-

LeseT929. ANUL Iv. NOEMBRIE. No. ii.

Via a Romineascii
Directorm C. STERE §i Dr. I. CANTACUDNO

SUMAR
. .
'/
M. Sadoveanu 4pa mortilor. . . .
f
O. Goga I ersari(Clntecele tuelo.-PovesteanJastrd.--.1iles*--
te nt.-Despdrfir e.- rig rdzlet.-Fbaie vestedd):
A. Philippide Um spec ialtst romîu la 1;ipsea.
Caragiale Ki r lanAlea. .

M. Codreanu . . . Sonde (lh ' paradis.-Niciodatd.-1?lingegile u-

G. Pascu ' ...
D. D. Pii.trilscanu _.
.
.
mui estet). .

D Ovid Densusiana plagiazd...

.

Diu mnialii.ile Ira' Constantin Casian (sfirsit).

Dr. C. C. Georgescu Aplia(h.ea legii brroelilor «Tiede.
N. D. Cocea . Crénica teatrald (,Revizorul".-Portafoliul".
Corbii".-Pdmîntul".- Refu aid.").
I. G. ):11uca Cronica,,externa (Drama Ferrer).
A. Mirea cro,, veseki (Caleidoscoy : Nrocturnii
! ' G. Topirceanu . . ,, ,, (Jiispulisal micilor funefionari).
I. Russu-$irianu . Sel'iSOl'i din. Ardeal (Conzistord din Sibiu.-
u9iizodul din Blaj.2-Jlte 'stir)). .

P. Nicanor 4k Co. Miscellanea (Seirbeitorirea d-lui Maiorescu la

i . lasi.-t Augustin BUnea.-lardsi d. A. C.
1 '..- Gaza .-Adaos.-Eminescu Comemorativ").
Itiecenzi i : A. D. Xenopol. Unionlstl si senarathzti"; Un laic inbitor de cele stinte. Ins-
puns 'la menwriul episeopulni Ghernsim SI Romanului-.-0. B:-George Ginlea. Cercetitri lesi-
cogratlee. pemente lattne in limbs romine.-G. P.-vasue T. Dimitrescu. Tendlittl pc:law:glee
ntioderne":,Wilbelm Schmidt. Geburtstag im Altertum".-M. J.-Karl Kautsky. Der Ursgrung
des Chrlstentums. vine historische Untersuchune.-l. N.-Gabriel Compayré. L'Adoleseence;
G. Normandy et E. Lesueur. Ferrer".-M. C.
lievistit Revistelor : Cumpiina, Revista Generald a Inviitilmintului, La Nouvelle Re-
vne, La hevue. La Revue du Mots, Revue de Métobisique et de Morale, :Nueva Antologia, Ri- -
Vista d'italia, Deutsche Revue, Deutsche Rundsohau, The Contemporary Review, Saturday Review.
311..maren inteleetnalra in strinfitnte.. .,
15ibl10=r011e.

I A, ff I
Re6ctia i Adininistratia: 'Str: Golia, 52.
19o9
istin Bomineascii apare lunar cu aproximativ 150 de P-aglni, - Abonamenttd Fin
: un an 18 lei ; jumatate de an 9 lel. NumArul 2 lei - Pentru ínvtitaltori, preoti de sat
z,stri
etudenti : un an 15 lei, jumilate de an 7.60. - Pentru austro-Ungaria: un an 15 coroane ; jumi:.
:ate de an 7 coroane 50 b. Numlirul 2 coroane - Pentru Ba6arabia: un an S ruble; junni-
late de' art 4 ruble. Numrul 1 rublI. Pentru strAniltate : un an 22 lel ; jumitate de an 11 lei_
Numirttl 2 lei 50 b.-Pentru detali1 a se vedea pagina urrnitoare.
www.dacoromanica.ro
 Viata Romineaseä
REVISTÁ 1_,UNARA
Sub directia d-lor "'rd. Univ. C. STERE i Dr.]. CANTACUZINO

Cu colaborarea d-lor : J. Agirbiceanu, C. Alimönestianu, D. An-

ghel, prof. univ. I. Athanasiu, Jean Bart, N. Bataria, G. Bogdan-Duicii,
dr. P. Bogdan (docent), C. Botez, L Botez, Octavian Botez, I. Al. Breites-
cu-Voinesti, Vintild I. Breitianu, Caragiale, M. Carp, dr. P. Cazacu, dr.
D. Ccilugäreanu, I. Ciocirlan, N. D. Cocea, M. Codreanu, G. Co$buc,
prof. I. cav. de Cuparencu, Ana Conta-Kernbach, Barbu Delavrancea, I.
G. Duca, V. Eftimiu, Pompiliu Eliade, Elena Fafago, A. N. Gane, N.
Gane, Octavian Goga, C. Hogaq, C. Hoisescu, G. Ibreilleanu, apit. N.
Ionescu, G. C. lonescu-iserti, Nat. losif, St. O. Iostf, dr. S. Irimescu, 11L
Jacotd, Francis Lebrun, prof. univ. dr. N. Leon, V. Loiclzita, E. Lovinescu,
ir. I. Lupas, dr. N. Lupu, prof. univ. dr. M. Manicatide, Constanta
Marino, I. Minulescu, I. Mironescu, S. Möndrescu, Const. Morariu,
St. Mordrescu, V. G. Mortun, D. Munteanu-Rtmnic, G. Mur-
nu, I. Nödejde, Alexis Nour, dr. Aurel MTh de Onciul, in-.
giner N. P. Panaitescu, locot. colonel Sc. Panaitescu, G. Pascu, D.
D. Pdtröscanu, Horia Petra-Petrescu, N. Petrescu-Comnen, prof. univ.
A. Philippide, prof. univ. dr. D. Pompeiu, Matilda Poni, Sp, Popescu,
dr. St. Popescu (docent), D. Popovici-Bayreuth, prof. univ. dr. G. Proca
(O. Carp), dr. N. Quinez, loan R. Rödulescu, E Raian, George Ra-
netti, Radii Rosetti, I. Russu-irianu, Izabela Sadoveanu, M. Sado-
veanu, C. Sandu-Aldea, H. Sanielevici, Sever Secula, prof. univ. dr.
V. Sion, dr. Alex. Slötineanu, A. Stavri, malor AleX. Sturdza, dr. D.
Tatusescu, J. Teodorescu, D. A. Teodora, GeOrge Tofan, lorgu Toma,
Em. Triandafil, Al. Tzigara-Samurca$, dr. A. Urechia, dr. Alex.
aida-Voevod, Al. Vlöhugi, N. Volenti si altii.

IN TARA :
Pe an
Un numar
Condiple de abonare
.
Pe jumatate de an
.

.
-
. . .
.
.
.
18 lol
9
2
,,

Abonatil care null vor aehita abonamentul In mod direct vor

trebui sli pliteasea in plus 4 lei pe an â 2 lei pe 4 au, ea indemni-
mare pentru ineasatori.
Pentru invatator), preotT de sat, prImarTsi functionari satesti, stu-
denti si elevT, pe an 15 lel, pe jumatate de an '7.50.- (Acestia pot plati ir .
trei rate a eite 5 lei trimise eu anticipare).
IN AUSTRO-UNGARIA:
Pe an . . . 15 coroane
Pe jumatate de an . . , 7 cor. 50 h
Un numar . . . . . 2 coroane
..
Abonamentul anual se poate achita in trei rate de cite cinci eoroane,
'din patru in patru luni.
IN BASARABIA:
Pe an . . 8 ruble
Pe jumatate de an . . . . 4 ruble
Un numar . . . . 1 rubla
Abonamentul anual se poate plati la fieeare douit luni cite 2 ruble,
ipsna la achitare.
IN STRAINÁTATE:
Pe an . . . . 22 lei
Pe jumatate de an . . . . 11 lei
Un numilr . . . . 2 lei 50 b.
rvezi urmare pag. 3-a copertii
www.dacoromanica.ro
 Opa mortilor.

X.

Saptamina patimilor verki cu zile umede de Aprilie. Ploua

In &Lid cu fulgi de ninsoare, pe urma däclea citeva clipe soarele,
si iar incepea ploaia. Apoi se asezd burd mocnita i rece ca
toamna si o umbra de tristetä päru ca se aseaza pcste toate.
Maria Isi petrecea zilele singurd, trista, citind. Maiorul a-
vea un aer Inchis ca vremea de-afard ; ceva dureros tremura In
el ; din chid in cind, la masä, schimba o vorbd cu Maria, pe
urma pleca. Noaptea se Intorcca Urzia ; i se auzea pe said P-
ii neegall si glasul minios. In privirea lui, In miscarile WI, in
rninia stapinita, patrundea ca un fel de disperare. $i Maria se
simtea pared tot mai straina de el, tot mai singurd, i sufletul i
se umplea de jale.
Dar VinerI dimineatd tresdri, cu un tipat de bucurie. Se
deschisese poarta de din dos si bdtrInul MateI Dumbrava se a-
rata, Inca innalt si voinic, cu dulama de suman, scinteind de pul-
berea burii. Se simti cu sufletul incalzit de o fericire nespusä,
pared. se Intorcea o clipd rara din copildrie. Se sculd, sprintend,
cu obrazul deodatá Imbujorat, esi in salita, i acolo se repezi la
bdtrin cu bratele intinse. Il cuprinse de umeri, simti räceala
ploiI s'un miros aspru de lind. ApoI ii ridicd obrazul spre fi-
gura bunä, cu barbd cdrunta, a bunicului ; II vdzu zimbetul bla-
jin de altadard, zimbetul mamei ei moarte, i ochil plini de dra-
goste de pärinte. Nu se putu stäpini. II pleca fruntea pe piep-
tul lui i Incepu a suspina.
BdtrInul 11 apucd. timplele Intre palme si-o sdrutd pe frunte.
.ApoI îl desbrdcd repede dulama gi-gi zvirli caciula de oae pe-o
masutd.
eCe-I, Märioard, fata buniculuI? Intrebd el cu un glas ca o
muzicd blindä. Ce ai ? Dece plingl? EstI singuricd ac4sä ?...»
1

www.dacoromanica.ro
166 VIATA BOMINEASCA

Ii pipaia obrajil moi, se apleca asupra ci, ii minglia parul

peptanat lins. $i Maria li privea trupul innalt i voinic Inca,
sprincenele marl peste ochil cu cautatura tare, fata brazdata de
vreme i nevoi, 11 vedea tot asa cum era odinioara, tot in stra-
ele lui de postav gros, roscat ; vedea In el singura flinta care
putea sa-I Inteleaga durerile si instrainarea. $i incepu a ride
cu lacrimi, Inveselita.
«Poate esti bolnava... o intreha batrinul Dumbrava cu grija.
-- Nu, bunicule, sin( bine. De bucurie Ong. Acuma sint
si mai bine, decind te-am vazut... Sezi colea, linga mine, si spu-
ne-mi ce mai faci?...» Glasul deodata i se stinse ca inteun sus-
pin de fericire. Nu mai putu urma. Aseza pe batrin linga
dinsa pe canape a si iar îi pieta pe umarul lui fruntea.
«Vai, bunicule, ce bine-mi pare c'ai venit ! Spune-mi ce
mai fad ? Cum o mai dud cu batrineta...
- 0 duc bine cu batrineta... raspunse zimbind batrinul.
De facut, ce sa fac ? Staii i eü singur i mihnit, in casa in
care am trait o viata cu bunicuta-ta Anghelina...»
Glasul batrInului deodata se rouiase.
Maria ridica fruntea ; ramase cu ochil atintiti in gol ; apoi.
lacrimile lncepurd saI izvorasca iar.
«Bunicule, bunicule ! zise ea, plecindil-se supt umarul mos-
neagului ca supt o aripa. Tare-I rail clnd te simtesti asa, sin-
0-ur strain... i n'are cine-ti spune o vorba de alinare.. Vad eft.
ca ti-s intristate batrinetele...»
Dadu din tap, asa cum sta, cu ochil atintiti. Apol deodatá
ii acoperi obrazul cu amindoua minile i dadu drumul unui
strigat de durere :
«$i eú is singur i nenorocita, bunicule L..»
Batrinul Incrunta sprinceana si se indrepta din sale.
«Cum ? Da' maiorul unde-I ?...»
Maria nu raspunse deocamdata; plingea. Apoi Ii sterse
repede lacrimile i ramase cu ochii tintiti in pamint.
«El e dus, are afaceri... raspunse cu glas domol.
- Bine, dar le este ? nu tine la tine ? A lasat casa ? Ce
este, draguta ?... Ce este ? sfIri batrinul cu glas Infricosat.
- Nu, bunicille, tine la mine.., nu pot sa splm ca nu tine..
Dar nu pot, bunicule, nu mái pot, slot nenorocital... Mi-am le-
gat viata de-un orn batrin... nu mi-i drag... Acil mi-I oarecurn
cihd s'apropie de nine._ Bunicule 1 e n'am shut nimica stun-
cea pot sa spun ca n'aveam ochi, n'aveam intelegere... M'aft dat
dupa el... S'acuma ce mai pot face ?...»
Se opri. Isl sterse lacrimile. Batrinul Matei Dumbrava o
privi un rastimp in tacere.
«Bine, Marioara, grai el Incet, intorcindu-se spre dinsa ; tu
n'al avut tata ?... Zimbi cu tristeta. Irbi Spuneal ca-i cu vointa
ta... Te-am intrebat e odata, si tu nu mi-ai vorbit ca acuma...
Am inteles eu de-atuncl ca esti copila orfana... Dupa moartea

www.dacoromanica.ro
 APA MORTILOR 1'11

-rnamei tale, In casa ta ai ramas ca o straina... Ce-ati voit eT,

ce-at urmarit ?*
Maria tdeu o clipd.
«Parca mata nu stii, bunicule? Aa vrut sd le ramie lor
<asa... Asta a lost singura mea avere-si le trebuia lor...
- Asta este... murmura batrinul intorcindull in pdmint
Triviri le.
- Bunicule, Incepu Maria incet, nu ti-am spus niciodata
<um a fost. Acuma mi s'ati lamurit toate, am Inteles toate, si
vreatt sa le stii i mata. Acuma eü pe altcineva n'am. Tu
sni-af mal ramas... Deaceia mi-am simtit sufletul asa de trist
-s'asa de bucuros cind te-am vazut...,
íi intaiü intrerupt, pe urma din ce In ce mai insufletita,
_Maria porni a se marturisi batrinului Dumbrava. Toate noptile
ki de ginduri si de tacere se desteptara, 11 atitara cuvintele. Po-
vesti despre sireclicul lui Vasilica Popazu, despre bucuria cu-
<oanei Safta, despre amortirea in care traise doi ani. In tace-
rea odaii si'n lumina mohorita care patrundea de-afara, batrinul
.asculta cu capul plecat. Glasul Mariei avea citeodata ca un
tremur de jale. Catra sfirsit, lacrimile iar incepura a izvori ; si
bunicul apuca mina alba a nepoatei pi cu minele lui arse de
soare ii \Tint, mini mari i incretite de muncitor al ogorului, In-
-cepu sa o mingle. Sta cu capul plecat i aseulta, si 'n ochii lui
-tad, suptsprincenele mari i carunte, plutea ca o negura o mili-
ire nemärginita.
Statura asa amindoI o vreme In odaia linistita a Mariei,
vorbind. ApoI tacura, si flecare ramase cufundat in gindurile lui.
In batrin sa talazuiaii simtirl aspre ; firea luI linititá fusese sli-
siata de tinguirile Mariei, s'acum un fel de minie se gramadea
in sufletul lui.
Intr'un tirzia tot Maria risipi aerul de mihnire ce-I impre-
sura ; tresari lurninata la fata, esi dela intnnerie parca cu un
zimbet, cu Intrebari pe care i le aduceaa pe buze arnintirile fe-
ricitelor zile ale copilariel.
«Bunicule, da' casa noastra batrineascd ce face ? In gra-
(Huä a inceput a da colful erbii ? CopaciI scot muguri de flori ?
Albinele pornit zborul in prisaca ?...»
La intrebarile acestea fata batrinuluI Incepu sd se insenineze.
«Doamne, Marioara, zise el. Mult ImI pare decind n'al
mal fost tu pela chinovia mea... Toate se desteapta, ca 'n toff
-anii. Stag acolo, draga, ca un sihastru... De multeori zile In-
tregi nu vad obraz strain. Ma gindese de multe ori la tine...
Imi vine in minte fata ta... ImI adue aminte si de Aglaia... Sa-
manati amindourt... Asa esti tu acuma-cum era ea pe vremea
clad am maritat-o cu Vasilica Popazu... Dar n'a avut noroc sa
se bucure de viata ; s'a dus de tinara In mormint... Ma gindese
-eu asa, citeodata... A fost ca o Hoare... Nu i-a priit pamintul in
-care am rasadit-o...,

www.dacoromanica.ro
IrMS VIATA 11021INEASCA

Maria se alatura de batrin, si 'ntinse minele sa-I mingle.

'Ma mal gindesc iar uncurl, grai Mittel Dumbrava, si la
copilul acela care s'a dus in lume... Cine stie pe ce meleagurf
se chinuete... Despre nAcazul lui nu pot sti nimic, curn ;,-tia
de-al tad_
- Impotriva soartei nu ne putern pune... zise Maria cu un
us.or zlmbel de tristeta.
- Nu vorbi asa. Esti copila. Aid este cineva vinovat. IL
stil i tu, dici acuma ai Inles. Ant de zile 1-am cercetat si
ed pe omul acesta, cu Indoiala... Parca-mi faceat rü vorbele
lui blajine, umilirile lui. In el numal dulceata 'Area ca este.
Dar din pricina lui am prapadit pe Aglaia. S'acuma durerea ta
tot de la dinsul porneste. Te-a vindut. ti-am mai spus-o odata...
I-aa trebuit casele, nu-1 lasa In pace lacomia... Iarta-ma, dra-
guta, ca-ti vorbesc asa dar acuma eü slut tatal tad... Se des--
teapta In mine mln:a i de-aceia nu pot invalui vorbele... Si
mat este cineva - urma batrinul cu glas linistit-trebue sa stam
not de vorba...
- Tudor nu-I de vina, bunicule... Ce vrai sä fact ?...
- Nu-I de vind. Am sä vorbesc numal cu el...
- Bunicule, nu te mlnia... Nu-ti tulbura särbätoarea a-
ceasta de lini5te...»
Batrinul Dumbrava tdcu i rämase zimbind, cu privirea
asupra Maria
tCe bine sameni tu cu maica-ta...» zise el dupa o clipa.
Maria II apucd de (RIO cap 5i-1 sdrutd pe frunte.
eBunicule, vad cd te tulburi i te mInii. Para. mi-I Hai t
Bunicule, atIta bucurie am 5i eü, nu-mi strica bucuria... Lasä-1 pe-
Stahu... Ce-I vinovat el daca nu mi-I drag?... laca are sä vie...
Eü trebue sä ma duc sä vad de cozonacI, 5i de pascd, .5i de,
oul ropil... Macar särbätorile acestea sä le petrecem Impreunä cu
multarnire...»
Batrinul dadu din cap .5i ofta adinc.
«A5a vorbea i maica-ta... grai el iar. A5a 21 apära pe
Popazu... $i eü rämineam cu sufletul ca de ghiatd, iar bunicu-
ta-ta Anghelina ofta i plingea, tot drumul, pecInd ne Intorceam
la gospoddria noasträ... Toatd viata ei batrina a plins de durere,
si nemingliatä a trecut In lumea cea ve5nicd... Nu 5tiil ce mul-
tämire are sufletul el acunia pentru viata ta...»
Bdtrinu prtvea Incrtmta irInnainte ; Maria simti cä i se ie-
zeste o unda de foc la inima.

XL

La amiaza clad veni acasil maiorul Stahu, gasi pe Maria

umblind Inseninata prin casa, s'avu o miscare de veselie In
suflet s'o yornire de recunostinta catra batrinul Matei Dumbrava..

www.dacoromanica.ro
 A PA MORT11.011 1 i9

De multa vreme in cuprinsul casei lui nu adiase rlsul ; de multe

.zile ca un fel de nour Impiedecase lurnina unel bucurii.
Scutura cu prietinie mina batrinului, Incepu sa-I intrebe
apoi de toate ale lui, de sanatate, de gospodarie, de holde. Pot-
-coava din frunte i se Inflacara ; esi In sala i Incepu sa strige
la Calistru :
<KCalistru i mai fläcaule 1 ia sa iai tu clondirasul cel verde
si sa te duci tu plan la Vadana la crisma, i sa mi-1 aduci plin,
inteo clipa ! Hai, mai repede ; ai venit ?...»
Calistru se repezi tropaind pe poarta, lncheindu-se din fuga
la mintean, din fuga asezindu-si: In cap palaria pleostita cu un
-clopot ; iar Tudor Stahu, frecindu-si mInile, se dadu iaräi aproape
de razas.
«Stil ce yin, mosule ? zise el. Strasnic vin 1 Asa multa-
mire am ca te vad, tacit nu se poate sa nu bem noi Impreuna
un paharel... Vinul bun e sanatate la orn...
- Asa este... grai bätrinul, miscat la suiletul lui de buna-
tatea si de veselia maiorului. Se cade sa cinstesc un pahar
duice in casa nepoatei... AtIta mi-a mai ramas si mie dintre
odrasle... atita mlaclita...)
Maria intra repede In oclae zimbind cant batrIn. Tudor
Stahu se apropie de (Hasa cu ochii plini ca de o ruga umilita,
II apuca mina si i-o stiruta.
gAcusi stam la masa... zise Maria. Pinace vine Calistru,
pi eu Is gala... Da' bunicul posteste In saptamina asta, adaogi
t a Indreptindu-se spre maior ; trebue sa-1 urmarn i noi...
- Apoi da, trebue sa ne pocaim si noi 1...» striga maiorul
foarte bucuros. Si pentru el vorba asta trebuia sa aiba un In-
leles mare, cad o mai repeta odata, si pindi cu ochii, cersi o
privire a Mariel.
Veni Calistru giflind, sirntitor si el la lumina care intrase
In casa stapinilor lui. Bucatareasa, grasä si cu obrazul unsuros,
infra ca sa aseze masa.
la mai faci, madama Palaghie ? iistrigä maiorul vesel.
-Surui mmm, coconas... senaiosa... Asta mai bun chit
.tote... facem muncure... sfadim cu Calistru
Rusca Incepu a ride, Intinzind fata de masä i surdnct
taclmurile.
La cel Intaia pahar de yin, baut dupa toate regulile de arta,
cu plescairi dia limba i cu ochiri In zarea ferestra o veselie
neobisnuita cistiga sufletul maiorului. Incepu a vorbi tare, cu
aprindere, prinse a povesti batrinului istorit din vremea razboiu-
lul i intImplari care se petreceau acolo, In tirg, supt .ochii lui.
Minca repede, Isi umplea paharul bowie des, Indemna i pc ba-
trin, si fata i se Inflacara.
Maria se simtia fericita, din pricina veniril bunicului Matei.
Din cind In clad Indlnea privirile batrinului Isi zimbeafi atunci.
In sufletul cI, alinat de o clipa de bucurie, nastea acuma o por-

www.dacoromanica.ro
170 \r"Tt RCINUNE 1Y:A

nirc de mila pentru Stahu. ZImbea la izbucnirile lui, parea ca-

asculta, casicum n'ar fi auzit de zeci de orl nastrusnicile-i povesti.
Dar incet-incet, catra sfirsitul mesei, galagia lui Stahu4
trescu. Amindol, batrinul i nepoata, taceau acum. i zimbeau.
Maria ar fi vrut sa fie iar singuri, sa fie tacere in jxrul lor, si
sk-si aduca iar aminte de zilele cele bune ale trecutului. Apoi
deodata cazu pe ginduri, cu durerele-I sufletesti desteptate : simte
parca cum o aburire rece patrunde si risipeste vrernea buna care-
se asezase in sufletu-I. Din vrerne In vreme Stahu atintea asu-
pra ei del ochi patimasl, plini de dorinti ; si ea Intelegea pre&
bine graiul ochilor acelora...
Apoi dupa masa Stahu cuprinse pe batrIn de dupa cap :
«Sa mergem, mosule, sa ne plimbam o leaca prin tirg
zise el. Acasa nu mai avem ce face, caci gospodina noastra ii
ia In stapinire laboratorul aluatului de Pastl...»
Incepu a ride, trite() ameteala usoara.
«Asa-I, nu rldetl, urmä el, cu chef de vorba. Aid are loc .
o chimie 'tare complicata... Cozonacii pentru o gospodina rnol-
do vanca sint o datorie grozava... Parc'ar fi una din cele zece
poruncl. Mal stnt apol o mIndrie chid es frumosl, clnd trebue
sa strice gura la cuptor ca sa-i poata scoate afara. Mai slot
s'o rusine mare cu zile de parer! de rag clod s'aa dogorit prea
tare ori aú ramas Inchirciti trebue in cazul acesta din urma in-
dosi \I, trebue sa aiba o cucoana In cazul acesta o tarie deose-
bita de suflet ca sa raspunda, clad o prietina o intreaba en un,
iimbet foarte dulce : «Da' cozonacii matali cum au esit ?» Alua-
tul de Pastl mai impune o datorie : doua noptl nedormite... Gos-
podina ar putea dormi, dar asta n'o face : tot sicul este sa nu
dorm! doll& noptl, aldel cozonacii pot fi In primcjdie.... Fara asta,
nu se poate face nimic... Insfirsit casa In zilele acestea de cam-
panie e rascolita In tot felul, si mincare nu se mai face... Supa-
rare si cearta : i asta se cere, pentruca sa iasa cozonacl f ru-
most.. Nol prin urmare nu mai avem dece sta acasa, caci lia-
rioara se duce sa stringa in chingi pe madama Palaghia...
- Cum ? vra sa zica aluatul de Pasti e de vina aia?...* In-
treba cu un zimbet fin Matei Dumbrava.
Maria se strecura tacuta pe usä. Stahu ramase privin&
la batrin ; apoi se intuneca la fata. Se uita In juru-i si In-
treba cu voce scazuta apropiindu-se tare de batrin :
*Poate ti-a spus ceva ?
- Ce vrai sa-mi spue ? raspunse batrinul neclintit. Este
ceva intre dumneavoastra ?...
- Este, raspunse repede Stahu. Asculta-ma, mosule. M'al,
vazut tlzlnd, m'aI vazut facind haz, dar sufletul mi-i bolaa v...
Eu stiu ce sa cred ? Sufar : ma gindesc ca poate Maria nu ma
tine la mine... Nu ti-a spus nimica ?
- Ca are ceva, Imi Inchipui si ea, zise cu liniste bätrinul
Dumbrava. Am gäsit-o schimbata, mi s'a parut mihnita... 7:11.

www.dacoromanica.ro
 APA NORTHAM 171

stiti care sd fie pricina ? a ail sä fie vina ?... Ea-i tinard i sim-
titoare... SA nu nesocotiff sufletul ei, i simtirea ei...
-D Dar mi-i draga, rnosule, ca lumina ochilor...
- Eli nu spun cd nu ti-I draga... EU nu spun nimica...
DaCd are ceva-singurd ea stie ce are... Cerceteazd i vindeca...
EU stiti din parte-mi un lucru : ed numai pe dinsa o am pe
lume, cd rnii drga. E copilul copilului meu, singe din singele
meA, Vreati s'o vdd fericita... Cum ia fi voia, asa va face, asa
mi-a fi i voia mea, numai s'o vdd. cu obrazul senin...
Glasul bdtrinului era pätruns de o asprime neobisnuita.
Stahu stab.; o vreme ginditor, voind sä dea pared un rdspuns,
cautind In el un Old lämurit. Pe urmä se hotdri sd curme in-
ceputul acesta de vorbd despre durerea lui. Cherna o undä de
veselie pe fatil, se sili sä ridd, si mai umplu odatä cloud pdhare.
Glasul totusl fi era stäpinit de tristetä.
SA läsärn asta, mosule, zise el. Nu pot ea salt spun
tnate, sa-mi dezvalesc acuma sufletul... Cred cd In multe mi-ai
da dreptate... Sd mai hem paharul acesta si sa esim... i sd nä-
ddjduirn cd lucrurile s'or indrepta...,
Ciocnira. Matei Dumbrava zise incet «SA dee Dumnezeti
sä se Indrepte !...
A fard stätuse ploaia ; printre pilcuri de nouri lucea din
cind in cind sOarele. Ochiuri de apa statatoare sticleaci pe
uliti; lastuni chiscuiaa cristalin in preajma lor, cautind mil, pen-
truca sä1í porneasca cuiburile... Pe uliti umblau putini oameni.
Pasil celor ioi lovaräst aveati ecou ; aerul era asa de limpede
inclt sunetele pared izbucneaU supt o cupola de Cristal.
Tdceati. Bätrinut deodata se Inchisese, si parea cd sta la
pindd spionind pe maior, ca sä inläture in once clipa un rds-
puns si cbiar o Intrebare... Maiorul simtea cd nu va putea sä
cistige pe batrin Impotriva Mariei, i Intelegea cd lucrul asa tre-
bue sa fie. Cerca sa stäpIpeascd pornirea obisnuitä de supdrare,
cerca sä vorbeasca, sä para vesel.
Grdiati despre lucruri indiferente. Stahu cauta sä pue in
durent pe batrin cu politica t1rguluf, cu istoria feluritelor fete
sirnandicoase pe care le intilneau...
La o rdspIntie de drum, deodatá maiorul ií nidicä bratele
in sus si prinse a striga :
'Ahal iaca pi soerul ! iaca si cuconu' Vasilica Popazu!...)
Popazu cauta pared sä se strecoare repede pe linga zid,
Inteo huta dosnica. Dar la räcnetul lui Stahu se opri, lI Intoarse
gitul lung F,:i suptire in gulenil prea larg al cdmäsii, si o mi-
rare mare, amestecatä cu un -zimbet de bucurie nespusä, se zu-
gravi pe obrazul lui cu ban:4 rará. Intinse bratele-I osoase,
se apropie de cei doi tovardsl, cupripse cu arnindoua rninile
dreapta ILA Stahu, cu amindoud minile scuturd i mina batri-
nulull Dumbravd, i avea un glas plin de dulceata :
4Ce bucurie mare ce fericire I lncepu el pe un ton tainie
!

www.dacoromanica.ro
 172 VIATA ROMINEASCA

parca, din gitlej. Trebue sA multAmesc lui Dumnezeti pentru in-

tilnirea aceasta... -Ce mai fad, tata ? urma el Intorcindu-se spre
bAtrinul Dumbrava... Nu ne-am vAzut de un secol... Iacd, mA du-
ceam i eft degraba spre casA... Am cam intirziat cu masa...
Dumneavoastra ati mincat ?
- 0-ho I dumneata sA fii sAnAtos, rAspunse maiorul, 0-arn
bAut un vinisor pervai!...
- A§a ? bun L. zise cu bunAtate Popazu Inghitind pared
ceva. Credeam sA vd poftesc la mine.-Stil, nu ne-am vAzut de-
mult... Mai stAm de vorbA, mai spunem una, alta... Da' Maga
ce face ?..
-- Bine...
- Da' dumneata, ginere, ce mai fad ? tot asa ? grai deo-
datA tare Mate! Dumbrava.
- Eti? suspinA cuconu' VasilicA cu un zimbet blajin; eü ?...
bine.., bine... cum &I Dumnezeu... tii mata... CInd vrea Dum-
nezeu- toate-s bune... da' cind nu vra, apol pop: sA faci orice,
degeaba... Dar drept sA vA spun, imi pare rAu cA ati stat la ma-
sa. V'asi. fl poftit la mine...
- Cum zici ? striga rIzind maiorul. Ia mai spune odatA,
ca-s in stare sA primesc poftirea... Vorba ceia doud mincArf nu
stricA... Ce te mai fact, socrule ?... DupAce ai aflat cd am stat
la masA, acuma te faci a ne pofti si nu still ce.,. da' lasA, ca ne
cunoastem noi...
- Vai ! da' cum se poate, dragA, sA spui una ca asta ?...
Da' eti cu toatA inima, cu toatA dragostea... Doar ma cunoasteti...
§tia eü cA sAguesti... (*i Incepu a ride deodatA tare, cu privi-
rile fixe).
' -- Si vra sA zicA o duel foarte bine !..., grAi iar dinteodatA,
färä sA zimbeascA, rAzAsul.
Cuconul VasilicA Isi opri risul, II rAmaserA numai buzele
intinse intr-un zimbet stbajenit.
'Da... bine... binipor...,
- Da' casele fetel ce mai fac ?... IntrebA iar, cu nepAsare,
bAtrinul....
- Cum ? cine ?.. a ! da... casele I... Bine... Poate stii, noi
ne-am ImpAcat... am fAcut asa, un aranjament... Trebue sA tit
dumneta, tata... stii foarte bine... (Si iar lncepu a ride)...
- Un aranjament ? eA n'am stiut nimica... Casele celea cu
rnunca mea, cu banii mei slat clAdite... si asl vrea sA stiti si eü
ce mai fac...
- Bine !... se grAbi sA rAspundA cuconu' Vasilica... Da' ce
hucurie am cA ne-am IntIlnit L. Numai de un lucru imi pare Mil..
Da' n.0 face nimic, cu altA Imprejurare... Acuma mA grAbesc gi
ea, mA asteaptd acasA cu masa... SA ne vedem cu bine... cu
dragoste... Cred cA ne vedern si mai tirzia; mai stAm de vorbA...
Tare m'am bucurat
Si cuconu' VasilicA, plin de prietinie, strinse cu doua mini
dreapta lui Stahu si a bAtrinului, se InchinA pe jumAtate cAtrA ei,

www.dacoromanica.ro
 AP MORTILOR 173

,cu capu-I mic, cu gitu-I subtire si cu cravata minata spre ureche,

pe gulerul cel larg ; si se grabi sa ocoleasca coltul, cu pasi iuti,
rpe talpile picioarelor, fara sa bocaneasca cu calcaile...
Batrinul Dumbrava mai statu putin in loc, cu sprincenele
usor incruntate, privindu-1 cum se duce. Apol (qua odata adinc,
parca gemu...
«Acesta mi-a lost ginere... a tinut pe Aglaia mea... zise el
incet, cu dintii strinsi.
-A ! e un orn nepretuit !...) raspunse rizind maiorul.
Mersera un timp in tacere. Pe urma deodata batrinul in-
treba, fara sa priveasca la maior.
«Te rog, un lucru sa-ml spui, ginere... Cu casele cum a fost ?
N'ai vrut dumneta sa le iei ?
- Cum ? Nu. Mi-a cerut el mie acest sacrificiü, altfel se
.arata greoiti. Se tinguia intr'una nevoi 1i nacazuri... Ca altfel nu
se poate, ca si fata asa voeste... ca vra sa lase surorilor et maI
mid casa... A! e vulpe batrina cuconu' Vasilica... $i pina ce
n'am fagaduit formal, n'a fost chip... S-ati facut si acte
- Hm ! gemu adinc batrinul. Casa ceia, domnule, am mun-
-cit-o in tineretele mele... Am vrut sä fac un cuib copilei care s'a
dus... $i eü i batrina mea ne-am straduit, s'arn adunat, s'am
facut un lucru frumos i gospodaresc... Acu socoteam sa ramie
nepoatei. Mult am stat si rn'am gandit : cum se poate sa pue
strainul mina pe ea ? Asta nu se poate!...
- Adevarat !» zise Stahu, ca sa spue ceva. Dar intorcin-
du-sl privirile spre batrin, ramase uimit--asa-i era de neguroasa
fata si de amenintatori ochiL Ar ft vrut sa faca o gluma, sa a-
tluca o raza pe obrazul acela trist, dar parca-sI sirnti secat izvo-
rul glumelor... $i batrinul pasea tacut si ginditor linga
Asa intrara la cofetaria lul Iozef. 0 gaira goala. Un sin-
gur om, mititel, incovoiat din sele, sedea pe ui scaun plecat a-
-supra unei cafele si-si plimba ochiI pinditorl' in toate partile, pe
4deasupra meselor. Avea dol ochI miei, negri i sfredelitorL
«Cine-I acesta ? se intreba cu mirare, cu glas scazut, ma-
iorul. Ce cauta aid ?... Trebue sa fie strain...
---A,Cine ?...
Cel de colo, cu cafeaua...*
omusorul de colo ? vorbi incet batrinul. Eu ma gin-
-deam la Popazu...)
Datrinul se intoarse tacut acasa ; raspundea eu gandul dus
lul Stahu. In mintea lui se intorsese o parte din viata din trecut,
<le pecind traia «bunicuta» Anghelina, si Aglaia, asa de blajina
-Si asa de frumoasa... Si Popazu-care tot asa era si pe atuncl,
cu zimbet tot asa de dulce, cu ochi tot asa de milosl, cu vorba
tot asa de invaluitoare si de prietineasca...
«La ce te gandestl. mosule ? II intreba inteun timp Stalm.
- Am o rana veche, care ma doare...» raspunse cu glas
lnnabusit bunicul Matei.

www.dacoromanica.ro
114 VTATA. TIOMINEASC k

XII.

Dar ziva aceia era pesemne bogata In Intilniri si oaspeti-

A b:a ajunsera acasa, abia schimbara clteva cuvinte cu Maria, sf.;
se mai inseninara amandoi, i batranul i Stahu,-abia primi
veste grabnica madama Palaghia pentru doua cafele,---si CalistruT
se Infatisa si dadu de stire cu oarecare taina cd a vela boeruL,
dela Plopenf.
Stahu tresari depe scaunul lui si se repezi spre 110 :
4A I Iorgu Voinea I striga el. Pofteste-1 aid. Misca mai re-
pede, Calistrule !...-E un baiat tare bun...» adaogi maiorul in-
torcindu-se spre bâtrinul Dumbrava... $i deschise usa.
Intra repede, in strae de catifea galbie, cu botfori i cu pa--
larie moale, lorgu Voinea.
4Bucurosi de oaspeti ? intreba el. Am venit la tirg si m'arn4
gindit sd ma abat si pela dumneavoastra. Cred ca nu va Su-
par* ca nu sint in manusi. ai'n redingota...
- Nu ti.i rusine ? striga Stahu stringindu-i mina. Mai incap-
vorbe de-acestea intre prietini?...»
Statu putin gindindu-se. Apoi se repezi si deschise usa si
Incepu a striga j
4Calistrule ! mai Calistrule! du-te si da ordin madamei Pa-.
laghia : Inca o cafea L.. $i polteste pe cuconita... ,
Apol îcepu a-si freca minile cu multamire. Dar iar 1í a-
dose arninte de ceva, si se plesni peste frunte. Batrinul Matei se.
ridicase lri picioare depe scaunul lui, i Voinea astepta si el.
4Stal ! stäfl striga maiorul. Uitasem ea nu va cunoastett.
Si doar sinteti vecinih.. Mosule ! nu cunosti pe lorgu Voinea,.
dela Plopeni ?... Cum se poate sa nu va cunoastell ? Nid tu, Ior--
-
gule, nu cunosti pe bunicul nevestei mete?...
I3a acu-I cunose... grai vesel Voinea scuturind mina ba-
tiinului... Chiar voiam sa cunosc pc dcmnu' Dumbrava... Dela
mine f}i pina la dumneata nu-I decit o fuga de cal... De stiut te-
§tii1M ; despre oamenil vrednici se duce vestea»...
BâtrInul fu deodata magulit, i risul deschis al lui Voinea
il cistiga.
Zimbi cu prictinic i zise :
4.Eu am cunoscut pe tatal dumitale ; am avut pe vremuri
citeva afaceri $'am trait noi bine cu cuconu' Panaite, Dumne--
zeu sä.I erte...
- Ai cunoscut i pe tata atunci esti
I orn vechid... zise--
Voinea.
- Fireste-vechid ..rdspunse batrinul... Pe vremea aceia
dumneta erai un puisor de om numaI...:.
Voinea simti o unda de caldura dulce In piept, la vorba4.
ata care-i aducea arninte de trecut, de lumina de-altadata. A-
mintirile din copilarie sint totdeauna un liman ferice : o insula al
44 Irilor.

www.dacoromanica.ro
 APA MOIITILOR 175-

Incepurd a vorbi, intaiti de timp si de holde, pe urma ma-

ionil amesteca in slat citeva 1ntimplari si glume de-ale lui : iaras-
era bine dispus, vorbea tare, din gitlej, i potcoava din frunte
i se intlacara. Apoi deodata se opri. Zise :
«Da, Maria de ce nu vine ? $i privi tinta spre batrin... Co-
zonacil, pastile, ouale ro§ii 1 adaogi el tare, rizind. Ia sa ma duo -
s-o aduc...»
Epi.Voinea in urrna lui intreba deodata pe batrIn ;
«Da' albinele cc-0 fac, domnule Dumbrava... Mi-a vorbit,
odata madam Stahu despre prisaca dumnitale.»
Batrinul parcä se inaltd in scaun si prinse a lamuri Ju
Voinea toate afacerile mustelor lui : asta-I era patima cea mare;
fara asta el nici nu intelegea viata I

«Si dumnitale III place stuparia ?...

- A, da, imi place tare... imi aduc si eú tiubee... $'arn sa^
te rog sa-mi fil dascal, pentru inceput...» lar batrinul, cu un zim-
bet de bundtate si de fericire pared, Incepu sa-I dea sfaturi si
sa-I lamureasca in acelasi timp cum 10.* intocmise si cum li n-
grijea el de-atitia ani prisaca
Voinea 11 aseulta cu gindul dus aiurea. Vorba aceasta cn
albinele o sttrnise mal mult ca sa faca placere batrinului ; dar -
rnintea lui nu era atentä la asta, ci era necontenit fulgerata de .
un gind nelinistitor. Dintr'odata, dimineata, in ajunul acesta al
invierii, se simtise singur in casele lui dela Plopeni, singur pm
trist... Dintr'odata i se paru viata mai searbada si mai fara rost
decit totdeauna. $i 'n acelasi timp II rasari in minte un gin(/'
pi 'n suflet o dorinta : sa se repeadd pana la tirg, sa vada pe -
Maria Stahu...
Dorinta venise ca un fulger. Dadu repede porunci, se sui
In trasura i indemna pe vizitia sa grabeasca caii. Dar ajuns la
tirg statu la indoiala ; pc urma o teama ciudata 11 cotropi, Intra
intr'o locanta ; dupa ce minca, esi i rataci la intimplare pe-
strazi... Stapin nu mai era pe el. Se gIndea Bine, la Stahu se-
poate duce, pe Maria o va vedea ; in asta nu este nicI-o vina...
Dar In gindul ce-i fulgera mintea se mai adaogise ceva, in sim--
bure de hotarire... $i de-aceia sfiala 11 cuprinsese, si sta la in-
doiala: era In el un indemn tainic, sa faca ceva, sa zica ceva, sa arate-
prin ceva Mariei cä 'n el primavara a adus Q schimbaie, ca a Intlo-
rit In el pentru dinsa, floarea cea vesnicd...
$i la urma nu mai putu rabda. Inträ la Stahu. I se paru,
ciudat ca vede pe major zimbind si primindu-1 asa de bine. Avu
un fel de bucurie vazInd pe bunicul Mariei -pe bunicul aceleia
pentru care incerca o dulce simtire...
Ca maiorul ti socotea prietin, ca fata de aceasta prietinie
el avea o datorie,-acurna lorgu Voinea nu se mal gindea. Se
g1ndise o zI intreaga si se gasise vinovatiar la urma o pornire.
neinvinsa II minase Inteaeoace... Toate scrupulele cazusera. $i
nu numal ca venise ; dar strinsese mina cu Ulric si zimbise cam

www.dacoromanica.ro
 i76 VIATA BOMIN EA SCA

niciodata lui Stahu, vi-I spusese vorbe tame ; iar in fata batrI-
nului in fiece clipd parcai venea sd rosteascd o frazii pläcutd,
lingus-ire uward...
«De unde a ndvälit in mine fatárnicia aceasta ?...) se intreba
el, pe cind bdtrinul II vorbea de albine. Si 'n plept 11 cre*tea
meliniVea i gindul fix il Indemna cdträ acel ceva, pe care ne-
greit trebuia sä-1 indeplineasca in ziva aceia...
Pieptul i se Incrilzi tare. In said se auzea glasul gäldgios
al lui Stahu. iJa se deschise i inteo rochie simpld, neagrd, inträ
Maria, pieptanata lins, palidd i cu ochii marl, ap cum o vd-
zuse el in unele noptl de nesornn. 0 ciipä i se impainjinird ochii...
Apoi Maria se apropiè de el, ii Intinse mina. Maiorul
zimbea in prag. Bunicul Matei zimbea alaturea, cu ochii atintiti
da fetita
Acu o vedea bine, limpede, lingd dinsul. Si dinteodatd '41
inchipui cd are o datorie cdträ sine Ins41; cd ar fi o umilire
sd dea Inapoi. Era orn care punca pret pe mindrie, se socotea
mai deosebit declt a1i muritori i privea in juru-I cu sprinceana
Incruntatd...
cAm sd-I tin mina Intr'a mea mai mult...» ii zise ei cu
inima bätind.
Si simti In tot trupul strecurIndu-i-se o cdidurd duke cind
mina Mariel se läsä Intr'a lui. Se plecd spre mina aceia alba si
'mica §Ii o sdrutd incet. Apoi o strInse uor, o mai tinu o clipa,
pi infiorarea de cdidurd pared crescu, cu o sägeatd de suferintä.
In clipa urmätoare iar i se puse un painjini inaintea pri-
vinilor. -0 clipa. Incepu a ride i Intreba tare, privind spre maior:
Bucuro0: de oaspeti, madam Srahu ?...»
Avea In ris ceva nefirese, el singur simti accasta, i pared
se trezi din ameteald. Maria Il privi o ciipä färä sd zimbeascd,
apoi II zise :
«Bucuro.,1, cum nu. Cind vii la noi, totdeauna ne fad
pläcere...
El 41 lntoarse privirile spre ea ; pared se a*tepta sä Inte-
leagd ceva din privirea aceia...
Insfir§it ceia ci pusese in gind-savir§ise ; se sirntea
oarecum multamit. Apoi se gindi cä pentru un om care a sdvir-
*it asemenea Indrazneald, rIsul e ceva nepotrivit. Ii Incruntá uwr
ochii, §i prinse a vorbi foarte serios despre lucruri fdrd
ansemndtate...
XIII.

Maiorul a intrat In seara aceia bine dispus in odaia lui

Venirea batrinului Dumbravd, a Jul lorgu oinea, Il infierbinta-
sett. Dupa cafeaua poruncitä madamei Palaghia, Calistrat adtk-
sese o lean de yin bun, §i Stahu I§I dorise i lui, &rise si al-
toate fericirile. Vorbise mult cu glasul lui raguit i lar I§I

www.dacoromanica.ro
 /IPA MORTILOR 177-

adusese arninte de istoria cu vinatoarea de rate l cu varu-sau

prefectul*.
Apoi catra seara Voinea nu voise sa mai stee : plecase, cu
toate protestarile rnaiorului Parca avea ceva Voinea, o neliniste, .
o grija mare. Maiorul chiar 11 luase putin la vale : A 0 fi flind
ceva la mijloc, lorgule... 0 pareche de ocht negri 1...»
cAsta trebue sä fie... se gindea Stahu, dezbracindu-se do-
mol... Cind iam spus asta, nid n'a ris, nici nimica : s'a intors
deodata spre mine, parca 1-asf fi apucat pe neasteptate de brat...»
Pe urrria maiorul 1ncepu a se gindi la Maria. 0 insufletire-
neasteptatä avusese toata fiinta et. Nu vorbise, nu risese mult,_
insa tremura ceva vesel in ea ca o lumina. Asta o simtise el
asa, ca ceva vag, cum simtesti afara soarele, dinteo odae 1ntu-
necoasa. Schimbarea asta o adusese in casa razasul eel batrin.
iclletreaba om si tine mutt la Maria; atita nrmas mai are.,
1

Cum sta pe scaun, llnga lurnlnarea aprinsa pe masuta de

noapte, descheindu-si. pc pipaite mansetele. deodata ramase ne-
clintit. Un gind care-1 cercase in rastimpuri peste zi se
devtepta iar. Se ridica hotarit In picioare, îl trase repede sur-
tucul pe minici, si esi din odaia lui in virful degetelor. In oclai
era tacere ; In sail era cam racoare ; Stahu II simti inima batInd.
Puse hotarit mina pe clampa dela odaia Maria Cind des-
chise usa it Invalui lumina Una a lampii. Se opri in prag. Pared
nu se astepta la lumina. Maria nu dormea ; sta In jiltul ei obis-
nuit si citea. Stahu inchise cu grija usa in urma lul i Inainta.
zimbind sprd Maria.
e(tiam cd al sa vir...» zise ea deodata, privindu.1 drept pi
läsindu-si cartea pe genunchl. Maiorul se opri.
cMarioara, vorbi el Incet, si in obraz It navali singele. As-
tazi te-am vazut inseninata... i irnpacata... Asa de bine-tt sedea,
pi eral asa de frumoasa ..»
Maria se ridica in picioare, cu ochii lucind. Grai cu hotarire.
«Tudore... lasa-ma singura... De-atitea orl al intrat aici, pi
eü rn'am supus, ca o roaba. Am fost o fuinä nestiutoare. Acuma
tii ca am dreptul sa íiü stapina pe mine... Vreaü sä fia stapina...
vreaü sa dorm singural... Asta trebuia s'o Intelegi de mal multa
vreme. Acuma ti-o spun eu...»
Ca o suflare de spaima tremura in glasul ei. Stahu simti
ca se darima ceva in el. De-atita vreme, de cind traia cu fiinta
aceasta, supt acelas1 acoperis. isi inchipuia ca o cunoaste. Ba-
huise pana acurna un capritia, ceva trecator -si asta 11 1ndure-
rase destul. Dar acuma ceva nebanuit se ridica Inainte-i. Pe fe-
rnela luT n'o cunostea. Sta inaintea luT o flinta strain11.
'Cum ? ce este ? striga el deodata, cu singele zvtenind In
timple. Ce s'a intImplat ? Nu esti nevasta mea ? N'am drept a-
supra ta ? Ce fel de vorba-i asta ? Cine a pus la cale istoria
asta ? Ea sint stäpin aici I.,. Te-am Intrebat de-atitea ori, ce este?
Ce Sint eili? Ití sint strain ?... Eü Sint barbatul tail L..»

www.dacoromanica.ro
ra VIATA ROM1NEASCA

Se opri gIflind,
«Tudore, grai Maria tremurind, nu striga... Aude bunicuL..
.Ascultd-md. Ala vezT ca slut tulburatä, cd tremur, dar hotarlrea
pe care am luat-o o tin, chiar dacä a.51 muri ! Am tacut 5i am
rabdat atlta vreme. CeT de-acasä dat unul om pe care nu-1
cuno5team, m'ad vmndutt Acuma vac] ca n'arn nimic pen tru o-
mul acela ! vad ca mi-T strain... 131 vreaü sä fiü stdpind pe su-
Aetul met1 i pe trupul med... Daca e5tI orn, trebue sä ma Intelegil...
- Cum ? ce este ? ce spul ? gemu maiorul cu mintea ra-
tacitä pared. Nu WI tu femeia mea, legiuitä ?... Cind te-am luat, n'aI
.avut minte? nu te-ai gindit ? nai judecat ? Ce fel de vorbd-I asta ?..
- Nu, nicI n'am avut minte, nici n'am judecat... zise Maria
Meet. Acuma ti-am spus ce-aveam de spus... In asti.". setra 5tiarn
cd aI sa vil 51 m'am hotarlt...
- Bine dar ce-o sä fad ? cum a5a ? unde-o s'ajungem ?
striga maiorul scos din fire.
- Ni tii1 1..., raspunse Maria.
0 clipita urmä tacere lntre el. Maria se läsase In scaun si
avea rdsuflärl scurte, pripite. Ca o släbiciune o cuprinsese dupd
silinta grozava pe care o pusese ca sd vorbeased.
«Poate iube5ti pe cineva I» striga deodata Stahu.
Maria nu raspunse.
«Nu se poate ! nu se poate !...» urmä maiorul. Ochil de-
odatä i se ratacird. Avu un gemät scurt, un fel de tipät de
minie, indbu5it. Se repezi la Maria 5i o cuprinse In brate.
.Nu te atinge de mine ! nu ma atinge ! striga ea zbätin-
du-se. Lasa-ma... lasa-ma !...»
Dar el o cuprinsese stfins, pared o zugruma ; gifiia repede
gi voia s'o sarute.
Ea era zguduitä ca de friguri 5i tipa chinuit :
«Lasä-mä ! te urasc ! te dispretuesc !... lasd-tnä 1...)
$i gematul eT era chinuit, prelung i Inabu5it ; apoI se ascuti
minios. Se zbätea cu disperare, cu silintl nemärginite In bratele
barbatuluf. Pe urmä deodata un hohot nestdpIniL nebun, un hohot
de ris amestecat cu plins izbucni : bratele-i cazurd In jos, tot
trupul i se därima, pared un jungher i-ar 11 sträpuns inima...
Si clnd Stahu se Tidied suflind 5i pufnind cu salbatacie,
ea rarnase zdrobita la locul eL Ií Tidied mlnile, 1si acopefi ochif
cu palmele, i Incepu a plinge cu sughituri. LacrimI amare na-
väleau -§i-I frigeau obrajiL
Cu cele din urinal silinti respinse pe Stahu, care voia sa-I
ia o mInä, sa i-o sarute. El se invIrtea acum in juruI ef, cerca
sä zlmbeasca, cerca sä ridä. Incercd s'o cheme pe flume :
«Märioara..., $1-1 tremura glasul.
Trupul ei fu zguduit deodata, tresari ca supt o Impunsäturd.
«Du-te ! striga ea descoperindu-5I obrajiT i privindu-1 cu.
:-salbatacie. .E51.! lasd-ma !...»
*1 iara51 Incepu sa-I scuture mddularele un p11ns disperat...

www.dacoromanica.ro
 APA MOIITHANI 1:1

Stahu mai starui putin In odaie, apoi esi. In sala se opri ;

asculta un timp plingerea chinuita, inceata. necontenita. un bocet
de moarte parca, si i se strinse i lui inima. Apoi trecu In
edaia lui
Iar In urma-i Maria ramase plinglnd multa vreme supt
lampa Hnistita. Ii curgeail fara contenire lacrimile. Parcal. murise
.vaprasnic o fiinta draga...
XIV.

Dimineata, batrinul Matei Dumbrava, curn vazu pe Maria,

intreba cu grija
4Ce ai tu, Marioara draga ?... Esti galbana la obraz, cum
e turta de ceara... Esti bolnava ?...
- Ma simt slaba, bunicule... ma doare capul... zise ea cu
glas trist, si ochii i se urnezira...
- Nu cum va e-o suferinta cu bucurie ? grai batrinul cu
in zimbet siret.
- Nu ! nu 1 raspunse Maria repede, c'o infiorare de groaza
parca. $i 'ndata adaugi, apropiindu-se de batrin: Bunicule draga,
tare slut suparata... Ai voi parca sa nu mai traesc....»
Pared voia sa plinga ; dar se stapini co silinta mare, lit
xkleca fruntea pe umarul buniculul si ramase apa...
«10 aduci arninte, bunicule, cind eram o copilitä curata pi
mevinovata, fara grija i lara dureri mari, si tu ma sarutai pe
irunte pi-ml punai Intre degete un fagure de miere... Ca lamura
aceia a florilor era sufletul map.., dar acuma-i amar... amar ca
fierea !...»
Nu-si putu stapini un svspin.
Ramase asa un timp ; apol se ridica in picioare. Ii cauta
jacheta i palaria i se pregati de plecare.
iUnde te dud asa de dimineata ?
- Ma raped pina la o prietena, dar ma 'ntorc lndata ; nu
te teme, ca nu te fac s'astepti...»
Esi repede, trecu aproape in fuga prin ograda. Iar batrinul
Tarnase ingrijorat in locul lui.
(Ce sa fie intre ei ? ce sa fie aici in casa asta ? se intreba
-el. Trebue sa fie in sufletul fetei un zbucium Mare. Altfel cum ?
'cad mai sint femei care nu-si iubesc barbatil i cu toate acestea
-se impaca cu soarta for».
Apol prin mintea batrinului trecu o icoana fugara din
ziva din ajun.
4Baiatul acela de eri, se gindi el, feciorul luI Panaite
Voinea... Pared se uita prea lung si prea ciudat la fata... La
dinsa insa n'am vazut nimic... Nu se poate, ea e curata i cinstita,
samänä cu maica-sa.,. Trebuie s'o sFatuesc, trebue sa-I spun sa
dng-Aduc, sa rabde... Asa a rabdat si maica-sa... A rabdat pin&
la mormint... Sa rabde s'aceasta pin'atunci ?...»

www.dacoromanica.ro
180 V1ATA ROMINEASC

Batrinul ofta in singuratatea odail.

«Nu trebue sa. rabde I sopti el deodata. Pacat de sufletul el....
S'o Induiosare î cuprinse gIndindu-se la ¡idea de alta data,
a batrinii lui, Anghelina, si la durerea tdcuta a Aglaei, fata luf
cea fard de noror. Scene din trecut e Intorceau in mintea luL
J*i aminti si de moartea fete!, de Ingroparea ei, i de Popazu
care-si flutura o batista i parea nemingiiat... Dar ochii, ochii a-
ceia vicleni, cum ccrcetau, cum pindeau, cu toate ca se inva-
luiau in lacrami 1... Atita fata mi-a mai ramas, sopti In sine-si,.
mu se poate s'o pierd i pe asta...»
Si pared fara voe se ridica Inteinsul ca un vat minia
veche, impotriva luI Popazu ; si nu numai in potriva lui Popazu,
ci i pe maior parca-1 vedea inainte-i si-I privea amenintator.
In vrernea asta Maria ajungea grabit'a' la Ana Hrisanti. If
esi o ordonanta Inainte.
-
«Acasd cuconita ?
Acasa. Abia aca s'a sculat...»
Maria vroia sa spue, sa mai intrebe ceva, dar la un geam,
alaturi, cineva incepu a bate repede. Ea se Incovoiè putin si
privi zari pe Ana, care-I facea semne prietenesti de chemare
n

cu mina si cu capul...
Patrunse inlauntru. Nevasta generalului îi esi inainte, grasa
si greoae ca totdeauna, o cuprinse in brate, o saruta si o trase
dupd sine in odae.
«Draga mea... zise ea, repede, asezind pe Maria linga dinsa,
pe canapea ; dacd ti-oia spune ceva, n'ai sa ma crezi... 5tii ca
asta noapte te-am visai ?... Te-am visat, da... Pared era o vreme
de ploae... i tu stateal pe-o margine de apa, i ea dincoace...
si strigai la mine sall trimet o luntre ca sa. trecL..
- Ai avut visul acesta ? Intreba Maria si paru mirata.
- Da, inchinue-ti. EI, dar nu mi-ai spus ce faci... Bine,
soro, ü aca vdd ce at ? parca le-ai sculat depe boald Unde-f
mina ?... Add mina 'nc.oace... Esti rte. Ce s'a intimplat ?...»
Ana scotea strigate ascutite, pline de uimire, se pleca asu-
pra prietind ei, o pipaia ; iar buzele Mariei deodata incepura sa
tremure ; ochif i se umplura de lacrimi...
«Cel, draguta pentru numele lui Dumnezea s'a intImplat
I

o nenorocire ?... Esti palida ca o rnoarta I...»

Sari de la lout! ei, trecu saltat pe cuvoarele mol, 'Ana la
divanul el larg si 'nag, apoi pInd la masuta de dinaintea oglinzi
uriase de tcaleta. Incarcata cu tot felul de pomezi, ape si par-
fumuri ; se Intoaise cu un flaconas pc care-1 destupd repede, si
un miros ascutit se raspindi In toata odaia...
«Trage pe nas... miroase tare, draguta, di are sall faca bine....
Maria Incepu a zimbi cu durere .si-si feri domol capul..
Grai, cu glas moale
«Nu-i nevoe... nu mi-i bolnav trupul...»
firma un rästimp de tacere. Ana se Intoarse pina la o-

www.dacoromanica.ro
 APA MORTILOR 1.13f

glindä i puse sticluta la locul eI. Ap oi se a§ezd iar IMO Maria

privind-o cu luare-aminte, aVeptind.
cMi-I sufletul gred... plin de venin...» murmurd cu jale Maria.
Se opri.
Spune, draga mea, spune ce o Indemnd cu dra-
croste Ana.
Maria 41 lntoarse ochiI marI, umbriti de jale. Incepu iar
cAm venit la tine... atita prietind am... Eri a venit la noi
bunicul... I-am spus §i lui din durerile mele, el mä Intelege, mä
mingle cu vorba... Dar simt mingierea lui i numaI cind se uitä
la mine... Sint unele lucruri insä pe care nu i le pot spune
Mi-1 ru§ine, mi-i groazd sä i le spun... Dar nicI ap nu le pot
tinea in mine, pared simt cd m'ar zdrobi... Ascultd-md, nu §tid
ce se petrece In mine de eitäva vreme... S'a fäcut un fel de
de§teptare... Abia acuma, precum tii, am inceput a privi In
juru-mi i a Intelege, abia acit ai putea zice cd am Inceput a
judeca... $i deVeptindu-mä acuma, am vAzut cd nu poate fi ni-
mic intre mine §i Intre bärbatu-rned... nu-1 iubesc... $i nu numaI
cd nu-1 iubesc, dar mi-I sild de dinsul... $i sint... sint unele lu-
crud Intre mine §i el... pe care le socotesc ca ceva necurat...»
Se opri. Ana li apued mlnile ; §opti :
cInteleg ce vrai sä spui...»
Maria urma, Infriguratä :
cParcA acuma, dupa ce m'au Intinat altiI, ai voi, sä Ind
simt iar liberd i curatä... Tu trebue sä mä IntelegI cAci etI
femee... $i de luni de zile mä feresc... mä feresc de el... $i ochii
lui mä urmäresc, mä fixeazA, mä pindesc... II Inteleg ce vor.
11 Inteleg la masd, la amiazA, II Inteleg seara... $i pared mä ur-
märe§te un animal de pradd. 1-$i eri a§a de bucuroasä eram,
cd a venit bunicul... Toatä copiläria mea pared se intorsese...
Imi simteam sufletul usor... Asa mingiere aveam, Inelt toate
le-am uitat... Am lost veselä... am fost poate prea Veselä .. Am
schimbat cu Stahu mai multe vorbe decit altädatä... Pe urmä,
dupa amiazA, a venit pela noI i Iorgu Voinea... Am stat s'a-
tuna de vorbd... $i seara am §tiut cd el are sä vie la mine...
L-am Inteles toatä ziva : necontenit m'ati tintit ochiI ltd... $i am
vrut sä fac o silinta grozavd, sä-I hotäräse cä nimic nu mal
poate fi intre mine §i dinsul... sa-I rog sä mä erte, sä mä lase
In pace .. Ah ! cIt de dureros lucru ! cit de ru§inos 1... S'a zvirlit
asupra mea, m'a zdiobit, §i-a bAtut joe de mine... A m crezut cd,
am sä mor, de ru§ine §i de disperare... Nu mai pot ! Invata-ma
ce sä fac... Trebue sä fug din casa aceia.., Acuma-1 dispretuesc...
Spune tu, ce sä fac... Invata-ma, e§tI singura mea prietinä L.»
Cuvintele din urmä izbucnird ca ni*te tipete. Se opri deo-
data 0-.51 stApini plinsul ; numaI lacrimi Incepurd sä-I curgA In-
cet pe obrajI. Privea la Ana Hrisanti cu ochiI mdriti, ca'n amin-
2

www.dacoromanica.ro
182 VIATA ROM1NEASCA

tirea unei spaime. Apoi isi sterse obrajii in nestire, li contenirä

si lacrimile, si ramase cu gindul dus, cu privirile ratacite.
«Lucrul acesta te-a putut face asa de nenorocitä ?» intrebd
Incet Ana.
Maria (Mu cu tristete din cap.
«Est!. tindra... vorbi Induiosatä nevasta lui Hrisanti, si de-a-
cuma al sä trdestl... Nu te poate nimene sili la nimica... Libel-A
esti.., Du-te dela el, daca altä scapare nu-I, fa ce vrei...» Se
opri, zImbind. «Estl prea simtitoare, de aceia esti asa de
nenorocitä...»
Se opri iar, apuca mina dreapta a Mariei si incepu sd
i-o mingle.
«Dragd copild, fif cuminte si linisteste-te... Am crezut, urma
ea zimbind, cd ti-a murit cineva, clnd ai intrat asa, zbuciumatä,
cu vocea plinä de lacrimi... Pe urma am crezut ca e vorba de-o
dragoste... asa, fulgerätoare...» Se Wu mai aproape de Maria
si o cuprinse de mijloc. «Dar ce leg-Mull este Intre lorgu Voinea
si barbatu-tail... Acela-I un orn tinar, un baiat subtire si destept...
ce poate sä fie intre ei doi ?...
- Nu stiii daca este prietinie la mijloc... murmurd Maria.
- Atuncea ce a cautat eri la vol ?... .

Ana incepu a ride incetinel. Maria avu o tresarire ward.

«Nu still...» zise ea incet... Apoi din intunericul mintii deo-
data, pe nesimtlte, esi la lumina o impresie, pe care in ajun o
primise si n'o bagase in seama... Deodatä i se puse inainte fi-
gura serioasä a lui Voinea, cu sprincenele usor incruntate ; parea
simti o strIngere de mind mai prelungitä ca de obiceiCi... Si
ochl cari altfel o priveaú decit in alte MX.. Inima i se ghemui
In piept.
«Nu still_ vorbi ea cu glas inpusit... 0 vizita obisnuitä a
fost... Nu-i ceia ce te gindesti tu...»
$i parca voia sä stringd in sine, Inteo taind de nepatruns, i-
coana ce i se desteptase in minte.
tSuiletul MU, draga mea, trece printeo schimbare, zise
Ana... Tu n'al iubit niciodata. AI sä ajungi si tu acolo unde
trebue, al sä iubesti s'al sä fil fericitä suferind... Si 'n cea mai
mare durere de dragoste n'are sa-ti fie sufletul asa ca 'ntr'o pesterd
goalä, umeda si rece, cum ti-i acuma... Zädärnicia vietii, tied-
losia vietii, te chinuesc acuma... Am avut si eu clipe de-acestea...
Am trait si eu odata asa ca'ntuneric-si mi se parea ca am sä
mor singurd si pustie.. pe urmä m'am mingliat...»
Maria nu-si putea stäpini un zimbet usor :.
«Parca mi-al da In carti, asa de frumos imi spul...»
Ana Incepu a ride :
«A 1 draga si cartile au rost in viata unor femel cum sin-
tern noi... Sint o mingiere... Daca vrai, pop' sa-ti caut, sd-ti spun
soarta citindu-le... Dar pentru ceia ce suferi, si pentru ce te
asteapta, pot acuma sa-ti dau deslusiri si fara carti...»

www.dacoromanica.ro
 A PA MOIITILOR 183

Si nevasta lui Hrisanti se simtea parcd bine, asa 111.10 o

durere tInärd ; parca mai Intinerea IntorcIndu-se In trecutul ei si
aducind pilde pentru Imprejurarea de fatd. Incepu a povesti o
IntImplare de dragoste, de demult, c'un bdiat tInär, färd mustatd,
-o fiintä pasionatä si romanticd, se pierdu In amänunte, o trifler-
bInta amintirea ; si Maria o asculta cu durerile putintel potolite,
legänatä ca'n picurdrile unui descIntec.
Inteun tirziu, cind se despärtird, Ana o Imbrätisä cu pri-
virile Intdcrimate ; iar Maria porni spre casä pe ginduri, palidd,
cu mintea tulburatd, färd sä fi luat vre-o hotärire.
¡Va urtna) Mihail Sadoveanu.

www.dacoromanica.ro
CINTECELE MELE.

Cobor din lumea mea de stele

5i vA petrec filA de filA,
Sal-mane cratecele mele,
Imi vine sA \TA piing de mila.....

Atitea strigAte 'mblinzite

De legea ritmului sonora,
VA simt domoale, cumintite,
Ca sd 'ncApeti si voi in horA....
Mi-e jale-acum ca primrivara
De paseri prinse 'n colivie,
De lei-ce dorm vistnd Sahara,
In cusca din menajerie...
VA las cu mintea 'ndureratA
Si ochii 'nchisi pe jumAtate,
MA duc in tara fermecatO
A cintecelor necintate.

www.dacoromanica.ro
 OCTAVIAN GOGA 185

POVESTEA NOASTRA.

Din mesteacAnul de-afarl

Foi 1ngAlbenite curg,
Cind cernindu-si pinza rard
Cade vinAtul amurg...

Frate bun mi-a fost copacul,

Cu podoaba lui de ieri,
El mi-a adumbrit sAracul
Un noroc de douA veri...
Zgriburind din trup se'ndoaie
Peste geamul meu deschis,
-S'a mai deslipit o foaie,
Mi s'a mai fArmat un vis...
Uncle esti tu sA ne plouA
Plinsul frunzelor ce mor
Si cu bratele-amindouA
SA oprim cAderea lor ?...

Mina ta sA le culeagA
Si sA ni le'mpartA 'n doi :
E povestea noastrd 'ntreaga
ScrisA 'n vestedele foi.

BLESTEM.

Noi nu ne-am ingropat iubirea

Intr-un 1ntins adinc de apA,
Nici in pAmint n-am coborlt-o...
- Iubirea noastrA n-are groapA...

Prea ne-a 'nfrAtit cu nenorocul

5i prea ne-a fost nemilostivA,
Ca doi tilhari in miez de noapte
Ne-o schingiuirAm deopotrivA...

PArea cA printre nouri negri

Spre iad s'a fost deschis o poartA,
Clnd brate rosii de vApaie
Ne 'ncolAceau Irumoasa moartA...

www.dacoromanica.ro
I 83 VIATA ROMINEASCA

Pe rug ni s'a topit In flacAri

Si ca sA nu Invie iarA,
1-am spulberat In vint centia
In largul drumului de tail-
De-atunci blestemul ei ne paVe,
Veninul nu mai vrea sA-i moarA:
Pe veci din pravul de pe uliti
Ne otrAvete-a doua oarA...

DESPARTIRE.

Vin sub plopul mArturie

Noptilor de astd-varA,
SA-1 vezi, hint de vijelie,
Cum 1§i cerne frunza rarA...

In tulpina lui inchise

Dorm iluzii i regrete,
Dorurile noastre-s scrise
Pe-aste foi neminguiete...

Vin din foile uscate

SA ne facem douA perne :
CApAtlie indurerate
Unei despArtiri eterne...

VIS RAZLET.

Din innaltul boltii sfinte

Picuri de argint se smulg
Si pe mina mea ferbinte
Mi-a cAzut In sbor un fulg...

Drag drumet din lumi streine,

-Ce neinteles mister,
L'o fi Indrumat spre mine
Minunatul strop de cer ?...
StrAlucind o clipA doarA,
S'a topit, §'acuma nu-i...
-Vis ritzlet de-odinioara,
Unde sInteti ochi cAprui ?...

www.dacoromanica.ro
 OCTAVIAN GOG A 187

FOAIE VE$TEDA.
Dupit Lenau)

0 frunza ve§teda la geam

Imi vine de departe,
Pe semne moartea e pe drum
S'aca 'mi trimite carte.
Eu foaia ve§ted'o primesc,
Alaturi voiu sa steie,
De foi atilea ce mi ai scris
Cu mina ta, femeie.
Copacul gol de sub ferqti
De frunze nu-i mai §tie,
Acum nici tu nu-ti mai cuno§ti
Cerneala pe hirtie.
Ca facatori de rele prini
Stau bietele cuvinte,
Din lumea asta sa le pierd
Imi fac azi rugaminte.
Dar flacarilor nu le dau,
Eu n-am alta comoara,
Se uita triste 'n fata mea
Ca nu li-e dat sa moara.
Norocul meu pe veci apus
Le tine marturie,
Vrea cite 'n drumu-i a pierdut
Deapururea sa §tie.

Vin foaie ve§teda §i tu,

Solia mortii :
Tu-mi spui ca ranile au leac
$i mortii au hodina.

Octavian Goga.

www.dacoromanica.ro
 Lin specialist romin la bipsca.
II

Aceastä gramaticrt, Praktische Grammatik der rumänischen

Sprache, Leipzig, 1903", cuprinde atit de multe si de grave e-
rorl, incit void fi nevoit sd discut cu amdnuntime numai vre-o
citeva din ele.
1. pag. .3. Sint treI fend' de diftongl : 1. Diftongi la care
accentul e de o potrivä de puternic pe arnbele pärtI constitutive,
care partI constitutive trebuesc pronuntate shins legate una de
alta ; acestI diftongI sint ea i oa...: deal, breaz, neagra, treacd,
noapte, meazdnoapte, coastd, coadd. 2. DiftongI care ad accen-
tul pe prima parte constitutivd...: caI, ad, tel, left, boü, íiü, boi,
cuI, iI. 3. Diftongi care ad accentul pe a dam parte constitu-
tivd : Ieste, Ie, 'fund, fIer, pIatra, stea, a putea (Doppellaute giebt
es drei Arten : 1. Solche, bei denen der Ton gleichmässig auf
beiden Bestandtheilen liegt, die enge miteinander verbunden aus-
gesprochen werden müssen ; es sind dies ea und oa...: deal
Berg, breaz scheckig, neagra schwarz, treacd er möge vorüber-
gehen, noapte Nacht, meazdnoapte Mitternacht, coastd Rippe,
coadd Schvanz. 2. Solche, die den Ton auf dem ersten Be-
standteil tragen...: cai Pferde, aü sie haben, tel Linden, led Löwe,
Frank, boil Ochse, fiti Sohn, boi Ochsen, cuI wem, Ii ihm. 3.
Solche, die den Ton auf dem zweiten Bestandteil tragen : Ieste,
ie ist, lama Winter, fler Eisen, piatra Stein, stea Stern, a putea
können).-Doild vocale care fac parte In imediat contact din a-
ceias silabd constituesc un diftong. O silabd insd are un ma-
ximum de intensitate a vibratiilor curentuluf de aer, asezat In-
tre doild minima de intensitate a vibratiilor curentului. Sunetul
care cade la maximum de intensitate a curentuluI se numeste
sonantä, sunetele care cad la minima de intensitate a curentului
se numesc consonante. Asezarea aceasta a sunetelor dintr-o si-
labd la maximum si la minima de intensitate a curentuluI nu se
face In mod arbitrar, ci este strict hotaritä de gradul de plenitu-
dine a sunetuluI, Iar prin plenitudine se intelege aptitudinea u-
nuI sunet de a vibra 'cu o intensitate maI mare orI mai mica
and curentul de aer este de o egald putere. Sa admitem, de
pildá, pentru a lämuri ce este plenitudinea, ea curentul de aer
are puterea x. EI bine sunetul a, de pildä, va vibra cu inten-
sitatea 10 atuncI clnd curentul de aer va ave puterea x, Iar su-
netul o va vibra numai cu intensitatea 8 and curentul de aer
va ave aceIas putere x. Sunetul care are plenitudine maI mare

www.dacoromanica.ro
 UN SPECIALIST ROMIN LA LIPSCA 189

°se aseazd In mod fatal, in mod necesar la maximum de inten-

sitate al silabei, constitue adecd in mod fatal, in mod necesar
.sonanta silabei. Sunetele care ail plenitudine mai mica se a-
seazd in mod fatal, in mod necesar la minima de intensitate ale
silabei i constituesc in mod fatal, in mod necesar consonan-
tele silabei. In gruparea consonantelor dintr-o silabd fata cu so-
nanta se observä in mod strict gradul lor de plenitudine, asa cd
acele consonante vin mai in apropiere de sonantä care ail o re-
lativ mai mare plenitudine. Indatace un sunet mai putin plin
cautd sä se produca intr-o silabd cu o intensitate egald aceleia
a unui sunet mai plin, care se va fi gäsind in aceias silabd, u-
nitatea silabel se sfarmä, o singurd silabd nu mai poate sä e-
xiste, ci se produc doild silabe. Acum, dintre vocale cea care
are plenitudine mai mare este a. Orideciteori, deci, o altä vo-
cald oarecare va face parte inpreund cu a din aceIas silabd, nu-
mai decit va läsa in mod necesar pe a sä se aseze la maxi-
mum de intensitate al silabei, Iar ea insäs se va aseza spre u-
nul din cele doild minima. In silaba deal, de pildä, sint patru
sunete, care se grupeazd din punctul de videre al plenitudinii
astfel : 1. a, 2. e, 3. Z, 4. d. In consecintä a se aseazd la ma-
ximum de intensitate al silabei i constitue sonanta acesteia, in
imediata sa apropiere spre cel dintliä minimum se aseazd e in
Tangul de consonantd, la cel dintliä minimum se aseazd d, la
cel de al doilea minimum se astazd i. Consonanta e, fiindcd
se gäseste in imediat contact cu sonanta a in una si aceias si-
laba, constitue inpreund cu aceasta un asa numit diftong, si a-
nume un asa numit diftong ascendent, §i anume incd un dif-
tong analog celor insemnati de Dl. Weigand la feliul al treilea :
Diftongi care ail accentul pe a doila parte constitutivd: ieste,
le, lama, fier, platra, stea, a putea". A sustine cineva cd in
deal ori in noapte este un diftong la care accentul e de o po-
trivä de puternic pe ambele parti constitutive" este o aberatie,
o-sa mä lerte Dl. Weigand sä Ind servesc de un termen din
dictionarul D-sale,--o stupiditate. Acestea sint lucruri elemen-
tare de fonetica. Dacd nu mä crede, poate sä intrebe Dl. Wei-
gand pe oricine.
2. pag. 120. Conjunctiea s inseamnd si dacd §i atunci
se construeste tot cu conjunctivul (Die Konjunktion sd bedeutet nicht
nur dass, sondern auch wenn und muss auch in diesem Falle
mit dem Konjunktiv stehen)". Dl. Weigand dä apoi paradigma :
,de ai avea=sä am, wenn ich hfitte...; de asi fi avut=sä 11 a-
vut, wenn ich gehabt hätte...", apoi exemplul: ,de as! fi fost Ieü
(le fatä oder sä fi lost leg de fatä, wenn ich zugegen gewesen
iväre". Este adevärat cd in limba veche romineascd sit* aveai
intelesul de dacd §i. mai este adevärat cd in dialectele macedo-
romin i istrian sd are chiar astazi i intelesul de dacd, dar alt-
ceva este acest s" vechfil romin, macedoromin i istrian i alt-
ceva acel sei despre care vorbeste DI. Weigand cd ar fi insem-
nind dacd §i cd s-ar 11 construind cu conjunctivul. s acel care

www.dacoromanica.ro
i90 VIATA II.OMINEASCA

a Insemnat Intr-adevdr dacd In limba veche romlneascA si in-

seamnä dacii In dialectele macedoromin i istrian nu se cons-
trula si nu se construeste cu conjunctivul, ci cu indicativul si ca
optativul. Iaca exemple. Pentru vechea rominä : SA va fi dum-
nezäü cu mine si sä mä va päzi pre mine... si sa-mi va da pane
spre mIncare... si sä mä voiù turna cu pace la casa tätini-mieu
si sä-mI va ft mie domnul dumnezAti,... aceastä pIatrA... casa lui
dumnezail va fl". Gaster Chrestomatia I 273. Pentru macedoro-
minä: S-easte cd muliarea mea va s-amintä ficíor, sä-ni pitrep
carte ; s-amintare featä, sä nu-ni pitrep carte dip, cA nI-u ardil
s-avdu". Papahagi Basme 6. Pentru istrorornInä : Se me reas
io maritoa, io reas vea fetu cu bareta zloatnee. Weigand, I
Jahresbericht, bucata I 2. sei istalalt, care s-ar pare D-lui Wei-
gand cA 1nsearnnä dacei §i cA s-ar construi cu conjunctivul. a-
cesta e cu totul altul. E acelas din punct de videre al ariginiI,
cAci tot latinul si este, dar e cu totul altul din punct de videre
al functiunii sale: el este anume forma conjunctivului. In acel
set din exemplul dat de DI. Weigand sti fi fost eü de fatd" si
din exemplele numeroase date de mine in a mea gramatica §
72 (Eil sA nu fi stiut a ceti, de mult as fr inebunit, cite am a-
vut pe capul mieti !-De Harap Alb nu zic, dar voi, mangositi-
lor i farfasitilor, de cite orl vetI fi dormit In stroh i pe tirno-
matA, sa am di acum atItia bani in punga, nu mi-ar mai trebui
alta. -SA fi dat mii de mii de lei, nu gasiai fir de mac printre
näsip sail fir de näsip printre mac.-Inapoi nu m-ola Intoarce,
sA stia bine cd m-oln 1ntilni si cu moartea In cale) avem a
face cu conjunctivul Intrebuintat In propozitii conditionale, asa
dupd cum In multe alte limbi se IntrebuinteazA conjunctivul fdrit
conjunctie in propozitil conditionale, de pildd In nemteste si in
inglizeste : Hdtte ich das gewusst, so wäre ich nicht gekommen=
Had I known this, I would not have come=SA fi tiut el a-
ceasta, n-as 11 venit. Pentru celelalte limbi romanice sA se vadät
Diez Grammatik V ed. pag. 1026 si Meyer-Lübke Grammatik llf
pag. 582 - 585, din care gramatici citez aid citeva exemple pen-
tru frantuzeste : N'efit été Léonce, ce dessein seroit tombé. -La
téte de la légende paienne et été là, vivante, devant Hauteleuil-
le, il n'efit pas été plus épouvanté que par les simples mots
de ce billet. Pentru latina popularA citeazd Diez din Petronius
volueris, de bulba faciet piscem. In toate aceste cazuri avem a
face In aparentä cu dotiä propozitil principale, dintre care una
exprima o dorintä, o presupunere off o concesie. Dar lipsa u-
nei conjunctii copulative ne arata deja lämurit ca Intre ele nu
existA o legAturA de coordonare. In realitate In adevär una este
subordonatei celeilalte. E unul din numeroasele cazuri de pa-
rataxis de care sint pline limbile. SA fie cineva In stare sA dea
acestui fenomen o explicare atit de simplistA, precum este acea
pe care o dA DI. Weigand, este abia de crezut: Conjunctiea set
inseamnä si daca i atunci se construeste tot cu conjunctivul" I
Se trädeazA prin aceasta atita lipsä de orientare in cunoasterea

www.dacoromanica.ro
 UN SPECIALIST ROMIN LA LIPSCA 191

chestiunilor de limbd in general, un asa de märginit orizont fi-

lologic, pream nicl in capul until Invätätor de sat n-ar pute-
esi la iveald, inelt cu drept cuvint as pute zice, servindu-md de
vorbele D-lui Weigand, cd : Cine scrie asemenea stupiditate nu
meritä sd fie luat la serios". Dar eü volil continua discutiea .
mai departe.
3. Pentru a putea pricepe gresita si in acelas vreme prea,.
incurcata pärere pe care o are DI. Weigand despre timpurile ro-
minesti, sd däm inainte putine lämurirl. Verbele exprimä o ac-
tiune. Actiunile Insä sint de don feliurl din punct de videre al
duratel lor : unele actiurd adecd tin mai mult, altele tin mai pu-
tin. De pildd lubesc, ureisc, laud, doresc, veid tin multä vreme,.
in tot cazul pot tine multä vreme. Din contra omor, stric, tri-
met, ayez, dárîrn, las tin putind vreme, in tot cazul nu pot tine
multa vreme. Verbele care exprimä actiuni de solul întflü se
numesc imperfective, verbele care exprima actiuni de soiul al
loilea se numesc perfective. Acum, ori cd va fi verbul imper-
fectiv, oft' cd va fi verbul perfectiv, actiunea lui poate ft din
punc de viclere al timpului de o multirne de feliuri: 1. continud-
orl se repeta. 2. tine numai un moment. 3. este pe punctul ile
a incepe. 4. este sfirsitä -5. se petrece In prezent. 6. se petrece
in trecut. 7. se petrece in viitor.-8. se petrece o data cu alta.
9. se petrece inainte de alta. 10. se petrece dupa alta. Limbile-
varieazä Intre ele mult din punct de videre al exprimarif acestor
zece soiuri de timpuri. Limba romind la modul indicativului,
care ne preocupd pe noi aid, are urmätoarele timpuri (Därn e-
xemple dela un verb imperfectiv, lubesc, i dela un verb per-
fectiv, stric): a Prezent, lubesc, stric (Actiunea continud ori se-
repetá [1], este pe punctul de a Incepe [3], se petrece In pre-
zent [5], se petrece odata cu alta prezentä [8]).-b. Imperfect, lu-
Nam, stricam (Actiunea continua ori se repetä [1], se petrece In
trecut [6], se petrece odatä cu alta trecutä [8]). -c. Preterit oft
asa numitul perfect simplu, lubil, strical (Actiunea se petrece In
trecut [6], se petrece odatä cu alta trecutd [8]).-d. Perfect off
asa numitul perfect compus, am lubit, am stricat (Actiunea este
sfirsitä in prezent [4]).- e. Pluscaperfect, iubisem, stricasem (Ac-
tiunea se petrece inainte de alta actiune trecutd [9]).-f. Viito-
rul I, voi iubi, vol strica (Actiunea continua ori se repetä [1],
se petrece in viitor [7], se petrece odatä cu alta viitoare [8]).-
g. Viitorul II, volii fi lubit, voi fi stricat (Actiunea se petrece-
inainte de alta actiune viitoare [9]). Ma opresc aici, cu observa-
tiea cd notitele de mai sus privesc limba comund romineascd §i
cd nu daü toate timpurile indicativului, ci numai pe acele care
sInt trebuitoare pentru a pricepe elucubratiile D-lui Weigand.
Pentru detalii binevoIasca lectorul curios sä cerceteze a mea
gramaticd elementard a limbii romine.
Si acum sa videm ce vrea sä spund Dl. Weigand,
Pag. 146 In romineste la prezent nu se face deosebire
intre verbele perfective si imperfective, se face Insä deosebire

www.dacoromanica.ro
'192 VIATA ROMTNEASCA

Intre ele la trecut i viitor, pentru care se IntrebuinteazA deose-

bite forme dupAcum verbul este perfectiv orl imperfectiv (Im Ru-
manischen wird nun zwar im Prasens kein Unterschied zwischen
perfektiven und imperfektiven Verben gemacht, wohl aber in
Vergangenheit und Zukunft, in denen besondere Formen zur An-
wendung kommen je nachdem die Bedeutung des Verbs perfek-
tiv oder imperfektiv ist)". Aceasta nu-i adevArat. Cum I-a pu-
tut trece prin cap D-lui Weigand una ca aceasta? IatA cum.
Dl. Weigand a observat cA Germanul are concentrate in a5a nu-
mitul imperfect al indicativului Intelesurile a doilA timpuri tre-
cute dela indicativul rominesc, anume intelesurile imperfectulia
preteritului romine5ti : liebte insemneazA 5i iubiam §i iubil ;
zerbrach insemneazA 5i stricam i stricia Si flinda imperfectul
rominesc arata actiunea ca treculd continua, Iar preteritul romi-
nesc o aratA numai ca trecutd pur 5i simplu, apoi 0-a inchi-
puit DI. Weigand cA imperfectul rominesc este form de trecut
a verbului imperfectiv, i ca preteritul rominesc este forma de
trecut a verbului perfectiv. Fiindca insA chiar D-sa nu s-a putut Im-
piedeca de a constata cA 5i verbele imperfective se pot conjuga
la preterit, 5i ca i verbele perfective se pot conjuga la imper-
fect In romlne5te, a5a cA Rominul nu zice numai iubiam, ci .5i
si nu zice numai strical, ci 5i stricam, apoi 'WA ce spune
mai departe : Foarte u5or comite Germanul grepla de a con-
funda verbul imperfectiv cu verbul durabil i verbul perfectiv
cu verbul momentan. SA se bage bine de sarnA cA durata ver-
bului nu se la in considerare, mAcarcA de cele mai multe ori
verbul imperfectiv se confunda cu verbul durabil ; numai de in-
chipuirea imperfectivului i perfectivului trebue sA tina cineva
socotealA (Gar leicht begeht nun der Deutsche den Fehler, das
imperfektive Verb mit dem Dauerverb, das perfektive mit dem
Momentanverb zu verwechseln. Ausdrücklich sei darauf aufmerk-
sam gemacht, dass die Dauer des Verbs gar nicht in Betracht
kommt, wenn auch meist imperfektives Verb und Dauerverb
zusammenfallen, sondern lediglich die Vorstellung des Unvollen-
,detseins respektiv Vollendetseins im Verbalbegriffe massgebend
ist)«. Ce InseamnA aceastA harababurA ? Ce-I aceia verb du-
rabil, Dauerverb? Verb imperfectiv ! Da verb momentan, Mo-
mentanverb ? Verb perfectiv 1 DI. Weigand profita de faptul
cá limba germand este atit de bogatA In cuvinte pentru a incurca
mintea cetitorului. Ce InseamnA aceasta, cä verbul imperfectiv
de cele mai multe ori se confundA cu verbul durabil ? Toldea-
una se confundA cu dinsul, nu de cele mai multe orl ! Ori
poate 10 Inchipue5te cä imperfectul rominesc, care arata actiunea
trecutd continua, se IntrebuinteazA mai ales la verbele imperfec-
live, iar preteritul rominesc, care aratA actiunea ca trecutA pur
5i simplu, se intrebuinteazA mal ales la verbele perfective ? Corn-
plect fal5. , Verbele perfective se IntrebuinteazA tot alit de des
la imperfect ca i cele imperfective, 5i verbele imperfective se
IntrebuinfeazA tot allt de des la preterit ca í cele perfective.

www.dacoromanica.ro
 UN SPECIALIST BOMIN LA LIPSCA 193\

Toata incurcatura a provenit de acolo ca DI. Weigand a cetit pe,

undeva vorbindu-se despre verbe perfective si imperfective, dar.
despre Intelesurile timpurilor n-a cetit nicairi nimic. i clnd a
scris gramatica romineasca a D-sale si a vazut deosebirile din--
tre imperfectul romlnesc si preteritul rominesc, a confundat acfi-
unea continua a imperfectului cu verbul irnperfectiv si acfiunea
pur si simplu trecutti a preteritului cu verbul perfectiv.
Cc are a face insa una cu alta ? Daca, mai inainte de a
scrie gramatica romineasca a D -sale, ar fi capatat din cetirea
vreunei gramatici bune a vreunei alte limbi oarecare (Pentru
limbile clasice ii recomind manualele lui Mtiller-Lattmann) cu-
nostinfi elementare asupea celor trei status, cum se zice, status.
temporis, status actionis, status relationis, nu s-ar fi mal Incur-
cat cu imperfectivele i perfectivele celea si n-ar fi mai confun-
dat scripca cu iepurele. Despre verbele perfective si imperfective
ar fi putut D-sa vorbi numai intr-un loc, anume la formarea pa-
sivului prin stilt i participial trecut. Acolo ni-ar fl putut spune-
ca participiul trecut îí pastreaza in romineste intelesul de tre-
cut numai la acele verbe, la care-s1 pastreaza intelesul de trecut
si In celelalte limbi romanice, anume la verbele perfective, in-
vrern ece la verbele imperfective el si-a perdut Intelesul de tre-
cut, Pentru aceia, ca i in limbile surori, este iubit de toff=
amatur ab omnibus (prezent), iar lanful este rupt=catena mph',
est (trecut).
4. Si continuind cu cautarea perfectivulul ti imperfectivu-
lui Dl. Weigand face la pagina 149 descoperirea urmatoare : O-
a doüa forma a imperfectivului are loc in felinl acela ca se
leaga participial prezent cu a fi, i anume se gaseste aceastd
forma la viitor, la conditional si la perfect, nu lnsa la prezent,
oi unîizca inseamna ich werde essen, aufessen, de cele mai multe
ori cu inteIes perfectiv. Daca vrea cineva sd scoata la iveald.
insa intelesul imperfectiy, apoi zice ol fi mlncind, ich werde sein
essend, voiti fi ocupat cu mincarea. or fi traind, de n-or fi mu-
rit=ad sol fie incii în viafá, dacd n-aii murit(Einezweite Form
für das Imperfektiv wird dadurch gebildet, class_ man das Part,
Preis. mit a fi in Verbindung bringt, und zwar findet diese Bil-
dung statt bei Futurum (tionditionalis) und dem Perfekt, aber
nicht beim Pras, oi numnca heisst ich werde essen, aufessen,"
meist mit perfektiver Bedeutung, soli aber die imperfektive Be-
deutung hervorgehoben werden, so sagt man of fi nfincind, ich,
werde sein essend, ich werde mit Essen beschaftigt sein, or fi
traind, de n-or fi murit, sie werden noch am Leben (lebend)
sein, wenn sie nicht gestorben sind)". Cind am cetit acestea,
rn-am gindit la pledeca cea mare pe care existenta atitor limbi
pe pamint o pune la intelegerea a orn cu orn. Va sa gica, tu
una spui si el basca intelege t 01 fi minand'zice ca ar fi in-
semnind ca miff fi ocupat cu m-incarea, am sd fig coot-
pat cu nancarea, adeca am sd md pun intr-o zi pe mtn- -
care si am sti tot misninc. Cind a zi.ce, de pila, flOare
www.dacoromanica.ro
191 VIATA ROMINEASCA

.ce-a fi fäclnd frate-mio ? A fi mincind," aceasta ar Insem-

na Oare ce are sä tot facti frate-mio ? Are sä tot minince."
Se va fi zicind asa In alte limbi, de pildd in inglizeste, dar în
romineste nu. In romineste of fi mincind inseamnd poate c na-
ninc, far or fi träind, de n-or fi inurit inseamnd poate cä trei-
esc, dacd n-azi inure. Sint potentiate prezente acestea, numai
potentiate prezente, nu viitoare cu actiunea continua Dar In of !

mincind a inventat Dl. Weigand numai intelesul. In a$ fi

-chztind Insd, care dupa D-sa ar fi insemnInd a$ anta intr-una,
,tot a$ cinta i far a$ Chita, D-sa a inventat si forma. Unde a
Intllnit D-sa o asemenea formä ? Eü cunosc numai trei locuri,
unul din DosoteId Proloage pag. 1061. : De s-ar hi deschis por-
tIle ceriului, sä pugoare Ingerii lui dumnezdil cu putere i cu
stdpinie, Inca n-ar hi sosind In Vavilon asea-n pripd", altul din
,crestomatiea lui Gaster I 271 (din Popa loan din Vinti, Sicriul
de aur) : Valtasar, craiul... Vavilonului... aduse inaintea oaspetilor
sdi vasele cele de aur si de argint, care le pradase tatd-säti Navu-
hodonosor din besereca Ierusalimulul, cum sä bea dintr-acelea el
si oamenii lui..., ce fu dezmierdäcIunea lui blästämatd, din
care cind arä fi bind, Iatä esird degete de orn i Incepurd
a scrie pre päretele polatii", al treilea din Praxiul Voronet I :
,...obida rea, o ludei, dupa cuvintu amu _fire-a$i ascultindu voi'.
In cel dintiid Ioc n-ar hi sosind are intelesul de trecut al
conditionalulul=n-ar fi sosit. In eel de al doilea loc ar fi bind
are intelesul de actiune trecutd care este pe punctul de a incepe
=era sä bea, potaturus erat. In cel de al treilea loc, care pre-
zintä o lacund la Inceput, originalut grecesc sund Faptele Apos-
tol. XVIII 14 : Ei pv v at8E-4710 plSto6pyrip.a. zwobv, 6) lop-
Zatot, xottec Äóyov &v CtveGszcíp.riv IS1.1.6) v , adecd : Dacd ar 11 lost
vorba despre vreo faptä rea orI despre vreo fapta nesocotitä,
v-a fi ascultat cu tot dreptul" ; prin urmare fire-a$ ascultind are
Intelesul de trecut al conditionalului=a fi ascultat. Deci, de
iinde cunoaste DL Weigand pe a$ fi cintind cu intelesul de a$
tot cinta? Sd dee exemple, negresit nu din vreun material al
sä inedit auzit din gura cuiva, cad' in acela, drept sä spun,
n-am Incredere (Vezi cele spuse sub I pag. 48), ci din vreun
autor romln. Dar chiar dacd, ceia ce e foarte putin probabil, ar
fi gäsit D-sa vreun as fi cintind pe ici pe colea cu intelesul de
a$ tot cinta, nu putea fi D-sa Indreptätit de a via aceastä forma
-ca pe ceva normal si in de comun obisnuit in tabloul formelor
verbale rominestl, mai ales cind gramatica D-sale are pretentiea
de a 11 o gramatica a limbii comune romine.
5. pag. 132. Fiindcd veizut are pe de o parte intelesul de
cineva care a väzut, iar pe de alta intelesul de cineva care a
fost väzut, apol s fi väzut are i Intelesul de conjunctiv per-
fect activ i Intelesul de conjunctiv prezent pasiv (da vazut so-
wohl einer der gesehen hat wie einer der gesehen worden ist
bedeutet, so kann auch sa Ji velzut Konjunktiv Perfekt aktiv
(class ich sei ein gesehen habender=wenn ich gesehen hate)

www.dacoromanica.ro
 UN SPECIALIST ROM1N LA LIPSCA 195

oder Konjunktiv Prasent passiv sein (dass ich sei ein gesehe-
ner=-dass ich gesehen werdc))". DI. Weigand revine asupra a-
cesteI pared la pagina 143 : Conjunctiv prezent pasiv : s fi
vdzut=dass ich gesehen werde", si in tabloul dela pagina 158 :
Jussiv prezent pasiv : sei fi beilut." Nu-I adevarat. Conjunctivul
prezent pasiv suna sa fia (fii, fie, fim, fi(i, fie) vdzut, vazutd,
vdzuri, vdzute, invremece conjunctivul perfect activ suna sd fi
vdzid pentru toate persoanele si ambele numere. Daca a lost
onfuzie intre prezentul conjunctivului pasiv i perfectul conjunc-
livulul activ, apol a fost in limba veche romineasca, In feliul a-
cela ca si la perfectul conjunctivuluf activ auxiliarul varia dupa
persoane i numere. Cel putin eü cunosc numeroase exemple de
persoana 3 singulara i plurala (sec' fie) §i un exemplu de per-
soana 2 plurala (sd fiti). Pravila lui Vasile Lupu 1771 sci nu
fie $tiut (3 p. s.), 1811 sa fie fdcut (3 p. s.) ; Dosotelti Proloage
322 sd sd fie mutat (3 p. s.), 432 sd nu fie fost (3 p. s.), 482
lije zis (3 p. s.), 411 jos sa fie furat (3 p. pl.), 562 jos sa hie
riimasa (3 p. s.) ; Miron Costin ed. II Cogalniceanu 324 sd fie
zis Vasilie Voda : sa-mi fi(l spus acestea pana era in Ias1 logo-
fatul. Numeroase exemple de persoana 3 sa se vada In Gaster
-Chrestomatie I 361-362 (din Cantemir Hronicul Romlno-Moldo-
Ylahilor). Asemenea confuzie, ca in vechea romina, exista §i azi
,dialectal, in Banat : »Da Io, fratie, sd fia stiut, sd-m fiü luvat
-scaunu i masa cu minIe, sii fiü mincat §i sii fia baut, ca cum
iee vaca afara din sat, sedie i pastle". Alexici Texte I 244.
Vidlet, sii fiti bdut apa, v-atT fi facut stan dIe piatra". Alexici
Texte I 259. Confuzie de fen! acela ca i prezentul conjunctivulta
pasiv sa aiba auxiliarul invariabil sd fi, asa confuzie n-a fost
rvreodata In limba romineasea si nu este nicI astazi. Cum i-a
putut veni in cap D-luI Weigand asemenea lucru ?
6. pag. 172 : De a$ avea bani, ori sd am bani, ori dacd
iaveam bard, a$ merge." De a$ avea bale, a$ merge, da ;
.sa am bani, a$ merge, da ; dacd aveam bunt, a$ merge, nu 1

ci daca aveam bani, a$ fi mers. Regula suna asa : In propozi-

4iile condi[iona1e, atunci clnd conditiea este imposibila, se poate
intrebuinta indicativul prezent pentru prezent i indicativul im-
perfect pentru ¡recut, off In propozitiea subordinata, ori in cea
principala, orI in ambele deodata. Exemple (din Creanga) : Clt
pe ce sa ne toropeasca bradul aprins, de nu baga de sama unul
dintre plaesl. -De p'.atra de aI fi fost si nu se putea sa nu-tl salte
inima de bucurie.-Ne-am fi intors inapoi chiar atuncI, de nu
eram dap in sa ma luI Mos Luca.-De n-ar fi i unul ca mine
pe acolo, degeaba va mal bateti picIoarele ducindu-va.-Sa fi
fost cu alti, mincal papara 'Ana acum.-Sa fi dat mil de mii
-de lel, nu gasIai fir de mac printre nasip.-Ba ca chIar ca erai sa ne
daruestI cu mila i cu darurl imparatesti., daca nu te vedeam cind ai
pislit-o.-Daca nu eram eü i cu Pasarila, ce fädeati voI acum ?... A-
snar era sa fie de voi, de nu eram nol amIndol.-DormIai tu
mult i bine, de als eram en. - (din Alexandri) : Hei, Petcule, de

www.dacoromanica.ro
 196 VIATA ROMINEASCA

m-ascultai, mai bine nimeriai s-o fi märitat cu Ufl bogasier de-

al nostri.
In privinta aceasta, a Intrebuintarii adecd a timpurilor in-
dicativulul in propozitiile conditionale nesigure, este oarecare de-
osebire Intre limba romind i celelalte limbi romanice, care-
ar merita .o discutie mal deaproape (ceia ce nu poate ave loc
aid, negresit). Pe DI. Weigand l-a indus se vede in eroare con-
f
structiea francezd si avais, je donnerais.
7. pag 135 : Atunci cel mai mic sä bagt lute In co$ar,
tace ca pestele i tremurd ca varga de fried". Ce-I aceasta ? E.
un loc din capra cu frei iezi a bietulul Creangd, pe care profe-
sorul Weigand 11 suceste putin pe limbd chipurile mai literard.
Locul cred ca-1 stie lectorul pe de rost : Atunci mezinul se
vir1 lute In horn i sprijinit cu pidoarele de prichiciti i cu na-
sul de funingine tace ca pestele i tremurd ca varga de fried'.
Horn i s-a parut D lui Weigand cd nu-i destul de literar-fireste,.
Creanga nu stia romineste asa frumos ca deci 1-a In-
locuit cü copar, pe care-1 i explica In glosar astfel cosar-
Kamin". Cosar=horn De unde 1-a scos Dl. Weigand ? Poate
1

cd 1-a visat ? Orl .poate cd-1 are In materialul säü inedit (vezi.
sub. I pag. 48) ? D-apoi noi Rominii stim ce Inseamna co5ar. Iata ce
insearnnä : 1 Staul ; stabulum, &able. 2. 0 cladire de nude, in
care se pästreazd popusoif (porumbul) ln clocaldi ; horreum ;.
grange, où l'on serre le mais. 3. Slanitd de uscat poame" Re-
vista criticd-literard III 120, Obstdörre" Barceanu ; furnus po-
marius ; four â sécher les fruits. 4. Hornar ; caminos detergendi
artifex ; ramoneur. 5. Cosärcar" Barceanu ; vitor ; vannier. De
unde a scornit Dl. Weigand pe co5ar=horn ? Dacd nu stie alga
romineascd, n-a putut deschide un dictionar sä vada ? Se poate-
inchipui atita lipsd de jena din partea until asemenea ageamii4.
care zvirle din limbd pe horn al lul Creangd si-1 Inlocueste cu,
un copr inventat de D-sa, pared 1-ar scoate din buzunar cal
scamatorii ?
Dar este vremea sä scurtain vorba asupra minunatiilor dirk
gramatica D-lui Weigand. Aceste minunatii trebuesc negresit.
(nu toate, cad este imposibil) scoase la iveald pentru edificarea,
publicului rominesc, dar pe scurt, cad este scump timpul.
8. pag. 4 7.1 dui:4 I nu se aude... serveste numai pentrui
a deosebi la scris singularul de plural." Nu este adevärat. Este
deosebire i la pronuntat, nu numai la scris, i in limba comund,
nu numai. In dialecte, Intre puia i pui.
9. pag. 4 pre6P.préot, nu prea 1
10. pag. 5 Vocalele accentuate lnainte de consonante fo-
nice slnt ceva mai lungi decit inainte de consonante afone bade-
-bate, drag-drac." Inchipuire 1
11. pag. 7 wh Inainte de vocale este asemenea germanului.
h.' Fals. h german este inceputul aspirat, gehauchter Einsatz,
pe cind h romtnesc i lnainte de vocale, ca i hiainte de con,-

www.dacoromanica.ro
 UN SPECIALIST ROMIN LA LIPSCA 197

sonante, este spiranta guturalA i palatalA (guturalA inainte de

a, o, u, a, f; palatalA Inainte de e, i) Mona !
12. pag. 10 ,Articulul defmit pentru genul masculin este
id §i le.... pentru genul feminin a. Cind se aninA articulul, a i
u de la sflr§itul cuvintelor dispar Inainte de id..." Curios
chip de a explica articulul masculin ! Nu-mi vine a crede
cA n-a fi §tiind Dl. Weigand cA u din al D-sale ul nu
apartine articulului i cA In domnul, de pildA, articulul este -1,
far -u este -u cel vechid dela sfh*tul cuvintelor masculine. Nu-mi
vine a crede cA nu va fi tiind D-1 Weigand cA acel -u la cu-
vIntul nearticulat a dispArut, far la cuvintul articulat s-a pAstrat,
ca unul ce era prins la mijloc Intre articul §i intre tulpina cu-
asa cA nu putea sA cadA. Nu-mi vine a crede sA nu fi
§tiind D-sa atita lucru, macar cA dela D-sa m-as pute *epta
la mice. SA admit cA acest -ul al D-lui Weigand e mimai asa
un -ul metodic, pentrucA gramatica D-sale se intituleazA Praktische
Grammatik der rumeinischen Sprache. Dar ori cum, adecA n-ar
fi lost tot asa de metodic sA zicA- conform In aceia vreme cu
adevArul- cA articulul este -1, §i cA atuncl cind se aninA la cu-
vintele terminate In consonantA, acestea capAtA un -u la sfir*.t,
lar cInd se aninA la cuvintele terminate In acest devine
intreg ?
13. pag. 10, 12, 13, 25, 74, 80 ,,o am adzit.-unde o ai
vAzut ?-o am vAzut In Ungarla.-o am vAzut In casa fratelui
täü.-s-a Visit o basma cusutA de Lina... §i o aü cunoscut fetele
din- sat. -care orn o a fAcut ? ce orn o a fAcut ?" Asemenea
hiate nu sint romlne§tI. Rominul zice : am auzit-o ai .vAzut-o ?
am vAzut-o In Ungaria ; am vAzut-o In casa fratelui tAd ; ad
cunoscut-o fetele din sat ; care om a fAcut-o ? ce om a facut-o ?
14. pag. 14 Se scrie ochit, boil, pentrucA este obiceiul
de a se Insemna articulul printr-un i aninat la cuvint, se pro-
nunta InsA oclili, boi." Pronuntarea ochi (in tot cazul nu ochli),
boi este dialectalA. Pronuntarea in limba comunA, i cea mai
obipuitA chfar In dialecte, este ochil, boil, cu diftongul il, In
care i consonant este maf inchis decit i sonant.
15. pag. 15 tin, tinf, tine. tii, nu tinil
16. pag. 18 Tinuturile de Brasov sint frumoase.-Clopotele
de Putna sunA tare". Vor fi zicind asa Nemtii, dar nu Romlnii,
Rominul zice : tinuturile Bra§ovului sint frumoase ; clopotele
dela Putna sunA tare.
17. pag. 10, 12, 13, 19, 29, 35, 37, 79, 85, 92, 98, 99,
101, 112, 116, 117, 139, 140, 154, 161, 162, 167, 182, 189, 190,
200, 204 atait, Ungarla, Germania, scatme, gatira, caüte, cattt,
comedia, moile, bälle, clAile, olle, familia, constitutia, institutiflor,
Ungarlei, exploatatlunilor, a sA \Tana, a sd cAina, plachie, cadtA,
constructia, propozipune, rAül, jitia, dumnezeill, cImpiile,
chluiturI". Rominul nu pronuntA aceste cuvinte cu diftongl i cu
triftongT, ci In chipul urmAtor a-u-zit (3 silabe), Un-ga-ri-Ta (4 s.),
Ger-ma-ni-ia (4 s.), sca-u-ne (3 s.), ga-u-ra (3 s.), ca-u-te (3 s.),
3

www.dacoromanica.ro
 198 A. PHILIPPIDE

ca-ut (2 s.), co-me-di-Ia (4 s.), mo-i-le (3 s.), ba-i-le (3 s.), clä-

i-le (3 s.), o-i-le (3 s.), fa-mi-li-Ia (4 s.), con-sti-tu-ti-Ia (5 s.),
in-sti,tu-ti-i-lor (6 s.), Un-ga-ri-el (4 s.), ex-plo-a-ta-ti-u-ni-lor (8. s),
va-i-ta (3 s.), ca-i-na (3 s.), pla-chi-e (3 s.), ca-u-ta (3 s.), con-
struc-ti-Ia (4 s.), pro-po-zi-ti-u-ne (6 s.), ra-ul (2 s.), le-us (2 s.),
ji-ti-Ia (3 s.), durn-ne-ze-ul (4 s.), clrn-pi-i-le (4 s.), chi-u-i-turi (4 s.).
18. pag. 19 Tata si unchIu or sosi la unu". V or sosi ori
aft stl soseascd, dar nu or sosi.
19. pag. 19 Milne orn merge la sat si orn cumpara lemne".
Vorn merge la tirg, la plidure, dar nu la sat, ci "in sat.
20. pag. 21 Poeziile luf Vasile Alexandri slat frumoase,
tot asa i cele lui Mihail Eminescu." Nu cele lui, ci cele ale ha_
21. pag. 21 Lui. Alexandri aü ridicat o statua la Bacäfl'..
Nu aü ridicat, ci ridicat.
22. pag. 23 Unde-1 ai vazut ?... Ce-I ai dat ?" Nu unde-I
ai, ci unde ; nu ce-i af, ci ce
23. pag. 23. Nu vreaft cumptira dulapuri, ci uncle scatine".
Pe romlneste se zice nu vreaft s cumpeir dulapuri, ci ateva
scaune.
24. pag. 25, 136, 138 Vream veni=ich wollte kommen.-
Nu vrea veni. -De ce nu vrel veni cu noI 9" Fereasca dumne-
zea Vream sd viü, nu vream veni ! Vrea sd vie, nu vrea veni !
!

Fret sä vii, nu vrei veni Mai intlIti verbul voesc In general

I

nu se construeste cu infinitivul ca obiect drept, ci cu o propozitie

subordinata obIectiva dreapta cu conjunctiea sei. Dar apol In spe-
cial tocmai cu infmitivul fart a s-ar coastrui ? a nu lipseste dela
infinitivul rominesc cu una cu don. a dela infinitivul oblect
drept lipseste pelInga pot, poate lipsi pelingd tiü, i lipsia foarte
rar in vechea rornina pelinga cutez (cum cutezasf tu deschide
gura ta ?` Gaster Chrestornatia I 64).
25. pag. 26 Nu puteaI sd vini la noi sti vii, nu sci vint.
26. pag. 26 Cintai, ctntast, ". Asa se zicea In limba
veche romIneasca. Astazi se zice ankh, cintd$1, cintd.
27. pag. 19, 41, 50, 60 ,Ruminia, Rumin, RumIncä, ru-
mineasca, Ruminie". Dupa ce ne stilceste limba In poreclita D-sale
grarnatica romIneasca, DI. Weigand vrea sa ni schimbe si nu-
mele de popor i sa ne boteze Rwn-tni in loc de Rohltla. Nu
din punct de videre al vreunui etimologizrn oil al vreunuf nati-
onalizm exagerat, ci din punct de videre al adevarului protestez
, contra acestuI gust al unui strain de a ne numi altfel decit cum
Are numim noi pe noi insine. Runftn, rumînesc, Runtincd, Ru-
.lbzinie sint pronuntarI dialectale, pe care limba comuna roml-
,intasca nu le cunoaste si pe care nict multe subdialecte daco-
,hiornine nu le cunosc. Cum cä o neacentuat din elementele latine,
4iitphiar din citeva straine, are propensiea de a se preface In u In
uroialpeste, aceasta este adevarat, dar tot asa de adevarat este ca
,(41, liPaccentuat ramine citeodata neprefacut In u in elernentele la-
,(gné) cW pilda In coraslei, mormint, ospáf, osptitez, coprind, popor..
De eliul acestor depe urrna cuvinte este si Romín, Rom-Inca', romi-

www.dacoromanica.ro
 UN SPECIALIST BONIN LA LIPSCA 199

nesc. (Rom-Ma e un neologizrnu). Pentru coraslei, ospeif, osydtez (la

care analogiea lui oaspe propusa de Tiktin in Zeitschrift XI 82
este inadmisibila), coprind (alaturi cu care exista i cuprind ,
popor nu ma incumetez sa dati vreo explicare. Dar pentru nzor-
mint, Romin a indräzni sa da una. Mal MUNI salt singurele
cuvinte de origine latina unde un o neaccentuat sa fie urmat de
un î accentuat In silaba imediat urmatoare. Foarte probabil avem
a face cu o disimilatie ; u este acelas sunet cu î din punct de
videre al articulatiei linibil, deosebirea dintre aceste cloud sunete
sta numai in articulatiea buzelor. I-a venit grea Rominului sa
pronunte doI u unul dupa altul, dintre care pe cel dintîiü Ctl
rotunzirea buzelor, Iar pe cel de al doilea fara rotunzirea aces-
tora. Si Intr-adevar ni vine grea Romlnilor i In mornentul de
fata sa facem aceasta pronuntare. De orice pronuntare dialectala nu
ne ingrozim, pntem suferipe picere tot asa ca i pe chicioare, pe pa
tot asa ca i pe pi, dar pe Rumtn nu-1 putem suferi, tot asa dupa cum
nI-ar veni parca ameteala daca am auzi pc cineva pronuntind
anurmint. Pentru acela, macar ca si din elementele straine se ga-
sesc vreo clteva eu o neaccentuat prefacut In n, de pilda burcut
- ungur borkut, cucos -slay kokosi, cucoarei-vechia sloven
.kokoravei cret ? (cucoara are penele aripelor crete), nu exista pro-
nuntaff ca burtm, izvurtm, cuburtm, duburtm, uburîm pugurim.
8. pag. 27, 30, 35, 92 ,Ce sa facu apad?=was geschah
{brut -Ce facu hotul apoia ?-Ce facu apoia ?- Apoia tiganul
s-a suit pe scara.-.Aboia a aprins a nu stia cltea tigara". Unde
.a gasit DI. Weigand pe apok ? In romfneste exista apol, cu
variantele dialectale apd (VII Jahresbericht 82, indoIos), apdI
(Stancescu Basme 357), apdiri (FrIncu Mop 97), am (*ezatoa-
rea III 138, Alexici Texte I 14, 22, 194), OW (Graiul nostru I
547). Numai in psaltirea scheiana. 449 se gaseste un substantiv
articulat feminin singular apoia cu intelesul de viata trecuta, tim-
pul trecut, tempus praeteritum, le temps passé : tu cunoseusi
toata apoia mea i demulta me [1:i.vva ea .gaz7..ca, omnia novis-
sima]". De unde 1-a scos Dl. Weigand pe apoya ? Din dialec-
tul macedororn1n. In mintea D sale se incurca toate dialectele ro-
rninestI, i mai adaogind pe de o parte din nemteste, pe de alta
din frantuzeste, pe de alta din propriea D-sale inchipuire, for-
meaza un fel de am estecatura, a careI gramatica chipurile obIec-
tiva este gramatica D-sale (Prezenta gramatica este cea dintría
gramatica obIectiva a limbiI romine [die erste objektive Gram-
matik der rumanischen Sprache]" zice D-sa cu modestie si mai
ales cu dreptate In prefata).
29. pag. 27 Vazul un hot, care era sa lure ceasornicul
unuI om, care durmea la Iarbd... Cind ma vazu, o luä la sand-
loas... De ce nu prinses1 pe hotul ?. In romlneste se zice : dor-
mIa pe farbd, o lua la sanatoasa, de ce nu prinsesl pe hot.
30. pag. 30, 75 In exclamatii se leagä adiectivul articulat
orí interjectiea cu substantivul ori cu pronumele prin prepozitiea
le : blastarnatiI de hop' ! die verdammten Rauber ! saracul de

www.dacoromanica.ro
200 A. PH1L1PPIDE

tatä ! der arme Vater ! val de mine ! wehe mir I-In exclamatiile
care consistä din adfectiv, prepozitiea de §i substantiv se inter-
caleazA citeodatä cel ori dla: afurisitul Ala (cel) de orn 1 der ver-
fluchte Kerl I Mai lntiiü trebue separat fenomenul adiectiv+de
+substantiv ori pronume de fenomenul interjectie+de+substan-
tiv orI pronume, bldstilmatii de hoti e una §i val de mine e
alta. Alt rol are de in blilskanatil de hoti i alt rol are
de In val de mine. In bldstdmatil de hotl avem a face
cu intervertirea perifrasticA a rolurilor dintre substantiv §i
atributul luf (vezi studiul de fata sub. I pag. 37). In vai de mine
de este forma de compliment a pronumelul, face adecA din mine.
complimentul interjectief val. Apoi blästlimatil de hotl, sdracut
de tata (de tata, nu de laid') nu sint forme de exclamatie. In
exclamatie se zice hoti bldstänzati ! saracul tata ! Pentru acefa
in exemplul dela pagina 76 raftirisitul Ala de hot, acuma a furat
§i cele din urmä prune ce maf rämäsese" nu trebue pusä vir-
gula clupA afurisitul dla de hot, ca cum aceste patru cuvinte
ar forma o exclamatie.
31. pag. 32 jeder=oarecare." jeder e .fiecare.
32. pag. 32, 46, 188 Cineva a trimis pe sluga la tirg, sä
cumpere un cal mare... Domnul säü väzindu-1 a zis ceitra sluga...
-Un Grec... zise... card' sluga.-La an ne-om mai vedea". Ro-
rriinete se zice : a trimes pe slugd, a zis card slugd, la anut
ne-om mai vedea. Bucata intlfa ni spune DI. Weigand cA e
dupa Gaster Chrestomatia II 359. $i acolo sta a§a de frumos
romine§te scris : Un domn §-ati minat sluga la tirg, sa-T cum-
pere un cal foarte frumos §i mare. Sluga mergind in tirg aü
cumpArat un mägarf, care väzindu-1 domnul sät1 aü zis...". Lui
Dl. Weigand i s-a parut cA nu-I destul de elegantä romineasca
Ronfinului §i a gäsit de cuviinta s-o schimbe in a trimis pe
sluga, a zis cdtrd sluga !
33. pag. 33. 160 Cer de milii-=Bitte um ein Alinasen .Cer
milä.---Bitte um Erbarmen." Bitte um ein Almosen se zice ii
rominete cer de pomand orf, maf rar, cer mild (nu cer de mild),_
de pildd AlexAndri Poezif populare 130 : MAI särace, sArAcilä,
de cind umbli cerInd mild, vAzut-ai in calea ta vreun cal bun
ca vinAta ?" Cer mild cu intelesul de bille um Erbarmen nu exist&
in romInWe, far cer de mild n-are in general nicfun inteles in.
romine$te.
34. pag. 35 puif---deminutivul lui pule. pialit, nu puit.
Puit va 11 existind poate in Banat, cäcf se gäse§te in bucata
XL1I 2 din III Jahresbericht.
35. pag. 35, 36, 39. 0 vagA idee despre genul neutru al
pronumelor a cApAtat Dl. Weigand in felful acela cA neutrul pro-
numelor sar exprima prin forma femininä a acestora, i aceastä
vaga idee o exprim D-sa In regula la pag. 39 astfel : Neutrul
se inlocue§te la pronume prin feminin". In consecintä fed cum,
scrie D-sa romine5te la pag. 35 : Na§u1... a zis cAträ [tigan] :
Tine cA ai aflat §i tu un puit de noroc, dar eti am aflat ni§te.

www.dacoromanica.ro
 UN SPECIALIST ROMIN LA LIPSCA 20!

albine cu mult mal mari. §i cu mult mai frumoase, numal sa le

vezr. Tiganul n-a crezut-o i aú mers amindoi acolo". Iar la
pag. 36 : Pe tigan asa l-atl muscat viespile, Incit n-a putut s-o
mai rabde pi... a sarit jos". In ambele locuri Dl. Weigand a
tradus exact .din nemte§te pe 'der Zigeuner hat es nicht geglaubt'
s, i pe 'den Zigeuner haben die Wespen gestochen, dass er es
nicht mehr aushalten konnte.' El, iaca nu-i aa. Acel femi-
nin care servWe ca neutru i In special acel o aü i ele soco-
teala lor In romlneVe §i, de pilclä, In cazul de fata Romlnul zice
n-a crezut' fara o, pi n-a putut sa mai rabde',
färä o. Chestiea neutrului pronumelor In romIneVe sal altfel de-
cIt cum in mod vag o cunoWe DI. Weigand i a lost de mult
expusä In mod obiectiv pe baze de exemple de un Romin in
modul urmator Absolut, fara sa se raporteze la un anumit sub-
stantiv, se Intrebuinteaza numai neutrele atit, ce, cit, ceva, ofice,
crisice, fiece, oarece, cite ceva, tot, te miri ce, Cava (de ex.
Creanga 'la poftim, soro, sa mIncam ceva din ce a da dumne-
zeü'). Orideciteori pronumele se rapoarta la o propozitie, pri-
rneVe forma feminina singulara : ea, aceasta, aceia, asta, cela,
atita, una, alta (de ex. Creanga 'Mai auzit-al D-ta, cumnata, una
ca asta ? Sa fure Ion pupaza 1'-'S-a trece ea §i asta 1'). In ase-
menea Intrebuintare genul pronumelui este, fireVe, cel neutru.
Decit numai, In vreme ce la ce, ceva, orice, orisice, fiece, oarece,
cite ceva, te miri ce, diva (mai putin la tot, atit) Intelesul neutru
este sustinut i de forma specialä, dincoace, la ea, aceasta, etc.
forma feminina da o nuanta de feminin i Intelesului. In lega-
tura cu aceste pronume, care ail forma feminina §i lnteles neu-
tru, sta idiotizmele `o Intoarce in lapovita', `o a In frig', 'am
pus-o de mamalia, `o luam dela cutare loc', 'o pirlesc la fuga',
`o apuc la (de) fuga', `o cotigesc inapor, 'o las moarta In po-
puW.', `o potrivesc sa vin acasa la cutare vreme', 'o raresc depe
acasa', 'o duc lntr-un muget', 'o Tail la papuc (la picior)', 'o sfe-
clesc', `o codilghesc', `o bag pe mineca', `o croesc la fuga', `o
coc cuiva', `o 'fail la sanatoasa'. In toate partile (afara de sfeclesc
§i codlIghesc) este clteun verb transitiv lntrebuintat ca netransi-
tiv i, flindca obipuit aceste verbe ail obiect drept pelinga ele,
apol, chiar In acest caz, cInd ca netransitive se Intrebuinteaza,
primesc un simulacru de obiect drept In acel pronume o cu forma
feminina §i cu Inteles neutru. Clnd pronumele se raporteaza la
un §ir de lucruri neInsufletite, prime§te forma plurala feminina.
Aceasta sta In legatura cu genul feminin pe care-1 ail de obiceitt
lucrurile la plural. De ex. Creanga `De acestea i altele ca aces-
tea a vorbit bunicul David cu mama i cu tata mai toata noaptea'.
Chid pronumele se raporteaza la lucru, treabd, afacere In ge-
neral, WA sa se precizeze care anume lucru, treaba, afacere, se
intrebuinteaza forma masculina singulara. Creanga 'Hai, nu mai
sta ca o gaina ploúatä. Rama la mine In asta noapte i i-ow
(la eü vreun ajutor. N-a mai fi el dupa gindul spinului. Dar
pana atunci mai rabda, Harap Alb, caci cu rabdarea ii frigi pie-

www.dacoromanica.ro
202 A. PHILIPPIDE

lea'." Deci, nu numai forma feminina serve§te pentru neutru la

pronume, ci sint multe pronume neutre care a o forma a lor
specifica, forma care nu-I- nicI masculina nicI feminina, apoI §i
forma masculina serve§te in anumite imprejurari pentru neutru,.
1n sfir§it acel o are socoteleIe lui, nu-1 poti intrebuinta cu vrute
§i fara vrute §i nu poti zice in romine§te n- a crezut-o'
ori n-a putut s-o mal rabde' I
36. pag. 37, 93, 94 durnii, durmit, dunnil, durmím, dnr-
mitt- . Asa se zice in Transilvania, Iar in Moldova, Muntenia
§i In limba comuna romineasca se zice dormi, dormit, dormii,
dormim, dormifi. La acest cuvint, ca§i la o multime altele de
ace1a soiü (despoíd, Mot, apropid, scidoupdt, Mod, torc, coc,
scot, acopeir, discopdr) o neaccentuat nu s-a prefacut In u din
cauza analogiei forrnelor cu o accentuat.
38. pag. 37 acsor". Acusor, nu acsor. Acsor a lost intifil
inregistrat de Polizu §i apoi dela Polizu a trecut §i In alte dic-
tionare, de pilda la Damd. Cuvintele insa inregistrate de Polizu,.
fara a fi probate ca existind in autori, sint indoIoase. Ori poate
ca are DI. Weigand pe acsor in colectiile D-sale inedite ?
(vezi sub. I pag. 48).
38. pag. 3738 Forma verbala intrebuintata ca pluscaper-
feet in Valahia se formeaza din aorist prin aceIa cä se preface
-4 in -sem : cintai-cintasem... In Banat, Transilvania §i Moldova
acest pluscaperfect este necunoscut ; in locul luI se intrebuinteaza
un timp compus : am fost cintat." Nu-I adevarat. Iaca exemple.
Din Banat: Oameni, care väzus i care auzisei, ta II ingenuntia
pi-1 multämIa". Alexicl Texte I 265. Din Transilvania : Intr-a
vinia parajinita îI feicusd culcu§ul o vulpe. Acolo fdtasei 1 cres-
cusd mai multie rinduri ghe pui... 5el ghin urma puI aI vulpei
bd feicusa catalandri §I înepusarä .% 'lei a sari ghin culcu§... Ca-
talandri ghe vulpe sa filcusa vulpi cum sa caghe... Intr-o zi sä
adunasei top vulpoil t vulpile... la vulpea ha batrina". Aron Den-
su§ianu in Gaster Chrestomatie II 26. Ielele vinia cu curaje
mare, ca losese puterea la un imparat". VIII Jahresbericht 72.
,Jancu... din ce s-a hi zmintit, nu sa §tie. Una zicea ca nu-I
duse mparatu ce-I feigaduise. Cine §tie ce-o hi fost". GraIul nos-
tru II 106. Jntr-alta tara sa vesti on imparat §-ala avea o fata,
vrajitoarie marIe, dze i sa dustisd vesta-n tara". Iosif Popovici
Rumanische Dialekte I 139. Pentru Moldova ce trebuinta este sa
mai clail exemple ? Ei1 cred ca nu este un taran in toata Mol-
dova, care sa nu intrebuinteze pluscaperfectul neperifrastic ma-
car de 100 de orl pe zi. Dar Iaca sa daa exemple : Agiunseisfm
ieü baitana§. (16, aghe-ni nijäü mustatili". Gralul nostru I 545 (Do-
rohohl) *.-Cuza... fdcusd stamboala ragulata driept". GraIul nos-
*) MI-am permis s schimb din punct de videre al sunetelor acest locr
care in original sunl astfel : ajtunsesem leti blitanas, dä, aghe-ni nijti mus-
tefile. Orleare Moldovan vede indatl el ajiunsesem" i rnustetile nu sInt
pronuntärI moldovenesti. Tot asa nu gilt moldovenestl Rumin, Runiinu,Ru-
minf, Ruminif din I 314, 328, 329, 392, 396, 397, 418, 419, 420, 424, 434,.

www.dacoromanica.ro
 UN SPECIALIST ROMIN LA LIPSCA 203;

tru I 440 (Neamt). Pluscaperfectul perifrastic nicI mdcar nu se

intrebuinteazd mai des. In ,textele publicate de Dl. Iosif Popovicf
se gäseste zr1 pluscaperfect neperifrastic, dar niciun pluscaper-
feet perifrastic. In textele publicate de d. Alexici se gäsesc clortd
pluscaperfecte neperifrastice i numat un pluscaperfect perifrakic,
care Iatd-1 pag. 108 : Cind te-am dauzit, tu te-al I ivit. Io am
fost lasat-o [pe fatä] i n-am vätämat-e.
39. pag. 39 : bfilgur, búlgure-Erdklumpen". Iar inventie
de ale d-lui. Weigand. Se zice pe romIneste búlgeir, balgeire, tar
nu búlgur, búlgure. bulgur existä In romlna, dar e accen-
tuat pe ultima, bulgúr, §i are cu totul alt Inteles : Grit pi-
sat" G. Dem. Teodorescu Poezii populare 168 nota ; Polygo-
num fagopyrum L., riscd, tätarcä, In culturä prin Moldova de nord
pentru uzul economic ; Mina sa: bulgur" Grecescu Censpectul
floret Romlniel 512 ; polenta, alica ; blé monde, sarrasin mondé.
Este turcul bulgur blé monde Zenker 225 c. Cihac II pune In
legaturd cu bulgar, bulgare si-1 accentutazd gresit bglgur. De a-
colo 1-a luat DL Weigand ? In tot cazul Cihac 1-a dat numaI pe
bnlo.ur; búlgure este inventiea d-sale proprie. Ori poate cd-1 are
In 4nleciea d-sale ineditä ? (vezi. sub I pag. 48).
I 40. pag. 41 : -caprii... are si Intelesul de ied i chiar
de oae -Ziege... wird auch für junger Ziegenbock, selbst
file Hammel gebfaucht)". Adecd dupd Dl. Weigand pe romIneste
s-ar vorbi asa : Cutare orn are patru pirciuri (orf pirci ? Dl.
Weigand a uttat sä ni spund cum sutra pluralul) i un tap". Po-
vestea caprei cu trei Ora". 0 fripturd de ivrcig (rbti de mou-
ton, 1-11 ammelsbraten)" Jigo de pircia (gigot de mouton, Ham-
.

melskeule)". BIetul Dl. Saineanu! Pentru niste bagatele din dicti-

onarull säü eel universal i fäcut zile amare, Inclt a lost nevoi-
omul sa-s1 Iee lumea In cap. Iar istulalalt, cu toate enormele gret
veli vdzute si pe care le vorn mat vide Inca de acum tnainte,
439, 471, 472, 485, 502, chipurile din judetele Covurluiti, Tecuclii, Tutova,
Baal, Neamt, Roman, Vaslul, Fälciti. In general din punct de videre f0-
=logic GraIul nostru 1as mult de dorit. lath', de pilda, cum zice cä se vor-
beste In comma 2-weak?, din judetul Doroholil (pag. 553) : Da-nparatu-I a-
cad ?-Acasi.--Si fasi?-Dormi.-SI dorm-I ghini î si st scoli usor.-Da-n-
piriiteasa dormi?-Dormi:=Di dormi, si dormI, sî nu st scoli". Pentru ne-
exactitatea texturilor publicate de Graul nostru vez1 i cele spuse de Di.
Tudor Pamfile In Ion Creangd Septembre 1909. Dl. Pamfile dä Insl si ar
pentru localitatea, Pipit din judetul Tecuclii prónuntarea Rum-in ea autentkä-
Este sigur D. Pamfile ? Eli m avut dese ocaziI sä vorbesc eu täranl din ju-
detele Tutova, Iaí, Botosanl, Dorohoiii, Neamt, am copilgrit In orasul Rirlad,
si In satul Certitsri din plasa Corod judetul Tutova am petrecut vacantele
de cräclun, de pasti i cea mare In curs de 6 anl n zilnic contact ell tIranif,
ai nicairI n-am auzit pronuntarea rumba, ruminesc. Pentru mine chiar In mo-
mentul de fatä pronuntarea rumln e un semn sigur cä, acel care vorbeste
este orI Muntean orl Transilvinean. Ar trebui sä se facä o anchet6 in adevär
stiintificl din acest punct de Tidere, cäci se poate Intimpla ea ell anal InseL
SI se bage Insä de soma la facerea acesteI anchete, ca In general la cule-
gerea datelor dialectale, ca persoana i &Arai vorbire se noteazä sti apartinä
de neam de neamul luí localitätil respective, ca locuitor bästinas, Iar nu sä
ie vreun venetic mal de mult ori maI de curind oplosit In acea localitate

www.dacoromanica.ro
 el A. PHILIPPIDE

i se fac numaI ploconele, mai ales pela Bucure0i, prin anumite

cercurl. Auzi d-ta, pIrcitl=oae 1 Nu numai nu-1 oae, dar nicI fed
nu-I, nid mAcar caprA, ci tap, tap colea bdtrin. $i nici nu se in-
trebuinteazä, decIt numai doar In miroase a plrciii," despre mi-
rosul subsuorilor.
41. pag. 41, 73 Unde .ezi dumea-la (geschrieben d-ta)".-
,,dumnia-ta=d-ta=dwnia-ta. dumnii-tale=d-tale=dumi-tale. dum-
nia-voastrA=d-voastrA=dumia-voastrei. dumia-lui,dumia-et, dumi-
sale, dumIa-lor. DacA. se vorbe0e in a trela persoand despre per-
soane maI sus puse, nu se intrebuinteazd dumnIa-luI, ci dumnia-
sa, plural dumnide-lor=die Herren----sie". Niel nu se scrie, nicI nu
se pronuntd In limba comund romInd dumea-ta, dumia-ta, dum-
nit-tale, dumfa-voastrd, dunfia-lut, dumia- el, dumia-lor, dumnia-
sa, dumnille lor; ci se pronuntA dumneatd, dumitdle, dumnea-
vodstrei,dumneahn, dumneaa ori dumnedf, dumnealór, domniasd,
domnfile lór, §i. se scrie d-ta, d-tale, d-voastrd, dumnealui, dum-
neael, domnia sa, domniile lor. dumea-ta i celelalte ale D-lui
Weigand nu cred sA fit existlnd nicI mAcar ca dialectale.
42. pag. 42: Iesti multumit cu locuinta ? Da, foarte mul-
tumit ; am o gazdd bund ; §i geizdoaica, cu toate cd Ie cam zgAr-
citd, ingrije0e bine de mine". Unde l-a auzit DI. Weigand pe
getzdoaicit? Chiar de-1 va fi auzit undeva, el nu face, doamne
fere0e, parte din limba comund romineascA.
43. pag. 43 Umbel, plural limbl §i limbe", limbe nu!
44. pag. 47, 59 Pune la plural cuvintele urmAtoare dupei
paragraf 58.-L-am bdtut cu bdr . In romlne0e se zice : dupa
paragraful 58, 1-am bAtut cu beiful.
45. pag. 48, 50, 54 Motif... sa duc cu productele lor de
lemn, ca vedre, ciubare, butoaIe...- Op, plural opere.-Livadd,
plural livezI 0 livtizi ; vargei, plural vergi 0 veirgi". Clubere,
nu aubare ; liveizi i vdrei nu existd in limba comund romi-
neascA §i mA Indoesc dacd existA chIar ca dialectele. Op face
la plural opuri ; opere este pluralul dela operei, care operei are
§i Intelesul de op!
46. pag. 49, 59 Motif poartd numele lor dupd cosita sau
motul pe care alai nAinte ail purtat 0 bArbatil.-Vara am petre-
cut (verbrachn la tata". Pe romine0e se zice : 'Motif poartd
numele lor dupd cosita sail motul pe care maI lnainte /-ail pur-
fat 0 bArbatir. Tara am petrecut-o la tata.'
47. pag. 49 ,Motii... au multe neiravuri, care nu sInt la cei-
flalti RuminI. -Dui:id care neirav poartd id numele Mot V' Obiceid
se zice, nu neirav. Neirav inseamnd obiceia real, mai ales la ca.
Existd un neologizm, moravuri, format din neirav supt influinta
lui mos. Acest neologizm este destul de des Intrebuintat, la
plural, cu Intelesul de obicefurt. SA fi .zis Dl. Weigand mora-
vuri, mai mergea, dar netravuri !
48. pag. 50 Mincatu-s (sprich z) doamne de rele ca holda
de pdsdrele, 0-z mincat i de dujmanf ca valea de bolovani si-z
mincat 0 de strAini ca Iarba de bol bAtrIni". DacA a auzit cumva

www.dacoromanica.ro
 UN SPECIALIST ROMIN LA LIPSCA 20'5

DI. Weigand pronuntarea cu z, cela ce e posibil, rail face D-sa

cä o dä ca o pronuntare a limbiI comune romine, pentruca in
aceasta (pe a card: gramaticä o face D-sa oarecum) pronuntarea
,este cu s.
49. pag. 50, 52, 131, 161, 173, 177, 185, 196 Si-z mincat
si de dujmani.-Vejmintele taranilor sint foarte putine.--Un duj-
man de lup trägea cu urechia.-- Aa uds 'la dujmanY. Aft uds
pe tol dujmanii.-Mdcar sä ma tin de gard, si la crijmd tot mä
trag.-Bine o mal plezni51; dineaorl eu cuvinte din scriptura.-
Un I dujman de lup.-A dat cr-ijmarului pänä i sucmanul". Duj-
mani, vejminte, crijmei, pleznisï, crijmar, asa zic Transilvänenir
La RominiI din regat i in limba comunä romineascä se scrie
0. se pronunlä dusmard, vesminte, crîm, plesnisi, crismar.
Aid sint data observatil importante de facut. Mai întîiü nu-I
este permis unul gramatic sä dea ca normale, ca apartinind
iimbiI comune, niste fonetizme extrem de dialectale, precum sint
acele din dujmani, vejminte, crijmit, pleznil, crijmar. Sint ex-
trem de dialectale aceste fonetizme pe de o parte pentruca apar-
in numai unuI mic teritorIu al rominimiI, Iar pe de alta pentru-
cä apartin acelui teritorIu care din punct de videre al limbil este
cel mai putin autorizat de a da tonul, cum se zice. Transilvä-
rnenir (si in general RominiI din Ungaria) stilt oamenif cel mar
vrednici dintr-o multime de puncte de videre, este loarte proba-
'bu c Transilvania a lost punctul de plecare de unde s-ati im-
plut cu populatie romineascä Moldova si Muntenia de a stinga
-Oltulni, este lucru sigur c profesorilor transilvänen1 se datoreste
o bunä parte din cultura romineasca a regatuluI, dar Transilva-
neniI Vorbesc prost romineste, limba Transilvänenilor nu poate
iii luatá de model pentru limba romineased. Limba ungureasca.
pentru IRominiI din Transilvania a fost i este un adevarat de-
zastru in ce priveste progresuI intelectual si in special pentru
limba romineasca. Cum ca in acele centre rominestl, unde Ro-
mina n-aii stiut nicIodata i niel az1 nu stia ungureste, limba ro-
,minä a avut o dezvoItare normalä, aceasta se intelege, dar acele
-centre rominestí din partite UngarieI stnt putine i chIar multe
,claca vor fi fost i daca vor fl, localitätile rominestI neinfluintate
direct de Unguri ad lost influintate indirect din cauza contactuluI
eu localitatile rominestI cele direct influintate. La aceasta trebue
däogitä influinta cea mare pe care in toate privintele ad avut-o
.asupra poporuluI romin din Ungaria intelectualii romini, care auÍ
trecut toti prin colile unguresti, si care toll aú stiut i tiii tot
atit de bine ungureste casi romineste, orI poate ad hut si stitl
mal bine ungureste decit romineste. Limba comunä romineasca,
macarcd la injghebarea ei ati luat parte si RominiI din Ungaria,
-s-a dezvoltat tot maI mult pe baza limbil rominestI din Muntenia
.si din Moldova. Ajunsese chIar un timp cind intelectualii tran
silvänen1 seriad (si vorbIa) o limba atit de pocitä fata cu spiri-
tul limbii comune din regat (negresit ea fata cu spiritul limbii
,comune din regat, cacl in ea insäs considerata niclo limba nu-I

www.dacoromanica.ro
206 A. PHILIPPIDE
-
pocitä, ci-I tot atlt de bund ca oricare" alta), ajunsese, zic, atit de
pocitä fald cu spiritul limbil comune din regat. Melt a trebuit s&.
intervina Dl. Maiorescu in celebrele sale critice si sä sileasca pe-
intelectualii transilväneni de a-0 modela limba dupd acea a Ro-
minilor de dineoace de munti. i si-ad modelat-o de atunci cu
sirguintä i aü ajnns unii scriitorii ca Cosbuc i Goga, sä scrie
Intr-o limbd tot atit de romineascd ca acea a lui Alecsandri i Emines-
cu. sa vinä un gram atic si acela incd German-astäzI, dupdee cre-
deam cd n-ad sd mai fie necesdre remonstrantele D-lui Maiorescu,
sä ni vire eu de a sila in limba comund pe cele mal pure transilvd-
Î
nizme,ca de al de gdzdodiccl (vezi maI sus No. 42), dujmani, vej-
Jninte, crijma,plezni0, crijmar, aceasta trece peste toate marginile.
Dar sint acestea ungurizme ? Nimeni nu zice cd slut ungurizme.
Dar sint transilvänizme, i particularitäti dialectale din Transit-
vania, mice fel ar fi particularitätile acelea dialectale, slut pentru
limba comund romineascd suspecte. Cel mult scriitorl de -va-
loarea until Cosbuc ori Goga ar pute sä strecoare citeva din
ele, niciodatd insä gramaticului nu i se poate permite aceasta.
Dar este ceva mal gray Inca. In aceste vejminte, dujmaui, crijmd,
crijmar i plezni5i ale D-lui Weigand. Doilä din aceste transit-
vänizme slut virlte de DI.Weigand in limba lui Creanga. Un
dujman de lup trägea cu urechea la päretele din dosul easel,
cind vorbia capra cu dInsii". Asa zice Dl. Weigand. E celebrul
(cad care loc din Creangd nu-I celebru ?) loc din Creangd
..Un du5man de lup-S-apoi stiff care ? Chiar cumdtrul caprei,
-care de mult pindid vreme cu prilej ca sä pape iezii, trägea
cu urechea la päretele din dosul easel, cind vorbia capra cif
dinsil. Moarte pentru moarte, cumdtre, arsura pentru arsurd,
cd bine o mal pleznig dineaori cu cuvinte din scripturd". Ast-
fel falsified DI. Weigand celebrul loc din Creangd : .Moarte
pentru moarte, cumatre, arsurd pentru arsurd, cd bine-o mat
Plesni$i dinioarea [nu dineaari !] cu cuvinte din scripturd". Chiar
dacd un scriitor transilvdnean ar scri plezniV i tu ai schimba
pe plcznW in literarul plesniA al" face räd, cdci limba unut
scriitor este, casi continutul scrierii sale, proprietatea lui, pe
care el asa a fäcut-o dupd cum a vrut. Ca n-a vrut off n-a shut
sä intrebuinteze cutare fenomen din_ limba comund si a Intrebu-
intat un fenomen din dialectul lui, aceasta-1 priveste. Pot-
s5.-1 ardti gresala, caed vrei, poí sä rizi de ea, dacd eti
asa de simplu sd crezi cä fenomenele limbistice pot fl in
general ridicule, dar sä-I schimbi cu deasila vorba, aceasta se
chiamd samavolnicie, arbitrar, procedare de inchizitor. De unde-
tii ca acel plezni$i al Transilväneanului, intrebuintat in cine
stie ce bucata de mare valoare literard, si recitat cu entusiazm
impreund cu bucata din care face parte de mil i mil de lectori,
de unde stil cd nu va pätrunde cu vremea in domeniur limbit
comune rominesti ? Asa se formeazd limbile comune, prin in-
fluina scriitorilor de valoare. Din Ispirescu invatä Moldovanul
muntenizme," din Creangd. invatd Munteanul moldovenizme, si

www.dacoromanica.ro
 UN SPECIALIST ROMIN LA LIPSCA 2or

dupdcum s- ad unit Moldovenil cu Muntenil grin legAturi politice,

tot astfel cu vremea se vor uni complect printr-o limbd comund
care astäzi este departe de a fl complect formatd. Si sd vii incd
in acel mare maistru Care a fost Creangd sä schimbi pe lite-
rarul plesn41 in dialectalul plezni5i 1 Dacä scrierea oricdrul alt
scriitor romin trebue läsatä neschimbatd, in limba aceia pe care-
scriitorul a vrut s- o intrebuinteze, aceasta ..cu atit mai mult trebue-
sd aibd lo la Creangd. Oricare cuvint, oricare found, oricare
sunet din acest scriitor, trebuesc läsate neschimbate, nu numat
pentrucd sint proprietatea lui, pe care n-are nimeni dreptul s-o,
facd aldel decit cum el a vrut, '''clar mai mult Ina pentru aceia
cd oamenii ca Creangd sint fAuritorii limbii comune rominesti.
Cutare cirpacid, cutare poetastru, cutare criticel, cutare pedant
grarnatic, aceste umbre de oameni, care trec pe pämint färä sa
pese cuiva de dinsii, acestia ni-ail format ori acestia ad stä ni,
formeze limba noastrd literard ? Limba, ca oficare altä manifes-
tare a naturii, trebue läsatä,' sd se formeze in libera concurentd
a valorilor. Nu cu lanturi se poate impiedeca rnersul naturii.
Deja este un mare abuz acela cd scriitorii moldoveni, care ad
ajuns t1e mina editorilor din Bucuresti, sint schimbap pe mun-
tenie, i tot asa de mare abuz este acela cd in cArtile didactice..
pe care le-a monopolizat ministeriul, se evitä Mate moldovemz-
mete, tr se introdut cu toptanul toate muntenizmele. Ce va,
zice li ba literal-A odatd, de va zice gard ori uluc, ori de le va
intrebuMta pe amindotiä, aceasta numai concurenta liberä dintre-
scriitorri romint poate sä o hotdrascd, iar nu cutare däscMas scos
de urechi la examenul de capacitate. Adecd ce deosebire existä
intre ac6t despotizrn, acest spirit de inchizitie al Rominului dela
Bucuresq, care vrea cu de a sila sä invete pe toti. copiii din
Rominia \ sä vorbeased cum el vorbeste, _si celdlalt despotizm,_
celdlalt spirit inchizitorial al Ungurulul, care vrea ca prin mij-
locirea temnitelor sd facd pe Rominl sä invete ungureste ? Deja
acesta este un mare abuz, dar sd mai vie- si un German dela
Lipsca, care baraguineazd romineste, sd schimbe samavolnicest
limba lui Creangd al nostru, aceasta este culmea arbitrarulul.
(Va urma) A. Philippide

www.dacoromanica.ro
 KIR IANÜLEA
-Reproducerea opatil-
Zice cd odatä, acu vreo sutd si nu stiu cati ani, a dat po-
uncä Dardarot, Imperatul ladului, sä s'adune dinainte-i diavolii,
.dela mare pin' la mic: unul sä nu fie lipsä, cä-i scurteazd coada
lunge§te urechile 1 $i, daca s'au adunat ei toti cu toii, Im-
wratul s'a tras de täcdlie scripind strapic, a tt.iit de i-a piriit
Aetul, a holbat ochii la ei i le-a sbierat asa :
- Afurisitilor I care dintre voi nu e zevzec, sa-i treacd pe
-sub nas toate i el sä nu bage nimic la cap, trebuie sä fi luat
-seama, ca i mine, cd toti oamenii sositi de pe la densii aici
la noi, nu se plang deck numa si numa de sotide lor ; toata
-vina pentru pierzarea lor o arunca in spinarea nevestelor ; pe
intrebi de ce a ajuns aid : femeee si iar femeee. Mai,
.care-1
am zis eu in gändul meu, adevrat sd fie asta ? ... Pe spusele'
-oamenilor, firete, mare temeiu nu putem pune, fiindca-i stim ce
iubitori de adevr sunt. Dar iara§i nu-mi vine sä las asa lucru
ciudat fard de aproape cercetare ; cad politica Impratiei noastre
cere ca sä tim tot, fall greald, nici indoialä . .. Mai :intdiu, era
-sä vé poruncesc a supune la casne fioroase pe toate femeile,
*)-Aceastä novelä-precum arätäm In nota dela sfirsit-se mai gi-
.seste i 'n alte limbi; pe cat putem 0i fug, apare astäzi pentru India oari
In romäneste. Asupra felulni cum e datä aci, antorul îi pästreazI intregi
.drepturile de proprietate literarä ; cad, fära'ndoiall, de and lumea povesti-
le sunt ale lumii, Insä, fireste, felul povestirii lor rmine orand al povesti-
torului-precumMaica-Precista este a tutulor erestinilor, dar o anume icoanä eu
.chipul ei este a zngravalui care a zugrävit-o In felul lui.
Indur1.-te, tn, prea-stintä si pururea-curatä Fecioarä, de toti zugravii
ajutä-i sä nu präpädeasei vreme i väpsea degeaba !

www.dacoromanica.ro
 KIR IANULEA 209.
-
do'ar de-orn putea afla- dela densele un crAmpeiu de adevér ; dar,..
pe Airma, m'am gAndit cd nici a§a n'ajungem la mare isprava ;,
le cunoa§tem i pe dumnealor cat de 'ndrtnice V de 'ncdpäti-
nate sunt . .4adar §i prin urmare, dupa multd chibzuintd, am,
hotärit sä trimit pe mititelul, pe Aghiutd . Ce ? n'a venit Aghiu-
ta ? Unde-i Aghiutd ?
Mititelul sta pitit tocm a pintre diavolii mruntei dela urma,
V, pe când cuventa Dardarot, el, trägend cu urechia, Ii cântä-
rea coada 'n mâni. Cuin si-a auzit numele, a läsat din mâni.

- Apoi, daca eti aicea, ce nu te-ar4 mai la vedere ?-

coada V. a tipat :
Aici sunt, Intiniecimea Ta I

Vino 'ncoace, proclete 1Te -dai coadei, ai ? Simtiî c'am sä te

pun la treabd i te pite$i, sä nu-ti vd mutra, sä nu-mi aduc
aminte de tine, mititelul taichii I

Si cand s'a apropiat Aghiutd de tron, 1-a 'nhätat Dardarot.

de urechi i scuturd-1, de-i trosnea junghiatura-de dragoste-
multd ce avea pentru el, fiindcd era mititelul mucalit, i cand se-
plicti6ea impratul de treburile 'mprätiei, pe el il chernA, sd-it
spuie lafuri i sa-i faca giumbuviri.
Ascultd-m, Aghiutd puiule . . . Dumneata numaidecat
ai sa lei din comoara 'mpräteascä suta de mii de galbeni aduV,
alaltdieri dela sgarcitul pe care '1 ingropard cu talerul parlitii de
mahalagii, cd 'ncepuse sä le rniroasä-zi o sutd de mii de gal-
beni. Apoi, o sä te 'mpelitezi din cap pind 'n calcdie In chip de-
orn muritor i sä te duci pe pdment, In ce loc ti s'o pärea mai
potrivit. Acolo-ascultd bine, astimprd-te cu codita 1-sä te cä-
sätore$i i sd trdeVi cu nevasta zece ani. Pe urmä sä te faci
cd mori ; sa-ti laV acolo trupul, i sä te 'niorci sd-mi dai soco-
teald una eke una de toate pin Cate ai fost trecut ca orn Ing`urat . . .
Bietul Aghiutd t Via- el de ce sta pitit pintre plevu§cd,
mdcar cd era un drac i jumdtate : bänuise ce-1 aVepta, cd iar-
o sd-i dea cine-Vie-ce grea sarcind. Cand a mai auzit cd o sao
aibd aface i cii femee, a virit coada 'ntre picioare ; Inca n'o-
putea uita pe baba la care intrase sä slugdreasca trei ani . .
Ii dedese baba de lucru-sd-i Indrepteze un fir de pr cret ;
1-a tot muiat cu limba Aghiutd §i 1-a tras pin degete, zi i noapte
MIA rpaos ; de ce-1 muia V-1 trägea, de-aia flrul se 'ncärlionta
V mai tare ; i a§a §i iar aa, pind i-a eVt dracului pérul pin
cdciuld ; s'a lipsit §i de simbrie V de tot, s'a fugit dela stapand...

www.dacoromanica.ro
-210 CAR AGEALI

- sä §tii, a addogat Dardárot, dupd ce a stat pUtin-

"lei la ganduri, ca. In toatä vremea de zece ani pe pdmént, ai
fii supus la toate necazurile, släbiciunUe i ticä1oiile pamén-
tenilor .la ne§tiintd, la man* prostie, sdräcie, i la robie chiar,
grmanénd sä te aped de toate relele cum i putea i cum te-o
4dia capul Intelesu-m'Oi, puiule ?
Ce sä mai zica puiul ? Nu mai incdpea clr-mir ; cä Darda-
yot, cat li vorbise, nu-I släbise din ghiard.
- Inteles, Intunecimea Ta !
- Apoi dac'ai inteles, puiule dragd, ce mai stai ?
- Daca nu-mi dai drinnul de urechiä .
Mare haz a fäcut Impératul de vorba asta, §i'zice rizérid :

- Pt I sä nu te deochi 1
Si l-a stupit pe mititelul ln virful nasului. Pe urmd, i-a Iä-
sat urechia §i, färä sa mai zimbeascd, räcnindu-i fioros Ai ple-
-cat?", i-a tras un picior drept unde 'ncepe sd-i zicä spatelui coadd.
S'a dus de-a-berbeleacul puiul pind la comoara impräteasca ; a
itrat suta de mii de galbeni, i, p'acl ti-e drumul Intr'un suflet,
la 'mplinirea datoriei.

Pe drum s'a prefäcut in chip de (mu, nici matuf, dar nici

,prea tingdu ; orn tocmai In puterea virstei, frurnos i ardtos ; §i,
.dupd ce 's'a gândit, in care loc anume sä meargd pe piimént, zice :
-Stii ce ? . t . Am sä mé duc la Bucure%i cunose ora-
7§ul . (cd mai umblase de multe ori p'acolo). E loc de petre-
-cere ; banul e scump ; invértit bine, aduce peste sutd la sutd ; vor-
ba vechiä: .dacd eti sdrac, du-te 'nteo politic bogatd ... din ce
-scapä pintre degetele altora, poti culege destul ; dacd eti bogat,
-du-te 'ntr'una sdracd . . . din orice firimiturd dä s'aducd un ne-
voia la gurd, îi smulgi peste jumtate.
Gandind astfel, cum a picat in Bucuresti, a tras in miezul
tirgului, la Hanul lui Manuc. Acolo, a cheinat indatä un samsar
i-a spus sd-i gäseascd färd zabava o pereche de case fruinoase,
cu incdperi multe pentru stäpani, musafiri i slugi, la aer curat,
-cu grädind i fintand 'n curte, cu pimnite, bucdtdrii, spälätorli, cu
.grajduri i oproane, Insfloit cu toate cate trebuesc pentru ae-
euviincioasä asä a unui negustor chiabur. La vreo cateva zile,
casele erau i dereticate cu tot dichisul--nite case mari In ma-
Ialaua Negustorilor ; §i. slugi peste slugi, §i. cai la grajd, i ca-
Jep In opron.

www.dacoromanica.ro
 TUR 1ANIJLEA 21t

Sthphnul casei, cunoscend pcatul oamenilor i mai ales aI

femeilor, cd or sä-1 descoasä care mai de care, ca sd-i afle ros-
tul-cd de unde e, cine e, cu ce tritieste, ce cautd'aici, [si câte
.altéle-a chemat pe jupäneasa bëtrânä,-o coforoantä zugravità
!si smältuitä, pe care o pusese mai mare peste 'slugi, sä poarte
heile i sä ducd grija de toate,-a poftit-o sh sazh jos pe chilirn,
iar el, de pe divan, trägénd ciubuc, s'a apucat a-i povesti pëcum
airmeazd.

- Uite, dragd kera Marghioalo . . . Mie, cum ti-am mai spus,

Timi zice kir' Ian]ea ... Eu sunt de felul meu din pärtile de spre
Sfintagora. Pärintii mei, oarneni de j6s, se tineau cu o livede
dnicd de mdslini. Pe cancl implineam seapte anisori, le-a venit
Tärintilor dorinta sä meargd la hagialic, si-asa, -duph ce au fa-
-cut rost de ceva parale, m'au luat Impreund 0 ne-am dus calare
ape 'catisi pind la portul Salonicului Acolo, ne-am suit pe o co-
abie mare, care astepta, cu pInzele ridicate, ca sä porneascd
,spre miazdzi cdtre Ida. N'al trecut mult ; a'nceput sl. sufle
Véntul asteptat ; s'au umflat pinzele, si am pornit. Trei zile cu
-soare si trei nopti pe fund am mers tot drept Inainte fart nick'.
,superare. Noi mancam dupd datind post. Cam a treia zi, am mân-
cat la nämiez fasole 0 ridichi ... C'e sä te pomenesti ? ... Asa
,pe la oacd, au Inceput améndoi pärintii mei sä se tie cu mânile
cle pantece si. sä se vaite gro-zav : mor" 0 iar mot" 1 ... Cdpi-
danul, vzéndu-i cum se svircolesc 0 se sgircesc In dureri de
snoarte, a chemat degrab pe un cAlugër papistas, care se suise
-cu noi pe corabie, om invtat, priceput si la cdutarea boalelor.
Tind sä vie acela, bolnavii Incepuserd sa'nvineteasca si d'abia
i-au putut spune ce mancaserd-fasole si ridichi. CAlugrul a'n-
drebat hied odatd:
- Inteleg, frilor ; dar trebuie sd mi spune-ti : ati mancat fa-
ol.e si ridichi, ori ridichi si fasole ?
Iar mama i-a rspuns cU glasul lesinat :]
- Ridichi si fasole.... -

- "Atunci, nu prea e binel a zis cAlugërul.

$i a poruncit sd-i frece pe pAntece cu cdlti aspri... Dar:de
zeaba i-au frecat pin le-au jupuit pielea; cd, pe cand resdrea
lima, tata Intdiu si. mama Indatä dupd, el, si-au dat otpustul....
Zu, copil, ce sä fac? ... M6 tineam. plângend tot dupd cdpitanlsi.
Adupâ cAlugr, si. i-am auzit vorbind asa; zice cdpitanul :
-- Pärinte, dac'o fi cholerd, m'am nenorocit ; patruzeci de

www.dacoromanica.ro
 212 CARAGEALI

zile nu-mi cla voe sä intru 'n port, mi se stria marfa i rerndiu
sdrac pe drumuri !
Dar omul invetat i-a respuns :
- Nu e cholera cum nu sunt eu calugeritä. Asta e un fel
de boald care bantuie mai cu sama in postul Pastelui la christi-
anii resdriteni.... Gresesc oaruenii,-c'asa e bietul om, supus
greselii,-manancd intdiu ridiche i pc urma fasole... Vezi-bine.
ridichea isi repede täria 'n sus, iar fasolea îi naväleste puterea
spre partea dimpotrivä ; una 'mpinge, alta nu se lasä; se 'ncinge
luptä cu iuteald mare in meruntaie, cdrcei peste cdrcei, pinä se
face incurcaturd 'n mate, de se sparge praporul-si se präpd-
deste omul de hurduharismös-a§a zic Grecii la näprasnica asta
de boald.
- Dar nu se ia ?
- Deloc ; n'ai nicio grijä.
I-au infösat frumos pe bietii pärintii mei In niste cearsafuri
curate ; le-au aprins ate o luminare de ceard la cap ; un alt
aluger grec i-a prohodit si, de dimineatd, and s'a al-Mat soa-
rele d'asupra talazurilor- vecinica lor pomenire I" -una I dou6 !
trei 1 i-au aruneat in adIncime ... Pe mine, vözendu-m6 plan-
gend si-a fäcut pomand cdpitanul de m'a luat pe procopseald-
intdiu slugd, pe urma *tor, mai apoi tovards... Nu-ti mai spuiu.
draga kera Marghioalo, pin ate necazuri am trecut ; ate ocari,
lnjuräturi si bätäi am Inghitit ; de ate ori era sä pier in vul-
toare ; de ate ori m'au arnägit Imprejurdrile si inselat lu-
mea - mai ales de and am incdpuit eu singur o corabie
si m'am apucat de negot pe searna mea, färä alt stäpän
nici tovards deat norocul meu ! Nu-ti mai spuiu cum am
sapat odatä cu viatä numa'n pielea goalä ; cd, dupa ce umbla-
sem sapte luni pe ape, tocmai când -sa intru in Tarigrad, mi s'a
aprins corabia incarcatä cu cositor si chihlibar de peste douemii
de lire, pe care le cumprasem cu piper si curmale nici de trei-
sute ! Nu-si mai spuiu cate si mai ate am pätimit, prin atatea
depärtdri, pe mari si pin teri, cu fiarele, i, Inca mai grozave, cu
oamenii ! Destul sa-ti spuiu cd, incet-incet, m'am chivernisit
cum-se-cade, ajungênd sä am o stare destul de build pe potriva
mea ... Am invtat, cat am colindat pin lume, purtdrile cele fru-
moase ; stiu destule limbi sträine-incai despre a rumäneascd,
pot zice, färä sd me laud, cd o stiu cu temeiu ; mdcar cd de
vita sunt arvanit si nu prea am Inv6tat buche, dar, drept sa-ti

www.dacoromanica.ro
 KIR IANULEA 2t3

spun, la asta nu mé dau pe niciun ruman, fie cat de pricopsit

cat-turn. Imi plac cu deosebire limba i lumea de-aici, i, asa,
fiindcd m'am säturat de atatea primejdii ale caltoriilor, de atata
bätaie de cap si de inimä ale negotului, am venit sä m'asez aici,
in Valahia, la Bucuresti; sä m6 bucur in isihie de rodul inde-
lungatei mele trude .
- Doamne, kir Ianaleo, a zis kera Marghioala ; pin'multe
ai mai trecut i dumneata ! ... Dar sä nu-ti para ru ! Incai n'ai
pätimit ca atatia altii degeaba ! Frumos esti, voinic esti, bogat
esti ! de träit §tii sä traesti ! ... Halal sa-ti fie !
Iar kir Ianalea a addogat :
- Uitam ceva Ascultd, rogu-te bine, draga kera Mar-
ghioalo : sä nu care-cumva sä aflu cd ai spus la vreun vecin,
ori alt-cuiva-da macar tatii, de s'ar intoarce din fundul märii -
ate' le aflasi acu dela mine, cd, vezi dumneata? catä nevoie am
de slujba dumitale, ca femee cinstitä i credincioasä ce te stiu ;
cat sunt eu de bland, si cat esti de betrana, nu-ti caut 1... te coto-
nogesc ! iti rup ciubucul Csta pe sale i te dau s'afard din pane
cu ocard ! . . Ai priceput ?
- Vai de mine ! a zis betrana ; s'ar putea ? N'am obi-
ceiul ! In viata mea n'am mancat labe de puiu! Hei ! kir
Ianaleo ; eu am slujit la case mari boeresti ... Cate am v6zut
s'am auzit eu 1 . n'am vreme acuma sä ti le povestesc ! ...
dar, lasd .
- Ei, eu atata-ti spuiu dumitale ... te nenorocesc ! s'a
isprävit !
- sa m ornori 1 a zis jupaneasa i n'a mai st .1; s'a ridi-
cat de pe chilim si a plecat degrabd cu cheile la treburile ei.
Pind seara, toti ai casei ; pind'n dou zile, mahalaua'ntreaga. ;
pind'nteo sptmand, tot tirgul toatä lumea a stiut istoria lui
kir Ianalea mai bine chiar decat el ; corabia arsese de trei ori ;
chihlibarul präpädit facea douzeci de mii de lire ; iar de atunci,
in post, nu mai mänancd nimini ridichi cu fasole, toatä lumea
manancd fasole cu ridichi.

Cu azi cu mane, a fäcut cunostintä kir Ianalea cu feldefel

de negustori, ba si de boeri ; a'nceput sä mearga pela ei i sd-i
polteasca pela el, la sindrofie. Si la toatä lumea placea, fiindcd
era orn destept i bland, cu multa stiintä despre ale lumii, cu
pw-tdri alese i, mai cu seamd, cu dare de mand : levent si ga-
lantom, p6truns de filotirnie i de hristoitie-inteun cuvént, ade-

4
www.dacoromanica.ro
214 VIATA ROMINEASCA

vörat orn de omenie. Astfel, care dintre negustori §i chiar dintre

boeri aveau mai multe copile deck stare, umblau cu dinadinsul
sá-1 ginereascd. In vremea asta, el i pusese ochii pe o ténrd
din vecini-o chema Acrivita, fata a mai mare a lui Hagi CA-
nutd, toptangiu pc vremuri. Hag lul, vduv, era orn de searnä,
Insä cam ififliu pe potriva greutdtilor casei lui, fiind impovrat
de trei fete, una dupd alta gata de märitat, i ineä doi feciori,
-bdieti buni, aminteri, da cam nepricopsiti ; aa cd putind ne-
dejde de zestre dela Acrivita. Dar zestre-i trebuia lui kir ?
Fata era vestitä de frurnoasd; numai atAta cusur avea §i ea, el
se uita, uneori, nu todeuna, crud§ ; dar tocmai asta li pldcea lui
cu deosebire. Fata '1 pläcea §i ea pe el .. A cerut-o Hagiului,
iar Hagiul, fart nazuri multe, i-a dat-o.
Fiind i kir lanlea, ca tot omul, supus släbiciunilor orne-
ne§ti, era stäpanit de patima fuduliei ; Ii pläcea sä trdieascd dom-
ne§te, numa 'n petreceri scumpe, Irnpärtind in dreapta i 'n stanga
daruri pretioase. A§adar, a fdcut o nuntd strälucitä cum nu se
mai pomenise vreodatä in mahalaua Negustorilor ; trick bärbatii
ziceau : Trebue sd fie putred de b6gat arvanitul I . Vzu§i,
nene, ce bine .a lovit;o säräcia de hagiu I" iar femeile Poftim,
soro, noroc pe chioara lui Canutd I"
Cum a adus-o kir Ianfilea ln casd cu ldutari, parc'a intor-
s-o pe dos. PInä la sar§itul cununiei, duminicd seara, era bldndd
§i supusd ca o mielu§ea ; dar, luni dimineata, s'a ridicat din pal
ca o leoaicd . A chemat toate slugile, femei §i bArbati ; s'l
uitat odatA chiorl§ de i-a bAgat In spaime pe toti §i, de fatA cu
bArbatu-su, le-a zis :
- SA §titi cA de azi Incolo sunt, eu stApAnA aici Si slI

mai §titi cA cu Ianuloaia n'o sA v meargA cum v mergea cu

prostul de Ianlea ! §i Inca sA mai §titi cA eu am toane pe cine
m'o supra cu atitica mAcar, 11 plesnesc §i-1 trimit numai-decAt
la Agie sA-§i ia merticul §i de-acolo ! Scurt ... Ati lnteles ?
I

Aid'acuma I e§iti afarA !

De atunci, zi cu zi, cocoana se fAcea mai asprA i mai tan-
to§A ; §i, de ce era ea mai 01100 §i mai asprA, d'aia kir lam).-
lea o inbea mai tare ; §i de ce cre§tea dragostea dumnealui,
de-aia-i cre§tea i ifosul dumneei.
Toatä ziulica ofta omul tdupA
o vorbA mai dulce, or dupA un zlmbet . .. Ea sta tot. posacA §i
'ncruntatA. Daca s'apropia de ea §i da sA o mAngAie, ca s'o

www.dacoromanica.ro
 KIR IANULEA 215

rnai Imbuneze Draga Acrivito, de ce esti suprata ?" ea-1 im-

pingea cat colo :
- Ah ! Ianaleo, fugi, ca n'ai haz deloc . . . nu vezi ?
Alt barbat, in locul lui, si-ar fl perdut rabdarea i ori 1i
punea picioru 'n prag, s'o potoleasca, ori o trimetea 'napoi la ba-
baca-seu, la Hagi Canuta . . Dar el, unde ? Cand 11 impingea,
.

ii cädea 'n genunchi : Draga Acrivito, earta-me I" si da sa-i

sarute manile ; dar ea :
- Uf Ianüleo, scoalä-te I nu mai m plictisi !
I

- Nu me scol pina nu md erti I

- Atunce.a, stai asa pina poimaine, daca poftesti

Si se scula ea si pleca, dupa ce-i da cu tifla.
Kir Ianlea, ce sä faca ? Se uita dupd ea lung cum esea
intepata fârä sa-si intoarca ochii, macar cä o ruga cu lacrimi
sa nu-1 paraseasca asa . ofta, se stergea la ochi pi . . o iu-
.

bea i mai mult.

A mers asa cat a mers, pind i-a dat in cap cocoanei sa
'ntoarca foaia, sa-1 prajeascd i pe altä parte : s'a prefacut ca-I
teme, cä e zuliarä. S'a prefacut azi, s'a prefacut mane, pin' a
'nceput chiar sa creaza. Omul da bani cu imprurnut, i fireste
veneau la el boeri, cocoane, negustori, slujbasi, feldefel de lurne
cu daraveri. Co coana Acrivita sta cu urechia la usä, s'auza tot ;
si nu s'a multumit s'auza numa ; a sfredelit lapo cu un burghiu,
ca sä i vaza. i 'ncai, nu tacea ? Ii spunea MIA sfiald ce au-
zise i vzuse, i tine-te ca dla ti-a zis asa i i-ai rspuns asa ;
-ca pe aia ai strins-o de !liana sit i-ai sarutat-o de trei ori, pi, pe
urma, cand a vrut sa plece, ai luat-o de mijloc si te uitai la ea
asa gales, si ai dus-o pInd la uph i iar i-ai särutat mana-si
cate alte ponosuri i mai si.
Iar daca el se jura ca pe nedrept 11 banuieste, ca el e da-
tor sa se poarte politicos cu lumea i mai ales cu cocoanele,
-ca orice negustor-ea Incepea sa-1 ocarasca, facéndu-1 nerusinat
pi mincinos. Nu mai putea kir Ianülea ; 1i venea sa se stringa
de git ca pitigoii i mai multe nu. Dar nid cu atata nu se mul-
lumea cocoana. Nu-i era de ajuns cum le Incornora toate ate
le auzea i le vedea pe ascunsele ; ca sa afle i mai multe, da
bacsisuri la slugi sa-1 iscodeasca ; ha a pus chiar pe un fratior
al ei sä nu-I slabeasca de pe urme, sa-i descopere toate ber-
bantlIcurile dumnealui". Fireste ca nici slugile, nici fratiorul, n'au
putut afla nimica, flindca omul era un barbat nu se poate mai

www.dacoromanica.ro
216 V A TA ROMINEASCA

de ispravA. Cocoana s'a pornit atunci cu ocAri pe slugi, cA-i mA-

nAncA pAinea, ca niste pcAtoase, ticAloase i necredincioase" ;
fratiorului i-a strigat cA ori e haple, ori pes . semne aliceve,
pi i-a poruncit sA nu-i mai calce pragul, ca-i rupe picioarele ;
iar pe slugi, chiar In fata lui kir Ianlea, le-a smintit in palme
si le-a dat afarA.
Cum a schimbat slugile, alte bAnuieli i alte certuri . . Dar
.

nici nu putem zice asa, fiindcA la cearta unul spune una, altul
alta, ori pe rend, ori amendoi deodata ; insfarsit, are parte fie-
care de cuvent ; pe and aicea, tipa, ocAra i blestema numai
dumneci, iar dumnealui asculta, inghitea i tAcea. AflAnd slu-
gile cA in casa asta nu cAntA cocosul, se dedeau bine cu gAina;
li turnau feldefel de gogosi, care de care mai umflate pe pla-
cul dumneei : cA dumnealui face §i drege, cA umblA asa i pe
dincolo; i, fiindcA Ianuloaia era multumitA cu astfel de slugir
apoi i ele-si fAceau de cap ; furau de stingeau.
TotodatA, Acrivita mai cAzuse §i la darul foitelor : casa
plinA de juntori, masa lingA masA - otusbir, ghiordum, ba i stos-
-si dulceturi, zumaricale, vinuri, cafele i vutci, i ciubuce peste
ciubuce, ziva ptna seara, i noaptea pinA la ziuA. Pe linga asta,
era si agiamie §i 'nfumurtA, cA nimini nu stie juca mai bine ca,
ea -si, se 'ntelege, perdea gros. Toate cheltuielile i perderile-
astea if dedeau mult indrét pe kir Ianalea ; nu se mai ajungea
din venituri. De regula nu zicea nimica ; dar asa, uneori, cam
in glumA, indrAsnea sa-i scape §i lui .cate o vorba, bunioarA
- Numa de nu ne-ar bate odatA toba cu atAtea ca-
cialmâle !
Nu-i trebuia mai mult cocoanei . . .

- Dâ ce ? nid ataa petrecere nevinovatA sa n'am in casa

mea ? . Dumneata nu trebuia sA te fi 'nsurat, clan te §tiai pirlit,
sA iei pe Acrivita, fata lui Hagi Canuta, care n'a fost InvétatA,
la casa pArinteasca sA-si mAnAnce de sub unghie ! . . SA fi luat:
.

o mahalagioain sArmanA, s'o tii incuiatA pe mAsline i pe ma-

mäligA, sa-ti spele rufcle i sA nu se 'ndure s'aprinzä un muc
de luminare 'n casa ! ori una, sa-ti puiA niste coarne, sA nu le
poti duce ! . Nu ti-e destul cA sunt cinstitA, dupa ce ea-0 rabdi.
ca o nenorocitA, toate ticAloiile p i murdAriile dumitale ? . Eu
voiu sA trAiesc, d'aia m'am mAritat ; aminteri m duceam la cA:
lugr:e ! . . . Si 'nsfirsit, daca-ti place, kir Iantlleo ! de unde nu,.
du-t'te plimbA, i sA ne vedem cand mi-oiu vedea ceafa . , . fArA.
oglinzi !

www.dacoromanica.ro
 KIR TANULEA 217

Intr'o zi, cand §edeau la masa cu o suma de musa6ri, Ora

s'aduca ciorba, a 'nceput din chiar senin Ianuloaia sa vorbeasca
despre o prietina maritata, care nu se afla de fata
ca s'a tinut cu beizadea cutare, un copil 1 §i Voda, supérat
foc, era sä puia sa-i taie coadele i s'o trimita surghiun la un
schit, tocmai in fundul muntilor ;
ca a prins-o odata barbatu-s&i, ziva 'namiaza mare, la Tur-
boaia, la chiolhan, la earn verde, cu consulul muscalesc i cu
alti drangalai ; -tiganii li trageau de unul singur Mai, cazace,
cazacele 1" si ea chiuia §i juca numa 'n papuci, cu palmele 'n
ceafa, apilpisita, ca un maladet zaporojean ;
cá 'ntr'un rénd, a plecat la Caldarusani, s'o spovedeasca
sfintia-sa parintele Ioanichie, §i a stat acolo de mercuri in sép-
tèmana Patimilor pina 'n sèptmana luminata dupa Isvorul Tä-
mäduirii ; -se plimba toata noaptea cu duhovnicu 'n luntre pe
luna §i canta de rsuna lacul Frunzulita loboda, of 1 tato,
gura lumii sloboda I" iar parintele lucra din lopeti si-i tinea iso-
nul pe glas al optulea . . .
Si ate alte grozavii !
Musafirii §i mai ales musatirele faceau haz ; iar bietul kir
Ianalea, om cu hristoitie, facea fete-fete. A rabdat el cat a rib-
dat, i zice, intaiu cu destula blandete
- Bine, Acrivito, scumpa mea 1 cum poti dumneata, mai
ales ca tii ce bun prietin sunt cu barbatu-su . . cum poti, färä
.

sa le II vzut toate astea cu ochii durnitale, fara niciun temeiu,

sa catigorise§ti astfel pe o prietina, pe care o primim aproape In
toate zilele in casa n@astra ? . . . Imi pare ru I

- Ei 1 apoi vezi-bine ca dumneata o s'o aperi . . . ca v

scoateti ochii unul la altul I
$i apoi le spune tutulor ca acuma prietina nu se mai du-
hovnicete la Caldárupni ; i-a pus lui kir Ianalea gandul .
sa-mi sparga casa 1" Da o s'o prinza odata i n'o s'o erte cum
a ertat-o Voda ; o sa puia s'o tunza ca la cazarma pe si
din muscaleasca" i calugreasca" n'o mai scoate.
N'a mai putut suferi kir Ianalea ; s'a ridicat foarte turburat
si s'a rstit odata tremurand
- Asculta-m, Acrivito nu-ti dau voie, m 'ntelegi, sä
I

mai zici o vorba macar despre o femee care-poti spune dum-

neata toate murdariile ce-ti trec prin gandul dumitalel-este mai
cum-se-cade ca dumneata ; cA dumneata e§ti, m 'ntelegi, mai

www.dacoromanica.ro
218 VIATA ROMINEASCA

lndrAcitä deck .talpa Iadului, i ()rick de blajin sa fle omul, it

scoti din toate rabdArile ! SA taci din gurd, scorpie nebunA, ca
puiu de te leagA si te trimit la Balamuc, mé 'ntelegi !
Cocoana s'a ridicat i dumneei si s'a näpustit asupra dum-
nealui, sa-i arza o palmä ; dumnealui s'a ferit repede 'ntr'o parte ;
iar dumneei, de necaz cä nu 1-a putut nemeri, a luat castronul
cu ciorb6 de pe masa i i 1-a aruncat in fata -1-a opkit de sus
'Ana. jos. Kir Ianlea pi-a esit din pepene ; s'a repezit cu pum-
nii 'nclestati, s'o pilduieasc6 ; dar musafirii s'au pus la mijloc si
1-au oprit in piept
- Nene Ianaleo ! stai, omule 1 nu sade frumos !
Si, pe urmä, cAttl dénsa :
- Mai potoleste-te i dumneata, coanä Acrivito, pentru
.

Dumnezeu ! nu-1 mai turba I

Ti-ai gäsit I . . . S'a pornit cocoana pe racnete, sd Mice ma-
halaua 'n picioare :
- Säriii I säriiiti, oameni buni I cA m omoara päglnul,
arvanitul . M bati, ai ? dupä ce-ti rizi de casa si de cinstea
I . .

mea, hotule i pehlivanule ! . . Daca te-ai imbétat si ai poftA de

.

batut, du-te de-ti bate tiitoarele de pin fundul mahalalelor, pe

care le 'ndopi cu pumnii de lire si 'n casä te calicesti Ora la
lescaie, ritane ! . . . Da pe mine sä mé bati ? pe mine, mA I spur-
aciune de badAran '? . . . pe mine, fata lui Hagl CAnutä, sä 'n-
draznesti tu sä r1 bati, pécatosule, janghinosule i riiosule ! ? . . .
Stdi tu, cä te 'nvt eu pe tine, cenghenè turceascA I
Si pinA nu i s'a stins glasul, n'a contenit . Fireste cA pe-
trecerea n'a mai mers inainte . .. Au sarit toti musafirii, care mai
de care : Nene Ianleo I" Cocoana Acrivito I" . cä ,la ne-
caz spune omul multe" ; GA are mâna cinci degete si nu se po-
trivesc unul cu altul" ; cä si mruntaiele din orn tot se ceartä
uneori" ; dar, oriOcumnu e bine sä s'auza 'n lume de asa 'n-
tèmplAri inteo casA de searnd !" . . . i asa mai departe, cu chin
cu vai, i-au impAcat. Dar, fireste, s'a §tiut indatä in toatA maha-
laua cä biata Acrivita a lui Hag). CAinitä a ajuns de-o bate ar-
vanitul-la masA.! fat& cu musafirii 1-dupa ce o 'nsealA cu ca-
re-i ese 'nainte ! . i pe urmä prietenele : Cum a fost ea cres-
aria mititica, i pe ce maini a 'ncäput I . o s'o bage 'n pämént
paganuL!"

Lui kir Ianlea i-a trecut repede necazul i iar dragA 'n

www.dacoromanica.ro
 KIR IANULEA 219

sus 1 draga 'n jos ! puiule §i suflete !" §i orce poruneea dumneei,
dumnealui réspundea :
- Cum pofte§ti dumneata, fos-mu, parighoria tu kosmu !
(vorbe frumoase, care 'nsemneazd, pe elinica :. lumina mea, mdn-
gelierea lumii !)
In vremea asta, cocoana Acrivifa se gandea :
... Eu cu budalaua, cu capsornanul sta de lam:ilea, mult
n'am sä mai fac purici .. . Ia sa m gandesc la viitorul meu ... '
Astfel, zi cu zi, i-a luat diamanticalele i sculele §i argin-
Aria, §i. le-a pus la pastrare acasd la flagi Can* ; pe urma,
a 'nceput sa vénza §i. de pin lucrurile de pref ale casei, aespre
care budalaue habar n'avusese sä faca §i el, ca orce negus-
tor cuminte, o catagrafie. Totodata, s'a luat cu biniwul pe linga
el ; a 'nceput sä-1 mangaie §i sä-1 magliseasca. Dupa ce I-a r-
sucit §i l-a fermecat cum a §tiut ea, cand erau intr'o seara a-
mendoi singurei la iatac, s'a pomenit kir lam:ilea ca se repede
dumneei i-1 ia strins In brafe i pupai-1 ! . . . El zice :
- Mè iube§ti, draga Acrivifo ?
Dar ea, uitandu-se la el cruc4 :
- Mai m 'ntrebi, Ianulica, fos-mu ?
N'a putut kir fun:ilea s'adoarma toata noaptea de bucurie
ca s'a dat Acrivifa lui pe brascla . .. De-acu 'ncolo, traiu, neneco !
Despre zitiä, cand s'afipeasca §i el, haf ! Il ia dumneei iar in
brafe §i. zice :
- Draga Ianulica, am sä te rog ceva . . . dar . . . sä nu
zici ba.
- Când am zis eu ba la vre-o dorinfa a matalufa, su-
fletul meu ?
- Uite ce e . .. Tatila ar vrea sä marite §i pe surioarele
mele-sa nu-i rmaia fete btrane 'n casa-c'au §i. 'nceput ma-
halagioaicele (le tii gurifa) sä le zica iepele lui Canufa'-§i nu
prea are cu ce sä le 'nzestreze pe potriva lor ; ca daca nu era
orn cinstit §i filotim cum e, ar fi avut astazi stare 1 . .. Multi
bani are de luat de pe la boeri mari; ce folos, daca deocamdata
nu-i poate scoate ? ... Dar, dupa ce o 'nchide el ochii, fire*te,
dumneata ai sa ill mai mare intre m*enitori ; ai sä stringi pe
boeri in chingi negustorete i o sa-fi intri 'n bani ... Si...
ava, m'am gandit sä-1 ajutarn noi ; sä le facem fetelor o zestre
cat de mic§oara ; ca, dè ! cine se mai insoara astazi Mt zestre,
doar de dragoste ? .. . numai eu am avut noroc sa te gäsesc pe
dumneata -0 placut §i bogat, §i galantom §i sa ma iube§ti atata I

www.dacoromanica.ro
220 VIATA ROM1NEASCA

Si pe urma, strInge-1 iar 5i pupd-l.

- Bine, puica, sä le am ... Cam cat ?
- De I 5tiu eu ? . .. cam ate o mie dou de galbeni.
- Bucuros, sufletele I . . . adu-mi aminte mane sä mergem
la Hagiul, sd-i numördm paralele ... Acu, aide, bibilico, sä
ne culcdm.
Dar ea il stringe iar 5i zice :
- ... $i pe urmd, uite ... Frätiorii mei ... Nu e bine sa
mai stea a5a degeaba ... M'am gandit sä le faci dumneata rost
de un capitäla5, sä s'apuce 5i dén5ii de vreo negustorie, cd sunt
gogeamite giliganii acuma, nu mai face sä se lase tot in spina-
rea btranului : pun'te, masd I scoal'te masä l . .. Ce zici dum-
neata, nu zic bine ?
- Draga puiule, nu 5tii cd eu zic ce zici mätälutd ? ...
Adu-mi aminte mane dimineata . Acuma, hai sa-i tragem
. .

un somn.
- Mai cld-mi o guritä, Ianulica, parighoria tu kosmu!
I-a mai dat o guritd, 5i au aclormit ca ni5te copila5i. scaldati.

A doua zi, s'a isprävit daravera : au fost inzestrate surioa-

rele amendou'é, 5i amendoi frätiorii lncdpuiti ; iar peste vreo Ca-
Seva zile, dupd ce i-a däsedlit pe larg cumnatul mai mare In
toate privintele negotului, ca om Incercat, au pornit, cu chimirul
plin, dupd. marfä -unul, cu corabia, dela Galati caträ Smirna In
spre pärtile resdritului ; altul pin Brasov, spre pärtile apusului
catra Lipsca, In chervan, cum umblau toti negustorii p'atunci.
Nu mai incäpea 'n piele kir Ianidea de fericire .. . Ziafeturi
peste ziafeturi zi 5i noapte, cu toate bunätätile 5i trufandalele ;
chef 5i tämbaldu cu zeci de musafiri 5i de läutari---5i tot ce
dorea Acrivita trebuia sä se 'mplineascd : Turnul Coltii sä-1 fi
cerut pe masd, kir Ianalea pe masd i 1-ar fl adus.
Au mers lucrurile tot asa si iar asa : a tot bägat mânile
kir lam:ilea In lada cu bani; a tot luat cu pumnul, la loc n'a
mai pus nimic, pin'a dat Intr'o zi cu unghiile de fundul läzii.
N'avusese pin'acuma obiceiu nici vreme sä numere ce avea 'n
ladd ; acu i-a dat in cap sä facd si asta, si nu i-a trebuit multd
räbdare . . . Mai rmäseserd vreo trei-sute si ceva de lire-sd
tot ajungd pentru cosnitä si cheltueli mrunte pe vreo dou6 trei
sptmäni . . . Dar, orn cu fire neclintitä, s'a gandit asa :
- Ei ! s'apoi ? ... ce-mi pasd ? . . . Mane poimdne, se 'n-
torc bdetii cu marfa ; ne apucam de negustorie si, cu stäruintd

www.dacoromanica.ro
 KIR IANULEA 2kt

multa si putin noroc, umplem lada la loc Pin'atunci, helbet /

avem credit destul.
Si s'a pornit dupd imprumuturi Alergau cu limba scoasá
samsarii de colo pinä colo, sd-i gäseasca bani cu o*ce pret . . .
Pin'acurna, el luase dobenzi cam sdrate ; de acum ajunsese sä
plateasca el can-16M din ce In ce mai piparatä. Mai Intaiu nu
s'a prea bägat de seamä ; dar n'a trecut mult i a aaat negus-
torimea cd se clatinä rèu kir Tarn:ilea ; i mai ales cd hantuia
p'atunci mare chesat asupra tirgului, i s'a scurtat omului credi-
tul de tot: cu mai bine de sutd la sutd §i deabia gäsea, i nu
vreo sumä mai insemnatd, doar num'aa de mezelic. Toatä nA-
dejdea lui se rdzima pe 1ntoarcerea tinerilor, care, nuli putea
el inchipui, de ce zabovese atata, cand toti negustorii plecati
tot-odatä, ba unii chiar mai Lärziu, se §entorsesera dela tacsid,
fiecare cu Incarcdtura lui, la potrivitä vreme.
Pasa-mi-te, cumngeii aveau cuvinte sä. zdboveased .
.

Tocmai cand sä-§i piarzä kir lam:ilea räbdarea, iaca-i sosesc, una
dui:4 alta, doué veVi destul de urite Cumnatului Intaiu, pe
cand se 'ntorcea dela Smirna, i se cufundase corabia incArcatä ;
iar el, incepétor In ale negustoriei, a Yost uitat s'o asigureze.

Cel mai tinr dedese la Lipsca, in iarniaroc, peste alt chilipir :

se 'ntälnise cu ni§te èlini, de care mi§unä todeuna pin imbul-
zeala tirgurilor mari ; hoindrise cu ei pe la berdriile nemteti
toatä ziva, iar, seara, merseserd 'mpreund la cafenelufa unui sim-
batriot, Intr'o ulicioard dosnica de lingd Casa Sfatului, sä 'nvèr-
teaseä un endekämisi, i pe urma, la iuteald, un stosipr ; pi
ap, de pe la aprinsul lumlndrilor pind despre ziud, 11 läsaserd
tinichea : nu mai avea bdiatul nici cu ce sä vie 'napoi acasä.

Cum s'a réspandit vorba i despre astea, au intrat la grija

mare creditorii lui kir Ianalea, cä rmáne mofluz, §i s'au adu-
nat cu tofu la cafeneaua dela Hanul-cu-Tei, spre a se sfatui ce-i
de fäcut, ca sä-1 tina zi §i noapte sub de aproapc pazä, nu
cumva s'o §teargd 1nainte de sorocul pläfilor, cum au muflujii
obiceiu. Pe de alta parte, vzéndu-se scos la selemet, 1-a apu-
cat pe kir lam:Ilea un fel de groazd , Ce are sa faca el de-
acuma, cazut In säräcie, In necinste §i'n ocara ? ... Or sä-1 vire
Intäiu In temnitä, i, pe urmä, cand i-or da drumul, sä 'ntinzd
maim pe la portile élor de i-a 'ndopat cu atatea bunAtAti vi da-
ruri 1 ... i hick treaca-mearga toate . .. Dar ce te fad cu fata
I

lui Hagi CAnutä ?

www.dacoromanica.ro
 222 VIATA ROMINEASCA

N'a stat mult la gänduri spre a vedea cd alta nu-i mai ré-
mane deck sä spele degrabd patina -sä se clued, incoteo vedea
cu ochii, pind dincolo de Mdrul-Rosu. Astfel- dar, in faptul zilei,
s'a sculat binisor, a strins cátä drojdie se mai gäsea pe fundul
läzii, s'a dat jos la grajd, a poruncit sd-i puid saua pe un bu-
estras tätärse, a 'ncalecat, spunénd argatului cd merge pinä la
Snagov dupd platica proaspatd, cd are deseard musafiri la mask
a esit pe poartä la pas si . . . pe urmä, cu ochii tot inainte,
p' aci ti-e drurnul . ..

Cánd a luat-o pe subt Mitropolie la stänga, cdtra câmpul

Filaretului, se luminase de rsdrit, asa cd, suind la deal, pin
dreptul Cutitului-de-Argint, i uitändu-se 'napoi in vale a zärit
un pile mare de cäläreti in goand venind pared pe urma lui.
In adevér, bnuiata i-era intemeiatä Prinseserd de veste ne-
gustorii i porniserd repede dupd el cu ceausi dela Agie. El a
vrut s'abatd din drumul mare si s'o ia pe subt deal la dreapta ;
dar a dat de niste santuri; buestrasul s'a poticnit i l-a trintit
cât colo . Atunci, omul s'a sculat, a päräsit calul si a apucat-o
. .

pe jos. A suit la niste uluci, le-a sat-it ; pe urmä, alt sant pi

alte garduri, pind când, rupt de ostenealä, ajungend pe culme,
s'a oprit in fata viisoarei unui märginas bondoc i 'ndesat, care
tocmai se spla pe ochi de dirnineatä la soare in prispa cramei.
Kir Ianfilea, cum l-a vzut, i-a zis gdfdind :
--
Bund dimineata, neicutule ; cum te chiamd ?
- Bund dimineata, jupdne ... Pe mine Negoitä mé chiamd ;
dd pe dumneata ?
- Kir lam:ilea ...
Si d'abia mai tinéndu-1 balamalele, a pdsit pirleazul tuna-
untru i zice :
- Frate Negoitä, fd-ti pomand i m scapd I Umblä niste
dusmani sä puid ghiara pe mine, stt mé nenoroceascd I Ascun-
de-mé undeva pe-aici, i eu te fac orn bogat . Iar, dacd pin'
oiu pleca nu ti-olu dovedi cd te pot procopsi, atunci primesc sä
mé dai chiar dumneata pe mäna dusmanilor. Mé rog dumitale,
frate Negoitä, nu mé läsa 'n pierzare I mé rog i iar m rog 1
Negoitä s'a scdrpinat in cap ständ putin la gänduri si a rs-
puns :
- Ascultd-m, kir IanUlea ; ce sunt dusmanii dumitale ?
n'or fi boieri . ca dé I drept sa-ti spun, cu boieri in carcotä nu
nié bag ...
-- De unde, boieri ? sunt negustori

www.dacoromanica.ro
 KIR IANULEA 223

- Atuncea, te scap
Cum 1-a ascuns subt o clae de haraci, peste care a mai
trIntit i niste coceni de porumb, iacata i dusmanii . .
.

- MA,. neicufd, a 'ntrebat unul, nu vzusi dumneata adi-

neaori treand p'aici un negustor-asa s'asa ?
- N'am vzut.
- Ti-am da un bacsis bun sä ne spui lncotro a apucat
daca nu 1-am vzut .
- Spune, mä I a zis un slujitor ridicand garbaciul .
- Dumneata mè posi í omorl 1 ... dá dacd nu I-am vdzut
Daca n'a vézut omul, n'a vzut, zice altul . Hai de-
grabd 'nainte, cd pierdem vremea degeaba.
$i au plecat, care calare, care pe jos, unii 'ntr'o parte, alfii
'ntr'alta, alergand ca nebunii Dupä plecarea lor, Negoifd s'a
suit intr'un dud mare si s'a uitat pretutindeni roatd, sä se 'ncre-
dinfeze dacd s'au depärtat bine ; pe urmä s'a dat jos Incetinel si
I-a scos pe fugar din ascunzatoare.
- Te-am scdpat ! acuma, sä te vz, kir Ianaleo . te fii de
vorbd ?
- Dragd neica Negoitä, nu stii cat 10 sunt de 'ndatorat si
cat vreau din tot sufletul, sä mè fiu de cuvént ! ... Iar ca sä
felegi cd m pot plati de dumneata, te rog, sezi colea lIngd mine,
sä afli cine sunt eu i sd asculfi toate pdfaniile mele.
Si i le-a povestit toate pe sart kir Ianalea lui Negoifd -de
cum a fost pleeat din adIncuri dupd porunca Impräteasa pi
pina'n ceasul de fafa - toate, cu d-aménuntul toate, pe care
Negoifd le-a ascultat cu pläcere mare si cu multä luare aminte.
-
$i acuma, neica Negoild, ascultä bine cum te pot eu
procops1 pe dumneata ... De eke ori ti auzi c'a intrat dracu 'n
vreo femee, nevastä, fatä, mdcar fie ori din ce loc, ori de ce
neam ar fl, sä tii cd eu sunt ala. Numai-decat dar sä vii acolo,
cd eu nu es din ea pind nu m'i goni dumneata Fireste dt
dacd i-i da de leac, degeaba n'are sä.fi fie ... Bärbatul femeii
ori pärinfii fetei or sä te rèsplateascd frumos Ce zici ? Iti
vine la socoteald ?
- Cum nu ? a respuns zimbind Negoita.
Iar kir Ianalea, dupa ce i-a mulfumit Inca odatd, a plecat
p'aci 'ncolo.

Nu se 'neheiase nici o lund dupd astea, i coborind NegoIld

'n tIrg cu niste visine trufandale de vénzare, a aflat dela precu-

www.dacoromanica.ro
 224 VIATA ROM1NEASCA

pesi ca pe una din fetele lui Zamfirache Ulierul din Colentina, a

de s'a logodit cu Ilie Bogasierul dela Baratie, o munceste dra-
cul de vreo zece zile Ce nu i-au facia ? Leacuri, descan-
-tece, molitve degeaba Parintii i logodnicul plang inteuna
I

vzénd-o cum se canoneste Vorbeste in toate limbile fait sa

le fl 'nvtat, si sporoveste si-i turuie mereu gura si spune feldefel
de taine si pire-de unde le-o mai fi §tiind ?-incat o lume, care
alearga s'o asculte, sta si se cruceste
ba ca sacul cu lire dela Paharnicul Iordache din Dudesti,
de nu i s'a mai dat de urma,-furat de grämaticul pe care 1-a
prins pe drumul Oltenitei si a scapat peste noapte din beciurile
Agiei,- se afla acum pus bine, inf§urat intr'un testemel ciadiriu,
in fundul sertarului de jos dela scrinul de linga soba din iatac
la clucereasa Tarsita, matusa despre mama a lui Aga, mai ténra
ca dumnealui-L-se 'ntémpla l-si ca cine nu-i stie merchezul poate
scotocl 'n sertar cat pofteste, ca nu-i da de fundul adevarat ;
ba ca adiata lui Agop, tutungiul dela Sfinti, lasata nepoati-si,
nu-i scrisa de rposatul : a ticluit-o pe urma, lute() noapte, bar-
batu-sèu Tacor, cafegiul din Caimata, care vinde i suliman pi
cana de pr, . Tacor cu Avedic, paracliserul dela biserica ar-
meneasca" ;
ba ca ,fratele la tinerelul, de d'abia-i mijeste mustata, ca-
lugrasul sprincenat, care sade la prea-cuviosia sa parintele archi-
mandritul Hrisant, in curtea Mitropoliei -chip si searna la 'nvé-
tatura cantarilor, este fata a mai micsoara a lui Ristache Mus-
calagiul dela Ploesti,"
si cate si mai cate alte bazaconii-cine le mai poate tinea
,minte ?
Cum a auzit Negoita toate astea, si-a desfacut cosurile la
precupeti cu radicata, pe ce a putut rupe, i s'a dus d'a dreptul
sa vaza si el pe fata apucata ; §i. cum a ajuns acolo, s'a virit
pintre lumea adunata s'a spus parintilor si logodnicului ca el o
scapa pe fata daca i-or da o suta de galbeni. Fireste ca bietii
-oameni n'au mai stat la ganduri : o suta fie l Iar Negoita s'a a-
propiat de urechia patimasei si, facéndu-se ea o descanta, i-a zis
incet i sfios :
- Am venit, kir Ianleo, dupa vorba noastra .

- Am inteles, i-a soptit duhul ; dar, drept sa-ti spuiu, neica

Negoita, nu te-am crezut asa de nataréu, sa te multumesti cu o
-suta de galbeni Ce o sa-ti ajunga tie numai atata ? Trebula
sä ceri gros i Dar fiinda ai gresit, te ert de data asta Acu

www.dacoromanica.ro
 KIR IANULEA 2-25-

m duc la Craiova, sä intru in sotia Caimacamului. Sptérnana

viitoare sä te 'nflintezi acolo . . Nu mé face sa te-a§tept prea
. .

mult; mai am 0 alte trebu§oare, nu numa grija dumitale . Cai-

macamul Ii iube§te nevasta ca ochii din cap, e i bogat §i dar-
nic. Socote§te-te bine in talia asta, ca de-acolea 'ncolo nu mai
ai nici o putere asupra mea ; sä §tii ca dupä aia sunt deslegat .

de orice cuvént, §i nu mai avem nimica de 'mpartit impreunä t

Zicénd acestea, s'a departat duhul . . . Ténéra s'a tämäduit.
Toata lumea se 'nchina ; parintii §i logodnicul nu §tiau ce-
sä mai faca de bucurie, iar Negoita, luandu-§i suta de galbeni, a.
pornit la vie, sä se gateasca de drum lung.
Si-a véndut a doua zi rodul la un oltean ; a treia zi si-a
cumpérat un calu§el, cu tot dichisul de calarie, dela patura si
§ea pin'la ipingea , a patra, dimineata, a plecat. Asta era inteo
mercuri . . Ziva umbla, noaptea se odihnea ; a§a incet-incet,
.

haidea-haidea, martia urmatoare, pe la asfintit, a ajuns drumetul

la straja Craiovei, §i, de acolo, intreband din om in orn cä unde
ar putea gazdul un negustora§ ca el, l-au manat la un han peste
drum de o biserica mare.
Cum a descalicat, a dat calul in primirea argatilor §i a in-
trat in carciuma, unde mai erau §i alti isnafi, sa'§i prinza inima
cu un ciocan de rachiu i cu ceva mezelic, inainte sa mearga la
odaie. Inserase bini§or. Pinä sa-i friga ni§te pastrarna, sta la masa
pe ganduri. Stand a§a, aude clopote, i intreaba pe un a rnaut,.
care tragea ciubuc la alta masa, ce srbatoare e a doua zi, de
se face privighere mare. Dela arnaut 0 dela circiumareasa, afla
indata ca nu-i a doua zi nicio sérbatoare, dar ca a§a se fac
ziva i noaptea slujbe peste slujbe la toate bisericile pentru u§u-
rarea tinerei sotii a Caimacamului, care e chinuitä de duhuri, §i
nu-i pot da de leac cu nimica : toate babele me§tere, toti dofto-
rii dela Sibiiu, priceputi la a§a boale, toate maslurile i molit-
fde, citite de Vladica §i arhiereii cu patruzeci de preoti -degeaba.
Femeea are nävirlii grozave : intr'una sare §i joaca tontoroiul,
ca trebue s'o lege ; cat o tin legata, dirdiie din toate 'ncheietu-
rile 0 scri§ne§te, par'ca ar arde-o in foc ; daca-i dau drurnul, iar-
incepe sa sail i sa topäie, §i topaie §i sare pinä o leaga iar ;
asta de peste o séptémana, fara clipa de odihna i fara sa pri-
measca 'n gura mäcar o picatura de apa . 0 lume se 'ngroze§te;
iar sotu-i se jele§te ca un nenorocit ; i de-aia se fac slujbe peste
slujbe la biserici, doar s'o milostivi Maica-Domnului cu vreo minune.

www.dacoromanica.ro
 26 VIATA ROMINEASCA

NegoitA a dat toiul repede pe git, a 'mbucat o fArimA de

pastrarnA, ca orice slugA, de teamd sA nu-1 astepte prea mult
stApanul ; a dat un icusar arnAutului sit 1-a rugat sal ducA degraba
la curte. Cand au ajuns acolo, ferbea lumea, cä bolnavei i-era
todeuna mai rèti cind innopta ... 0 sutra de cucoane i sluji-
toare o tineau legatA 'n cerceafuri ude pe biata tenera, care se
sbuciuma din crestet pinA 'n talpi ; preotii 'n odAjdii mari o slu-
jeau s'o afumau cu cAdeln;tele, iar sotul plangea, fAcend mereu
la metanii. Cand iatA cä un arnAut vine si zice 'n gura mare :
- MAria-Ta, nu te supra 1 . este aici un orn prost, care
vine tocmai dela Bucuresti intr'adins ; zice cA el stie sA descante
la boale ca a M. Sale si-si pune capul chezAsie cA o tAmAduie
indatA.
S'a ridicat nenorocitul, luminat in pierzania lui de razele
nAdejdii din urrnA, si a strigat :
- SA vie 1
Cum s'a ardtat NegoitA In prag, pinA sa-1 intrebe cineva ce
si cum, tenra s'a potolit din dirdiialA, a poruncit, par'cA Pera sA-
ntoasA la baie, sa-i scoata cearceafurile ; s'a uitat drept la el, a
inceput sA rizA veselA, ca la vederea unui vechiu prieten de mult
asteptat, i i-a fAcut semn sA vie mai aproape, chemandu-1 chiar
pe nume :
- Bine-ai venit, dragd Negoitä 1 ce mai faci ? sAntosel ?
vino 'ncoace mai aproape, cA am sa-ti spun ceva, sä nu ne-auza
niminea I

Cine sA-si creazA ochilor i urechilor? NegoitA a dat pe

toti intr'o parte, s'a apropiat prieteneste de pAtimasA i i-a soptit
- DrAgutA, sA m erti cA te lAsai sA cam astepti, dar nu
tii ce greu drum si ce gloabd de cal am avut 1
- Nu face nimica, a rspuns duhul foarte incet; eu plec
de aici De-acuma, te-am procopsit ; nu-ti mai sunt dator cu
nimica. SA stii prin urmare, neicA NegoitA, cA asta ti-este a din
urmA ... SA nu care cumva sA te mai véz cA te tii de coada
mea, cA nu numai nu capeti nirnica, dar Inca me i supr, pi
dacA m'oiu supra, de poate sA-ti part foarte ru
I Atata-ti
sPun
A pierit duhul fireste si-a venit pAtirnasa 'n fire, bunA
sdravnA ca mai 'nainte, parca i mai veselA , Acuma, u cate
daruri i cinste 1-a 'ncArcat Caimacamul pe NegoitA, ce sA vi-le
mai insir eu ?- cA vi-le puteti singuri Inchipui . . . I-a daruit cu
hrisov o mosie, s'o stApaneascA de veci, i pe d'asupra 1-a si
boerit.

www.dacoromanica.ro
 KIR IANULEA 227

TrAia acuma Negoitä In huzur, ce cu gandul nu gandise, de

vreo trei luni si mai bine. Dar intr'o zi, tocmai cand isi fAcea
dupA prAnz tabietul boeresc, cu cafea si ciubuc In pridvorul lui
dela tara, iacAtA vede de departe, pe drumul care vine din spre
miazAzi, un vértej de praf, care se tot apropie ... Ce sA fie ? ...
Sunt niste slujitori dela Curte : vin in goand cu 'naltA poruncl
sA-1 aducA napristan la Craiova.
Nu i-a prea pläcut lui Negoitä eA i-au turburat tabietul ;
dar ce sA facA ? .. . Ajungénd la curte, a sdrutat maim stApAnului ;
acesta 1-a luat in brate, 1-a sArutat pe frunte si i-a zis :
- Prea iubite frate NegoitA, daca tii la mine catus de pu-
tin, sA pornesti Bed clipA de zAbavA spre Bucuresti : butca e
gata; pe drum asteaptA eai de olac din poste 'n poste .. . Fata
MAriei Sale lui VodA, Domnita, e apucatA cum a fost si nevastA-
mea, epoate si mai rèu, dupa stafeta ce primii ... Numai dum-
neata o poti scApa .. . Aleargd !
-\ M'am fript 1 s'a gAndit Negoitä; dar de zis, n'a putut sA
zicA nimic.
Caimacamul 1-a strins in brate, 1-a suit in butcA, si, mAnati,
bre 1 Surugiii au dat bice si calcAie, pe urmA .tipete si chiote .. ,
PinA a doua zi, pe la ceasul vecerniei, 1-au adus pe Negoitti
techer-mecher drept la scara palatului domnesc din Bucuresti.
VodA si Doamna, frAngéndu-si mAinile, 1-au intémpinat In
capul scArii, si VodA i-a strigat in greceste, cum vorbea p'atunci
boerimea :
- Ah 1 Dumnezeu te-a adus, boerule 1 Poftim 1
Dar NegoitA- de unde sA stie greceste ?-a rspuns Inteo
doarA :
- Cine nu-1 cauta-1 gAseste, Maria Ta, dar cine-1 cautA 1
SA vedem 1 ... sA-1 cAutAm 1 ... DacA s'o putea, si mie mi-ar pa-
rea bine. SA vedem . . .

- Haide 1
$i ziand asta, VodA 1-a 'mpins pe NegoitA pinA 'n sagna-
siul din fundul sAlii .. . Acolo sta Domnita greceste pe un covor
jos, clätinAnd mereu din cap ca o pApusl cu gitul pe 'Simla ;
inteuna se chinuia asa de cinci zile cu dintii 'nclestati si WA
sA'nchidA ochii o clipA mAcar.
Cum s'a arAtat NegoitA, Domnita a stat din cap si a 'nceput
sA tipe, apucatA de toate nAbAdAile :
- AfarA 1 dati-1 afarA 1 sA nuT vècl In ochii mei pe ritanul
tle Negoita 1 afarA ! ... sA vie bAbaca I

www.dacoromanica.ro
 2-28 VIATA ROMINEASCA

Negoita n'a asteptat mai multe i, in loc sa se supere ca-I

goneste cu ocara, a ridicat asa din umeri, parc'ar fi zis ,Dè t
daca nu poftesti ! . ." S'a 'ntors in loc si a voit sa plece. Dar
.

Doamna 1-a apucat de mana ; iar Voda s'a apropiat de flica-sa :

- Aicea sunt! uite babaca matale !
- Nu tu ! tipa fata. Nu te-am chemat pe tine ! sä vie ba-
bac'al meu !
- Eu sunt babac'al tèu ! a zis cu lacrimi ferbinti präpa-
ditul de btran.
Dar copila, tipánd i mai grozav :
- Nu ! nu esti tu ! tu esti unit ! tu du-te cu Negoita I sa vie
capitan Manoli Gaiduri, ca el e babac'al meu adevrat I
La asa vorbe nebunes, ti, Doamna a lesinat... Daca nu era Ne-
goita s'o apuce'n brate, cádea lata. Au sarit cocoanele Curtii §i
au luat-o s'o frece cu otet de trandafir i sa-i dea pe la nas cu
pene aprinse. Iar bietul Voda a 'nceput sä se bata cu pumnii 'n
fes, pe câtä vreme copila, tot mai tare tipa :
- Sa-mi aduceti pe babac'al meut pe capitan Manoli t.
p'ala '1 vreau eu !
Insflrsit, Negoita zice lui Voda la o parte :
- Maria Ta, la asa patimasi trebue sa le facem cheful deo-
camdata ; ca, daca ne 'mpotrivim, ii atitam mai ru.
I 1-au adus prin urmare pe capitan Manoli.... Mai rar asa
palicar ! Inalt, spatos i mustacios-o mandrete de arnaut! si mu-
iat numa'n fireturi de sus pina jos-sa fie de fala pentru orice
Curte Domneasca !
Cu mustatile lui frumoase innecate de lacrimi, s'a apropiat
capitan Manoli, sluga credincioasa, de fiica Doamnei; iar mititica,
ladata ce 1-a vèzut, s'a descruntat deodata, a zimbit dulce i, ca
orice copil supus cand roaga frumos pe tata-seu sa-i faca im
hatlr, i-a zis cu multa blândete :
- Babaca ! te rog, babaca, daca mè iubesti, sa-i tai lui
Negoita nasul i urechile i sa-1 dai afará ca pe un obrasnic
ca e botos, e lacom i nemultumitor ! ... Sa nu-1 mai ATM In o-
chii mei, ca nu-1 pot honipsi !
Capitan Manoli iubea fireste pe Domnita din tot sufletul ;
dar asa hatir mare nu-i putea face WA voia stapanilor. Iar Ne-
goita s'a gandit : Asa ti.e vorba ? Bine !" pe urrna s'a 'ntors
la Voda i zice
- Maria Ta, ia sa se dea toti IMO) parte, sa vz i eu
alai de aproape pe patimasa.

www.dacoromanica.ro
 KIR IANULEA 219

I-au facut toti loc, iar Negoita s'a dus drept la Domnita
care se sbuciuma i racnea cat putea :
- Mara Negoita ! Esi afara, majicule 1
Dar el nu s'a sinchisit de pandollile ei i i-a vorbit facet :
- Draguta, eu asi zice sa pleci mai bine de bunavoe....
Asi I fata racnea mai rèti :
- Afara Negoita!
- $i zi asa, ai ? .... Nu vrei ?
S'a dat s'o apuce de mana. Atunci Domnita l-a scuipat In
fata i i-a ars o palma de i-a scaparat ochii lui Negoita.
El s'a sters cu maneca pe obraz si 'ntorandu-se 'n loc spre
Vocla, zice
-- Maria Ta, patima asta vine aicea cu o 'mprejurare cum
pin 'acuma n'am mai intalnit.... Ca n'ar fi leac de tarnaduire,
nu zic ; dar, singur eu, nu pot face deocamdata nimica. imi
trebuie un ajutor... Am aicea la Bucuresti, In mahalaua Negus-
torilor, o prietena mestera, care stie sa traga degAici si de ntijit ;
e vaduva unuia care si-a prapadit averea 'n risipa i 'n desire-
nari ; a rémas mufluz, si-a luat lumea 'n cap si a lasat pe biata
femee nevinovata peritoare de foame... 0 chiama Acrivita Janu-
loaia, fata lui Hagi Canuta .

La vorbele astea, Domnita a 'ncetat deodata cu tipetele §'a

'nceput sa tremure, clantanind ca'n toiul frigurilor.
- Asadar, rog pe Maria-Ta sa porunceasca a pune iute
eali, s'aduc mimai &cat pe Ianuloaia.
. A vrut sä faca un pas ; dar Domnita l-a apucat strins de
pulpanA, tipand apelpisita :
- Stai, Negoita!
Si ce sa mai lungim acuma povestea ?-ca o poveste,
cât de frumoasa, daca-i prea lunga, iar nu face-i-a trenut copi-
lei, parca mimai visase cineva c'ar fi fost boinavioara ; s'a ga-
tit frumos, s'a plecat vesela cu Doamna la plimbare, in butca
deschisa Patru telegari cu falaitar ; doisprece arnauti calari
.

inainte si tot atatia in urma fluturandu-le fustanelele ; iar Manoli,

sus pe capra, cu mana dreapta pe praselele hangerului din siIeaf,
pi cu stânga re'sucindu-si mustatile $i era mare bucurie pe
sufletul lui Voda., când se uita dela fereastra cum sbura butca
departe

Negoita a re'mas in gazda la curte. Cam a treia zi, aducèn-

du-si aminte ca mai are si alte daraveri in Bucuresti, a mers
5

www.dacoromanica.ro
230 VIATA ROMINEASCA

drept in mahalaua' Negustorilor, sa-i ia urma Ianuloaiei . .

Casele cele frumoase, le vénduserä creditorii . Särmana, pa-
räsita de barbat, traia acuma la tata-seu, la Hagiul . Acolo
gasind-o, a rmas incremenit de asa frumusete, mai ales cum se
purta ea acuma cernita de sus pinä jos, ca orce vduva jalni-
ch . . Dupa ce i-a sarutat mana, i.a zis :
.

- Uite, cocoana ; eu m stiu dator lui kir Ianlea cu o

suta de galbeni ; eri am atlat de nenorocirea dumneavoastra, pi
ti-am adus datoria . . Poftim !
.

Cocoana a 'nceput sa planga i sa-1 intrebe daca stie el

ceva despre ce s'o fi facut omul ei, ca ea nu mai poate--- se frige,
o sä moara de dorul lui. Negoitä i-a rspuns ca nu stie nimica ;
iar, ca multumire ca barbatu-1 indatorase la vreme de mare ne-
voie, a rugat-o pe cocoana sa primeasca a stapani ea deveci
viisoara lui dela Cutitul-de-Argint, i i-a i dat la mana hartie
de danie, intarita cu pecetie domneasca. Dupa aceea, ca sa se
mantue el odata de slujba doftoritului, s'a gandit catva i i-a
mai spus
- Cocoana, eu am vèzut mult bine de pe urma barbatului
dumitale ; in cinstea i pomenirea lui, vreau sä te 'nvèt ceva, cu
care, la prilej, sä te salti bine ("Li lipsä . Asculta, rogu-te,
cu luare aminte .De cate ori i auzi c'a intrat dracu 'n vreo
femee, nevasta, fatä, macar fie din orce loc, or de ce nearn ar
fi numaidecat sa mergi acolo, cai nu ese din ea pina nu l-i
goni dumneata." Sä-i zici patimasei numai atata, parc'ai fi 'ntal-
nind pe omul dumitale : ,,Aici mi-ai fost ascuns, Ianulica? §i
eu te cautam ca o nebuna fos-mu ! parighoria tu kosmu .1"
- De unde tii dumneata vorbele astea? a 'ntrebat co-
coana privindu-1 crucis.
- Le-am invtat, demult, dela un prietin . a rspuns Ne-
goita, zimbind la privirea cocoanei ; apoi a adaugat :
- Numai atata sa-i spui ... Pe urma, s'o apuci In brate,
tot cu gandul la kir lantilea ; sä te uiti la ea asa frumos, curn
te uiti acuma la mine, s'o saruti cu foc i sa n'o slabesti din
dragoste pinä nu-i trece detot Fire§te cä, dupa potriva ipochi-
menilor, n'are sa-ti fie osteneala de geaba ... Ai Inteles ?
- Am Inteles.
- Acuma rmai säntoasä, cocoana 1 S'auzim de bine 1
S'a 'napoiat dupa acestea Negoitä la curte, unde a stat
Inca vreo patru cinci zile, numa 'n bunätäti i 'n cinste mare.

www.dacoromanica.ro
 KIR IANULEA 231

tând §edea el sus la masä cu Mâriile Lor, cu protipendada i cu

evgheni§tii i mai simandicoi, cântau jos sub ferestre meterha-
nèle §i jucau soitarii pentru petrecerea isnafilor s'a prostimii. A
epta zi, s'a hotärit Negoitä sä se porneasca la urma lui inspre
pärtile Jiiului . L-au cäftänit i i-au däruit Vodä i Doamna cdte
trei pungi de ibri§im cu Cate o mie de galbeni ; iar Domnita, un
inel cu o nestematä cat o alund turceascd, i cu sevas mare 1-au
petrecut toti pind jos in capètul scarii.
Cdpitan Manoli s'a rugat de stäpani sä dun el pe Negoitä
pin' acasä. Toatä vremea, pe drum, I-a 'ngrijit cdpitanul ca un
frate ziva i noaptea, cántându-i din gura i cu tambura manèle
turce§ti §i cântece de palicari de pin muntii lui depärtati - oi
cânta stra§nic avea i glas §i ptrundere. I-a pläcut mult lui
Negoitä tovär4ia lui Manoli §i, ajungend acasd la mo§ie, s'a cre-
zut dator sä polteascd i el in gazda pe cdpitanul, care era tot
atAt de pläcut §i de bun, pe cat era de voinic §i de viteaz .
Seara au cinat impreund, cu vin vechiu de Drägd§ani, cu
cafele i ciubuce pind tdrziu ; iar, dupa cilia, la care, osteniti cum
erau de drum, se cam trecuserd din pahare, cdpitanul, cdt era
de mare palicar, innecandu-1 deodatä aa un parapon, I-a podi-
dit plansul ca pe o femee, i cazénd in genuche, i-a zis gazdei:
- Eu sunt sarac, bei-mu, (adicd prin(ul meu), n'am sa-ti
cläruiesc nimica de pret; dar numai Dumnezeu §i sufletul meu
§tiu cát iti sunt de recunosctor ... ca, daca se präpädea fetica,
I

eu-uite, vezi hangerul sta ?... pind 'n präsèle mi-1 bagam In
pept I . . ca, färä copila asta, ce s'ar mai fi fäcut Manoli sdrma-
nul, sdrmanul Manoli?
S'a 'nceput sä sdrute mânile lui Negoitä §i 1-a rugat sd-
primeasca 'n dar o pereche de mätänii dela Ierusalim.
CAM vreme cdpitan Manoli vrsa aici lacrimi de multu-
mire, colo, departe, la Bucure§ti, se jelea de durere Mitropoli-
tul, ca una dintre nepotelele I. P. S. Sale incepuse sa ail:4 pan-
dolii . Dar s'a 'ndurat Pronia §i nu 1-a läsat sa plângd prea
mult pe robul Iubitoriului-de-oameni ... Cum a intrat coana Acri-
vita pin gangul clopotnitei, pared i-a luat tinerei boala cu .
$i a zis bodaproste Ianuloaia cand a plecat blagoslovitä i mul-
lumità destul dela Mitropolie.
Iar, noaptea aceea chiar, in adincuri se aduna soborul de-
monilor dinaintea lui Dardarot, sa asculte pe Aghiutä, care se
'ntorsese §i el la urma lui cu coada 'ntre picioare, rupt de o
boseald.

www.dacoromanica.ro
232 VIATA ROMINEASCA

Le-a povestit el toate cate le patimise dincolo, mai cu sart

si mai frumos decat vi le-am putut eu povesti durnneavoastra.
Impératul a facut un haz nespus si a zis rizénd :
- .111'am petruns acuma cum merge pricina . Halal A-0
fie, draga Aghiutä ! frumos te-ai purtat, n'am ce zice ... Cu ce
vrei sä te rsplätesc pentru atata osteneala ?
- Intunecimea Ta, spre rsplata, cloud hattruri am sa 'n-
drasnesc a cere.
- Spune, puiule draga.
- Intaiu, pe Acrivita si pe Negoita sä nu-i vd vreodata
p'aici! Duca-se la Raiu, sä se 'mpace Sf. Petre cu ei cum o pli.
- pine . $i al doilea ?
- Al doilea, sa md lasati sa mai md odihnesc i eu pu-
tintel acasa, ch m'am dehulat de atatea trebpsoare pe pament.
- tine, s'asta ! ai dteptul sa dormi trei sute de ani de
aci 'ncolo fait sa te mai supere nimini cu nimic !
Ziand aceasta, Dardarot i-a tras un picior dupa obiceiu
I-a trimis sh se culce.
Si asa, au mers cucoana Acrivita si Negoita, flecare la cea-
sul su, In Raiu, iar Aghiuta s'a pus sa-i traga la soamne .
pi dormi ! i dormi ! s'o fi dormind s'acuma, daca nu cumva s'o.
4i sculat, mititelul, sä se apuce iar de cine stie ce dracii.
Caragiale.

*). Aceasth poveste se mai gäseste in Giovanni Brevio. Rime-Boma,.

1545, Carte dare eaprinde, afärii ile butriti ht +ennui, ase novele in prosA;
cea din urrnä este povestea 1u Belfagor, tipiíritä mai tirziu, 1549, sub nn-
mele lui Machiavelli cu titlul Novella di Belfagorx, i, de atunci incoace,.
trecutit intro opbrele complete ale ilüstrului secretar flotentin. John Dun
lop (in editia germana, Geschiehte der Prosadiehtungen oder Geschiehte der-
Romane, Arovellen und illaerehen u. s. w. aus dem englischen uebertragen
-von Foa Liebrecht, Berlin 1851, pag. 273) crede ch originalul lui Belfctgorx
se gäsea inte-un manuscript latinesc al Bibliotecii St. Martin din Tours, ma-
nuscript dispArut pe vremea rösboaielor civi1e.-Dup6 Machiavelli, La Fon-
taine, vestitul fabulist, a dat pe Belphjoor in versuri franceze, in coleetia de
Contes, publicati mntiiia oara la Denis thierry et Claude Barbin, Paris, 1682._

www.dacoromanica.ro
 SONETE.

/n Paradis.

...Si, Eva tresdri : Dinteo aleie,

Satan, In chip de arpe, se ivise
Si demonul tInti, ca cloud vise,
Doi ochi frumo§i spre palida femeie.
Apoi, vorbi. Uimitei dumnezeiel
0 lume noud 'n piept i se deschise,--
Adam nici-cInd mai dulce nu'i vorbise
Si'n glas n'avu mai caldd melopeie.
SpunInduV diabolica iscoadk
Reptila, sprijinindu-se pe coadd,
Se'naltä drept §i triumfal zImbe§te :

Femeia 'n ,fata lui se pleacd 'nvinsd.

De-atunci, In mrejele peirei prinsd,
Cu Lucifer meitikt pdcatue§te.

www.dacoromanica.ro
134 VIATA ROMINEASCA

Nki-odatil.

Amici, am fost i eu poet odata ;

Oftam pe-atunci la Luna si la stele,
Pe clad sorbeam din ochii dragii mele
Poeme dulci de dragoste curata.
Din vremea ceia 'n suflet ingropata
Rasar aceste strofe usurele,
Cum pe morminte iesa viorele
$i rid in primavara parfumata.
Ca floarea vestejita intre file,
Sonet ramas din fericite zile,
Imi amintesti pierduta poezie.

Credeam pe-atunci In visuri i 'n iubire,

Dar nici-odata n'o sa mai re'nvie
Trecutul mort cu scumpa'i arnagire.
Plingerile unui estet.

Frumosul, pentru voi, e o placere,

Un lux, de vreti ; ceva care s'avinta
Pe o clipa 'n voi si sufletul va 'nclntä
Apoi dispare iarasi in tacere.
Dar lipsa 'i, pentru mine, e-o durere
$i far' de el viata ma 'nspaiminta ;
De nu respira 'n atmosfera 'i sfinta,
Se istoveste sufletu-mi i piere.

sa 'ntreaca solitara lui splendoare

Eu nu stiu lege mai stralucitoare,
Caci m'a robit eterna lui fiinta,
Si'mi trebue substanta lui senina
Cum voi aveti suprema trebuinta
De aier, apa, hrana si luminA.

Mihai Codreanu..

www.dacoromanica.ro
 D. Ovid Densusianu plagiaz6...
Intl la datorie a generatief de astlzi
este sa fie intransingentrt, sedbatic de
intransigenth fatä de valorile intelec-
Male si, eel purin tot atita, fall de
celq morale.
N. Iorga (Siimrinätorul III 767).

D. Ovid Densusianu este unul din filologil nostri care se

bucura de o strasnica reputatie. Aceastä reputatie se datoreste
Alai ales unuI fost prietin al säil, d-lui N. Iorga, care, desi acum
In urma a declarat (Neamul Rominesc Literar din 1 August 1909)
ca este lipsit de ,,orIce competentä in materie de filologie", totus,
prin `Sämänätorul', o revistä asa de cetitä si de apreciatä inainte
de 1906, se ingenia, cu cunoscutu-I avint pentru prietinii sAI, a-i
adresa terminii eel mai bombast elogiosi,-- eminent romanist",
strälucit filolog", carte clasicA".
Cartea d-lui Densusianu, care a stirnit admiratia si entusi-
asmul d-lui N. Iorga, se numeste Histoire de la langue rou-
maine, vol. I (Paris, Leroux, 1901) si este o compilatie care are
meritul de a fi pus la indämlna filologilor sträini, asa cum a
putut discerne autorul, rezultatele la care se ajunsese in filologia
rominä pan la 1901, dar care, ca mice compilatie, nu cuprinde
absolut nimic original. Chiar in anul aparitiei el Meyer-Ltibke
(Literaturblatt Mr germanische und romanische Philologie, 1901
p. 299) a observat cu dreptate ca lucrarea d-luI Densusianu cu-
prinde lucruff aproape cu totul cunosciee 5i deja adeseorl dis-
cutate" . (Es handelt sich dabei fast ganz uns bekannte und schon
oft besprochene Dinge).
Dar d. Densusianu a tinut cu (mice pret sä arate lumiI ca
poate fl si original'. Fiind insä un spirit pur compilativ, un
spirit lipsit deci de mice putere inventivä, d-sa a recurs la arma
necinstità a plagierii.
De obiceIù plagiarea se face imprumutind lucrurl apartinind

www.dacoromanica.ro
236 VI ATA ROMIN E A SC A

unui autor pe care nu-1 plagiare ordinal-A. ClteodatA.

InsA, foarte rar, plagiarea se face imprumutind lucruri dela un
autor, despre care spui cA 1-aI cetit, 11 cunosti, dar cA n-ai gAsit
nimic eu privire la subiectul ales,-plagiare cinicd.
Pentru a da iluzia unel maI mari originalitAp", d. Densu-
sianu a recurs fireste la acest de al doilea fel de plagiare *.
In adevAr, In Bausteine zur romaniscIpm Philologie, Fest-
gabe für Adolfo Mussafia (Halle, 1905), d. Densusianu a publicat
un articolas asupra sufixuluI rominesc -zd (Ein albanesisches
Suffix im Rumanischen, pg. 473-480). D-sa este de Were cA
sufixul nestru, care se Intilneste in coacda, pupdza, cintezd,
spdteazd, sfirleazd, s-ar fi datorind limbii albaneze, unde acest
sufix deasemene se Intllneste.
EI bine, intreg acest articol nu este decit o umflaturA a ce-
lor spuse de Hasdeu cu unsprezece anl mal inainte (Ety mologi-
cum, Bucuresti, 1894, coloana 2495) asupra aceluias sufix, pe
care el InsA 11 considera ca de originA dacA ,,...finalul -z este
sufix diminutival albanez pe care dela DacI 1-aA mostenit
pi Rominii,... pAstrIndu-1 intr-un numär de cuvinte, bunA-oarA :
pupeizd, coacdzei, speteazd, cintezd, spinz, ndnz i altele unde
sufixul tracic -z s-a acAtat si la unele tulpine latine : puptiza
<upupa, speteazd <spatlza --F-zd, etc.'.
In notele articolului säü, d. Densusianu citeazA pe orIcine
v-ati putea inchipui, numai pe Hasdeu nu. SA fie cumva numai
o simpla scApare din vedere ? Nu, cAci d. Densusianu Ii Incepe
astfel articolul sati : Vrati ä tratez despre un sufix romlnesc,
a carat existenta a ramas necunoscutfi filologilor, In orice caz
eti nu-1 gAsesc nicAirl introdus" (Es handelt sich... um ein rumA-
nisches Suffix, dessen Existenz von den Philologen verkannt
wurde ; ich finde es jedenfalls nirgends eingeführt). Mai mult Inca.
In Histoire de la langue roumaine I 33, d. Densusianu, fAcind proces
altora, ne spune hotarit cA, In lista pe care o dA 1a locul citat,
d-sa a cules j 1nsirat toate tracismele lui Hasdeu si ale altora :
Philippide donne dans son travail [PrincipiI de istoria
aussi une liste des mots considérés par Hasdeu comme daciques ;
mais elle est loin de contenir tout ce que Hasdeu a publié
depuis trente ans sur ce sujet. Nous tacherons de completer cette
liste ici et de citer, en dehors des etudes de Hasdeu, tout ce
qui a été écrit 1A-dessus par d'autres philologues** ".
A declara cA al cetit tot ce s-a scris In domenIul filologiel

*. Aceasta nu Insamnä cä d. Densusianu s-ar fi abtinut dela plagiatele

ordinare. Astfel, ca sä vorbesc numal de cela ce mi priveste pe mine direct,
tu Dictionarul sätt etimologic (Bucuresti, Socec, 1907) d-sa ml-a plagiat pe
macedo-rom. filed 'epoca In care lea oile si caprele' <*fetalium, comp.
fetitlia fetes de la maissance propus de mine In 'Arhiva' din April 1907.
**. In treacät fie zis, d. Philippide nicl nu era tinut a da lista com-
plectii a tracismelo; lui Hasdeu, deoarece, la locul referit, d-sa discoti na
numärul lor, ci valoarea stiintifici a procedeulut Intrebuintat de Hasdeu îa
aflarea elementelor trace din limba noasträ.

www.dacoromanica.ro
 D. OVID DENSIMANU AG1AZA... $37

Tomine si ca n-ai Visit nimic privitor la subiectul pe care ti-ai

.propus a-1 trata ;-a declara in special al di cetit din scoarta
scoarIll pe Hasdeu pentru a-I purica Iracismele,--pi la urma
a-i Imprumuta un intreg pasaj fara a-1 cita, aceasta insamna a-ti
Insusi munca altuia, cautind a ascunde nepriceperea i necinstea
prin mistificari premeditate, aceasta Insamna a plagia in mod cinic.
Cetirea cu atentie, si din acest punct de vedere, a celorlalte
opere" ale d-lui Densusianu ne-ar scoate desigur la iveala si
alte plagiate. Dar ar fi de prisos, cad ce poate face alta ceva
tin plagiator deelt sa... plagiezeI

Dan.; sa dam fietarula ceia ce e al sail. D. Densusianu

nu e singurul In tam noastra care sa se fi facut vinovat de pla-
giare. D. profesor A. Philippide a aratat cu prisosinta prin pa-
ginile acestei reviste ca In aceias categorie de oamen1 cade §i
o alta celebritate romineasca, d. Sextil Puscariu. $i mai sint
si altil.
Pacatul, de care s-a facut vinovat d. Densusianu si ceilalti,
se explica foarte bine prin imprejurarile sociale dela noi,-
-cleptarea din domeniul tiintií nefiind decit reflexul cleptarii ge-
nerate din viata publica.
Pe de alta pArte, chlar in Wile civilizate se intimpla une-
orI, desi extrem de rar, ca un specialist sa plagieze pe un coleg
al sail. Dar, in vreme ce in tam noastra lucrul trece ca ceva
foarte natural, in strainatate plagiatorul ti atrage asupra lui pe-
deapsa cea mai severa. In `Sarnanatorur din 23 Ianuar 1905,
p. 63, d. N. lorga scria urmatoarele rinduri in aceasta privinta :
Cetesc intr-un ziar german (Tagliche Rundschau) : Acum citva
(imp, profesorul de filosofte dr. Erich Adickes in Minster, acurn
In Tübingen, urmasul lui Sigwart, a acuzat pe colegul sail de
facultate profesorul dr. Mathias Kappes in chipul cel mat violent
de plagiat, aducindu-i mustrarea ea a luat in cartile sale bucati
marl din cunoscutele manuale de filosofie, ca Überweg, fara sa
spue de unde le-a transcris. Pe temeiul acestei invinuiri, cazul a
fost adus de ministru inaintea Curtii de disciplina pentru functi-
onarif nejudiciarl. Sentinta e darea afarcl din slujbei".
D. DeUsusianu, casi tovarasiI saI, a fost deci antrenat de
curentu) general de cleptare dela noi,-convenim. Nu e insa maI
putin adevarat ca aceasta stare de lucruri nu poate fi ingaduitit
la infinit. Si fiindca /a noi nu exista o Curte de disciplina pen-
tru functionaril nejudiciari" i nid nu poate fi vorba de ,darea
afara din slujba" a unui profesor universitar pentru plagiare, nu
ramine decit ca intelectualii cinstiti sa se constitue intr-o ligA
pentru apararea celui mal pretios avut, avutul intelectual.
G. Pascu.

www.dacoromanica.ro
 Din amintirile lui Constantin Casian.

(Urmare)

In vremea asta stäteam in Särdrie, singur, intr'o odae mo-

bilatä cu chirie. Duceam mare lipsd de bani, ctici tatäl meu
erezind cd odatd cu bacalaureatul am pus mina i pe o co-
moard, se simtea mai putin obligat fata de mine, iar banii de
la el Imi veneau cu multä parcimonie. Mai ales plata ehiriei
mä plictisea grozav in fiecare lund ; de aceia incepui sä mä
gIndesc la o slujba. Gazda mea, Cucoana Maria Busuioc, era o
damd bdtrind, o pensionard vaduvd, care stätea Impreund cu fata
ei, Dloara Eleonora, §i care, dupa cit observasem, nu se uita
cu ochi indiferenti la mine. Dar sentimentele Domniparei nu
impiedeca pe bdtrind sä fie foarte stäruitoare la sfir§itul fiecdrei
luni. Silit de Imprejurdri adverse, uzam i eu atunci de tot felul
de trucuri, pe care, desigur §i voi le cuno4eti din experienta.
Cind intram i vedeam pe Madam' Busuioc cd-mi esa innainte,
Imi luam un aer foarte preocupat, c* cum vre-o chestiune
diplomaticd V-ar fi ateptat solutia dela mine. Sau, mai In-
nainte de a-mi spune primul cuvint, ii anuntam cine §tie ce §tire
senzationalä Inchipuitä, care, citä vreme 1§i proclucea efectul, imi
permitea sä mä baricadez in odae. De aici nu e§eam decit
dupdce prealabil ma asiguram prin borta cheii cä prin antret
nu-i nici un membru al familiei Busuioc. Iar dacä printr-o std.
ruintä caracteristicA cucoanelor Latrine, Madam' Busuioc 1§i lua
coltunul §i rezignatä mä a§tepta in cerdac, cum interesele mele
nu-mi permiteau intirziere, atunci luam sub brat un teanc mare
de carp, In care potriveam i dictionarul lui Quicherat-pe care
nici un antiquar nu voise sd mi-1 cumpere-§i cu sarsanaua sub-
suoard porneam repede ca*i clad nu era lucru de glumit. Orir
pur §i simplu, intram §i evam pe geam.
Toate aceste lucruri nepläcute eram silit sä le fac, din pri-
cind cd mä aflam i eu, dupd cum spune un document de un
voevod bdtrin, lute() ve§nicd 1mputinare a avutiei de monedr.
In curtnd mi s'a oferit o slujbA pe care am primit-o cu
multá bucurie. Nu se prea potrivea cu stare sufleteasca de a-

www.dacoromanica.ro
 DIN AMINTIRILE LUI CONSTANTIN CASIAN 2439

tunci. Era prea prozaicd: copist si arhivar la Camera de co-

mert. Arhivar i amorezat, ca Ricd Ventureanu I Dar trebue
sd stiti cd eu eram un arhivar färá arhivd, cdci pe vremea a-
ceia la Camera de comert din Iasi, desi exista postul, nu exista
obiectul, iar in ce priveste atributia de copist, chiar dacd asi fi
indeplinit cerintile cele mai excesive, nu m'asi fi surmenat. Ia-
put, dealtmintrelea, n'a fost niciodatd un oras comercial. Fa-
cind abstr3ctie de natura ei putin poetica. aveam o functiune
curn Imi trebuia mie, iar pentru serviciile aduse, Onor. Camera
de comert imi furniza regulat una sutd cincizeci de lei lunar, fail
nici o retinere.
Cum am luat postul de arhivar in primire, cel dintdiu lu-
cru pe care 1-am fäcut, mi-am scontat leafa pe trei luni. In sfir-
it unul din visele mele era sä fre realizat i M'am dus la Wal-
ter i mi-am cornandat un rind de haine negre i un pardesiu,
primavara frind aproape. Mi-am ales ultimul jurnal, iar parde-
siul, pentru mai multä elegantä, 1-am fdcut färd buzunare, parti-
cularitate care 1-a fäcut in curind celebru printre amicii mei. Pi-
cioarele mi le-am supus la o adeväratd torturd, in dorinta de a
pärea mai mici decit erau, iar paldria am cumpärat-o dela Del-
peche. In sfirsit o pereche de mänusi galbene, care plesneau pe
mini, imi complecta irnbrdedmintea.
Cind m'arn Investit pentru intdia oard in acest echipament
de mare tinutd, rn-am simtit fericit 1 Un singur punct negru imi
Intuneca fericirea : botinele mä stringeau din cale-afard ! Clnd
calcam, parca-mi dädeam in ochi, iar pentru a nu se observa,
Invirteam bastonul intre degete cercind sa-mi dau un aer cu to-
tul degajat. Nu stiu ce impresie void fi fäcut Luizei, dar stiu
cd eram mindru i multämit. Andreescu pe IMO mine nu mai
fácea cloud parale. Cu hainele lui ponosite i cu cravata mai
totdeauna deranjatd, cu ciubotele lui scofilcite i stricate la stai-
furl, cu paltonul pe care-1 avea din timpuri imemorabile, mdcar
cd-1 purta intre umere, cu caciula lui de astrahan -e dreptul-dar
pe care unchiul sau o purtase vr'o cloud decenii, nu se putea má-
sura cu mine, acum in afara de orice concurentä.
Si dacd este adevärat cd les beaux plumes font les beaux.
oiseaux" apoi desigur cd in acest cadru, calitätile mele fizice e-
seau i mai In evidentä, pecind Andreescu, dupa dicton, mai
pierdea Inca si din putinul ce avea.
Cind am venit acasä, Cucoana Maria mi-a esit innainte,
socotind momentul oportun. Nu-i vorbd, trecuse vr'o cloud zile
peste zi'ntdiu. Ea Is.' luase chiar aerul pe care i-1 cunosteam,
ceia ce ma Mar sd-i spun vesel i repede:
Ati auzit, Madam' Busuioc, cd saptämina viitoare vine re-
gele la Iasi ?
- Nu... n'am auzit.
- Da, vine.
- 1-auzi, Eleonoro, ce spune Dl. Casian, cd sAptämina vi-
itoare vine regele.

www.dacoromanica.ro
S40 VIATA ROMINEASCA

Am intrat In odae. Daeä nu mä lnel, D-soara Eleonora

cam descoperise trucurile mele.

La Camera de comert asi fi dus-o foarte bine un singur

lucru mä strica. Nu stiu, situatia mea de atunci, accidentala,
ori ceva ad1nc, organic, ma 1mpiedeca sä fin un bun functionar.
*Oh mei, contabilul, DI. Pompic, si secretarul, DI. Vasilescu, erau
foarte neraultdmiti de mine si mai ales de isprävile mele. De
lucru aveam foarte putin ; ctte-un certificat de provenienta pe
care-1 eliberam celui interesat, sau vr-o firma de trecut Intr'un
registru mare, al cdrui nume special 1-am uitat, la atlta se re-
ducea toatä activitatea mea. In registru, trebuia sä scriu cit mai
caligrafic, cu litere mari, vizibile, numele negustorului, simplu,
sau cu comp.; iar felul negotului, strada i numärul casei, de-
desubt, cu Mere mai mici. Acest registru era ceva sacrosanct In
Camera de comert. Corecturile de orice natura erau excluse cu
desavirsire. Nici petele de cerneald, sau cele de degete, nu e-
rau admise. Eu, scriam cit puteam mai frumos numele si pro-
numele celui care se destinase ocupatiei negustoresti, gIndindu-
mä la ochii Luizei, iar clnd treceam domiciliul, imi venea In
minte strada Läpusneanu, cu cofetaria Donat i casa alba cu
bolta ei misterioasä. Mai intervenea i Andreescu, care si aici
imi Incurca afacerile, Incit, vai I eu greseam chiar In condica
asta ! Iar chid 1mi dädeam samd cd negustorul suferise o schim-
bare nemotivatä de nume sau de pronume, sau cd era bägat tntr-un
comert la care probabil nu se gindise niciodatä, ori domiciliul
Ii era strämutat pe sträzi, de ii.ulte ori imaginare, i c1nd, des-
perat, vroiam sä dreg lucrul, parca era un fäcut, tocmai atunci
condeiul Isi lepäda surplusul de cerneald alaturi de comercian-
tul obijduit. In asemenea cazuri nenorocite, pe care eu le re-
gretam cel dintdiu, DI. Vasilescu îi 1ncrucisa bratele, consternat,
rämlnind cu ochii ftxi, Intr'un fel de admiratie posomoritä, dupa
care, pe tonul cel mai ridicat, urma o 1ntrebare care ajunsese
stereotipä Unde ti-s gindurile?' Ce puteam sd-i rdspund ? Ma
scuzam acuzind o fatalitate, care mereu se tinea de mine, decind
intrasem copist i arhivar la Camera de comert.
Imi amintesc de-o catastrofa, care s'a IntImplat acestui re-
gistru, In care eu am jucat rolul principal. Venise caldurile si
trimesesem pe Gheorghe servitorul sa-mi aducd o limonada ga-
zoasä, ca sa-mi potolesc sufletul Infierbintat. Tocmai atunci nu-
märul negustorilor crescuse cu unul, pe care trebuia sä-1 consa-
crez. Condica stätea deschisä la pagina unde alaturi de altii
trebuia sa-si ee resedinta. lncepusem sä Invirtesc prima litera
initiald, cind Gheorghe Imi prezinta respectuos limonada. Am
klepus pentru moment condeiul si dupa regula obisnuita am im-
pins dopul. Mizericordie ! Sticla a fäcut un fel de explozie, lm-
proscInd paginile deschise, iar lichidul ros s'a combinat ime-

www.dacoromanica.ro
 DIN AMINTIRILE LUI CONSTANTIN CASIAN 2i

diat cu cerneala violetá, revarsIndu-se In niste piräese de a-

culoare indoelnica. Citiva negustori fura inundati cu totul, do-
miciliile altora fura desfiintate, doi-trei cazura intr'un adeVarat
faliment.
A lost o consternare generala. DI. Vasilescu a ramas un,
moment paralizat färä gesturi, färä vorbe, cum se intimpla lu-
crul In toate nenorocirile mari. DI. Pompic s'a izbit violent cu
mina dreapta peste obraz, clatinind capul cu desnadejde. Chiar
Gheorghe a ramas prostit, cu mina la gura, tri fata acestui ,
dezastru. A urmat apoi reactiunea. Tustrei au inceput sá a-
lerge dela o masa la alta, í fiecare propunea un remediu. S.
se sugd IntAiu cu hirtie sugatoare, apoi sä se steargA cu miez1
de pine... sau nu... mai bine sä se steargA cu guma i DI. Va-
silescu sá indrepte binisor literele cu cerneala. Gheorghe pro-
puse sä se dee ,,cu crida", iar Dl. Pompic avea la cutitas o limba,
anume pentru ras, pe care, uitimiu-se cu ochi uriti la mine, o.
puse la dispozitia Domnului Vasilescu. Eu eram gata sä pri-
mesc totul, chiar si crida" lui Gheorghe, dar la sfirsit toate-
s'au dovedit niste paliative.
Nici pana atunci, nici de atunci incoace nu mi s'a mai in- -
timplat un asemenea accident, oricite limonazi gazoase am des- -
tupat. A trebuit sa fie o singura sticla, cu o proprietate diabo-
lica i sa mi se aducá tocmai mie Intr'un moment atit de so-
lemn. Aveam dreptete sä spun cä o fatalitate ma urrnärea
calitatea mea de copist, caci atunci putin a lipsit sa nu Amin .
in disponibilitate.
Mai era ceva care mi se reprosa de superiori relativ la -

scrisul meu caligrafic, macar cA aici intentiile imi erau din cele mai
bune. E drept cA treceam ell mai frumos firmele In registrul .
sacrosanct, dar, dusman al monotoniei, nu pästram o uniformi-
tate. Uneori scriam numele si pronumele cu litere monde, alte -
ori le invirtet..., In niste batarde apelpisite, citeodata goticele ra-
sareau sub condeiul meu miraculos. Erau si cazuri cind opera.
mea nu intra in nici una din aceste categorii. Cind eram bine-
dispus literele initiale eseau impodobite in adevarate ornamente,
iar cind firma era in tovaräsie, atunci & dinnaintea lui Comp.,
esea un atabesc de o inextricabilä frumuseta.
Ca aveam cuno$tinte caligrafice, lucru era sigur ; dar dupa .

desele observatii ale Domnului- Vasilescu, trebue sa recunosc cA

aveam un punct slab in calitatea mea de copist. Noroc cA corn-
pensarn cu atributia de arhivar, unde n'am primit niciodata cea
mai mica observatie. Cu toate acestea mi s'a intImplat ceva
neplacut si In aceastä calitate.
Era o zi calduroasa. Tustrei functionarii eram la posturile
'noastre, dar ca de obiceiu nu era nimic de lucru. Dl. Vasilescu,
desbracat de surtuc, cetea o gazeta lungit pe canapeaua de mu-
sama, intr'o pozitie fericita, desi esteticeste poate lAsa de dorit.
Dl. Pompic remarcase, purtind mina pe bArbie, cA ar fi bine sA
se radA, si fiindcA avea o vizitä de facut in ziva aceia, trime-
sese pe Gheorghe sA-i aducA un bArbier. Eu, culcat in dulapul

www.dacoromanica.ro
242 VIATA ROMINEASCA

destinat arhivei, ceteam La Nouvelle Moise a lui Rousseau.

Barbierul sosi si DI. Pompic infasurat inteo prostire, cu obrajii
naclaiti de sopon, se radea cu un sfnge rece casi cum ar fi
fost in cel mai strict exercitiu al functiunii. Fiindca barba Dom-
nului Pompic era foarte aspra, zgomotul briciului ma impiedeca
dela cetit. Asteptam sa termine mai degraba. Tocrnai sa TA-
sese la un obraz i barbierul cu pamatuful Ii mai adauga la ce-
lalalt niste clabuci de spuma, cind deodata usa se deschise si
Christodulo Marcachi, presedintele Camerei de comert, care o-
data pe an obisnuia sa vie la institutia pe care o administra, a-
paru gifiind. El ramase ca trasnit la vederea acestui tablou. DI.
Pompic svirli cit colo prostirea de dupa git si se scula in pi-
cioare cu un obraz inflorit i cu celalalt fara perdaf ; DI. Vasi-
lescu sari si el, muncindu-se sa se inchee la pantaloni, iar eu
a§i fi ramas ascuns in dulapul meu de arhivar, nevazut pentru
moment, daca miscarea neobisnuita nu mi s'ar fi comunicat färä
voe. Am sarit i eu ars, lovindu-ma cu capul de polita dula-
pului, ceia ce a fost o noua surpriza pentru DI. Marcachi. FDupa-
ce am luat tustrei o pozitie respectuoasa, atit cit ne permitea si-
tuatia fiecaruia, presedintele ne-a intrebat colectiv :
- Ce vra sa zica porcaria asta ?
DI. Vasilescu i-a explicat ca pentru moment nu era nimic
de lucru, facind o oarecare legatura intre cele vazute de prese-
chute cu faptul ca comertul scade din ce in ce in Iasi'. A mai
spus ca fiind vremea de plecare, a permis sa petrecem timpul
dupa cum vom socoti, dar ca pe viitor va lua el masuri sa nu
se mai intimple asemenea scene regretabile.
Alta neplacere n'am mai avut in calitatea mea de arhivar.

De cind intrasem la Camera de comert, o parte din zi e-

ram ocupat, dupa cum am vazut, dar dimineata eram liber, asa
ca nu parasisem facultatea de medicina ; iar cind eseam mai de
vreme dela slujba ma duceam direct acolo.
MA simteam altfel de orn acuma cind imi cistigam singur
existenta-cu mici neplaceri, ce e dreptul, dar in afara de Ca-
mera de comert ele nu se prea stiau. Oricum, la urechile Lui-
zei n'aveau cum sa ajunga nenorocirile mete profesionale.
Andreescu era mai amorezat decit oricind. Se vedea nu-
mai uitindu-te la dinsul. Ati observat ca la unii oameni anumite
organe se influenteaza mai iute si mai caracteristic in unele a-
fectiuni sufletesti, servind ca un fel de termometru al individului,
daca pot sa ma exprim astfel. La Andreescu nasul era organul
senzibil. In masura in care pasiunea lui crestea, nasul i se sub-
tia lustruindu-se, iar ochii i se duceau tot mai mult in fundul
capului. Avea infatisarea clasica a amorezatului i ar fi putut
servi ca o ilustratie vie de ravagiile pe care amorul le opereaza
pe figura omeneasca, pentruca cei predispusi sa scoata o profi-

www.dacoromanica.ro
 DIN AMINTIRILE LUI CONSTANTIN CASIAN 243

laxie salutara. Auzeam dela prietinii lui cit sufere. Cetisem

chiar o scrisoare desperatä, prin care Andreescu ii arAta unui
amic starea lui nenorocitä i dupä cite imi amintesc azi, foarte
framoasä, plina de poezie si de simtire delicatä, lucruri pe care
miciodatä nu le-asi fi bAnuit la dinsul, orn rece, pozitiv pi
practic.
Eu imi continuam investigatiile asupra lui cu täria unei
idei fixe, mai ales cind intllneam pe vreunul, care nu cunostea
relatiile mele cu dinsul.
L-ai vAzut pe Andreescu ? intrebam eu.-Nu stiu ce
-are de o bucatä de vreme.
- Inteadevär, parcA-i tot ninge si plouä.
- Si tare-i urit.
- Da, dar ce bun bäet e I

- PAcat cA-i asa de slut.

- N'are aface. Pentru un bärbat asta n'are nici o im-
portanta.
- Te inseli. Dar tie nu ti se pare cA-i urit ?
- M'am deprins cu dinsul. Dar mi-aduc aminte impresia
care mi-a fäcut-o chid 1-am cunoscut intäia oarä.
- Spune-mi, te rog, ce impresie?
- Mi s'a pärut un monstru.
Imi venea sä-1 särut, dar imi retineam bucuria. Chiar un
monstru, are dreptate.
Altii, care cunosteau starea lui Andreescu precum i cauza
ci, 1mi aduceau alte vesti la cunostintä.
-
- $tii cA Andreescu e amorezat foc.
Stiu, dar nu-mi pasä.
- Noaptea umblä ca un lunatic.
- De unde plii ?
- L-am intilnit pe la miezul noptii prin Tätärasi.
- Ce dracul cAuta pe-acolo ?
- Venea dela cimitir.
- Vra sä zicA a innebunit.
- Mi-i fricA sä nu se impuste. Cum 11 cunosc eu, e in
stare s'o facA.
Eu nu spuneam nimic, dar in gind-pentru ce nu v'asi
märturisi-doream ca lucrul sä se intimple cit mai neintirziat.
Numärul adoratorilor Luizei se inmultea. Orman continua
sä suspine dela distantä, cAci el nu cunostea pe Luiza si timid
-cum era, nici n'avea ocazie sä facA cunostintä. Acum se mai
ivise unul cu caracter mai pronuntat, un student din anul al
doilea, Istrati, care se invirtea Intro una prin jurul ei, ha o con-
ducea i acasA. Mai erau vre-o doi, tot dintre medicinisti, care
oftau in Were. Dar inteo zi aflasem cA i Neculaescu dela li-
tere e amorezat de Luiza. DacA lucrul ar fi fost astfel, m'asi fi
considerat pierdut. Neculaescu era cel mai frumos bärbat pe
care-1 vAzusem vreodatä, prin urmare bätindu-mä pe aceastä
chestie färä discutie i färä intervievuri. Foarte de§tept si de

www.dacoromanica.ro
244 VIATA ROMINEASCA

spirit, plin de talente, era floarea studentilor din universitate.

and trebuia sa se tie un discurs care sa faca senzatie, Necu-
laeseu era eel designat, iar cind se simtea nevoie de vr'un stu-
dent care sa fie trimes hate() misiune mai grea, numele lui venea
pc buzele tuturor. Cam neglijase cursurile si era considerat ca
un student batrin. Mi se spusese deci ca Neculaescu ar fi iubinct
pe Luiza, ea se ducea acasa la dinsa, cä ea era foarte magulitl
de pasiunea lui si nu nesimtitoare. Nu stiam nimic, dar investi-
giile energice si minutioase pe care le-am -fault in aceasta di-
rectie, au fost multamitoare. Fusese Inteadevar ceva, mai dede-
mult, lnnainte de a o cunoaste eu pe Luiza, asa ca lucrul ajun-
sese exagerat la urechile mele. Mai aveam ceva care-mi venea
in ajutor. Neculaescu avea i un defect care esea tocmai din .

farmecul lui fizic. Era ca un flutur, care sbura dela floare la

floare, oprindu-se fara iubire patimasa i parasinclu-le fara re-
grete adinci. Acest lucru era linistea mea, caci Luiza uitata pen-
tru o vreme, era uitata de el pentru totdeauna.
Dar sa revin la suferintile mele.
Vazind ca nutnarul acelora care suspinau dupa Luiza crestea
atit de malt, traind necontenit cu teama de a nu fi irwins de-
vr'un concurent care ar fa apärut pe neasteptate, nestiind ce sa fac
pentru a esi odata in relief fata cu toti, am incercat o -masura.
desperata. I-am scris o scrisoare. Imi amintesc perfect continutul :
. iStimatä Domnisoara,
Sint unul din colegii d-tale. Am vorbit putin impreuna asa
ea aproape nu ma cunosti, dar inspirindu-mi simpatie, te-am ob-
servat de cind ai venit la universitate. In tot cazul, nu sint arno-
rezat de d-ta, o nu Daca vei cauta sa adj eine sInt, te vei
munci In War. Nici nu poti banui, te asigur, pe acel care si-a
luat permisiunea sa-ti scrie.
Esti frumoasa, chiar foarte frumoasa, ai multi adoratori.
Probabil ca esti magulita. Te-ai intrebat insa vreodata ce vreau,
toti acestia dela d-ta ? Te-ai gindit ca pentru dinsii nu esti decit
un pretext- de a-si trece vremea, in lipsa de ceva mai bun, un
motiv de a-si consuma energia, pe care n'o pot cheltui in ocu-
patii mai inteligente ? Stii oare ca ochii dulci, pe care ti-i fac
d-tale se Intore asupra altora, indata ce nu mai esti fata ? Poate
nu vei crede, natura omeneasca find egoista i pantinitoare, dar
nu aoesta este scopul scrisorii de fata. Daca am luat condeiul
In mtna este pentru a-ti da un sfat. Pazeste-te de acesti oameni
dela care nu vei avea decit nenorociri. Pazeste-te mai ales de-
Neculaescu, care e un stricat, si de Andreescu care e o adevarata.
canalie. Dupa cum la chip e un monstru tot asa-i si la suflet,
caci d-ta stii ca fata nu.i decit reflexul acestui din urma.
Intre toti adoratorii d-tale unul singur e o exceptie : te iu-
beste sincer. E Constantin Casian. E un baet nobil in care poti.
al,ea toata increderea. 11 cunosc bine, desi nu slattern prieteni.
Ziva si noaptea se gindeste numai la d-ta i ar fi in stare sa-si
dee si viata pentru d-ta. Sint oare ceilalti capabili de un astfel,

www.dacoromanica.ro
 DIN AMINTIRILE LUI CONSTANTIN CASIAN 245

de sacrificiu, mai ales scirbosul Andreescu ? Incearca si te vei

convinge. Nu Inteleg cum ii permiti hidosului acestuia sä te mln-
jasca cu iubirea lui, pe care sInt sigur ca n'o are. Cum nu poti
sa te vezi, atunci clnd, alaturi de dinsul, te Intorci dela univer-
sitate ? Ai zice un satir linga o nimfa. Acest lucru nu 1-am In-
teles niciodata.
Scrisoarea de fata am scris-o numai In interesul d-tale. Vei
pricepe Intelesul. adInc al ei ? Pentru fericirea d- tale, sper ca da".
Scrisoarea era iscalita Nicu .Arabu, iar jos avea un post-
scriptum :
Dacä vrei sa stii cine e Andreescu, intreabä pe Casian.
El 11 cunoaste foarte bine, dar nu cred ca-ti va spune tot ade-
varul, Casian fiind un orn foarte cum se cede'.
Dupace am alatuit scrisoarea, am cetit-o tare si am limas
foarte multämit de continutul ei. Eram sigur ca-i imposibil sa
she dela cine-i vine. CA trebuia sa-i facä efect, n'aveam nici-o
Indoiala, si ca Andreescu avea sa fie privit cu alti ochi, aveam
toata siguranta.
Astazi, clnd Imi aduc aminte, imi vine sa rld gindindu-ma
pana la ce naivitate si infamie poate ajunge cineva cind jude-
cata nu-i libera.
Ce elect a facut Inteadevar scrisoarea asupra Luizei, n'am
stiut nici odata, caci ea nu s'a luat de vorba detpre Nicu Arabu,
iar eu bine Inteles m'am pazit s'o Intreb.
*

Cam pe vremea asta viata fratelui meu Mihai a fost In mare

prirnejdie din pricina Luizei. El era bolnav greu de un picior si
cu toata cautarea nu se indrepta. II trebuia o ingrijire buna, se-
rioasä, si pentru asta mama venise In lasi, asa ca acuma stäteam
tustrei la un loc. Intr'o sera, venise doctorul si prescrisese medi-
camentele trebuincioase. Eu eram In dispozitiile mete rele. Cu
dotiä zile mai Innainte, IntIlnisem pe Luiza la brat cu sora ei, iar
alaturi de ele un Dornn pe care nu-1 cunosteam. Era cam Intre
dotia .vrIste, cu musteata neagra, bine Ingrijita, corect Imbracat
si mergea foarte drept si tantos sprijinindu-se cu elegantä. Inteun
baston negru, caruia In ritmul mersului li facea periodic vint pana
aproape de umar. Il mai vazusem odata esind de sub bolta, dar
fiindca nu-1 cunostearn nu-i dadusem importanta. Acum mä con-
vinsesem. Se ducea pentru Luiza. F Ara nici o lndoiala. Am Ara-
zut cum se uita la dInsa. Altfel n'ar 11 avut nici un rost sa se
Imbrace asa de frumos. Poate-i bogat si vrea s-o ee de femee.
Sigur ca vrea s'o ee de femee I" Eram trist si preocupat si pen-
tru ca sa pot face supozitiile mete In tihna, tineam 1n mina o
carte deschisa. Mama Imi Intrerupse gindurile :
- Du-te la farmacie si vinti repede cu doctoriile.
Mi-am luat pälaria si dupa putin timp am ajuns sub gea-

www.dacoromanica.ro
24-6 VfATA ROMINEASCA

mul Luizei. Se intunecase bine asa cd felinarele pe strada La-

pusneanu erau aprinse. La geamul ei era lumina. De pe totuarul
din fatä vdzui in oclae miscindu-se niste umbre pe perete, apoi
deosebii bine un fum de tigard. Am cautat un loc de unde sä
pot vedea ce-i inläuntru, dar nu-1 gäsii nici la dreapta, nici la
stInga, nici piezis, mdcar a ma Innältai in virful picioarelor. Imi
veni o idee : sä mä sui pe zidul dela otelul Glantz, ceia ce am
hi facut. Tinindu-mä de ostretele de fier, am isbutit sä mä uit in
odae. Dumnezeule ! Era el ! Stätea pe un scaun, picior peste pi-
cior, fumind tacticos si istorisind ceva, pecind pe alt scaun, In
fata, Luiza îi asculta serioasä. Un nour de fum ii inväluia pe a-
mindoi. Pe masä ardea o lampd cu glob alb. La vederea acestui
spectacol inima mi se strinse deodatd. Am särit de pe zid, cdci
lumea trecea la deal si la vale, dar irnediat m'am suit din non.
Acum el facea un gest larg, iar Luiza ridea cu hohot. Vra sd
zied ride ? Bun ! Acuma te cunosc cine esti". $i cele mai teri-
bile planuri de rdzbunare imi umblard prin minte. Am sdrit jos
prefAcInclu-ind ca merg la deal, cdci vazusem sergentul de noapte,
dar indatä m'am suit Innapoi. Luiza in acest moment s'a ridicat
de pe scaun si a venit inspre gearn. Am sdrit späimintat si am
luat-o aproape la fuga. Dupa citäva vreme m'arn intors cu multd
precautiune la punctul de observatie. Amindoud surorile erau a-
cum inläuntru iar Luiza spunea ceva cu foarte multd aprindere.
Il iubeste.... e sigur". Cine sä fie care, mä intrebam furios, si de
unde a mai venit si acesta pentru nenorocirea mea ? El e inl d-
untru... lingd Luiza ! $i eu aid ! E o mizerabild !...
Sora Luizei trase perdeaua. Nu mai puteam vedea nimic.
M'am hotärit sä astept pänd va esi si rämäsei cu ochii la
bolta pe unde de-atitea ori vdzusem esind pe Luiza. Intr'un tir-
ziu un punct ros de foc umblä pe sub bolta. Era el, esea cu ti-
gara in gura. M'am luat dupa dinsul, urmärindu-1 uas cu pas,
iar de cite-va ori i-am trecut Innainte pentru a-1 vedea mai bine.
Vine dela Luiza". Il uram dar in acelasi timp lua niste proportii
colosale, avind ceva deosebit de ceilalti oameni. M'am uitat cu
atentie la päldria lui moale, la jacheta bine croitä, la bastonul
de abanos. Cind am ajuns linga grädina otelului Traian, am iutit
pasul pentru a-1 intrece, apoi m'am intors Incet, pentru a-1 vedea
in fata. El a trecut pe lingd mine fart sd-mi dee nici o insem-
nätate, iar eu mi-am continuat drumul. La Hala de bere Ionicd
Barbu cinta : Amici, noaptea e hna..." M'am oprit si am ascul-
tat. Imi venea sä pling. Eram trist si nenorccit !
Clnd am ajuns sub geamul Luizei lumina se stinsese. Poate
au esit la plimbare. Am pornit repede Inspre Copou mergind
ca un nebun. Un cunoscut se scobora la vale :
- N'ai intilnit pe nimeni ?
- Nu. D-wara Albertini nu-i intr'acolo.
M'am intors repede §i am ajuns iaräi In fata geamului ei.
Acela§i lntunerec. Am trecut mai departe inspre Traian. Nimic.
Intr-un tlrziu am plecat, chinuit de cele mai negre ginduri, de

www.dacoromanica.ro
 DIN AMINTIRILE LUI CONSTANTIN CASIAN 247

zece ori infuriindu-mä, de zece ori Induiosindu-md, iar pe la mie-

zul noptii am intrat acasä. Cind am dat cu ochii de mama,
mi-am adus aminte de doctoriile fratelui meu ! Mama rnd astepta
indignatä :
- Unde-ai lost pand acuma ?
- Cum, unde-am lost ?
- Unde-s doctoriile, mai ?
Fiindcd nu aveam ce sä spun m'am uitat furios, casicum
intrebarea mamei ar fi lost un nonsenz, o nebunie.
- Ce-ai facut doctoriile, bre ? repetä ea, abia stäpinindu-se.
- Mine-dimineata slat gata.
- Cum, minciunosule, vrei sä spui ca de-atunci stai la
spiterie ?
Imi era penibil sä mai lungesc discutia asupra acestui punct,
de aceia am täcut posomorit, iar mama si-a exprimat ce mai a-
vea de spus printr'un of tat dureros, care mä fäcu sa-mi väd toatä
netrebnicia.
In urmä, imi spuse rästit:-Vind sä stropim pe fratele tau.
Doctorul hotärise sä se pulverizeze cu eter piciorul bolnav,
pe care fratele meu trebuia sä-I tie intr'o imobilitate absolutä.
Mama mi-a dat o luminare aprinsä, iar ea cu pulverizatorul a in-
ceput pomparea.
Eu, cu luminarea in mind ma gindeam : Cine sä fie oare ?
Desigur cd-1 iubeste .. Mizerabila 1.. cum riclea I Nu... nu... trebue s'o
rup... s'a mintuit 14 Aici, am fäcut cu mina un gest irevocabil, asa
cd eterul din pulverizator a trecut drept prin luminare. Dumne-.
zeule mare ! Mama a tipat ingrozitor : fratele meu intreg era numai
o flacärd. Am svirlit luminarea i m'am repezit Impreund cu mama..
Mihai dalea din picioare si din cel sändtos si din cel bolnav.
Am priddusit fläcdrile cu oghialul si le-am stins repede, dupa
proportia pe care o luaserd. Am räsuflat adinc i eu si mama si
ne-am uitat unul la altul galbeni i spärieti. Nu tinuse de cit un
moment. A5i fi crezut c'a fost un vis urit, dacd un miros de pir-
lit cu o nuarip dulce-acra n'ar fi Minas in odae. Mihai Ind pri-
vea. In ochii lui era o mustrare blajind. Mama imi spuse dupa
ce-si veni in fire :
- Bine, Costicä, ce fel de orn esti tu ?
Iatd, Luiza, ceai fäcut' am gindit eu.
Noaptea am visat un vis grozav. Casa Luizei luase foc si
in mijlocul fläcdrilor Luiza cerea ajutor. Voii sä ma arunc in N.-
OH, dar spre desperarea mea, picioarele imi erau grele. M'am
.trezit späimintat. 0 sudoare rece imi acoperea fruntea...

Trecuse iarna, venise primävara i acuma eram in luna lui

Maiu. Cu citä neräbdare asteptarn Duminicile i särbätorile, cdci
and intilneam regulat cu Luiza, care esea singurd, anurne pentra

www.dacoromanica.ro
248 V1ATA BOMINEASCA

asta. Cine nu ne-a vdzut atunci, cutreerind strgzile orau1ui, unur

Hngd altul, ea frumoasä, 'naltä §i subtire, cu mersul gratios, cu
risul dumnezeesc, iar eu mindru §i fericit cum poate fi un tinär
de 19 ani, alaturi de aceia pe care o iube§te. Uneori apucam
prin Pacurari, pe lIngd casele birjarilor rui, unde lipovenci scurte-
§i groase, cu portul lor tipic, stäteau de vorbd Innaintea portitor
Innalte §i ferecate, iar clnd ne apärea cumpAna barierei ne inturnam
Innapoi. Sau, apucam la deal, la Copou, pänd treceam de rondur
al treilea, Inaintind uneori pand aproape de Pester. Ne intorceam
pe sträzi retrase, pe huditi dosnice, pdzindu-ne de oameni ca de-
n4te flinti rele, care cu prezenta lor ar fi profanat dragostea
noasträ. Ne trezeam deodatä fara sd. §tim pe uliti neumblate, de-
parte de tot de unde pornisem, simtind §i mai mult atunci cit Imi
era de dragd. Iar cind ma despärtiam de dinsa, dupd asemenea
excursii, totdeauna mä dojeneam de unele ginduri: Sint un prost,
nu mä iubeVe declt pe mine".
Imi amintesc una din aceste plimbari neuitate, care mi-a la-
sat pana azi o amintire ne§tearsä.
Era Inteo Duminica pe la inceputul lui Iunie. Cum m'arry
dWeptat dimineata, am alergat la geam. Pe cer nici un nour §i
o lurnind orbitoare mä Mat sä inchid ochii. A§teptam cu nerdb-
dare sä vdd pe Luiza, cdci ajunsesem sä nu pot trdi declt in a--
propiere de dinsa. Cu o sard Innainte nu o vdzusem, cad vremea
fusese a ploae §i nouri negri se rostogoliserd pe cer. Am trecut
pe dinnaintea casci ei, mai mult din obiceiu decit mingliat de spe-
rantä, cdci erau deabia opt ceasuri de dimineata. Deodatä am
tresdrit I Luiza cu parul despletit I Fata ei ginga$, incunjuratä .

din toate pärtile de pärul negru, bogat care cddea In uncle mari7
läsa sä se vadd un oval alb, o icoand seraficd. Am ramas pe loc7
hipnotizat, innaintea acestei aparitii nea%eptate. Inima imi svicnea
cu lovituri dureroase. Luiza s'a retras repede, zimbind. iar eu, a-
iurit, rn'am intors la Donat, avind In ochi, In minte, in fata, chiput
adorat. Am stat a§a färd sä gindesc nimic. Ziva era minunatd.
N'a trecut mult §i Luiza apäru sub boltd. Am sdrit Inna-
intea ei. Era putin cam jenatd.
- Ziva de azi n'am s'o uit niciodatä I

Ea m'a lntrebat mi§catä :

- De ce?
- Pentrucd niciodatä n'am fost mai fericit.
- $i ce te-a fAcut a§a de fericit ?
M'am uitat la dinsa dureros. In privirea mea era un rdspuns..
- - Unde te duceai adineoarea ?
- In capatul sträzii, la un prieten.
- Eu mä duc pänd In strada Stefan cel Mare.
Totdeauna Intilnirile noastre erau motivate astfel. Niciodata.
nu ne intllneam decit intimplätor, eu ducindu-mä la un amic In-
spre locuinta ei, ea la o magazie, in directie opusä.
Am strabdtut strada Stefan cel Mare pana aproape de Curtea
domneascd, apoi ne-am Intors §i am apucat prin Podul Yechiu,.

www.dacoromanica.ro
 DIN AMINTIRILE LUI CONSTANTIN CASIAN 249

de unde cotind pe o huditA mica, am e§it in piata Sfintei Vineri.

Aici, bArbati §i femei, stApini §i servitori, care furnicA in toate
pArtile, mai ales sArbAtoarea ; sgomotul vag, omenesc, din lAun-
trul Ha lei, negustori i precupeti care-§i strigA produsele lor de
vinzare pe toate tonurile, toatA multimea cu grijile ei prozaice,
meschine, md facu sä ma gindesc : ce departe sint eu de ace§tia I"
Cind am eit in Beilic, Luiza m'a intrebat :
- Ce bisericA e asta ?
- .Barnovski.
- N'am auzit 'Ana acuma de dinsa.
- E numele unui domn, Miron Barnovski. N'ati lost nici-
,odatä pe aici ?
- Nu, nici odatA.
- Pe strada asta sint multe lucruri vechi. Uite aici a fost
un han turcesc.
- D-ta imi vorbWi de pe cind Turcii...
Luiza rise i se uitA in ochii mei. Ah ! nimeni nu ri-
lea ca dinsa...
- Dincoace a fost conacul turcesc, unde trägeau solii in-
semnati cind veneau din Constantinopol...
-- Dar statuia a cui e ?
- N'o cuno§ti ?
- Nu. E foarte curioasa...
-A lui Grigore Ghica...
Cel pe care 1-au tAiat Turcii ?
- Da. Chiar pe locul acesta.
Ne-am oprit un moment linga cimeaua din stradd §i ne-am
Iiitat la grAdina frumos IntretinutA, in mijlocul cAreia se ridica
bustul voevodului. Citiva apari, care-§i aVeptau rindul stind pe
ciuberile lor, admirarA pe Luiza. Un soare cald fArA sA fie ar-
zAtor strAlucea in innAltimele albastre.
Am pornit innainte pe lingA biserica Sf. Joan Zlataust §1
ne-am scoborit devale la Pod. Case mici, triste, inghesuite, ade-
vArate magherniti, adApostesc aici o samA de negustori sAraci,
nenorociti, cu prunci murdari §i sdrentAr*, o populajie evreiascA
rnizerabilA, a cArei singurA bogAtie sint copiii. Ce viatA duc oa-
menii ace0a ? Ce plAcere pot avea ei ? Pentruce mai trAesc pe
lume ?" Nici unul nu cum*ea pe Luiza...
Cind ajungi la Movila, locul se lArge§te §i ceva din viata
de tara apare. Poate carele ce se zAresc rAzlete prin ograzile
gospodarilor ciurcheni, poate grAdinile cu popu§oiii iti aduc aminte.
Luiza imi spuse.
- SA ne Intoarcem de-acuma. Ne-am prea depArtat.
-- Nu... te rog, Domni§oarA Albertini. DacA mai mergem
putin, eim la clmp. Sa vezi ce irumos e acolo 1...
Luiza nu se opuse. Am e§it pe bariera §i in curInd -ne a-
paru verdeata cimpului. Pe aici, cind warn copil má duceam
%Tara la DumbfAveni, cu tata, In nadiwca -nohgtit veche, say tu
mama, In gabrioleta, In care, la zile mari, ne irasportam la v ie

www.dacoromanica.ro
250 VIATA ROMINEA SCA

Tot pe aici ne era drumul la mosie, unde deatitea ori tologit pe

iarba, in cimpiile pline de soare ale Rusenilor, ma uitam pier-
dut la albastrul nesfirsit al cerului. Imi simteam sufletul induio-
sat si de dragostea Luizei si de amintirile copilariei...
Am mers cu Luiza pana la podul dela Sf. loan, unde linga
drum, sub o rachita batrina era o fintina cu cumpana. Acolo ne-am
oprit la umbra rachitei, iar Luiza, obosita, s'a asezat pe colacul
fintinii.
Mi-a aratat picioarele ei, pline de colb.
- Uite in ce stare sint.
M'am repezit scotindu-mi batista.
- Lasa-ma, te rog, sa le sterg...
- Vai, cum crezi ca te-asi lasa sa faci asernenea lucru,
- Cit esti de rea!
- Asa ?
- Desigur... nu-mi faci nici o placere.
- Serios ? Dar oare ce caut eu pe aici ?
Am intrebat-o induiosat .
- Ti-aduci aminte cind te-am vazut intaiu ?
- Da. Eram la geam.
- Nu pot sa-ti spun ce impresie mi-ai facut.
- Am simtit ! Par'ca te \Tad cum te-ai oprit...
Soarele se Innaltase aproape de amiaza, dar sub rachita
era o racoare placuta. Mai departe soseaua se vedea alba, Mind
perpendicular drumul Sfintului loan. 0 drosca mergea spre Iasi,
lasind in urma un nour albicios, iar toaca roatelor se auzea dis-
tinct, adusa de o adiere de vint; iar in directie contrara un car
cu boi mergea a lene inspre Dumbraveni. Dincolo de sosea se
intindeau dealurile. In departare, inteo ceata azurie, vedeam lo-
cul Dumbravenilor. Eram fericit !
- Vezi, D-soara Luiza, departe pe sosea, un punct alb ?
- Unde ?
- In capat... colo departe... unde sint niste dealuri... nu
vezi nimic ?
- Ba da... ACuma \Tad._ ceva alb...
- Acolo-i ratesul din Dumbraveni.
Si pentru a-i arata mai bine, m-am apropiat de dinsa, asa
cä parul ei Imi atingea fata. Ii simteam caldura trupului.
Tacuram. Luiza se uita de jur imprejur. Pe ses, la poalele
dealurilor pastea o cireada de vite si sunetul domol al unei ta-
langi veni pana la noi.
Luiza zise :-Mi-e sete. Sa vedem, voiu putea scoate sin-
gura apa ?
--- Nu cred... dar sa vedem.
Ea scobori ciutura cu minile ei albe si mici, uitindu-se in
sus, masurind apoi indata cu privirea adincul fintinii. Cumpana
scIrtii greoiu, Innaltindu-se, iar ciutura se lasa In jos cu anevoe.
Paru ca o scapa. M'am repezit i i-am dat ajutor. i atunci minile
noastre se .atinsera i mingierea moale facu sa ma cutremur. Am

www.dacoromanica.ro
 DIN AMINTIRILE LUI CONSTANTIN CASIAN 25I

scos 1mpreunä apa si. Luiza bäu putin, iar pe locul unde si-a a-
tins buzele, am Milt si eu din apa rece...
Astä-zi acea fintlnä mai este Inca, dar rächita a pierit de
bAtrinetä, rämlnInd numai o scorburA ; si cumpAna s'a stricat, iar
drumetul Insetat isi potoleste setea scotind apä cu cIrligul.

DupAce ne-am despärtit, restul zilei 1-am petrecut Inteo li-

niste complecta. Toatä ziva am fAcut planuri. Voiu urma regulat
la curs, voiu da repede licenta si voiu lua-o de sotie. Trebue sä
mä duc acasä la dlnsa si sä vorbesc cu mama ei. Acuma slut
sigur cA mä iubeste.
Dar clnd m'am dus sara la Donat, tocmai cInd voiam sä
intru In cofetärie, Andreescu esea dela Luiza.
IntAiu mi s'a pärut cA lucrul e cu neputintä, dar a trebuit
sä revin la realitate, de oarece Andreescu esise de sub boltä.
,Cum a IndrAznit sä facA una ca asta? Ce vra dela mine ?" Prin
minte 1mi fulgerä ideia unei crime. Apoi o mlhnire mare mä
cuprinse. DacA mi s'ar fl anuntat cea mai grozavä nenorocire
nu m'ar II impresionat at1ta l
Am plecat cu inima strInsä de durere, si Mil sA stiu ce fac,
fArA sA stiu unde merg, am pornit la deal. Vremea se stricase.
Nouri negri si grei acoperiau cerul, si tunetul vuia deasupra ca-
pului. PicAturi mari IncepurA sA cada. Mi-am scos päläria si ploaia
imi rAcori capul InfierbIntat.
Noaptea n'am putut sA dorm. M'am gindit iaräsi sä rup orice
relatii cu dlnsa. Pentruce am mai cunoscut-o ? Ce bine era mai
'nainte V` Am 1nchis ochii. Miristi Intinse, arse de soare, de unde
räsärea pitpalacul prepelitei, Imi apärurA In Intinderi nesfIrsite.
$i icoane vechi, dedemult... un cules de vie si strigAt de paidus...
Ghitä Savoiu cu sufletul sAu curat... toatä viata mea 1mi apArea
In tablouri luminoase, calde, prietenesti... picurindu-mi In suflet
fiecare tristeta amintirilor...
Si zAbovind asupra fiecArui crimpeiu de viatä, simteam vag
ceia ce am Inteles mai tirziu cA trecutul este singura realitate
omeneasce.
*

Adouazi m'am hotärit sA mA duc la tarA. Mama venise din

DumbrAveni si pleca In aceiasi zi. Am trimes o scrisoare D-lui
Vasilescu, prin care 1-am anuntat cA voiu lipsi citeva zile, fiind
bolnav. De mutt nu mai fusesem acasä si drumul acesta prin
locuri cunoscute Imi apArea ca o minglere. Dar cind a venit
vremea plecarii si träsura a tras la scarA, mi-a pArut rAu de ho-
tArlrea mea pripitä, si un moment am voit chiar sA anunt cA
mA räsgindisem, dar mi-a lost rusine. M'am suit In träsurA cu
sentimentul cA jumAtate din mine, cea mai bunä, 'Amine In ogradä.

www.dacoromanica.ro
252 VIATA ROIIINEASCA

Mama §i-a facut cruce si am pornit. Eram trist §i cufundat in

ginduri negre. Am intrebat :
- Mero-em pe la Sf. Ioan ?
- Nu. Pe la Tutora. Avern de fäcut cumpäräturi.
Dupace ne-am oprit prin tirg in douä-trei locuri, am apucat
pe la Sf. Lazdr in spre barierd si in curind am fost pe drumul
Tutorii. ,,Ce va gindi Luiza ? Va bAnui cd stiu de Andreescu ?
Ce mizerabil I"
Esirdm pe §osea. Caii se asternuserd la drum. Din cind in
cind in trapul lor märunt sunetul ascutit al unei potcoave rdsuna
din ropotul copitelor. 0 cAldurd dulce, plAcutä, se revärsa de
sus si roiuri de musculite se tineau de träsurd. Sesul verde deo-
parte si de alta a §oselei imi de§tepta senzatii vechi, cunoscute,
iar lini§tea cimpului imi arunca in suflet un väl de uitare. Nu
mai gindeam nimic. Cu ochii fic§i la un fir de siminoc din päld-
ria vezeteului, aveam numai sentimentul vag at de Iasi Ind de-
'Adam tot mai mult.
Mama m'a Intrebat :
- Tu ce faci cu dreptul ?
- Ce sä fac ? Nimic... Invät.
- Bdetul lui Iordache Vasiliu dd acuma examen.
-- Si eu Il dau la toamnä.
Am tdcut §i eu §i mama. Vezeteul indemna caii din hAturi
iar de pe sosea se vedea drumul dela Sf. Joan. CumpAna fintinii
stätea nemi§catä, ardtind cu virful inspre albastrul cerului, iar rd-
chita, lingd dinsa, ca un tovaras, stätea tristä §i abdtutä. Unde
era Luiza ? Vezeteul färä sä se intoara intinse biciul In directia
Cristestilor. Se vedea trenul de Ungheni. Pentruce am plecat ?
Ce fel de orn sint ? Poate nici nu 1-a primit si chiar dacd a fost
ce-i cu asta ? PAcAtos ! Ce mai vreu dela dinsa ?... Ah cum 1

mi-a mingliat fata pärul ei, cind i-am simtit suflarea caldä la fin-
tind I Cum i-am sorbit-o cu sufletul insetat I" i amintirea plim-
bärii noastre din ziva trecutd mä fAcu sd regret amar pasul meu
nechibzuit.
Trenul se apropia, iar träsura se oprise aproape de rampd,
unde. o femee cu fanionul verde 1§i luase pozitia reglementard.
Trenul trecu repede pe dinnaintea noasträ, pe clad vezeteul
stringea hAturile. Se ducea la Ia§i. In curind va fi acolo. La I*?
Ce prostie am fAcut c'am plecat !
Ne-am urrnat drumul innainte uitindu-rnd mult spre ruinile
dela Holboca, iar dupä vr'un ceas §i mai bine am intrat In
DumbrAveni.
Cind am ajuns aproape de cask tristeta mea s'a Judi*.
Unde erau timpurile cind dela rate§ a§teptam cu nerAbdare sä
vac' casa si poarta cu hulubärie, i piräuf dela poartä, cu sAlcii
bAtrine si strimbe ! Sfintä copildrie ! Caii suit% cu greu delu§oruI
dela pod si träsura inträ in ograclä. Cind m'am scoborlt, un clue
s'a repezit sä ma muste, iar un argat fAcindu-se cd svirle co o
piaträ, cinele a fugit, i dela locul lui, mirlind, se uitä cu ochi

www.dacoromanica.ro
 DIN AMINTIRILE LUI CONSTANTIN CASTAN 253

dusmanosi la mine. Ma simteam i eu strain. Da ! Casa pdrinti-

lor mei unde ma nascusem i unde petrecusem cei mai frumosi
.ani din viata, cind copil sburdalnic alergam fara griji pe dealu-
rile si vaile Dumbravenilor, casa unde de-atitea ori m'am indu-
iosat pan' la lacrimi, privind tablourile vechi i mobilele de ada-
masca verde, unde fiecare colt, fiecare lucru, Imi povestea istorii
batrInesti, In casa aceasta acum ma simteam strain si pre-
lungirea in ea Imi devenea apasatoare I
Tata lipsea de-acasa. Nu stiam ce sa fac, stingher i arnarit,
iar vremea 'Area cd sta pe loc. In odai aceiasi linite i cu-
ratenie, calde si mInglitoare altadata, reci i mohorite acuma. Iar
ílorile zugravite pe pareti, la care uneori ma uitam cu sufletul
miscat .ceasuri Intregi, acuma nu-mi mai spuneau nimic. M'am
InvIrtit prin ograda, fara sa-mi aflu loc, si am intrat In grajdiu.
Caii se oprira un moment cu finul In gura, apoi cel roib intoarse
capul spre mine si rontaitul porni iarasi. La margine era harmd-
sarul sur de calarie. Sint doi ani, In vara asta, decind, casi cu
cel mai bun tovaras, am dormit impreunä in padurea din Poeni,
cind am ratacit drumul Vasluiului". $i venindu-mi In minte acea
noapte, m'am apropiat de cal, si mi-am lipit obrazul de capul lui,
áar cu mlnile i-am cuprins gItul. $i o lacrimd lunecindu-mi din
ochi, cazu pe fruntea batrinului meu prieten. In cantelerie" mai
era tabloul, pe care-1 fdcusem mai dedemult, intr'un moment de
inspiratie artistica : un peisaj cu dealuri, dinnaintea cdrora cur-
gea o apa, iar o femee mina o vaca la adapat. Mi s'a parut o
prostie. Am esit trist, iar In git simteam o senzatie suparatoare.
Imi trecu prin minte sa pornesc la Iai, dar Imi dadui sama c'ar
fi fost prea balator la ochi....
M'am dus In gradina i m'am oprit sub pawl cel mare,
uncle vara, alergam dela poarta, chid veneam acasd. Nimic din
ceiace simteam altadata. Pentruce totul Imi aparea sub alta Inf ati-
-*are cind nimic nu se schimbase? Ce devenise sufletul meu, de
clnd Luiza imi aparuse Innainte ? $i ce trebuinta a simtit natura,
ca la o privire a unui semen al tau, sa uiti trecut i viitor, sd
rupi fara parere de flu legdturi trainice i sfinte, sa te desparti
de parinti si de prieteni i universul intreg sa-1 legi de un gest,
de un zimbet, de un tremurat de gene !
Am pornit Incetisor printre copacii cunoscuti, care odinioara
fiecare Imi spunea povestea lui, iar acum imi aratau toti ca sInt
departe de Luiza; am trecut printre tufele de vii asezate pe coasta,
pl m'am suit la deal prin finete inflorite, mirositoare, de unde se
auzea tirlitul cosasului. Am ajuns In virful dealului. In departare
Se vedea Iasul cu turnurile de biserici stralucind la lumina soa-
relui. Acolo era Luiza ! Ce face oare In acest moment ?" $i pi-
ronindu-Mi gIndul In aceasta intrebare, o suferinta chinuitoare,
enervanta, constiinta neputintii omenesti, a imposibilului, ma
obosi. In spre rasärit se desfasura o priveliste minunata. $esuri
largi, verzi si netede se Intindeau pana dincolo de valea Pru-
tului, iar ochiul se oprea in dealurile cenusii ale Basarabiei. Arn

www.dacoromanica.ro
 254 VIATA ROMINEASCA

stat multä vrerne aid, strabatind cu imaginatia distanta 'Ana la

Iasi, voind par'ca sä sbor catra orasul fericit. Caci acolo era Luizaf
Intr'un tirziu m'am coborit incetisor, In lumina calda a soa-
relui de yard, prin finetele mari, imbielsugate. Flori mindre, flori
de cimp, rasadite de puterile tainice ale pamintului i udate de
ploile milostive ale cerului, se innaltau blajin In aerul imbalsa-
mat. Am fault un buchet. Pentru cine ? Pentru nimeni. Am 0-
colit tufele de vii si am esit linga casa vierului. Un glas fe-
meesc cinta inläuntru :
Buledra§ de ghiatri rece4
Tama vine, vara trece...
r,31 n'am cu cinel petrece".

Glasul era jalnic ; iar melodia duioasa, melancolica, facuta de-

sigur de un suflet päräsit, ma facu sä simt si mai mult depgr-
tarea Luizei...
Cind am ajuns acasä, tata se intorsese. I-a pärut bine ca
m'a vazut i m'a luat in odae la dinsul. Nu-1 vazusem demult,
caci venea rar pe la tirg, iar eu si mai rar pe la dinsul. Imba-
trinise. M'a intrebat ce fac, cum mi se pare la universitate, daca
Invataturile sint grele i ce anume invät. I-am spus ea vrau sa,
ma fac advocat. Tata m'a aprobat spunirrd ca-i buna i advoca-
-
tura, dar tot mai bine-i profesor.
Pentru ce ? am intrebat eu.
- Profesorul are pensie i cind esti batrin n'ai nevoe
sa alergi.
-
- Da... dar advocatul cistiga mai mult.
Apa-i... unii clptiga... dar i pensia-i buna.
$i lucrul acesta, care pentru dinsul era asa de bun, mi se
parea ceva meschin, strain cu totul de mine si färä nici o lega-
tura cu interesele mele. Tata urma mai departe venindu-i pro-
'baba vr'o amintire de cind eram In liceu :
- Cu profesorii cum te porti ?
- Foarte bine.
- Vrasazica sint multamiti de tine ?
- Sigur ca sint multamiti.
- Premii se dau la universitate ?
-- As L.. doar nu sintem copii...
- $i tu zici ea cunosti legile ?...
- Le cunosc... dar nu le-am invatat Inca pe toate...
Tate se scula i cauta intr'un cui, In care tinea feldefel de
isvoade i hirtii, alese una i zise: cIa sa vedem».
Am Intins mina spre petecul de hirtie, ca si cum ar fi vrut
sa ma muste, apoi cetii tare : (Citatiune. Tribunalul judetului
Iai Sectia II. DI. Ghiorghe Casian este chemat a se prezenta
Innaintea pretorului acestui tribunal In ziva de 9 Septembre cr.
In procesul intentat lui Stefan Valeanu, cunoscind ca la neur-
mare se va proceda conform legii».

www.dacoromanica.ro
 DIN AMINTIRILE LIN CONSTANTIN CASIAN 255

Am räsuflat.
- Asta-i o citatie, am zis eu fudul i termenul e la 9
Septembre, la sectia II. Apoi pentru ca sa-mi arät oarecum cu
nWintile mele juridice, i-am spus : 4Trebue sa-ti ei un advocat».
Tata nu dAdu nici o atentie sfatului meu, ci Imi spuse :-
- Am auzit cä ai i slujbä...
- Am... la camera de comert...
- $i ce faci acolo ?
Scriu...
- Ai de-aface cu riegustorii ?
- Da de unde ? am räspuns eu indignat.
- $i te pricepi bine ?
- Cum sä nu ma pncep ?
In minte imi veni printr'o asociatie contrail explozia sticleP
de limonadä.
- 'Dar efli tai sunt multämiti de tine ?
- Sint foarte multämiti.
- Cauta i te poarta bine, aci pentru tine te porti. Cu'
leafa ce faci ?
- Imi cumpär carti, plätesc...
- N'o cheltui toatä... pune ceva de-o parte. Da_ bunä-i sit
advoatura... dar §i pensia
Sara am anuntat cä interese urgente mä reclamd la Iasit-
jar adouazi, disdedimineatä am plecat.

\Pe drum m'am gändit sa fac ceva hotäritor. Sa-i spun to-
tul Indatace voiu Intilni-o. SA o Wept anume pentru asta... sau
mai bine sa mä duc la °Musa. Da ! mä voiu duce acasa chiar
azi... cursurile s'au isprävit. Daca Andreescu a fost, pentruce
nu m'W duce §i eu ?
M'am oprit la acest gAnd 0 tot drumul am fost linistit.
Dupa amiaza, m'am imbracat cu hainele cele negre pe care
mai Intäiu le-am ters buatica cu buatia. Botinele au apatat uri
lustru irepro§abil. M'am tuns 0 m'am ras §i am pornit spre casa
ei. Batista am aezat-o in buzunarul de sus, cu coltul afarä.
Cind am ajuns la bolta, am trecut Irmainte, pentruca sä vAd daca
Luiza nu-i la geam. Nu era nimeni, dar pentruca sä nu Inteleaga
lumea, am sträbätut strada la deal, pAn'la capät. Dela Sf. Necu-
lai cel Särac m'am Intors Innapoi, dar n'am avut curajul sä intru,
ap cä acuma am parcurs o bucatä bung, In josul sträzii, la vale.
M'am Inturnat iarä0 §i chid mai era Inca Oa la boltä, am rä-
rit pasul, dar cind sl intru, am rupt-o de fugä, caci mi s'a pa-
rut a cineva se scoboara pe sari. In capätul sträzii Läpupeanu
am stat din nou i m'am gindit : Ce dracu ?... sä vedem... vra-
säzia... trebue sä intru. Bine». Am pornit cu curaj Inspre casa
ei, dar chid pe-aproape, am trecut strada 0 am intrat la Donat.
Aici am bäut un pahar de al:4 rece, aci gltul Imi era uscat

www.dacoromanica.ro
256 VIATA ROMINEASCA

M'am odihnit apoi pe un scaun. Mi se batea inima. Donat se

uita la mine cu o atentie mai mare decit de obiceiu. Dupd o
bucatä de vreme am luat subit o rezolutie. «Fie ce-a fi !» am
gindit, i intr'un fel de nestire am pornit direct spre bond, pen-
truca in virtutea inertiei sä pätrund inläuntru. Dar cind tocmai
sa fac acest pas decisiv, din capätul sträzii de la deal venea
Mironescu. L'arn asteptat i i-am intins mina cu prietenie. M'a
Antrebat :
--- Unde te duci ?
- Nicairi.
- Bre, dar galant mai esti !
$i Mironescu, färä alt preambul, ridica ochii inspre rindul
al doilea.
Am mers cu dinsul o bucatä build vorbind despre lucruri
neinsemnate, apoi m'am despärtit si am luat iar drumul spre lo-
cul de unde pornisem. «Dacd nici data asta nu intru, ma intorc
acasa». Cind am luat aceastä hotärire mi-a venit In minte privirea
lui Donat. «Mi se pare el a vazut totul i m'am fdcut de ris».
Cu gindul acesta am ajuns iardsi la bolta fatald si intocmai cum
m'asi fi aruncat intr'o prapastie, m'am repezit inlduntru. La ca-
pätul gangului am vazut o usa pe care am deschis-o cu mina
trernurindä i un rind de scari in spirald imi apäru innainte. Un
moment m'am oprit ducindu-mi mina la inimä, apoi tinindu-md de
balustradd am inceput sä urc scarile Incet, una cite una,
gata s'o rup de fugd innapoi la cel mai mic sgomot. Am
ajuns 'la rindul al doilea. In fatä aveam un antret cu trei
usi innainte, doud la capätul din dreapta i alte doua la
cel din stinga. Voii sä stabilesc planul locului punind in le-
gaturd antretul cu geamul de la stradd, dar problema era prea
incurcatä i cerea mai mult singe rece decit aveam. Inima mi
se batea cum n'as fi crezut-o in stare, iar bätäile ei sacadate le
simteam In creer. Am ales la intimplare o usa si am voit sä
bat in ea, dar mina imi era uscatd. Dumnezeule I de n'ar esi
cineva l" Imi venea sa ma intorc innapoi, dar ma temearn sa nu
iasä tocmai atunci mama sau sora ei. Räsuflai din greu, apoi
incepui iar sä aleg ui1e. M'am dus la cea de aldturi, mi-am scos
paldria, mi-am asezat pärul, mi-am Mcut mustetile, m'am sters
cu batista pe mini si pe fata, mi-am potrivit cravata, mi-am
comprimat Mima, apoi am bätut foarte usor in usa de doua ori.
Nici un raspuns. «Multärnesc tie, Dooamne I» M'am dus iar la
ua dintdiu. «Dan nu-mi rdspunde nici aici, ma scobor incetisor,
fart sä ma simtd nimeni». Toc I Toc l Din Muntru auzii o voce
subtirica : «infra la Simtii casa invirtindu-se cu mine. Masinal
am impins up i m'am trezit inläuntru. Sora Luizei statea pe
canapea i cosea. La vederea mea, s'a sculat repede, a svirlit
lucrul si casi cum ar fi avut In fata un facator de rele, a stri-
gat : «Luizo 1» Ne mai flind stapin pe evenimente, le lasai sit se
desfasoare in voia lor, resignat. Ea mi-a oferit un scaun, pe care
I-am refuzat c'o energie nejustificatd. Mi-aduc aminte c'am spas :

www.dacoromanica.ro
 DIN AMINTIRILE LUI CONSTANTIN CASIAN 257-

- Asi dori sA spun D-parei Albertini douA cuvinte... nu-

mai douA cuvinte.
- VA rog luati loc, sInteti obosit...
- Am venit repede... am putinA treab5....
Dar In acest moment, In odaia alaturatA cineva cInta o me-
lodie ; ni§te p* se apropiau, usa se deschise i Luiza, Inteun
costum de odae, apAru cIntind. Ea s'a spAriet Ingrozitor §i dis-
pAru iute Innapoi, iar sora ei zimbind ceru voe sA treacA In ceia-
laltA odae. I-am acordat acest lucru sArind de pe scaun. Am
rAmas singur, cAutind sA-mi dau samA de evenimente. Dincolo
se auzeau p* repezi §i rlsete Infundate. Dupa citAva vreme
u§a s'a deschis din nou i Luiza apAru...
Era ImbrAcatA acum cu fustA neagrA, cu bluzA albA de
mul subtire, transparent, iar In piept avea un fiong albastru
Gaul alb ca marmura, cu conturul ametitor, curmat putin dinna-
inte printr'o linie rotundA, se InnAtta ca triumful frumusetii desä-
vir§ite. Un colan de piele Ii scotea In evidentA mijlocul fin. Pe
spate coada strAlucea ca abanosul, iar la capAt acel* nod al-
bastru, pe care atita vreme II admirasem de la distantA.
Ea ma pofti in alta odae §i. porni Innainte, svelta §i mladi- .
oasA, atingind abia pamIntul cu mersul ei iwr §i. ritmic. Tre-
curAm prin camera alAturatA, simtInd senzatii necunoscute, §i am
intrat In odaia de la strada, pe care o vAzusem de pe zidul
otelului Glantz. CInd sA sA Intru aici, m'am impiedecat de prag,
dar m'am uitat curios la dinsul ca §i cum Innadins mi-ar fi in-
tins o cursA. Luiza Imi oferi un scaun IWO masa rotundA din ,
mijlocul odAii, iar ea se wzA de ceialaltA parte.
Era r*e la MO i rAsuflarea i se fAcea cu mivAri pronuntate.
- Treceam pe aici... §i am venit sA vA vAd. Nu §tiu dackt
nu v'am deranjat...
- DimpotrivA, ai avut bunA inspiratie...
Si Luiza spunlnd aceste vorbe divine, clAtinA cu cochetArie -
din cap. Am simtit ca-mi revine curajul.
- Stiti cA am fost la DumbrAveni...
- Nu .. n'am $iut.
- Voiam sA rAmln acolo.., dar... n'am putut.
Intelese cA se ascunde ceva sub aceste vorbe, §i-mi spuse -
cu o u§oarA nuantA de mustrare:
- Tocmai acuma ai vrut sA pleci din I*?
- Dece ai spus tocmai acuma ? Te rog spune-mi...
- A§i dori sA §tiu §i. eu de ce ai voit sA rArnii. in Dum-
brAveni ?
- Dece ?... din pricina D-voastrA...
- Din pricina mea ? Curios orn e§ti, Domnule Casian I
- Nu ! .. sint nebun ! de bunA sama nebun... Ce sd fac ?-
Spune-mi, ce sä fac ?
Spunind aceste vorbe inflAcArate, m'am apropiat cu scaunul I
de dInsa.
- SA te cuminte§ti.,. WA ce sA faci...

www.dacoromanica.ro
-258 VIATA ROMTNEASCA

- DomnisoarA Albertini, am strigat deodatk.. vrau sä-li

spun ceva...
- Spune, Domnule Casian...
- Mai intAiu dA-mi voe sä te Intreb un lucru...
--- IntreabA ce vrei....
Cind a fost Andreescu, ultima oarä la d-voasträ ?
Andreescu ? Dar el n'a lost niciodatä la mine.
,Rämäsei uimit nestiind ce sä cred.
- Cum ? N'a fost DuminicA pela 5 ceasuri aici ?
- Te inseli. A vrut cineva sä rldä de d-ta.
- SA 'la de mine ? Pentruce ?...
- $tiu eu ?... Iti mai repet Andreescu n'a fost niciodatä la noi...
- Dar 1-am vAzut eu, DomnisoarA Luizd, cind es'ea de
sub bolta.
- Poate suferi de halucinatii, Domnule Casian...
Am rams pe ginduri. Atunci am Inteles cA Andreescu
luase si el särmanul o hotärire desperatä, dar mai putin norocos
,decit mine, nu reusise. Luiza rnä IntrebA :
- Crezi cä Andreescu n'a fost niciodatä aici ?
Mi-a venit sä mä arunc la picioarele ei :
-- Cred 1... Cred 1... Nu nurnai cA te cred... dar te...
Acum inteleg dece voiai sä rämii la Dumbräveni...
Voisem sä spun cuvintul fatal, dar Luiza ma intrerupse.
- Da. Din pricina ce sä fac ? sint un nenorocit... un
adevArat nenorocit 1 Dacri ai sti cit am suferit 1
Luiza rise cu poftä, cu capul pe spate, un ris foarte defa-
vorabil lui Andreescu,..
M'am uitat la gitul ei. Era de-o frumusetä fatalk Bratele
.-rotunde i pline se vedeau tot asa de albe ca i mulul transpa-
rent. 0 tendintä irezistibilä, care-mi scapa de sub stäpinirea sim-
turilor, imi da fiorli abizului. M'am apropiat de scaunul ei si
spiciorul meu 1-a atins färä voe pe al ei dar 1-am retras pared 1-asi
fi bägat in järatic
Usa se deschise i servitoarea apäru cu dulceti... Ah 1
obiceiu stupid si färä nici o ratiune 1"...
Am luat dulceatä cu multd jenk uitindu-mä unit, lard sä
vrau la servitoare i tocmai dupa ce am isprävit mi-a venit In
,minte cA trebuia sa eie intäiu Luiza, M'am Intristat si am deve-
nit preocupat...
- Te rog, iartA-mi nedelicateta...
- Care? intrebä ea uimitä
- Am luat Innaintea d-voastrA,..
-A 1 nu-i nimic. Sti nu faci altele...
$i ea mä amenintä drägälas, cu degetul ei subtire, cu strä-
lucire de fildes.
- Madam' Albertini, ce face ?
-E dusä la o prietenk
- Vei vedea de azi innainte ce fel de orn am sa fm...,
Simt cä s'a fAcut In mine o mare schimbare

www.dacoromanica.ro
 DIN AMINTIRILE LU1 CONSTANTIN C ASIAN 259

- Numai sä nu te Inseli..,
- Nu... Nu... Domnisoard Luizd ! Ai alungat tot ce-a fost
räu si mizerabil In mine... Ma erti ? Rdspunde-mi, te rog, Dom-
nisoard Luiza...
wi r,.. Ea a ris de elanurile mele, emotionatd, iar eu m'am daf
cu scaunul si mai aproape.
Pe masä era un volum mare, legat frumos. L-am deschis.
Erau:operele lui Musset. Luiza ma Intrebd :
- Cunosti editia asta ?
- Nu. N'o cunosc...
-E admirabil ilustrata...
- Da. Am observat.
Am Inceput sä Intorc Illele dsor, una cite una, iar Luiza
dela locul ei se uita cu ochii dusi, pe ginduri. Atunci mi-am
dat scaunul chiar lingd dinsa, pentru a-i veni in ajutor. Femei
frumoase, cu brate goale, cu haine vaporoase, aldturi de tineri cu
miscdri infläcdrate, tinin du-se imbiätisati, intre statui de marmurä
sau pe margini de ape, lncepurd sä defileze pe paginile volu-
mului. Päseri cu ciocul deschis, in ramuri stufoase, si luna lu-
minind peisagii fermecdtoare, apärurd In vignete admirabile. Sta-
team unul linga altul si cAldura trupului ei imi da virtejuri ame-
titoare. Iar filele volumului se intorceau necontenit, mecanic,
WA sä mai vdd ceva, cdci minile noastre se atingeau in min-
gieri prelungite. Ea se uita atentä si serioasä, dar pieptul i se
ridicd cu putere si ochii ii sträluceau de flacdri necunoscute. Si
cum stäteam astfel, sfisiat dc fioruri ferbinti care-mi treceau pria
inimd, Intr'o beatitudine ucigAtoare, am läsat pe nesimtite cartea
si nernai stiind ce fac, capul mi s'a läsat incetisor pe umärul ei
si färd voe am sdrutat-o pe git. Ea s'a späriet si ridicindu-se
a spus : Domnule Casian 1« Mid minie, iar eu impreunind mi-
nile, am soptit cu glasul stins : Te iubesc !"
Luiza s'a sculat, dupd citeva momente, si a trecut In odaia
alaturatd, iar cind s'a intors, s'a asezat de cealaltd parte a me-
sei. Am vorbit de Musset, de pasiunea lui, de femeile pe care
le-a iubit... de No aptea de Decem brie, de Floarea Albasträ a lui
Eminescu...
La plecare i-am spus :
- Ah 1 ce bine am fdcut c'am venit !
- Alta datä sä nu te mai duci la Dumbräveni...
$i ma amenintä iardsi cu degetul ei drägalas,..
- Ti-o jur... acuma ti-o jur !
Luiza Imi Intinse mina ei alba si mica. Am apucat-o cu de-
lir si am tinut-o In minile mele. $i cum sta dreaptli s'i frumoa-
sä lingd 110, am sdrutat-o lung si apäsat. Si gura ei era rece.
Casian se opri si visätor isi plecd incet pe masä capul lui
frumos. El a stat asa, färd sä spue nimic, nemiscat, iar cind s'a
ridicat, era palid si transfigurat. Ochii ii erau umezi. Noi eram
rniscati.
Ceia ce a urmat e grozav, orma el, si dacd am mai trait
www.dacoromanica.ro
260 VIAT A ROMINEASCA

e numai prin jocul neexplicabil al naturii. Iar luna Noernvrie-

care a vazut prima mea fericire, tot ea a fost marturul durerii
mele nemärginite....
De atunci a trecut mult. Dar cind toamna este pe sfirsite
si primii fulgi de zapadd incep sä se aräte, sentimente puternice
ma cuprind. Atunci, din fundul unui mormint, care a Inghitit
pe cea mai frumoasä fatd, un glas duios adie, amestecIndu-se-
cu vintul de toamnä. E amintirea Luizei.... E glasul tineretii
mele präpädite...

Casian tacu. Noaptea era Innaintatd i focul in sobd de

mult se stinsese. Am esit In cerdac. Afard ningea mereu iar-
Bistrita vuia sgomotos In apropiere.
Sfir$it. D. D. Patr4caum

www.dacoromanica.ro
 Apticarea Legil Invoetetor Rgricote.

Printre legile votate de Parlament, in urma revoltei agra-

re din prima-vara anului 1907, aceia care era chemata sit im-
bunatateasca 'in mod actual si imediat, starea taranimii, a fost
legea invoelelor agricole, menita sa reglementeze raporturile
agricole de fiecare zi, dintre proprietari sau arendasi i arani,
-sa stärpeasca abuzurile de care erau victima acesti din urma.
Ca sa ne dam sama de principalele dispozitiuni din noua
lege, e nevoe de a schita sistemele de ievoeli agricole, ce erau.
in vigoare in tara noastra in ajunul revolutiunii agrare din 1907.

Existenta unei proprietati latifundiare de o parte si a unei

proprietati parcelare de alta parte, a Meat ca taranul sa de-
prinda de marea proprietate.
Taranii erau obligati sa arendeze dela marele proprietar
pamintul de cultura necesar pentru hrana lor i pasunele de
care aveau nevoe pentru intretinerea vitelor lor.
Marele proprietar ii avea prin aceasta la discretie si cauta
sa-si procure munca pe pretul cel alai jos sau chiar in mod
gratuit, ca sa-si cultive numeroasele hectare ce exploata pe
sama sa.
In acest scop intervenea un contract intre proprietar
si taran.
Ce continea acest contract in trecut si care a lost evo-
lutiunea sa ?.
In Moldova, proprietarul ceda taranului dela 1 6 hectare
pamint, pe un, pret ce varia dupa localitate. Dar desi pretul aren-
zii era evaluat in bani, el se platea prin munca. Acest contract
era in fond un schimb de doua valori, pamint si munca, care
se pretuiau, cu o comunä masura : banul. In Moldova deci se
practica schimbul de valori în naturä : trocul, adica cea mai
primitiva forma a schimbului.
Acest sistem convenea proprietarului, fiindca gratie muncii
datorita de tarani el isi cultiva partea din rnosie ce o reservase
pe sama sa, Ora sit scoata un singur ban.
7

www.dacoromanica.ro
'62 VIATA ROMINEASCA

In l/a lachia si Oltenia, in schirnbul pamintului cedat ta-

Tanul da proprietarului, o parte din recolta sa (o dijma) i pe
de -asupra se obliga a executa oarecare munci pe rezerva pro-
prietarului.
Proprietarul ast-fel n-avea nevoe de nici un capital de ex-
ploatare, caci tarauul suporta toate cheltuelile de exploatare,
Trocura instrumentele si vitele necesare.

La Inceput functionarea acestor sisteme de exploatare a

.solului nu avea mari neajunsuri. Drumurile nu erau nume-
roase i deci nici exportul de cereale nu era pos:bil Je o scan,
intinsa.
Dar indatace catre anii 1870 se construira chile ferate
si se facura sosele, cultura griului incepe sä fie foarte rentabil5.
Proprietarii începur s restringa intinderea cedata tam-
nilor si in acelasi timp, pentru a-pi cultiva rezerva lor, care de-
venea din ce in ce mai intinsa, fie prin aceasta restringere, fie
prin defrisari, mareau arenda-munca in Moldova, arenda dijrna
§i munca in Valahia.
In ce priveste marirea arendei-munca, aceasta era cu atit
mai cu putinta, cu cit aceasta arendá era resultatul transforma-
rei arenzei-bani in arendhmunch Astfel, marirea se putea
face din doua parti deodata : marirea nominala a arenzei-bani
pi márirea indirecta a arenzei-munca, evaluindn-se munea mult
mai prejos de valoarea sa curentii, adica de valoarea sa, in mo-
mentul chid trebuia sa se efectueze.
Pe de alta parte si In acelas scop de a-si cultiva rezerva
din ce In ce crescinda,-proprietarii addogará la arendh, nume,
roase prestatiuni suplimentare i gratuite, adica rusfeturi.
Aceste rusfeturi erau de doua feluri :
A). Fixe, adica ca toti taranii trebuiau sa execute ace-
:1.e* lucrári, independent de cantitatea de pamint luata de ei
in arenda.
B). Propoqionale, cu intinderea luata in arenda 1).

In ce mod si gratie caror Inprejurari aceste 2 tipuri de

contract ce am aratat mai sus, au devenit intolerabile pen-
tru tárani ?
Cultura cerealelor pentru export si in special a griului
dete nastere la un nou organism social : arendei§itul, si la un
nou personaj : arendasul.
Cultura griului deveni o meserie.
Arendasii au chutat sa speculeze nevoia de pamint a popu-
latiunilor rurale i sa ridice invoelile.
1) Anclieta agrar6 din 1907. Contractele agricole, pag. VII.

www.dacoromanica.ro
 APLICAREA LEGII INVOELELOR AGRICOLE 263

Aceasta era fatal, caci cum zice Von der Goltz :

Pe proprietatile arendate, invoelile sint mai grele, decit
pe acele care stilt exploatate de catre proprietari ei mnsii 1)".
De altfel conditiunile economice, in care se gaseau taranii,
.dar mai ales sistemele de exploatare a parnintului, colonat par-
.tiar in Oltenia si Valahia,-munca platitä prin pamInt in Moldo-
va, - se pretau de minune la scopul urmärit de arendasi.
In adevar, pentru a mari cistigul lor, arendasii n-aveau de
cit sa micsoreze sau chiar sa mentie Intinderea concedata tara-
nilor insa sa märeasca in fiecare an vechile Invoeli.
In Valahia si Oltenia mareau dijma i rusfetul.
E usor de vazut cistigul realizat de arendasi prin ridicarea
.dijmei.-ConsiderInd 80 franci venitul net al unui hectar, daca
o rnosie are 600 h. a. cu dijma 'fa, beneficiul net al arendasului
atinge 16.000 lei.
Cu o dijrná de M, beneficiul net este de 24.000 lei ;
Cu o dijma de 2/3, acest beneficiu se urc:6, la 32.000 lei.
Deci prin simpla ridicare a dijrnei, arendasii puteau sa-si
indoiasca beneficiul.
Dar ei au mers mai departe. Ei au transformat dijma pro-
priu zisa, dijma in recolta, in di /ma la tarl a, adica in loc sa ia
o parte din recolta taranilor, ii obliga drept arenda sa le cultive
pe rezerva lor un numar oare-care de pogoane cu desav4re, a
.caror recolta In intregime o luau arendasii.
Arendasul cIstiga prin aceasta transformare, taranul insa
perdea.
In adevar pe clod sistemul dijrnei propriu zisa reprezenta
a asociatiune de interese Intre arenda i taran,---in sistemul
dijmei la tarla interesele lor erau contrarii.
In sistemul dijmei propriu zise, arendasul avea interes ca
pamintul concedat taranului sa fie bine muncit, i in timp util,
-caci li apartinea o parte din recolta,-pe cind cu dijma la tarla
arendasul se dezinteresa cu total de exploatarea táranului,
ei muncile ce acesta trebuia sa le faca pe bucata de pamint
luata in arenda dela arendas, intra in concurenta cu muncile ce
el trebuia sa le execute pe tarlaua arendasului.
Rezultatul a fost cá tlrainul s-a vazut obligat a neglija mun-
cile pe bucata de pamInt ce o exploata pe sama sa. Daca ier-
burile acopereau porn mbii sai, el nu putea sä-i präseasca, fiindcA,
him-Arlie pe rezerva arendasului li reclamau.
$i astfel se intimpla cu toate muncile care au prin natura
lor in agriculturä un caracter urgent.
Astfel prin sistemul dijmei la tarla arendasii si-au asigurat
gratuit munca necesara pentru cultivarea rezervei lor, mereu
crescinda prin defrisäri mai ales.
In Moldova marirea profitului era si mai usor de realizat.

I.) Von der Goltz. Agrarpolitik und Agrarwesen, p. 32 si urmilt.

www.dacoromanica.ro
264 VIATA ROMINEASCA

In aceastä regiune, arendasul In cele mai multe cazuri, nu fiicea

altceva decit subarenda mosia täranilor. Diterenta dintre arenda
bectarului pl5tita de el proprietarului i pretul de subarendare,
constituia pentru el un cistig sigur. Pentru a-si mari profitul
arendasul n-avea decit sá máreasa aceasta diferentá i totodatl
si rusfetul.
Proprietarii, ei insisi, au inceput sa imiteze pe arendasi si
sä ingreuneze invoelile, i nici nu se putea altfel, cäci pe aceiasi
piatá nu pot sá existe preturi diferite pentru acelas fel de marfá.

Rezultatul acestor sisteme de exploatare, a fost cá ziva

lucru se scoborise OA, la 0,40 bani 1), c6, pretul de subaren-
dare a pánaintului de arátur6, se urcase la exorbitanta cifrä
de 180 lei hectarul S i ca pentru o vitä áranul plätea pinä la
35 de franci 2) erbáritul.
Ca rezultat general, in ajunul revolutiunei din 1907, tára-
nul romin muncea mai mult decit odinioarä.
Gratie muncei sale tara putea exporta de sase ori mai multe
cereale ;-totusi Oranul n-a profitat cu nimic din aceastá n'i-
rire a muncei sale si ca consecintá a productiunii tarii,-din
contra se afla inteo stare care devenea din ce in ce mai
mai mizerabilV 9.
In fata unor astfel de resultate, Statul trebuia sá intervie
spre a proteja clasa táráneascá. A nu 17 intervenit în favo-
rul täranilor, ar fi insemnat, hisind acea stare nenorocita
da lucruri sa continues csci intervine în favorul arendc;qilor si
proprietarilor.
Or ne spune Roscher, care numai de socialist nu poate fi
taxat, este interesul precurn i misiunea Statului de a ocroti
clasele de jos ale natiunii in contra abuzurilor claselor superioare4)."

In ce senz s-au reglementat contractele agricole prin legea

dela 23 Decembrie 1907 ?
A). Interzicerea miincii la tarla. S-a limitat contractul de-
arend6. de Ornint, intervenit intre proprietari sau arendasi de o
parte si de tarani de altA parte, la cloud tipuri contract de a-
renisM care se pin,teste exclusiv în bani sau exclusiv in dijnui (art. 2)._
Scopul legiuitorului urmarit prim acest articol este, mai in-

1). Ancheta agricolii din 1907. Contractele agricole, pag. VIL

2). Discursul D-lui I. I. Bratianu, Ministru de Interne. *edin(a. (a-
merei dela 14 Decembrie 1907.
3). C. Stere. Viata Romineascl. No. 11 din 1906.
4). Roscher. Tratat de Economie ruralit pag. 409.

www.dacoromanica.ro
 APLICAREA LEGII INVOELELOR AGRICOLE 265

tai, de a face simple si deslusite contractele de arerriári, pentru

.ca taranul sa fie in masura de a pretui arenda ce o plâteste.
Vechiul contract, dupa cum I-a caracterizat foarte bine dl. de-
putat L G. Duca era un contract complex si incilcit, care pre-
vedea o multime de obligatiuni. Acest contract continea un a-
mestec de contract de arena., de dijma, de munca, si
de tot felul de prestatiuni, care facea posibil orice fraud, din
partea proprietarilor i arendasilor i punea pe tarani in nepu-
tinta de a aprecia echivalentul prestatiunilor la care se indatorau.'
In al doilea rind, legiuitorul a voit sa interzica conlractul
de &find la tarla.
Contractul acesta era cu totul defavorabil taranului din
-mai multe puncte de vedere.
Mai intai, proprietarul sau arendasul da taranilor pamintu-
rile de calitatea cea mai inferioara, rezervindu-si pentru tarlaua
sa, paminturile cele mai bune.
Prin acest contract, táranii trebuiau sa execute lucrarile
pe paminturile lor.
Acest contract era un troc, un schimb de valori naturale
pamint i munca. Cum nu intervenea mare cei doi termeni ai
trocului nici o comuna masurá, taranii nu erau niciodata in stare
sa aprecieze daca cele doua prestatiuni schimbate erau echiva-
lente. De aceia erau totdeauna
Cu acest sistem al dijmei la tarla, arendasii i proprietarii,
puteau sa-si cultive toatä rezerva i chiar sa i.o mareasca prin
destaliniri cáci aveau la dispozitie muna gratuita i in canti-
tate suficienta. Pe de alta parte puteau mai cu usurinta sa
mareasca, dijma la tarla, adica sa ceara dela sateni munca din
ce in ce mai mare,-decit sa mareasca dijma propriu zisá, aci
aceasta era mai simtita si mai observata de sateni.
B). Minimum de salar si maximum de arenclä. Acestea sint
dispozitiile esentiale ale legii. Para elea zicea raportorul la ca-
mera, reforma regimului nostru de contracte agricole, n-ar pu-
tea aduce situatiunei taranului imbunatatirele la care sintem in
drept sa_ ne asteptam."
Lucru e foarte explicabil, aci este stiut cá cu deosebire
prin salarii joase si prin preturi de arendari exagerate, taranii
erau exploatati.
Trei solutiuni se prezentau legiuitorului.
a). 0 lege generala contra uzurei, ca In Rusia i in Ger-
mania, uncle e un articol general in codul civil (art. 138).
b). Arbitrii, la care partile lezate sa apeleze si care ar re-
duce preturile la justele limite.
Amindoua aceste solutiuni au fost inlâtarate, ca flind sis-
teme repiesive ale usurei. Ori ceia ce trebuia táranului e un
sistem preventiv.
c). Legiuitorul s-a oprit la o a 3-a soluOune, la un sis-
tem preventiv al uzurei, la sistemul tablourilor de preturi mi-
nime de salarzi i maxime de arenda, ce se modifica din cinci

www.dacoromanica.ro
266 VIATA ROMINEASCA

in cinci ani si pe care pArtile vor trebui sA le respecte in con-

tractele lor.
s

SA discutAm sistemul legiuitorului romin din punctul de ve-

dere al principiilor Economiei Politice.
Scoala clasicA Ile spune cA mice schimb e bazat pe legea
cererei si ofertei.
AceastA lege e fatalA. Ea nu poate fi supusA la nici o re-
glementare. Si chiar daca ar putea fi supusA, n-ar trebui impe-
decat jocul ei, fiindcA ea stabileste dreptul pret in orice schimb.
Dar in aceste din urrnA timpuri, studii mai aprofundate au
probat nu numai cA legea cererei si a ofertei nu esplicA, decit
in parte, stabilirea pretului in schimb, dar mai mult de nit atit
alte cauze pot sA-i inpedece jocul, ba chiar sA o falsifice cu de-
sAvir§ire, asa incit d-1 Gide, ilustrul profesor al FacultAtei de
Drept din Paris, a putut sa spue :
Justul pret, asa cum il inteleg economistii ortodocsi, a-
did, acela care rezultA din cerere si. ofertA, a devenit injust"').
kii iatA cum se exprima si mai clar, un alt distins autor
modern, D-1 Alfred de Tarde 2).
Cele douA eterne legi ale cererei si ofertei, si a costului
de productiune, au pArut suficiente pentru a explica valoarea
si pretul, independent de orice consideratiune subiectivA extrask
din constiinta color ce schimbA." Si mai departe d-1 Tarde ex-
puse astfel noVunea justului pret :
Dreptul pre/ in sine, constii in echivalenla obiectului saw
prestaliunei vrimite, cu obiectul sau presta/iunea oferita.
,Fiind date valorile astfel cum sint fixate in constiintAr
dreptul prel constei totdeauna a nu dobindi o valoare oarecarer
decit cu condilia de a sacrifica o valoare egalli. -

Partea importantA a problemei, e deci studiul conditiuni-

lor anterioare acestui calcul de echivalentA, este stabilirea ter-
menilor acestei equatiuni psihologice.
E vorba deci de a 0i in ce mod se determinA valorile in
constiinta individualA .'
In adevAr, in dosul obiectelor :sau prestatiunelor ce se
schimbA, se gAseste omul cu trebuintele sale, cu organizatia sa,
cu gradul sAu de civilizatie,-un cortegiu de elemente subiec-
tive care pot sA influenteze baza pe care se face schimbul, mai
ales dud e vorba de salar.
Astfel se explicA mArirea de salar in caz de grevA, de e-
xemplu, Ma ca legea cererei si a ofertei sA aibA nici cel ma !
mic rol, ci numai organzatia lucrAtorilor.
1) Charles Gale. Justice et Charité", din volumul : Morale Sociale, pag.
191 si urm.
2) Alfred de Tarde.-L'idée du juste prix, p. 21.

www.dacoromanica.ro
 APLICAREA LEGII INVOELELOR AGRICOLE 26

.Astfel se explica salariile scazute in Rominia, desi dupa

consideratiile abstracte ale ofertei, fiind data slaba densitate a
populatiunei,-si ale cererei,- fiind date intinsele propriet4 ce
ar trebui sa fie ridicate.
Salariile uzurare agricole din jara noastrei nu pot sit fie-
explicate deal fikind sd intre in lmii elementele subiective, si-
tuatia reciprocd a peirtilor contractante..
In adevar, stim ca täranul e prost preparat socialmente,.
ca sa poata rezista preprietarului sau arendasului. Pe de alta
parte, situatiunea sa materiala nu-i permite sa discute condi-
tiunile contractului de munca.
Dupá traditie täranul se supine proprietarului sau aren-
dasului ca unui stapin al sau.
0 alta, cauza, care ne explica micile salarii ce se platesc
taranului, este acea ca el contracteaza lama cind e expus sa
moara de foame, proviziunile sale fiind epuizate.
De asemenea tot elementele subjective, iar nu legea cererei
si ofertei ne explica de ce taranii plateau in trecut i platesc-
chiar i azi asa de mari arenzi, pentru pamInturile ce inchi-
riaza de la proprietari sau arendasi, de si pamintul se oferá cu
prisosinta in Rominia. _Dupa socotelile facute solul Rominiei ar
putea hräni o populatiune intreitä ca acea de azi.
Asa, taranul e nevoit sa faca apel la proprietar sau aren-
das, i sä accepte conditiunile acestora pentru a-§i procura pa-
mintul necesar existentei sale, caci de alta meserie nu se poate
apuca. Industria e putin desvoltata, i apoi rutinar cum e, tine
mortis la ocupatiunea parintilor sai.
Pe de alta parte, el are In fata lui, pe proprietar sau pe
arendas, care detine un monopol de fapt si are la dispozitie mij-
loace foarte rafinate, pentru a sili pe taran sa se oblige, ca in
schirnbul pamintului ce-1 cedeaza, sd-i procure munci intreand
cu mull valoarea locativei reald a ptimintuluz.
Nu poate fi vorba in Rominia, de rezistenta indivi-
duala ce taranii ar putea-o opune depresiunii salariului sau ridi-
carii artificiale a arendei. Aceasta, propune o Nina stare eco-
nomica la taranii, sau posibilitatea de a-0 schimba ocupatiunea
agricola sau de a se invoi la un alt proprietar.
Ori, In Rominia industria este putin desvoltata iar prin e-
xistenta latifundfilor si formarea trusturilor numarul exploatato-
rilor de mosii este foarte redus.
Nu poate fi vorba nici de rezistenta colectiva, a taranilor,
fiindca in Rominia spiritul de solidaritate si de asociatiune pro-
fesionala nu este de tel raspindit.
In rezumat :
Pe deoparte, starea de ignoranta a taranului rornin, atasa-
rea sa la meseria agricola precum si la localitatea unde s-a nas-
cut, pe de alta parte, lácomia arendasilor si a proprietarilor,
superioritatea lor fata de tarani, elemente subjective, iar nu
legea cererei si a ofertei, ne explica de ce valorile schimbate,

www.dacoromanica.ro
168 VIATA ROMINEASCA

pamint i munca sau pamint i bani sau munci i bani, sint pi

mai ales erau in ajunul revoluOunii din 1907 departe de a fi echi-
-valente in contractele ce interveneau intre tarani gi arendasi
sau proprietari.
Deci, in contractele agricole in tara noastra, conditiunile
subjective si anterioare calcului echivalentei sint determinante in
acest calcul, in asa grad in cit Ja4ificti echivalenta reaki.
Putem afirma, fait, sa exageram ca preturile se desbat in
Rominia intre proprietari sau arendasi i áranii in acelas mod
-in care a fost desbatut pretul intre Isaac si Iacob.
Ori pretul care a fost desbnut intre Isaac si Iacob, desi a-
mindoua partile au fost libere cind au valorat situatiile lor in
schimb i le-au declarat echivalente, isbeste simtul nostru de
dreptate.
Notiunea de justitie a evaluat insa in timpurile moderne,
ea nu trebue sa se mai bazeze pe o equivalentá arbitrará lásatá
la aprecierea partllor, dar pe o echivalenta realii, dupa cum spune
dl. de Tarde. Legislatorul romin in 1907, a voit sa restabileasca
tocmai aceasta echivalenta reala de care ne vorbeste domnul de
Tarde.
Pentre a atinge scopul sau, legiuitorul trebuia sa caute o
a neutraliza influenta elementelor subjective, care determina
echivalenta In contractele agricole. Ori pentru aceasta nu avea
la indemina de cit o singura cale sá' insane Comisiuni Regionale
care sa constate echivalenta reala i in consecinta sa fixeze preturi
minime de salarii i maxime de arenzi, pe care pärgle vor trebui sa le
respecte in contractele agricole.
Dacd leginitorul romin nu reglernenta contractele agricole, a-
ceasta ar fi insemnat. ca permite exploatarea unei clase mai slabe
de o clasä mai puternica i mai bine organizata ;-aceasta ar fi in-
semnat cä voeste ca conflictele intre proprietari i arendasi deopa-rte
qi taranii de alta parte sa se perpetueze la infinit,conflicte care pot pu-
ne existenta tarii in pericol, dupa cum s-a vazut in primávara anu-
lui 1907 ; a nu fi interveni ar fi insemnat inteun cuvint, ca
statul romin lipseste de la prima sa datorie, aceia de a asigura
pacea interna.
**

Aceasta fiind ratiunea noei legi a invoelilor agricole, sa

vedem in ce mod s-a aplicat si ce resultate a dat in timpul ce-
lor gLoi ani de chid ea s-a votat.
E nevoe s-o facem aceasta, cu atit mai mult cu cit s-au
incins mad discutiuni asupra aplicárei acestei legi, discutiuni
care vor contin ua desigur i in parlament.
Se impune d e ci in timpul de fata mai mult ca oricind, sá
verificam , intr-un absolut spirit de impartialitate, daca in ade-
var legea invoelilor agricole a dat f aliment,- dupa, cum sustin
unii, sau d aca nu cumva legea n-a putut avea o complecta a-
plicare din cauza diferitelor greut4 ce le-a intimpinat si in

www.dacoromanica.ro
 APLICAREA LEGII INVOELELOR AGRICOLE 269

special din cauza scurtului timp de cind a inceput klA se aplice in

mod efectiv.

S-au intimpinat In adevAr greutAti in aplicarea legei in-

Toelilor agricole.
Aceasta se datoreste mai multor cauze i anume :
A. Cauze de Ordin General. GreutAti inerente aplicArii ori-
cArei legi. .Aplicarea oricArei legi intimpin greutati prin acea cA
de la teorie la practicA e mare distantA.- Una e sA fAuresti, sA
poncepi o lege si alta e &-o aplici.
Aplicarea este mai grea totdeauna decit alcatuirea legilor.
Textul legei e ceva rigid, ceva mort, singurA aplicarea ii dA vi-
ata, II face sä existe realmente.
Aplicarea legei este chemarea ei la viatA. Prin aplicare o
lege trece din domeniul abstractiunei, in domeniul realitätei. In
aceastri trecere intimpinti fatal greultiti.
Asa o lege intimpinA rezistenta in aplicarea ei din partea
acelor care beneficiau de neexistenta ei. De aceia se simte in
regulä generalA o opositiune latentA, dacti nu fAtisA la aplicarea
orcärei legi.
Apoi legea contine dispositiani generale, care trebuesc in
aplicare acomodate diferitelor casuri si imprejurAri reale. Acomo-
darea aceasta intimp;nA desigur dificultäti.
Conceptiunea legilor e deci usoarA, aplicarea lor este grea.
B. Greutäti speciale legii invoelilor agricole. a). Legea e
chematá sA reglementeze in agriculturá raporturile dintre capital
pi muncA, raporturi foarte greu de regulat in sine irises.' si care
in plus variazA dela regiune la reglune.
Ori in aplicare trebue s1 se tie samA de conditiunile lo-
cale, de toate chestiunile de fapt si de detaliu.
Legea e chematA sA reglementeze raporturile dintre capital
si munca, contractul de muncA agricold i arendari de pAmint,
intr-o tarn. unde pinA acum era absolut liber, unde capitalistii a-
munserA, din cauza prea marei libert4, sA abuzeze de drepturile
lor.-Legea deci e chematA sA lupte cu obineiul, care la popu-
latiunele rurale e mai inrAdcinat decit la oricine ; sA stArpeascA
abuzurile, care prin vechimea lor, incepuserA sA se considere
chiar de cei care le sufereau, ca ripie drepturi ciftigate ale pro-
prietarilor i arendasilor. Legea In plus e chematA sA reglementeze
niste raporturi, care ajunseserá foarte incAlcite si complicate.
Legea e chematá sA punA reguli acolo unde domnea cea
mai mare neregulA, sA arunce luminA acolo made era numai con-
fuziune si intunerec.
Deci aplicarea ei e mai grea decit a altor legi.
b). Scopul legei e sa facA sA inceteze exploatarea täränimii.
Ori ca sá realizeze acest scop, fatal trebue sA loveascA in clasa
proprietarilor si arendasilor, sA taie deci mijloacele de inavutire
ilicite ale clasei, care detine puterea politicA in tara noastrA.-Legea

www.dacoromanica.ro
270 VIATA ROMINEASCA

deci a gäsit In cale-i niste vrásmasi neinduplecati, decisi sá in-

frunte cu orice pret legea. .

Neisbutind sä impedice votarea legei,-toate stäruintele ma-

rilor proprietari sau arendasi au fost concentrate spre a-i Im-
pedeca aplicarea. Greu a fost de a dejuca planurile lor si a des-
coperi toate mijloacele prin care ei autau a eluda legea sau
chiar a o intoarce In defavorul táranilor prin interpretári gresite
sau aplicatiuni desavantajoase satenilor.
c) Faptul de a nu exista in lege obligatiunea pentru pro-
prietate de a da satenilor pámint de culturá si de islaz, consti-
tue 'MO, o greutate speciall in aplicarea legei invoelilor agricole.
Gratie acestei neobligativitäti proprietarii sau arendasii au la in-
dárainá o armá, ea douä täiusuri este foarte adevárat, dar in
fine o armá de rezistentä ce o opun la aplicarea legii.
d) Aplicarea legei invoelelor agricole a necesitat crearea
unui organ nou, inspectorul agricol. Or, cum exercitiul face or-
ganul, trebue sá treacá citva timp páná ce inspectorii agricoli
vor ajunge sA, fie perfect competinti in aplicarea legei. Pänä a-
cum aplicarea legei a cam suferit din lipsá de personal exercitat.
Nu mai vorbim despre cauzele pur politice care se pun in
calea aplicárii legii.
*
* *
Aceste cauze de diferite naturi intrunite toate la un loc,
ne pot usor explica de ce legea invoelilor agricole, n-a capatat
pänä acuma- o complectá aplicare. -

Dar cauza principala, dupä noi, este scurtul timp de and

ea se aplica.
In adevär legea s-a votat in Decembrie 1907. De abia in
Martie 1908 s-au facut numirile de inspectori agricoli. Comisi-
unile regionale au inceput sa lucreze in aceiasi luná.
Preturile au fost stabilite provizoriu si publicate in Moni-
torul Oficial din Aprilie, Main si Iunie. Deci invoelile in toamna
anului 1907 si in primávara anului 1908 s-au incheiat sub regi-
mul vechii legi. La rafueli este adevárat cá trebuia sá se tina
samá de noile preiinri; se intelege usor insá cá in practick in
acel an agricol, legea nu si-a avut de cit o aplicare foarte res-
trInsá.
De abia In toamna anului 1908 putem zice ca legea a in-
ceput sá poatá fi aplicatá ; preturila fiind publicate in Monitoa-
rele Oficiale din lunile Octombrie, Noembrie si Decembrie 1908-
au putut sá fie luate In samä in invoelile ce se incheiau pentru
campania anului viitor.
Intr-un cuvint legea nu si-a cápátat aplicarea decit In cam-
pania agricolá 1908-1909, adicá legea nu s a aplicat in mod-
efectiv decit intr-un singur an.
*
* *

Vom analiza deci in studiul nostru modul de aplicare al.

legii invoelilor agricole in acest ultim an.

www.dacoromanica.ro
 APLICAREA LEGII INVOEÈELOR AGRICOLE 271

Pentru aceasta e nevoe sa vorbim in primul rind de in-

spectorul agricol, organul special creat pentru aplicarea legei.
Inspectorul Agricol. Organul insarcinat cu aplicarea legii
invoeHlor agricole este inspectorul agricol, dupa cu'm se stie u-
nul pe judet. El detine rolul principal in aplicarea legii.
Experienta trecutului impunea in mod absolut crearea unui
organ special pentru aplicarea legii.
Una din cauzele principale ale neaplicarii vechilor legi a in-
voelilor agricole, a fost ca aplicarea lor era pug, sub supraveghe-
rea prefectului, adrninistratorului de plasa i a primarilor.
Or stiut este ca In tara noastra, unde prefectul este un om
politic i unde sub regimul censitar electoral, proprietarii si a-
rendasii detin rolul de frunte in mecanismul constitutional, era
cu neputinta administratiunii, prefectului i subalternilor sai
sa cheme pe proprietari i arendasi la respectarea legii invo-
elilor agricole.
In priraul rind deci legiuitorul din 1907 spre a asigura a-
plicarea legei Invoelelor agricole a creiat un functionar special,
si i-a asigurat independenta necesark spre a putea rezista influ-
entelor politice. In adevar inspectorul agricol este numit de un
Consiliu Superior, independent el insusi, caci e la adapostul flue-
tuatiunilor politice, membrii ce.l compun fiMd numiti pe 15 ani,
si nu poate fi inlocuit decit cu avizul conform al acestui consiliu.
Creiarea unui organ special se mai impunea si din consi-
deratiunea de specializare a organelor administrative, adica din
consideratiunea ca administratia propriu zisá fiind destul de in-
carcatä, ar fi neglijat aplicarea legei invoelelor agricole, caci qui
trop embrasse, mal étreint" dupa cum zice un proverb frascez..

Inspectorul agricol este o creatiune Wei din mai multe

puncte de vedere.
1). El are rolul de a fi mijlocitor i fmpliciuitor Mire cele
douti clase agricole, proprietari i arendasi de oparte, tarani de
alta parte.
Conflictele intro capital si munca sint inevitabile, putem
zice, fatale.
Problema agrará la noi, se reduce in fond tot la un con-
flict intre capitab-representat prin clasa arendasilor i proprie-
tarilor, i muncl, -representata prin clasa taraneasca.
Problema agrara, se prezinta in tara noastra, ca o pro-
blema de repartithine in primul rind.
Or este cunoscut ca conflictele dintre capital si munca daca.
sMt läsate in voia lor au tendinta sa ia o forma acutá.
Daca lasam partile interesate sá discute direct, fail, nici
un mijlocitor, riscam ca discutiunele sa nu ajunga la nici un re-
sultat ;-caci cind partile interesate sint fata, ne fatd, nu voese
sa cedeze mai niciodata, ca sa nu se dea invinse, proba groveler,

www.dacoromanica.ro
272 VIATA ROMINEASCA

indelungate,-n-au calmul necesar pentru a ajunge la o intele-

gere,-mai mult de cit atita, o reclamathine, din personalg ce era,
Aevine colectivd, din spirit de clasä.
De aceia e necesar ca o persoanä dezinteresalä sg se in-
terpue ca tampon in caz de conflict intre acesti doi factori de
preductiune, sg intervie imediat, sá calmeze spiritele, sg dis-
cute separat cu fiecare din parte i apoi sg presinte reven-
dicárile drepte sub o formä acceptabilg i intr-un spirit conciliant.
La noi In Rominia, unde in fiecare moment riscgm sá a-
vem conflicte intre proprietari i arendaái deoparte i sgteni de
.altá parte, care sá degenereze in revolutiuni agrare, cum s-a in-
limplat in 1907, - inspectorul agricol este acela care are ,rolul
sg intervie in aceste conflicte si prin tactul sfiu sg le aplaneze.
A impiedeca ca conflictele agrare sg devie violente, -a pre-
veni grevele agricole, =It mai pAgubitoare decit cele industriale,
-a distruge focarele de nemultumiri,--a spulbera rátácirele sg-
tenilor,- a preveni inlr-un cuvinl miretrile agrare, stabilind ar-
-monia intre clasele agricole, este rolul de cápetenie a inspecto-
rului agricol.
Numai axeasta sl fie misiunea inspectorului agricol si
-functiunea lui tot s-ar impune.
Vom cita citeva cazuri spre a aráta rolul ce poate avea
inspectorul agricol si a ilustra cele sustinute mai.sus.
In comuna B., judetul Vficea, isbucneste in primávara tre-
,cutg, un conflict intre proprietar i sateni in privinta izlazului.
Sgtenii cereau cn islaz i o bucatá din locurile rezervate
-de proprietar pentru finete ; presentind insg revendicárile lor in-
tr-o formg brutalg, proprietarul le-a refuzat cererea.
De aci agitatii.- Sätenii amenintau sg intre cu forta in lo-
curile de finete.
Inspectorul intervine. Prezintg revendicgrile intr-o formg
-conciliantg, merge la fata locului intoväräsit de proprietar po
dupg lungi ciiscuiuni, reuseste sa determine pe proprietar sg, ce-
deze sgtenilor pentru izlaz i o bucatg din fInete.
In fapt proprietarul, nu voia sg cedeze direct sätenilor, ca
sg nu-si piardg prestigiul i autoritatea latg de ei.
Dupg ce a convenit, in arma interventiunei inspectorului
sg le dee shtisfactie, a spus t'sgtenilor SA nu vg inchipuiti
cg de hatirul vostru dau din fineatg ci pentru hatirul domnu-
lui inspector", probá cg fárá interventiunea inspectorului pro -
prietarul n-ar fi cedat cu nici-un pret.
Alt caz.-In comuna C, din judetul Dolj, un arendas a dat
afarg din mosie 20 de invoiti, pretextind cá voeáte sg cultive
pe sama mosiei o mai mare intindere de pámint.
SItenii dati afarg erau agitati, cu drept cuvint, i ar fi in-
trat cu forta in mosie, daca nu intervenea la timp inspectorul
agricol, care a reusit sg conving pe arendas, cg nu e nici uman
pi nici in interesul sgu dea afar& din mosie, fárg nici un motiv
pe sgteni i cg e posibila o soluVane prin care nici dinsul sg nu
pAgubeascg dar nici sgtenii sg rámie fat% pgrnint.

www.dacoromanica.ro
 APLICAREA LEGII INVOELELOR AGRICOLE 273'

AU caz. - In comuna c,judeul Buzau, un arendas este re-

clamat de sateni ca i-a inselat la masuratoare. Judecat'a gaseste
ca reclamatiunea lor e dreapta i condamna pe arendas la amenaa.
Arendasul, ca rasbunare, in prima-vark nu voeste cu nici
un pre s. invoiasca pe sätenii ce reclamasera, sub motiv ca grit.
instigatori ! !

Satenii protesteaza contra acestui fapt si resping cu indig-

nare caracterizarea de instigatori, caci In fapt ei nu reclamaserä
decit dreptul lor ; ba mai mult decit atit, in timpul räscoalei
din 1907 aparasera pe acest arendas contra satenilor din alte lo-
calitati, ce veneau sa-I devasteze.
Intervine inspectorul, convelaca pe sReni §i arendas la pri--
marie si dupa multe inzistente, aratind la ce se poate astepta
din partea satenilor nemultumiti, reuseste s decidá pe arendas
sa-i invoiasca i pe acei sateni pretinsi instigatori.
In comuna B., din judetul X., exista un arendas al statului,
strain, care exploata in mod neuman pe sateni. Era un intens
focar de agitatie in comuna. In timpul revolutiunei din 1907,
miscarea fusese violenta in acea localitate si se propagase in
tot judetul.
Inspectorul agricol intervine prin Consiliul Superior la Mi-
nisterul de Domenii i xeuseste sä rkilieze contractul de arena
si ca atare sä distruga acel focar de agitatie permanenta, care
fiind dat contagiunea spiritului revolutionar, putea sa se intinda.
si mai departe.
Alt caz. In comuna M., judetul Buzen, sätenii nu voesc sa,
iasä la secere, sub motiv ca pogo,anele de secere, la care ii o-
bliga arendasul, constituiau un rusfet interzis de lege.
Inspectorul intervine, linisteste pe safeni, îi indeamna sa
secere, dar pe de altä parte da in judecata pe arendas, spre a
se vedea obligat a pläti pogoanele de secere.
A stfel s-a evitat o greva agricolä. Arendasul a fost rnul-
tumit caci nu f-au ramas pogoanele nesecerate, taranii au fost pi
ei multurniti, caci li s-a platit rnunca bor.
Alt caz. In satul C., judetul Dolj, se intimpla mare agitatie,
pentruca proprietarul nu ofera isla7 comunal.
Consiliul comunal trimeto o adresä proprietarului, prin care
ii face cunoscut ca daca nu va oferi islaz, va hotari el impreunä
cu satenii portiunea din mosie ce o vor lua pentru islaz. Ins -
pectorul intervine, i cu vorba buna, risipeste ratacirea satenilor
le explica legea, area, ca expropierea Alitä nu e prevazut In lege,
pi ca deci calea apucata de ei e gresita. Promite ca, va inter-
veni dinsul pe lîngá proprietar pentru a face oferta de islaz, pi
in acest fel spiritele se linistesc.
§i astfel de cazuri, in care interventiunea inspectorului a
fost bine venita i folositoare, pentru amindoua partile si in spe-
cial pentru linistea árei, sa pot numara cu sutele.
2. Crea tiuuea inspectordlui agricol mai este utila si din
alt punct de vedere.

www.dacoromanica.ro
274 VIATA ROMINEASCA

Inspectorul agricol reabiliteazei Statul in fa/a priinimei.

TárAnimea noastra are o conceptiune nenorocita despre Stat.
Statul pentru tarani slut functionarii. El nu cunoaste pe stat de
eft prin functionari.
Ori functionarul, dupa conceptiunea sateanului--si in rea-
litate de multe ori, aceasta conceptiune este exacta,- functiona-
rul este un orn pus sa-1 tiapastuiasca. Jandarmul e pus sa-1
bat . si sa-I amendeze, perceptorul sa-i villa, averea, picherul
sad scoata la sosea, primarul sa-1 scoata la munca cu forta, si
pe IMgä aceasta toti sint pusi sa protege pe bobri si sa-i ceara
plati pentru serviciile ce eventual i-ar face.
Si cum statul pentru taranime se compune din functionari,
urmeaza ca statul este o creatiune nenorocita.
In mintea sateanului s-a produs o intreaga revolutiune la
aparitiunea inspectorului agricol, care nu-i cere nimic pentrir
serviciile ce-i face, -nici rnacar ocazie", adica transport,--si
care-I protege contra boerilor.
Aparitiunea inspectorului a avut urmarea de a schimba
conceptiunea ce o avea de fanctionar si ca atare de stat.
Si aceasta e de mare insemnatate.
Taranul trebue sa aiba incredere In Stat, pentruca la vreme
de restriste sa-i ofere concursul fail sovàire si sa nu se dea in
lauri dela nici un sacrificiu ce i-ar cere Statul.
3. Inspectorul agricol, mai e chemat sei schimbe mentali-
tatea sit' tenilor.
Satenii sint obisnuiti sau sa sufere fail a protesta abu-
zurile, pentruca cred ca nimeni nu le asculta pasurile lor, sau
sali formuleze revendicarile in mod brutal, caci in mentalitatea
lor, numai astfel pot capata dreptate.
Rolul inspectorului este de a-i obisnui sa reclame, ori de
cite ori slut atinsi in vre-un drept al lor si sa-si formuleze tot-
deauna pe cale legala revendiarile lor.
Inspectorul Agricol are misinnea de a infiltra In sateni
convingerea, pe de o parte, ca drepturile lor nu vor fi cAlcate
de nimeni, insa pe de alta parte, ca nu se va da curs reven-
dicarilor lor, chid ele slut nedrepte.
Existenta Inspecrorului agricol, mai are ca resultat faptul
ca taranul, vede ca si el are un om al lui", care-i asculta plin-
guile si care-I protege la vreme de nevoe.
Aceastei idee di e protejat si el, il va opri pe Wan de la
multe rataciri.
' In mare parte, miscarea din 1907, se datoreste si iaptului
ca intrase in mintea sateanului ideia, ca pentru el nu-i dreptate
in tara aceasta.
E deci de o mare importanta a sadi in mintea sateanului
ideia contrail.
4. Inspectorul agricol mai e util, prin aceia el e chemat
sci adune materialul neresar in chestiunea agrard.
Rapoartele inspectorilor agricoli, anchetele lor, statisticele

www.dacoromanica.ro
 APLICAREA LEGII INVOELELOR AGRICOLE 275

alatuite de ei, reclamatiunele primite la inspectorate, vor con-

stitui desigur un material foarte bogat, in care se va oglindi a-
devärata situatiune agrarä din tarä §i care in tiitor va usura
cu mult sarcina legiuitorilor.

Cu toatä utilitatea covii*toare a functiunii inspectorilor

agricoli, s-au indreptat in contra acestei functiuni multe critici,
lipsite de temei,-dupä cum vorn vedea; ba unii au mers pänä
acolo, incit i-au negat chiar utilitatea.
Vorn incepe cu ace§ti din urmä.
1. S-a contestat utilitatea inspectorului agricol sub motiv
ca, de oarece judecatorii slut aceia care judeca abaterile dela le-
gea invoelilor agricole §i de oarece chiar sätenii pot sa-§i a-
dreseze, conf. art. 52 din lege, plingerile direct justiVei, funcV-
unea inspectorului este inutilä.
Cei care atacá institutiunea inspectorului agricol pe baza
acestei argumentaVuni, uitä toate celelalte chemäri ale inspec-
torului agricol, pe care noi le-am analizat mai sus i a cäror
importantä am cautat s-o scoatem in relief.
Dar chiar argumentul invocat n-are valoare i iatá de ce :
De cele mai multe ori sätenii nu cunosc indestul legea, sau
chiar dacä o cunosc n-au curajul sä se adreseze justitiei, §i
chiar clad, citeodatä au avut curaj, nu tiu sä-si susVe dreptu-
ile lor.
E nevoe deci, de un functionar special, de un procuror
-agricol, care sä cerceteze cu deamänuntul aplicarea legei, sä
descopere abaterile dela ea, sä sesizeze justitia si la nevoe sä
ia parte in instantä, ca sä dea judecätorilor explicatiunile necesare.
Aceasta este cu atit de adevärat, incit sint prea putine ca-
zurile in care sätenii, ei singuri i In mod direct, sä fi cerut
judentorilor anularea contractelor de invoeli neconforme cu legea.
Toale actiunile la judeciilorii, sini inIenlate de ditre ins-
peclorii agricoli.
A suprima, deci functiunea de inspector agricol este tot
una a suprima intreaga lege.
2. S'a mai zis cä functiunea de inspector agricol, este o
sinecurä, fiindcä, activitatea lui se desfa,§oarä numai in timpul
verii, adia in lunile Iunie, Iulie i August. Restul anului el
träesce intr-un dolce far niente.
Afirmatiunea aceasta este inexactä.
Nu este exact cä inspectorii agricoli, nu sint ocupati decit
in lunile de vará Iunie, Iulie i August.
Activitatea lor se intinde peste tot restul anului §i vora
arata cum :
Incepind cu 1 Ianuarie, se primesc la inspectorat reclama-
tiuni contra räfuelilor nedrepte pe anul trecut, care trebuesc

www.dacoromanica.ro
 276 VIATA ROMINEASCA

cercetate de inspector, deferind apoi cazurile judecatorilor de

ocoale.
In lunile Ianuarie i Februarie, sosesc contractele agricole
pentru noul an, pe care inspectorul agricol trebue sa le cerceteze
cu deamanuntul, cerind judecatorilor de ocoale, anularea celor
ilegal incheiate, i notind clauzele din contract, care de 0 legale
in forma, i se par suspecte in fond, spre a urmari de aproape
executarea lor in epoca respectiva. Pe de altä parte in timpul
ernii inspectorul agricol, are posibilitatea i timpul necesar, a
intrunt pe säteni, 0 a le face conferinte, in care sa le explice
legea i sa adune parerile lor asupra legii.
Odata cu wpirea zapezii, activitatea inspectorului se ma-
nifesta mai mult pe cimp. Conform ordinilor consiliului superior,
el este obligat s iasa in judet eel putin zece zile in fiecare hulk
spre a afla conditiunile in care se aplica legea la fata locului,
spre a cerceta daca contractele scrise se aplica intocmai.
In afará de cele zece zile, el trebue sa iasa In judet, spre
a cerceta plingerile scrise, primite la resedintk sau a efectua
anchetele ordonate de consiliul superior sau minister, spre a a-
plana conflictele ce se ivesc aproape in tot momentul cu Mee-
perea primaverii.
In fiecare luna, sau chiar de doua ori pe lunk e obligat sa
inainteze un raport de activitate la consiliul superior.
Constituirea de islazuri comunale li absorb iaräsi o parte din
activitate, in tot timpul anului.
Interveniri peste interveniri pe la diferiti proprietari de
a face oferte, transportári la fata locului ea comisiunea, rezolvarea
conflictelor cu ocaziunea luarii in primire, organizarea exploatarei
izlazurilor comunale, toate acestea cer o deosebita atentiune pi
activitate din partea inspectorului agricol.
In epoca seceratului, activitatea inspectorului devine si mai
intinsk- spre a preveni grevele agricole, - spre a cerceta daca
se percep sau nu rusfeturi. Dupl Incetarea seceratului rezolvi-
rea conflictelor, totdeauna foarte numeroase, provenite din
dijmuit intra iaräsi in atributiunele inspectorului.
Treeratul, päsunatul pe miriste, inseläri cu ocaziunea ma-
suratorilor, cercetarea registrelor proprietarilor i arendasilor, cer-
cetarea libretelor individuale, constatarea dad, se libereaza chi-
tante de munci, controlarea registrelor de la piimärii, slut atitea
forme ale activitatii inspectorului.
toamna dijmuitul porumbului, care se prelungesc
pina la 30 Octombrie, invoeHle noi pentru cultura griului, dau
iaräsi ocasiuni de conflicte i deci intervenirea inspectorului agri-
col este necesara.
De la 10 Noerabrie la 15 Decembrie are sesiunea ordinara
a comisiunei regionale. In fine räfuiala definitIva care care se
poate prelungi pana in Decembrie, da nastere la multe discu-
tiuni i core supravegherea inspectorului:
Plingerile de ráfueli nedi epte la inspector se adreseaza pi

www.dacoromanica.ro
 APLICAREA UGH INVOELELOR AGRICOLE 277

el trebue sa seziseze justitia si la nevoe sA sustie in instantA

.

interesele sAtenilor. In tot timpul ernii in fine inspectorul tre-

bue sA cerceteze Invoelile verbale Acute de cu toamnA Si puse in
executare spre a cere judecAtorului conform art. 52 din lege, trans-
formarea lor in Invoeli scrise.
Tot in timpul emii el adreseazA, rapoarte generale de ac-
-
tivitate, observatiuni asupra aplicArii legei, statistic! generale ;
ia parte la consfAtuirile ce au loc la Consiliul Superior al Agri-
culturei din Bucuresti.
Dup4 cum vedem din scurta enumerare a diferitelor atri-
butiuni ale inspectorului, functiunea aceasta nu e o sinecurA, cAci
activitatea inspectorului trsebuie sci se desJcIpare in tot timpul
anului.
Sint in adevar epoce de activitate mai restrinsá, cum.
slut lunile de iarnä, Decembrie, Ianuarie, Februarie, dar in ori
functiune activitatea se slAbeste, In citeva luni ale anului, sint
unele functiuni in cari ea Inceteazá chiar cu desävir.7ire asa in-
treg corpul profesoral, are in timpul anului 3 luni de repaost
complect.
Trebue oare sa contesttim pentru aceasta utilitatea acestui
corp ? SA tratätn functiunile lor ca niste sinecure ?
Dar profesori universitari, cari n-au de cIt 3 ore pe sp-
tininá si vacantii si mai lungi ?
Ca concluziune trebae sa spunem, a ori-ce activitate orne-
neasa, nu trebue atit judecatA dupa timpul in care ea se desfä-
van, ci mai mull dupei rezultatul acestei activiteli.
DupA acest principiu trebue judecatd si activitatea inspec-
torilor agricoli.
3). S-a mai criticat functiunea de inspector agricol, fiinda
ar absoarbe din buget lefuri prea mari.
Din capul locului tinem sA arAtAm, cA e ei care vorbesc de
lefurile inspectorilor agricoli nici nu le cunosc, se insalA tot-
deauna.
Asa bunAoarA un profesor universitar, Intr-o convorbire a-
Tun cu un redactor al ziarului Minerva", se plingea eA profe-
sorii universitari sInt foarte prost platiti, pe dad alti functio-
nari, cum de ex. zicea profesorul Inspectorii agricoli au o mie
lei pe lunii plus diurnelen. Redactorul (Minervei» nu l-a contra-
zis, pentrucA aceasta este credinta generalA.
Afirmatiunea profesorului Universitar este inexatA, In ade-
vAr salarul unui inspector agricol este numai de 6zz lei, iar
diurna se Mica la infima cifra fixA de _rya lei pe lunA, oricite
deplasari ar face In judet.
Deci pe baza acestor cifre urmeazA sä discutAm. SA vedem
daca ele Sint exagerate fata de cheltuelile ce le are de supor-
tat un inspector agricol. .

Inspectorul agricol, este un functionar Inalt, care 1 se im-

pune ca atare o multime de obligatiuni In societate, si care tre-
bue mai presus de toate, sa fie absolut independent.
8

www.dacoromanica.ro
278 VIATA ROMINEASCA

E stiut insa, ca pri ma conditle ca un un functionar sa fie

independent este sa fie bine retribuit.
De aceia de sigur legiuitorul a fixat leafa lui la o suma,
care la prima vedere pare respectabila, dar care in fapt se re-
duce cu mult, din cauza cheltuelilor ce are de suportat inspec-
torul cu ocaziunea inspectiunilor in judet.
Consiliul superior il obliga sa iasa 10 zile in .judet. Soco-
tind ca in 2 zile poate efectua inspectiunile cu trenul-sint ju-
dete uncle toate inspectiunele trebue facute cu trasura,-ramin
8 zile cu trasura. 0 trasura socotind-o 30 lei pe zi, reese ea un
inspector-care nu se cade sa imprumute trasura de la proprie-
tarul pe care are sa-1 controleze, cheltueste 240 lei cu inspec-
tiile, plus cheltuelile de transport ocazionate de anchetele care
i se ordona de catre consilinl superior sau ministru a le efec-
tua, i pentru care nu i se acorda nici o cheltuiala de deplasare.
In termen mediu un inspector chetueste 300 lei cu depla-
sarile. Cum diurna nu este de cit de 150 lei, urmeaza ca el va
trebui sa ia din leafa 150 lei,-ceiace reduce retributiunea sa la
500 lei cifra rotunda.-Aceasta cifra nu formeaza de sigur o
leafa exagerata pentru un functionar superior, care trebue sa fie,
independent si sa nu recurga la ajutorul unula sau altuia.
4). Ramine s, discutam o alta invinuire care s-a adus a-
cestei functiuni.
S-a mai zis,-taranii au nevoe de predicatori iar nu de ins-
pectori agricoli,-adica de persoane care a invete pe sateni mo-
durile cele mai rationale de exploatarea pamintului, iar nu de
persoane care sa iniervie Intro proprietar i arendasi de o par-
te i tarani de alta parte, spre a reglementa raporturile dintre
aceste doua clase agricole.
Cu alte cuvinte se sustine in aceasta Were, el problema
agrara, in Rominia este o problema, de productione, iar nu de
repartitiune.
Nu noi vom fi aceia, care vom sustine cá agricultura la
tarani a ajuns Is complecta desvoltare. Dar nu putem insa pe
de alta parte sustine, ca raporturile dintre proprietari sau area-
dasi i sateni slut excelente.
Ultima miscare agrara ne-ar da o desmintire energica.
Peirerea noasträ este di tärtinimea are nevoe alit de pre-
dicatori agricoli, cil fi de inspectori agricoli, fiecare dupei cum
o buna specializare o cere, exercitindu-si atributiunile in cimp
diferit.
Niciodata inspectorul agricol, care are ca circomscriptiune
un judet intreg, nu va putea contribui la inbunatätirea sisteme-
lor de exploatare a solului,- -caci nu conferinte i predici trebuesc
sateanului nostru, ci exemplu, indemn, control zilnic si mai ales
inviitarea practicei agricole de mic copil.
Perfectionarea agriculturei la Oran va fi opera scoalelor
practice si a invatatorilor, care pot sa uneasca expunerile teore-
tice cu experientele practice si sa sadeascd In Oran, de mic co-
pil, principiile moderne ale exploataxii solului.

www.dacoromanica.ro
 APLICAREA LEGII INVOELELOR AGRICOLE 279

De aci reese i pgrerea noastra ca inspectorii agricoli; nu

e nevoe sa fie recrutati printre agronomi. Nu numai cä agra-
nomi nu se gasesc in numar suficient in tara noastra-probä mar-
turia ce ne-a fgcut-o dl. Director al Bancilor Populare, ca nu a
putut complecta numarul de agronomi necesari obstilor satesti,
dar chiar daca s-ar numi, i n-ar fi in largul lor, fiindcg n-ar avea
putinta sä pue in practica cunostintelor lor, -ar demisiona, dupa
cum au demisionat citiva fosti inspectori agronomi.
Mai mult (id cit atit, inspectorul agricol este chemat sa
supravegheze aplicarea nonei legi, sg intenteze actiuni inaintea
judecAtorilor, sa le sustie la nevoe chiar. E mai probabil deci
ca un om de legi va fi mai competinte sä indeplineascd acest o-
ficiu de eft un agronom.
E nevoe insä bine inteles ca inspectorul sä cunoascä ches-
tiunea agrarä, raporturile dintre proprietari, arendasi i ärani,
pe care el trebue sä le reglementeze i sä nu fie absolut profau
in ale agriculturei.

Din toate cele de mai sus, rezulta c funcliunea inspeclo-

rului agricol e necesara.
De activitatea i tactul inspectorilor agricoli, de spiritul
kr de dreptate, depinde armonia dintre clasele agricole.
Putem zice, cö in mina iuspectorului agricol sta soarta
legei invoelelor agricole : este el activ i priceput, noua lege a
invoelelor agricole se va aplica ; contrariu legea cea nou va
famine literä moartä, va avea trista soarta a legilor din trecut.
(Va urma) Dr. Constant. C. Georgescu-Severin.

www.dacoromanica.ro
 Cronica teatralä.

Insfir§it, prima noasträ scenä, decInd e sub conducerea distinsu-

lui profesor universitar, d. Pompilin Eliad, a repurtat un frumos §i le-
gitim succes cu Revizorul, o:comedie satirid a lui Gogol. Un succes la
Teatrul National ? Da, domnilor, §i sa ne bucuram din toatä inima. Ca §i
D-zeu, sintem mai veseli de Intoarcerea pe calea cea bura a unei sin-
gure oi rätäcite, cleat de cele nouäzeci §i noul ce nu s-au rätäcit. (Ma-
tei. cap. 18 vers. 13) La Teatrul National, ca dealtfel la mai toate insti-
tutiile de artä, patronate de stat §i Indrumate de slujba§ii lui, In loc de
oameni de meserie, succesele stilt rare §i chid se produc din intImplare,
nu pot fi Indeajuns de läudate. Fie printr-o inspiratie fericitä, fie printr-o
gre§all bine-venitä, de data asta d. Eliade a ales nu numai o piesä bunk
dar, ceia ce e mai rar la d-sa, a distribuit rolurile conform cu aptitu-
dinele artistice ale fie-drui actor. Din expunerea subiectului piesei, se
va Intälege valoarea distributiei.
Intr-un ofd§el oare care din Rusia, träesc Intr-o armonie desävlr§iti,
armonie intemeiatä pe Inrudire de viatä §i de inteligentä, pe mici afaceri,
mici nereguli, §i mici mituiri, functionarii superiori ai biurocratismului
local : JudecAtorul, care Invirte§le politica mondialä §i care kabar n-are
de ce stä scris trt dosarele lui, pentru cuvintul foarte simplu cä imparte
dreptatea dupä ochii justitiabililor §i du pä valoarea plocoanelor ; direc-
torul po§tei care§i trece urItul desfäcfnd plicurile cu Indemänare §i citind.
cuprinsul tuturor scrisorilor ; directorul spitalului care roade cit poate §i,
E ai mult de cit poate, din tainul bolnavilor ; alti directori §i slujba§i,.
care rod §i ei cum pot §i cit pot din tot ce le cade in mina §i Insfir§it pri-
marul care In dubla lui calitate de cap al ora§ului §i-al fa miliei jäcmäne§te
In dreapta §i-n stinga, pune la contributii, in profitul gospodäriei familiare,
bäcäniile §i dughenile negustorilor. In aceastä dulce armonie, neturbu-
ratä de decenii, vine §tirea &A un revizor, un fel de Inalt slujba§ rusesc,,
mai mare decit toate autoritätile provinciale, se va abate incognito in
Ota§ul cu pricina. Pe and spaima §i Ingrijorarea cuprinde pe toti sluj-
ba§ii adunati in casa primarului, doi cetäteni, un Unlit §i un peltic, vin_

www.dacoromanica.ro
 CR ONIC A TEATRALA 231

-sä-i in§tiinteze cA de douä sAptämini, la un otel din centrul oraplui lo-

cue§te un orn misterios, cu privirea impunAtoare, imbräcat dupä ultima modä,
care suprem argument pentru toti slujba§h de douä säptämîni n-a plätit
nimic otelierului. Faptul e indiscutabil, clar ca lumina zilei, acesta-i revizorul.
In actul al doilea, pe eincl presupusul revizor, flämind, act i§i
(lase banii in cärti, §i hättuit de otelier, se intreba pe unde sA scoatä
cämap, iatä cA se deschide u§a §i in cadrul ei apare primarul. Acesta,
cu o mie de inchinAciuni, ti spune ca in dragostea lui de pärinte al ur-
bei, se intereseazA de neVoile cAlAtorilor §i-ar vrea sä §tie dad e mul-
-tumit de ora§, de hranä, de otel. CelAlalt tremurä de spaima Inchisorii,
se plinge, spune cA la Petersburg are bani, dar cá dintr-o intimplare ne-
norocitä, i-a perdut pe drum. Primarul intälege: i revizorul e ca toti
slujba§ii cunoscuti de el. Gratios ti cere voe sä.l Imprumute cu doug
sute de ruble, si-i dä patru. Apoi îi cere voe sä-1 cälänzeascA prin ora§,
sä-i aräte a§ezAmintele de samä §i prefäcindu-se mereu cA nu §tie cu
cine are a face, il pofte§te sä gAzduiascA in casa lui.
In actul al treilea, slujba§ii l cu bAnuitul revizor, se intorc in sa-
lonul primarului de la un ospät la care revizorul s-a imbAtat tun. Ur-
meazä scene cu neputintä de descris. Cuvinte glum* i täioase. 0 sa-
-tirä extravagantä, veselä §i crudä. In fumurile betiei revizorul in0rA
vrute §i nevrute, de balurile, de petrecerile de la curte, de prietenii lui,
guvernatori, senatori, mini§tri §i impärat. Revizorul bate cimpii l sluj-
ba§il ti ascultä neclintiti, se minuneazd de de§teptaciunea lui, sar in pi-
cioare militäre0e, cu mina la frunte, cind se pomene§te numele mini--
trilor §i-al impäratului, tremurA ca frunza and impleticindu-se, revisorul
le strigä cA in imperiu el face §i desface totul. Nevasta primarului ii
face ochi dulci, fata primarului dä ochii peste cap, fiecare functionar ii
adreseaa o rugäminte §i-i strecoarä In mina citeva sute de ruble, ne-
gustorii din orn vin i ei sä se plingä impotriva primarului §i-i dau
plocoane §i bani numai sä le facä dreptate. Dup4 ce revizorul se mirl
(le bunätatea oamenilor acestora, intelege cA e luat drept un altul, §i cum
la inceput profitase de bunätatea lor, acum profitä de prostia lor. Servi-
torul lui o duce bine, el declarA dragoste nevestei primarului §i-i cere
fata in cAsätorie. Apoi, ca sä inveseleascA §i pe altii, scrie unui prieten
ziarist tot ce i se Intimplase, descrie mutrele caraghioase ale slujba§ilor
§i temindu-se sA nu se afle insfir§it cine e, îi ia rAmai bun pentru
eiteva zile l pleacä pentru totdeauna.
In urma lui salonul primarului se umple de toate cucoanele ora-
vului venite si aducä urärile tor de fericire tinerei pärechi i pärinfilor
pentru nea§teptatul noroc ce-i lovise. D-na primireasä face visuri de mil-
rire, strimbi din nas, declari cä i s-a unit cu ora§ul acesta provincial. D
primar e ingrilit de feTul cum va trehui sä se poarte in lume clnd va
ii-guvernator. In aceste fumuri de märire, d. director al po§tei aduce un
j3lic desficuf. E scrisoarea fakului revizor cAtre prietinul ziarist. VA in-

www.dacoromanica.ro
282 VIATA ROMINEASCA

chipuiti cum se lungesc nasurile functionarilor *Hitt §i cum tremurä

de indignare glasul d-lui Primar. Blesteme, scripiri de dinti, gesturi de
rizbunare. i cInd vaetele §i amenintirile slut in toi, un vardist Intri
cu mina la chipiu §i pronuntä :-Vi chiami dl. revizor.
Era revizorul adevirat !
Comedia aceasta satirici a lui Gogol, lei scrisä pentru Rusia
de-acum aproape o suti de ani, îi are valoarea ei satirici §i-acum, §i
ria numai In Rusia, dar §i in multe alte âri printre care e bine cä nu-
märäm §i dulcea noastri tarä. Cititorii no§tri desigur ca nu fac astizi
pentru intiia oarä cuno§tint'd cu specia aceasta de slujba§i, lingu§itori cu
cei puternici, aroganti cu cei mid, deprin§i si socoteascä slujba lor ca
un fel de domeniu bun pentru toate exploatärile. Probabil ci §i d. Eliad
li cunoa§te foarte bine §i-i apreciazä a§a cum trebue, de oare-ce a mon-
tat cu-atita dragoste satira asta revolutionari §i prin actiunea §i prin
tendintele ei. Nimic intr-adevir nu e mai greu cleat si atad pe scena
unui teatru subventionat principalele temelii ale organizatiei de stat :
magistratura §i politia. Gogol a indriznit sä spue rizind multe adeväruri
crude acestor reprezentanti ai puterei publice ; e meritul d-lui Eliad cä,
despret rind orice inviuuire posibili de idei subversive, a dat toati stri-
lucirea necesari functionarilor abuzivi, mituitori, inculti §i poltroni, care
In piesa lui Gogol, slat quintezenta functicnalizmului de pretutindeni.
AlegInd pe d. Brezeanu pentru rolul primarului, d-sa a ficut o alegere
bunä. D. Brezeanu a fost un primar ideal. Slugarnic §i nemilos, gray §i
caraghio3, Indriznet §i la§, d. Brezeanu a §tiut si ne prezinte aspectele
esentiale ale functionarului Incovoiat inaintea celor mari §i arogant ca
cei slabi. D-sa a fost bine secondat de d-nii Achile, Niculescu, Belcot
§i de toti ceilalti, pini la interpretul celui din urmi sergent de stradä.
In rolul greu al revizorului, d. Liciu a dovedit inteligenta §i marea pu-
tere de compunere, pe care e stipin. D. Liciu nu e ceia ce se nume§te
ht teatru un temperament. D-sa nu se lasi furat de emotiunea artisticä,
ci dimpotrivä calculeazi, prevede, 1§i conduce nervii numai prin rationa-
ment. Capabil si conceapi un rol in integritatea lui, ne dä personagii,
care nu se desmint un singur moment in toatä desfivrarea unei piese.
Nimic nu e läsat la voia întîmplrii sau a inspiratiei. Totul e studiat §t
subordonat caracterului a§a cum a fost conceput. D. Emil Fagure dela
Adevörul i-a imputat cä a fäcut din rolul revizorului mai mult un prostp
cleat un pkicher care exploateazi o situatie. Credem ci d. Fagure s-a
irkelat de data asta. Din nimic nu reesä cá Gogol a vrut sä fad din
tipul revizorului un fel de aventurier sau de orn inteligent care pro-
fitä de prostia orneneasci. Din potrivi, cel care-§i di sama de situa-
tia reall e servitorul revizorului, iar nu acesta. Dad s-ar putea aduce .
vre-o invinuire d-lui Liciu e numai In ce prive§te excesul de studiu, de.
compuhere. Vrind si nuanteze prea mult, de multe ori incarci rolul ctr
aminunte cel putin inutile pentru intelegerea deplini a caracterului. Cunt

www.dacoromanica.ro
 CRONICA TEAM ALA 83

altii pädtuese prin 1ips, d-sa päcMueste prin betsug. In rohil epizodic
al servitorului, d. Dutulescu ne-a dat mai mutt deal fägärlueli. Färä sä
sarjeze rolul, a izbutit sä fad din servitor o figurä interesantä, tot asa
de interesantä ca i interpretarea justá i fericitä din Fortofoliul.
Portofoliut, un act s9bru, crud, ironic si nesfirsit de trist, al ma-
relui scriitor revolutionar Octave Mirbeau. Povestea e simplä ca toate
tragediile vietii. Tirziu dupä miezul noptei, in cabinetul unui comisar
care-si îna1 legitima cu-o femee wall, se prezintä un vagabond. A-
cesta gäsise un portofoliu cu zece mii de franci intr-Insul i nestiind ce
sä facä cu el, It intinde comisarului. Comisarul famine uluit de gestut
sfecspirian° al necunoscutului In zdrente. Il proclamä erou, ti asigurä cA
va fi räsplätit cu cel putin cinci lei ... dad se va gäsi stäpinut porto-
foliului si-1 Intreabä de domiciliu. Dar locuinta lui Jean Guenille n-are
numär.. El doarme noptile pe-o band, sub ramurile until copac. Comi-
sarul se-nfurie. Färä domiciliu ? Dacä nu este vre-un articol In lege
pentru cei ce gäsesc portofolii, sint destule pentru vagabonzi 1 Jean
Guenille va dormi noaptea la inchisoare. Femeea de stradä se revoltä.
Va dormi si ea la Lichisoare. Pe dud singur In cabinetul lui, comisarul
numär.5 Ind odatä hirliile de banc5....
Povestea aceasta asa de tristä, asa de adevärat5, zugrävitä in cu-
lori Intunecate ca.un tablou de Velasquez, a fost minunat interpretatä pe
scena Teatrului National. Din rolul comisarului d. Livescu a fäcut o
brutä politieneasd, cu pretentii de senzibilitate modernä, asa cum se
Intilnesc in streinätate mai des de cit la noi, unde brutalitatea nu Imbraci
nici odatä haina de galä a senzibilitätei. In rolul vagabondului, d. So-
reanu a fost infinit de bun si de dureros. Miscärile stinjenite, privirea
aceia rätacitä. i dulce de cine al nirnänui, au dezväluit Ind odatl ma-
rile calitäti de temperament ale d-lui Soreanu. Ca si d-sa, d-na lonascu
a fost In rolul femeei de stradä, admirabilä in toatä puterea cuvittului,
färä nici un fel de restrictie sau de exagerare. i väzind interpretarea
desävIrsitä a acestei comedii Intr-un act, n-am putut cleat sä regretam
si mai mult felul de a intelege teatrul al actualii directii, tare inläturi
sistematic toate talentele de valoare si care lasä räspunderea rolurilor de
fortä pe umerli debill ai actorilor färä talent si färä experienti. Dacä n-am
sti d e vorba numai de lipsa de.pregAtire necesarä pentru teatru, am fí
in drept si credem ci actuala directie face tot ce-i stä in putintä ca sä
pericliteze soarta primel noastre scene. Nu se poate explica altfel masa-
crarea nepermisä a marei drame a lui Henri Becque, Corbii. Una din
cele mai puternice drame moderne, in traducerea inpeccabili a d-lui
Sadoveanu, a fost maltratatä, cäsApitä, cum nid pe ultima sceni din pro-
vincie n-ar fi putut sA fie batjocoritA mai Mu. Toate sfortärile d-lor
Sturza i Livescu 0-ale d-nei Sturza, n-au putut sä salveze interpreta-
rea cea mai detestabilä din cite se poate vedea. Montarea neingrijitä, ro-
lurile neinvätate sau invätate papagaliceste, ansamblul deplorabil. Din

www.dacoromanica.ro
194 VIATA ROMINEASCA

caracterele viguroase, sälbatece, ale tragedianului francez, i-au fäcut ca-

ricaturi de oameni. Din actiunea crudä, nemiloasä, omeneascä, in cel
mai deplin i mai profund inteles al cuvintului, s-a fäcut o parodie, o
scenä de roman-foileton, un fapt divers bun pentru pagina a treia a u-
nui ziar de informatii si de tiraj. Nu ne mai miräm cä o bunä parte din
spectatori si din critici au crezut cä piesa e slabä ! Corbii o piesä slabä !
Intr-insa Henri Becque a sintetizat toatä cruzimea, räutatea, turpitudinea gi
läcomia omeneascä. Fireste, actiunea e simplä, aproape banalä. Dupä
moartea unui mare vinturätor de afaceri, care lasä averea incurcatä in di-
ferite intreprinderi, asupra nevestei i copiilor se näpustesc toate hienele,
toti corbii cu infätisare de orn, care vor sä-si ia partea lor din prada
mostenirei. Nu e luptä, nu sint barbati care si se poatá apära, stilt nu-
mai femei, I cu alit desfäsurarea actiunei e mai groaznicä si mai hidoasä,
Corbii nu luptä. Ei se lasd numai unde e moarte i uncle miroase a ca-
davre. i din corbii acestia, care trebuiau sä intindä umbrele lor negre
peste sufletele spectatorilor, d. Eliad a izbutit sä facä niste corbi im-
päiati. Ne-avind un ansarnblu bun de dram5, e vina d-sale cä a impus
artistilor roluri peste puterile lor de marl. Ori cit de bine a putut sä fie
d. Sturza, gi-a fost in adevär bine si singurul care a intäles intinderea
gi semnificatia rolului, ce putea sä facd d-sa singur intre d-nul Mi-
hailescu, actor inteligent i simpatic, dar care a räsfrint asupra rolului
firea d-sale simpaticA, i intre extraordinara d-nä Márculescu. Dacä Henri
Becque n-ar fi murit, cu sigurantä cd väzind pe d-na Märculescu ar fi
murit intr-un acces de furie. Ori cit ne trudim mintea, nu intälegem cum
a putut sä se dea un asemenea rol, temperamentului celui mai anti-tea-
tral din cite pot sä existe. Dar se vede cá e un sistem al atacului di-
rectii. Soreanu nu joacä, Livescu, Toneanu, d-rele Ciucurescu i Ionascu
nu joacä decit din an in Pasti, in schimb d-na Märculescu, d-nii Märcu-
lescu i Gogu Mihäiescu, insufletesc cu temperamentele d-lor polare
mai toate piesele din repertoriul Teatrului National. Cine n-a väzut pe
d-na Márculescu cu minele in solduri in Brindufa, pe d. Gogu Mihäiescu
sughitind in aceiasi Brindup, chiuind ca o sirenä de vapor in PcInan-
tul, spunind Märiutei d-lui Polizu-Micsunesti, cu un sisiit adorabil :
Mariuuutso... Mariutso... ; i cine n-a väzut pe d. Márculescu Maud pe
amorezul in Diavolul §i peinvätätorul socialist in PdmItztul, n-a väzut ni-
mic pe lumea asta. Tot astfel rolul d-nei Romanescu, desi constiincios in-
terpretat, nu convenea firei d-sale. D-na Romanescu numai aer de corb
n-a putut sä albd vre-odatä... dinpotrivä. Dar cu d-sa chestia e si mai
gravi încá. D-na Romanescu are o glorioasá carierá artisticá. Din dra-
gostea pentru teatru, d-sa n-a päräsit Incä scena. Asta nu insemneazi
insä cä trebue s5 se abuzeze de fortele d-sale. In doui Duminici in Or,
d-na Romanescu a jucat i in matineu i seara. Dupä ce jucase ziva in
Banii, am vázut-o seara, in Corbii, literalmente istovitä. Ori cit de
puternic ar fi un director de teatru in tara asta, credem cä mäcar fall

www.dacoromanica.ro
 CRONICA TEATRALA. 2S5

de trecutul unor artisti se impune oarecare condescendentA i oarecare

respect pentru fortele lor. Ace la§ respect ar trebui sd existe si fatä de
fortele prea tinere... prea neexperimentate. Am väzut cum la National s-a
abuzat de tinereta d-rei Tine Barbu, impunindu-i-se roluri care i-au
zdruneinat nervii färA folos nici pentru cariera d-sale, nici pentru public.
Ceia ce s-a f Acut cu d-ra Barbu, s-a repetat In Corbii, cu d-ra Macri.
D-ra Macri e o debutantä. Mi-aduc aminte c5 pe d-ra Macri am auzit-
o intr-o varä, la Mehadia, spunind versuri. De pe-atunci spunea
versurile corect si drägälas. Intr-o statiune balnearä, in dupä-amiezele
lungi de siesta, era o plAcere s-o asculti. Dupä doi sau trei ani, chid
-am revAzut- o, de data asta pe scena Teatrului National, am avut o sur-
prig plicutä, neasteptatä, de intinerire. M-am uitat bine la d-sa, si-am
ascultat-o cu atentie. D-ra Macri a rámas aceiasi. Ca si in salonul de
la Mehadia, recitä, recitä corect, frumos, indulcind cuvintele, cu gurita
intinsä, miratä pard de gravitatea rolului d-sale in Societate si incintati
d se joad de-a teatrul. Un critic s- a intrebat nedumerit in ce specia-
litate de teatru sä a§eze pe d-ra Macri. Criticii, cind nu pot sä spunä
pe fatà ceia ce cred, slut totdeauna nedumeriti. Specialitatea d-rei
Macri ? Salonul, d-le critic, nu teatrul. Sau dacä va persevera sA joace
cu orice pret la teatru, nu-i vor conveni decit rolurile de idile pastorale,
manierate, false, cea de pildä in vre-un act oare-care din cele patru ta-
blouri ale piesei d-lui Polizu-Micsunesti. Piesa d-lui Polizu-Micsune§ti
Vai, va trebui sä vorbesc si de Parnintul ! Nici odatä n-am simtit mai
bine ca acum situatia penibilä a unui cronicar dramatic. Nici-odatA n-am
regretat mai mult cA nu stilt In stare sä inväluesc adevärul intr-un stil
elegant, fluid, neprecis, care sä ia cu-o mini ceia ce clä cu cealaltä. De
piesa originalA a d-lui Nicolau am putut spune tot räul ce credeam des-
pre dinsa. Cu piesa, iará§i originalä, a d-lui Herz, am putut sA proce_
dez in acela§ fel. CAci la urma urmei si d. Nicolau si d. Herz sint
scriitori care au defecte dar si calitAti, si drora aprecieri critice cinstite
le pot fi de folos in viitor. Dar cu d. Polizu-Micsunesti, trecut de pra-
gul bAtrinetei si rämas un amator In ale teatrului, un amator interesant
desigur, dar inoportun ca toti amatorii, e greu si crud sA fii drept. Ce
sA spun twin urmare de piesa Pamintul? Si-i povestesc subiectul ?-ar
fi un mijloc sä ies din incurcAturA, dad piesa ar avea subiect. SA mA
extaziez in fata intentiilor autorului, un fel de intentii democratice, pseudo-
socialiste, gAtite intr-un sos lung de solidaritate socialA? SA admir frazele
umflate, cu pretentii de satirA, la adresa clasei dominante, si dragostea
intempestivA a autorului pentru tAranii d-sale de carnaval ? Sä laud grija
pArinteascA a d-lui Polizu-Mic§uneSti pentru inmultirea populatiei noastre
rurale, griji care-I IndeamnA sä logodeascA si sä cunune cite-o pAreche
de tArani, aproape la fiecare scenä ? SA apreciez limba in care vorbesc
eroii d-sale, o limbA cu imagini strävechi, cu inversiuni care amintesc
-ode* literaturii pasoptiste, cu periode bombastice, retorice, care urli

www.dacoromanica.ro
286 IATA ROMINEASCA

In gura sAtenilor depe scenA si care n-au putut fi inghitite de public,

cu tot talentul incon.testabil al d-lui Ion Petrescu ? Ce sA spun," ce si
laud, ce s5 admir ? E crud sä spui adevArul In fatä unui orn asa de
bine crescut, ca d. Polizu-Micsunesti, i pe altä parte, ni se pare CI
ar fi o crimA sA se urmeze la infinit cu tactica de amAgire, de mistifi-
care a publicului, c5ruia o critic5 atit de binevoitoare, Inch frizeaz5 la-
sitatea, ii smulge banul si-i inchide ochii cu cuvintul magic : e o operi
romineascA. Intre cruzimea fatA de dsa i intre inselarea publicului, sä
ne dea voe d. Polizu-Micsunesti sA nu stk.% o clipä la Indoial5. Tot ce
putem face pentru lucrarea d-sale e sä admirArn sincer eforturile supra
omenesti ale interpretilor, care au incercat imposibilul, ca sA dea viat
celor patru acte descusute, deslinate i moarte. D-na Birsan a izbutit si
dea o aparentä de continuitate caracterului flint i neverosimil al frivA-
15toarei. D. Atanasescu a fost pentru cei mai multi o revelatie. In rolul,.
conceput copilAreste, al feciortilui de bani gata, a pus multa i comuni-
cativA pasiune. D-sa are un mare cusur fizic, fruntea extrem de ingustA,
cusur pe care a shut sa.1 mascheze in rolul acesta. SA procedeze la fel
si hi viitor. D-ra Macri a fost incintAloare. D-sa e singura care a ghicit
valoarea piesei. In actul al patrulea, care la repetitia generalA a fost al
treilea,-ceia ce a dat prilej unuia dintre marii nostri scriitori sá spue cä
toate actele puteau foarte bine sA fie puse intr'o pAiArie i sA fie trase
la sorti,-d-ra Macri a lost tot asa de idilicA, de manieratA si de fals5, ca-
si rolul pe care-I intrupa. Cind pe virful unei stinci se pregAtesc pentat
cea din urmA cununie din pies5, era un deliciu s-o auzi cum tinea iso-
nul d-lui Gogu Mih5iescu :
- Marinuntzo L. Marinuntzo !..
- Mai puuune.. oriiiine !...
La picioarele lor, un lac admirabil, intr-un decor feeric, sin-
gurele lucruri admirabile din piesa d-lui Polizu-Micsunesti, pared Inghe-
lase sub vApaia atitei pasiuni...
Noroc pentru publicul bucurestean CA la teatrul d-lui Davila pa-
siunele au fost de altA natura. In atmosfera caldA, simpatic5, a noului
teatru, a avut loc reprezentarea piesei a patra din repertoriul anului aces-
ta : Refugiut, de Dario Nicodemi. Ca valoare literarA propriu zisA,
Refugiut n-are nici una din calit5tile operelor care fac epocA. E lucra-
rea unui scriitor tinär, care Oa ce-si va afirma talentul In ceva mai du-
rabil, e de-ocamdatA stApin pe mijloace technice net5gAduite. Nicodemi
cunoaste toate misterele teatrului, stie sA uzeze cu abilitate de actiune,
de pasiuni si de dialoguri. FArA sA spue nimic mare, nu cade
nici odatä in banal sau in exageräri cop iläre,ti. Teatrul lui Nicodemi
seamänä cu teatrul celor mai multi scriitori francezi, care In ce prive§te
technica dramatid au ajuns la o perfectiune cu greu de Intrecut. Re-
fugiul e o piesä blue Injghebatä §i care pune pe sceni un caz inte-
resant.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA TEATRALA 287,

Gerard e un orn bogat si artist In orele lui libere. Inselat de ne-

vastä si repugnindu-i s facä scandal, sau sä se razbune cu brutalitate,
se refugiase intr-o vilä pe coasta mírii, in care träeste alaturi de ne-
vastä si de invitatii ei, fArd sä se amestece in viata lor si-aproape färä
sä le vorbeasa. La un moment dat, printre invitati, se gäseste : cotn-
plicele de odinioara i logodnica lui, o fatä bogatä, cu oarecare cultura,
§i mlnatä de ideia c tot cei ce-o cer In cäsätorie, o cer numai pentru
zestrea ei. Curind fata e atrasa de misterul care planeazä asupra artis-
tului ref ugiat, pe clad acesta nu vede la inceput In inclinatia fetei dectt
mijlocul sa se räzbune inpotriva complicelui de altadatä. Dar atractia
§i cloud de räzbunare se schimbä Intr-o iubire perdutä, pasionatä. Nop-
tile le petrec Impreunä. Le petrec intr-o uitare alit de deplinä, tacit
intr-o dimineatä it surprinde ziva Mfg ca ea &A se fi cobotit in odaia
ei. Dragostea lor e desvaluitä la lumina zilei. Complicele de odini-
oaä, logodnicul de-acum, se oferä cu cinizm, in numele zestrei, sä Ina-
buse scandalul, printr-o casatorie imediata. Dar refugiatul iubeste. In-
tr-o scenä sguduitoare ii cere sä renunte la casatorie, ti märturiseste cä
iubirea aceasta-i isvoritä din dorul de razbunare, e acum tot rostul vietii
lui, i and Insasi fata vine sä-i arunce In fata tot dispretui i toatá dra-
gostea ei nebund pentru artist, el ti strigä marturisirea pictorului : n-a
fost iubirea, ci rásbunarea lui. Indoiala i desnädejdea au pätruns in
sufletul fetei bogate. A fugit de cei care au vrut s-o iee pentru bani, §i
e amanta celuia care a luat-o ca sä se räsbune. In iubirea ei sfärmatä
sufletul ei sdrobit n-are decit un singur glad : sä dispara i dad e
gata sa rupä pentru totdeauna cu biata ei poveste de dragoste efernerä,
intervine nevasta artistului, nevasta care Inselase odinioara si care pe
ruinele propriei ei casnicii, Impacä i leaga pe cei doi amanti.
De montarea acestei piese la Teatrul Davila, nu mai vorbim. Sint
lucruri care nu se descriu, ci trebuesc väzute. N-a fost o montare In-
grijitä, ci o realizare artistica a unui gust inteligent i rafinat. 0 interpre-
tare, asa cum ne-a obisinuit sä ne-o dea directia d-lui Davila. Intr-un
ansamblu perfect, d-ra Voiculescu, in rolul fetei bogate, a avut momente
zguduitoare de pasiune. In scena finalä din actul al doilea, a lost splen-
didä de dragoste triumfatoare. D. Bulandra, in rolul artistului refugiat,
a pus toatä caldura temperamentului d-sale. Dad In scenele din actul
al doilea ar fi fost mai nuantat, fárá attta exces de gesturi, de strigäte,
de Infläcärare, ar fi fost si mai bine. Paroxismul, clad e continuu, e o-
bositor. Nimic nu e mai primejdios pentru un artist decit monotonia
unui diapozon urcat mereu la aceiasi innaltime. D. Sorin, In rolul vial-
torului de zestre, elegant si cinic, a sporit cu Inca o personalitate nu-
märul artistilor de sub conducerea d-lui Davila. Perfect dela inceputul
pänä la sfirsitul ultimei scene, d. Sorin a fost cinic färä inzistentä, ele-
gant fárä snobizm, interesat fárá trivialitate. Gesturile le are simple si
sobre. Silueta e ant de elegantä, incit !mast eleganta d-lui Bulandra pi-

www.dacoromanica.ro
.288 VIATA. ROMINEASCA

lea pe lingä a d-sale. D. Sorin a päsit cu dreptul in cariera dramatici,

§1 nu-i putem ura, decit sä stie cum sä-si pästreze si sä-si creased fru-
mosul succes pe cere 1-a a vut. D-na Sturza, In rolul femeei care fuse-
lase si care cälca peste propria ei iubire, pentru o rivalä, a fost sincerä
pi comunicativä, cum rareori ne-a fost dat s-o vedem. Jocul de scenä al
d-nei Sturza e fin, compus numai din nuantä, si de o supremä elegantä.
Scena din actul al doilea, and plead, si din actul al treilea cind rärnine
siiigur i päräsitä, au fost mai expresive in mutenia lor cleat toate
frazele cele mai simtite.
D. Davila, inslirsit. Asupra d-lui Davila, dupä prima reprezintatie a
Refugiului, §i dupä premiera celor Doi coco,si, eram hotäriti sä spunem
tot räul care se poate spune asupra unui orn inteligent. Dar d. Davila
are un mare merit. Trebue sä-1 lauzi chiar cind greseste. A gresit juclnd
in Refugiul un rol de pasiune ; si-a gresit fcind sä se interpreteze
piesa Doi cocooi de artisti prea slabi, sau prea nepregätiti pentru astfel
de roluri. Interpretarea ne-a scandalizat, iar nu caracterul piesei. D. Davila
a väzut imediat gresala, a trecut rolul din Refugiul d-lui Bulandra ; a
scos de pe afis piesa prost interpretatä si-a fäcut astfel dovada celui mai
frumos si mai rar sentiment de cinste, de constiinciozitate artisticä. Toti
sintem supusi greselilor. Foarte putin insä revenim asupra greselilor
fácute. E meritul d-lui Davila cä si de data asta a pus arta mai pre-
sus de vointä si de interesele imediate ale teatrulai d-sale.
N. D. Cocea.

www.dacoromanica.ro
 Cronica externá.
Drama Ferrer.
Evenirnentele ce sau desfä§urat astävarä la Barcelona au svut
un epilog dramatic. Guvernul conservator, prezidat de d. Maura, nu
s-a multumit sä iinnäbupasc5 in singe räscoalele dela Barcelona §1 sä
institue starea de asediu in toatä. Catalonia, ci, drept incoronare a ope-
rei lui de represiune violentä, a tinut sä trimitá la moarte pe cel mai
autorizat poate din toti vräjma§ii reactionarismului spaniol, pe Fran-
cesco Ferrer, interneetorul §i sufletul §colii libere. Prin acest act, eveni-
mentele dela Barcelona au incetat de a mai constitui o chestiune de po-
Mid internä spaniolä §i au devenit o chestiune universalä. Intr-adevär,
la urma urmei, putin ii pasä lumii dad poporul spaniol este sau nu
in stare sä inteleagä semnificatiunea unor manifestatiuni ca cele
din Barcelona §i dad el §tie sä tragä dintr-insele cuvenitele Invätäminte.
Dad Spania nu este in stare sä scuture jugul clericalo-reactionar, sub--
care se präbu§e§te, ca atit mai räu pentru dinsa. Dar ceia ce nu este
§i nu pciate si fie indiferent lumii, este cä mai poate si fie azi pe
continentul european o tará, in care un orn sä fie ornorit pentru ideile
lui. In conceptia omenirii moderne, atentatul asupra fiintii omene§ti
este o imä mai mica decit atentatul asupra ideii, fiindc5 in orn nu se distru-
ge decit fiinta trecAtoare, unitatea care, oricit de scInteetoare ar fi, nu este
cleat un licuriciu, care lumineazä o clipä §i dispare pe urrnä in imensitatea
intunericului,-pe chid in idee se distruge temelia insä§i a oricärei dez-
voltAri §i a oricärui progres. Ideia este lumina cea mare §i cea perma-
nentä, supt actiunea cAreia viata Inflore§te, a§ezemintele sociale se In-
temeiaz5, talentele strAlucesc §i inteligentele rodesc. Cite vieti indivi-
duate n-au fost §i nu stilt sacrificate, citä fericire omeneascä n-a fost §i
nu este nimicitä in societatea ruseasca, fiindc acei care-i conduc destinele
sint Ind stäpiniti de credinta gre§itä c ideia se poate inabu§i. Ideia-
n-are hotare ; ea este a omenirii intregi, se identificá cu fiinta tuturor
acelor ce o impärtä§esc, §i orice încercare de a ucide o idee este ca o lo-
viturä de pumnal del fieckuia din acei care o po irtä in sufletul for..

www.dacoromanica.ro
"290 VIATA ROMINEASCA

Gloantele, sub care Ferrer a cäzut In §antul cetätii dela Montjuich, nu

l-au lovit numai pe el, ci au fault toala omenirea cugetatoare, care, cu
drept cuvint, a vätut in acest atentat un pericol pentru dezvoltarea §i
viitorul ei. Manifestatiunile de protestare, ce s-au fäcut in toate coltudle
lumii, impotriva acestei odioase executiuni, n-au fost izvorite dintr-un
banal sentiment de Induiosare pentru o durere omeneascä ; ele nu au
izvorit nici mäcar dintr-un sentiment de revoltä fatä de o nedreptate sä-
vir§itä,-ci ele au izvorit din con§tiinta deplina, pe care lumea cugetätoare a
avut-o, cä atentatul impotriva ideii este un atentat impotriva posibiiitil
de dezvoltare a oricarei organizatiuni sociale. Cu alte cuvinte, ea a
izvorit dintr-un puternic §i luminat instinct de conservatiune §i de pro-
gres. Persoana lui Ferrer n-a jucat in aceastä afacere decit rolul unui
simbol. Ceia ce omenirea cugetätoare a vrut sa afirme, cind a manifes-
_tat pentru el, este cä viata ei, civilizatia ei intreagä, stilt rezultanta doc-
nirii tuturor ideilor §I a tuturor conceptiunilor, §i, prin urmare, ca nici
aceastä viata, nid aceastä civilizatie nu va putea sä fie deplinä §i bo-
gata, dacä nu se asigurä libera expresiune a tuturor ideilor, oricit de
extreme ar fi ele, §i a tuturor conceptiunilor, oricit de absurde ar fi
forma sub care s-ar infäli§a. Mai intäi, in acel procesus de ciocnire a
Iliverselor forme ale cugetärii omene§ti, din care se na§te, sub forma de
rezultantä, civilizatianea popoarelor, se petrec doua operatiuni. Pe de-
oparte, pericolul ideilor primejdioase sau absurde se micsoreaza, cici a-
cele idei cad sub imperiul legilor selectiunii naturale,- in contact cu t.
deile puternice i sänätoase, utopiile, rätacirile, conceptiunele paradoxale,
credintele enorate, se sparg ca spuma inconzistentä a valurilor,- iar pe
de altd parte, prezenta ideilor gre§ite §i a conceppunilor primejdioase
exercitä o.influenlä binefacätoare asupra ideilor sänätoase §i a concep-
tiunilor puternice. Succesul creazä §i la idei o tendintá spre crlstalizare,
o nevoe de imobilitate, incompatibilä cu ve§nica mi§care §i cu ve§nica
prefacere sub care toate träesc, l atunci ideile absurde, conceptiunile
exagerate, visurile primejdioase vin sa stimuleze credintele care amor-
teau, idealurile care nu §tiau sä se mai a dapteze noilor nevoi, §i din a-
ceastä ob§teascä §i reciproca framintare ideile exagerate se desbraca de
haina ireaiitäii, pentru a se reduce la simburele de ade vär pe care-I conti-
neau, tar ideile stabilite, adevärurile recunoscute, se leapädä de toed attnos-
fera de vetustate ce le cuprinsese, se intäresc cu not puteri l li se
deschid noi orizonturi. WA' dece nu poate sa fie nepäsator celor ce
se Ingrijesc de progresul omenirii violentele impotriva ideilor. Dar e
ceva mai mutt. Dad e vre-o opera cu care civilizatiunea modernä sa
se faleasca, apoi desigur cá e tocmai aceia de a fi asigurat invulnera-
bilitatea ideilor. Nu poti sá te atingi de aceastii operä, fárá ca sa lo-
vegti ceia ce omenirea are mai scump §i mai slävit. Chid toti, pretu-
tindeni, au protestat cu alita tärie Impotriva executärii lui Ferrer, nu e
mumai fiindcä solidaritatea universalä de idei era atinsä, dar fiindcä o

www.dacoromanica.ro
 CRONICA EXTERNA 291

inInd criminald se indreptase asupra patrimoniului comun de mindrie pi

de glorie al tniregii lumi civilizate. i acestea sint lucruri de care nu
te pop atinge nepedepsit.
In fine, In indignarea lumii cugetätoare mai era gi un alt simti-
mint, simtimintul legitim de revoltä impotriva absurditätii Insggi a con-
ceppunii* ce dictase executiunea lui Ferrer. Sä crezi cd, omorind pe
Ferrer, omori i ideile pe care el le reprezinta, sä faci pe särmana in-
trupare a acelor idei victima ispägitoare a concePtiunii pe care o socotegti
rätäcitä sau nefastä, e ca§i cum te-ai räzbuna pe piciltura de pioaie
-de vijelia care se descard din ceruri.
Ferrer a murit, dar ideia lui trAe§te ; träegte mai vie, mai intensä
-cleat oricind. In jurul ei se vor aduna toti acei care luptä pentru a scäpa
Spania de influenta clericalismului. Un singur rezultat practic imediat
va avea Insä aceastä executiune. Inväluind ideile personificate de Fer-
rer intr-o aureold de martir, multi vor fi impedecati sä vazä gi sä recu-
noascä cä era in opera gi in creiintele lui anarhiste o parte de exa-
geratiuni gi chiar de primejdie. Aga incit luptele ce se vor da de aici
incolo in numele acestor idei, vor fi mai violente i vor provoca rezis-
tente mai invergunate, decit dacd judecata celor ce le apärä nu ar fi
fost intunecatä prin amintirl singeroase. i atunci nagte intrebarea cea
mare : Cind va trage foloase depe urma acestui lucru ? Ce agteaptä o-
cirmuitoril Spaniel dela atmosfera astfel incärcatii de resimtiminte gi de
patimi ? Ce cred ei cä poate cl§tiga Spania, dacä o osindegte sä se
dezvolte Intr-un mediu ca acesta ?
E netägkluit cd Spania este främIntatä de un gray problem social.
Tot aga de netägäduit este i cä clericalismul s-a iniddäcinat pänä într-
aflta, opune emancipärii democratice o stavilä atit de puternicd, Inc%
.prin natura insägi a lucrurilor, indrumarea inspre democratie a poporului
spaniol se infät4eazd sub o formä acutä i violentä. Forma aceasta este
chiar alit de acutä i atit de violentä, incit amidi Spaniei se intreabd
dacä revolutiunea nu este o tristä, dar fatald necesitate. In asemenea
conditiuni, care ar fi fost interesul guvernelor spaniole i in deosebi
ale unor guverne conservatoare, ca guvernul Maura ? Desigur cd, dacd
ele ar fi fost luminate i preväzdtoare, ar fi luptat din räsputeri pentru a
inlätura din acest conflict tot ce ti putea da un caracter iritant, tot ce
putea sluji drept cauzd de degerte violente gi de zadarnice zbuciumäri.
Guvernul Maura gi-a luat rdsplata. A cdzut fritr-un chip ruginos,
a cäzut cum n-a mai cdzut alt guvern In Spania, in urma unei gedinte
parlamentare, care várdminea memorabild. Dar aceasta nu e destul. Fer-
rer a pierit ; ideile tut ti urmeazd nepiisätoare drumul Innainte. Ce a in-
vitat insä Spania depe urma acestei drame, care a zguduit-o pe ea gt
a zguduit omenirea intreagä ? Se poate oare spune cä ea a sävirgit
vre-o schimbare in mentalitatea claselor conducätoare din Spania, in mo-
mvurile ei politice ?... Din nefericire, se pare cd pretutindeni aface rea

www.dacoromanica.ro
292 VIATA ROMINEASCA

Ferrer a lasat urme, §i numai in poporul spaniol ea a trecut fira ca si

se resimtä urmarile ei. Nu numai ea d. Mauna n a facut mea culpa",
dar a ridicat-§i ceia ce este mai grav-a putut sä ridice capul mai sus
decit orldnd §i sa ameninte, in aplauzele frenetice ale pattidului sau,.
guverntA liberal al d-lui Moret, cu o opozitie cu adevärat sälbaticä. In
loc ca din aceste evenimente sä fi e§it in Spania o luptä politica mai
innaltätoare, insufletitä de interesele superioare ale natiunii, s.au continuat
tot vechile lupte de odinioarä, meschine, personale §i färä de un ideal
mai ridicat. Politica spaniolä se invirte§te tot In cercul ingust al
politicianismului.
Räscoala dela Barcelona §i impunätoarea manifestatiune de soli-
daritate internationalä, provocatä de afacerea Ferrer, n-au fost in stare 01
arunce un vint de regenerare peste politica präfuitä §i invechitä a rega-
tului spaniol. Ceia ce este §i mai gray, toate aceste evenimente n-au
fost in stare nici Wear &A cutremure societatea spaniolä, sa scoatä e-
nergiile ei nationale din toropeala in cogre s-au scufundat. Pecind lu-
mea intreaga a tremurat pentru Ferrer §i s-a revoltat de osinda nedreaptä
ce i s-a dat, Spania singura a pastrat o lini§te §i o nepäsare aproape-
generall *1 aici e simptomul care trebue sä ingrijeasca mai mutt pe a-
deväratii amici ai poporului spaniol, pe toti acei ce ar vrea sä vazä a-
cest popor iarä§i chemat la o viata fericitä §i demnä. Oricit de rau ar
merge un stat, oricit de trist ar fi spectacolul pe care 1-ar prezenta viata
lui socialä §i economicä, oricit de numeroase ar fi greutätile ce ar pu-
tea sta In calea unei mi§cari de regenerare, alit timp cit existä la acel
popor un suflet care sä se indigneze, o energie care, sub loviturä, sä ro-
§easca de minie §i se loveascá la rindul ei, societatea aceia nu este
pierdutä. Dar and intr-un organism social dispare §i puterea de indig-
nare, se amorte§te §i energia de räzvrätire, and sub greutatile jugului
nenorocirilor toti §i toate se pleacä §i se resemneaza, dud nu se mai
gäsesc voci care sä strige de dorul unei schimbari, nici suflete care za
ardä de setea idealului §i a dreptatii,-societatea aceia nu poate sa mai
träiascä, Nu vrem sä zicem ca societatea spaniola a iscälit deja pro-
pria el sentintä de moarte. Avem §i credinta §i speranta ci slut hid
destui germeni de fortä in aceastä societate, pentru a putea s-o ridice
la o viata nod. Dar constatäm cu regret cä nici evenimentele din Bar-
celona, nici afacerea Ferrer, n-au fost indestulatoare pentru a scoate la
ivealä din adIncimile natiunii ace§ti germeni de ferta, §i ne intrebäm a-
tunci dela ce zguduiri a§teapta Spania regenerarea ei §i ce va fi a-
ceastä opeiä de regenerare, dad ea trebue platitä cu atitea suferinte §i
inchegatä in atita zbucium §i in atita jale ?

1. G. Duca.

www.dacoromanica.ro
 Cronica veserá.
CALE1DOSCOP.
Nocturn.
Sint nopti chid Imi revin in minte balade pline de mister,
Macabre bazaconii scrise de Edgar Po sau de Hoffmann ;
Ca un paracliser eratic atunci sting stelele din cer
si-aprind in spatiu luna palä a romantismului german.

MA simt din nou acasä'n lumea ce'ncepe dincolo de moarte,

Devin iar visätorul palid, fantasticul produs burghez,
Care din Nixe, Gnomi i Elie îi construise-o lume-aparte ;
Si cum in noaptea asta tristá stau singur ca un huhurez,

Din vechea mea biblioted o carte neagrA se desprinde

Asemeni unui corb fantastic miscind o umbra pe covor,
Ca douä aripi funerare copertele si le intinde
si pe de-asupra mea pluteste fosnind din file : Nevermoor !

Un elzevir se'ntredeschide umplind de-un vag parfum cämara,

CAci moartele i ele parcä ii au parfumul favorit-
dintre galbenele file îi scoate capul Dona Clara
Asemeni unei flori presate intr'un herbariu präfuit.

Trap ! trap ! aud ca in balada intunecatá a Lenorii

väd cAläri pe-un tom de Bilrger trectnd doi ini imbräti§ati...
Se 'ntorc eroi i eroine prin lugubrele istorii,
Printese, pagi i regi §i-atitia alti renumiti asasinati...

Vin mortii toti din melodrame, poeme, tragedii, nuvele...

Vai ! orisice volum e-o groapä in care zace o victimä...
Si-atunci cu groazA stau si cuget i eu la operele mele,
CAci ce poet romantic n'are pe suflet cel putin o crimä ?
9

www.dacoromanica.ro
294 VIATAIROMISEASCA

Da, mi-am ucis i eu eroii de multeori, neavfnd ce face ;

Mi i-am ucis MA de milá ca Edgar Po i ca Hoffmann...
0 recunosc... dar fmi ajunge! Lasati-mä sä dorm fn pace,
M'am plictisit de luna palä a romantismului german !
A. Mirea.

Reispunsul micilor functionari.

(Imi A. lairea).
Da, aveti dreptate noi o ducem prost.
Täcäním friteuna la masina Yost,
Inegrim Write, forfecAm cupoane,
Urmárind cu ochii tinere cucoane
Care trec pe stradä i träsuri i fume...
Pretutindeni sgomot, soare cald i glurne,-
Vremea parca '§i merge mersul in galop
$i aspectu 'si schirnbä ca 'n caleidoscop,-
lar noi stärn de-o parte... Asta ni-e viata
Tot mereu aceiasi, sara, dimineata,-
Slujba, facultatea, birtul i chiria.
Peste tot apasä grea-monotonia...
Da, ni.e tristä soarta si de nimeni plitsä !
...Insä (sä träiascä salvatorul fnsä" !)

Seara, cind cad lenesi fulgii de zäpadä,

V'ati oprit veodatä la un colt de strad5 ?
Cind lumini la gearnuri, vesele, pe rind,
Una dupä alta se aprind,-si and
.,,Centrul" fsi trimite cAträ mahalale.
Pe trotuar, prisoLui "larmecelor sale ?
E o 'nvälmäsea!5, un popor de fete
Rutnene, vioaie, sprintene, cochete,
Care vin gräbite, chicotind in soapte,
Au in ochi lumin i 'n privire noapte.
Blonde ucenice, oachese modiste
"Trec, uitind pustiul ceasurilor triste...
Cine le pricepe embetul fugar ?...

Numai oropsitul mic functionar !

Cit fi par de calde hainele subtiri,
In väpaia unei dornice priviri !
Un cuvint, o soaptä ce de-abia se 'nginä,
Mai tfrziu o caldä stringere de minä,-
Pinä chid aläturi, ei se duc perechi
,$i se pierd la umbra ulitelor vechi...

www.dacoromanica.ro
 CRONICA VESELA MS

0, ni-e grea viata, domnule A. Mirea,-

Dar avem lubirea!
Dar noi sinkm tineri, noi avem sperante,
and ne 'nchidem visul in obscure stante,
(Nu §titi cä noi facem §i literaturä?).
0, atunci se schimbä vitrega naturä!
Ne-aminte§te--teancul de hirtii albastre
Cit de larg e cerul visurilor noastre,-
0, atunci, maestre, ciilimara-i plind
De o noapte care scapärä luminä,
In biuroul umed sarele coboarä,
Foarfecele cade, fantezia zboarä,
Täcäne ma§ina ritmul unui vers !...

Voi atingeti culmea ; not sintem fa mers...

'G. Topirceanu.

www.dacoromanica.ro
 5crisori din Ardeal.
Conzistorul din Sibiu.-Sinodul din Blaj.-Alte stiri.
In ziva de 11 Noembrie, 1909, impäratul Francisc losif a iscälit ura
decret, prin care se anuleazä hotärirea de sub Nr. 187, luatà in Con-
gresul national bisericesc dela Sibiu. Decizia acesta se referä la cate-
hizare. Congresul bisericesc decisese anume ci, sub nid o imprejurare,
nu va permite preotilor romini sä catehizeze in limba maghiará, cum
pretinde o recentä ordonantä a ministrului Apponyi.
Cazut acesta este fard precedent 'la istoria noastrd bisericeascd.
Niciodatá impäratul nu §i-a exercitat dreptul sgu de supremä inspectie
a§a fel, ca sä nimiceascä vre-o hotärire a supremei n)astre corporatiuni
biserice§ti.
De dragul lui Apponyi 1 fäcut-u §i pe aceasta, dind cea mai mare
loviturä autonomiei noastre biserice§ti, triscrisä tu legile tärii §i sanctio-
nate tot de Francisc losif.
E de inteles scä toti Rominii din S:atul Ungar grit viu alarmati..
Intreaga presä romini atacd cu vie Inver§unare pe Apponyi, §i atit de-
putatii romini, dt §i forurile biserice§ii competente, au tinut indati sfat,,
pentru a hotäri ce sä fad' ta aceste imprejurgri grave. Deputatul V.
Goldi§ dela Arad, demonstrind cä Apponyi a indus in eroare pe mo-
narch mistificind cu multá perversitate lucrurile, intr-un interview publi-
cat in ,,Tribuna", e de párere cá : dela impäratul räu informal sä apelärn.
la impäratul bine informat". Sä i se prezinte impäratului un memorand,
ori sä meargä o deputatiune la Viena, cautind sä-1 determine a reveni
asupra afacerii. Din parte-i, mitropolitul Metianu a convocat de ur-
gentä conzistorul mitropolitan, care in ziva de 20 Noembrie a discutat
pe larg ce e de fäcut. Hotärire definitivá nu s-a luat, ci se a§teapti
desfurarea lucrurilor. S-au emis insä mai multe päreri. Unii slat de
pirere di din actuala mare primejdie biserica nu poate si scape decit
Wind prelatii hotirtri eroice : sä se ducA la M. S. §i sä depani crucea,.

www.dacoromanica.ro
 SCRISORI DIN ARDEAL 297

spunindu-i barbäte§te 6, In situatia ce ni s- a creat, le este imposibil sä

mai stea In scaun. Alti au fost de *ere cá biserica sä declare pur
§i simplu cä mai bine renuntä la catehizare, deal s-o facä In limba ma-
ghiarä, neputind accepta ca baza nationalä a preotului romin sä fie re-
dusä la simplu agent de maghiarizare.
Mitropolitul Metianu, cu lacrimi in ochi §i simtind responzabilitatea
grea ce-1 apasä, a declarat ca el se va supune votului bisericii §i, con-
form canoanelor §i juramintului ce a depus, va face cum vor kart re-
prezentantii bisericii, mergind pänä a §i depune cirja de pastor al bise-
ricii §i retragindu-se la mänästire, dad M. S. nu voi usura soarta bi-
sericii.
Acelea§i vederi dominä §i la Blaj. Mitropolitul Mihaly a declarat
§i el ea, pe de-oparte, va face apel la apärarea pap& dela Roma, iar pe de alti
parte, va recurge la Impäratul, care, dad nu va reveni asupra chestiunii
catehizarii, ci va läsa pe ministru ca printr-o träsäturd de condei sa des-
fiinteze dreptul limbei In biserick -In semn de barbäteasca protestare se
va retrage la mänästire, nevoind sä ia responzabilitatea In fata istoriei.
La Blaj s'a mai ivit §i o altä greutate : în urma unui denunt mi-
§elesc, guvernul a rinduit o anchetä pentru a se cerceta chestiunea fi-
nanciari a instituteior culturale din Blaj.
ini centrele competente, mäsura aceasta a guvernului se considerä
ca avind de scop sa terorizeze capitlurile, ca astfel. ele sä nu indräzneasca
a§i ridica cuvintul Impotriva ordonantei lui Apponyi.

Pe zilele 23-26 Noembrie nou, mitropolitul Mihaly a convocat la

Blaj sinodul arhidiecezan. S-a discutat afacerea §caalelor poporale, dintre
care o multime stilt avizate la ajutorul de stat. Mitropolitul a declarat
Insä ca acest ajutor nu-1 solicitäm ca o mili, ci avem drept sa pretin-
dem ca statul sä se 'ngrijascä de sustinerea §coalelor.
S-a discutat, deasemenea, chestia catehizarii. Intreg sinodul §i-a ex-
primat parerea CA este un drept al bisericii catehizarea, - iar aceasta
nu se poate face decit in limba maternä a elevilor.
Data fiind situatia agravatä prin decretul regal, adresat mitropoliei
surori, sinodul din Blaj in aceasta cheste n-a luat hotärIre definitivä, ci
s-a decis convocarea unui sinod mixt, cu mirenii, §i numai atunci &A se
la hotäriirea definitivä.
Spiritele sint foarte agitate, §i bätrinul mitropolit prefera §i el Si
se retraga la mänästire, decit sä guverneze biserica dui:4 poruncile lui
Apponyi.
.
Simbätä, la 27 Noembrie nou, s-a inaugurat in Arad casa redac-
tiunii Tribunii". E primul caz in ace§ti 25 de ani din .urniä, clad un ziar

www.dacoromanica.ro
208 VIATA 11011INEASCA

rom`n ii ridici adgpost proporiu. S-a dat cu acest prilej un banchet sf

o auditiune muzicala. Ca semn de solidaritete In presa rominä, la ser-
bare au fost atit ziarkti transilväneni, cit si din Bucuresti. Din Budapesta
a lost deputatul dr. V. Lucaci, directorul Luptei", care, In toastul ce a
rostit, a avut cuvinte calde la adresa vechilor ziaristi romlni.

Rominii Transilväneni au pierdut, in ziva de 30 Noembrie, pe cet

mai falnic reprezentant al traditiei istorice dela Blaj : pe canonicul di%
Augustin Bunea, pe care Academia rominä it alesese membru în seziu-
nea trecutä.
Moartea aceasta a venit ca un träsnet.
Panä la orele 11, canonicul Bunea a stat la dreapta mitropolitului,
lucrind In edinta conzistorului, care se ocupa tocmai cu cea mai im-
portantä chestie : ordinul ministrului Apponyi, care impune limba ma-
ghiarä in hiserica romineascä. Bunea, care era nu numai un profund
canonist, un bärbat cu vaste cunostinti istorice si de legi, dar si
un impecabil stilist §i, mai presus de toate, un Romin cu sentimente
nationale puternice, un adevärat atlet si ca simtire si ca gindire,-fusese
insärcinat sä redacteze o reprezentantä" (memoriu) si sä aräte minis-
trului cä nici dupa legile firii, nici dupä ale bisericii, nu se poate ca
un preot romin sä-i Inv* pe copiii romini ruggciunele In limba un-
gureascä !... Toti erau convinsi cä Bunea are sä astearA pe hirtie un a-
devarat cap de opera. Dar moartea veni sa curme activitatea aceasta
rodnica. Bunea spuse mitropolitului, care prezida, cä se simte rat', si-si
ceru voe sä piece acasä. Ajungind in camera sa de dinar, se culd
inchise ochii pe vecie.
Nu numai Blajul, dar intreg Ardealul s'a -cutremurat de vestea a-
cestei morti. Bunea abia implinise 52 de ani. Era nu numai cea mai
vastä inteligenti din cite a adäpostit mänästirea ,,Sfinta Treime" dela
Blaj, ci §i un bärbat de o rarä activitate, care nu s'a mirginit numai sä re-
zolve constiincios afacerile oficioase, dar a luat parte la toate manifestatiuni-
le vietii noastre romtne§ti. La särbätorile si in corporatiunile noastre cul-
turale era in frunte. Chiar in penultimul numär al Vietii Romineaiw
se vorbe§te despre Bunea, care, la adunarea generala a Fondului de
ieatru, tinutä in Alba lulia, a pronuntat un discurs clasic, arätind in-
Indreptatirea neamului nostru la cultura sa nationalä §i datoria sfintä de
a se päzi de nrice sträinism. Prin numeroasele sale scrieri de mare va-
loare, In domeniul istoriei bisericesti nationale, el ii cucerise de mai
multi ani un loc de frunte in literatura romineasci.
Ca nationalist, era intre cei dintgiu.- De§i ocupa o functiune §co-
larä §i bisericeascä expusg, de§i guvernul in diferite rinduri it amenin-
tase §i, Inca §i mai mult, cäutase a-1 ademeni, Bunea a continuat sa
lupte In primele §ire, luind parte la conferentele nationale, figuand ca
apkitor In procesul memorandului (Cluj, 7-24 Mai, 1894), precum a
fast i membru In Comitetul national.

www.dacoromanica.ro
 SCRISORI DIN ARDEAL 299

Averea de vre-o 35 de mii §i bogata sa bibliotecä le-a läsat

pentru tinerimea din Blaj.
Inmormintarea sa a fost o zi de jale pentru toti Rominii. Ziarele au
apärut toate in doHu, §i toate corporatiunile rominesti, incepind cu A-
cademia rominá, a fost reprezentatä la inmormintare. La mormint au
rostit discursuri dr. C. Istrate, In numele Academiei romine, canonicul
Smigelsky, in numele capitiului din Blaj, poetul Goga, in numele Aso-
ciatiunii, si dr. Chetianu, in numele BAjenilor ; Vasile Goldi§ a vorbit
in numele clubului deputatilor, iar dr. Aumer, in numele arhiepiscopului
catolic din Bucuresti ; deasemenea, cu foarte rnultä duiosie a vorbit profe-
sorul dr. Ivan Lupa§, protopopul Sälistei.
Dela Barnut incoace, Bunea a fost cea mai strälucitá figurä a Bla-
jului.
1. Russu-Sirianu.

www.dacoromanica.ro
 Miscellanea.
SARBATORIREA D LUI MAIORESCU LA IASI.

Särbätorirea d-lui Maiorescu de cätrá Ie§eni a fost rásplatiti de

jubilar cu prisosintä, cäci discursul d-sale din Au la Universitätii a fost
o adeviiratä särbätoare pentru concetätenii no§tri.
Am väzut pe acela§i Maiorescu de altädatä ,- de totdeauna,-
cumpanit hi &dire §i cald In expresie.
Nu vom reztima aici cuvintarea d-lui Maiorescu (au fäcut-o zia
rele). Ne vom märgini sä relevätn douä puncte atinse de d. Matorescu,
In care d-sa a cäutat oarecum sä se defineascä. .
D. Maiorescu a tinut sä fad o rectificare §i, eu aceastä ocazie, o
profesie de credintä :
D-sa a protestat impotriva calificativului de pesimist, ce i s-a aplicat
intotdeauna. D. Maiorescu a amintito prefatä scrisä acum vre-o 20 de ani'.
Este vorba, fárá indoialä, de prefata ce insote§te traducerea Aforismelor
lui Schopenhauer. In adevär, in prefata editiel a II-a a Aforismelor, din
1890, d. Maiorescu îi inchee argumentarea cu aceste cuvinte : Prin
urmare pesimismul nu ne pare a fi un adevär general".-Dealmintrelea,
§i opera lui Schopenhauer, pe care a tradus-o d. Maiorescu, nu este pe-
simistä", punctul ei de vedere este in dezacord cu morala metafizicä" a
marelui filozof, cum recurioa§te el insu§i, cäci, dupä conceptia sa filo-
zofica, fericirea nu poate exista,-§i in aceastä operä Schopenhauer ne
invatä, tocmai, cum sä fim fericiti...
(Totu§i, dacä Aforismele nu slut conforme cu sistemul metafizic pe-
simist, smut conforme cu temperamental unui pesimist... i, din punct
de vedere al moralei practice, Aforismele skit pesimiste).
Dar publicul a calificat pe d. Maiorescu de pesimist, probabil pentrud
se §tia cä era Schopenhauerian, §i in adevär, in filozofia artei, d. Maio-
rescu e elevul filozofului pesimist.

www.dacoromanica.ro
 MISCELLANEA 301

Altii, îns, 1-au calificat pe d. Maiorescu de pesimist, ca sä-1 dis-

crediteze,-socotind pesimismul ca o trádare a... intereselor patriotice,-
cum 1-au calificat §i de germanofil, cosmopolit, etc.-pe acest om, care
a lucrat atit de mult pentru desrobirea culturii romine de influentele
rele sträine §i pentru crearea unei con§tiinti nationale, In adevAratul in-
teles al cuvintului.
0 altä idee de retinut din cuvIntarea d-lui Maiorescu este aceia
pe care a desvoltat-o d.sa, and,-atribuind d-lui dr. Riegler intentia de
a sustinea cä factorul economic mi§d lumea,-d-sa a spus cä ceia ce
hotärä§te soarta oamenilor sint trebuintile suflete§ti" religia pentru cei
mai multi, frumosul artistic pentru unii, filozofia pentru citiva. Iar des-
pre timpul din urmä", d.sa a amintit i nationalismul.
D. Maiorescu a pus ,,nationalismul° pe alt plan, ad n-2 mai spus
pe cine conduce, ci and conduce (,,In timpul din urmä").
Si dad d. Maiorescu a inteles un anume nationalism, atunci cu-
vintele 4Îil timpul din urmä" sInt juste.
Dar dad a Inteles nationalismul pur §i simplu, atunci cuvintele
acestea nu sint juste, cäci, dela Revolutia FrancezA, care a adus; sau
a Intronat pe lume ideia de nationalitate (ca0 pe aceia de democratic' -
§i, fie zis in treacät, e foarte curioasä atunci ura ce hränesc Impotriva
Revolutiel Franceze ace! ce se zic §i nationali§ti" §i ,,democrati"),-
dela Revolutia Francezä toti oamenii de bine sint nationai§ti : La noi a
lost §i Kogälniceanu, i d. Maiorescu, §i Eminescu...
SA revenim la religie-frumosul artistic --filozofie.
Aici ni se pare cA sintem In fata unei profesii de credintä. D. Ma-
iorescu, desigur, se socoate printre cei cItiva", pentru care puterea con-
ducAtoare, fäuritoare de ideal este filozofia.
Religia ar räminea pentru gloata inaccesibilä frumosului artistic*,
iar frumosul artistic" pentru o elitä de rafinati, inaccesibilä filozofiei.
Desigur cä d. Malorcscu a inteles prin religie" o suinä de dog-
me, un sistem de credinti.
Altmintrelea dad dam religiei intelesul cel mai general, ca sä cu-
prindä orke fel de religie", intelesul cA ea este o aspiralie ceitrei ceva
de dincolo de orizon, atunci orice orn, care rneritä acest nume, este
religios.
...Dar serbarea se isprävi §i maestrul I§i luä un suprem adio defa
universitatea, pe care a ilustrat-o odinioarA cu prestigiul unei inteligente
3n afarä de linie.
t A:,GUSTIN BUNEA.
Rominia a pierdut in canonicul Augustin Bunea dela Blaj pe unul
din reprezentantii de frunte ai ideii nationale §i ai §tiintii istorice -ro-
mIne5ti. Atragem atentia cetitorilor no§tri asupra paginilor ce I. Rus-
su-Sirianu consacrä marelui defunct in Scrisorile" sale din Ardeal din
acest No. al Vietii Romilne§ti.

www.dacoromanica.ro
Sul VIATA ROM1NEASCA

1ARAV D. A. C. CUZA.
Noi nu prea avem obiceiul sä vorbim despre d. A. C. Cuaa, pen-
trucä revista noastr e o publicatie literarä, iar d. Cuza un bärbat
politic.
In toanina aceasta insá, publicindu-si ceia ce d-sa numeste poeziik
pi cugetári", d. Cuza a reintrat In literaturä, lucru care ne-a dat po-
sibilitatea s spunem clteva cuvinte despre d-sa.
Am arätat cä d. Cuza, care a fost unul dintre cei mai infocati
,,liberi-pansori",-devenind clerical, are, desigur, dreptul de a aräta .pri-
mejdia liberpansfsmului", fäcind mea culpa, dar nu are si pe acela de
a insulta pe fostii d-sale tovaräsi, pe care-i face räspunatori de toate
relele ce bintue acest popor,-si de a-i insulta in asa ton, cä parc5 d-sa
a fost de and lumea clerical.
Va sä ?id ne indeplinearn o dublä sarcin5 : de a restabili un a-
devär istoric, si de a restabili niste responsabilitäti.
D. Cuza insä, Intr'un fel de articol scris intr'un stil furibund, dec-
/ad cä proza d-sale versificati, In care i§i aranja ingroparea, e un sim-
plu -exercitiu de stil, la care avea obiceiul sä se dedee pe and era
la doici.
Märturisirea nu e färä pret.
A§a dar poezia La mormintal meu. pe care d. Cuza o publicä
acum in 1909-si din care a omis strofa citatä de noi-asa dar aceastä
poezie e scrisä pe chid d. Cuza era la doicä !
cum o jumdtate din volumul dela Välenii de Munte a fost pu-
blicatä mai Intäiu In Xontemporanur, ne intreb5m cu oarecare justificatä
surprindere ce farsä" e aceasta, de a ni se cere 1.50 lei pentru exer-
civile unui sugar, care pot interesa pe un autor de psicologie infantilä,
dar deloc pe marele public cetitor !...
Dar ia s vedem de cite luni era d. A. C. Cuza, cind scria versuri
ateiste ?
D. Cuza s'a náscut la 1857.-In Contemporanut" a scris dela
1881 pänä la 1886. -Poezia cu pricina e dela 1883.
A§a dar, cind a polemizat cu Dumnezeu, d. Cuza era de 312 luni.
5i desigur, dad poetul era sugar Ind la acea vristä, care pentru un
poet, care nu suge, se chiam 26 de ani,-desigur cä atunci am fost ne-
drepti fatä cu d. A. C. Cuza, cci in aceastä fericitä perioadi a vietii
omul nu e con§tient.
Dar am lost nedrepti färä 'voia noasträ, caci nu am §tiut acest ex-
traordinar amnunt din viata poetului.
Noi credeam c la 26 de ani cineva e orn format.- Uite, Eminescu
a inceput si scrie articolele sale politico-sociale, pe care le amplifici
copios d. Cuza, Innainte de 26 de ani. Profundnl sit* Sdrmanul Dimas,
Eminescu l'a scris la/21 de ani. i intreaga activitate a marelui poet
line Oak' la vrista de 31 de ani.-Caragiale fixeazä pentru totdeauna

www.dacoromanica.ro
 MISCELLANEA 3O31.

un moment istoric i o categorie socialä in a sa 0 noapte furtunoasd

ja vrista de 26 de ani.-D. Maiorescu scrie deciziva sa lucrare Poezia
Rolland la vrista de 27 de ani.-Cosbuc scrie minunata Nunta Zam-
firei la 18 ani, etc.
Märturisirea d-lui A. C. Cuza este foarte pretioasä i pentru cri--
ticul literar i pentru observatorul vietii noastre publice.
Cäci,-este evident,-dacä poeziile publicate la Välenii de Munte -
au fost scrise, cea mai mare parte, pe cind d, Cuza era sugar, adicä pe"
cind avea intre 23-29 de ani, atunci fireste cä un critic ca d. Chendi, -
de pildä, n'are dreptul sä ia aere despretuitoare fatä de versurile d-luP
Cuza. Pentru un sugar e destul de frumos. E chiar fenomenal I
Si nid oamenii seriosi n'au dreptul sä se infurie sau sä ridä (dupä-
temperament) de manifestärile cam prea juvenile ale d-lui A. C. Cuza,--
cum slut discursurile d-sale, agitaple d-sale, manta de a porecli, de a
vorbi jidoveste pe strada, etc., cäci ceia ce face d. Cuza e caracteristic
adolescentei, cel putin unui fel de adolescentä,---si d. Cuza, care la
vrista de 23- 29 de ani era sugar, fireste azi e in fericita vristä a ado-
lescentei.
Vedeti ce simple devin lucrurile, cind le gäsesti cauza unicä, fun--
damentalä, generatrice?
latä-ne dar de acord cu totii. Dar mai este ceva. Ah, in lucrurile-
omenesti Intotdeauna mai este ceve...
Toatä lumea s'a convins cA d. Cuza nu poate fi fäcut räspunzä-
tor de ravagiite produse de liber.pansismul' Contemporanului, pen--
trucá d-sa, fiind la doici, adici mai mult deal minor, ficea liber-pan-
sism" färä sä stie. Ca minorui...!
Se pune insä intrebarea cine a instigat pe minor ? Erau oare pi
pe atunci, ca$i astitzi, sefi de partide care sä umble, ca Turcii, dupä-
copii, sä-i facä eniceri ?
Erau sefi" .liber-pansorig care sä deturneze" pe minori ?
Nu, did ceilalti liber-pansori' dela Contemporanul trebue sä fi
fost i ei la doick dacä pe atunci era moda sa sugi la 26 de ani.
D. Cuta, oricit de mic era, era dintre cei mai in vristä la Con-r
tomporanal. Cei mai multi erau mult mai... mici. Unii, oricit s'ar pä-*
rea de curios, nici nu se näsc-userä-dupä aritmetica d-lui Cuza.
-Para väd o intrunire a comitetului de redactie al Contemporanu-
Fiecare poet, fiecare nuvelist, fiecare filozof, cu doica lui, cu porte-
bebeul plin de fionguri de mitase, cu degetelele grisulii i räschiratef
gänguiind,-de obiceiu impotriva lui Dunmezeu.
Dar-si aici e acel ceva" anuntat mai sus,--dece d. Cuza ii injuräl
pe ceilalti copilasi dela Contemporanul, dud §i ei erau la doicä ?
A,D A OS.

Dädusem la tipar rindurile de mai sus,-scrise mai mult in glumä,

cad probabil i d. Cuza vorbea in glumä de doicá,-cind ni s'a spus

www.dacoromanica.ro
SIB VIATA ROMINEASCA

cád-sa se infurie din nou impotriva noasträ pe sapte pagini de Neam

Romänesc"... La d. Cuza prima Mile tine mai multe luni...
Asa dar, d. Cuza se apärA iaräí. Bine inteles ca nu färä a ne
injura ingrozitor. (Un exemplu : Pentru d. Cuza, noi sintem simbriasit
-Cahalului dela revista sinagogei, care este Viata Romäneascä"). _
D. Cuza zice mai Intäiu ca, dupä indicatiile Cahalului", noi
.am reprodus ,,unele versuri-pretinse" ale d-sale.
Cu alte cuvinte dupa indicatiile Cahalului", noi am reprodus
niste versuri care nu gat scrise de d. Cum...De cine oare or fi scrise ?
Probabil le orn fi ticluit noi, de dragul
Dar desi acele versuri slut ticluite de noi, totusi d. Cuza, dinteo
nobilä solicitudine pentru noi, nu vrea sa admita cä sint ateiste, §i
-declarä cä ele numai : plireau a fi Indreptate in contra Religieil...
Imediat, insä, d. Cuza &dug cä versurile in chestie slut chiar ale
-d-sale (nu pretinse" ale d-sale),- dar dovedeste" cä ele nu sint
ateiste.
D. Cuza zice cA are 35" de argumente pentru a respinge atacurile
ce i se aduc. Dar declará cä nu va intrebuinta decit ,5k.
Hm ! Cam matte 35" ! Acest 35" e cam suspect si ne indeamna
sa facem ipoteza cá d. Cuza o fi fAcut vre-o 35" de planuri° de a mis-
lifica pe cetitorii säi, i cä 5" din ele i s'au pärut rnai fericite,
ipoteza noastra devine certitudine, dud observant cä cele 5'
-la care s'a oprit, se contrmic intre ele.
D. Cuza, admitind cä pretinsele" ale d-sale, slut in adevär ver-
-smile &sale, spulbera invinuirile cu argumente estetice.
Sä vedern :
1) Versurile impotriva religiei, zice d. Cuza, n'au intelesul... pe
,care-1 au. -N'au cleat o valoare figurativä". Sint nurnai niste ima-
gini". Alecsandri, argumenteazä, d-sa, cind a scris faimosul vers : Pe
cind eram in lume tu singurä i eu", a crezut el oare in adevär, cA pc
lume rin mai existau alti oameni ?-Asa i d. Cuza. Cind a sal's :
La mormlutul meu, prietini, J.satí popii toti sit vie,
Dar le spuneti eit'n viatti gindul meu a fost ateu
C'am privit religiunea ea o goalit comedie,
Spovedania minciunä i prohodul ea prostie
Si eti ceriul pentru mine a fost fftra Dumnezeu,-
.cfnd a scris, zicem, aceste versuri, n'a inteles sä spunä cä gindul
säu a fost ateu, cA religiunea e o goall comedie, cä spovedania e ruin-
dunA i prohodul o prostie, cä ceriul e fArá Dumnezeu! Nu! Gindul
id-sale a fost sä glorifice religia, pe Dumnezen, spovedania §- c. 1.
Iatä o mare descoperire in estetica. Patti acum criticii obis-
nuiau sä vorbeascä de conceptiile poetilor asupra vietii, bazati pe poe-
ziile lor... Metod prost i invechit!...
Dar d. Cuza are asa o simtire \raga, ca vor fi unii cetitori care nu
vor digera acest prim argument"--si atunci d-sa mai are unul (din
-cele 35"), care se bate cap in cap di primul.

www.dacoromanica.ro
 MISCELLANEA 305-

2) i zice d. Cuza : 0 poezie exprima o stare mornentanä a sim-

Vrii, prin esentä variabil5, care n'are de-a face cu fondul statornic al
simlirii.-Se poate, tirmeazä d. Cuza, ca pe cineva sA-1 apuce dispe-
rarea" i sA-1 facA a
rosti cuvinte nesocotite, blasfemii chiar"... Si
tocmai in asemenea momente au fost scrise versurile mete" (ce departe
sintem acuma cA versurile grit pretinse" ale d-sale !).
latA dar cA estetica dela Väleni ne mai furniseazA Ind un princi-
piu, care ne dovedeste cA metodul de pAnA acuma al tuturor criticilor
din toatA lumea si din toate vremurile, de a vorbi de concep-
iiIe poetului bazati pe poeziile lor, este o goalä comedie", .cum ar
zice d. Cuza...
Dar mai interesant e altäceva : In argumentul I, d. Cuza spunea cA
versurile sale au numai o valoare figurativA", cA stilt numai niste ima-
gini" (ca versul lui Alecsandri), cA nu-s blasfemii".-Aici InsA, in argu-
mentul LI, zice cA acele versuri s'int blasfemii",-efectul unei dezespe-
rAri" momentane...
- Dar dad mai slat cetitori, pe care nici cu acest al doilea ar-
gument° nu pot sA-i mistific ? se 'atreabl d. Cuza.
Si are un al treilea :
3) I-am trunchiat" noi poezia, am Matt noi un fals literar"... S'ar-
pärea cA acel care a trunchiat'o" e d-sa, cind a mutilat-o la VAlenii de
Munte, publicind 2 strofe i ascunzind 3... Dar nu! Noi am trunchi-
at'o" !-Poezia clsale e o poezie eroticA :
La 20 de ani poetul, cum se constatA, a cAzut victima unei
,träddri". Inima lui s'a zdrobit de intimplarea banalä a unui amor ne-
norocit" (subliniat de poet").
E o poezie eroticA ! Si noi, falsificatorii, trunchind-o, am scos o
poezie ateistä... Vedeli, acuma a pArAsit estetica : imagini", sim(ire tre-
cAtoareu-s'au dus. DacA n'ar fi trunchiatP, cu toatä estetica, ar fi a-
teistä poezia,-dar noroc de argumentul acesta
Ca sA nu mai comitem un fals literar,-vom trece peste ,,indi-
catíbe Cahalului` I, cu durere de inimA pentru pierderea unei pagini,..
-WA : (Respectäm chiar i ortografia, ca sA nu mai fie vorbA)

MORMINTUL MIEU

Pe mormiutul mica prieten1 terina grea nu vrati sA-mi fie

SA nu-mi pullet pieatri scrisA, cruce, Inger pkitori
ltasididdni rog mal bine trandafiri i iasomie,
Si-un salcim ce'n nmbrA vara trecatorul sA imble,
Toporas1 i micsunele si levant mirositorifi.
***
La monnintul mien prieteni Iiisati popii tog' sit vie,
Dar le spuneti an viatii, &dal mien a fost ateu,
("am privIt religiunea ca o goal% comedie,
Spovedania minciunä si probodul ea prostie
Si vA (*Hui pentru mine a fost fArA Dumnezen.

www.dacoromanica.ro
 i303 WA TA ROMINEASCA

***
La mormIntul mien prietenl, sti nu facet1 vorbI lungl
Asvirliti-mä In groapi prohodit, neprohodit ;
. Cilci mä tem mostenitoriI prea din greu sii nu mil plingil,
San grozav blistärn de doclu zäbilvind sii nu m'ajungil,
brn piimint pe yea sa-rnI steie trupul mien neputrezit.
***
La rnormintul mleu prieteni, ve0 zilri poate-o femeie
Imbräcata'n haine negre i cu pärul despletit,
a mormintul mieu sil-1 spuneti in zadar sit nu mai steie
lea, ce'n vieatä gurei mole i-a dat tiere ca sa beie
Si ea neagrit 'nselilciune train] mieu l'a oträvit.
**
l'e mormintul mien prieteni terIna grea nu vrati sti-ml fie
Sii nu-mi punetl pieatrii scrisil, -cruce, inger päzitori
Räsäditi-mI rog mal bine trandafirI si iasomie.
l'oporas1 i micsunele si levant mirositoriti.

Brux. Mart 1883.*) A. C. Cuza.

Asta e poezia... eroticä...

4) Dar dad se g'äseste cineva printre cetitorii Neamului Romä-
. nesc", care nu se lasä inselat de argumentele I, II, III, si care rämine
convins ca d. Cuza a fost ateu ?
Atunci d-sa are argumentul IV chiar dacei asi fi fost ateu ?
t Eram tinär, färä Invätäturä multä. M'asi fi putut Insela pe atunci. Si...
apostolul Pavel vi-a schimbat ideile...
cu asta, d. Cuza s'a scuzat fatä de cei pe care nu i-a putut
mistifica cu estetica" i cu trunchiarea". (Dar atunci pentruce d. Cuza
scoate oamenilor ochii cu ceia ce au gindit acum 15 ani ? C5ci, vorba
d-sale, si... apostolul Pavel !)
Dar, se gindeste d. Cuza : Cu ipoteza asta dau de bänuit bäetilor,
pe care-i convinsesem cu argumentele I, II si III. Si dä 'napoi d. Cuza.
Da, n'ar fi fost mare Meru dacei mi-a§i fi schimbat ideile... Si apostolul
Pavel... Dar nu mi le-am schimbat, ceici n'am Jost ateu niciodatd,
,4111 fost de Mud lwnea crestin, ba chiar mai mult: clerical...
5) Dar d. Cuza, .simtind mereu cä e ceva... putred in Danemarca
argumentelor d-sale, se simte dator sä aducä ca märturie operele i acti-
vitatea sa consacrä niste auto-dintirambe, al dror secret, pro-
prietate exclusivä a d-sale, are sä-1 dud cu sine in rnormint (färä nici o
aluzie la Mormintul meu").
Dar se 3ntimplä un accident acestui al cincilea argument : Toate
opefele" citate de d. Cuza, ca märturie a clericalismulni säti, lasä c5
nu contin tendinti clericale, iar unele contin idei opuse celor profesate

49 1883 minus-1857, ctnd e näsent poetul, rgal 26 ani, nu 20.-Asta,

pentru restabilirea datelor.

www.dacoromanica.ro
 MISCELLANEA 307

arle d. Cuza azi, dar mai au incä un mic defect : Sint posterioare epoce
,de care e vorba, cind d. Cuza era ateu, socialist §i antidinastic.
Dupä ce abjurase aceste idei, e clar cä... le abjurase.

§i, repetäm Incä odatä, nu intentia de a arilta cä d. Cuza si-ai

.sChirnbat ideile ne-a fäcut s ridicgm aceastä chestie. A-ti schimba ideile,
chid faci acest lucru dui:A o maturä &dire i dezinteresat, nu numat
a nu e rusinos, dar este chiar o datorie,-dacä vezi cä ideile ce apu-
casesi sä le ai nu slut conforme cu adevärul. i mai ales la noi in
larä, unde un orn in vastä a asistat la o desfisurare istorid, care aiurea
S'a intimplat in sute de ani,-este firesc ca sä existe foarte pubtini oa-
meni, dacä slut, care sä fi tall toatä viata cu ideile dela 20 de ani.-
, Dar oamenii seriosi i corecti, dacä si-au schimbat atitudinea in
.fala problemelor sociale, nu ascund acest lucru. (Iatä, de pildä, primul
No. al Cumpeneiv, unde unul dintre spiritele cele mai mindre, poe-
tul Anghel, färä sä-i cearä nimene, amin(este, In scrisoarea cAträ d.
Gherea, de vechile sale legäturi cu miscarea socialistä). i noi, Yarn as-
cuns vreodatä acest lucru ?
Si ceia ce ne-a fäcut sä ridicärn chestia Cuza nu este vre-un re-
sentiment personal, cäci, insultind pe fostii atei, nu ne insultä pe noi, care
.nu ne-am Indeletnicit niciodata cu asemenea propagande. Motivul care ne-a
fäcut sä vorbim este Indärätnicia cu care d. Cuza îi reneagä trecutul.
Dar poate nici lucrul acesta n'ar fi fost incä de ajuns ca sä ne o-
.cupärn cu aceastä chestie,-desi partea ei rwrald ar fi fost destul de in-
sernnatä, ca s'o releväm.
E ceva mai mult. o chestie de moralä mai elernentark i deci
mai irnperioasä : D. Cuza, ateut de altädatä, nu numai cä-si reneagi
trecutul, dar jnsultä pe fostii säi tovaräsi í colaboratori, pentrucd au
fost atei, ii denuntä ca pe ni§te räu fäcätori care au adus tara la pieire,
-5 nu le dä voe sä fie astäzi sinceri in ceia ce spun, pentrua altä-
.datä au spus altfelI

...Cerem ertare cetitorilor cä ne-am ocupat atit de mult de aceastä

chestie. Dacä la atacurile6 personale,---§i cu atita mai mult la injuriile
d-lui Cuza, färä care, de altfel, d. Cuza n'ar fi d. Cuza,-n'avem si nu
vorn avea nici de acum obiceiul sä räspundem, pentrucä ele nu me-
ritä räspuns-si nici n'arn putea incinge asemenea discutii Li revista
noasträ -la räspunsul d-lui Cuza ne-am simtit datori sä replicäm, o-
data ce incepusem discutia renegärilor i denegärilor d-sale.
Si, daci In aceastä chestie, va trebui sä mai adäogäm ceva, vom
face- o.
-EMINESCU COMEMORATIV".
Recomandim din toatä inima iubitorilor de literaturk iubitorilor de
lucruri frumoase ,admiratorilor lui Erninescu albumul literar ,,Eminescu

www.dacoromanica.ro
3o8 VIATA ROM1NEASCA

comemorativ", o admirabilä lucrare, tipäritä pe hirtie chromo, avind nu.

meroase clip artistice : autografe ale poetului, fotografii inedite, etc.
Cuprinsul : Proza: semnatä de : T. Maiorescu, I. Negruzzi, I. Sla-
vici, 11 P. Hasdeu; I. L. Caragiale, N. Gane, E.Gruber, A. D. Xenopol,
T. V. Stefanelli, N. lorga, A. C. Cuza, C. Rklulescu-Motru, I. Gherea
(Dobrogeanu), G. Ibräileanu, I. Raicu-Ionescu-Rion, M. Dragomirescu, G..
Panu, I. Petrovici, Cäpitan Matei Eminescu, Anghel Dumitrescu §i N,
Zaharia. Versant: in mare parte autografe de ale lui Eminescu ; restul
cuprinde poezli de : A Vl5hutá, Veronica Mide, Anton Naum, Duiliu
Zamfirescu, Olänescu-Ascanio, D. Anghel §i St. O. Iosif. Pagini de
muzia, scrise pentru poezille lui Eminescu de : Eduard Caudella, G,
Stefinescu, E. Mezzetti, G. Scheletti §i lancu Filip. Fotografii: toate
portretele lui Eminescu, familia sa, prietenii, casa pirinteascä §i impreju.,
rimile, adele de studii, ziarele unie a colaborat, manuscrisele, mormin-
tul. Acest album este Intocmit de d. Octav lifinar. Pretul ä lei 50
bani. Editia de amator 10 lei. A apärut In editura libririei P. & D. Hies,
cu (Ia§i), de unde se poate procure.

P. Nicanor & Co.

www.dacoromanica.ro
 Recenzii.
A. D. Xenopol. Unioni0i i separa-
Wi. Extras din Analele academiei ro-
mine. Bncuresti. Wibl. 1909.
In aceasta brosura, interesanta si vie,
ilustrul si neobositul nostril istorin de-
scrie i exp1ic, en eugetarey, sa larga
si patrunzatoare, Imprejuraille In care
s-a desfasurat prima faza din marele
act al Unirii. D-sa Incepe prin a scoate
in relief acele fericite evenimente In-
timplii4are, care au contribuil atit de
mult la realizarea unirei si au adus
intilnirea politicii lui Napoleon al III
ca nazaintele poporului romin. Prin
scrieri si ziare, intro anii 1849 si 1836,
multi RomIni exilati, improuna cu cîtiva
scriitori si publicisti franeezi, ca Ubi-
cini, Despres, Bataillard, Elias 11 egna
pledau drepturile poporului romin asu-
prit, ventilind ideia unirii. Napoleon
prinse ideia uniril din aceste scrieri si
o sustinu, vazind In ea un mijloc de
aparare a Turciei Impotriva silniciilor
ruststi. Ace ista idee fu pus& pentru
prima oara, pe tapet de Thouvenel, la
conferinta pentru pace, tinuta in urma
räzbolului Crimeii, la Constantinopol, si
contele Valewsky o reluii ca o mai
mare autoritate, In congresul din Paris,
la 8 Martie, 1856. Ambasadorii Turciei
si Austriei intimpioarl cii, vointa Prin-
cipatelor trebue mai Intai consultata.
Deosebirea do pat eri ce izbucui Intro
Franta si Turcia in chestia unirii, deo-
sebire care mesa din toate documen-
tal. timpului, pare la prima vedere
www.dacoromanica.ro
stranie, cad combinatia politica a lui
Napoleon. al III nu rasarise in mintea
sa de dragul poporului romin, ci nu-
mai din nevola de a apiira, prin ea,
imperiul otoman. Opozitia Turciei se
oxplic prin aceia ea ideia unirii se
imbina In mintea RomInilor, aproape in
chip nedespartit, eta acea a unei dinas-
tii ereditare straine, i Induratul acestei
idei, Lucia vedea realizIndu-se Intr-un
apropiat viitor i neatirnarea complecta
a Principatelor. Franta, vazind aceasta
impotrivire, se sili se desfacit ambele
idei, staruind numai pentru unire si
sind desbaterea principelui strain pen-
tru mai tirziu. Inauntrul Principatelor,
Mein unirii russ4rise demult In mintele
Rominilor, si ea avea partizani nume-
rosi, dar aceasta combinatie politica
era mai ales pe placul poporului mun-
tean, fiind cil i favoriza interesele i mai
ales acele ale Capitalei. Nu era tot asa
pentru Moldoveni, si Neculai Istrate, in
brosura sa din 1856-Chestia zilei"
dada cel dintai, semnalul de alarmä, spu-
nind ca prin unire Moldova va ajunge o
provincie i Iasul un al doilea Hirläu".
Cum spune d. Xenopol Unirea se :vs-
rata pentru Moldova mai malt ca o
jertfä, decit ca un cistig pentru tara
insäsi". Ca toate acestea, instinctul de
pastrare a neamului rapuse pe acel al
pastiarii indiviJunlo, i nu numai Mol-
dol a, dar i Iasul furil eupiinsi de o
inflacarare neopritä pentru ideia unirii,
care puse stäpinire pe cele mai multe
10
'310 VIATA ROMINEASCA
minti, ce se Innaltau mticar cit :lc p-utin
peste nivelul zilnicei existenti." Parti-
dui unionist din Moldova a trebuit sä
ducä o luptit crincenä si Incordatä, qi
niciadatä o cauzit mai dreaptä rra a a-
vut de luntat cu mai multä necredintä,
räutate si manopere ascunse, decit cea
aparatä de mica si slaba Moldovä, con-
tra unor uriasi ce voiau sä-i Innabuse
glasul. ..Dacl ideia unirii s-a Meat, ea
se datereste numai Moldovei, si anume
centrului ei, Iasul, care smgereaz1 si
azi de jertfa fäcutä pe altarul neamului.-
Comitetul unirii, Infiintat In Iasi, la
21 Mai 1856, avea la 11 Iunie 180 mem-
bri : mai toti boerii mari, multi boeri
mici si multi oameni din popor. Judetele
trimiserä, mai toate, mete de adeziune.
Chiar separatistii de mai thziu, Alecu
Mille, N. Docan, N. Mavrocordat, D.
Cornea, innainte de a fi atrasi de Vo-
goride, iscäliserl cererile unionistilor.
Dar acest partid nu se sprijinea deal
pe pätura suprapusui a oraselor, ciici tä-
ranii, lipsiti nu numai de culturit, dar si
-de binefacerile unei vieti omenesti, nu
puteau intelege foloasele depärtate ale
nnirii. In sprijinul lor unionistii aveau pe
Franta si autoritatea ei moralä. Sepa-
ratistii erau putini la numär In tarä,
dar eran tari prin sprijinul armatei
austriace, care ocupa Incl Moldova,
prin sprijinul Turciei si acel al Intre-
gulni aparat cirmuitor al tärii, pus la
Ina:alma caimacamului. In termeni vii,
d. Xenopol descrie luptaIntre cele douit
particle, sub cIimäcämia lui T. Bals si
acea a lui Vogoride, cu toate peripe-
tiile ei : prigonirile caimacamilor Impo-
triva nnionistilor, rIpirea corespondentii
lni Vogoride cu turcii si publicarea
ei In ziarul ,,Etoile de Danube" din
Bruxelles, sprijinul energic, dat unio-
nistilor de cgtrit consulnl din Iasi, Vic-
tor Place, faloificarea listelor electorale
oi alcittuirea lor in chip arbitrar de
caträ miniotrii N. Istrate, Costin Catar-
gin oi de &MA consulul austriac Gödel
de Lannoy. Listele, in total, cuprindeau
www.dacoromanica.ro
numai 4.658 nume, In The de 40.000, clt
ar fi trebuit sä Insumeze. Partidul uni-
onist, scos din räbditiri, era gata de
violentii, si ambasadorul Frantei f u ne-
voit sä iea calea amenintärilor. Demisia
räsunätoare a pärcalabului de Galati,
Alexandra Cuza, si destäinuirile grave
fäcute Impotriva lui Vogoride erau a-
proape sä fad, pe Turci sä Incuviin-
teze revizuirea listelor electorale. Dar,
sprijinitä de Aastria si Anglia, Poarta
reveni, ordonind lui Vogoride, sit pro-
cedeze la alegeri. Divanul adhoc fu
aleätuit numai din antiunionisti. Atunci
Thouvenel, ambasadorul Frantei, pre-
cum si acei ai Prusiei, Rusiei si Sardi-
niei, päräsirä Cimstantinopolul, rupind
relatiunile diplomatice. Totusi Poarta
mentine refuzul alegerilor din Moldova.
Din fericire, intr-o intelegere avutä
cu r3gina Victoria, la Osborne, Napo-
leon al III-lea "vaunt& la unirea totali
a tä: ilor romine, multumindu-se numai
cu o unire vainalä, militarä si judecä-
toreascl, iar Anglia obtinu dela Turci
anularea alegerilor moldovene. $ tires,
primitä In Moldova avu un afoot Innäl-
0:tor, si noile alegeri libere dliclurä un
Divan, in care numai doi membri erau
dusmani ai unirii.
*
Un laic iubitor de cele sfinte. Reis-
puns la memoriul episcopului Ghera-
sim al Roinanului. Bucuresti. 1909.
Aceastä broourä, e o critici judici-
oasit oi convingltoare a memoriului e-
piscopului din Roman. Dui)/ autorul oi
anonim, episcopul Gherasim reprezintli,
in biserica noasträ, ocoala veche bi-
zantinä oi obscurantistä. Prin actiunea
oi scrisul sun, el predicii nesupunera
la legile tärii oi, punindu-se mai presus
de suveranitatea nationalä, dä un trist
exemplu de anarhie. Erijindu-se in a-
pärätorul unor pretinse prerogative ale
patriarhiei din Constantinopol, asupra
bisericii noastre, solicitindu-i amestecul
oi interventia in trebile noastre Min-
trice, episcopul de Roman comite un
 RECENZII
pleat de neertat, o crim chiar Impo-
triva neamului si a patriei. Punind in
discutie autocefalia biserieii romlne e
prezentind-o ea ceva revocabil, el col-
a In picioare drepturi si prerogative,
pe care biserica romInä le posedä de
secole. Pentru a aräta eft e de veche
independenta bisericii romine faci de
recunoasterea ei de patriarhie, in anal
1885, autorul citeag cele scrise de In-
vätatul episcop Melchisedee, in actul
sinodal din 1882, In chestia mirului, act
insusit de intreg sinodul bisericiiromine.
In sprijimal aceleiasi päreri el aduce si
cele scrise, In istoria sa bisericeascä,
de d. Iorga, care, dealtfel, in chestia
legii sinodale e tovaräs de päreri eu
episcopul Gherasim.Erijindu-se in acu-
zator, judecätor i osinditor a episcopi-
lor, mitropolitilor i Intregului sinod,
episcopal Romanului nesocoteste si tra-
ditia veche bisericeaseä, i canoanele
tcumenice. Afurisind i anatemizind, el
tomite un fapt, care nu-i prudent si mai
putin inch' crestin i ortodox. Apiírind
noua lege sinodalä de acuzatia ne-
dreaptä de anticanonicitato, pe care i-o
.aduce episcopul Gherasim, autorul a-
ratä ea ea nu creiazä douä adunäri
deosebite, donä organs bisericesti, ci
conzistorul superior e numai un sfat a-
lipit pc ling5 sinod, mar nieidecum o
institutie sau o autoritate aparte. Ceia
ce: indamnä pe episcopal de Roman
sä lupte Impotriva legii sinodale nu e,
In Irealitate, decit y ointa sa de a nu lucra
aläturi i impreunä cu preotii la binele
5i propäsirea bisericii,-fapt en atit mai
regretabil, cu cît In sinul preotimii si
a monahismului skit elemente cu care
se poate Mli biserica noasträ.
O. B.
***
George Giuglea. Cercetdri lexico-
srafice. Elemente latine n limba ro-
mind, I. Bueuresti, Göbl-Rasidescu,
1909, 1 bros. In 8 de 27 paginT, färä pret.
D. G., un eler al d-luT Ovid Densn-
www.dacoromanica.ro
31 l
alma, 41 face intrarea In filologie cu
un mänunchiä dc 22 de etimologii.
Etimologiile, se stie, constitue partea
cea maT grea In studiul unel limbl :
se cer cunostinti intinse, o aptitudine
specialä, i un calm apreciabil pentru
a tinea In friii asociatiile produse de o
imaginatie eventual prea vie.
D. G. incepe deci tocmal cu cela ce-I
mal greil i, ne gräbim a spune, In ce-
putul sä este vrednic a fi hint in
samii. Dintre etimologiile propuse pri-
mim färii rezerve : a se dözvulba <a
se invulba, laestru <*festus, if <li-
shoo, mdtar casap de mate <matia-
rius, me'rced <marcidus, mol eatd <mol
litia, muscur <*musculus, musca,
pafti, a impdia <pallium, soartd pla-
centä, <exorta, a scurima <*conri-
mare, towel butoiä <tonna; primim
ea interesante : buf coltun <*busseus,
bussus, a se coflesi a se mula (despre
curechIti si pepeni) <*conflexire, con-
flexus, a încurca, a descurca <colus,
Zamora <*lamula, lamella, a se pre-
vesti a se ofili <*pervescire, vescus,
sinrecu bätrin <*senicus, senex, a stre-
cura <stercorare, stercus. - Asupra
restului de etirnologiT facem urmä ton-
rele observatii : maind %leg' este pur
5i simplu o variantä a lui bollnd (=un-
gur bolond) ;-toand pl. toane 'furie,
moment de supärare' nu trebue con-
fundat cu toand ci este un de-
rivat imediat dela verbul a tuna comp.
a-I trilsni in cap ;-este imposibil ca
a intuneca sä fie *innocticare <nocte
(ne-am astepta la un înoaptec sau Inup-
tic) ;--corund pl. corune `lemnele care
stall Infipte vertical In stllpii cei grosI
al räzboTulur nu poate fi columna, ci
probabil un derivat dela cala bois,
bfiche (prin forma *ciirund).
Ca la orice Incepätor, stilul este une-
orI greol i In general nu tocmal so-
bru. Pe de aItä parte autorul nu s-a
emancipat ilia de sub tutela profeso-
rulul säl. D. Ovid Densusiann este
fitt v r A 110.111:.EASCA
citat chiar i pentru o banalitate ea
infeleg-intelligo, In vreme ce alti il-
lologi stilt eu totul trItatL
Britind la poarta filologiei ea 4ceste
ethnologit, d. G. meritä a fi primit cu
cildurii. Pentru a-s1 asigura ins& un
loc apreciat In clmpul acestel WO,
d-sa va trebui s caute a-si ingriji sti-
lul i a privi totdeauna adevitrul sine
ira et studio, a nu se lisa luat inainte
de vhttul animozitätilor i incorectitu-
dinilor care din nefericire bintue in fi-
lologia rominl.
G. P.
** *
Vasile T. Dimitrescu. Yendinfi pe-
dagogice moderne. Braila, un volum
de 43 p., pretul 75 b.
Nu e inutill cetirea acestei brosuri,
care sub un titlu cam pretenlios, ne da
un tablou aproape complect i precis al
scolilor din tärile germane si ne schi-
teaza pe scurt principiile de educatie
si instructie, care citläuzesc pedagogia
modern& gormand. Nu attain lucruri
noul si nici idei necunoscute, cum nu
gäsim In cele eiteva pagini nici discutii
teoretice ; e material brut, expus frirl
pretentii si cu atit mai sugestiv i mai
preferabil produselor importatorilor de
didacticii germanii dela noi, care, ur-
mlrind servil, flrl nici o selectie, eve-
lutia ideilor pedagogice din sträinatate,
au totdeauna pitrerea ultimei cIrti.-1-
Rostul studitalui meu, zice autorul, e
de a aräta tendintile actuale ale peda-
gogiei germane si de a da Move puncte
de comparatie. Nu tintese a prezenta
modele de imitare, cäei fiecare orn si
fiecare popor trebue sit-si caute leac
dup3 durerile si mijloacele lui proprii.
Principiile (In actiune pot fi doar im-
prulnuf:43." nu atit mai malt dPci Ord-
cica aeasta meri'l sit fie cetitii.
Wilhelm Schmidt. 6ehursiag im
Altertum. Giessen, 1908, un vol um de 136
p.. Pretul 1,30.
www.dacoromanica.ro
Acest vol um, foarte Ingrijit ca forma,
cu o Impartie In capitole, care face
intelegerea cuprinsului usoarit, ne pre-
zintri sinteza luerIrilor anterioare a su-
biectului anuntat de titln: Serbarea zi-
lei de nastere In vechime.
La popoarele din jurul Mediteranei-
si probabil la toate popoarele-, era
credinta crt omul, la nastore, dobindeste
un demon,- asòç ystna-ito;-, genius-
care conjurind spiritele rele, i-a Mutt
posibill nasterea, si care-I insotestetoatri
viata, favorizind intreprinderile lui pruirt
la mormint. Pe acest geniu Il serbeadi
cu un ritual anumit, In fiecare an, la
zina de nastere, natalis, ystaTIK, in-
vocindu-1 in rugiteiuni, insotite de jertfe,
si corIndu-i protectiunea. i nu num i
oamenii sirnpli, ci i printii si zeii chiar,
au un asemenea demon, ba chiar si o
resole si coloniile, si deci, corespunzrt-
tor, au o aniversare a zilei de 'nastere._
D. Schmidt studiazI paralel la Greci.
si la Romani, In primul capitol, mod ul
serbärii aniversitrii, ritualul si daru-
rile ce se aduc nitre particulari in
al doilea capitol, ni se arati cum au
serbat urmasii lui Alexandru si !mph"-
ratii romani aceastl aniversare, precum
si semnificatia ei,-iar in al treilea ni se
dau cunostintile ce le avem relativ la
o serbare a aniversitrii zilei de nastere
a miler. Studiul slu are multe lucruri
bune, allituri de pirerihazardate sci-
OA din vedere. Astfel, sustine, bazin-
du-se pe simple induetii, el data ser-
birii zilei de nastere se pierde in tre-
cut, deli scriitorii nu pomenesc nimie-
despro ea Oat la eomedia noud, i e
probabil cii obiceiul acesta 0, fie luat
din risitrit. Deaseminea, nu pare con-
vingrttoare argumentatia autorulni in
faptul serbitoririi zilei de nastere
zeilor, crici dovezile indirecte, seoase
din Xenofan, Sofocle si Pindar, i n pro-
lrayri ninth!, cum nu probeazi nici cita,-
tul din Herodor, are vorbeste de o-
biceirai i c]sane. ( 'It despre 'Lail romani,
 TIECENZII
e sigur c la origine se serba aniver-
sarea dedicatiei templului, si fixarea di-
feritelor zile de serbare e datoria mo-
tivelor astronomice, cum insusi autorul
recunoaste despre Marte. I). Schmidt
snstine apoi c aniversarea si a zeilor
§i a oamenilor era serbatoritä in fie-
'care lunä, dar argumentele aduse pen-
tru zei nu o dovedesc, cäei, ca sä luäm
,exemplu pe Apolon, cel mai serbätorit
:zeu elin : acosta e serbat la 7 ale lunii
Bieros i Thargelion de Delieni, la 7
Thargelion i Pyanopsion de Atenieni, la
7 Pyanopsion de Elousini, la 7 Bysios de
Delfieni si la 7 Hekatombaion de Mi-
Ionieni: deci, in 5 luni din 12 e ser-
bätorit, si mcii. i aceasta la populatii
,deosebite. Pentru alti zei indicaiile
sint si mai putine, iar pentru Zeus nu e
.nici o zi fixatit.
Nici pentru oameni argumentatia nu
-e doveditoare, cici Klitomnestra face
libatii pe mormintul lui Agamemnon
In fiecaro luní, e drept, le face insä
in zina mortii si nu a nasterii, cum o
spune insusi d. Schmidt. Cu acestea se
zatinge o all& parte slabä: aceia cii, a-
niversarea zilei de nastere era serbatä
ci dupii moarte. Probabil, faptul acesta
medovedit pontru timpurile anterioare
veaculni al IV lea, era la origina un cult
.al strimosilor, si numai tirziu ziva nas-
terii a fost serbätoritä odatä ea acea
mortii, prin confuzie.
Obiceiul, ca urmasii lui Alexandru
,cel Mare si Impiratii romani dtipä Ti-
beriu, säii serbeze zina de nastere si
natalisimperii-este luat, cum aratä a-
mtorul, din orient; aceAsta o probeazii
:si fastul oriental, d3 care e inconjuratil
serbarea i divinizarea capetelor inco-
To:mate t3; costumele persane ale preo-
tilor, end oüciazä. Este iaräsi foarte
probabil el la Romani natalis dies,
serbarea geniulni care a prezidat la
mastere, sä se fi nitscut färä ajutorul
Influentei orientale ; o doyedä so poate
_gig In extenziunne mare a unui astfel
.de serbäri In epoca imperialii. 0 a-
www.dacoromanica.ro
Ala
nalogie, demnä de studiat, gäsim intre
Parilia, serbarea zilei do nastero a
Romei, si intre un obiceiu ardelenese.
Cu toate criticilo de detaliu, c.tre se
pot educe lucriirii de fatä, volumul
d-lui Schmidt are Tilsit o valoare Fed-
oasii, mai ales pentru epocele mai tirzii,
cfici aut rut, cum se vede din nume-
roaselo citate, a consultat tot ingteria-
lul enorm de inscriptii grecesti si lati-
nesti precum si tot co au spus autorii an-
bici despre acest obiceiu, si a epuizat
toati bibliografia modernii. Luerarea
sa constiincioasä nu e lipsitii de inte-
ros si va li cetitli en folos de toti.
M. J.
**
Karl Kautsky. Der Ursio-ung des
Christentunis. Eine historische (Oder-
, suchung. Stuttgard 1908. V erlag von
L H. W. Dietz Nachf. XVI, 508 pg.
Lucrarea lui Kautsky este o cerce-
tare Intinsä, si extrem de interesant a
originilor crestinizmului, in lumina con-
ceptiei materialiste a istoriei. El expune
dezvoltarea economiciti a lumii entice,
in general, si mai cu samii in perioada
imperiului roman, care o cadrul in care
s-a intins i organizat crestinizmul.
Cercetind amiinuntit izvoarele din li-
terature paging si crOting, pe eft e en
putintä mai apropiate de perioada de
formatie a crestinismului, Kantsky se
Incearei sä redea oglinda credincioasä
a inceputurilor acestei religii si a for-
melor, pe care le-a luat mai tirzio, ei
care au suprapus peste legendele ar-
haice ale crestinismului alto legende
mai noi i in parte contraz ctitoare.
Kautsky consider:. crestinismul ori-
ginar, al erui conducItor a putut fi
un Isms, oarocare, din Galilee, ca o
miscare nationali do regenerare a po-
porului judaic, luptind impotriva stäpi-
nirii romane. i marele publicist socia-
list se incearel cu multli ingeniozi-
tale sä aräte tomeinicia acestei phreri.
Mai cu samli este de un deosebit into-.
SU VIATA HOMINEASC 1

res acea parte a lueritrii, unde Kautsky dintre conducätorii Zelotilor venealt
aratä cä, cosmopolitismnl i caractern1 din Galilea. In acea regiune fusese o-
resemnat al crestinismului, asa cum 11 thränime puternica, care insä stirleise,
cunoastem, este ceva mai nou, care si din aceastii cauzä era un izvor per-
s-a suprapus, insit f irä a-1 acoperi corn- manent de banditi, care duceau gue-
plect, fond ului arhaie, judaic, de re- rilla, impotriva Romanilor, dar i un
voltä nationalit a maselor populare din contingent puternic dintre acesti tarani
Palestina. emigrau in Ierusalem, Ingrosind rin-
Pe vremea nasterii crestinismului, Ju- durile Zelotilor de acolo.
dea era singura parte din impiträtia 4) Essenerii, un grup de tärani liberit
romanit, unde mai subzista spiritul na- triind In colonii comuniste, destul de
tional-particularist, sub un aspect reli- prospere, mai ales in jurul lacului Ti-
gios, l spiritul democratic ;-era acolo beriada.
o stare permanontä do supraexcitare pi Deci, dintre curentele populare, Ze-
de revoltä In potriva stäpinitorilor. lotii aveau mai Inuit o organizatio re-
In Judea, pe vremea aceia, so dis- volutionarä, pe cind Essenerii una mai
tingeau mai multe curente, reprezentind mult economieä.
deosebite päturi i idealuri sociale : Primele comunitäti crestine erau o
1) Sqducheii, elita preotimii, o aris- sinteztl, a acestor curente populare,
tocratie sacerdotan, altä datà foarte eci orau a tit o organizatie revolutio-
puternieä, dar mult slábitä, In timpu- nark Impotriva stäpinirii striine - desi e-
rile, de care ne ocupäm. Nu avea un vangheliile mai tirziu denaturarä, acest
sentiment national puternic. lucru, - eit i o intovärtisire comunistit,
2) Fariseii, un fel de democratie sa- 'Mtn' eit permitea modiul exclusiv ur-
cerdotalä, compusä din oameni pe o ban, In care s-a desvoltat la Inceput
treaptä socialä mai de jos dar flume- crestinismul.
rosi, si de un nationalism puternic. Ei Economia oriisäneaseä, pareelarli, de
erau interesati In conservarea int tctä, pe vremea aceia, nu permitea commis-
a religiei hebraice, de care era le- mul in productie, ci era mimai un co-
gaff), nu numai soarta lor, dar soarta munism al consumului (masä commit pi,
chiar a Intregului Jerusalem. Jeru- mai putin, locuintä comunii).
salemul, ca centru de peregrinatie a Evangheliile slut prima fixare a le-
Evreilor räspinditi in toatit imparatia gendelor relative la inceputurile cres-
roman& si ea locul de concentrare a tinismului. Ele sint scrise eu mult mai
tuturor contributiilor pop orului ebraic, tirziu i oglindesc realitatea inceputu-
putea fi socotit ea o dopendentii eco- rilor crestinismului en atit mai putin
nomic& a marelui templu si al claselor fidel, eu eit slut scrise mai tirziu. Pri-
sacerdotale. Fariseii, erau o denumire ma evanghelie swis h'. a fost a lui Marcur
mai nouit a acelui curent social, ai eä- apoi a lui Luca, mai tirziu a lui hlatei
rui partizani se chemau mai inainte pi cea mai din urmä, tocmai tirziu in
assidei. secolul II-lea al erii noastre, a lni loan.
3) Zelotii, proletarii evrei din Jeru- Cu cit evangheliile stint serise mai
salem, oameni liberi, de o simtire na- tirziu, en atit spiritul primitiv, judaic-
tionalä foarte puternici i adinc mîh- nationalist, si de o silbatica nil, pro-
nii de starea de dedidere a Israelului. letarä contra stäpinitorilor sträini, face
Ei erau organizati Intr-un adevärat par- loc spiritului cosmopolit si tolerant.
tid impotriva Romanilor, in care vedean Comunitätile erestine-care la Mee-
izvorul decadentii lor, i zilnie provo- put se recrutau numai dintre Evrei -
can revolutii i lnpte de strata% Multi cu vremea s-au format exclusiv dintre

www.dacoromanica.ro
 RECENZ1I
pagini, care aveau pronuntate senti-
mente anti-judaice (-nu au fost rare pro-
gromurile anti-judaice, mai ales in E-
gipt, la In eeputul imperiului roman-),
ti au inceput sa primeasca l oameni
bogati, aplecati spre diírnieie. Aceste
Imprejurari au inlaturat spiritul primitiv
¡le mindrie nationala, earacteristic ju-
taismului, si ura de clasä contra bogati-
kr, Melt vecbile legende, care povesteau
despre inceputurile seetei noi au fost
modificate spre a eorespunde noilor ce-
rinti. De aici diferite contrazieeri intre
versiunile evangheliilor, faptelor apos-
tolilor, epistoielor, etc...
Kautsky reconstitue In urmatorul mod
nasterea cre*tinismului si personalita-
tea intemeetorului lui :
La inceputul imperiului roman, era,
pentru Evrei, o era de speranta in re-
generarea poporului, si se a*tepta a-
paritia unui Messia, mintuitor (Chris-
tos)..$i multi pretindeau eti ci sint Messia,
pe vremea aceia, ca slut Christosi,-si
In majoritatea lor erau banditi din Ga-
lileo., condueind bande de tarani pro-
letarizati.
Dar, acesti Messia, Hind prinsi
omoriti de catre autoritati, bandele lor
se risipeau, si cadea in uitare tot-
odata *i numele mintuitorului rebel.
Unul, însit, dintre acesti Messia, anume
Isus, tot din Galilea, dupace a Meut
oarecare tulburari in Jerusalem, (nu
lnsa de o prea mare gravitate, ciici nu
sint märturii contemporane despre el,
*i Josephus Flavus, un istoric evreu de
dupa nimicirea Jerusalemului, nici nu-1
aminteste), alungind zarafii din templu,
etc., a fost silit sa se lupte eu autoritatile
romane pe Muntele Maslinilor-loc des
eercetat de banditi pe aeea vreme-, si,
find prins, a fost rastignit. Totusi orga-
nizatia revolutionarà, aleatuita de dinsul,
nu a dispärut, ci i-a supravetuit, eaci
era o legatura durabilii Intro membrii
ei: Comunismul proletar, intrucit II in-
giaduia viata oräsäneasca de pe vremea
aceia. Deci, simburele de organizatie
www.dacoromanica.ro
315
economica, re unea srîiis banda lui
Isus, n-a sat-o sa se risipeasca *i a
scapat de uitare i n ;uncle imemee-
torului ei.
La inceput, fire*te, comunitätile cres-
tine se compuneau numai din Evrei.
Dar, din cauza ca proletariatul din toate
partile imperiului roman era foarte apce-
sibil ideii comuniste de ajutor mutual
intre membri, (baza economic:a a religiei
noi), crestinismul a gäsit teren favorabil
*i s-a Indus in toate partile.
Comunitatile erestine primitive se
recrutau mai mult din proletari urbani,
oameni liberi, dar mizeri, iar nu din
sclavi, propriu zisi, care nu intrau de
cit in minoritate, Melt modul de a ve-
vedea al crestinismului nici nu reprezen-
ta, in totalitatea lor, interesele selavilor.
Influenta, asa de des aratatä, a cresti-
nismului asupra disparitiei sclavajului,
are in primul loe o alta origina ; Sla-
birea puterii militare a imperiului, din
cauza disparitiei täränimii, a facut sit
inceteze rtisboaele de cuceriri, si atunci
importul selavilor s-a imputinat, valoa-
rea lor s-a scumpit si ast-fel au deve-
nit un artieol de lux. Din acel moment
nu mai &veal' un rol util in economia
OHL Crestinismul, deci, nu se arata in
mod deslusit ea un factor de desflintare
al sclavajului.
Cu vremea crestinismul se rocruteasa
tot mai mult dintre pagini, iar dupä
distrugerea lerusalemului de ctitre Eo-
mani, Evreii ineeteaza de a mai fi un
factor in evolutia erestinismului. Astfel
ca-si pierde eu vremea caracterul säu
judaic si devine cosmopolitsi, din caua
a din prolet iriatul roman dispáruse
mice veleitate de luptii, crestinismul a-
pare ca o doctrina a resemarii. Acest
din urmii caracter e Indira si prin aceia
ea se primese in sinul comuniatii cres-
tine oameni avuti si darnici-lucru nu
asa de rar pe acea vreme, dud veni-
turile nu se capitalizau-si aceasta ne- -
cesita o indulcire a rigorismului primi-
tiv fatrt de avuti.
316 VIATA ROMINEASC
Foarte deslusit arata apoi Kantsky
cum au evoluat diferitii factori condo-
cil tori ai comunitatii crestine.
La Inceput rolul precumpanitor 1-au
avut apostolii, care au cedat tot mai
mult in fata profetilor, iar mai tirziu
acesti doi factori au fost deslocuiti de
autoritatea ascendenti a episcopilor.
Pentru Ingrijirea nevoilor rezultind
din viata In comun, si mai ales pentru
organizarea ospetelor comune, s-au di-
ferentiat din sinul comunitatilor cres-
tine diaconii; apoi pentru supraveghe-
rea acestora i pentru manipularea fi-
nantelor comnitatilor s-au diferentiat,
ca ochinuitori, episcopii. Si rolul acestora
a creseut tot mal malt, acapa rind in-
treaga cirmuire a comunitatilor si ani-
hilind tot mai mult organizatia de-
mocraticii a comunismului crestin pri-
mitiv. Cu timpal masa credinciosilor
a pierdut mice importanta ca factor e-
sential In organizarea bisericii, f i twit&
puterea era concentratii In lsiurocratia
eclesiastica, al carol pullet central era
episcopul. i In curInd aceasta orga-
nizatie s-a impus stäpinitorilor romani !...
Cam aceste sînt punctele mai esen-
Vale atinse de Kautsky In cartea sa.
Orice parere ar avea cineva asupra
conceptiei materialiste a istoriei, acea-
ett lucrare însä dovedeste o vigoare
niiliasträ.
I. N.
* a *
Gabriel Comp ayré. L'Adolescence.
Etudes de psychologie et de pédago-
gie. Paris, Felix Alcan, 1909. Prix 2.50.
Nona lucrare a cunoscutului peda-
jog franeez nu e dectt o rocenzie cri-
tica a marelui studiu asupra adoles-
centii, publicat de pedagogul american
Stanley Hall, sub titlul de ,,Adoles-
4enee, its psychology and its relations
topbysiology, anthropology, sociology,
se.r, crime, religion and education".
Compayré expune aiei vederile prin-
cipale ale pedagogului american, le a-
naliza zit f}i le combate pe cele care i
www.dacoromanica.ro
se par gresite, si cu acest prilej schi-
teazä i liniile marl ale 11113i viitoare pe-
dagogii a adolescentii, linii pe care
vor trebui sä le urmeze cei ce-si vor
propane. sit studieze cu amanuntime a-
ceastä interesantä i Insemnata, epoca
a vietii omului.
Deocamdatrt, recenzentul francez nu
aprofundeazi nici una din problemele,
pe care le pune, ci le atinge numai aa
la suprafatä, iar ceia ce urmareste p in
lucrarea sa este numai sä arate de ce
mare interes este studiul amInuntit fi
constiincios al adolescentii si sa ne dea
dupä cum insusi spune, o mica, schiti
a unui subiect mare".
Hine Inteles, aceasta nu-1 impiedeci pe
autor sä ne dea nu numai o expunere
foarte bunä a principalelor concluzii la
care ajunge Stanley Hall, duprt cerce-
täri .si observatii Intinse, dar si o se-
rie de prtreri foarte judicioase, de con-
sideratiuni foarte interesante si de ob-
servatii originale in acest subject atit
de patin explorat Vida acum.
Dap:ice cautii sä fixeze limitele a-
dolescentii Intre copilärie i tinerota,
dttpl ee se ocupa de cresterea fizica ci
desvoltarea organelor In aceasta
pock autorul se opreste mai mult a-
supra evolutiei mentale, aritind schim-
baffle mari ce se fac lii sufletul emu-
lui la aceasta vrista, schimbäri care
coincid ea trecerea lui dela fiinta ase-
xuata, care e copilul, la starea do di-
ferentiare de mai tirzitt.
Un interesant capitol din cartea lui
Compayr6 e acel in care se ocupä de
adolescenta In literaturrt", in care ne
arata, &TA Stanley Hall, o mare parte
din ceia ce s'a scris, in toate timparile,
asupra acostei vriste.
Autorul se ocupti apoi de sentimen-
tcle adolescentii, prietenie i iuhire,
consacrä un capitol patologiei si cri-
minalogiei juvenile, fixaza cadrul unei
pedagogii a adolescentii, si, dapfice
cerceteazä, tot (MLA Stanley Hall, pro-
blem coeducatiei adolescentilor si a-
 ECENZII 317

(loleseentelor-chestiune foarte impor- inimti caldä, iubitoare i devotatii tärii

tantit mai ales pentru Americani-ex- lui si color mici, s-a stins sub zidurilt
punind argumentele pro si contra, se Inchisorii dela Montjuich,-numai atunci
oeupà, In dourt, eapitole finale, de edu- fti dai sarnä eä volurnul lui Normandy
.catia bäetilor si de educatia fetelor. ei Lesueur, cu toate urmele de grabi
Ideia eentrall, a autornlui este el e- -.si de lipsä de complecte informatii ce
ducatia nu poate fi aceiasi pentra bOeti se gäsese In el, e totusi o lucrare se-
pentru fete, deoarece i aptitudinile rioasii, serial numai din dorinta de a
lor Sint deosebito, si rolurile pe care lumina i explica durerosul eveniment
slut cbemati a le jnca in viatä slut cu din Spania.
totul diferite. Pentru fete, autorul do- Autorii-Normandy in special erau
reste o educatie care sa, le preglteaseli in mäsurif sä. himureaseä culisele aces-
pentru rolul de sotii si mame pricepute, tei afacari, ea unii ce cunose situatia
inbitoare, luminate. internit a rogatului din sudul Pirineilor,
In concluzie, autorul mai insist& o- ri punerea chestiunii Ferrer in cadrul
4lat& asupra importantei adolescentii, ei natural, explicarea ei prin imprejuri-
epee& do transformare, de desvoltare rile politice si socialet di Spania, e ro-
oi de criza", dela care Mini& foarte lul eel mai Insemnat ar acestei lucräri.
molt structura sufleteascO a omului, Iatä pentruco ultimul capitol al cir-
eare are o as t, de mare influent& usu- tii acestia- Castiliacontra Catalonicia
pra restului vietii, si Inchee ea aflr- -este pentru noi Introducerea volu-
mama a, oricit ar cAuta femenismul mului i cheia, de bola a intregei lu-
s. *teared deosebirea de sexe, natura, earl Ferrer nu e victima numai a ele-
_mai puternicii, va mentine pururea a- ricalismului spaniol, al ctirui adversar
ceastä deosebire, i psihologia celor redutabil pe terenul educatiunii tinerimii
doná sexe va trebui et' lie totdeanna . a fost toatO, viata, ci o unul-si eel
studiatä separat. mai reprezentativ -din sirul lung de mar-
tiri mai mari ori mai rniei ai luptei
G. Normandy et E. Lesuenr. Femr. de emanicipare a celui mai bogat, mai
L'Homme et son oeuvre. Paris, 1909, A. activ i mai luminat tinut ai Spaniel
if6ricant, 3.50. -Catalonia-de sub despotismului Cas-
0 carte asupra lui Ferrer, aphruti la tiliei. SO se ceteascii acest capitol, sii
citeva zile dupl. judecarea i uciderea se vadif ce situatie nenorocitO domneste
lui, iatä o lucrare care nu prea inspirl In viata politic1 si sociald a Spaniel,
multi incredere, inainte de a o ceti: ce lipsä, de scrupul, ce inconstientä la
parci-ti vine greu sit nu brtnuesti, and guvernanti, ce rol preponderent are cle-
o vezi In vitrinA, spiritul de reclami si ricalismul i, mai ales, militarismul in
intentia jignitoare de a exploata emo- viata de stat a Spaniei, ce groaznici
Vunea mare, pe care crima din Spania lupti de sugrumare a olementului ce-
a produs-o In lumea Intreagl. lui mai vrednic .si mai productiv al tä-
Dar prea e arzätoare chestiuma, pen- rii se duce de citva timp,-si se va in-
truca sä, nu cedezi fspitei!... telege pentruce un orn de idei si de
1;1i numai dupice ai cetit paginfle actinne, ca Ferrer, un om care lei in-
isvorite dintr-un adfne sentiment de in- chinase toatä viata, averea i activita-
tlignare, dupfice ai urmarit peripetiile tea sa Innilltrtrii patriei sale, trebuia ei
pe larg expuse ale acestei sguduitoare eadä victiml In lupta Intreprinsi con-
drame, dupäce ai ficut de-aproape cu- tra obscurantisrnului si despotismnlui,
nostintl ea ideile i activitatea lui Fer- contra perversitätii politice atot stä-
rer, dupice ai vizut ce suflet ales, ce pinitoare.

www.dacoromanica.ro
318 VIATA ROMINEASCA
Dar sä aratäm in scurt cuprinaul vo-
lumului lui Normandy si Lesuenr.
Dupäce, in primal capitol, autorii
scot In relief revoltauniversalä", pro-
funda impresie, pe care asasinarea cu-
getatorului spaniel a produs-o In in-
treaga lume civilizatii, admirabilul spi-
rit de solidaritate ce s-a manifestat in
principalele centre ale Europei i Ame-
ricei, prin meetinguri, greve generale
manifeste, poezii,manifestatii de tot soiul
-ei ne dam, In al doilea capitol, o scurtä
biografie a lui Ferrer (nascut la Atela,
in 1859 dintr'o familie do mici proprie-
tari) i spulberä, in al treilea capitol,
insinuirile gazetelor reactionare, cu pri-
Tire la raporturile dintre Ernestina Meu-
nier si Ferrer, arätind ca intro ei nu
au fost decit legaturi intelectuale i ca
averea pe care d-ra Meunier a läsat-o
lui Ferrer era destinata Intemeerii scoa-
lei moderne" In Spania, si Ferrer nu a
intrebuintat-o decit In acest scop.
De o deosebita Insennatate e al pa-
trulea capitol al volumuhii, In care au-
torii expun Meile lui Ferrer asupra e-
dueatiunii, idei care se pot rezuma In
urmatoarele: Alta data guvernele, ea
sii poatä domina usor, Impiedecau cul-
tura poporului; acum, nevoia do a avea
pentru industrie lucratori mai instruiti
le sileste sä. dea poporulni instructie;
dar, pentruca sa dea instructiei direc-
ia ce doresc i sit faeä din ea un in-
strument de dominatie, guvernele cauta
sit acapareze instructia poporului, pe
care democratia vrea s-o ia pe sama
ei; de aici lupta pentru scoli dintre
clericali (agentii guvernelor) si demo-
cratie. Cit despre Invätämintul situ, ra-
tionalist, Ferrer voia ca el sa ramie
in cea mai desiivirsitä neutralitate, de-
aceia el oprea pe institutorii sai de a spu-
ne copiilor ceva contra religiei ori gu-
vernulni: el vroia sii facil din scolarii siti
niste oameni instruiti si en mintea li-
bent, rämtnind ea numai mai tirziu sä
li se infiltreze in suflete Meile de emani-
eipare. Si succesul mereu crescind, pe
www.dacoromanica.ro
care scoala sa rationalista II obtinea,
explicit persecutiunile indreptate contra
lui : implicarea lui In atentatul Morral,
din 21 Main 1906, chid, neputindu-se
gási nimic contra lui, el a fost achitat;
si aeuzarea acum In urma de provoca-
toral tulburarilor, din Julie, din Barce-
lona si din imprejurimi.
In capitolul intitulat Zilele rapid",
autorii expun aceste tulburäri, organi-
zate de partidul socialist ea protestare
contra razboiulni cu Kabylii, räzboiri
care costa viata a mii, de muncitori ei
era fäcut contra dreptatil si In intere-
sul citorva capitalis ti. In ateste tulburäri
Ferrer nu are nici un rol, nici ea or-
ganizator, nici ca partas; dar clericalii,
episcopul de Barcelona In special, cer
capul lui.
Arestarea lui Ferrer si a colabora-
torilor lui, rigorile la care au fost su-
pusi aeesti oameni nevinovati, interven-
tiile intelectualilor din Intreaga lume In
fa roarea lui Ferrer, chipul miselesc In
care s-a front instruetia i judecarea
lui,-toate sint pe larg i amanuntit
expuse de autori.
Notäm aici cä acuzatul nu a cunos-
cut nimic din instructie Omit In zinc..
procesului, ea martorii nu au fost a-
dusi In instantä pentru a fi confrun-
tati cu acuzatal, ci numai li s'a cetit
declaratiile dela instructie, cä drept
de apel nu a avut Ferrer, ba nici nu
a eunoscut sentinta cleat putin innainte
de execufie, asa ca nu a avut mäcar
timp sit fact apel la clementa regalii,
ei ca rechizitorul era aleatuire de ni-
micuri, de vorbe auzite din svon, de
declaratiuni falsificate ori trunehiate.
Foarte misettoare sint amiinuntele
torturilor morale, la care a fost supus-
In inchiseare, Ferrer, fiind slit sa stea
mereu intre calugarii pe care nu-i pu-
tea suferi, si care acum Ii impuneau...
serviciile lor. i zguditoare e scena
asasinarii, In care marele martir a dat
dovadii de un admirabil curaj, cerind
sa lie Risat liber i cu ochii nebegati
 RECENZII
Sn fats. pustilor Indreptate asupra lui.
In sfirsit, autorii ne dau dovezile
nevinovittiei lui Ferrer, care, chiar dupa
spusele organizatorilor tulburärilor din
Iu lie (trei sefi socialisti, care azi stilt re-
fugiati in striiinätate) nu a luat deloc
parte la talburäri. Dealtfel, In dosarul
instructiei nu s'a putut pune nici o dove-
dä siguri cbntra lui, iar din scrisorile
pe care le-a scris din inchisoare amicei
..../.......-......yyy................................-,,,,,,
www.dacoromanica.ro
319
lui, Soledad Villafranca, din Increderea
pe care o avea Ferrer tn justitie, reese
limpede nevinovätia lui.
Astfel cartea lui Normandy si Le-
sueur studiind chestiunea din toate punc-
tele de vedere, ne dä o expunere o-
biectivä a afacerii si e totodatii o pro-
testare energiel contra crimei ce s-a co-
mis In contra unuia din cetitenii eel.
mai vrednici ai vremii noastre.
M. C.
 Revista Revistelor.
Cumpitna, revista saptaminal,
,serisit de: M. Sadoveanu, D. Anghel,
St. O. Iosif, II. Clieudi.-Numarul 30
bani. Abonamentul 15 lei pe an -
Strada Luigi Cazza vilan, No. 36, Bu-
euresti.
Cumpeina este o revistA eurat lite-
rara, i aparitia i umple un gol : Re-
-viste seiptämlnale et tibile avem douä:
admirabila Seipteimincl a d-lui Panu,
-care este aproape numai politica, si
adesea interesanta Noua Revistei Ro-
minti, care insa este lipsita a proa pe
eu desavirsire de literatura beletristica.
Numele colaboratordor Cumpenei,
-seriitori de mina intaia, skit o garan-
tie ea aceasta rc vista va fi intotdea-
una interesanti si va exercita o influ-
enta binefacatoare asupra gustului pu-
blieului romin.
In prirnul ei Nr., Cumpeina publiea
o admirabila poezie de dd. Anghel pi
losif i o alta de un al.... eincilea co-
laborator, A. Mirea. Amindoua poe-
sale sint un fe 1 de proclamatie a re-
vistei-pi o declaratie de razboiu.-D.
Sadoveanu publicii Reflexiile unui ex-
plorator", una din acele frunmase schi-
te de calatorie, eu care autorul ne-a
fermecat adesea. -D. Che :di, in Icoa-
,na de azi", trece in revistä misearea
literara din ultimul limp, caracterizind
revistele mai importante.- D. Anghel
rispunde fin spiri tua lei ,,scrisori" a d-lui
-Gherea relativi la Societatea scriito-
rilor romtni".- Cumpana mai are cloud
rubrici : Efemeride" si Note si re-
.flexii".
Recomandiim din toatA inima a-
www.dacoromanica.ro
ceastA revisti, scristi inteligent Í eu
mult talent.
Revista Geueralii a Inv(-
nituturai (Noembrie 1909).
D. C. Ncidejde publiea un studiu asti-
pra InvAtimintului filozofie In facul-
tittle noastre. D-sa combate parerea
d-lui R. Motru, dupii care invatamintul
nostru filozotic s'ar fi instritinat de stu-
diile stiintifiee, datorita regulameuta-
rii lui ra o ramura a facultatii noas-
tre de Mere, i tendintii acestei fa-
culta ti de a pregAti mai niult profe-
son secundari, decit oameni de sti-
inta. Cursurile d-lor Maioreseu si Di-
mitrescu-lasi, reprezentantii eei mai
mare.inti ai invatamintului uostru fi-
lozofie, au fost totdeauna pätrunse de
spiritul stiintific. D-sa sustiue cA
norma propusa de d. R. Motru, dupa
care cele patru catedre de filozofie e-
xistente ar putea deveni: 1- catedra
de istoria filozufiei i logic& ; 2- eate-
dra de psihologie i estetica ; 3- eate-
dra de pedagogic ; 4 - cltedra de so-
ciologie i moralfi,-e aceia0 dupa ca-
re s'a constituit si denumit catedrele
actuate. Dar organizarea actuala a ca-
tedrelor de filozofie, oricit ar fi de
defectuoasil, e superioara celei pro-
puse de J. R. liotru in trei puncte
hotiiritoare : 1-da logicei primul loc,
cum trebue ; 11-lasA sociologia ea un
studiu accesor ; 3- uteri! 2 cursuri pa-
ralele de psihologie 0 de istoria fllo-
zofici. Punerea logicei vi a teoriei
eunoltintai, in sistemul propus de d.
R. Motet], pe al doilea plan, nu In-
mama o degradare a &castor eiinti,
 REVISTA REVISTELOR
ci a filozollei insitsi. Dupe parerea
d-lui Nadejde, invatamIntul filozofic In
universitatile noastre ar trebli orga-
nizat In senz german. Cele-7 cate-
dre destinate studiilor filozofice, in am-
bete universitati, ar trebui sä se da-
numeasca catedre de filozofie, si pro-
fesorii respectivi profesori de filozo-
fie. Acest sistem lash' posibilitatea li-
berei repartitii a materiilor de filozo-
fie i, in acelasi timp, ofera cadrul unei
libere i depline desvoltäri a fortelor
viitoare, ce eventual le- ar putea c4-
tiga universitatile. Cele 4 catedre de
filozotie din Bucuresti 4i cele 3 din Iasi
Tor trebui sprijinite de 2 seminarii
Innauntrul universitatii : seminarul de
filozofie i seminarul de psihologie,
de unul la afara de universitale: se-
minarul practie pedagogic. Semina-
rul de psihologie va trebui complec-
tat. prin : a -lucrAri de psihologie cli-
nica (la azilul de alienan b -lucrari
de psihologie aplicata la pedagogie ;
e-luerari de psibofizira. Aceste lu-
erari, avind ea centru firese semina-
rul psihologic al facultatii de fitozo-
fie, sr putea forma eu titiapul elernen-
tele unui institut de psibologie.
Lit Nouvelle Revue (Noernbi te
1909:
Fostul inspector general al caller
feriae din An -.toile, Kurt Zauder, pu-
blica un articol asupra situatiei din
Turcia. ArAtind gresetele pe care
le-a comis Abdul-Hamitt, inconjurin-
du-se de oameni iu genere nuli i In-
treducind in administra tie si in ar-
mata favoritizmul i spioaajul, si In
intreaga viatä sociala din Turcia no-
sigurauta i enervarea,-autorul ere-
de ca fostul sultan e cel mai insem-
nat factor care a coutribuit la intro-
narea noului regim prin exaspera-
ree la care a impins pe otri i pe
oinnenii politic!, a silit armata sa face
revolutia, care a adus pe non] sultan
regimul junilor Turd. E drept el
azi artst regim are di huptatcu mul-
www.dacoromanica.ro
32t.i
te greutati, mai ales cu nevoile bi- .
nesti i cu nemultumirea fostilor sluj-
bai ai regimului vecbiu ; i ceia ee,
In primul lor, ii trebue azi Turciei,
este ordinea In finante i stabilitatea.
In ordinea de astazi. In acest senz
chiar luereaza nohl regim, i misurile
luate pan& arum dau toate sperantele
eA lucrurile vor fi duse la bun sfir.
In ceia ce priveste situatia financiara.
autorul sfa tueste pe junii Turei ca, i-
eit ar lt de jigniti- ca patrioti-de
controlui financier al Europei (admi.
nistratia dato'riei publice", regia tu-
tunului", cAi ferate, etc), sa, nu se grii-
beasci a se clibera de aceasta tuteia,
pAna nu vor tieza pc baze solide r--
gimul nee. Numai cu masuri int
lepte, campatate i luate fara-pripii e,.
asa ca sa nu jigaeasea sentimentel
general, Turda va putea fl radiral
transformatä si ridicatä la [lingo! re-.
slat modern european.
Austria, Ungaria i totalismol
este tillai unui articol asupra i
politiee din imperiul vecin, ti ev
Jacques Daugny ii exprima pareiea.,
ef, pentrn a contrabalansa prelentfile-,
Ungurilor, Austria ar trebui
satisfaetie elementului Flev-Croa
Bosniaei, Dalmati, Serbi- din imile.
sin, inlocuind dualismul hosboo,,,o_
gar "min trialismul aqslro- u,al o-
auger. Prin areasta auto, til crede a
s'ar repara gresala ee s'a fa cut 1.1a
1867, rind s'a Intemeis t dualisnu'd, i .
s'ar pune imperiul veciu pe bAze,m
'drepte, mai temeinice s', prin urniare,
mai stabile.
Lit Revue (Deeemliri.,, 190)).
- . Seepticismul nu poate ra InIol a o ati- .
tudine perniauenta a sun War ; aee-
tea au toldeauna nevoe sA a razime r
in -viate pe o erediutri, eAd to pare.,
eA. religiowitatea e o tendintä inviu- .
eibila in oameni, i sentirnentul pet,.
tru ce va 11 dincolo dc mormint
turburii §i atrage. De aceia se cabti.,...
ea din rainile vechilo crediptt-sa'
322 VIATA ROMINEASCA
construiased allele not* i asistiim de
un veac si mai bine la o eflores-
centii a nenumarate biserici. D-na
Philippide Nery, des:insd romanciera,
publiea in nuindrul de fata-Printre
01411 si posedatii din Paris- un
studiu interesant de observatii pqico-
logice asupra manifestdrilor religioase
din vremea noastra. Ceia co e ca-
racteristie in ele e lipsa de forme
nond ; sint reminiscinte ale vechilor
culturi religioase gnostiee, care au inflo-
rit In epoca imediat anterioard eres-
tinismulni, saki cornpromisuri intro
crestinism i reHgia egipteand, mis-
terele eleusine, ori filozofia neoplato-
niand. Asttel e biserica guostied eu
credit* sa in Eov-Christos i eu so-
phia, cugetarca Jinitita, chinuitd de
dorul de a sti; aqtfel e Ervingismul,
care crede in a doua venire a lui
Megia.
Dr. A. de Neuville-Purtátorii de
baeiti-arata ea efectele cede mai ri-
guroase profilaxii slut anibilate de
eonvalescentii care au suferit de boale
molipsitoare, si care emit uneori limp
Indelungat enorme eautitati d baccili,
deveuind astfel focare ambulante de
infectie. Asemenea convaleseenti, ca-
re-s mai numerosi dec11 se credo, slat
cu atit mai primejdiosi, eu eit impo-
triva lor mdsurile de aparare se pot
lua mai greu.
La Revue du Mois (Noembrie,
1909).
Treeutul l vlitorul ehlmlel or-
ganlee este titlul unui lung si intere-
sent studiu, in care L. I. Simon se o-
cupd eu problemele ce s'au pus si
s'au dezlegat papa acum in aceastä
ramurd a stiintii, cum si eu eele ee
trebuese rezolvite In viitor. Dupä ee
aratrt aplicatiunile practice la care
studiile de chimie organica au dat loc,
numeroasele achizitiuni de pana a-
cum pentru industrie i pentru arta,-
autortil se ocupa cu caile noi de in-
vestigatie ce se deschid peutru sa-
www.dacoromanica.ro
vanti, eu none probleme ale chimiei
organire. In special pentru biologie,
intrucit fenomenele vietii au la baza
in cea mai mare parte reaetiuni chi-
rniee,-chimia oiganted tin& diu ee
in ce mai mull sa lie un ajutor de
eea mai mare importanta. Autorul
da diferde exemple, pentru a senate
in relief iasemndtatea crescindri a stu-
diilor de ehimie organica atit pentru
industi ie, cit i pentru biologie, pi
conchide ed pentru cercetaterii in do-
meniul chimiei organice eimpul de
znuned se face tot mai mare, iar re-
zultatele cercetärilor lor sint tot mai
tnsenmate.
Rktvue de 316taphysique et
de Morale (Noembrie, 1909).
Cunosoutul sociolog E. Durkheins
serie un remarcabil studiu asupra so-
eiologiei religioase l a teorlei eu-
no-;tiAeL La baza tuturor sistemelor
de credinti si a tuturor eulturilor e-
xistä, (lima el, un faunar de reprezen-
Uri fundamentale si de atitudini ri-
tuale, care, eu toga diversitatea for-
melor, an pretutindeni aeeiasi semni-
ficatie obiectivä i indeplinesc aeeleasi
funetinui. Aceste elemente esentiale
si permanente coustituese eeia ee e
etern si man in religie ; ele smut cou-
tinutul obiectiv al ideii de religie. A-
ceste reprezentari nu pot fi cunoscute
decit prin studiul societatilor iuferi-
oare, i etnografia e eel mai puternic
sprijin al sociologiei religiitor. Studiul
religiilor primitive ldmureste nu nu-
mai cauzele i conditiile fenomenului
religios, dar educe i o lumina noul
asupra problemelor filozofie. Primele
sisteme de reprezentari ale omului a-
supra lumii i asupra sa, primele sale
notiuni cosmologice i psibologiee, smut
de origine religioasd, i oamenii Mo-
rose in mare parte religiei nu numai
materia cunostintitor lor, dar i for-
ma sub eare aceste cenostinti au fost
elaborate. Categoriile inteligentii: no-
tiunile de Limp, spatin, gen, unman,
 REVISTA REVISTELOR
cauza, substanta, personalitate,-care
constituese cadrele solide sou osatura
inteligentii, s'au näscut in sinul reli-
.giei i cuprind elemente religioase.
Re'igia fiind ceva social, si catego-
riile sint de natura socialä, i ele Sint
prodncte ale cugetarii colective. Dad(
aduntem origina sociala a categoriilor,
teoria cunost:ntei poate fi consideratä
sub alti termeni decit acei cunoscuti
de teoriile traditionale ale empirismu-
lui si rationalismului. Categoriile nu
sint stari individuale, ei reprezentari
colective, care depind de ehipul in ca-
re societatea e constituitá i organi-
zata, de morfologia sa, de institutiile
sale religioase, morale, ecenomice.
Caracterul lor social ne permite sa
Intelegem in ce senz se poate spune
cá ele slat a priori. Categoriile sint
un product istoric, i, desi nu am a-
sistat la genera lor si nu cunoastem
elementele lor componente, ele domi-
na hltreaga noastra viata intelectualit
Daca oarnenii mi ar avea o conreptie
omagena asupra limpulni, spatiului,
cauzei, nuinarului, orice acord ar fi im-
posibil intre inteligenti §i, deei, i orice
via ta comuna. Peutru a putea träi, so-
cietatea nu are nevoe numai de un
conformism moral suficient, dar si de un
minimum de confoi mism logic. Cate-
goriile nu sint fapte prime si rebele a-
nalizei, ele trebuesc considerate ca in-
strumente ale gindirii, pe care gru-
purile omenesti le-au fauna, In mod
laborioa, in cursul secolilor, i ln care
au acumulat cea mai buna parte din
capitalul lor intelectual.
Nuova Antologia (16 Octombrie,
190P).
In acest Nr., cunoscutul romanist
Ernesto Monad publi ea o scrisoare
catra Pasquale Villari, in chestiunea
dialectelor t limbil Italiene. P,
Villari, inteua discurs tinut la Aca-
flemia della Crusca, a aratat cä Ita-
lienii care emigreaza in America slot
coustrinsi a se separa in grupuri de
www.dacoromanica.ro
303
Piemonteji, Lombarzi, Siciliani, etc.,- -
§i aceasta mai cu sami ca din pricina
necunostintii limbii italiene comune
si din diversitatea dialeclelor nu se
pot iatelege intre dIuii. Crmarea e
ea invata limba indigenilor si se des-
nationalizeazä mai repede decit ori-
care alt popor. El propunea ea uu
remediu la aceasta stare de lucruri
publicarea de vocabulare dialeetate,
ei anume de catra Academia della
Crusca, careia ar trebui, pentru aceasta,
si i se pue la dispozitie de eatra mi-
nisterul instructiei publice un fond a-
numit.-La aceasta Monaci observa ert
vocabularul e un instrument pe care
poporul nu poate sti cum sa-1 minu-
iasen. Pentru a se putea folosi de el,
trebue interventia §eoalei. Actual-
mente insa, scoala lucreaza toemai im-
potriva acestei idei. Cei mai multi
din invatatori cred el, pentru a in-
váta pe scolari limba Reliant' comu-
na, trebue mai IntZi sä izgouea sea
din mintea ropiilor dialectul. Se pro-
cedeazá tocmai aa cum se proceda
altadatä, in sodul Frantei, eu preda-
rea liinbij fraweze. Prin urmare, ceia
CO trebue de facut e de a schimba fe-
lul de a preda al invätätorilor din
scoalele elemenlare: a-i fare sä adop-
te invtarea limbii prin mijlocul dia-
lectului. trebue facuti sa inteleagli
ea metodul care li se recomandit a
dat cele mai buuc rrzultate si in alto
taxi ; ä li se explice seest meted ;
sit li se arate cele mai bune aplicatii
care s'au Meat; sa se incurajeze prin
premii pe acei merituosi i sä li ceara
lor alcatuirea acelor vocabulare dia-
lectale, dupace Academia va intocmi
unul ca model.
Rivista d'Italia (Octomb. 1909).
In fruntea revistei se publica un ca-
pitol din opera lui Cesare Lombroso,
intitulata Cereetari asupra femme-
nelor opnotice i spiritiate" (Ricer ohra
sui fenomeni ipnotici e eare
va spares in curhid la Turino (Unio-
 324 VIATAROMINEASCA
ne Tipograf. Editrice). Acest capitol e
un studiu asupra ereirel artifieiale
de magi la popoarele primitive.
In el, arata Lombroso cum diferite
popoare salbatice, atunci chid magii-
care pentru ele slat o necesitate so-
ciali-se Imputineaza, eaulä priu anu-
mite procedi e sa creeze In mod arti-
ficial profeti i profetese. Procedeele
variazi dela Popor la popor, dar mai
toate se redue la provocarea de mis-
earl convulsive si d lir, la pi ovoca-
rea epilepsiei, eu un euvint la slabi-
rea i iperesteziarea sistemului ner-
vo,., fie prin iogerarea mwr substan-
te Imhatatoare, fie prin anumite mis-
Oil ale rorpulni si ale eapului, fie
printr'o anumitä diete. Crearea aceasta
artificialä de persoaue, inzestrate en
caraetere de mediu", se gaseste la
toate popoarele primitive, orielt de
deosebite ar fi prin localitate i ras-
sit : la popoarele din Oceania caqi la
cele din America §i Africa, la Negri
casi la Semiti i Caucazieni ; iar iz-
voarele istorice ne arata cä acelasi lu-
cru se intimpla si la popoarele vechi:
Indieni, Persi, Asirieni, Greci. E cu-
noscut corn, la acesti din urmit, pro-
fetesele vestitelor oracole din Delphi,
Delos, Tegir, ete., se intoxicau pria
afumare eu foi de laur i pria aspi-
tarea unor hid, octu buri si hidrosulfuri
ce emanso din pamiut, innainte de a-si
da profetia. Caractetistie la toate po-
poarele este preferinta pe cal e ele o
acorda femeilor, ca profetese. Si lu-
coal e eu atit mai curios, cu eit aproa-
pe la toate se constata In acelasi limp,
predominarea unui enorm dispret, s-ar
putea zice nnei adaviirate orori, fata
de fond. Explicatia, zice Lombroso,
nu poste fi alta decit faptul cá ferne-
ia, fijnd mai adesea isteriei decit btir-
batul, e mai mull supusä fenomenelor
ipnotice i, pin urmare, mai apta func-
tiai de mag, de mediu". Acest lucru
l-au Inteles preotii tuturor popoarelar
pi, neputInd lupta contra coneurentii
www.dacoromanica.ro
lemeilor, care fiziologiceste le erau su-
perioare diu acest punet de vedere,
au cautat sa si le face elide, si In a-
eeIasi Limp, pentru a-si asigura supre-
maya, au citutat ca ei Insii sa se
faca eit mai asemaniitori femeilor, a-
doptindu-le Irnbractimintea. Rainele
tuturor preotilor de pretutindeni do-
vedese, In aleatuirea lor, tendinta de-
a imita portul femeese,
Deutisebe Revue, (Octombrie,
1909).
Incordarea care s.a ivit,In ultimele-
timpuri, In relatiile diatre Germania
pi Marea Britanie, precum i enorme-
le cheltueli pentru flota, ce au urinal
in ambele täri, ca o conseintit a
acestei incordari, au alarmat pe toti
acei care vile] In aceste fapte o pri-
mejdie pentru eivilizatia Intregei Eu-
rope. Revista Deutsche Revue" s-a
pus de mull la dispoziya acelor spi-
rite, din ambele tari, care caulk* sa-
lumineze opiuia publica asupra peri-
colului unui razboiu germano-englez..
In Nr. de fate, patru articole slut de-
dicate aeestei chestiuni. In cel dintä
Lord Avebury aratä ea cheltuelile e-
norme, pe care le impune ambelor
tri flots, aduc eu sine saracirea po-
pulatiei, (win dari, si nu schimba intru
nimica raportul intre fortele de lupta
ale ambelor popoare, care ramia ace-
leasi. Nu e vorba de a propune o de-
zarmare : aceasta ar Ii o utopie c
dar s-ar 'Weir ca, prin buna Intrilege-
re, cheltnelile pantrn ostire i In spe-
cial penttu marina sa fie miitginite..
Anglia a Meat aceastä propunere, si
deci artuala stare nefericita de lueruri
nu cada In raspunderea ei. Acestui ay -
ticol ii raspunde printul Liehnowsky.-
El erede ca opozitia care exista. Inirs
Anglia si Germania nu poate fi Inlfi-
turata, dar ca o politiett externa lute-
leapta poate Impiedka tuaeprirea a-
cestei opozisii [Ana la un conflict. A -
coast/ opozitie e bazata pe Insasi faza
de evolutie, pe care a atins-o Britania,
 REVIStA IltVISTELOR
ea stat de rentieri. In asemenea faza,
pentru a nu ajunge la decadenta, po-
porn! euglez are nevoe de a fi mereu
putin scuturat, aratindu-i-se poporul
germau ca model si ea amenintare.
Un razboi war fl insä niei in intere-
sul Angliei, caei ar nimici toemai mij-
load de care au Devoe oamenii poli -
tici engle7i pentru ajungerea scopuri-
lor lor. In acelasi senz raspunde si
vice-amiralul v. Ahlefel. 0 intele-
gere cornuna in privinta märginirii
flolelor este o utopie, care in practidi
na se poate realize. Admitind ea o tarniitoare, eu atit mai repede se u-
asemenea intelegere s-ar face intre An-
glia si Germania, ar adera la ea si
celelalte state: Rusia, Franta, Ameri-
ca, Japonia? Ar trebui atunci sa exis-
te un tribunal de arbitraj internatio-
nal, eu putere executiva, ceia ee, iii
limpurile de fa, e o imposibilitate.
Anglia ar trebui sa paräseascä frica
absurda a unei invazii, la care nid un
German nu s-a gindit vreodata, si pen-
tru asta nu e Devoe de a avea o flotit
de doul san trei ori mai mare decit
eee germana, ei de a-si organize ar-
meta de uscat, astfel ea sa fie in stare
de a b apara de orice invazie. In silt."
sit, Sir Henry Roscoe face apel la toti
oanwnii lubitori de culture, ca prin
' vorbfi i serieri sa fad, propaganda
contra razbolului si contra chellueli-
lor enorme ce le cere intretinerea ar-
meld si a flotei. El erede ea conde-
inl e mai puternic decit sabia" si cii,
la time urmei, o asemenea propagan-
da ar fi incoronata de streets.
Deutsche Rundsehan (Octom-
brie, 1909).
Prof. dr. L. W. Weber-Gattingen
-Nebunia l Cultura. Se alirma a-
desea, zice enteral, ea in zilele non-
sire tulburaxile mintale au crescut
mull, si se pune in legaturii aceasta
crestm e en conditiile speciale ale vi.
etil moderne, conditii rezultato din
aceia ea noi numim culture noaslat.
Aceste afirmatii merita sa fie mai de
www.dacoromanica.ro
32t
aproape cercetate. i mai WM o con-
sideratie teoretica Oriee activitate
spirituala e legatit de funetia creeru-
lui pe scare zoologica, cu eit ani-
malul e mai inteligent, eu atit creerul
e mai bogat organizat; si la oameni
deasemenea. Daca am compare creo-
rul cu un instrument, s-ar pntea zice
ei cu eft aeest instrument e mai com-
plicat, cu alit reactioneazä mai fiti
la toate excitatiile lumii externe. eu
atit e mai seuzibil, dar si en atit are
mai putina rezistenta la influente vii-
zeaza. Cu toate acestea eomparatia
aceasta e numai in aparenta jusla.
Dezvoltarea functionala a unui organ
sanatos e totdeauna unita eu o mai
puternica dezvoltare a elernentelor
sale, dar de aiei nu urmeaza di el
devine prin aceasta mai putin rezis-
tent. Cantitatea de muncii cerula u-
nui creer modern, multumita divizi-
-unii muncii pe terenul intelectual
precum i tuturor mijloacelor tee-
nice, pe care progresul ni le-a pus
la indamine, nu este asa de mare
cum s-ar 'Area la prima vedere. Tre-
eind la fapte, cum sta cu afirmarea
ea numarul nebunilor s-a ininultit ?
Statistica nu poate probe aceasta. A-
devärul e ea numarul bolnavilor din
casele de sdaitate a crescut, dar asta
nu probeaza afirmarea. Daca ne-Qm
intreba ce influentii ar putea avea cul-
ture in privinta aeeasta, trebue st ob-
servirm ell culture nu e ceva unit ar,
ei se alcatueste din o multime de
faetori, dintre care unii ea : cresterea
sigurantei personate, progresele higi-
enice, intrebuintarea fortelor net urii
etc., nu pot aetiona decit favorabil a-
supra sislemului nervos. Ramine in
sardine eulturii moderne nude mo-
mente nefavorabile, ea alcoolismul
si boalele infectioase, mai ales siphi.
lisul. Acestea nu pint lust caraete-
ristice culturii moderne : niciodatii nu
s-a haut mai mutt ea in veal% 14 si
li
Fid VIATA ROMINtA8CA
15 si niciodata sipl.iilisul n-a filed
pustiiri mai marl decit In see. 16.
Prin nrmare ni i consideratii teore-
tice, niei reitiltatele statistiee nu pot
proba o cretere a bottler mintii ca
ucinare a eondRiilor culturii moderne.
Daca anumile momenle ale civilizatiei
noastre par a avea o iuthientl &Au-
natoare asupra sistemului nervos si a
pregiti a-Afel un teren favorabil tul-
burarilor militate, nu trebue sä se
idle cil pe deoparte asemenea mo-
mente au existat si in viata perioa-
delor cullurJle anterioare, iar pe de
alta parte ea dezvoHarea noastra cul-
Inrala a produs in acelasi timp si nu-
merosi factori care paralinaza aceste
influents.
The Contemporary Review
Oetombrie, 1909).
D. Joseph Burtt, eunoseut eereeta-
tor al transformarilor sociale din A-
frica, in Munn Selavlbar la Plan-
tatiile de Cacao denunti sistemul
barber de exploatare al locuitorilor
ndigeni de Writ exploatatorii poi tu-
ghejidin Africa de Vest. Comertul
cu Negri de fapt n-a ineetat; mai
mull, din cauza formelor moderne eu
care se aeopere, a ajuns mai odios
mai aparat impotriva incerearilor de
dezflintare. Automat Isi serie articolul
in urma intoarcerei din o reeenta di-
latorie din Africa de Vest. In lunge
sa clätorie - de optsprezece luni-auto
rid a studiat in mod amAnuntit siste-
mill de exploatare al Portughejilor
si a adunat destule fapte ea sä infle-
reze acest sistem lipsit de sinceritate
umanitate. Campania dusk d. Built
si dr. Horton a produs atita indig-
nare in Anglia, Welt marile firme co
mereiale engleze au refuzat sä mai
ampere cacao produsä in coloniile
portugheze: Angola si S. Thom& A-
ceastit masurä de boieoitare s-a ara-
tat imediat malt mai efience decit
toate mAsurile glivernului portughez.
In Africa de Vest, Negtul e Inca vin
www.dacoromanica.ro
dut in piata, ea oriels mead, alta ; la
muncA e biltut de stapinul tui, care
reprezinta eivilizatia europeana in co-
loniile portugheze ; onoarea i avutul
lui nu sint ocrotite de pavilionul gu-
vernului portughez; i, ca colme a
ironiei, el duce viata adevaralului
sdav sub dauzele unui contract liber,
inehoiat numai pentru cinei ani. De
fipt aeesti selavi moderni gig vin-
duti si Joi eu tka3ila la pbntatiile
cumpaiatorului; li se pun lacati mad
la pleioare casa nu pwitä fugi pe
drum, si chide Li tea p'na in dnd ani
n-au ti cut In lumea cealalla, ei tot
nu se mLi intore ji eaminurile tor:
deaceia dad E i pleaLa la plantatii Ii
se fac de catra familiite Jon eeretno-
nii funerare, Autortd, in ralatonia lui,
spune ea a gasit pe drain sate de
ldeati pentru picioare, din care uncle
erau inea prinse do scheletele color
care le-au purtat in viatä pentru a
spori eistigul colonistilor portughezi.
Soarta acestor nenorociti, farä niei o
sperantä in -viata, indata ce an intrat
sub reginaul contractului de dad noi,
n-a putut pinä, aeum fi inbunittAita
prin masurile guvernului portughez.
Dup ä. legile portugheze. aceastii stare
de selavie e o grava. ilegalitate ; ad-
ministratia portugheza InsA, desi are
cunostintl de toate barbariile patro-
nilor plantatori, nu ia masuri de re-
primare. hi Inlie trend, guvernul por,
tughez a elaborat regulamente supli-
mentare pentru a opri abuzurile ; eu
toate acestea lndreptarea pare a nu
se astepta dela legi i regulamente
umanitare, eft mai ales dela reprima-
rile administrative, si din acest pund
de vedere nici uu progres nu se vede.
PinA actin) sdavia ;Negrilor exista in
toatä oroarea ei, In regiunile vestice
si centrale ale Afrieei.
Saturday Review. (Noembrie).
Shakespeare in Franta. Sub acest
tillu in trei arlieole sueeesive un au-
tor anonlin, care ne apare ea un adme
 REVISTA REVISTELOR
conescalor al literaturii ti al firei po-
porului francez, aratit eg toate apa-
rentele schirnbgri in opinia francca,
relativ la Shakespeare, au fost mimai
la suprafatg §i 0. in realitate apreci-
area in priviuta lui a rginas aceiasi,
din timpurile chid regulele lui Boileau
erau a tot puternice §i eind sllbatkul
beat, cum era await Shakespeare, a-
pare pentru intgia ()ail iu Franta pi-
ng hstAzi. In epoca clasicizmului fran-
cez, Shakespeare e putin cunoseut §i
mai putin gustat, criticindu-i-se eu
violenig nerespectai ea regulelor celor
trei unitgti si introducerea in seend a
unor personagii prea de rind ea ciz-
mad §i gropari. In vremea triumfului
romantizmului schimbarea e desgvir-
§itti. E un concert de laude, unele
ineigind pAng la extravaganta, pentru
Shakespeare. In realitate a ceastg schim-
bare nu provine din o mai adincä eu-
noa§tere a lui, ci e datoritti faptului
cä admiratorii lui sint sau seriitori,
care se rgzvratesc impotriva vechilor
regulei §i-I laudil ea pe uu precursor
al lor, sau poeti eu o inspiratie mai
márginitg, care, de§i 11 socotese pa Ra-
cine mai mare artist deeit Shakespeare,
sint minunati de boggtia nenifisura-
tg a imaginatiei acestuia §i de adinci-
nice tragediei sale. Ping astäzi Inca
Shakespeare nu a putut ti inteles mai
bine de Franeezi. Nu e nici until din
marii lor critici, care sg se sirntg la
indgmiii g. vorbind de el. Gäsim izbuc-
lad de admiratie ori de critica, care
nu sint totdeauna la locul lor.
Gustul lor literar, atit de sigur la
apreciarea propriei lor literaturi, le lip-
seste eu desävirtire in aceasta directie.
Doug lapte sint de observat .1a
cei mai de frunte admiratori ai lui §i
critici literari din epoca romantizmu-
www.dacoromanica.ro
827
lui §i din acea cuntimporang. In pri-
mul rind opera lui Shakespeare e so-
cotitg ea un triumf al naturii, iar el
ea autor nu e privit drept un artist
mare, inferior lui Racine de exemplu
in aceastg priviutg. In al doilea rind
critica franceza, daeg il considerg drept
un tragedian de geniu, ii neagg. iii
schimb ()rice instinct pentru eomedic.
Aceasta se ex plicg prin faptul eg Fran-
cezii n-au nici un cuviut corespunzg-
tor cuvintului euglezese humour",
soma neindoelnie cg geniul rasei lot
nu e in masurg a intelege acest ful
de spirit. 0 iudica0e a gustului fran-
cez ne-o dau §i adaptgrile facet e din
piesele lui Shakespeare. Ducis reduce
pe Hamlet"Othello" §i Macbeth"
la regula color trei unitgli, Mercier
combing un Romeo §i Julieta" In
care Capuletii §i Montaghii se imbrg-
ti§eazg in ultimul act, in Hamlet" al
lui Dumas, Ophelia e fate lui Clau-
dius §i pretul ertarei tatului ei, etc.
Dintre criticii francezi, la afarg de
Taine §i de Mezieres, care de§i l-au
studiat mai serios ajung la Wert dia-
metrial opuse si amindoug false, ace-
la care a prins mai bine, dupg pare-
rea autorului, aceastg nepotrivire intro
talentul lui Shakespeare §i tirea popo-
rului francez, e Jusserand. i acesta,
ca§i autorul, crede eg seeole de edu-
catie Meru& in §coala lui Racine si
neputinta de a prieepe pe Shakespea-
re ea humorist nu vor permite nicio-
data ea geuiul lui aft pktrundg §i sa
transforme pe eel fraucez. Spectate-
rul francez va aplguda o sceng, uu
euvint, un episod, dar nu va aplauda
pe Shakespeare. E un geniu prea di-
ferit peutru el ; diferentele It nelini§-
tese tot atit, pecit il mi§eg frumuse-
tele pieselor shakespeariene".
 hilicarea intelectuatá In sträinätate.
F1LOZOFIE.
C. H. Luquet. Eléments de logique
formelle. Paris, Alcan, 1.50.
Autorul rezumeaza in sasezeci de pa-
gini regulole artei de a gindi.
George Fousegrive. Essais sur la
connaissance. Paris, Lecoffre, 3.50.
O adunare de mai multe studii, care
toate se referit la teoria cunostintei.
H. Espinasset.L'Etre et le Council-
tre. Paris, Leroux, 7.50:
E o Incercare do a inchide intr'o
formula' toatil filozofia; autorul se o-
cup'a de toodicee, estetici, tiin, timp
si spatiu, teoria univcrsului, etc..
Gustav Eichporn. Vererbung, Ge-
deichtniss und transzendentale Erinne-
raven. Iulius Hoffmann, Stuttgart, 1909.
Autorul emite o serie de ipoteze a-
supra hnomenelor sutletesti.
-
ISTORIE.
Pierre de la Gorce. Histoire reli-
ieuse de la Révolution franoise. Pa-
ris, Plon-Nourrit, 7.50. T. I.
Autorul imparte n patru perioade
istoria religioasit a Revolutiei; despoie-
rea, persecutia lcgalä, persecutia sin-
www.dacoromanica.ro
geroasil i restauratia cultultd. In a-
cost prim volum, se ocupit cu perioada
Williana Howard-Flanders. Balka
nia; a short history of the Balkan Sta-
tes. London, Stock, 3.-10.
O repede privire asupra ibtoriei po
puarelor din Peninsula Balcauicrt.
Max Nordau.DerSinader Geschichte.
Berlin, Carl Duncker, 1909.
E o critic& asupra modultd cum w
scrie istoria.
STIINTI.
Jacques Boyer. La synthsese ciLs
prerres précieuscs. Parts, Gauthier-
Villars, 2.50.
O expunere a rezultatolur ultimo la
care s'a ajuns in sinteza pietrelor scumpe.
Ch. E. Guillaume. Initiation A la
mécanique. Paris, Hachette, 2 fr.
0 carte elementaa, care e menn Wit
serveascit de introducere in studiul me-
canicei.
Dr. L. Jammes. Nos oriyines ZOO-
logiques.Toulouse, Privat, 1909.
Expunerea teoriilor moderne asupra
originii
 MIS,CAREA INTELECTUAL A
SOCIOLOGIE. DREPT.
Vacher de Lapouge. Rare et milieu
social. Essais d 'authroposociologie. Pa-
ris, Riviera, 8 fr.
Un stadia Intins asupra rasei si a
mediului social ; raportul i influentele
dintre ele.
Arnaldo Ague li. il problema eco-
nomico della disoccupazione operaia:
cause e ri»tedi. Milano, Societit edi-
trice Iibraria, 730.
Cercetüri si solutiuni in chestiunca
lipsei do lucra pentru muncitori.
L. V Schlözer. Villa Linotte. Ges-
pritcho. Düsseldorf, E. Trewendts.
In forma until dialog intro doi amici,
so discut6 avantajele i dezavantajele
eiN ilizatici moderne.
-
CRITICA LITER ARA si ARTISTICA.
Eugene Lintilhac. Ifistuire élémea-
abre de la littératurP fmneaise. Paris,
E. ..Udre-fils. 3.50.
tu stadia asupra literaturii franccze
dela originü i Oita azi.
Maurice Wilmotte. Etudes critiques
sar la traditionlitéraire de la France
Paris, Champion, 3.30.
www.dacoromanica.ro
879
E o adunare de articole, publicate
de autor prin reviste, si care se rofera
hi traditiunea literarà in Franta.
Rene Downie. Etudes sur la WM-
raturc frauvaise. Paris, Perrin, 3.50
6-e serie.
hi acest al aselea volum din studille
lui Doumic asupra literaturii franceze,
gasim articole asupra unor scriitori ca:
E. do Saint-Pierre, Anatole Prance, Ju-
les Lonmitre, etc., cum kd asupra unor
chestiuni ca : romanul personal, litera-
tura de ellatorii, romanele de femei, etc..
Max I. Wolff. ,Wzakespcare, der
Dichter und seine Werke. 2 Wilde
München, Beek.
E o incercare de a seuate biogra lia
poetului din operele sale.
LITERATURÁ.
Henry Allorge. L'Esso éternel.
rio Pion, 3.50.
tin nou volum de poezii al tiniírului
poet francez Allorge.
Rudyard Kipliug. Nous les Djodars.
Paris, A. Savine.
E o eolectie de nuvele, traduse din
celebrul scriitor englez.
Compilator.
 Gibliografie.

Dostoievskr. Precocii (Traducere de N. Davovici). Bucuresti, Aka lay.

Pr. 60 bani.
Giorgio del Vecchio. L'evoluzione dell' ospitaliM. 1902, Boma.
L'etica evolationista (Nota critica . 1903, Roma.
Diritto e personalitet umana, nella storia del pen
siero. 1904, Boloo.bna.
11 comunismo iuridieo del Fichte. (Nota critica .
1905, Roma.
Ji senfimento giuridico. 1908, Roma. Pr. 1.50 1.
Cornelia Emilian. Cite cera. 1909, Bucuresti. Pr. 1.50 1.
Ministerial Agriculturii si al Domenillor. Rezultatele date de legile din
1881 $i 1889 pentra vinzarea mosiilor Statulai. Bucure$ti, Carol GObl, 1909.
L. Tolstoi. ;Ftiinta i religia (Trad. de A. Luca). Lumen", Bucure$ti.
Pr. 15 bani.
Ivan Turghenieff. In fafa ghilotinei. Trad. de dr. I. Duscion). Bucure$ti,
Bib. p. Toti", 1909. Pr. 30 boni.
Guy de Maupassant. Nuvele din rchboia (Trod. de A. Mindru). Bu-
euresti, Biblioteca Romineasch, 1909. Pr. 30 boni.
G. Cariolan. Petra Rare$ Innainte de urcarea sa pe tron $1 Petra Pri-
beagul. Buture$ti, 1909. 0 brosurii de 44 pg. MI pret.
V. Alecsandri. Poezii populare ale Rominilor. (Cu o introducere (le Ion
Bentoiu). Bibl. p. TO" (Nr. 443-443). Pr. 90 bani.
Ludovic Daus. Blestemul Poem). Bib. p. Toti" (Nr. 435 . Pr. 30 bani.
Bogdan Petriceicu Hasdeu. (Discurs de reeeptie, rostit la 13 Mai, 1909,
de N. (lane, eu räspuns (le 1. C. Negrozzi). Academia romInä". Pr. 1 leu.
N. Ghika-Budesti si G. Bals. .2114ndstirea Probota (Publicatiile socie-
M(ll Arta romineoscd"). Bucuresti, 1909. Pr. 4 lei.
Econom. Stavr. Joan A. Grigoriu. Via(a ere$tind Predici). Vol. I. 1909,
Iasi. Pr. 3 lei.
Donar Munteann. Aripi Aregre (Poezii). Bib1iotcc. RomIneasert No. 61),
Socec. Pr. 30 bani.
N. N. Beldiceanu. Mina. Minerva". Pr. 1.50 1.
loan Ciocirlan. Pe plaiu (Schite dela tarä). Minerva". Pr. 1.50 1.
St. 0. Iosif. Thlmileiri. Minerva". Pr. 1.50 1.
Guy de Maupassant. Cei dint& fulgi (Trad. -de N. N. Beldiceanu). Bib.
Minerva" (Nr. 34). Pr. 30 bani.
Tridtjof Nansen. Spre pol (Traci. (le N. Pandelea). Bib. Miner% a"
(Nr. 32). Pr. 30 ban!.
Artur Gorovei. Datinele noastre la na$tere. Bib. Minerva". Pr. N bani.
Z. Birsan. Nuvele. Bib. Minerva" (No. 35). Pr. 30 bani.
Lamnnais. Cartea poporului eau drepturi $i datorii. (Trod. de Scar-
lat Georgescu), Bib. Minerva" (Nr. 36). Pr. 30 bani.
Chamisso. Omul rare $i-a perdut umbra. (Trod. tie Barbu Constanti-
nescu) Bib. p. Toti" (Nr. 462). Pr. 30 bani.
I. A. Candrea si Ov. Densusianu. Cum grüe$te $1 simte fdranul maim
(Texte) Bib. p. Toti" (Nr. 351-852). Pr. 60 boni.
Ovid Densusianu. Povestiri din cronicari. Bib. p. Toti" (Nr. 452-453)
Pr. 60 ban!.
I. A. Candrea i Ov. Densusianu. Pove$ti din diferitele finuturi lo-
mite de Romîni. Bib. p. TO" (Nr. 464-465). Pr. 30 bani.
Radu Rosetti. Un Proces de saerilegiu, la 1836, in Moldova. Bucure$ti,
Academic, 1909. Pr. 50 bani.
I. Bogdan. Letopiseful lui Jzarie. Bucure$ti, Academie, 1909. Pr. 1.60 1.
Leonid Andreev. Risul ro$. (Trod. din ruse$te de dr. I. Duseian). Bib.
Noul" (IV). Pr, 75 bani.

www.dacoromanica.ro
 MilLIOGBAFIt 331

Societatea muzicala Armonia" din Cerniluti. Raportul alma? pe anul

admini,strativ 1908. eermluti, 1908.
Henric Ibsen. Zinc?, învierii. Epilog dramatic hi trei acte. Trad. de U.
ebendi gi e. 8andu . Bibl. p. to(i". Pr. 30 bald.
Bib. bunilor templieri. Chestitwea alroolismului, de dr. G. Duneo. kNr. 1 .
Bucuresti. Pr. 25 bani.
Bib. bunilor templieri. koala, din popor, de G. Asmussen. (No. 2). Bu-
euresti. Pr. 25 bani.
Victor Anestin. Cacerirea aeruliti. (Baloane, aeroplane, aventuri acrienel.
Bib. p. to(i, Nr. 48f 482). Pr. 60 bard.
Dr. G. Robin. Manual eompleet de Umbel esperanto, 'in zeee leefinni.
lineurosti, 1909. Pr. 1.50.
Th. Cart. 0 ord de everanto. Dialog-conferintfi (Trad. liberli de dr. G.
Robin). Bueuresti, 1909. Pr. 25 bani.
Dr. G. Robin. Cheia mann dului complect de limba esperanto, In zece lee-
tinni. 13uenresti, 1909. Pr. 60 bani.
Alex. Berariu. Scrisori la albinarii lncepdtori, preliterate din nemfepte
dapd Hans Peellaczek. Cernguti, 1909. Pr. 50 bani.
R. S. Vlad si I. I. Cilpiinescu. De-a soldafii. (Teltrit sihese.-Piesil in
4 :tote . lt-8arat, 1908. P. 50 bani.
Dr. loan Lupas. Mitropolitul Andreiu i5'aguna. 8ibila, 1909. Flirrt prot.
Washington Irving. Povepti pi legende. l'rad. de Edg. Th. Asian). Bib.
p. (Mi. (Nr. 484). Pr. 30 bani.
Gh. Tomescu. Gazetarul. Bibl. .,Viitorul" (No. 1). Bucuresti. Pr. 13 bani.
N. $tefanescu. Ce s'a fdeut, ee se face, ee se ra free en aeroplanele.
ucuresti, 1909. Pr. 2 lei.
Em. Girleanu. Bdtrinii. (Saito din via(a bocrilor moldoveni). Edit. a II-a.
Bucuresti, 1909. Pr. 3 lei.
loan Neculce. 0 Ramie de envinte pi Croniea. Bucuresti, Socee, 1909, I.
1 ol. de 146 p. Pr. 95 bani.
lArtnr Gorovei. Zmei pi Zhu'. Bucuresti. Bib. 8ocec. Pr. 55 b.
Halima satt o mie si una de nopti. Trad. de Barac, IL Bucuresti. MR
S icec. Pr. 30 b.
Guy de Maupassant. Pe roastele .1fricei. Bucuresti. Bib. Socee. Pr. 30 b.
1. Popovici-Bilniiteanu. Nuvele. (Nit -data meseriasilor . Bib. Socee (Nr.
81-L-82). Pr. 55 bani.
Ion Dragoslav. Fata Popei. Bib. Socee (Nr. 83). Pr. :10 ban:.
I. Creang, E. Baican, T. Stefanelli si E. Teliman. Nitvele umorisliee.
Bib. Socec (Nr. 84). Pr. 30 bani.
M. Vicol. Gramatica romlnd,pentra cursarile saperioare ale taturor ea
tegorlilor de pcoale primare. Cerniluti. Pr. 1.25.
Victor Bilciurescn. Znoave versiticate. Bib. p. to(i. Pr. 30 bani.
State Dragomir. i>tefan cel Mare. Dramii in 3 acte, In versuri. Iasi, Ti-
pografia Meson, 1904. Pr. 1 leu.
St. Antim. Fundamental chestiunii social(' lit Romlni«. Bneurest:, 1909.
Pr. 40 bani.
C. Filipescu. flovdrdpiile la sate, obptiile (le arenddri. Rolul fi neeesita-
tea lor. Bucuresti, 1909. FAA pret.
I. Cohen. ,5Win1'a Mind. Bucuresti, Tip. UniversaM 1909. Pr. 1 leu.
D. Vasiliu-Bachu. Idealul nafional. Geniu pi 7a1ent. Edneatia hdelee
Wild. Bucuresti. Tip. Minervei. FEirii pret.
S. Haeckel. Originea omului. Traducere de A. Luca. Bucures(i. Tipogr.
Lumen. Pr. 15 bani.
Anuarul XII al Societtii pentru fond de teatru romin, pe amtl 1907-
1908. Brasov, 1909. Pr. 2 cor.
FL Ilioasa. Curs practie de lucra manual. Bncuresti, Alcalay. Bib. p.
toti. Pr. 60 bani.
Lazär Popescu. Dreptatea de (mi. Piesii in 5 tote. R.-Vileea. Tbfiringer,
1909. Pr. 1.50 1.
I. D. Protopopescu. Mipcarea cooperativd. Studiu de Economie socialä.
Bucuresti, cooperativa. 1909. 1 vol. 281 p. Pr. 2.50 1.

www.dacoromanica.ro
 VJÄTA ROMINEASCA

L. Mrejeriu, S. T. Kirileanu, Gh. Popescu-Viniltori. Cuza-rodd. Istori-

siri pentrn popor. Phrtra, Steinberg, 1909, in 8 de 190 p., Pr. 1.50.
Anuarul stiintific al Rominiei. 1ditiuneîngrifita de (I. dr. ° SimienwReit.
Iasi, tipografia Progresul", 1909, Pr. 1.25.
D. Bujilii si M. Mitache. Elemente de pedagogie. 1909, Briuiln. Pr. 5 lei.
Statutele societfitii scriitorilor romini. Bueuresti, 1909.
Anatole France. Povestiri. ,,Bib. p. toti". (Nr. 493). Pr. 30 bani.
Voltaire. Suftetul si alte schife filov,fre Bib. Lumen' (Nr. 25). Pr. 15 Imui.
C. Meissner. Copii cu rele porniri Scoalele de "indreptare. lasi, 1909.
Pr. 1.50 1.
Jubileul liceului Laurian" din Botosani. 1859-1909. Botosani. Pr. 6 lei.
Ion Zelea-Codreanu. ,Spre altd scoal(H... Papte i pîírerh lhtsi, Libriiria
Nationala". 1909. Pr. 1.50 1.
Biblioteca pentru toti. Catalogul arcuyat pe clase dup4 pmgmmul ono-
litic al scoaletor secundare.
M. Sadoveanu. Cintecul amintirii. Bib. Minerva. Pr. 2 lei.
Titus Georgescu. Despre doctrina religioasa a lui Herbert Spencer.
Tait do licentii In teologie. Bucuresti; Gobl. 1909. 1 bros. 8 de 95 p. Fíi pret.
Th. D. Sperantii. Scriitori reelti. Bib. p. Toti. Pr. 30 bani.
Zorile". Bibtioteca tinerimii. (Nr. 3). Tg. Jiu. Pr. 23 bani.
D-ri C. Popescu si Al. Slätineanu. Epidemia de felmi tifoida din hisi
(1909),-(Revista stiinfilor medicale). Iluenresti, Tipo'grafia inodernii. 1909.
Delapecica. Din literatura poporand. (Vol. 1. Poesii poporane). Lugo/..
Tipografia HusvCuth si Iloffer. 1909. Pr. 50 {Beni.
G. Giuglea. Cemetàri lexicogrcrfice. Elemente Latine în_ limlia r(maml.
Bucuresti, Ilasideseu, 1909. 1 bros. 8 de 27 p. FlÎrli pret.
Th. Capidan. Réponse critique au dictionnaire (Ifyntologique waer;do-rou-
main de Constantin Aricolaidi. Salonie, 1909. 1 bros. 8" pretul 2 lei.
L. Tolstoi. Testamentul 9neu.( Trad. do A. Lecca). Lumen", BueuresIi.
Pr. 20 bani.
Dr. C. Thiron. Conllictal dintre stiin(à i religie. Bib. Ratiunea". No. 1
Iasi. Tip. Dacia", 1909.
Gustav Flaubert. Trei porestiri. (Un sudet si»tplu. Legend(' d'intulutui
bdian ospitalierul. Irodiada). Trad. de M. Iftodiu. Bib. p. toti". Pr. 60 bani.
Preot Const. Moraniu. Chestia noastrei biserierascli. Bib. desteptarei pa
porului" Nr. 6. Caransebes. 1909. Tip. diecezanil.
Analele Academiei romine. Seria IL 'I OM. XXXL 1908-1909. Partea
administrativil si desbaterile. Bucuresti, Inst. de arte grafiee Carol U11)1",
1909. Pr. 5 lei.
Ciipitauul I. Manolescu. Cauza cauzelor. Studiu Critic asupra nestatorni-
eiei legilor militare. Bucuresti. Tip. liniversalii". 1909. Pr. 51) bani.
A. D. Xenopol. Unionist! si separatisti. Extras din Anatole Ac:ulemiei
romino. Seria II. Tom. XXXI. Bueuresti. Inst, de arte -Grafice Carol Mid-.
1909. Pretul 30 bani.
Dr. M. I. Constantinescu. Ce trebue sd mîneant dimineata. Bueuresii.
lnstitutul de arte grafice, Universala". 1909. Pr. 1 lea.
Benedict Voinescu. National izarea camerf ui. Bueuresti. Soeee, 1909.
1 bros. 8 de 39 p., Pr. 1.50 1.
Const. S. Stoenescu. Vapdi. 1909. Craiova. Tip. Taehe Pavlovici. Pr. I. 1

E. Lovinescu. Critice. Vol. I. Bueuresti. Editura iihiilrioi Soeee S: Co.,

1909. Pr. 3 lei.
Amargo. 02temt glunte. (Epigram si Satire). Bucuresti. ImWpendanee Ron,
»wine, 1909. Pr. 1 leu.
C. N. Mateescu. Balade adunate. Ca o prefatil de N. Iorga. Viilenii-de-
Munte. 1909. Pretul 1.50 I.
Maxim Gorki. In Stepef. (Trad. din ruseste de G. ('arp). Bib. Noua". Bu
eurosti. Pr. 75 bani.
V. T. Dimitrescu. Tendinfe moderne pedagogire. Dunilren", Brtilla, 1909.
Pr. 75 hani.
Grigore P4culescu. Apologia told le.i. Carol GAP,. Bnenreti, 1909.
La Rochefoncauld. Filozofia uief ii. Gyugetdri. (Trad. de Claudia Cridim".
Bueuresti. Bib. Lumen". (Nr. 28). 15 bani.

www.dacoromanica.ro
 Pentru Autori
Se aduce la cunoginta autorilor ea manuserisele pri-
mite la redactie nu se innapoiazei , in sekimb, acei autori
ale caror lucreiri urmeazei sei se publice in revista, vor fi
infliintati, despre aceasta, cel mull intr'o lima dela data
primirii manuscrisului.
Odata cu trimiterea manuscrisului, autorii ant rugati
sei ne comunice fi onorarul don't ; in caz eontrar, acestp
se va .fixa de catra Directiunea Revistei.

Pentru tot ceea ce priveste redactia : manuscrise,

reviste, ziare, carti, etc., a se adresa d-lui Gatt.lbrai-
leami strada Golia 52, Ia0.
Numai articolele stiintifice (stiinti naturale, fizice,
chimice, medicale, etc.) se vor trimite dlui Dr. A. Slft-
tineanu, str. Stirbey-Yoda, 111 bis, Bueurqti.

Pentru tot ceea ce priveste administratia : cereri

de abonament, mandate, inserare de anunciuri, etc., a
se adresa Administratiei revistei Illata Romineasei"
strada Golia, 52, Ia§i.
D-1 1. Botez va continua a reprezenta revista noas-
tra, avind dreptul de a incasa sumele ce ni sint dato-
rite, §i a face angajamente in privinta anunciurilor.
......V....-....-....M....-...."---0,-NVY......../

Persoanele, care doresc sa se aboneze la Viala

Romineascd, sint rugate sa se adreseze Administratiei
prin mandat postal.

www.dacoromanica.ro
 Au aparut In editsura revistei Viata
Rornineasca" si se afla de vinzare la -principalele li-
brarii din tara. precurn si la administratia,
'revistei :
Ire
I. Al. Beiteseu-VoinWi. in lurnea dreptcifii. Nuvele. Un vq-
hub, In 80, de 290 pagini.--Pretul 2 Lei.
A. Philippide. Specialistul Romer& Contributie la istoria cultu-
rii romine$ti din sec. al XIX-lea. Un volum, in format mare,
de 96 pagini.-Pretul 1 Leu 50 Bani.
M. Lermontov. Demanul. Poema tradusa de Joan R. Radulescu,
precedata de o notita privitoare la Poetul Caucazului". 0
placheta eleganta, pe hirtie velina, format special, de 64 pa-
gini.-Pretul Leu. 1

St. O. Iosif si D. Anghel. Zegenda Funigellor., Poem drama-

tic, in trei acte. O placheta eleganta, pe hirtie velina, format
special, de 60 pagini.-Pretul 1 Leu.
G. IbrAileanu. Spiritul critic In cultura romtneascil. Un vo-
lum, in 80, de 267 pag' ini.-Pretul 2 Lei.
I . G. Ibrilileanu. Scriitori si- Curente. Un volum in 80 de 320 p.
Pretul 2 lei.
,

wenizammtragamaiik. .AtF'rrff66921121LEIMIgnaMIZTL2 IV
4

' "
PRETUL 2 LEI '

`: ;.`"P '
W .4":,-,-A.1161 Z'4' -412T.:71Elik

A ap6ut
ibwk

1R flail 118yist81
Viirta 41.oillhoascq
DIN IA '

Schite i Amintiri
I.P.H.ETELL. 2 LEI j
TIPOGRAFIA DACIAwww.dacoromanica.ro
ILIESCU, GROSSU & Comp.--1A$1 /'