vent de pA
nor cA a§a las cu sufletul mieu ni tuturor las ertare.
Feb. 23 leat 7218 ') -1700.
Eu robul lui Dumnezeu
Kirca Plesoiann.

II.

Krizma; Grigorie al Srverin...

+ De vreme ce intamplarea cea viitoare taste nevAzut5, §i
tocma sfintilor necuno(scu-)t5, pentru ca numai la Dumnezeu
sant toate cunoscute. Drept aceia §i eu mutt pAcAtosul robul
lui Dumnezeu Ion Slavitescul am socotit mai nainte pAna cem
sant mintile Intregi §i sAnatoas5, cunoscandu-mi sfar§itul vietii
meale ca sa randuesc ceale cem vor fi spre mantuirea sufle-
tului mieu, precum aici mai jos se va InsAmna :
Oct. 14 It. 7267=1759.

Partea mea de mosia de aid din SlaviteVi ce mi se face mie,

afarA dintra fratemieu Dumitrasco, inpreunA cu casele, cula2), sfanta
bisearicA viea §i moara o am that° Dumnealui nepotumieu Gheor-
ghitA setrariu fli of Sfintiei sale Parintelui Kir Grigorie episcopul

I) Asupra anului ne determin5 a-I fixa, 1700: 1) Scrisul §i relatia cu

Turcii. Dad am admite 1773, citind adic5 7281 in loc de 7218, am fi
justificati numai prin razmerita care erau, de sigur, mai dese in aceasta
dirt urm5 epoc5. Confuzia provine din faptul ca ultimele dou5 litere-titre
nu sunt dare. Actul face parte din coleclia mea.
2) Indiciu cA aceste case IntArite, erau cu mult mai dese cleat s'ar crede.
4S A RH I PE LE OLTENIE I

Ramnicului I), §i Domneaei nepuoatamea Catrina fata Dumnealui

setrar(u)lui Radul Socoteanul. Pentruca neavand eu fii de trupul
mieu iam ales pe Dumnealor de iam facut fii de suflet ca sä fie
chironomi -§i st5panitori in locul mieu, ca sa aib5 a stapani cu buns
pace, atata de catra fratemieu Dumitrasco cat §i de catre al(te)
rude ale meale, ca ni§te adevarati ai mei fii. Toata partea mea de
mo§tenire §i de cumpar5toare tl a lua dela Dumnealui nepottil
Gheorghit5 cu zapis... Dinteace§ti bani iam dat trei suflete de ligani
anume Radul cu tiganca lui Ana, cu un fecior al for anume Ion
drept tI 3 iar tI 8 am r5mas Dumnealui datoriu.
Pentru tigani cati se vor afla cu mic cu mare toti ii las sotii
meale Map sa-i st5paneasc5 p5n5 la sfar§itul vielii ei, §i atuncea
iar ea or cui va vrea sa-i lase.
-1-- 2 cazane cu 15vile for Inpreuna cu tingiri, i tipsii, §i alte
ar5muri multe putine ce vor fi be las iar sotiei meale Bala§a.
+ Asemenea §1 dobitoacele boil, vacile, caii, oile, rAmatorii,
caprele §i stupii, §i orice feal de dobitoace toate be las sotiei meale
pentrucA cu ea learn fAcut(a) toate.
Via dela Ione§ti o las sotiei meale cat va fi cu vieata sä o
lucreze §i s'ai is rodul iar dupa moartea ei sa o stapaneasca
sf"ta m5n5stire Govora, Si sa ne scrila sfntu Pomealnic(u).
Aici Indatorez §1 pe Dumnealui nepotumieu Gheorghita §i pe
Durnneaei nepoat5mea Katrina ca sa alba* datorie §i purtare de
grija pentru pomenirile cate se cad peste an, §i pentru s5rindare
ca sa ni s5 fac5.
1 sarindariu aici la Slavite§ti la mormant s5 sä fac5 cu parastas.
1 sarindariu la sfnnta Episcopie.
1 s5rindariu las popii lui Stefan sam fad la paraclis.
Ar5t5m §i datoria la cine ce sant eu, §i eu la cine ce voi
fi avand.
+ Sant la Asan turcul t 12 zloti 1 : bani 6 cu banii Bala§i.
+ La Suliman turcul t' 6.
+ La Husani t" 5 bani 30.
+ La jupanul Damian t' 3.
+ La Dumitru Bogasieiariu dela ocna t' 16.
(mp) Ion S15fitescul.
Popa Filip iconom s-tei Ep. m(a)rt(or).
+ Eu Pop. Balsan of Slavite§ti mart.
!) Grigorie Socoteanu 8 Mai 1749-21 Mai 1764 Episcop de Ramnic,
apoi Mitropolit.
A 111II FELE OLTENIET 49

+ Eu diacon Riza of Slavite§ti mar.

+ $i am scris eu popa Stefan del sfnta Episcopie cu invka-
tura Dumnealui I).
III.
± De vreme ce intamplarea cea viitoare este nev5zut5. Si
ins5§i ingerilor necunoscuti, pentruca numai lui Dumnezeu, toate
sant cunoscute. Drept acea eu Sava sin Ivanovici din mahalaua
tuturor sfintilor, Targu de afara. Si socotii mai nainte pans ce nu
ma coprinde sfar§itul vietii mele §i Oita imi sant mintile intregi-
§i sa pot s5mi fac dicta §i sa clovedeasca gandul mieu, ca muste-
nitorii meei cei ale§i cu carele voesc sA chiverniseasc5 ei, averea
mea, mi§catoare §i nemi§cgtoare, dup5 petrecerea mea din viata
rog lui Dumnezeu ca unui milostiv, sa-mi erte multimea pAcat
telor mele ca unul ce §tie ce am gre§it intraceastA lutne, ma rog
§i tuturor cre§tinilor cui ce voi fi gre§it sA ma erte, §i de mine
s5 fie ertati cati im vor fi gre§it, §i on ce rau me ar fi f5cut dupA
aceste mai intai de toate. Las clironom pa sotia mea dup5 lege
Maria sin Anastasie loan, ca sä fie mu§tenitoare pA averea mea
cAutandu-mi §i de sufletul mieu.
Patru sute stangini mo§ie din hotarul Bo§otent 2) sud Ro-
manati ce iam cumparat stanginu cafe doi galbeni imp5r5te§ti
care ace§ti stangeni cu toate c5 iam cump5rat pe obrazul lice
mele, Eufrusina deosebit din coprinderea foil de zestre. Dar cat
va tr5i in viata numita mea sotie este stApan5 pa tot venitul ce
va e§i din stanginii de m5sur5 iar dup5 moartea sa atunci s5
r5mae pa obrazul Efrosini in bunA stapanire.
Doul sute de galbeni imparate§ti am sa dau finului (sic)
Kostaake galbeni §aptezeci au avut sA ea dela mine ai sai : iar o
sut5 treizeci ce sA cuvine s5 is din negotul §i din slujbele §i
trepedele ce au facut in trebuintele mele ; cu care ace§ti galbeni
are sA-i ea din r5masul mieu. Din mana sotii mele.
Inca un loc ce 1-am cumparat Tanga casele fiimele ca dotti de
zestre fiimi, spre apus.
Lei cinci sute las nepoatei mele Ileanii, a fiimi Efrosinii, care
bani sa i sa sloboaza cand va urma trebuint5. Starea nepotilor
Polihronie §i Elenii, ce sA trag din fratele mieu Sima s'au vandut
prin mine, adunandu-se in suma de lei trei mii §apte sute patru;
') Actul 11 am prin gentileta Doamnei Eliza Sravitescu Otetel4anu.
2) Pe rAul Taslui, la 18 km. de Caracal.
4
50 AIiIIIYELE OLTE NIEI

sprezece, care bani sant da'i, cu dobanda la chir Creciun Bostasu

§1 cu cate lei unu suta.
Toate cele mai sus coprinzatoare dintru aceasta diata care le
am aratat prin viiol graiol mieu sant adevarate, care eu nesllit de
nimeni, bolnav fiind, dupa jalba ce am dat sfintei episcopii oran-
duindu-sa Parintele Protopopul politiei fiind faa cucernicia sa cand
meam alcatuit aceasta diata prin scriitorul Kostandin fiul cucer-
niciei sale, din cuvant in cuvant dupa chiar povala si viiol graiol
mieu. Am rugat pe cucernicia sa de sau iscalit mai jos, fiind fats
la iscalitura, oranduit de sfanta episcopie dupa cererea mea.
Deosebit de carele rog plecat pa sfanta Episcopie, sa bine-
voiasca de a intari diata aceasta, cu cele mai sfinte vrednice cu-
vinte spre a sa pazi coprinderea ei, nestramutat, a nu avea sotia
mea cea mai mica suparare de catre liica noastra Efrusina, care
sa afla casatorita si inzestrata de noi. Ci sa ramaie sotia mea bunA
stapana, dup5 cum oranduesc, fiindca s'au pustit inpreuna cu mine
de o potriva intru stradanie la toate agonisirile ce am facut ; am
trait cu dansa sums de ani linistiti.
Anu 1833 luna Deb. 2.
Sava Iovanovici Bostianu 1) adeverez
Popa Nun Duhov. portit
fiind Si eu la facerea acestei diete am iscalit si eu de martor.
Cu cinstita porunca Sf. sale, parinte lui arhimandrit Temotei
vechilul sfintei Episcopie mergand la Dumnealui Kir Sava Bos-
tineanul i-am asternut aceasta diata, din cuvant in cuvant precum
se vede, chiar din povatuirea si viiol graiol dumisale.
Dela sfanta Episcopie.
Aceasta diiat5, fiind alcatuita dupa pravila, si dupa rugaciunea
ce neau facut, sau adeverit §i de catre noi, ca sa-gi aiba urmarea
intocmai.
Timotei Arhim(an)d(it)
1833 Dekbr. 9 2)
IV.
Numele tatalui si al fialui §i al Duhului slant amin.
Facut-am dilat5 la sfarsitul viietai mete pana am fost cu
toate mingle intregi catra fii mei cei adevarati anume Nicolae i
Nun i Ion din toate cele ce mi-au Camas de mostenire parinteasca
si de cele ce am agonisit eu in viata mi§catoare si nemi§catoare
l) Probabil, isi zicea Bosoteanu, restul numelui nefiind tocmai romanesc
Adaosul venea dela mosia Bosoteni, de mai sus.
2) Din colectia mea de acte vechi ; probabil ca autorul este tin chipmvicean.
A IIIIIVELE OLTENIEl 51

dupe cum la vale arat dupe cum ark si datorii de unde sant a
sä da si a sa looa iara ficele mete anume Safta i Maria li-i sau
inplinit toata zastrea for de la mine and le-am casatorit si n'au
r5mas casa indatorata nimic la zastruri de cat cele ce arat mai
jos lasand pe ginerimeu Tudor Clironom casai mete a lucra vie
si a cauta de mosie a nu sa strica cele oprite §i a nu sa cu-
prinde de catra alti razasi si a creste copii pans la varsta §1 a-
tuncia ginerimieu va e§i din casa cu ceia ce i sau dat de catra
mine iar fii mei vor ramanea slobozi asi cauta de casa cu
cele lasate de mine inpartind mosia de la Daesti in trei parti si
via de la Drag5sani iar in trei parti cum si pentru carciuma of
mosia D5e§ti asemenea frateste sa o tale si moara frate§te sa o
tale. Partea ce o am dupe cum arata zapisu. Iar casa cu pivnita
de la mosie sau lasat lui Parvu i Ion insa casa de jos fiimeu
Parvului iar pivnita cu casa de sus fiimeu lui Ion. Jar pe Nicolae
sa-1 ajute amandoi fratii cu P o suta sa-si fac5 casa tot aicea in
saliste. Jar pomele ce se vor gasi pe mosie sa le inparteasc5
frataste. Jar sot5i mete Smarandei ii las cazanu si o caldare mare
si de cumva mai priori alts cas5torie in urma mea sa aib5 fii mei
ai da din an in an Cate treizeci vedre vin gata a nu o baga in
nici o cheltuiala si e sa sada pan5 in savarsit cu fiul mieu loanita.
lar mie sa alba am cauta de suflet facandu-mi cruce §i lantana
facandu-mi si de fecior Cate un sarindar adeca trei sarindare iar
pentru zastrea fiimea Titai am mai ramas ai da °piaci pentru
vite o saltea i doaa perne de parete i patru talere de cositor sa
alba fii mei a be inplini din casa mea cum si datoriile cele ce am
sa raspund dupe unde sant datori P cincizaci la maica stadia
Platonida fI treizaci la Din carciumaru Matei din Cosani tale zace
la Dumitru Galiceanu f la frates5u Ion ti §aizaci acestea au a be
r5spunde iar fii mei, iar ginerimeu Tudor sa alba a lua zaciuiala
de unde sa va osteni. Acestea be mai an a urma dupe sfarsitul
mieu iar care din judecalori besaricesti sau politicesti va strica
aceasta divata a mea sa aiba asi da sama cu sufletul mien Ina-
intea dreptului judeator judet si cand sau facut aceasta diata
au fost preoti si alte obraza care sa vor iscali jos.
4- Radu 1806 D-bre 15
+ Stefan aril. p adeverez
Popa Ion Daescu adeverezi
Popa Nicolae adeverezi
si am scris eu . . . . . cu zisa si invatatura mai sus
numita din cuvant in cuvant §i sant si martur
I) Actul provine dela d-1 C. Prodan, Slavite§ti-VAlcea.
.72 ARR.( I'ELE OLTENIEI

V.
La vremea morti meale am Mat adiata mea la mama sotai
mele Costandina eu Gheorghe sin Popi Ion : si mo§ia mea de
pamant mieu sa fie sä sa inpartasca in trei parti din toate din
ograzi §i din livezi §i din cazane §i caldari §i clan moara : pa
trei : §i din vite tot pa trei parti sa aiba a stapani sotia
mea §i mama §i fratemieu Costandin : sa sa Impartasca cu drep-
tate taleri, parale lei.
70 adica §aptazaci la Nita al Oanei.
23 lei tot la Nita al Oanei pa macelarie.
Si ace§ti §aptezaci de lei au luat Nita pentru un furti§ag §i
sau facut colaca§i §i am scris eu Popa Dumitru cu zisa §i inva-
latura lui Gheorghe bolnav §i o am iscalit.
Eu Popa Dumitiu duhovnic.
Eu Popa Tudor adeverezi.
Martie in 17 zile leaha 1839. '')

Insemnifri din tree-at-0 Craiovii

ispectia lui Petrache Poenarul, la Scoala central,
in anul 1830.
In arhiva Liceului Carol I din Craiova, intr'un dosar cu
titlul: Liceul Carol 1, corespondents, 1832.1837, intrare §i
e§ire, se pot citi multe hartii care au destula insamnatate
pentru istoria vechei Scoale Centrale d;n Craiova
Am transcris trei dintr'aceste hartii privitoare la o in-
spectie facuta de Petrache Poenarul la aceasta §coala, §i le
dau la lumina ca o curiozitate marunta a vremilor cu altfel
de organizatie §colara.
Intaia hartie e raportul lui Poenarul catre Eforia coa-
lelor Nationale ; a doua a Efor;ei catre Capatineanul, in-
spectorul §coalei centrale din Craiova" prin care-i trimite
copie intocmai dupa jurnalul Eforii incheiat in urma cer-
cetari ce a facut D-nul Poenarul" ; iar a treia este copia
jurnalului trimis.
1 Act din satul Cheia-Valcea, to colectia mea.
.4 11.11 I V ELE 0 TENIEI .53

Iata raportul lui Petrache Poenarul :

Cinstitei eforii a ,coalelor Nationale.
Raport
Plecat dau in cunostinta ca dupa porunca mergand la
Craiova pentru revizuirea scoalelor am facut cercetare cu
deamanuntul la toate clasele de invataturd si am vazut ca
unit din profesori si'au pazit pe deplin datoriile dupa in-
structiile ce Ii s'au dat dela eforie, dar alti s'au abatut
dintr'acele instructii, adeca prof( solid de geografie D-nu
Kirita Parvovici a lasat de o parte geografia ce s'a tiparit
intr'adins pentru predare in scoalele publice, si sa slujea
cu manuscripte care nu numai ca aduc mare greutate sco-
larilor la prescriere ci coprind si greseli foarte multe. Ase-
menea si profesorul clasului al 3 lea de incepatori di T.
Calinescu nu urma cu predarea catihismului dupa cartea
tiparita ce s'a hotarat pentru aceasta de catre eforie, ci dupa
un manuscript care este cu mult mai inferior. Deosebit de
aceasta d-1 Kalinescu sä arata Ca mai nu s'ar fi straduit
indastul a patrunde metodul prin care sa pot preda inva-
taturile mai cu spor, ci sä margineste intr'o lucrare miha-
niceasca care obicinueste pa scolari a invata de rost ca o
marina fara intelegere.
Despre ceilalti profesori ai scoalei dela Craiova am
cinstea a incunostinta cinstitei eforii ca toti si'au pazit pa
deplin datoriile. D-1 Stanciu Capatineanul apliceaza cu brina
patrundere invatatura gramaticii rumanesti la deprinderi in
stilul scrierei dupa metoduri bune potrivite ce Dumnealui
a cules si a talmacit din deosebiti autori. d-1 Vizamont are
bune mijloace pentru a face pa scolari sa inainteze la in-
vatatura limbei frantuzesti pentru ca s'a familiarisit cu limba
rumaneasca si deprinde pa scolari la traduceri dintr'o limba
intealta. Asemenea si d-1 Mundaniotul sa stradueste fara
pregetare in predarea limbei grecesti, si prin bunul metod
ce intrebuinteaza, deprinde foarte bine pa scolari atat in
limba greceasca veche cat si in cea vorbitoare. D-1 Leca a
fost mai in tot semestrul trecut bolnav si de aceia scolarii
54 A RHIVELE OLTENIEI

de est timp nu au fAcut indestula lucrare intr'acest semestru

la invatatura caligrafii §i a desenului ; dar din lucrarea §co-
larilor din anul trecut sa dovede§te ca d-1 Leca sa strAdu-
e§te cu cea mai nepregetata ravna la inplinirea datoriilor
sale, 0 dupa bunele mijloace ce intrebuinteaza dobande§te
§colarilor inlesnire la aceste invataturi.
Acest profesor face §i acum aducere aminte de ruga-
ciunea ce a facut §i mai nainte cinstitei eforii sa bine voiascA
a Iua in bAgare de seams ca leafa de 300 lei pa lunA ce i
sa clA nu este potrivita cu ale sale insarcinAri adevArat ca
acest profesor la indeletnicirile sale in invatAtura caligrafii
0 a desenului are multe osteneli, 0 prin ravna cu care i§
inpline§te slujba meriteazA mai multa mangaiere. De aceia
am cinstea a propune cinstitei eforii sa se fad la leafa
acestui profesor o aclaogi;.e de 100 lei pa lung.
D-1 Mihaescu profesorul clasului I de incepAtori s5 aratA
acum mai familiarisit cu metodul lancastrin §i dä nadejde
c5 va fi mai WA pregetare a-§i implini a sa slujba.
Despre inspectia §coalei am fAcut bAgare de seams ca
nu sa urmeaza intocmai dupd regulile a§ezate, cataloagele
§i celelalte registruri nu sa tan dupa oranduiala, §i la cea-
surile predarii sa intampl5 de multe on invaluiala pentruca
nu-§ pazescu toti profesorii ceasul hotarat. D-1 S. CApAti-
neanul care sä afla insarcinat cu aceasta ispectie ar trebui
sa alba mai multA priveghere la aceasta, dar adevarat ca
dumnealui sa afla prea mult ingreunat cu invataturile ce
pred5 in trei deosebite clasuri §i nu are pa altcineva de
ajutor la scrierile_ ce trebue sa tie in corespondents cu
eforia §i cu pArintii copiilor. De aceia fiindcA din leafa de
100 lei pa fund ce sä clA anume pentru slujba inspectii
nu s5 poate plati §i un scriitor spre ajutor inspectorului,
am cinstea a propune cinstitei eforii sa hotarasca leafa pentru
slujba inspectii suma de lei 250: precum sa coprinde in re-
gulament ca sä se inlesneasca inspectorul a§ inplini slujba
dupa toatA cuvinta.
No. 2/1836. Ghenarie 6. Bucure§ti.
Directorttl P. Poenarttl.
ARHIVELE OLTENIEI 5,7

La acest raport, Eforia faspunde :

Eforia *eoalelor Nationale

0-hii S. Clipitineanul inspectors ccoalei centrale din
Craiova.

SA trimite dumitale copie intocmai dupa jurnalul Eforii

incheiat in urma cercetarii ce a facut d-1 Poenarul Directorul
Scoale'or, §i sa scrie dumitale ca luand in deaproape cu-
no§tinta cele acolo coprinse, sä faci urmarea ce sA cuvine
ingrijind a inplini cu cumpatate indatoririle ce sant date
dumitale ca un inspector al coali.
Vei in§tiinta dumneata Eforii regulat §i de urmarea in-
vAtaturilor, precum §i de orice sa atinge de oranduiala acei
§coale potrivit cu instructiile ce sant date de mai inainte.
1836 (3henarie 17 Bucure§ti.

Jurnal
Madularile Eforii *coalelor luand in bagare de seams
raportul d-lui Comisul Poenarul Directorul de supt No. 2
an vazut cercetarea ce a fAcut dumnealui la InvAtaturile
$coalei din Craiova pentru care gasind cu cuviinta hotara§te
cele urmatoare.
FiindcA d. Chirita Parvovici la predarea invatAturei Gec-
graiii nu s'a slujit in vremea trecuta cu geografia ce s'a
tipArit inteadins pentru predarea in §coalele publice, s'a se
scrie inspectorului §coalei ca s'a arAte numitului profesor ca
negre§it sä se slujeascA la predarea geografii cu geografia
ce sä intrebuinteazA ob§te§te in §coalele publice, iar nu cu
manuscriptele ce aduc cu sine §i multe gre§ali Si indestula
osteneala §colarilor aratandu-i-sA dere(p)t aceasta ca tot in-
vatatorul este dator a sA urma apururea supus la regulile
ce °data sa intocmesc, de cAtre Eforie, pentru invatatura
ob§teasca.
36 A PHI V ELE 0 LTENIE1

D. F. Calinescu profesorul de cl. al 3 lea de incepatori

iara§ sa se indatoreze a urma invataturile clasului aceluia
intocmai dupa metodele cunoscute, ingrijind cu deadinsul
pentru aceasta d-1 inspectorul, caruia i sa (la in locul Eforii
toata ingrijirea §i privigherea pentru urmarea invataturilor,
in §coala din Craiova, intocmai dupa intocmirile primite.
Pentru zelul §i osardia ce ceilalti d. profesori arata la
implinirea datoriilor dumnealor, Eforia sa cunoa§te datoare
a§ marturisi multumirea sa.
Pentru d-1 Leca profesorul de caligrafie §i de deseniu
fiind ca Eforia cunoa§te ca leafa de lei 300 pa lung ce
avea pans acum numitul profesor nu este potrivitd cu os-
tenelile ce jertfe§te, se hotara§te a i sa da de acum inainte
cate lei 400 pa lung. Aceasta sums sa va trece in budgetul
§coalelor pa curgatorul an ce este sa se dea in cuno§tinta
maxi logofetii a biserice§tilor.
Fiindca indatoririle inspectorului §coalei din Craiova cu
care este insarcinat d S. Capatineanul nu s'au cunoscut ca
s'au urmat pand acum dupd cum a cerut trebuinta, deci din
leafa de lei 100 nu putut plati §i un scriitor ca sa-1 ajute
la corespondentia ce are cu Eforia §1 cu parintii copiilor,
Eforia gase§te cu cuviinta ca sa i sa dea dela 1 Genarie
1836 leafa de lei 250 este hotarata, pentru inspectorul §coa-
lei Craiova, prin regulament §i sa se treaca aceasta sums
in budgetul ce sa da in cuno§tinta logofetii biserice§tilor.
1836 Genarie 10 Bucure§ti.
Plomor.
 CRONICA CULTURALA

Mi§carea culturala in Craiova

1 Ian. 1 Martie 1923
Societatea Prietenii Stiintei" §i-a continuat dupa vacanta
sarbatorilor de iarna seria conferintelor sale de Dumined In
ordinea urtnAtoare :
La 21 Ianuarie 1923, D-1 Em. Bucuta : Oltenii de peste Dundre.
28 Radulescu-Motru : Misticismul politic.
4 Februarie , St. Nenitescu : Impresionism $i expre-
sionisnz.
11 D-na Al. Cantacuzino : Forta morald ca
factor social.
15 Pr. G. I. Ghia: Crestinismul $i proble-
mele sociale.
18 Prof. 0. Onicescu : Materie $i electri-
citate.
25 Prof. N. lonescu : Psihanaliza.

Universitatea Libera ,Prietenii Stinteid a trebuit sa-§i intrerupa

prelegerile incepute cu atata entusiasm de cei cari au infiintat
§i calf au tinut primele cursuri din cauza ca Amfiteatrul Lice-
ului Carol nu se poate incAlzi suficient pe timp de ger, §i mai
ales din cauza acestei batAi de joc ce este iluminatul Craiovei. Se
§tie ca ora§ul nostru e la discretia unei societAti strAine care da
lumina cand vrea, cum vrea, unde vrea §i cu ce pre vrea, sub
blajina Ingaduire a administratiei §i a vinovatei ultra-tolerante a
cetatenilor Craiovei. In a§teptarea caldurei primAverei §i a luminei
sfantului soare, Universitatea LiberA §i-a luat deci vacanta fortatA.
* *
58 A RHIVELE OLTENIEI

Conferinfr, in afara de acele ale ,,Prietenilor 5tiintei" a mai

tinut in ultimul timp D-na Maria Chitu, care a vorbit, cu o
competintA deosebit5, despre Dante Alighieri, a carui prima
traducere integrals in romaneste a Infernului e opera D-sale,
apoi D-nul prof. D. DrAghicescu, care a tinut o conferintA
feministA.
* *

Teatrul Na(ional, merits in aceasta rubrics de miscare culturala

o atentiune deosebita. 0 vAdita grija de a improspata repertoriul ;
o montare care in marginile mijloacelor disponibile arata pre-
ocuparea de frumos, dar si putinta de realizare pe care e in stare
sA o dea bunavointa, munca, unite cu priceperea Si gustul ; reprezen-
tatii remarcabil de ingrijite in care buna conducere se vede si din
jocul actorilor, cari isi invata acum eproape totdeauna si mai toll
rolurile, cum si din preocuparea de a-i infatisa pe scenA, in costume,
§i toalete cuviincioase, potrivite personagiului ce reprezinta : iacA
notele caracteristice ale acestui inceput de stagiune a teatrului
craiovean si ale nouei directiuni.
Din repertoriul in curs, relevAm in special : Avarul, PApusile,
Castelana, MArgelus, Ciuta, Mandrie si amor, cum si Legenda
Funigeilor (aceasta pentru punerea in scenA mai ales).
Dintre artisti, in afara de cei cativa societari gi D-1 Marculescu,
cari si-au fAcut dinainte dovezile for de munca si talent, dupA pu-
terile fiedruia, inregistrAm calitAtile mult promitAtoare ale debu-
tantului Pop Martian, care '§i cucereste in cateva luni, pe scena,
gradele ce nu ar fi cucerit in 10 ani la ostire. AlAturi de vechiul
personal femenin al teatrului, din care cu greu se ridica deasupra
mediocritAtei caste o sfortare lAudabila sau un temperament ade-
vArat dramatic, cu multa satisfactie mentionAm tinerele artiste :
D-na Dordea gi D-soarele Cretulescu, Cosmanovici, Gheorghiu si
Viquelin, bogat inzestrate cu daruri artistice in evolutie plinA de
fAgAduinti si cu o estetica a liniei si a mlAdierei care sa" nu fie
o desfidere si o injurie adusA gratiilor Melpomenei si Thaliei.
HotArit : D-1 DrAgoescu a pit cu piciorul drept and a calcat
pragul Teatrului National din Craiova.
* *

Muzica e cam in stagnatiune de data aceasta. Societatea Ar-

monia" ne place a spera dupa o indelungatA tacere ne va
fi pregAtind vre-o plAcuta surprindere.
A RHIrELE OLTENIEI 59

,,Sezatorile Teatrului" an reinviat, cu un program mai putin

bogat si variat, lima mai ales, mai concentrat ca cele de
odinioara. Totusi sunt cam putin frequentate.
Concertul Cella Delavrancea", o artists pe care orasul nostru
nu o mai auzise de dinainte de razboi, a facut un frumos inceput
noului an muzical, cu marele succes ce a repurtat, dupe concer-
tele maestrului Enescu, cu care s'a incheiat anul 1922.
*
* *

Publicafille Craiovene isi urmeaz5 afarA de Flamura" din

care nu am mai vazut niciun numar aparitia, cu invederate sa-
crificii materiale si meritoase silinti de a invinge inertia unui pu-
blic in cea mai mare parte refractar stiintelor si literatarei, dar
lacom de petreceri.
Ramuri" apare dela 1 Ianuarie la dotta sAptAm'ani odatA, Ins
cu un mai mare numar de pagini, ceea ce permite o varietate de
materie ce-i lipsea !Ana acum.Nazainta", cu un continut literar
bogat, dar pe care l'am dolt mai selectionat, se infatiseaza pentru
moment ca un rascruci in care s'au intalnit calgtori pelerini si
apostoli veniti din tali felurite, ,si can stau frumos la sfat, chiar
dad unii din ei nu inteleg limba catorva.Reinvierea se prezinta
cu superioritatea unitatei disciplinate, care §tie bine ce vrea, isi
cunoaste obiectivul si puterile de asemenea, masurandu-si pasii
prudent, dar inaintand sigur. Ii intelegem si-i iertAm deci oarecare
concesiuni de complimente gratuite ad personam in folosul spi-
ritului de corp.,,Gazeta coalei" intra in anul al V-lea cu o
usoarA modificare in fontispiciul revistei, care de acum e organ
al corpului didactic pritnar" §1 nu ca pans acum : al intregului
corp didactic Doljan. SA fie oare aceasta semn ca profesorii se-
cundari din Craiova nu sunt in stare sa sustina, macar pe jutna-
tate, o revista didactics? Au nu s'ar putea ca aceasta dascalime,
din toga Oltenia si Banat, sa sustina o publicatie de specialitate
in aceasta parte a Orli ? Condeie vedem ca sunt, §i chiar bani
s'ar gasi. Au sa lipseasca tocmai sufletul ? O noua publicatie se
adaogA la cele vechi ale orasului nostru Arhiva Grafica", revista
pentru desvoltarea Artelor Grafice moderne, condusa de D.nul
Moli n, pirectorut Tecnic al Institutului Scrisului Romanesc.
E o meritoase initiative, cu menirea de a rAspandi gustul artei
intre lucrAtorii tipografi, dar ea poate fi consultata cu folos de
orcare iubitor de arte.
60 A ItHIVELE OLTENIE1

Gazetele, sunt gazete de provincie. 0 nota buns aduce foaia

nationalists locals care, eliminand din discutie chestiunile perso-
nale patima§e §1 trivialitatea unui limbagiu ce se crede de ri-
goare intre unii a§a zi§i gazetari de meserie, se face citibila de
ori§icine. Notam de asemenea un gest frumos, acel al D-lui D.
G. Bulat, avocat care, intr'un articol de gazeta din localitate, evocA
dupa cuviinta memoria Colonelului Petru Mare§, fost comandant
al Reg. I Do lj, care s'a luptat ca un erou in luptele din Carpati
§i de pe Siret, ca §i din pusta Ungariei, de atatea on Cana in
bAtAlii, §i care s'a stins, singur, trist §i nenorocit, uitat de toll.
D-sa propune s'a i se ridice un monument pe mormant, or sa i
se transporte oasele in Cimitirul de onoare al Eroilor.
Mentionam de asemenea seria articolelor deosebit de intere-
sante inceputa in No. 1 §i 2 din gazeta locals Brazda, intitulate
Din lumi curate : Craiova acum 100 de ani" ale profesorului
Anast. Georgescu, un cercetator studios al trecutului oraplui
§i regiunei noastre.
* * *
Despre Artele frumoase nu prea avem ce spune. Manifesta-
tiuni locale nu se \Tad papa acum. Pictorul Eust. Stoenescu a facut
o Expozitie a lucrarilor sale, in a doua jumatate a lunei Decembrie,
insa la Bucure§ti, in palatul Ateneului. Noi l'am fi dorit mai intai
aici
incat sa nu-i mai ramanA §i pentru Capitals ,
unde, de altfel, nu risca sa-§i desfaca toate tablourile, a§a
insa unde ar fi
fost de mare folos tinerimei §colAre§ti cel putin §i miculul numar
de iubitori de frumos, cari ar fi avut astfel, vremelnic, viziunea
unor realizari artistice, cu care nu se pot intalni adesea in ora§ul
nostru. Noi inregistram aici cg nu am uitat fagaduiala ce ne-a
dat dinainte. Fie acum, fie mai in primavara, D-sa ne este dator
cu o expozitie. Aprecierea elogioasa ce pictura D-sale a intampinat
in toate cercurile cunoscAtoare bucure§tene, §i graba cu care ama-
torii au retinut din primele zile tablourile D-Jui Stoenescu, e un
semn ca se consfinte§te §1 in tars un talent recunoscut la Paris,
§i aceasta indoe§te obligatia artistului MO de Patrie §i de ora§ul
s'au natal.
In cursul lunei Ianuarie am avut in Craiova, la Prefectura ju-
detului, o Expozitie de pictura a arti§tilor de dincolo de munti,
unguri, sa§i, nem(i §i poate §1 vreun roman. Din cele peste 150
de panze §i vre-o 100 de arti§ti, putine lucruri erau de remareat.
Notez in special numele Joan Z. Molnar, meter al naturei moarte
§i Ernest Marko cu un tablou de samA : 0 parte din Buda-Pesta.
* "k e
A ItilIVELE OL'I'ENIEI 61

Biblioteca Liceului, a c5rei punere in ordine aproape s'a ter-

minat cu ingrijirea D-lui Prof. Marin Demetrescu, se va de§chide
in curand cu solemnitatea cuvenit5, in presenta DIui Ministru al
Instructiunei Pub lice.
Biblioteca Aman e frecuentata bini§or, multumitor am putea
zice, de un public compus aproape exclusiv din elevi ai cursului
superior liceal. Ar fi de dorit ca la orele 8 precis localul sa fie
de§chis, conform regulamentului, spre a nu vedea -- cum am
vazut, §i nu numai odata atatia in§i stand in ger la poarta, panA
ce bibliotecarul sa vina sa le de§chida u§ile.
Dela 1 Sept. 1922 pans la 1 Ianuarie 1923 Biblioteca Aman a avut
2896 cititori, cari au cerut spre a ceti or consulta 3465 volume §i
562 reviste.
*
Cercul Studentesc Doljan a organizat in luna trecuta o §eza-
toare populara la Teatrul National. S'a f5cut muzica upara, s'au
spus versuri, iar un profesor dela Liceu a evocat amintirea poe-
tului craiovean Alin, de care revista noastr5 se va ocupa in nu-
m5rul viitor. Cu ocaziunea aceasta am aflat cu placere dela Pre-
§edintele Cercului Studentesc Doljan Romanescu, ca acest cerc a
Infiintat cinci biblioteci populare in judet, Si anume in Plenita, la
Motatei, la Cotofeni, la egarcea §1 la Lipovul Mare. In aceste
din urina dotra sate existau biblioteci, dar foarte s5race. S'a in-
zestrat fie care din aceste case de cetire cu ate 164 volume, pro-
venind din darul facut de Cartea Romaneasca, Fundatia Culturala
Principele Carol §i Ministerul Instructiunei Publice.
laca o activitate care cinste§te Cercul studentesc Doljan §i pe
inimosul tanar care e pre§edintele ei.
*
* *
La Biserica Sf. Treime se tin fi fiecare zi de sarbatoare, dupa
Sf. Slujb5, predici frumoase §1 pilduitoare, de mare fobs sufletesc,
de catre Pr. Gh. I. Ghia. Sf. Sa, in loc sa faca politica sau afaceri,
pe asemenea vremuri de cumplita criza mora15, sta, demrt §i bray,
la postul sau, care e un post de onoare.
Am vrea sa vedem §i pe cei r5tAciti, nu umbland razna ca
dezertorii, ci pe frontul de lupt5, alAturi cu preotul dela Sf. Treime.
*
* *
S'a pomenit cu cinste aniversarea a 10 dela moartea fostului
Ministru al Instructiunei de neuitata amintire, Spiru Haret, de
catre Liceul Carol I, unde un profesor i-a proslavit dupa cuviinta
memoria.
*
*
6? ARHIVELE OLTENIEI

Ziva de 24 Ian. s'a serbat §1 in ora§u/ nostru de toate §coa-

tele publice, cum §i de Liga Cultura15, care a organizat §i un
Festival la Teatrul National. Aci Dr. N. Batzaria, talentatul §i mult
apreciatul de craioveni om de litere, a tinut o aplaudata cuvantare
ocazionala, asupra actului istoric al Unirei dela 1859. Au urmat
apoi productii muzicale §i danturi nationale, recit5ri §i tablouri
alegorice ale elevilor §i elevelor §coalelor secundare din oral.

Listele de subscriptie pentru ridicarea unui monument poetului

craiovean Traian Demetrescu trebuesc inapoiate pe adresa D-nei
Farago, la Muzeul Aman, iar sumele adunate si fie depuse la o
banc5, spre a se putea §ti in limita c5rei sume se poate anunta
concursul pentru executarea monumentului planuit.
Fortunato.

Miscarea cultural, in Turnu-Seyerin

a) Casa Luminii din Mehedinti este in al patrulea an de ac-
tivitate.ezatorile culturale populare tinute anul acesta sunt : 28
lanuarie cu conferinta D-lui Dr. Mangiurea (Rolul insectelor in
propagarea boalelor molipsitoare) §1 cu productiuni literare §i
muzicale ale §coalei Normale de Inv5t5tori; 4 Februarie cu con-
ferinta d-lui avocat P. Isvoranu (Personalitatea poetului Eminescu)
§i productiuni de muzica §i recifari cu elevii liceului Traian ;
6 Februarie cu conferinta d-lui prof. M. Gusifd (Pregatirea $i
infaptuirea unirii fdrilor romdne), §i productiunile de cor §i lite-
rare ale elevilor liceului Traian" ; La 11 Februarie vorbe§te d-1
P. Sergescu, profesor, despre Institufiunile culturale ale Pari-
sului", Intre conferentiarii viitori sunt : Dr. Ang. Daniel (Cente-
narul lid Pasteur); prof. S. Diamandi (Romdnii din Macedonia);
C. Moisil (Numismatica $i trecutul poporului romanesc); Dr. V.
Gomoiu (Contribu(ia Mehedinfului in evolufia medicinei ronzd-
ne$ti) (d-1 Dr. Gomoiu dä zilele acestea la lumin5 o lucrare asupra
evolutiei medicinei romane§ti panA la 1870, in care Mehedintul
i§i are o insemnata parte) ; prof. Mihail Dragomirescu (Statul §i
cultura national5).
b) Cercul Franco-Romdn, condus de d-1 prof. M. Fontaine,
A RH IVELE OLTEN1EI 63

i§i continua activitatea : 1) Prin inbog5tirea bibliotecii, dela care

se imprumula carp, sau consult5 pe loc ; 2) prin conferinte tinute
de membrii cercului. D-I M. Fontaine tine in fiecare Opt5man5
ate o conferinta cu subiecte din literatura franceza. 3) Cercul
organizeaz5 pentru vara ce vine o excursiune in Franta, la care
vor participa in primul rind membri ai corpului didactic. 0 dare
de seams de activitatea acestui cerc, cu date mai precise, se va
publica ulterior.
c) Pentru adapostirea bibliotecii Bibicescu, care functioneaza
acum intr'un local inchiriat, a inceput sä se lucreze interiorul
uneia din aripile constructiei teatrului ; se crede a aceasta aripA,
cum §i o sala de cinematograf §i alte anexe, vor fi gata in toamna
viitoare.
A B.

11licarea eulturala din R.-Valcea

In judetul §i °rapt R.-Valcea, viata culturala §i socials este
foarte redus5. Traiul patriarhal nu este turburat decat de aparitia
foilor diferitelor grupari politice, §i aceea din and in and. Dintre
toate, .mi§carea nationalist-democrata incearca, conform programului
ei, o politici de cultura. Multumit5 acestei conceptii, avem o a-
paritie aproape neintrerupta a Cuvintului romanesc", and sub
forma de revist5, and sub acea de ziar bi-lunar.
Asociatia corpului didactic primar este gata a da al doilea
numar din Viitorul neamului, pentru inima copilloru.
Cercul profesoral secundar a organizat o serie de conferinte
care, din nefericire, nu se tin in mod regulat.
Ramnicul se pare ca este sortit sa ramana nepas5tor de viata
ce spumegi in alte parti ; vara este singurul anotimp, and infa-
ti§area but se schimb5, datorita multimii localit5tilor climaterico-
balneare ce-1 Inconjoar5.
1. G. B.
G4 A RHIVELE OLTENIEI

Contributiune la fauna Olteniei

UrmAtoarele Miriapode, colectionate in Oltenia pans in ziva de
15/X 922, le-am gAsit de ordinar in locuri umede §i intunecoase,
prin putregaiuri, balegare, sub pietre, stand deplasate, crapaturi
de stanc5, sub scoarta copacilor uscali, sub frunze uscate §i sub
tot felul de muvhi (cu deosebire sub Polytrichum comune).
Par a fi singurele Miriopode ale Oltenii.

Chilopode
Sculigera coleoptrata (corp lung de 2, 6 cm.; poarta pe spate
2 linil longitudinale negre-albastrui). Craiova, Leamna (Doljiu).
Lithobius forficulatus (corp lung de 2, 8 cm, ro§cat, cu reflecte
rqietice). Craiova, Leamna, Risipiti (Doljiu), Tg.-Jiu, Tismana
(Gorjiu), Caracal (Romanati), Severin, Clo§ani (Mehedinti).
Scolopendra morsitans (corp lung de 10 cm. cenu§iu-verzui
pe spate §i alburiu pe pantece). Risipiti (Doljiu),
Acest foarte important Miriapod mai traie§te §i prin mij-
locul Romanatilar, in pAmantul negru al comunei Buciui, uncle
este numit Carcdiac, nemaifacandu-se deci confuzie intre el §1
Orthoptera Forficula confuzie care se accentuiaza in centrul
Olteniei, unde atat Scolopendra morsitans cat §i Forficula sunt
numite Urechelnite.
Mai trAie§te §i imprejurul Craiovei, unde este numit cand Car-
diac, cand Patruzeci de picioare, avandu-se credinla cA atunci cand
cineva e mu§cat de acest miriapod, ca sä se vindece trebuie le-
gAnat de 40 de barbati.
Geophilus Walkoeneri (corp foarte subtire §i lung de 7-8 cm.
alb galbui) Risipiti (Doljiu).

Chilogn ate
lulus Terestris (corp lung de 6-7 cm. brun-inchis, cu o dublA
dungy galbena dorsals.
L'am gasit de obicei sub pietri §i mai ales printre dArAmaturi
vechi de dramidarie, in foarte multe biserici §i manAstiri Oltene§ti
ruinate : Jitianu, Crele§ti, Popoveni (Doljiu), etc.
A It Ill V ELE OLTENIEI 65

Glomeris limpata (corp lung de 1, 5 cm. negru-lucitor §1

avand to(i solzii dorsali marginiti cu galben de§chis).
In afar de Tismana (Gorjiu), am gash acest miriapod §1 in
lunca Mofleni, adica langA Craiova chiar.
Ranl 1. Calinescu.

Vrithiile albe ale Olteniei

Mai deunazi, printre vrabiile cari ciuguleau in strada A. C.

Brailoiu, am remarcat o vrabie complect albd, care sbura In stolul
comun, &area, ciripea §1 se comporta in general absolut la fel ca§i
celelalte vrabii obi§nuite.
Dupa un examen morfologic am constatat ca vrabia cea alba,
in afar de coloratia anormala, are toate caracterele morfologice
ale vrabiei comune (Passer domesticus).
Exists dealtfel §i la muzeul naturalist din Bucure§ti un exem-
plar anormal, dar acela are numai aripile albe. Un exemplar cu
aripile albe am remarcat dealtfel §i pe podul Jiului, la Bucovat,
adica In piing Oltenie.
De curand insa, am zarit la vitrina farmaciei Pictorian din
Craiova, o vrabie albd, destul de rau impaiata, pe eticheta careia
era mentionat cuvantul Jaritate". Vrabia alba frisk nu e rara In
Oltenia. Pe mo§ia D-lui C. Poenaru (Dobra-Mehedinti) unde a
Post impu§cata cea expusa, mai sunt Inca vre-o cateva exemplare.
Este probabil vorba de o anomalie congenitala.
R. C. Jianu
 7u j
iy
Contributiuni etnografice prin cercetarea
unor moluste
I. V. Jackson ocupandu-se In
1917 cu cercetarea scoicilor, per-
lelor, industriei purpurei §i a mai
multor moluste, a ajuns la consta-
Uri, din care decurg concluziuni
extrem de importante pentru etno-
grafie.
In oceanul Indian §i Pacific, se
gasesc In abundenta ni§te scoici
mica: Cyprea Moneta §i Cyprea
Anulus.
Ele au Post §i sunt Inca intre-
buintate ca moneta.
In timpurile cele mai primitive
au fost considerate ca amulete.
Ele aparau de deochi, aduceau
noroc la vanAtuare §1 pescuit, §i
?F.." **Lime.
dziaSerge!r-
mai erau considerate Inainte de
toate ca simbolul vietei, dadeau
fecunditate femeilor, u§urau sar-
cina, aparau de boale §i puteau
pLelunpi existenta batranilor.
In Egipt, intrebuintarea scoicilor
se dovedqte chiar dela primele Di-
nastii. S'au g'asit in mormintele
for aproape toate speciile de Cy-
prea din Marea Rode. &duffle §i
In§irate, erau in genere purtate ca
colan, dar Cyprea Moneta 51 Cyprea
Anulus erau adevaratele scold In-
trebuintate ca moneda. Numai la
acestea se gasqta fats for dorsala
Multi pan'a a deveni perfect plank
La nici o alts specie de scoici nu
ARHIVELE OLTENIEI
s'a constatat pang acum aceasta.
De altfel aceste scoici au mai fost
considerate ca avand un fel de
putere vitals specials" ; astfel Egip-
tenii purtau cingAtori de scoici,
dating care s'a pAstrat In Africa pang
In zile noastre si care s'a men-
tinut de altfel si in ladle Occi-
dentate foarte mult timp.
Femeile din Pompei intrebuintau
scoicile contra sterilitatei. Pre-
zenta cochiliilor in mormintele fe-
meilor din Franta si Anglia in
Evul Mediu, trebue sA fie atribulta,
f5r5 indoiala, aceleias credinte.
Egiptenii reproduceau adesea on
Cypreele, fie in piatra, fie in lemn,
dar mai cu seams in aur, si a-
cestor modele le acordau aceleasi
proprietali ca insg-si scoicilor
Aceste diverse intrebuintarl ale
scoicilor si a ideilor care se leagg
de ele, se reggsesc In toatg Africa,
precum si in Guinea de sus si In
Togo, unde ele joaca un rol deo-
sebit de important : servesc ca
ochi de idoli gi sunt intrebuintate
de preoti si de preotese In timpul
dansului, precum gi ca ofrancla zei-
lor. In India Intrebuintarea scolci-
lor,casicu a ghiocurilor,tine de cult.
In Melanesia si In numeloasele
insule ale Polynesiei s e agatg
Cypree la undite, In stop de a asi-
gura succesul pescuitului.
Astfel pretutindeni, dela Medite-
rana Oa in Japonia si insulele
Oceanului, trecand prin India, In-
dochina si China, populatiile au
atribuit scoicilor, aceleasi proprie-
67
Nati : le-au utilizat ca amuletesi con-
siderat ca favorizgnd fecunditatea.
Similitudinea acestor conceptiuni
este desigur foarte remarcabilg.
Foarte interesanta mai este des-
coperirea acestor scoici in America.
Oare-cari Indieni ai Americei de
Nord, au intrebuintat Cyprea Mo-
neta ca obiect sacru in ceremonille
Ior He initiere. Ori, Cyprea Moneta
este o stoics absolut strains A-
mericei, totusl credintele care se
leagg de ea aid sunt aceleasi ca
cele din Lumea Veche. Scoicile
aveau la Indienii Lumei Noui un
rol important in medicin5, ele erau
introduse In gura mortului.
0 descoperire de aceiasi ordine,
datorita d-lui CI. B. Moore, a fost
gasirea unui crania cu cinci scoici
algturi ; scoicile au fost recunos-
cute ca Cyprea M. S'a presupus
cg aceste scold ar fi fost aduse
in America de chiar corabiile lui
Cristof Columb in 1498, dar aceasta
explicatie pare neverosimilg.
Printre alte sped! de Cyprea,
strAine faunei Lumei Noui, g5site
totusl in America, se mai citeaza
Meg cele Indentificate de W. H.
Holmes. Una dintre ele se crede
a fi desigur Ovula Vermeosa, specie
traind In Oceanul Indian, in Marea
Filipinelor, in apele inconjurand
Nona Caledonie 5i Insulele vecine.
Mai mutt, aceastA stoics este uzata pe
regiunea dorsalLexact ca si Cypreele
gasite In mormintele Egiptenilor.
Ch. L.
68
Un progres in metodele de vaccinare
Se stie ca, o vaccinate nu este
altceva decat o forma atenuatA a
boatel, pe care o dam unui om,
pentru a-1 fed(, a-1 imuniza contra
aceleias boale, la fel cu povestea
regelui Mitridate, care lua In man-
care mid doze de otrava, pen-
tru a se obijnui cu ea, si a se
feri astfel sa nu fie otravit de
curtenii sai.
Metodele ce se intrebuintau pans
acum pentru aplicarea vaccinurilor,
erau prin injectiunl sub piele sau
in muschi. Aceste vaccinatiuni,
care sa faceau In masa trupe-
lor in campanie, sau locuitorilor
din jurul unui focar infectiossunt
de obicei destul de dureroase, din
cauza intepaturilor ce trebue sa
suferi si din cauza unor accidente
care ar putea surveni.
Prolesorul Besredca, atrage a-
tentia asupra unei metode mai
eficace, plecand dela ideea ca
vaccinatiunea va fi cu a tat mai
eficace, cu cat va fi fost mai ase-
manatoare boalei insasi in meca-
nismul sau, adica dad ea va fi
urmat acelas traiect, aceleasi cal
de acces.
Pentru a vaccina contra boalelor
intestinale : Dizenterie, Febra-Ti-
foida, Holera, al caror virus
parvine In intestine prin alimente
si gura, exists dar sanse ca vac-
cinul sa fie mai eficace dad pa-
trunde prin gurA.
Experientele 'acute de curand,
au dovedit perfect exacte aceste
presupuneri. S'a administrat pe
cale bucala vaccin antidizenteric
la o parte din sublectele alese
A RHI PELE OLTENIEI
pentru experienta $i s'a adminis-
trat apoi la toate virusul dizenteric.
Au contractat boala numai acelea
cArora nu 11 se administrase vac-
cinul.
Pentru Febra-Tifoida experienta
a fost mai dificila, cad intestinul
reactioneaza natural contra viru-
sului tifoidic si nu se lass usor
atacat. (Nu toti care inghit o cul-
tura de bacili tifici se Imbolnavesc
de Febra-Tifoida).
Dar s'a remarcat ca intestinul
omului si animalelor inceteaza de
a mai ff refractar virusului a-
tenuat sau nu al Febrei-Tifoide,
data acest virus se amesteca mai
inainte cu putina bila sau fiere.
In aceste condi(iuni s'a putut
administra vaccinul antitific, care
da o imunitate eficace.
Experienta facuta in mare de
M. Vaillant, inspector de Nigeria
tntr'o regiune din Franta, regiune
mult incercata de Febra-Tifoida, a
dat rezultate stralucite. Din 1936
de locuitori cad luasera vaccinul
biliat, numai 5 au fost atinsi de
Febra-Tifoida (3 a doua zi dupii
vaccinatie, infectati mai inainte, si
2 in a zecea zi dupa Ingestiunea
vaccinului) deci 0.170/o, o proporfie
de 45 de on mai mica ca pentru
nevaccinafi.
Aceasta probeaza in deajuns
dicacitatea ca si inocuitatea vac-
cinului administra tpe cale bucala,
si cu aceasta evitarea intepaturilor
suparatoare ale injectiunilor, ceea
ce constitue desigur un mare pro-
gres al medicinei pasteueriene in
metodele de vaccinare.
 ARHIVELE OLTENIEI
Spirt din piatra,
Este o vorba romaneasca
Omul harnic isi scoate hrana si
din piatra seaca".
Nimic mai adevarat, §I zicatoa-
rea aceasta s'ar putea aplica §i
omului de stlinta.
Slim ca alcoolul se scoate din
toate substantele care contin zahar,
cum sunt fructele, cerealele, etc.
care se supun mai intai unei fer-
mentatiuni alcoolice ei apoi, prin
destilare, se scoate alcoolul.
Astazi, prin ajutorul stintei, al-
coolul se poate fabrica si din piatra
de var.
Piatra de var sau Carbonatul de
Calciu se arde si se transforms in
Tezaurul lui Tutankhanton
. Toata lumea stie azi de faimo-
sul tezaur descoperit in Valea
Regilor din Egipt, in mormantul
faraonuluiTutankhamon, ce-a dom-
nit acum 3300 de ani.
Cand revistele de specialitate
vor incepe descrierea acestui extra-
ordinar tezaur artistic, vom cauta
a le aduce si not la cunostinta
cititorilor nostri. Parra atunci cre-
dem interesant de reprodus ,afu-
risenia" lui Tutankhamon, scrisa
in hieroglife pe o stela specials,
la ibtrarea mormantului sau.
lath' ce este scris pe piatra :
O Lume de sus ! 0 Lume de-
desubt ! fantome asezate pe piep-
turile oamenilor, voi din toate ras-
cruciurile, voi, dela drumul mare,
sau voi, rataciti in umbra noptii !
Si voi cei din abizurile Apu-
sului, depe tarmurile amurgului,
locuitori ai pesterelor intuncricului,
voi cari siiti sa ingroziti §i sa
cutremurati lumea !
Si voi prietenele lunei, plimba-
rete intunecate, ce nu vreau sa
va numesc; $i voi noroadelor din
Lumea Noptei, o Triburi, o Lume
69
var. Vain' Incalzit cu carbune se
transforms in Carbid sau Carbura
de Calciu.
Carbidul, in contact cu apa, ne
da gazul numit acetilena, care azi
se intrebuinteaza la iluminat.
Prin hidrogenarea acetilenei se
capata alt gaz : etena, care combi-
nat cu acidul sulfuric ne da sul-
fatul acid de etil ; acesta, incalzit
cu o solutiune apoasa de hidrat de
potasiu, da alcoolul st sulfat acid
de potasiu din, care se extrage al-
coolul curat.
In Elvetia s'au $i construit fa-
brici pentru producerea alcoolului
din piatra de var.
din morminte, veniti, veniti cu
toti martori §i chezasi sa-mi fiti :
Praful sa s'aleaga de cei ce
s'ar lega de numele meu, de chi-
pul meu, de infatisarea mea (sta-
tufa ce-I reprezinta), de asezamin-
tele mele !
Verse Vipera regeasca, ce-mi
incinge fruntea, flacari de foc in
capul lor, ca s5 le stea capul unde
he sta picloarele !
Si sa -$i piarza numele, si sa-si
piarza trupul, $i salt piarza infa-
lisarea, si sa - §i piarza §i Ka' si
Sal" si Khu".
Rostogoleasca-se in jeratecul
tatalui meu Anion (Soarele) §i tea-
ma sa le fie de tatal meu Amon,
ca nenorocirea repede aduce !
Aceasta este afurisenia mea,
aceasta-i raLbunarea mea cugetata
si thinuita In fundul pieptului
meu In vecii vecilor".
Lordul Carnavon si Intreaga
misiune, cc profaneaza" morman-
tul, dar imbogateste omenirea, par
a nu se teme de aceasta alurisenie
veche de 30 de veacuri. Posibil
sA se fi prescris ! Ch. L.
 RECENZII
Istoria Basarabiei, scriere de
popularizare cum o intituleaz5
modest autorul a d-lui Ion I.
Nistor, profesor la Universita tea
din Cernauti si membru al Aca-
demie' Romane, apare la Cernauti
in a treia a sa editie, 1923 Car-
tea aceasta, inchinata amintirii
celor ce s'au jertfit desrobirei
Basarabiei si celor ce au contribuit
la realipirea ei la Patria-Mama",
pe langa valoarea ei stiintifIca,
este o opera nationala din cele
mai meritoase. Ea va fi de folos
nu numai orcui vrea sa cerceteze
trecutul si evolutia istorica a a-
cestei partl de tars, dar mai ales
acelor multi frati basarabeni can
au crescut in nestiinta istoriel nea-
mului for sau caror dinadins li se
daduse notiuni false, vrajmaseste
tendentioase, cu privire la impre-
jurarile ceasului greu al separatiu-
nei Basarabiei de Moldova si la
acele ale reintoarcerel provinciei
spite la sanul Palriei romanesti.
Lucrarea incepe sistematic cu
studiul locurilor ce formeaz5 Ba-
sarabia si a locuitorilor lor, dela
obarsie, cu primul descalecat ; a-
rata originea numelui de Basara-
bia, intemeierea cetatilor istorice
Cetalea Alba si China, apoi in-
tinderea sfapanirei moldovenesti
sub Alexandru-cel-bun, *tefan-cel
Mare si a urmasilor sal, venirea
tAtarilor in Bugeac, luptele Mol-
dovenilor cu acestia in cursul tim-
purilor, dela Vasile Lupu pan5 la
Dimitrie Cantemir, epoca ciocnirei
dinire Turd si Muscali, pana la
intinderea hotarelor muscalesti in-
spre noi, dupe retragerea Tatarilor
din Bugeac, la limita Nistrului.
Partea a doua a cartel, cea mai
interesanta si mai originals, po-
vesteste istoria Basarabiei dela
rapirea el de catre Rusia sl pana
la desrobirea de deunazi. Cititorul
va gasi aici lucruri noi, nestiute
de cei mai multi, isvoare de in-
formatie, bogate nu numai pentru
istoric, dar si pentru orcine vrea
sa se informeze bine si cinstit de
starea lucrurilor din provincia soya
pe timpul ocupatiei: administratie,
legi, justitie, scoala, biserica, po-
pulatie, colonizari, agriculture, co-
mart, conditiunile de viata ale ta-
ranilor si oraqenilor bastinaV, in
ra port cu populatiunile straine noua,
viata culturala, manifestatiunile 11-
ARHIVELE OLTENIEI
terare si in sfarsit renasterea unui
curent national in Basarabia, pre-
gatitor actului solemn al Unirei
din 27 Martie 1908.
Gravurile multe si bune ale
cartel adauga un nou titlu de lauds
lucrarei d-lui Nistor.
Muzeele din Transilvania,
Banat, Crisana si Maramures
de Dr. Coriolan Petranu, conferen-
tiar pentru Istoria Artelor la Uni-
versitatea din Cluj. 1922 Bucu-
resti, Cartea Romaneasca. Cartea
aceasta, tiparita cu o ingrijire si
un luxa§ putea zice, pentru vre-
mea astaneobisnuit, este o con-
tributie foarte pretioasa pentru mu-
zeologia noastra saraca. Ea va
servi, nadajduim, ca indemn altora
sa ne dea monografii, studii, des-
crieri sau macar simple cataloage
rationale ale muzeelor, galeriilor
si orcarui fel de colectiuni istorice,
artistice, religioase, stiintifice ce
se afla prin oraselele vechiului re-
gat. Aparitia carpi d-lui Petra-
nu to face sa constati cu regret
lipsa unor astfel de Incrari de spe-
cialitate Ia nos. Caci in afara de
catalogul unui muzeu particular
al d-lui Simuce catalog de mu-
zeu avem noi, care sa multumeasca
exigentele, mai modeste chiar,
ale unui cercetator in domeniul
acesta? Avem un muzeu vechiu §1
mare la Bucuresti, dar n'am apu-
cat Inca sa-i vedem catalogul ma-
car, daca nu o lucrare de temei,
pe care s'o poti consulta cu folos
in vederea unor studii, §I aceasta
chiar pentru strainatate.
Cartea de fats incepe printr'o
introducere, In care se fac consi-
deratiuni generale asupra muzee-
lor, dupa care urmeaza o detaliata
descriere a tutulor muzeelor de
dincolo de munti ; sfarsind cu
chestiunea inflintarei unui inspec-
torat general al muzeelor din pro-
vinciile eliberate de sub Unguri,
al carui rost se impune azi mai
mutt chiar de cat in vechiul regal.
Autorul schiteaza si un interesant
plan de activitate al acestui ins-
pectorat, a carui munca abia in-
71
cepe, cad avem inca foarte multe
lucrari de arta de revendicat dela
fostii stapanitori ai Transilvaniei.
Pentru ca lucrarea d-lui Petran
sa poata fi utilizata si in straina-
tate, autorul a facut bine a addoga
spre sfarsitul volumului un apen-
dice in frantuzeste, care e un re-
zumat al cartel.
Ilustratil frumoase impodobesc
volumul. urma se da si o harta
a tarsi, cu indicatia localith tilor
unde sunt muzee si a liniilor fe-
rate care duc la acele localitati.
Istoria Artelot, dela origini
la Renastere, de 0. Tafrali, pro-
fesor la Universitatea din Iasi
Bucuresti,Cartea Romaneasca 1922
dupa L'Art Roumain a d-nului
profesor lorga, despre care am
vorbit ceva in numarul 4 al re-
vistei, si dupa La Roumanie",
lucrare tiparita pare-se de rapo-
satul Take lonescu, inaccesibila
prin pretul ei si pe care nu o
afli nici in comert,anul 1922 ne
cla o istorie a artelor, o istorie
generals a artelor, a caret nece-
sitate se simtea imperios Ia noi.
Caci afara de cartea d-lui N. 'di-
em Istoria artelor frumoase, ti-
parita acum 25 de ani, nu aveam
nici o opera de acest fel in lite-
ratura noastra. Pentru o carte de
scoala e prea mare ; e insa un
excelent manual, care nu ar trebui
sa lipseasca din casa cui pretinde
a avea o cultura generals st pe
care nu as recomanda-o indestul
tinerimei si cucoanelor noastre
care socotesc indispensabila mai
degraba lectura unei cart! de scan-
dal, ca aceia din urma a lui Victor
Margueritte.
Daci as avea a exprima un re-
gret cu privire la volumul acesta
al d-lui Tafrali, este ca multe din
gravuri sunt prea mici. Ar fi de
dorit ca la al doilea velum sa se
remedieze lipsa aceasta.
Istoria orasului Slatina de
G. Poboran, directorul scoalei de
Welt Ionascu" din Slatina, este
o lucrare mai vechedin 1908,
72
ed. II tip. Slatinace autorul a
binevoit a ne adresa, 91 pe care
cu placere o Inregistram In acea-
sta rubrics.
Din capitalele judetelor Olteniei,
numai trei pans acum siau gash
cercetatori can sa le faca mono-
grafia : Craiova cu lucrarea avo-
catului August Pessacov, Schite
din 1storia Craiovei (1902 Craiova)
(afara de acea anterioara a lui
Hasdeu),Targu-Jiu, cu Incercari
asupra istoriei Targu-lului (1899
T.-Jiu) a neuitatului muncitor har-
nic si priceput ce a fost $tefu-
lescu institutorul, si insfarsit lu-
crarea de tap a d-lui Poboran.
Autorul, cu multa sarguinta a a-
dunat un material extrem de bo-
gat, pentru a infatisa orasul sau in
trecut 5i in prezent, pe baza do-
cumentelor, lecturilor si informa-
liunilor orale ce a putut afla Se
intelege ca unele din aceste date
si afirmatiuni ar mai avea nevoe
de a fi revizuite astazi, dar a-
ceasta nu micsoreaza intru nimic
valoarea operei d-lui Pobpran. D-sa
face istoricul orasului, fi descrie
asezarea, pozitia gi clima, cum
st fmprejurimile, apoi ne Infati-
seaza viata sa proprie, din punct
de vedere istoric, administrativ,
economic si cultural, urmareste
spita neamultd catorva familii boe-
resti localnice (in care gasim u-
nele ai caror urmasi sunt azi sta-
biliti la Craiova), citeaza cateva
personalitati ale istoriei neamului,
slatineni de origins (Poetul Barbn
Paris Momuleanu, pictorul Ciri-
mani si jurisconsultul Const Di-
sescu) 51 sfarseste cu o carte de
aur" a celor ce au facut vre-o da-
nie urasului sau l'au inzestrat cu
vr'b institutie de folos obstesc.
Buletinul Societal-el Regale
Romdne de Geografie, tomul
XL pe anul 1921 (192 Bucuresti)
are in frunte cuvantarea omagiala
a raposatului fost Pres. al Societ
Geografice St. C Hepites, adresata
Maestatei sale Reginei Maria,
autoare a operel Tara Mea care
a binevoit a primi sa fie Prezi-
ARILIVELE OLTENIEI
denta de onoare a societatei
Din articolele de fond ale partei
stiintifice a Buletinului, citam con-
ferinta d-lui colonel C. Gavanescu
Din ocolul pOrnantului, povestire
interesanta totdeauna, uneori co-
lorata si avantata, a calatoriei fa-
cute in suita A S. R. Principelui
Carol in 1920-1921, si din care,
cu prilejul unei serbari din lo-
calitate, d-sa ne-a citit cateva pa-
gini, tocmai fragmentele care se
gasesc reproduse In Buletin.
Celelalte articole II studii sunt
urmatoarele: lsvoarele de energie
$i a,sezarea geograficii a diferi-
telor industni in Romdnia de
d-1 M Manoilescu ; Progresele re-
cente in telegrafie $i telefonie
Para fir, de d-1 Em. Giurgea ;
Japoma si Extremul Orient, o
lucrare de fond, cea mai buns
opera de informatie asupra acestei
tad, de d-1 Constant Georgescu
Aci se pot OM amanunte si
date interesante pentru cunoasterea
Japoniei in partea economics mai
ales ; La nouvelle Roumanie darts
la nouvelle Europe, de bunul pri-
eten si cunoscator al geografiei
geologiei romanesti, d-1 Em de
Martonne, publicate in frantuzeste ;
Contributiuni la studiul Deltei
Dundrene, de harnicul profesor
dela Constanta, directorul ,Ana-
lelor Dobrogei" d C. Bratescu ;
Delta Dundrei de d-1 Col. lonescu
Dobrogeanu; Doud momenle din
inaintarea araturilor pe Baragan
gi Ora$111 Caldra$i de d-1 prof.
Vint. Mihailescu. 0 hand din anul
1835 a judefului Dolj de d-i prof.
I. C Baas& de un deosebit interes
pentru not cei de aici. E vorba de 6
harp manuscrise a plasilor ce for-
mau pe atunci judetul nostril,
anume plasile Campul, Balta, Ama-
radia, Dumbrava, Ocolul si Jiul
de jos. Se Ad notate aci satele, cu
distantele dintre ele socotite pe
ceasuri si minute, cu drumurile
Se vede din aceste Wadi ca ju-
detul nostru va fi avut pe atunci
234 sate, cu peste 30 000 familii.
Este o pretioasa contributie la car-
tografia romaneasca.Ultimul arti-
AR HIFELE 0 LTENIEI
col este acela al lui St. C. Hepites
Asupra numelor geografice $1 alte
chestiuni,In care emite opiniunea
ca numele geografiei romfinesti sa
fie totdeauna scrise de Romani
mai ales cu ortografia roma-
neasca, atunci chiar cand ar scrie
In alts limbe. Urmeaza apoi
partea II-a, bogata In informatii,
notice fapte, recensiuni si in
siarsit o folositoare tabela general's
a materiilor coprinse in primele
40 de volume ale Buletinului
(1875-1921).
Anuarul Societ. lilerare Gr.
Alexandrescu" a elevilor de curs
superior din liceul Unirea" Foc-
sani. No. 3, anul scolar 1921-1922.
Focsani 1922. Cartea aceasta
consemneaza activitatea rodnica gf
meritoasa a unei societati de sco-
lari, condusi de o individualitate
ca profesorul 1. M. Rascu din Foc-
sani. Procesele verbale ale sedin-
telor for saptamanale dovedesc o
munca inteligenta din partea sco-
larilor at inaltele calitati de indru-
mator sufletesc ale celuia care se
onoreaza in cel mai 'Malt grad cu
o munca de felul acesteia, munca
discrete, obscure In de regula,
Bra nici o rasplata aici pe pa-
mant, dar care I l are sanctiunea
ei si recompensa in multumirea
de a fi facut binele.
Isvoarele contimporane asu-
pra miscarii lui Tudor Vladi-
mlrescu, cu o comunicare facuta
la Academia Romans. de d'1 N.
lorga, 1921 Bucure>ti ni se
trimite prin buns vointa d-lui pro-
fesor Bianu. D-t profesor lorga
arata : 1) Ca nu trebuie sa se con-
funde actiunea lui Tudor dela 11{21
cu acea a tinerilor boeri dela 1848,
intrucat in tendintele ca st in mij-
loacele for aceste doua miscari
sunt deosebite si 2) ca Tudor,
ramanand in cadrul celei mai ve-
chi si mai bune traditii a tariff si
neamului sau, nreprezinta un pas
mai departe in conceptia politica
a libertatilor nationale gi populare
in partile acestea rasaritene". El
73
se sprijina pe lege, pe credinta
si vrea liberarea st ridicarea fra-
tilor lui, locuitori ai acestei tari.
Volumul coprinde cinci poves-
tiri de ale contimporanilor lui
Tudor, apoi un numar de 51 do-
cumente raspandite In paginele
drill. La urma un indite alfabetic,
de folos Intru orientarea celui ce
cauta un amanunt oarecare, in
acest magazin bogat care este
cartea de fats. Amin tim ca, [Ana
acum, tot d-1 N. lorga ne-a dat
cea mai bund lucrare dramatics
menita a evoca personalitatea lui
Tudor, cum si cadrul si atmosfera
in care a trait acest erou Oltean.
Incoronarea dela Alba-lulia
de d-I profesor R. Candea, cu-
vantare tinuta la sedinta festivii a
Universitatei din Cernauti, in ziva
de 17 Octombrie 1922 (Cernauti
1922 Edit. Glasul Bucovinei").
Este un discurs inaltator desi
cuvantare ocazionala in care
iti place a urmari cand vorba po-
tolita si inteleapta de parts -i scoasa
din cronici, ca aceia dela ince-
putul cuvantarei, cand caracte-
rizari mestere ca aceea a vietei
anevoi Jase a Romanilor in trecut,
cand insirari de fapte expuse cu
logics al temei, doveditoare a Inal-
telor insusiri sufletesti si a talen-
tului autorului.
Cunostinte folositoare este
titlul nemerit si modest al biblio-
tecei cu acest nume, care apare
in editura Cartel Romanesti" sub
ingrijirea redactionala a d-lui I.
Simionescu, profesor universitar si
membru at Academiei. Aceasta
biblioteca cuprinde patru serii :
Stiinta pentru toti", ,Sfaturi pen-
tru gospodari", Din lumea fare'
$i Stiinta aplicata" Cele din urina
aparute din aceasta colectie sunt :
Dobrogea, de Dr. C. Bratescu,
profesor.
Viermii de maltase de T. A.
Badarau.
Oftica (tuberculoza) de Dr. Emil
Gheorghiu.
In aceasi editura a Cartii Ro-
74
manesti si-a luat nastere Biblio-
teca Agricola popuiara, ce se ti-
pareste sub ingrijirea d-lui A. Ca-
rabella, inginer agricol, cu con-
cursul unui comitet de agronomi.
Diu seria aceasta au aparut :
Plimantul a cunoagerea lui,
de I. G. Botez.
Plantati pomi roditori, de D.
1. Stefanescu
Semanati lucerna, de A. D. Ca-
rabella.
Omizile care ataca potnii ro-
ditori, de W. Knechtel.
Calul, viata ,Fi Ingrijirea lui
de Dr. Popescu -Pala.
Viermele de matase (oul), de
N. Rosianu.
Cartile din aceste doua biblio-
teci sunt de un folos covarsitor
pentru raspandirea notiunilor de
stiinta si gospodarie domestics in
popor. Ele trebuiesc cat mai mult
raspandite la sate, unde n'ar tre-
bui sa lipseasca, in mai multe e-
xemplare fiecare, oricarei biblio-
teci od case de lectura ; sunt de
asemenea excelente de Impartit ca
premii scolarilor.
Pddurea spdnzuratilor etit-
lul noului roman al scriitorului
Liviu Rebreanu, al carui roman
anterior Ion" a fost primit de
critica noastra cu elogii aproape
fara restrictii. Fara a avea propor-
tiile epice ale lui Ion, Padurea
spanzuratilor se tine aproape la
accasi inaltime ca conceptie si e-
xecutie artistes.
Editura este tot a Cartii Ro-
manesti".
Editura Viata Romaneasca", In
acest avant irumos si emulatie fe-
ricita ce calauzeste astazi tiparul
romanesc, nu cedeaza pasul case-
lor similare de editura. Indreptin-
du-se mai ales in directiune lite-
rati, a tiparit o multime de opere
originate, a reeditat pre(ioase lu-
crari mai vechi ale scriitorilor ro-
maul, dand si traducerilor un loc
insemnat. In aceasta editie au
aparut :
Colina Indragostifilor de N.
ARIIIVELE OLTENIEI
Batzaria e o colectie din cele mai
bune povestiri ale acestui scriitor.
Sunt scene, aventuri or simple
Intamplari din viata nomazilor
arabi, sau din aceia a Orientului
mai apropiat de not, din lumea
Islamulul, cu nebanuite perspec-
tive si frumuseti, pe care autorul
ni le descopera cu deosebit talent.
Aceiasi casa de editura retipa-
reste azi minunata carte-a lui
Garleanu,cea mai delicata opera
a acestui scriitor delicat si plin
de simtiri alese Din lumea celor
cari an euvanta;apoi notele de
calatorie Din Egipt ale lui Radu
D. Rosetti, cum si primele cloud
volume din Studii critice, ale ra-
posatului I. Gherea, care de mai
mult time nu se mai aflatt in
cornett. Asupra acestui din urma
scriitor, deli opera lui pare caduca
astazi, ea intereseaza, instrueste
chiar,chiar dad criteriul socialistu-
lui Gherea nu mai are seduc(iunea
cuceritoare de acum 30 de ani.
Si mai are un folds : aceia de a
ne infatisa un visator idealist,
putin naiv adesea, dar un ilu-
minat sinter al doctrinci socialis-
mului romanesc din vremurile
adolescentei celor de o varsta cu
mine.
In umbra cruel! de fratii Tha-
rand se da In traducerea buns a
D-lui Petre Cioraneanu. Romanul
acesta, care c foarte putin un ro-
man cum Intelegem de obicei
prin acest nume, este unulpoate
eel mai bundin trei carti in care
atitoril an catat sa descrie, cu
Coat' obiectivitatea, viata evreilor
asezati in Ungaria, Galitia si Po-
Ionia, cu toate ciudateniile, sca-
derile $i patimile caracteristice
rasei, dar $i cu oarecari insti5iri
bune, deli egoistice ale ei.
Pove$ti pentru copli se tipa-
resc de aceeasi casa de editura
Viata Romaneasca, in mici volume
ingrijite, luxoase aproape, cu litere
citete si cu niste ilustratii in cu-
lod cum n'am vazut Inca la noi.
Au aparut : Scufita roFie, Alba
A RHIVELE OLTENIEI
ca zcipada, Cenusereasa $1 Pala-
tal fermecat.
Cu o mentiune deosebita sem-
nalam in aceiasi editie povestirile
pentru copii ale Doamnei Elena
Farago : .Sd Jim bunt. Autoarea,
care cumuleaza talentul poetic
original, ajuns la perfecta lui ma-
turitate, cu acel de povestitoare
pentru copii, ne da in acest vo-
lumas patru istorioare pe care cu
o egali Incantare le cite;te omul
in varsia ca §i copilul. 0 imbinare
atat de mestesugita a farmecului
povestirei libere, simple, curga-
toare, cu grija de a impune pe
nestiute copilului cititor o suges-
tie : sa fim buni", se &este rar
in genul ingrat al acestor paves-
tiri tendentioase. Si Doamna Fa-
rago a gash tonul, accentul care
duce la .inima copiilor. Aceasta,
poate, st pentru ca autoarea nu e
numai o scriitoare de mare talent,
dar e o adevarata mama.
La Alcalay & Calafeteanu se re-
tiparesc dotta cart] cunoscute bine
iubitorilor de literature: Ca taiga
la vdnt, de G. Ciir, in care se
gasesc cateva din schitele mai
bune ale acestui autor (relevez,
pentru caracterul ei documentar, o
bucata ce iese din cadrul si at-
mosfera subiectelor tratate de d-1
Cair : Cum se calugaresc); Cartea
Dragostei, antologie 1740-1922,
de R. D. Rosetti si Eman. Cerbu,
in care s'au adunat toate numele
mai mult sau chiar foarte putin
cunoscute ale poetilor nostri, dan-
du-se din fiecare cate o poezie.
Meritolie prin intentiune, e pacat
ca nu corespunde si prin reali-
zare scopului urmarit : a da o ideie
de personalitatea scriitorilor ce
infatiteaza. Aceasta pentru ca qui
trop embrasse, mal etreint" cum
zice francezul.
Biblioteca Universals" In care
au aparut bune traduceri, cativa
clasici straini romani, cum si
lucrari de ale scriitorilor nostri de
azi, ne day un nou volum de poves-
tiri din Albania, Rista Darda,
al d-lui Etimiu si Pagini filosofice
75
ale profesorului loan Petrovici, ale
carui amintiri universitare au fost
atat de gustate.
Colectiunea Ancora" editeaza
Cdntece pentru Lelioara ale d-lui
Em Dorian, gingase cele mai
multe ca gandul si simtirea ce
le-a inspirat.
0 carticica, abia aparuta In ace-
iasi editura, traducere a d-lui F.
Aderca: Silbermann, de Jacques
de Lacretelle, prezinta un interes
de actualitate oarescum, in vre-
mea aceasta de agitatie a evreilor
din Cara si a studentilor romani.
E o bucata de roman, In care au-
torul, cu o obiectivitate $i un simt
al masurei remarcabil, ne infati-
seaza un tartar evreu in lupta cu
un mediu ostil, in potriva caruia
lupta cu toate puterile si Istetimea
rase' sale si de care, la urma, e
coplesit, silit a renunta si a pa-
rasi camptil de Mahe plin de rani,
dar cu turbarea in inima. Sunt
acs pagini maiestre, unde se des-
crie mentalitatea acestui popor
mladios si tare ca otelul, dar ire-
ductibil in sentimentele lui atavice
Inpotriva celor ce opun rezistenta
vointei lui de penetratiune si in-
stapanire.
Am mai primit la redactie :
Discurs rostit la Mesajul
Tronulul, in Senat, la 13 Dec.
1922, de Dr. N. Hasnas, senator
de Gorj.
Dare de seams a activItatel
Soc. Principele Mircea" pen-
tru protectiunea copiilor In Roma-
nia, filiala Craiova.
Chants Roumains et poesies
diverses, a domnisoarei Elena
Donici, urmase a familiei basa-
rabene cu acest nume, ne vine
din Frantaunde autoarea e sta-
bility de o vremeca un dar fru-
mos dela o surioara iubita, al carui
suftet ramane Intreg legat de al
nostru, cu toata distanta ce ne
separd. Partea intaia a volumului
cuprinde o serie de poezii popu-
lareromanesti din Basarabia, cateva
76
adaptari dupa altele de ale lui
Alecsandri, culese din aceasi re-
giune, tar la urma cateva bucati
originate ale autoarei, toate intr'o
irumoasa limb& plina de imagini
si culoare. Ceea ce formeaza uni-
tatea acestui volum si ceea ce in
acela§ Limp ii mareste valoarea
pentru noi, e sufletul frumos ro-
manesc al domnisoarei Elena Do-
Cronica Revistelor
Arhiva dela Iasi 1923 No. 1, ur-
meaza cu interesantul studiu at
D-lui hie Barbulescu : Na,sterea
individualltdiel litnbei romdne ci
elemental slay. Pornind dela fap-
tul ca elementele slave ce an in-
trat in limba romans nu sunt pro-
priu zis ale limbei paleoslovenice,
ci ale acelui dialect, mutt asema-
nator cu cel d'intai : eel daco-slo-
vean, autorul arara ce deosebiri si
asemenari erau intre aceste doua
idiomuri, si ajunge la concluzia ca
este o identitate de stadiu intre
dialectul paleoslovenic din sec. IX
si cel dacoslovean de atunci. Asa
fiind, e just ca la cercetarea ve-
chilor cuvinte slave din limba ro-
mans sa se recurga la paleoslo-
venica, dela care avem texte vechi,
si nu la daco-slavona, dela care
marturille linguistice sunt mai re-
cente.Divanurile domne$ti din
Mold. $i Muni. intre 1693-1700
de D-nu Ghibanescu, ne mai lure-
gistreaza numele oltenesti ale lui
Vintila Rudeanul, vel ban al Cra-
iovei, apoi Cornea Brailoiu.D A.
Serban ne da cateva Ettmologii
0 lucrare de mare interes stiintific
si de o natura deosebit simpatica
ne prezinta inceputul studiului
D-lui 1. lordan : Dialeciele ita-
Ilene de sud ci limba romdnd.
Urmeaza bogate recenzii si comu-
nicari stiintifice In chestiuni de fi-
lologie mai ales.
Aualele Dobrogei 1922 No. 4,
11
ARIIIVELE OLTENIEI
nici, pentru care ii suntem adanc
recunoscatori.
Flori de crtsanteme, concret si
abstract, conceptii despre fume,
de Mih Draganescu, Craiova 1923.
Teatru: Creditorii, ySacalii, Tur-
mele, de B. Luca, Bucuresti, 1922
La Dialectique hisiorique, Essai
d'une metaphystque sociale, par
G. D. Scraba, Bucuresti 1922.
In afara de bucatile literare ce cu-
prinde, are urmatoarele atticole:
Drepturile, sacrificiile $i munca
noastrei in Dobrogea, fafd de
pretenfzile Bulgarilor asupra ei,
de I. N Roman ; Cdteua insem-
ndri asupra Cerchezilor $i Ara-
bilor din Dobrogea, du Al. P.
Arbore ; Lacul Ta$aul de C. Bra-
tescu; Explicarea zicerei a-si face
mendrele", de P. Papahagi ; 0
acezare anticd la etcdrdcci de
P. Nicorescu ; iar la urma notele
si recenziile Directorului revistei
din Constanta.
S'au mai primit la Redactie:
Viala Romcineasca 1922 No.
11 si 12. Revista Vremii po-
litice. literare §i economice No
24, 25 si 2.Moldova dela Nistru
1922, No. 10. Gdnduri dune
An. I, No. 1 Bucuresti. Viata
Noud No 10, 11. Victoria No
37 39 Gandul Nostra No
19 22 Iasi. Dreptatea Sociald
Bucuresti, No 1. Democra(ia
An XI No 1. Transilvania,
Stbilu, No. 10 12 Arhiva
C. F. R. Chisinau, No 12 17
Revista 7 eologtcd, Sibiiu 1923
No. 1. Romdnia Viitoare Pio-
esti No. 5 Revista $tiinpficei
V. Adamacht" Ian. 1923 No 1.
Ziaru/ ,Stiinfelor Populare ci at
cdlatoriilor.Ramuri, Nazuinta,
Gazeta ,Scoalei §i Arhiva Gra-
fled din Craiova.
C. D. F.
ARHIVELE OLTENIEI 77

Addenda et corrigenda
D-1 Profesor V. Bogrea ne atrage atentia, cu privire la articotul d-lui
C. Gerota : Din Toponimia jud Dolj (pag. 351), asupra catorva mid scAparl
din vedere si anume:
Maglavit nu poate fi interpretat ca InsemnAnd multe vice ", fiindcA e,
liters cu liters, sirb. Maglavit neguros" (mai intai, dupA locul cu acest
mime, probabil); iar Barza nu poate fi identificat cu albanezul bared,
fiindca au la Wig, dupa toata probabilitatea, numele de persoanA Birzu,
Birzea, Birza (din rad. brz, birz sbarlit, sburlit, sborsit", ca bdrzoi, etc.

TABLA DE MATERII
ANUL I
Articole :
St. Bosie. Prin Bucovina romaneasca 301
T. G. Bulat. Infiintarea ora§ului Calafat 20
. Oltenia dup5 harta din A. M. del Chiaro . 149
C. M. Ciocazan. Figuri Oltene : Gheorghe Chitu . . 41
G. Mil. Demetrescu. Craiova, mo§ie a Basarabilor . . 16
. 0 veche ctitorie boereasca : biserica
,,Obedeanu" din Craiova 174
Biserica Sf. Dumitru (B5neasa) . . 344
Econ. Pr. DM' ghici. 0 biserica (din satul Crucile-Dolj) 72
C. D. Fortunescu. Contributie la un studiu asupra presei 51
,, . . din Oltenia . . 156
. Un pictor Craiovean : I. St5ncescu-G. 335
C. V. Gerotii. Casatoria la Romani §i la not 208
. Din toponimia jud. Dolj 351
N. T. lonescu. Mi§carea populatiunei in vechiul regat
dela 1909, Si in Basarabia pe 1919. . . 218
. Tara noastr5 321
Pr. C. lonescu. Biserica Obedeanu", din Craiova. . 372
N. lorga. Regionalism Oltean 5
. Partea Olteniei in literatura romaneasca. . 10
Dr. Ch. Laugier. Terapeutica empirica la not §i aiurea 26
,, Minunea dela 015ne§ti 125
. Wile Mehadia 305
,, Familii Oltene§ti : Argetoianu 388
C. Nic. Plopsor. Gurbanele 35
J'r. Const. Stanicd. Ram5§ite din epoca Roman5 a Daciei 75
78 A KLUVELE OLTENIKT

Note *1 cercetari:

T. G. Bulat. Inscriptii din bisericile Olteniei : Valcea. . 238

. . . 409
Inaugurarea spitalului Filantropia" in 1864
(comunicat de) 245
St. Ciuceanu. Un raport al Inginerului Cioculescu, din
1850, referitor la mo§ia domneasca a Craiovei
(comunicat de) 77
Pisania Biserici Sf. Ion Hera, din Craiova 60
C. Nic. Plopcor. Wamg§ite din vremi trecute 79
InsemnAri din trecutul Olteniei : cloud
cefati din Dolj §i Biserica veche din
Plop§or-Dolj 250
Biserica din Plop§or-Dolj 411
Dem. D. Stoenescu. Insemnari pentru ,,o Istorie a Craiovei" :
Gheorghe Chitu poet 66
0 societate de sinuciga§i la Craiova 67
Mormantul poet. V. Carlova la Craiova 68
Poetul Nicoleanu in Craiova . . . 70
Ziarul Carpatii" 170
Cei d'intAi avocati din Craiova . . 204
Cuza Von' la Craiova. 206
Primul teatru romanesc in Craiova . 207
Craiova in prima zi a ocupatiei (1916) 360
Biblioteca din Palatul justitiei. . . 362
Balta Craiovitei 365
Teatrul in Craiova intre 1866-1869. 366
Craiova in 1900 369

Comunie5ri stiintifiee :

R. Cdlinescu.Doug artropode quasi-caracteristice ale Olteniei 383

Dr. Alex. Daniel. Cercul medico-farmacelitic din Craiova. 82
Dr. Aur. Metzulescu.Metode not de tratament in boalele
contagioase . . . . . . . . . 385
Dr. Adr. Poenaru. Cazul atentatului criminal din gara
Craiova. 270
Dr. D. Vernescu. Epilepsie Jacksoniand 263
* * Sedinta aniversara a Cerc. Medico Form 262
ARHIVELE OLTENIEI 79

Acte *1 documente:
Pomelnicul Bisericei din corn. Simnicu de Jos (Do lj) scris de
Dionisie Eclesiarhul comunicat de St. Ciuceanu. 57
Acte vechi inedite (cu 2 scrisori dela Tudor Vladimirescu.
Comunicate de Al. BArcaci15. . . . . 61
Acte vechi inedite (cu 2 scrisori dela Tudor Vladimirescu
Comunicate de Al. BarcacilA . . . . . . . 230
Documente privitoare la starea TAranilor (sec. XVII, comu-
nicate de N. G. Dinculescu . . . . . . . 235
Document de la Manolache Russet Vd. de M. SAulescu. . 248
O angora din 1797 de T. G. Bulat . . . . . . . . . 375
Actul de cumpArare al parc. Bibescu (1853), G. M. Demetrescu 382
Documente din secolul al XVII-lea, corn. de 1. A. Oprescu 417
Culturale :

Conferintele ,,Pr. St " .

Casa Luminei Mehedinti"
. .....
..... ..
Societatea Prietenii Stiintei" Craiova
. .
. . .
91
93
99
Cursurile de Literatnra §i Istoria Artelor dela Bibli. Aman 99
Din istoricul Soc. ,,Pr. St.Craiova" . . . . 191
Cu privire la Gheorghe Chitu i . . . . . . 254
Universitatea Libera Prietenii Stintei Craiova 256
Universitatea Olteniei, de Gen. V. Rudeanu 259
MiFarea culturala in Craiova Ian. Mai 1922 272
,, ,, T.-Severin . 275
BAnAtenii la Craiova 1 lulie 1922 . . . . 394
Mi§carea culturala in Craiova, Sept. Dec. 1922 . 420
Cronica tiintificA :
O importanta descoperire preistorica
Teoria lui Einstein . . . . . . .
Expeditii ruse§ti In cautarea mamutilor
. .. 101
103
104
Natura razelor Roentgen . . . . . . . 105
Origina vietei
Cheia hieroglifelor . . . ..... .
Cum se mAsoara a zece milioana parte dintr'o secunda
110
114
277
Cetatile megalitice din Insula Malta . . . 279
O solemnitate la Institutul de Radium" 282
Transmutatiunea metalelor 282
CAI dura solar5 283
Prinderea electricitAtei din atmosferA 284
O donatie a Ducelui de Orleans . . . 285
Descoperirea unor not statiuni preistorice in Dolj . 425
Contributia de rgsboi a calului . . . . 426
Teoriile lui Eliot Smith 429
Creatiunea unui nou sistem de scris . . . 430
Vaccinarea preparatorie in operatiunile chirurgicale 431
RAsboi cu ajutorul microbilor . . . . . . . 432
80 AR HIV ELE OLTENIEI

Recenzii:
Ch. L. Encefalita letargica, de Dr. Carp 117
Ch. L. InsemnAri asupra agricult. preistorice de pe pg-
mantul romAnesc, de N. Plop§or 119
Ch. L. Starea sanitary a oraplui T.-Severin de M
Vorvoreanu 122
I. D. Unicul §i proprietatea sa (de Max Stirner) . . 187
,, s s n 11 A n . . 354
C. D. F. Arta Craiovei, conf. de Tzigara-Samurca§ . . 214
C. D. F. Vorbe Oltene§ti, de Plop§or 287
C. D. F. Revolutia lui Tudor Vladimirescu, de N. Con-
stantinescu 287
C. D. F. Povestea unui rege tan5r, de Pouvillon (traducere)
287
T. G. B. Buletinul Soc. Geografice pe 1920 . . . . 288
N. P. Din istoricul BAncilor Populare din regat, de I. Moisil 289
Ch. L. Spitalul de stat din Temi§oara, de Dr. A. CAndea 289
Ch. L. Rachianestezia, de Dr. A. Candea 289
Ch. L. Activitatea Spitalului din R.-Valcea, de Dr. A. Hozoc 290
C. D. F. Anuarul Instit. de Istorie National5, dela Cluj 433
C. D. F. Dacoromania, Buletinul Muzeului Limbei RomAne 434
C. D. F. Romani ortodoc§i Si Uniti romani, de Un om
at Bisericii 435
C. D. F. Presa §i aspecte din viata publicA, de St. Bosie 436
C. D. F. Incununarea Regelui §i Reginef Romaniei de
Al. BircacilA 436
C. D. F. Ovidiu 5ican5, de I. A. Basarabescu 437
C. D. F. Inapoi la Cristos, de Pr. G. Ghia 437
I. D. Cuno§tinti folositoare, de I. Simionescu . . . 437
C. D. F. Cum s'o despArtit Tanti Veronica, de I. Dongorozi 438
C. D. F. Ierusalimul, de P. Lotti, traducere de C. Buzatu 439
C. D. F. Histoire de 1'Art Roumain ancien de N. Iorga
et G. Bal§ 439
C. D. F. Cronica revistelor 291
,, ,, 440
Redactionale:
Ch. L. Primul cuvant 1

Apel cAtre cititori 3

Red. Po§ta redactiei 448
CAtre cititori §i colaboratori 450
 441/O16111M141141111140i110
i SOCIETATEA MEDALISTICA ROMANA
1 1 III 1 11 1 1, 1 1 1 tl II IS I tntn I 111 lllllllllll 11 I 1 11111 III 11 lllll
II I 1 11111 1111 u
I
a batut pana acum urmatoarele medalii:
I MEDALIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU i
pentru comemorarea centenarului revolutiei sale.
MEDALIA N. T. POPP I
i
I
filantr o'p oltean,
pentru comemorarea mortii cunoscutului
MEDALIA NICOLAE IORGA
i
in amintirea implinirii varstei de 50 ani a marelui
I nostru savant. Se pot procura prin Ad-tia Revistei 1
noastre. Medalia Tudor Vladimirescu $i medalia
I N lorga se pot comanda si de la libraria I
PAVEL SURU, Bucuresti, Calea Victoriei No. 83
11111 trait 1111111
I I

L 46/114=11,11414406111104 11111

IIM11111111111
FABRICA DE SALAM SI MEZELURI
FRATII CUMPANAU & Comp.
SOC. IN COM. SIMPLA
C R A Illlll
0.-1110- O1Vtee,
A
Unica instalatie sistematica-cuelectricitate din Zara.
SUCURSALE: Bucuresti, Calea Grivitel 102. Iasi, Str. Uzinel 14.
FILIALE: Cralova, Strada Madona 2, Strada Jules Michelet 21,
Strada Justitlei 32 si 60, Strada Elca No. 9. SERVIM PROMPT.
DEPOZITE: Timisoara, Galati, Petrosani, Slatina, CAmpulung,
Balt'. Reprezentanle in flecare capitals de judet. 1
PRETURI AV ANTAJOASE
1.1111111111.111MINO1

PICTORUL P. LISTEAVA-
,
(PETRE LISTEVEANU)
CRAIOVA / STR. SF. APOSTOLI, 41
11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 111111

Angejeszi spre °minutia lunar' plcturale mistice

P ICTUR I DE CHEVALET
sl murals, precum el
PICTURI DE BISER101
stlllzati fl moderni. Decoratlunl
artistica de clidlri (In Interior).
.PORTRETE 114 CULORI
91 cirbune, dupi naturii 91 totografie; desemnuri pen-
tru Revist el erica fel de racism. comerciale.
HMI IIIIIMUM1111111111111 lllll 1111111111111111111111WW111111111111
 SCRISUL ROMANESC
INSTITUT DE EDITURA BSI ARTE GRAFICE
SOCIETATE ANONIMA/CRAIOVA

','

EDITURA/ TIPOGRAFIE / LITO-

G R A FI E / N 0 TE MUZICALE
LEGATORIE /CARTONAGE
A011,.

.I?'"