ANUL III

9 30 Iulie 1900.

loin
Revistá Enciciopeicä FopularA
finare in fie -care Duminic
Rbon in tar& pe an Lei 5 * Abon, in str &in. pe an Lei 8
n
..
6 luni . 3
_. Un numér 15 bani . . . . .

Pen.eiuri 1 lea linfa. 1Vllea publieitate 5 bani euvintul.

Menuseriptele nepublieate se and
1i
+4
.r.zor

'-
`L Y Comitetul de redaciie:

.
ón Kalinderu
J?, Çarboviceaqu Ç. .Xdamescu
C. ädulescu-iYrotru V. S. jYoga
Ç. Cosbuc Jv JVicolaescu
J. d tescu t.'oqst. C. pop.-Z'a;cd
/7. Oulfu Çr. Geodocsiu.

SUMARUL ILUSTRATIUNILOR:
Interiorul MitropolieI din last I. P. S. Mitropolit Iosif Naniescu. Mahomet..
Sf. Sofia din Constantinopol. Moschee din Cordova. Cash jaranéscit bunil. Casa
jiíránéscá model. G. Vernescu. N. Cretulescu. Monument din Basarabia. Cas-
travete. Me1c. Tiganul gi gémbagul. Ramura de lamaüt. Magazri sistematico de
cereale de pe Domeniul Corónel. Gasee. Pagina glumétA : Un juramint.

edac/ie ;i _A-dmin:strJfia Ç,'r. ,frrc'rgtulésa JVo. 9, Bucuresci.

www.dacoromanica.ro
 SUMAR:
Dr. C. latrati, Diseurs. G., O serbare bisericéscA. C. Georgeacu, Exemplele celor
marl.C. Pop. Taßcd, Intffiul congres al invétatorilor.Gh. A., Educatia nationalA.G. T.,
Agricultura in China. H. N. rapa, Patriotismul In doinä. I. Candiani, Lupta pentru
existenti.G. C., TurciI.Cum se face o QradinA. C. Dimitriu, Casa täranulul.C., Be-
rea gt falpiHcArile ei. Gh. TodtrRd, Scoli de adulti In sate. T. T. D. D., Despre mffn-
care.(leorge Vernescu.Nicolae Cretulescu.O visitA a d-Iui Kalinderu. $t. 1Veguleaeu,
Dumitru Stan.Gh. Bdnceacu, Ajutor pentru premil.Api buna de béut.Din prieina be-
tiei.Pr. Aramd, Din Intelepciunea poporulul.T. Zaharescu, Iubitoril poporului.Cum
putem propäel.O eerbare ycolarA.Dr. qaabner-Tuduri, Govora.Castravetele.Pastra-
rea pómelor.Al. I. Gdlcd, Un memoriü interesant. liTog-Négu, Melcul.O pilda de ur-
mat.Cum se propagA difteria.Anton Pann, Tiganul çi geambaqul.G. Joins, Ciuma por-
cilor.C., Mersul societAtii 1. Kalinderu. din Bicaz.V., Popesou, Calul
qchiop.N. Pinjoiti, MagaziI de reservA.I. Predescu, ConferinSe populare.Din belie.
N. Bibiri, CAtre parintl.dl., Gâsca.Jubileul de la Rra,cov.Dare de sémA.Conditiunl
de admitere In diverse gcoll.Nou1 Minister.IntrebffrI si éhicitorl. C. C. Pop: Ta,scd.
Intimplarile periculóse ale unul marinar trances.

De la aparitiunea revistei, ant cäulat pe cât ne a fost er-

tat, sä o facem sä aparä in fie-care Duminicä regulat, neti-
nend socotélä de niel un sacrificiic. De add' datá însä, din
causä cä membrii comitetului de redactie, cari: sînt mai
eu osebire însärcinafi cu grija revistes, ant nevoid a päräsì
Bucurescis, pentru a-S cautâ sänätatea, däm într'un singur
numer No. 41, 42, 43 si 44, ce trebuiaïc sä aparä in fie-care
Dumzinicä, färä însä sä piardä nimio iubilii no,stri abo-
nag.
11'umerile 45 ,si 46 vor e,sì de asemenea unite la 15 August,
iar apos vom continua aparilia regulat in fie-care Du-
mzinicá.
Comitetul.

NOUA
REVISTA RoMANA PENTRU

POLITICA, LITERATURA, §T1INTA §I ARTA

Apare la i§l 15 a ße-cärel lunl
Cu colaboratiunea celor mat djstIngl scriitori, sub direetiunea ddui
C. RAllULESCU-MOTRU.
Fie-care No. al Revistei coprinde articole politice sii economice asu-
pra chestiunilor de actualitate; studii literare $i sciinyifice; poesii, no-
vele, lectura recreativa, etc., etc.
«Noua Revista Românau One in curent pe cititori cu întréga mi$eare
culturali romana.
ABONAMENTUL PE UN AN 24 LEI UN EXEMPLAR I LEU
De vTncJare la principalele libräriT din tót3 tara
Un No. de probä se trimite gratuit dupií cerere
MAMA $I ADMINISTRATIA : BUCURESCI, PASAGIUL ROMAN, 20.

www.dacoromanica.ro
 Al "r 1087

DISCURS
rostit la prima Redint,l a Congresnlal I»stitatorilor înviitìttorilor
DE
Dr. C. I. ISTI2ATI
fast ministru al Cultelor $i InstrueViunei publice.

Incëjätat at néulutuï!
.t7 "-n
(r;u aceste cuvinte gäsesc mal cu cale a mH adresà domniilor-
vóstre, domnilor institutorT ¢i învétätorl!
s S Invëtätori aT némuluT! . . acésta este nobila , i märéta
vósträ menire. Nimenl maT bine ca domniile-vóstre, din
tóte clasele învétämïntuluT, nu póte rivni maT cu dreptate
la acéstä frumósä calificare.
Voué vi se aduc mal întâiü fragedele odrasle ale némulu
spre a-1 învéta carte; voT învétatI de o potriva si in mod obli
gatoriü pe totT, primele cunoscinte necesare omuluT; vol datT
in mic copiluluT, indispensabilul cunoscintelor necesare cetäté-
nului de mâine; voT vorbitl eel dintéiü generatiilor ce se succed
necontellit, de patrie, de ném si de viitor.
Nu ea voiù tägädui admirabilul rol al LTniversitätilor, pe te-
renul vast al scrutàrel, in ori-ce directie. Nu eü voiCi uità rolul
lor inältätor ,i utilitar in acelagT timp, prin admirabilele aplica-
tiunT ale resultatelor obtinute in scant() cu atâta greutate.
Cine de asemenea ar maT negà importanta învétämîntuluT se-
cundar, acéstä gcólä de micà enciclopedie, acéstä trecätóre intre
învëtämîntul primar, caracterisat prin cunoscinte restrinse dar
obligatoril tuturor, $i învétämïntul superior: sciinte vaste, ha-
räzite numal unuT mic numér de specialisti.
Tot! acestT profesor! aü meritele lor. Tot! pe rind ail adus
prinosul munceT lor pe altar ul patrie!. Uäsesc însä cä dacä cine-vit
are mal mult dreptul la atentiunea :îi recunoscinta nósträ, aceia
sìnteti domniile-vóstre.
Adevérata îndrumare in învétämîntul nostru s'a dat in prima
linie de învëtämînt primar urban!
PretutindenT rolul institutorului î.nvétätorulu! este hotärîtor,
dar nicäerT insà, el nu póte aveà o .importantä mal mare ca la
noi, unde menirea sa, propriïl zisä de învétätor, este îngreuiatà
încà cu mult mai mult ca in altä parte prin acea de educator.
La noT el mai are sarcina si de intemeetor al miscärel nóstre
economice rurale $i chiar urbane, prin sfaturi bune date la timp
Si cu ingrijire, ruraluluT agricultor din sat, sail' orägénulul me-
serias ori comerciant.
*cóla la noT fórte adesea trebue sä tina loc de familie.
Invétätorul nostru, intro consätenil siT, acestT minor! aT täreT,
trebue sä fie nu numal dascälul copiilor, dar $i sfetnicul pärin-
tilor :}i icóna satulúT.

www.dacoromanica.ro
1088 MAUNA-

Tot-d'a-una am fost un admirator al rolulul ce ve cade, din

fericire, in societate.
Modestl, hotäriti, urmärind un ideal, singurl încä in învLtä-
mint cu adevëratä metodä pedagogica, vol îniieplinitl in liniste
si cu o desävîrsita regula, adesea cu sacrificil, mal tot-d'a-una
in conditiuni dificile, isolatl si färä mediul dorit, nobila vóstrit
sarcina, cu punctualitate si cu bune resultate.
De la Mehedintl si pânä la Dorohoiü, de mult incä v'am urme.-
rit si dace. mal ales la tall, din causa numérulul covîrsitor de
mare de suplinitorT neprege.titi, am gäsit de multe ori lacune
fórte regretabile, de cate-ori ïnsä inima mea de român, simtirea
mea de vechiü profesor, n'aü fost ele cu drag impresionate vé-
géndu-vé la luptä, ghicindu-ve greutatile, cunoacéndu-ve vede-
rile si resultatele ce obtinetl.
Gh. Assaky, P. Poenaru, Elisabeta 1?tirbeiú si Iordache Ote-
telesanu, fondatoriT învëtamîntulul primar, trebue sa fie fericiti!
El ail fost întelest, ideile lor aü prins rade.cini si in ce privesce
cu deosebire învëtämîntul urban putem fi mândri de el.
Dupa o muncä 4ilnicä de câte 6 ore, vol in vacante. fare. nici
o indemnisare, in acésta tara de diurnisti, ve întruniti in con-
ferinte scolare anuale si in urma sépte.mânale care pe cli ce merg
iati o indrumare mat serióse..
Vol ve intruniti si sfatuitt. Vë comunicati impresiunile si di-
ficultatile, publicati necontenit, avetl serióse organe
tate printre care voiü cità: «Convorbirile didactice» si «lnvéte.-
mîntul primar» ce pot face fata buna in orl-ce altA tara; alt
reusit sa facet! ca acéstä societate, fundatä la 15 Martie 1887,
sa fie recunoscute. de persónä moralA la 5 Aprilie anul curent;
si printre voi adesea salt fericit a stringe mana, nu numai la
muncitori de valóre pe terenul literaturii romane sae scolare,
dar la adevérati ómeni de sciinta!
Reprezentatt un corp conscient cu deosehire de datoria sa si
mal putin preocupat numal de drepturile la care ar fi îndrituit
sä aspire ; lucrati cu iubirea profesiunel vóstre si acésta vé inaltä
si întaresce; aveti focul sacru al misiunel si acésta vd tace cinste.
Mergetl tot înainte, cäcl prin mersul vostru ascendent, se ridica
valórea generatiilor ce se succed, se malta némul.
Adesea s'a aruncat la adresa vóstra epitetul de «socialist».
Nu. Numal cet din códa rîndu;ui vostru, in nedesmeticirea lor,
pot se. se gândéscä la ast-fel de idel. Vol? Vol sunteti «patrioti».
Asta reese din impresiunea ce proclucetl asupra celui ce ve
studiazä si acest lucru trebue sa fitl si ve urez sa continuatI
a fi.
In luptele nóstre politice, puteti avé ori-ce parere. Sä fie a-
céste. parere numal isvorite. dintr'o convingere senina si desin-
teresat8. Atât e destul.
Un sfat am a vü da; se. fitt red pentru luptele mid si fära
ideal; inima vósträ însä ferbinte se. lie, ori-când va fi in lupta

www.dacoromanica.ro
 ALIHNA 1089

ideia bineluT, a frumosuluT, a utiluluT, a unireT ce duce la forte,

a viitorulul Orel si némuluT.
De alt-fel rolul vostru in genere si cu deosebire al invetate-
rilor este demn .de invidiat.
Nu me satur a-ml represinta prin memorie admirabila impre-
siune ce o simtescT, când esind din oboséla oraselor cu popu-
latiunea in genere släbitä si vecinic încordatä, in care sterile
nervóse arata adesea lipsa de stäpânire pe sine, trecT la tara sa
observT pe bäncile claseT, pe cât de lipsitä de viata ce dä fastul
bogätieT clädirilor din oras, pe atât plinä de viata tigurilor sgiobiT
ale uneT populatiunT sdravene care cu privirea lor viuóie si pä-
trunSlätóre, lacomT de cunoscinte noue, ascultätorT si respectuosT,
sorb vorbele dascäluluT, ca iarba roua dimineteT, ceea ce face
cä învëtätorul la tarä e Slilnic rësplätit si fericit in munca sa.
cum ar fi copilulul säténuluT alt-felP Când säténul nostru
nu are päreche ca desteptäciune; el care îndeplinesce vara cea
maT grea muncä câmpenéscä cunoscuta, cântänd totu,T si isto-
risind vesel; el care pare tot-d'a-una fericit, tot-d'a-una multumit;
el, tip al poporuluT ospitalier.
Brav si neobosit la muncä, el a gäsit mijlocul sä jóce hora
la 30 August 1877 mainte de a intra in foc, sub ghiulelele vräj-
masulul, si pe când primul batalion al regimentulul cädeà se-
cerat de glóntele pägânuluT.
CercetatT cântecele lui, viersul lui, snóvele si povestile lui, si
vedetT câtä bogätie, câtä imaginatie, ce comórä de frumusetT
contin ele.
Poporul nostru este cel maT desävirsii, aluat, cu care se face
totul pentru märirea némuluT, daca arätându-1 cu bunävointä,
vom desteptà in el încrederea, perduta prin secoli de suferintä
gi înselätorie ; daca vom cauta prin pilde sä-T dovedim ce póte
sä scótä el de pe pämintul see.
Sä1 convingem cu exemple cä el e unul din ruraliT ceT mai
fericitT, ca intindere de pämînt, din Europa; cä el locuesce o
tarä binecuvî.ntatä prin situatia sa fisica ; cä pämîntul pe care
asudä la muncä este unul din cele maT rodnice, s cä-T trebue
numaT priceperea maT de aprópe a sistemuluT de cultura actualà
pentru a fi mai cu cuprindere si mal multumit ca in present.
Iatä de ce am spus, de la început, cä rolul vostru este märet
$i multiplu ; iatä de ce v'am spus cä nu sî.nteti numaT dascälT
dar si sfetnicT aT satuluT ; iatà de ce adaog, cä personal, pun
mal putin pret pe regulele sintactice si Geografia lumiT, siluite
in mintea copilulul, de cat pe sfaturile uneT bune gospodäriT,
pe altoirea si înmultirea pomilor roditori, pe cultura legumelor,
pe mentinerea si desvoltarea industrieT casnice, pe recomandä-
rile notiunilor de agricultura intensivA, pe ingrijirea bunä a vi-
telor si pe observarea regulelor higienice si indemnarea la muna
si economie.
Scólelor pe hârtie din trecut Qä urmeze in curind acólele cu
gospodäril model, in care invetätoriT sä-s1 creeze mijlóce mai

www.dacoromanica.ro
 1090 ALBINA

bune de existentä, de care budgetul din nenorocire este mal

sgârcit, fäcénd in acelag! timp din ¢cóla si pämintul el un oasis
de cultura. si progres, In mijlocul satuluT, pentru proprietatea
mica, dupä cum inteligenta gi admirabila alcätuire .a adminis-
tratiel Domeniilor Corónel, gratie priceperil gi perseverenteT d -lui
I. Kalinderu, alcätuesc atâtea oasisurT de progres gi regula in
tara., ce urez din tótä mima sa servésca de pilclä proprietätel
marl.
Le spun tóte acestea ca sa vë explicatT mai bine ceea ce am
sustinut tot -d'a -una in ce privesce rolul învëtämîntulut primar
rural si pentru a vë atrage atentiunea din noü asupra datelor
ce vi s'aü cerut prin ultima circulara., date gratie cärora se va
puté da o îndrumare practica compatibile cu genial säténuluT
roman,, in acord cu materialul prim de care dispunem, si acestea
cu deosebire in ce privesce învëtämîntul primar rural ,si mal
ales cel profesional anexat acestuia.
Iatä de ce, cu tótä greutatea bänéscä a momentulul, am trimis
deja pe 8 dintre d -v. la Cudjir in Transilvania, pentru a învëtà
pomäritul gi stupäritul.
Iatä de ce am Indemnat din anul trecut pe câtT -va din judetul
Baeäü, la lucrärilc lemnuluT sculptat.
Tóte acestea le lac cu încrederea desavìrgitä ca sëmînta ce
vi se va ìncredinta, va rodi însutit gi ca vol sîntetT ogorul pri-
elnic pentr'i fapte bune gi românescl.
FitT practicT in învëtämintul vostru, faceti-v6 utili gi respec-
tatl nu numal prin confluita vostra moralä, clemnä, dar si prin
povetile utile ce veti da sätenilor.
Aratati -le ca, trebue sa se gândésca nu numal la drepturile de
care -ul lac atâtea ilusiT ; dar eu deosebire la datoriile ce aü si
cte cari habar
Faceti -T sa iubéscä satul gi mogia pärintéscä, calitätT gratie
cärora am resistat la tóte incercärile in timp de secoli.
Contribuiti la desvoltarea lor, nu numaT culturali dar si eco-
nomici, cäcl numaT ast -lel tara va fi ferititi.
El este temelia; sa ne mai ocupäm si de dinsul, caci este des
tul timp de când Statul, ca $i säténul, construesce de la coperis
in jos 'Ara multa. isbânclä.
0 ast -fel de îndrumare, cat mai larga, sa fie data învëtämîn-
tuluT primar in gcólele rurale.
Trebue neapärat ca scólele de învëtämînt, pe viitor, sä albi
o ast -fel de organisare, in cat, aläturT de scólä pedagogica ele
sa. Ge ,i atelier ,si ferma. - model. Pentru a se realisà acest stop,
trebue sa facem ori -ce sacrifici! necesare. Pînä la epoca când
ateste scolt vor da róclele lor, trebuesc învëtätoriT ceT mai tinerl,
ma! abili gi merito§!, unit! dupa natura localitatilor ce ocupa., in
timp de 3 -4 lunt, anual, in anumite ferme si ateliere, pentru
a le da o cultura. practica.
De alt -fel rolul învëtätorilor in migcarea nósträ economica., a
lost îmbucurätor gi norocos pînä in present.

www.dacoromanica.ro
 1691
ALBINA

Mi$carea mal conscientä ¢i mal sistematica, a inceput din atea

parte bine- cuvîntatä, care a dat täri1 in acest seco! ßi pe Tudor
VIadimirescu.
Acolo in Gorj o mânä de ómenT, cu inimä si pricepere, s'aü
pus in fruntea nu numaT a mi$cäriT culturale poporane, dar si
in fruntea rede$teptäriT economice.
ET muncesc strâng. Facä toil ast -fel ! Gorjul are in present
17 bäncT rurale si mai multe societfitT culturale si bibliotecT, din
care una cu peste 1000 volume.
Mehedintul a urmat bunul exemplu si are 5 societätT culturale
$i 6 societätT cooperative.
Doljul nu a voit a rémâné mal pe jos si are dejà mal multe
banc! rurale.
Miscarea prinde in tótä tara. Ve voin cità comuna Bréza -de-
sus din Prahova, in care banca are peste 600.000 lei.
Ministerul de instructie va posedà, in curînd sper, numérul i
natura tutulor acestor institutiuni, pentru care am cerut date
revisorilor. Am de adaos : pe cât MT pus inimä in a le lace, pe
atât nu mè îndoesc cä veti pune perspicacitate, pätrundere si
perseverentä, ça nu cum-va acéstä laudabilä miscare sä se pri-
mejduiascä cumvà.
Tot ast -tel de rol II institutoriT cari an in activul lor,
pagina cea mal frumósä, pentru moment, in învétämintul nostro.
IndrumatT copiiT la meste,ugurÏ comert, aratati -le impor -
tanta mare a bresla,ilor $i pentru el si pentru tara.
Arätatl cä dacä multi ar trebui sa nu mal sgârie de géba hâr-
tia, nu tot ast -f el e cu me$te,ugul. Acolo ori -ce împunsäturä cu
acul, ori -ce loviturä de ciocan, ori -ce lucrare cu tesla sail cu
terästräul, e o noué producere de forte utile, e un non capital,
agonisit in economia nationale.
Vol vé dati socotélä de acest lucru. VoT cooperati in tóte în-
treprinderile bune si utile. Ultima vósträ afortare e «Sporul
monte!,» banca cooperativa cu tendinte practice cäreia îT doresc
spor clin tóte inima.
Si este atât de adevérat ceea -ce cred in cât vol ce! d'intâiü,
dimpreunä cu câtT -và ómenl de bine, luminati si patrioti, cä-
rora profit de ocasiune pentru a le aduce felicitärile multu-
mirile mele at! inaugurat $i desvoltat atât de bine scólele de
adult!, atât de necesare la noi si de care véd cu piacere cä o
sa vé ocupati chiar in acest congres pentru a le organisé.
mal practic.
Neobositi dar, dupa munta in a cresce copiiT, vé desti -
natT pentru a cultivà pe ceT mal in vîrstä.
Onóre voué!
Tot £n acest congres, véd cu 'piacere cä prima chestiune de
care o sa vé ocupati. este relativa la : «Educatia nationalä, pri-
vitä din atele puncte de vedere care sa contribue la adevérata
propä$ ire a némuluT nostru.» Vé felicit din inimä pentru cä ur-

www.dacoromanica.ro
 1092 ALBINA

märitT ast-fel de ide! si vá urez din tótä inima, ca in interesul

propäsiril némulul nostru, sa gäsitl cea mal practicä soiutie.
OrT-unde se face apel la muncä si abnegatie, vol mergetT in
rîndurT strinse. Prin munca vósträ sä speräm cä tara va ajunge
in curînd, in pläcuta situatie financiará, in cat salariile vóstre,
atât de scäqute, sä fie mal in raport cu meritele ce desfäsuratT.
Mergel dar, cu í:ncredere înainte.
De si in economia nósträ intelectualä, sîntetT modestT lucrä-
torï, carT ducetT o viatä întrégä de muncä grea, monotonä si pu-
tin rësplätitä, sä nu ultäm însä, cä li cu ci, an cu an, vol tór-
cetT firele cu carl se alcätuesce necontenit trâmba frumosuluT,
variatuluT si tot mal RnuluT borangic, care se desfäsurä necon-
ténit in viitorul némuluT, prin generatiile culte ce necontenit
pregätitl, trâmbä ca o pînzä a Penelopel, vecTnie nesfârsitä,
care nu se opresce in sfârsirea sa prin rea vointä, dar prin fap-
tul continuäreT némuluT nostru cu sigurantä si prosperitate in
viitorul infinit.
Sint fericit a vó salutà cu acéstä ocasiune ; sint fericit a vë
spune adevérul in ce privesce ceea-ce cuget despre domniile-
vóstre; sînt feri.,it a vé face urärT de necontenit progres.
Dati ml acum voe, ca coleg al vostru, mal vecliiil in învétä-
mint, sä sfirsesc prin a vd stätui.
CreaetT si inspiratT credintä desävîrsitä, care întäresce, í:naltä
si consolä, färä care viata nu are scop si rost hotärîtor in a-
céstä lume.
Iubiti-vé tara si némul si qilnic infiltrati aceste sentimente,
f'ärä care nu e posibil un popor mare, o tarä respectatä si fe-
ricitä.
CredetT in viitorul märet al Româniel si Românilor si culti-
vatT acest ideal, färä care viata natiunilor n'are niel un sens,
färä care nu se întelege nobletea sacrificiilor si înältimea fap-
telor patriotice.
Réspânditl ideia de cinste avem atâta nevoe, de muncä
este timpul sä o cinstim, de economie care e esceptie încä,
cäcT câte-si trele acestea sînt pentru viata materialä, ceea-ce:
credinta, nädejdea si îndurarea sînt pentru cea spiritualA.
Arätati-le cä munca nu e o pacoste, sail o tristä necesitate;
facet! sä vadä cä ea este o fortä, cä ea e marea consolare a
vietel; cä ea ne ridicä prin farmecul si ródele el d'asupra încer-
cärilor dilnice ale purgatoruluT nostru.
Spuneti-le cä fericit deplin nu póte fi de cAt numal acel ce
muncesce.
InältatT sufletele, ridicatT cugetärile, î:ntäritT caracterele, redes-
teptatT in popor gândirile bune; indrumati1 la iubirea aprópeluT
si la sävérsirea faptelor alese; iatä in definitiv, care e marea
vósträ menire.
Iubind, îngrijind si desvoltând in copi! aceste sentimente, veti

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1093

face aceeagT operä märétä, ca $i eroiT némuluT din trecut; vetT

intärì generatiile viitóre, prin incredere vointä.
Ast-fel numaT, viitorul patrieT va fi asigurat $i fericit, si nu
mè îndouesc un moment mAcar de succesul vostru.

O serbare bisericéscä.
I. P. S. Iosif Naniescu, Mitropolitul Dloldoveï si al Su-
ceve7, a împlinit In primele dile ale luni7 Iulie, 25 de

Interiorul Mitropoliel din -Iasi (1).

(1) Notice despre Mitropolia acésta gi vederi din interior gi exterior s'aü pu-
blicat in «Albina» Anul I, No. 12-13, An. II, No. 35, An. III, No. 13.

www.dacoromanica.ro
 Y

I. P. S. Icsif Naniescu, Mitropolitul Mcldov:i.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA I f,t¡j

ani de când a fost ales si instalat ca 111itropolit. Clerul

din Eparchia I. P. S. Sale a luat mésuri sá serbeze acest
moment fPricit din viéta pâstorultti séù at o deosebitä
solemnitate. Ne bucurâm fórte mult de acésta, cad o ase-
menea miscare ne aratâ dragostea ce exista Intro geful
bisericei\din acele párti si dintre preotime credinciosi.
Trimitem si noi respectóse felicitári Inaltului Ierarch gi íï
dorim ani multi si fericiti pentru binele bisericei nóstre.
Profitâm de acéstâ ocasiune sa dam si ciite-va, date din
viata 1. P. S. Sale.
losif Naniescu s'a nâscut In Basarabia In anul 1820.
De mic copil a fost adus In Iasi, de catre un unchiù al
s6ú, care era arhimandrit la biserica sf. Spiridon. Dupâ
mórtea acestuia trece la ßuzéü, unde se aflà ca Epis-
cop, renumitul Claesarze. Aci urmézâ seminarul, e ca.
lugarit hirotonit diacon, In 24 Noembre 1835. Chesarie,
apreciind caliiátile tînérului diacon, íl trimite la Bucuresci
spre a-,i continua studiile In scóla de la sf. Sava. Ajunge
egum al mânâstirei de la Gâiseni, profesor la liceul Ma-
teal Basarab Seminarul Central din Bucuresci. In tim-
pul mitropolitului ifon, e hirotonit arhiereü si ales epis-
cop de Argeg, iar in anul 1875 e ales mitropolit al A1ol-
cloveï Sucevei.
(x...

Exemplele celor mari incuragézá pe eel mici.

Armata macedonénä fäcuse un lung $i obositor drum prin

nisce lncurT pletróse $i neroditóre. TotT, de la mic pina la mare,
su'ereaù de sete. Se trimiserà câtT-va soldati, ca sä vadä de se.
gäsesce cum-va vre-un isvor. Acevtia cäutarä pretutindeni gi ahia
in cräpäturile und stânci gäsirä putinä apa, pe care o aduserà
într'un coif, ca regele lor sä-,i astâmpere setea. Alexandru cel
mare, arätä tuturor apa si îT încurajä mal albä
putinä räbdare, cäcT in curind vor da de un isvor, ce trebue sä
tie prin apropiere. Apol, in loc sä bea, el vérsä jos apa, in ve-
derea tcturor. Armata rémase ulmitä de acéstä faptä. Alexandru
le dete prin acésta un exemplu vi el îndurarä de aci mainte cu
totil setea, l'arä sä murmure câtugT de putin. Si cine óre n'ar
íi sulerit tote, vé51@nd pe capul sëù suferind impreunä?
Cristea Georgeseu

www.dacoromanica.ro
 lntâiul congres al înyétâtorilor si institutorilor din Romania.

c/q-z
C, upä cum am anuntat deja, In cilele de -1, 2 $i 3 Iulie,
s'a tinut in capitata, întâiul congres al corpulu! didac-
Gi:J tic primar urban $i rural di tarä.
La acest congres ail luat parte peste 1.700 înv étä-
^ torT $i institutorT din tóte unghiurile täriT.
.

El a fost organisat de neobositul comitet al SocietätiT In-

stitutorilor Institutórelor din Bucuresci, care n'a crutat
nid osteneli, nicT bani, pentru ca congresul sä aibä o deplinä
reusitä. Sintern fericiti a constata cä reugita a întrecut tóte
asteptärile.
Importanta chestiunilor puse in desbatere; cum $i demni-
tatea cu care s'a urmat discutiunile, a fäcut admiratiunea tu-
turor asistentilor. S'a remarcat mult faptul, cä bärbatii eel
mat luminati al tari! $i-aü dat mana pentru a da congresu-
lu! o deosebitä importantä.
D-nil Ion Kalinderu, Spiru Haret, Dr. Istrate, Gr. Tocilescu,
Maisner, Sperantä, Cosâcescu, Gr. $tefänescu, Ionescu-Gion,
nu numa! cä ail luat parte la congres, dar prin cuvîntärï
pline de invétäminte si patriotism ail încälcjit inimile
înältat sufletele tuturor.
Delavrancea, cunoscutul scriitor si Primar
Capitale!, a arätat cu acest prilej dragostea sa mare, pen-
tru luminätorií poporuluT, luând parte la congres si dând
tre! mese absolut gratuite tuturor congresi$tilor in timpul
celor tre! dile.
D-ni! membri de onóre P. Garboviceanu, Lupu Antonescu,
C. Sontu, Stroe Beloescu, G. Adamescu altii, aü tinut ca
o datorie sä onoreze cu presenta lor congresul, urmärind
cu vit interes desbaterile.
Invëtätoril institutori! aü dat probä cä sciü sä muncéscà,
nu numai in ce! patru peret! ai $cólei, dar pot îmbrätisà
.

chestiuni mar! si a da solutiun! temeinice. Incepênd cu strä-

lucitele cuvïntärT ale d-ne! Smara si a d-lor D. Cecropid, I.
Teodoru, C. Teodorescu, D. Pomponiü, Juarez Movilä, D. Con-
stantinescu ¢i sfîrsind cu ale d=1or învëtätori Adamescu, Va-
silescu, Jocu alti!, töte aü fost pline de inimä, cunoscintï
§i românism. Iatä in resumat cum s'a urmat acest congres:
ln diva de 30 Iunie comisiunile congresuluT compuse din
d-nii I. Beiu, C. Teodorescu, Const. C. Pop.-Tasca, I. Teo-
doru, D. I. Pomponit, N. Haris, I. Florescu, Anghel Deme-
trescu, Gavril Niculescu, Marin Marinescu, I. N. Uiocan, Spi-
reanu a1tiT, aü stat unii pe peronul gäril, iar alti! la $cóla
Golescu, de ail primit gäzduit pe frati! congresistT.
In diva de 1 Iulie la orele 8 diminéta tot! congre$istii
s'aü adunat la scóla GolPscu, iar la orele 91/4 a. m. cu mu-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1097

sica in frunte aü plecat la s-ta Mitroplie, undo P. S. Sa PAr.

Arhiereü Pimen Georgescu, înconjurat de inaltul der a ofi-
ciat un Te-deum, chemând pronia ceréscä in ajutorul lucrä-
rilor ce aveaü sä încépä. Dupa serviciul divin ascultat cu
religiositate de peste .1000 de învétätorT institutorT, P. S.
Pimen Georgesçu a tinut o cuvîntare plinä de entusiasm,
arätând strînsa legäturä dintre bisericä c61ä, dintre preot
învëtätor $i îndemnându-r ca cu puterf unite sa lucreze
cu totif din rësputerl pentru propairea némuluT si a sfinteT
nóstre credintf crestine ortodoxe. D-1 Cecropide, presedintele
societätil a rèspuns prin cAte-va cuvinte bine simtite, inimó-
sef cuvintärf a P. S. Pimen.
La orele 10 si un cortegiul s'a pus din noü in
care in sunetul musicil care întonà «Destéptate Române,,
strabatând stradele : Carol, calea Victoriel $i bulevardul Aca-
demieT, acest din urmä frumos decorat cu stégurT, prin in-
grijirea simpaticuluT primar al capitalef, d-1 Barbu Delavran-
çea, pina la sala Senatulul unde aveaü sa se tina sedintele
congresului.
La orele 11 si 25 sosesce d-1 Ministru dr. Istrate, fnsotit de
d-1 Dr. Pu$cariu, secretar general al Ministerului $i de d-nil
Inspectorl Maisner si Speranta.
D-1 D. Cecropide, Presedintele Societatil Institutorilor $i
Institutórelor, deschide prima @edintä a congresulul rógä
congresul a se unì cu d-sa, pentru a oferì presidentia de
onóre d-lul Ministru Istrate, ceea ce se aprcba in aplause
unanime.
In prima cji s'aü urmat discutiunile asupra primer ches-
tiuni puse la ordinea cjiler: «Educatiunea Nationalä.» Cu acest
prilej, d-1 Dr. Istrate, Ministrul Instructiunil Publice, a tinut
o cuvintare fórte important/I, pe care ne facem o deosebitä
pläcere de a o da in intregime in fruntea revistel.
A doua sedintä s'a deschis la orele 2 p. m. sub pre$e-
dentia d-lui Ioan Kalinderu, Administratorul Domeniilor
COrónel, contiuuându-se discutia subiectulul de diminétä.
A doua di 2 Iulie, sedinta s'a deschis la orele 8 diminéta
sub presedentia d-lui Spiru Haret, fost Ministru al Instruc-
tiunif Publice, find la ordinea 'tiller tot =Educatia Nationalän
t¡I i înfiintarea unul orfelinat pentru copiif dascälilor, ramasl
färä pärinti. Sedinta de dupa prânz s'a deschis la ora 3 p. m.
sub pre$entia d-lui Maisner.
A xreia di 3 Iulie, sedinta s'a deschi la orele 8 diminéta
sub presedentia dluT Spirt' Haret, discutându-se chestiunile:
Anul kicolar $i orariul scólelor primare urbane si rurale.
$edinta de dupa prânz $i cea din . urma s'a deschis la
orele 2 1/2 p. m., de cAtre d-1 D. I. Pomponiu, vice-presedinte
in lipsa u-lur Cecropide. La orele 3 p. m. sosind d-1 Gr. To-
cilescu, profesor universitar $i membru de onóre al Socie-
titter, i s'a dat presedentia congresulul. La acest congres

www.dacoromanica.ro
 1098 M "ti

s'aú luat hotäriri fórte importante carT se vor aduce la cu-

noscinta înaltulu! guvern.
1. S'a votat înfiintarea uneT Ligr, a tuturor invëtätorilor
si institutorilor, cari s/ lucreze pentru a se îndruma o ade-
v6ratä instructie gi educatie national/.
2. S'a hot/rît înfiintarea until orfelinat in care sä se crésca
eopiil rémasi orfani ai institutorilor $i Ynvëtätorilor, plätind
învët/toril 2 lei pe an iar institutoril 4 lei.
3. Anul scolar s'a fixat de la 1 Septembre pinä la 15 Iunie,
in care intra $i examenele, Cu scurtarea vacantelor de la
Cräciun $i de la Pasci $i
4. Orariul conform programuluT cu óre-carT modificXrT
pentru lunile de varä.
Marti la 4 Iulie la orele 6.30 diminéta, eu un tren special
i:mpodobit cu stegulete tricolore, peste 700 de învëtätóre
învét/torT, institutóre si institutor! ail pornit in escursiune
la fosta capital/ a Muntenie! «Curtea de Arge$» pentru a
visita mareata biserica a lui Neagoe-Vodä, cel mal märet
monument din cate le are tara Românésca. D-nil Gr. Toci-
lescu, Th. Sperantä $i Cos/cescu, ail bine-voit a însotì pe
congresistl la acéstä escursiune. Erà o priveliste de ne-inchi-
puit a vedeà, fete si femel, preotT învétäcei, tot! apostoli
luminätorl al poporulul, mergênd ca frati iubitT, unit! prin
cuget prin ìnimä, malte sufletele, in acele locuri unde
gloria strabunä îti sta in fata la fie-care pas si unde fie-
care piatra, fie-care arbor pare a 'tï §opti:
Viitor de aur fara nósträ are
6i prevëd prin secolï a ei indltare.
Multumita inime! românescT $i entusiasmulul d-lui Com/-
neanu, Prefectul judetulu! Arges, care a egit întru întâm-
pinarea congresistilor la PitescT, si s'a suit in tren pentru
a-1 insotì, escursiunea la Curtea de Arges a avut un deplin
succes. Colaboratorul nostru I. N. Ciocan, va da in numèrul
viitor o descriere am/nuntitä a acesteT escursiunT.
Stralucita reu$it/ a primuluT congres a cor.pului didactic
primar urban si rural din tara, umple de bucurie inimele
nóstre, celor de la Albina», cad tot-deauna am avut adânca
credinta c/ numaT in mana inv/tatorilor sta renascerea té-
ranulul roman. Preotul învëtatorul sunt facliele satelor,
lor le cade greaua sarcin/ de a face din nevoiasT, Omen! i:n-
c/putT, din pätimasl, caractere, din bolnavl, Omen! sanatosi.
Inainte dar, luminätorT vrednici, pe calea ce all apucat §i
sper/m c/ sarcina ce v'at! luat o vet! aduce la bun liman.
C. Pop.-Ta§cä.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1099

Educatia 1lationatä.
primele dile ale lut' Iulie membrit' corpului didactic
primar s'ati adunat In congres in Bucurescï. Cestiunea
ce s'a discutat a fost: educatiunea nationalä.
Nu se puteà mal frumos subiect pentru prima In-
trunire a acelora cari ail In sartina lor sá dea copilului
primele elemente de culturé. El primesc creerul si anima
copilului fàrá alta influenta de cât a familiei. Precum Il con -
duc sá cunóscé mai întâiü literele tot-asemenea II înfiltrá
cele d'întâiü simtirT, afará de dragostea pentru ai cases.
Numai daca educatiunea nationalä se începe in scóla pri-
mara, capata un temeiü sigur pe care tînárul si apot' omul
matur póte cládì edificiile celes mai frumóse virtut1: iubirea
de patrie. Nu trebue sá se crédá cá e nevoiá de o cultura
mal desvoltatá pentru a pricepe si a simtì patriotismul. Cultul
atesta sá se asemene cu al religiel; precum poti cresce pe
un copil 'In frica lui Dumnecjeti,' tot.ast -fel il poti cresce In
«dragostea némului ». Val de patriotismul acelora cari ati In-
ceput sá se gândéscá la el numai in vîrsta înaintatä! Atunci
omul póte sá juclece, póte sá rationeze, dar nu se mai póte
entusiasma pentru o credintâ. nouä. Inchipuiti -vé un om care
a trait pina la 25 de ani departe de périntl si comparati -1
cu altul care a crescut de mic lângá muma sa pîná la ace -
iasi vîrsta. Care din el va mal fi gata la sacrificiú pentru pa-
rintit' sei? Rèspunsul vine de la sine.
Vedeti cat de tare se înràdécinézé credintele, fie si gresite,
In vîrsta copilnrieT. Noi crescem cu o suma de superstitit'
cu prejudecáti felurite si la vîrsta matura ne dam silinta
sá ne scápém de ele. Tot asa se inrádácinézá si ce e bun.
Acest lucru a fost înteles de mult In alte tari mai inaintate.
E cunoscut de tott' ceea -ce s'a zis despre rèsboiul din 1870
Intre Germani si Francezi. Nu generalil germani aü dat vic-
toria, ci învëtátorii, cari aü înfiltrat In sufletul copiilor de-
veniti mai apoi soldati acea ferbinte dragoste de taré care
i -a fácut sá Indure tóte nevoile, tiind séma numai de datoria
catre patrie.
Este timpul sá -1 intelegem si noi si ce este mal important
s6-1 punem In practica. Natiune mica, in parte lipsitá de
independentá, asezatá intre vecina puternict' si doritori de
a ne face sá dispiirem, noi sîntem datori sé ne intérim zi
cu zi in dragostea catre taró.
Initiativa luatá de corpul didactic primar este devi bineve-
nitá sì menitá sé deà róde. Daté fie -care Invetátor, aruncat
hateo comuna departatá din cine scie ce ascunzátóre a
munti:. , s'ar simtì Investit cu un nobil sacerdotitl, daca
s'ar considerà nu functionar al unel institutil, ci misionar

www.dacoromanica.ro
1 100 ALBINA

al unel religiunT, acésta stare sufletéscá s'ar transmite $i co-

piilor $i ar influenta $i pe eel maturi.
Fie -care locuitor ei -ar scóte atunci pälária cu respect Ina -
intea invétätorului, ace! modest lucrätor pe care -1 plátesci cu
nimic, dar care pe tóíá ziva pune piatrá peste piatrá la edi-
ficiul educatiuniI nationale.
Sa nu se descurajeze nimeni, caci dacá unul singur este
fárä putere, mille $i mule lucrând in acela$T sens reprezintá
prin opera for o fortd pe care nimic nu o pate invinge.
Ch. A.

AGRICULTURA IN CHINA.

oesc sá dati de pildá muncitorilor de pámint

,) pe un popor care a aflat cum trebuesc ingri-
jite tarinele, ca sá le dea recolte imbelsugate.
Voesc sá le dati de pildá o tara depártatá, a
í/ cárul imbelsugare, -in loc sä descréscá, se men-
tine saú cresce mere.' de vre-o trei mir de
ani in cóce. Si trebue sá bágám de sémä cá
cuprinde pe un pogon de loc mal multi locuitorl de cat ori-ce
tara cu populatie désá din Europa.
Dupa cereetárile cele mal vechi, ca si dupa cele mal noul, fácùte
la fata loculul, in China nu se scie ce este cultura plantelor de
nutret, nici cea ce privesce hrana vitelor. Chineziï n'aú nicf o cu-
noscintá de bálegar. Cu töte astea, fie-care ogor aduce anual doué
recolte, si nu rémâne nici odata paragina.
Grâul dá de 120 de ori séminta luT. La nol se socotesce ca o
recoltá mijlocie aceea ce ar aduce de 15 orI sémînta. Töte mijló-
cele pe care cultivatoril nostri le cred neapárate pentru márirea
productelor pámintulul, Chinezil le cred cu totul nefolositóre ; si
afará de acésta el sciü sá dobindéscá fárá ajutorul acelor mijlóce
producte indoite.
E adevérat cä in China sint alte conditiuni de cat la nol. Chi-
nezil sint inparte budistl si nu mánâncá carne ; nor màncám mal multa
carne de cat ei ; asa cá trebue sä producem nutreturl, ca sá arem
carne ; afará de asta, multi cred cá trebue sá avem nutreturi, nu
ca sä dobindim carne, ci spre a produce bálegar. Cei care cred
acésta ca e trebuitor spre a avé bálegar, sá avem plante de nutret
si .vite cornute, se insélá.
Trebue sá stabilim ó dèosebire. intre trebuitor si util. Vitele pot

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1101

fi fórte utile in ce privesce carnea, untul, laptele si brânza ; numal

cä muncitorul trebue sä scie si trebue sa-1 1nv6täm cä nu e silit
sä le tie.
Vitele sint trebuitóre pentru producerea bälegarulul, dar acesta nu
e trebuitor spre a face pämìntul fertil. Cultura plantelor de nutret
si culcarea lor in pämintul arabil este singura trebuitóre, si P nefo-
lositor pentru cereale ca plantele de nutret sä fi fost lntâiú man-
cate de vite si prefácute in bäligar.
Productiunea grânelor nu e câtusì' de putin in legäturä cu aceea
a cärnil saü a brânzil, cad ceea ce se produce in carne se pierde
in grane. Noi nu ne putem lipsì nicl de carne, nicl de lapte, nid
de brânzä si daca eresatorul, care se indeletnicesce sä le produca,
lasä cultivatorulul grija culturiï grânelor, ambii vor scóte, ca si con-
sumatorul, un folos insemnat.
In Anglia, acéstä practica e Iórte bung, si când cultivatorul ro-
man va face tot ast-fel va fi minunat.
In China nu se scie nimic de regulele lucräril pämintulul. Afarä
de ingräsemintele verdi, nu se cunósce alt îngräsat de cat gunoiul
omenesc. De alt-fel cele dintâiü in privinta cantitätil si a resulta-
tulul produs, sint putin lucru fata de rémäsitele luate de la ómenl
E cu neputintä sä ne facem o idee câtä grijg aü Chinezil ca sa
albä folóse din gunoiul omenesc. Pentru el, acesta e sucul hränitor
al pämintului, care îsï datoresce imbelsugarea, acestuï puternic mljloc.
Chinezul, a cärul locuintg e tot ceea ce era de mult, adicä o
simplä colibe clgditg din platrä si lemn, Chinezul nu cunósce pri-
vata, ca la oras. Se observa numal intr'un loc bine vLdut 61e de
pämint saü gropi zidite cu multa grijä. Putin le pasa de mirosul
urit ; cad ideia utilitätil e mai puternicg la säracl, ca si la bogatl.
de cat desgustul adus de mirosuri. Un chinez se mira fórte and,
i s'ar plânge cine-vó de putórea ce ese din acele locurl. ET feresc
gonoiul de ori-ce fel de imprästiere, cäci sciü fórte bine cä perde
din putere daca vine in atingere cu aerul.
Dupg negotul cu grane si märfurl de hranä, nu e la el altul de
cat al acestul fel de ingräseminte. Pe töte drumurile se vëd nisce
cärute lungi si unite, care duc dilnic gunoiul omenesc la tara. Fie-
care taran, care s'a dus dis de diminétä sä-sl vindg marfa la tîrg,
aduce séra acasg douè ggletl cu asemenea gunoiü, agätate pe un
lemn de bambus (un fel de trestie).
Se lace atâta cas de acest gunoiú, cä fie-care scie cat un om
dä pe di, pe luna, pe an. Ori-care Chinez considera ca o necinste

www.dacoromanica.ro
1102 ALBINA

mare din partea óspeluT sëü daca acesta 11 plécä din casa färä sl-T
fi läsat acel folos, la care are dreptul in schimbul gäzduirif. Se so-
cotesce gunoiul a cincT ómenT doT Teú (6 litri) pe di, sail 20 hec-
tolitri pe an, cu pret de 14 leT un hectolitru.
In vecinätatea oraselor marl, gunoiul e prefácut in praf, care e
trimis in chip de turte in tinuturile cele maT depärtate ale impé-
rätiel. Acolo se îmóTe cu apä si se f olosesce in stare lichidä. Afarä
de orez, ChineziT nu îngrase nicl odatä tarinele, ci plantele care
cresc In ele.
Ori -ce rëmgsitg de vegetale sail de animale e strînsä cu grijg de
Chinezi si prefácutg in îngräsemînt. Turtele, córnele, ósele aü la el
un mare pret ; tot ash cu funingenea si mai cu semä cu cenusa.
Ne putero face o idee de pretul ce -1 are tot ceea ce vine de la
animale cand vom spune cä tóte pierderile de barba si de pèr de
la atâtea sute de milióne de capete rase in tóte dilele sint strinse
cu grijä si vindute. Chinezil aü încredere in ipsos si in var, ceea
ce T face sa curete tencuéla de prin bucätäriile lor si s'o Intrebu-
inteze ca îngräsemînt,
Nicl un muncitor chinez nu-sl sémënä ogorul mai nainte de a fi
afundat semintele In must de gunoiú omenesc întins cu apl. Le
lasa acolo pina Incep sl incoltéscä. Incercärile dese, spun el, i -aü
invétat cä plantele ating ast -fel o mai mare desvoltare si cä se-
mintele se gäsesc ferite de ghnggniile ascunse in pämînt.
In timpul veril, tóte rémäsitele vegetale, pale, iarbä, tulpinä, frunze,
sint amestecate cu pämînt si puse morman. and ele sint uscate,
li se dl foc si se lasa sl arda maT multe dile, pînä când se schimbä
într'un pämînt negricios. Acest îngräsemînt nu e întrebuintat de
cat pentru sëmîntg. and timpul seménatuluT a sosit, un oro face
ggurT In care un altul care urmézg pune sëmîntä, un al treilea a-
runcä peste acésta putin pämînt negricios. Tinéra planta ast -fel in-
grijitg se desvoltä cu asa putere, cä rädäcinile pätrund in partile
cele mal ìndesate ale pämintulul si sug de acolo materiile hrgni-
tóre, de care aú nevole.
Muncitorul chinez sémënä grâul dupa ce a muiat sémînta in must
de gunoiú omenesc.
Róbele de gràú sint seménate in résadnite, unde se gäsesc fórte
aprópe unele de altele ; apol se rësädesc aiurea. Cate odatg bóbele
se sémënä de- adreptul, in asa chip cä sint depärtate de patta de-
gete. Rësgdirea se face In Decembre ; in Martie, planta a dat sépte
ping la noua cotóre, av@nd fie -care cite un spic. Paiul e cevà mai

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1108

scurt de cat la not Se spune cl grâul dl de 120 de ori semîntä,

ceea-ce ce resplätesce cu prisos ostenelile si munca depuse.
La Tschusan si in töte orezäriile din Tchchiang si Kiangsu se
cultiva Intr'adins doue felurl de plante ca îngräseminte verdi pentru
orez. Una este un fel de cununitä, iar alta este trifoiul. Se fac
gropi fórte largì, asemenàtóre acelora ce slujesc la cultura teliner.
In aceste gropi se pun semintele la o depàrtare de cinci degete
una de alta. Dupa cate-va dile încoltirea are loc si cu multa vreme
inainte de venirea ernei, intregul camp e acoperit de vegetatiune
bogatä. In Aprilie se ingrópà plantele in pämint si putredirea lor
se face repede când e ìnsotitä de un miros fórte neplàcut. Obi -
ceiul e aceeasi ori unde Chinezii voesc sl cultive orezul.
Aceste observatiunT sint indestulätóre spre a probà muncitorului
roman ca practica lui, fata de a celes mai vechi populatiT agricole
clin lume, este practica unul copil pusà fata in fata cu a unuT om
întelept si Incercat. Agricultura chinezä e cu atât mai cu vada, cu
cat el si -aü dobindit cunoscintele lor numa! prin încercarl.
Invetàmintul lor indepàrtézà ori -ce intrebare, ori -ce pentru ce, al
lucrurilor, care ar puté conduce la sciintä ; de vécurl acest popor
a prerdut din acéstä pricina putinta ori -cäreì propàsiri, afarà póte
de aceea ce ar puté resultà din maimutàrire.
Intrebuintarea legilor firil, care ne face sä poruncim puterilor fi-
resct, este cu neputintà la Chinezi ; càcf legiuitorul lor cel mal ve-
chiil, Confucius, opresce pe scolari sa pue in practica vre -o idee
In afarä de cele cuprinse in cortile sale sfinte.
Este adeverat cä ceea ce e bun pentru un popor nu póte fi si
pentru un altul. E însà un adever insemnat si netägàduit care reese
din agricultura chinezä cl päminturile muncitorulul chinez si -aü
pästrat îmbelsugarea lor si s'aü mentinut in aceeasi stare de tine-
rete ca si pe timpul lui Abraam si a cele! dintaiü piramide din
Egipt (in care se regasesc vase de portelan din China de aceeasi
forma si cu aceleasi semne ca si adl).
Acéstà imbelsugare necurmatà n'are de cat o unica pricina : in-
locuirea ródelor ce aü fost rapita pämintulul, printr'un ingräsemînt
din care cea mal mare parte se pierde saü lipsesce in agricultura
nóstra.
U. T.
LAI ATI AMIINVIM
.--
Lenea e începutul rëutAtilor $i al saraciei.

www.dacoromanica.ro
1104 ALBINA

Patriotismul Romanului in Doina. (1)

Domnule Director, Domnilor Oolegi, Iubift elevi,

unoscute ne sunt noué tuturora si dusmanilor

nostri chiar nenorocirile nobiluluT popor
Român, infocatul WI patriotism si, vitejia-T
färä sémén ce el a desfAsurat-o, in decursul
veacurilor, pe micul sëú pcTmfnt!
Ni le-a povestit . cu drag si cu mult foc
Istoria, Biblia nósträ nationalä, observator
scrupulos si culegétor impartial a tuturor de
sémä fapte strämoseseT. *i de la strämosit nostri luat-am pilde,
cart ne-aú cäläuzit, ne cäläuzesc si pe viitor ne vor cäläuzi;
dar Istoria nu ne-a spus, nu ne-a cules totul.
Nu la Istorie, decT, sä ne adresärn, ca sä cunóscem pe de a
'ntregul trecutul nostru atât de sbuciumat si de atâtea isbânde
încoronat, cäcT Istoria e lucrare mat mutt de cabinet si póte cä,
in unele locurT si in anumite timpurT, ne-a spus maT multe de
cât trebue, pe aiurea si in alte timpurT, maT putine ne-a gläsuit,
multe fapte din augite mai mutt de cât din vOute; ci ca sä
scim adevérat trecutul nostru istoric, sä-1 citim sigur ca 'ntr-o
oglindä vie, trebue sä ne coborîm jos, in popor, la bordeiul, la
vatra täranuluT Român si acolo, la fata loculuT, sä T culegem
cântecile-T nationale, cântecile-T de vitejie ce el le-a lAurit.
Cäcl oine a putut maT bine observa faptele vitejescT din tre-
cut, dad. nu Rómânul care le-a sév@rsit°f
La el dar, la popor sä ne adresäm, ca sä ne povestéscä cu
mândrie de gloria-T trecutä, de acer strasnicï Voevodt, eroi iaE nea-
muluï Românesc.
ET aü pierit si 'n negura de vremT, in noianul uitärel aü tre-
cut, dar taptele lor eroice pästratu-s-aú adânc ca sGnte móste
in cântecele nóstre populare.
«Doina» este singurul cântec national, fäurit de popor, in care
se póte citi asa de limpede, ca in nicT un altul, inima [domßnuluí,
nenorocitul trecut al lui, netntrecuta-i vitejia, drayostea-i cea mare pen-
tru acest stint pämfnt, doru-i de familie, doru-i de sofie!
Ce este acest cântec si de unde-1 avem not, RomâniT?
OrT-ce cântec popular, näscocit de popor, in care se cAntA iu-
birea, jalea s dorul Românulul in tóte împrejurärile vielel sale,
pórtä numele de «Doind». Ea e tristul cQntec, mull jelitul chi-
nuitul copil al poporuluä Romdnesc!
CäcT chinuit a fost in vremurT acest nobil popor si prin multe
suferinte trecut a el!
(1) Conferinlä linuti; tu diva de 10 Jlaiiz, a. c. la Liceul aUnireao, Fosanl.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1105

Si cu acest cântec Românul, in decursul vremurilor, s'a mân-

gäiat in necazurile si nevoile sale!
In timpurile de restriste, când vijelia hórdelor barbare s'a
desläntuit asupra scumpulul pämênt, Românul s'a retras in
crieriT muntilor si acolo, întocmaT ca proorocul Eremia pe rui-
nele IerusalimuluT, jeluitu-s-a frateluT sal codru de nedreptatea
si asuprirea ce i se fäceà; falnicilor bradT, inverditelor si 'nflo-
ritelor väT si câmpiT vérsatu-si-a el focul, cântându-le «Doina sa
de jale!»
Chiar numele «Doinän, de la «dolina», din doleo (ere), a plânge,
a boci, indica plángerea, jalea, suspinul Románului.
Blestemat-a Românul mult timp, acolo in vägäunile muntilor.
in cintecele sale pline de suspin, pe dusmaniT sé;T nävälitorT:
TätarT, UngurT, Turc', PolonT cari veniserä sä-1 deie afarä din
tara, cum cântä o doinä de jale de pe acele vrPmurT :
Frundü verde de negará,
Val sermana WO, tara,
Tátariï mi te omóra ;
Legii mi te pirjolesc,
Nemtii mi te calicesc
Turcii pe tin'te robesc!
Din aceste strävech' cântece «Doine», in care Românul afu-
risià liftele cotropitóre, mal nicT una n'a ajuns in întregime pânä
la noT. Färä .îndoiélä, cä multe vécurT, in urmä, aü sburat
din gurä 'n gurä, cantate de bátriniT láutarT rapsoc,liT poporu-
luT românesc pe la mesele boerilor si Voevot;lilor de pe acele
vremur'; dar ele nu s'aü putut culege atuncT pe loc, cäcT pe
timpul când aceste cântece nationale se injghebaü, viéta Româ-
nulul erea in pericol, scumpa sa movie näpäditä si pîrjolitä de
strüinT!
Filca RomeT mereil plângrà si stränepotil eT cu inima sfisiatä
$i négrä eraü pe acele vremurT de näprasnicä urgie, cu inima
Négrá ca tina de vara,
Cànd o calcá mil de cara,
Cá dusmanu-i la botara
$i intra Cu sabia 'n tara!
CäcT prin negre fioróse timpurT Românul de la Dunñre a
trecut!
Cu inima si sufletul innegrit zugrävesce el, in doinele sale
de jale, pe blestematele hordiT barbare, care ail tintit sä-T ro-
bóscä mogia sa pärintéscá, zestrea sa oleamnicä, data luT de strä-
mosul séü «ßädiea Traian».
Cât dispret le-a aruncat si le aruncä Românul acestor popóre
cutropitre, care n'aü putut sä-T ieTe tara, se vede din urmäto-
rul cântec adresat Ungurulu'. cäcT acest popor a täcut parte pe
harta Europei din hordiile barbare ce s'aü aseSíat la Dunäre,
cum si Istoria nósträ nationalä ne spune:
Ungurene, vreme rea,
Ce cätagT In tara mea?

www.dacoromanica.ro
1106 ALBINA

la-ti hamul prastia

Si 'u spinare sarica
iteduintarata
Si-ti mtlnincfi, slänina! (1)
Bëtrân cântec! De e3i trunchiat pästrat, in el ori-cine citesce
§i vede ca 'ntr'o oglindä încetatä acea grdsnicci näválire a Hunilor
pe pämêntul Daciel!
«Hamul §i praqtia» sunt doué cuvinte cari ne vorbesc in des-
tul de vié(a nomadd a Hunilor lui Atila ysi a Ungurilor lui Arpad,
când din stepele Asiel aü nävälit, ca nisce läcuste flamande pe
pämêntul Europei.
Dar, apa trece, pietrele rémân, Slice un vechiü proverb Ro-
mânesc!
Furtuna s'a potolit §i strälucitorul sóre a încälSl.it iarägT cu
dulcile sale rae peimêntnl .Romlìnesc!
Românul se cobórä de la munte la t;es $i împoporézä din noü
mänósele câmpiT ale bArilnnlui Istru.
De acum înainte, dorul de famine, de soyie, de patrie crescè
§i maT mutt in inima lui!
Ca un bLtrân stejar, vecinic in picióre, Românul va sta la
Dunäre neclintit, leaat de scumpul séü pämènt gi cu fruntea
seninti §i cu bratul sëü de fier va tinè piept vitejesc, in decur-
sul vécurilor, contra noilor nävälirT barbare!
A:?a-1 gläsuise Românulul încä pe când era in pruncie
maica sa Roma, când îI däduse ca mNtenire provincia de la Du-
näre, «Dacia Romana»:
Fiul meü,
Alesul meü,
Tu din toti ai mei copil
C,l mai mare 'n vitejii,
Mergi in Dacia, gr3besce,
Pe barbari de-1 risipesce
$-apoi vecinic privighézä
SentinelA mult vitézä!
Iar pärintele séü «Bädica Traian» cu limbä de mórte-T läsase
ca testament: «nobilä sêmînlä Romana, vita de 'mpërat, stäpâ-
nesce sänêtos acest pämént, botezat cu singe d'al lratilor tel ai
'n mâinl sträine sä nu cada.!»
A ascultat vitézul copil pe bétrâna sa maicä si pe 'ndumne-
Sleitul sëït tata!
A venit la Dunäre, înarmat pînä 'n clintT:
A venit si a invins,
Pe barbari pe toll' i-a stins! (2).
Cu pala sa ostäcéscä Românul a stârpit noile hordil ce inca
mal curgeaü in pohoTït pe scumpul sëü pämênt; le-a alungat, când
peste munirT, când peste Dunäre nu odatä, ci de nenumërate
(11 Bibicescu, poesiï populare Transilvania.
12) Sentinela Romána, V. Alexandri.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1107

ori bêtrânul fluviú vi-a 'nrovit undele sale cristaline cu singe

mohorit de le¢urT pägâne! Martore sint gi väile
la Rovine, Baia, CälugärenT etc., cari aü clocotitsângerânde
pînä
de
tare de zängänit de arme. *i martore sint vi doinele, 'n depär-
bëtrânescT ce vitézul popor românesc le-a fäurit cântecele
pe acele tim-
purl de glorie, sub mani 'or Voevo4T: Mircea, Stefan $i Michaiü.
0 doin& de acest fel un cântec de vitejie
%arä, este al lui Stefan-eel-mare vi al lui de iubire de
cântece de mult timp trebue sä se fi cântat de popor, pînäAceste
MihaT-Vitézu.
când
in glilele nóstre, nemuritorul Alexandri sä le culégä vi
dea ast-fel versificate: sä ni le
Stefan, Stefan, Domn eel mare, Audit-ati de un Mihaia
In Sucéva cuibu -si are Ce sare pe sépte cal
Ca un soim voinic si tare. De strigä Stambulul val?
Din Sucéva and el sare El e Domnul cel vestit,
Di si nópte, de calare, Care 'n lume a venit,
Se bate 'n patru hotare: Pe luptat si biruit!
Pe Tätari ii cäsäpesce, Spue nul cel Oltén,
Pe Unguri li pärjolesce Spue valul Dunärén
$i pe Turd li risipesce; Si codrul Cälugärén.
lar pe Legl cu chica tare Spue corbii muntilor
Ii alungä 'n sptnzurare $i fiarele codrilor
Si -i injugä ca sä are! Care-a fost nutretul lor?
Fost-aíl lesurl tätäresci
Si Turcesci si Unguresci,
Date 'n säbii kom9nescl! (1)
Frumóse, domnilor, sînt aceste doine acum când le
scurte adunate, dar cât de frumóse, cat de fermecätórecitim ava
trebue
s& fi fost ele odiniórä!
Dacä asta-4T, noi, numaT citindu-le, ne entusiasmäm, ne fierbe
singele in vine, numaT gândindu-ne la acele fapte
trecut; ce va fi lost pe strämogiT no$tri, cum le vavitejescl
fi
din
scânteiat
ochiT, cum inima li se va fi înfläcärat, când ei le
ascultaü fer-
mecatT din gura acelor bêtrâni läutarT, cari pe la mesele
lor boieri $i VoevoglT le recitaü pe de rost in mil vi mari-
surT mil de ver-
in viers melodios pina 'n slava ceruluT pe mariT
eroi ai némuluT Românesc!
Pin& gi strëinii ne spun de vechile nóstre cântece
vi ni le admira pentru frumusetea lor. nationale
Dintre ace$tT strêinT admiratorT cit&m pe Martin Strikowski,
Polonez, care pe la anul 1575, f&cênd o c&lêtorie prin Muntenia,
ne-a l&sat urmätórele rêndurl, cu privire la aceste cântece.
«
Gloriosul obiceiü de a canta vitejiile str&bune se
p&stréz& pîn& astä-41 in Muntenia, Transilvania vi Moldova
precum eü insu-mi le autiiT de ajuns cu propriile mele urechT,
in tóte adun&rile însotite de cobze, vióre, harpe; cad po-
porul de jos se desfätézä peste mësurä, ascultând marile vitejiT
ale principilor ßi voinicilor». (2)
(1) Din Colectia Poesil pop. V. Alexandri.
(2) Hasdeil, Archiva Istoricä IL No. 6.

www.dacoromanica.ro
1108 ALBINA

Ast-fel canta, domnilor, versul DoineT vitejia fd'rä margini §i

iubirea sfintä a RomânuluT pentru tara sa.
Da! Românul tot-d'auna a iubit-o $i cu inima area $T-a a-
parat-o! Dar nu maT putin de cat patria si-a iubit si-s1 iubesce
el pe dragua luT, sotia, familia luT! Acela$T foc stint ca si pen-
tru tara îl atïtä el pentru iubita, maT târ4iü a luT sofie, pe care o
cantil cu bucurie, o ridicä in slava ceruluT, atunci and veselia,
fericirea a dat peste el; sail o lasä plângênd, câncl tara îl cl-16mä
la arme.
Tu te duel, bade si;race.
l.ú cu dorul ce n'oiíl face?
El o îmbie, o mângâie cu cuvinte pline de curagiü.
Busuioc verde pe masa,
R6mâi, mândrä sän8tósa,
Rëmâi cu maica a casa;
C'acolo unde merg eú,
Nu e bine, ci e rue:
Nu e grâú, nu e porumb,
Numai sânge de Itomàn:
Sângele Muscalulul
Pina in cóma calului,
Singele Românului
Pân'la burta murgului!
Dar si mândra nu se lasa maT pre jos de cat el, cäc:T si
e vitézä ; se rógä de sotul ei, plânge ca sä-1 însotéscä la lupt:ï,
sit-1 tie de urit, sa-1 îmbärbäteze
neicuta, calare
La spatili dumitale;
Fa-m8 tragét .r la ,a,
CA Si ea-s de sima la!
De sénuz lui! Vitézä ca el, cä dór nu degeaba este ea Romancar
Se lupta, se bate cu sete Românul in contra clugmanuluT, dar
dorul pgntru dräguta luT; pe care a läsat-o cu lacrämile giróù+
pe obraz, îl dobórä, îl mistue, îl omórä! Si de ce nu ? Dórä a
trecut mult timp; de când el nu .sia mai
mimdra lui,
Flórea câmpului,
mult timp, de eâncl niel ea nu i-a mai desmerdat:
Uchisoriï lui
Mura câmpuluï,
Fetisóra lui
Spuma laptelui!
$i d'acolo din depärtare :
Uncle singele du.gmanului
E pina 'n cóma calului,

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1109

Românul o,tén intrébd prin dorul sat într'aripat de n:îndra ha,

dacd mal traeste, sail a murit de toc §i inimd rea!
(Va urina). llristea N. Tapu.
Profesor, Foesanl.

Despre lupta pentru existentá.

upta pentru existente nu este alt-cevà de cat suma
muncei ce o depunem pentru a învinge greutätile vie-
te! ca se ne îndeplinim trebuintele nóstre dilnice.
*i se dice lupte, pentruce dace cine-va nu mun-
cesce dintr'o cause 6re-care, atunci vecinul set' se fo
losesce de acésta, $i iea el ceea-ce am puté luà not, sail chiar
si ceea-ce ni se cuvine noue.
Agà de exemplu 'Inge ograda nóstre este o movilä de gu-
noiú pe care ar trebuì s'o ducem pe camp pentru a îngre$à
locul nostru si a trage ast-fel din pemînt folóse îndoite si
chiar intreite. Dace nu facem acésta, se póte intîmpla se vie
un altul chiar de la o distante mare $i luând gunoiul se-1
întrebuinteze dìnsul pentru all imbunetetì pemîntul set',
fecêndu-1 se produce ma! mult. Acest spor de productie ni
s'ar fi cuvenit noue, dar 1-am pierdut din causa nepreve-
dere! nóstre de a întrebuintà gunoiul.
Alt exemplu. De multe orl proprietari! de mosii aú tre-
buintä de lucretori pe mosiele lor, înse de multe or! se in-
ample ce in loc ca omul se merge se lucreze, î$i face di-
lele prin cârciume, iar proprietaril stilt siliti se-si aduce lu-
crätor! chiar din tari sträine, ast-fel ce pe când seténul de
pe mosie îsi pierde senetatea $i banii in petreceri, streinii
se întorc cu câ$tigue frumóse la casele lor.
In lupta pentru existente, cârciuma este un ajutor pontru
lucretorul harnic si este un pericol pentru cel nerevag, care
iubesca béutura, pentru-ce cel d'întâiú se folosesce de lenea
celui de-al doilea Qi muncind ma! mult se îmbogetesce, pe
când betivul mere bolnav in serecie.
Dar nu numa! lenea :7i näravurile rele fac ca cine-va se
fie învins in lupta pentru existente, ci $i nepriceperea. Acéste
piedicä de obiceiú dispare, dace ceutem a ne folosì de in-
vëteturile ce ne de $c61a, precum si de acele ce le putem
culege la fie-care pas treind in lume.
Ast-fel, de exemplu, un om ce kitie a însemnà Qi a socotì
este ma! greú ingelat de cat un altul care din causa nes-
ciinte! sale póte face multe gresell: Acesta din urme ne pu-
tëndu$! însemnà daraverile, i se întîmple de multe or! se
pletésce mal mult de cat ceea-ce datoresce, sail chiar se ple-
téscä de doue or! aceiasi sume .de ban!. .

Din exemplele de ma! sus vedem ce in lupta pentru egis-

www.dacoromanica.ro
1110 ALBINA

tenta, trebue sä desfäsuräm tóte puterile nOstre, pentru a

muncì fall a ne läsà ademenitï de nisce pläcerï momentane,
carl nu fac altcevà de cât ne stingheresc viitorul. Tot din
aceste exemple se póte deduce cä pentru ca cine-va sa in-
vingä mal usor greutätile vietel, trebue îngrijéscä cat
mal bine corpul mintea, pentru-cä acestea stilt puterile de
earl dispun fiintele In lupta pentru trait.
Am spus de la inceput cä scopul acestei lupte este de a
ne îndeplinì trebuintele nóstre cjilnice. Aceste trebuinte le
putem împärtì In urmätórele grupe :
1) Trebuinte ce satisfac cele cincl simturi.
2) Trebuinte ce satisfac datoria nósträ de a läsà urmasi
pe pämînt.
3) Trebuinte ce satisfac dorinta nóstru de a fi cevà între
semenil nostri din societate.
Imbräcämintea hrana sînt trebuinte ce le putem asecjà
In primul grup. Tot In primul grup putem pune $i acele
trebuinte, cari find satisfäcute tind a face viata mai drägä-
laä. A¢à este dorinta de a audì cate odatä o muzicä plä-
cutä; asa este dorinta de a-ti împodobì casa cu flori $i cu
tablourl frumóse; asa este pläcerea de a vedé curätenia §i
regula in casa, In grädinä, in töte pärtile ; töte acestea ne
impresionézä pläcut ¢i ne fac sä ultäm din necazurile vietei.
Frumusetea se simtesce prin vedere prin aucj. Omul care
nu póte sä o simtä este un om nenorocit, pentru-cä viata
lui nu pote fi întreruptä prin nimic pläcut. In tot-d'a-una
asemenea ómenï stilt predispu$i sä facä fapte role $i sînt
vecinic elemente de dezordine pentru societate. Ei nu pot
fi fericitl nici odatä, pentru-cä fericirea este in tot-d'a-una
o urmare a fáptelor frumóse.
Pentru a satisface töte trebuintele arätate $i enumärate,
omul trebue sä muncóscä. Munca sa însä trebue sä urmeze
o cale einstig, adicä trebue sä se facä ast-fel In cat sä nu
se calce nidi legile scrise, dar nidi acele legi ce sînt impuse
de bunätatea omenéscä. Pentru a ajunge la acest scop, el
trebue sä caute sä nu facä nici odatä rét vecinuluï sgt, tre-
buind a ava tot-d'a-una In vedere cä fericirea sa depinde
de fericirea societätei din care face parte. Din acéstä causä
nu trebue sä ne Inchidem in acea sgârcenie, care ne-ar face
sä vedem numal intereselé nóstre personale, cad ómeniï cari
fac ast-fel, dispar din mintea tuturor odatä cu mórtea lor.
El nu sint iubitï de nimeni $i niel nu pot fi multumitï de
traiul lor.
Economia este însä o arma In lupta pentru existemtä.
Omul stringétor träesce mai bine, pentru-cä se 'Ate hränì gi
se pote îmbräcà mal bine si din acéstä causä pote muncì
mai mult de cat risipitorul care 41 cheltuesce puterile
banil pe nimicuri.
Omul econom întrebuintézä restul banilor ce-I rémâne de

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1111

la întretinerea familiel sale, pentru crescerea copiilor së! Qi

In sfir§it 41 face un capital cu care se ajutä la timpurl de
nevoe §i la bätrîneCe. Capitalul nu este cât resultatul eco-
nomiilor nóstre destinate a ne aduce §i ele folóse la rîn-
dul lor.
In lupta pentru existentä, omul stringëtor învinge in tot-
d'a-una, pentru cä el se folosesce de risipa pe care o fac
vecinil Of. Ast-fel de multe or! in sate vin sträinl séracl li-
pämîntulul, earl in fórte multe casurl plécä bogatl, lä-
sând säräcia lor pe capul säténulul. Dacä am cercetà mo-
dul de traiü al acestor ómenl, vom vedé cu câtä chibzuintä
el întrebuintézä banul §i cum sciü sä se foloséscä de nära-
vurile rele ale ómenilor cu carl ad träit.
Economia jócä un rol de cäpetenie in îmbunätätirea tra-
iulul, dad( pe lingä ea mal avem §i priceperea de a intre-
buintà bine banul strâns; atuncl putem sä facem aver! cât
de mar!.
Adese-ori munca §i calitätile nóstre personale ne fac sä
fim superior! vecinilor no§tri, atunci trebue sä ne folosim
de acéstä positie atât pentru binele nostru cât §i pentru bi-
nele societätei in care träim.
AO de exemplu: învétätoril, preotii, sub-prefectil, silvi-
cultoril, medici! §i top ace! ce träesc la sate, cat de mult bine
ar puté face Ore!, dacä ar fi condu§! de acest principiü.
Invëtätori! §i preotii mal cu sémä fiind ma! In legäturä
Cu säténul, ar put() sä facä ma! mult ca or! §i cine pentru
imbunätätirea sórte! lu!, dar pentru ca sä p60 ajunge acì,
trebue sä caute sä aibä ei intâiü reputatie bunä de Omen!
serio§! §i moral!.
Trebuintele societätei din care facem parte trebue sä le
avem necontenit in vedere, pentru cä in acéstä societate vor
träì copii! no§tri. Pe ace§tia trebue sä-1 iubim ca §i pe no!
în§ine pentru cä prin el devenim nemuritori, cäci el sînt
carne din carnea n6strä, singe din sângele nostru, cäci in
e! ne revedem pe no! în§ine reintineriti. Din acéstä causä
tot ce ,facem noi pe pämînt -trebue sä fie ma! mult pentru
folosul lor §i mal putin pentru folosul nostru.
Femeia cu care ne insotim pentru acest scop trebue sä
fie ast-fel in cât sä ne fie in acela§! timp §i cel mal bun prie-
ten al nostru. Lupta pentru existentä, sub or! §i ce forma
ar fi ea, nu póte sä aibä loc, dacä ne voim fericirea, între
bärbat §i femee, cäcl trebue sä considPräm bärbatul §i fe-
meea ca formând un singur corp.
Daca cine-và este muncitor, cinstit, econom §i dacä-§! face
o famille bunä, atunci póte sä-§i asigure o situatie frumósä
in lume. Cu tóte acestea Inal trebue încä o calitate pentru
a ne ajunge la acest scop : acéstä calitate este politefa.
Trebue sä cäutäm a ne purtà bine cu tot! ómenii, ori §i
care le-ar fi situatia lor. DACä un om este rëü, Ore trebue

www.dacoromanica.ro
1112 ALBINA

sä-! aruncäm acésta in fatä ? Ar fi o gresalä mare, pentru

cä urmând ast-fel, pe omul rëú nu-1 vom puté converti sä-1
facem' bun si noi ne vom face un du$man mai mult. Este
mal bine însä sä ne ferim de a avé legäturi cu ómenii réi,
iar and sintem silili a avé, trebue a ne purtà delicat cu ei.
Fiind politicog! cu tótä lumea, pentru a fl iubitl de multi,
putem a ne înmultì prieteniile nóstre gi prin acésta e firesc
lucru cä ne u$uräm lupta pentru existentä, cäci tótä lumea
ne va fi bine-voitóre, când vom avé trebuintä.
Este fórte bine chiar sä cäutäm a fi politicos! in totul: in
faptele nóstre, in vorbele nóstre, in tinuta corpului nostru.
Politela nu este alt-cevà, de cat potrivirea purtärei nóstre
dupä conventiunile omenescl. Prin ea cäutäm a ne face pia-
cut!, dar nu trebue sä mergem cu dînsa atât de departe in
cat sä ajungem a ne cälcà interesele nóstre In picióre, in
cat sä ajungem a ne jerfì mandria nostra personal/I.
loan A. Candiani.

TURCII
jN urci1, dupa firea §i fiinta lor, sint un popor strain intro
cole -1 -alte poi-Are de acji ale Europei, färä înrudire cu
ele, un neam singuratec ca o buruianä intro flor!. El
"5 se deosebesc de popórele Europei prin spita neamu-
lui lor, prin limbä, lege $i obiceiuri ,gi chiar prin forma
cum $i -aú alcätuit statul.
Dupä neam dupä limbä e! ant Tatari gi fac parte din -
tr'o grupä de némuri asiatice, rätäcitóre, a cäror locuinta
dintru Inceput a fost platoul numit Turkestan in Asia. Ade -
vératil Cazacl, care s'ai1 fäcut Rust scum, sînt frati cu Tur-
ci!. Tot de un neam eu Turcii ail fost Avari! pe cari îï po-
menesce istoria, Pecenegil Cumanil, cari aú trait, asà in
trécét, $i prin tara nósträ. Ungurii, cari nu -si proa pot do-
vedi spita némului §i nu pot arätà nidi un atestat de nas-
cere cum s'ar dice se lauda cä ar fi data nu frati, col
putin veri bun! cu Turcii. Intr'adevér limba cestor doué po-
pore cam séménä, apol sînt venetici $i unii i alti!, atâta nu-
mai cä Unguril nu sciü anume de uncle aií vent din Asia
§i de aceea stall la îndoialä : sînt el Turc!, ori sînt din nea-
mul Finilor cari träesc pägânï si astäcJI la Nord de tot prin
Norvegia, Rusia $i Siberia.
$i cu Bulgari! sînt Turcii tot de o vita, dupä strämosi.
Bulgari! însä aú läsat limba for cea veche, care trebuie sä
fi fost fórte apropiatä de a Turcilor, si aú apucat o limbä
slavicä $i s'aú fäcut cre$tin1.
Dupä lege, Turcii sint mahometan. E! se numesc pe sine
Osmanlîi, $i asà e mal cu dreptul, cäc! Turc! e numele unu!

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1113

grup de popGre si nu top' Turcil din lume sint mahometani

prin India sint si Turd cretini,i dimpotrivd nu toli ma-
hometani' clin lume sint Turci, cdci Arabi! unele seminti'

Mahomet, profetul Turcilor.

persiene de prin Indi! cred in Mohamet, dar nu sînt Turc'
de loc dupd neam. S'a obicinuit lumea a$à, sd died Turd
numal Osmanlîilor. Asta v'am spus-o spre sciilltd, dar ea
voiú ldsà vorba asa cum e obicinuitd.

www.dacoromanica.ro
1114 ALBIxa

Mahometanii se numesc a$à dupa profetul lor Mahomet,

care le -a dat legea (1). Acest Mahomet a trâit dupa Hristos cu
vr'o $épte sute de ani. El a luat multe lucruri din legea lui
Moiseigi multe dintr'a Domnuluï Hristos asà bunáórà pos-
turile pe cari nu le ail Ovreii (ei aü numai eile de ajunare,

S -ta Sofia din Constantinopole.

(a Post biseric3 cre;,tin3 5i aü schimbat -o TurciI in moschee).

in care nu mänâncà nimic), apoi descoperirea înaintea lui

Dumneeeü (pe care iaràs n'o ati Ovreiï, cäci ei staü cu pá-
lâria in cap in sinagogä) : dar pe când crestinii descoper
capul, Mahomet ça s'o mai strîmbe nitel, a poruncit la aï
(1) Mai corect este sa se eicá Mohamed zii Mohamedani; dar la noi
s'a fácut obieeiú ss se lied Mahomet §i Mahometani.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1115

s61 sä-§i descopere piciórele §i sâ intre desculti In bisericä. Ma-

hornet a luat $i multe dintre rugâciuni din legea cre§tinilor.
Turcil 10 num6rá anii de la Mahomed ca noi de la Hristos.
Noi cjicem ca Turcii sînt pägânl. Adev6rat cá poporul dice
pägân la tot ce nu e cre$tin, ba chiar ¢i unul cre§tin de alta
confesiune. Dar di vreaü ca d-vósträ sä fiti mai lâmurit!
într'acest lucru. Cre§tinii cred gi Qtiü cä In lume e numa! un
Dumnecjeü, singur creator $i stâpân al lumii, care e pretu-
tindenï, vede töte, scie töte judecä totul. Pägânl, deci sint
aceia carl cred In mal mult! Dumnecjei, fie-care cu alta pu-
tere, du§mänindu-se Intro dîn$ii cu toti! la un loc ne
putincio0 In fata sortii. fost Grecii Romanii. Pä-
gâni sînt mal ales aceia cari se închintï unu! pom, une pie-
tre, une stele, unei bucati de lemn cioplit, unul idol, FA ha-
bar n'aü cä este o Putere vecinicä mai pre sus de tóte.
Pägâni Out 0 !titre cretini 0 din nefericire, $i Intro Ro-
mâni aceia cari î§i bat joc de Dumnecjeü, il tâgäduesc §i
spun cä In lume totul se face dupa întimplare.
Din acest punct de vedere, Turci! nu sînt pâgânl. Ei ail
un singur Dumnecjeü, numit Alah In legea lor, care e crea-
tor 0 stäpân al lumi!, vecinic neschimbätor : e Dumne-
cjeul cre§tinilor. Tot a§à ail un singur Dumnecjeü Ovreil. $i
Turcii OvreiI sint «pagan!» pentru obiceiurile lor 0 pen-
tru multe altele, nu pentru Dumnecjeul in care cred.
Bisericile Turcilor se numesc moschee, eâlugârii lor der-
v41 (1). Capul bisericil mahometane e Sultanu ldin Tarigrad,
cu tóte ca el nu e poptï. Tocmai aqà cum nu e popä Tarul
Ru$ilor totu0 e stäpânitorul bisericesc al tuturor Rugi-
lor, ca un fel de patriarh. Dar pe când Tarul e cap biseri-
cesc numa! al supu§ilor s61, din impärätia sa, Sultanul e
mal-marele tuturor mohametanilor din tótä lumea, or! In
care impärätie ar fi ei. Ma cred b'Iahometani! ca Mahomet
profetul ar fi läsat ca urma$ al s6ü pe califul saü Sultanul
din Bagdad 0 pe urma$ii s61, iar Sultani! din Tarigrad slut
urma0 a! acelor califl. Ma cum cred catolici! cä numal
Papa din Roma este urma§ al Sfintului Petru. Biblia Turcilor
e numita Coran, In ea sînt adunate tóte înv6täturile pe car!
le-a spus Mahomet cad' el n'a serif; nimic ca $i Domnul
Hristos 0 multe din ele sînt luate din evangeli! $i din
Testamentul vechiü. Mahomet, la urma urmel, n'a fâcut
alta de cât a luat din legea Ovreilor 0 a Cre§tinilor lu-
crurl care i s'aü pärut bune le-a potrivit de multe or!
schilodindu-le dupä firea $i felul sälbatec al Arabilor gi
Turcilor. De alt-fel, In legea Turcilor slut fórte multe inv6-
täturi frumóse cu adev6rat Dumnecjeescl. Dar nu s'aü prea
tinut Turcil de ele $i le-aü ïnteles anapoda. Par'cä cre§tinil
ma! ales ce! de acjl, aü urmat Intru t6te înv6tâturile sfinte
ale Domnului Hristos! Numal Ovrei! s'aü tinut §i se tin de
11) Vedï pe larg despre dervisl in Albina Anul I, No. 51.

www.dacoromanica.ro
1116 ALBINA

ïnvótäturile lor, dar lasä cá apoi ateste invOtaturi le fac

de cap cu rèutatea lor, mai ales cele date de rabini dupä ri-
sipirea Ovreilor peste tot pämîntul.
Turcii aü venit in Europa cam de vr'o case sute de ani.

Moschee din Cordova (Spania.)

Aü bätut impLrätia Constantinopolului si s'aü revórsat spre
Dunäre, cucerind popórele mici pînä in Dtuiäre; Greci, Sirtbï
Bulgari, Albaneji. Peste Dunäre nu Gi-aü putut întinde slä-
pânirea, de cât asa vremelnic. Ag fost ei odatä stäpânï d50
de aní p.;te Ungaria si aveaü pasä la Temisóra si la Bua-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1117

pesta, ba s'aü întins pâná la Viena. Pe nol n'aü putut sá

ne supue cu puterea, dar ca s'avem pace despre e le pia-
team un bir. $i-aü bátut el însá joc de noi cu domnia Tárii,
cáci prin in$elätorie ail pus mâna pe ea, $i ne-aü store de
ban! $i de putere. Turcil tot In rësbóie ail trait cu Românii,
cu Unguril, cu Austriacil, cu Polonil, cu Ru$il. Mai perdênd,
ma! câstigând rësbdiele, s'aü tot tinut In picióre, dar tot ma!
slab!, pine ce la 1877 aü fost bätuti cu tot dinadinsul de
Rusl si de Români, si de atunci aü cázut in genunchl $i n'o
se ma! sa ridice. Popórele crestine pe car! le-aveaú sub stä-
pânire ail scepat la mal, Greci, Sêrbi, Bulgari. No! ne-am
mântuit de bircá numa! atâta mai aveam de ïmpártit cu
e!, in timpul din urmá. Si asa Sultanul din impáretia lui
cea mare in Europa, a remas cu o fá$ie de loc pe lângá
Tarigrad. Impárátia lu! e ¡rise mare In Africa si Asia.
Dintre obiceiurile Turcilor doue ni se par ma! ciudate:
nu beaü vin de loc si pot sá se însóre cu ma! multe Feme!
deodatá.
Turcul din firea sa, e scump la vorbá; vorbesce rar si
cuminte. E lene$ lucru mare, ei-i place se stea tolánit. Nu
pretuesce timpul nic! odatá. Pentru lucruri de nimic e in
stare sá face drumuri pe jos de sute de chilometri, i$i in-
carcá pe un mágar tot ce are, chiar cele Ina! neinsemnate
lucruri, morge pe jos pe lângá magar zile întregi. Turcul
e darnic 'i milostiv, e bucuros la óspetl si prietenos. Se mul-
tumesce cu putin si nu se plînge niçï odate : când n'are co
raäncà, rabdá fómea in liniste $i móre ca un cane. Crede
in ursitá; ori ce i sar intâmplà, nu înjurä si nu blestemá
caci asa a vrut Dumnedeü sá fie. Daca trece Turcul pe strade
si cad buná ora lemne de pe o schelá, de geaba IT dic! sá
nu treed pe acolo, el merge înainte, cacidice elDumnedeü
scie ce face, si daca i-o cedeà un lemn in cap, Dumnedeü
a vrut. Turcul se mi'cà cu greú, la nimic nu sare, $i din
capul lui nu face nimic. Duce însá la greutate, muncesce,
and e silit, cat deco, rabdä fóme $i frig. Ca pilde pentru
acésta sînt suferintele soldatilor lui Osman In Plevna: eraü
flámîndi, gol, bolnavi prin západe sá báteaü voinicesce.
G. C.
Pentru copiii sëracï.
D-nu Doctor in medicinä, D. D. Popp, proprietarúl mo$iei Tomgani,
anul acesta, ca 'i in anii treculi, de St Sérbätori ale Pascelor a im-
bräcat complut 5 elevi ¢i 6 eleve din $cóla ce dirigez, cheltuind suma
de 100 lei.
D-sa a promis cá In curênd va imprejmuì si localul de 'có1ä. In nu-
mele elevilor ajutaji, ii aduc cele mal vii mullumiri.
Sp. Th. $tefänesert.
Tomani (Prahova)

www.dacoromanica.ro
1118 ALBINA

Cum se face o gràdittä.

( ce omul ci-a oprit locul necesar pentru casó;
cocare, hambare, cire, arie ci alte parti trebu-
incióse unel buni gospodtiril, ce mal rëmâne
din locul de cash, se face grtidinti.
Locul de grtidinti se închide cu scânduri sat cu
gard, ori cu cant, puindu-se prin el salcâml cat de
deci ; iar pe cóma $antului, dracilti ori duçll saú alti
pomi ; iar Intre ei tufe, ca lemnul câinesc, ma.ceci
altele.
Din dracilti saleâmi se face un gard viti de
nu-1 potl stra.bate niel eu tunul.
Locul se va gunol $i shpà adinc. El se va im-
parti In patru tarlale.
Tarlalele vor fi desphrtite una de alta prin cti-
rari bine cura.tite Ingrijite.
Pe marginile grtidinil ci pe lîngti chrhrl se vor
pune pomi roditori ca : merl, peri, pruni, zarzhrl,
nuci, c. a. .

In mijlocuY grhdinii va fi un put.

n tarlaua cea mal mica de lîngh. casti se vor
pune fiori : busuioc, garófe, rosete, ori trandafirl,
liliecl c. a.
Florile vor fi puse in brasde fruinos cu rost.
In altti tarla tot de lîngti casti se vor pune pomi:
merl, peri, cirecl, vicini, nuci, gutul, zarztiri. ET tre-
buese altoiti curatiti de omiçli.
In tarlaua a 3-a se pun legume ca : cépa., ustu-
roiú, ridichl, ltiptuel, mhrar, phtrunjel, ardei, pa.tla.-
gele, fasole, linte, bob, mazare, carton, praz, varzti
$i altele.
Ele trebuesc des udate, plivite $i stipate.
In fine In a 4-a tarla numai dacti e loc se pune
ci vita. Dug. e loc mult, se pune fin, ca lucerna.,
trifoiú c. a.
Luera.rile grhdinil sînt fórte ucóre ci se pot face
fórte bine de un plugar.
Prima.vara, pîna se scurge locul pentru arat, se

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1119

sapa §i se sémana gradina, cu cépa, usturoiú $i

alte legume. Se curata poinil. In sérbatorile Pasci-
lor se pun florile, varza, fasoleá; bobul ¢i alte le-
gume.
Duminicile si sarbatorilé se uda.
Pe vrelnurï ploióse se sapa §i plivesc.
Ast-fel omul oçupându-se de gradinarie nu-$l stin-
ghiresce de loc lucrarile câmpulul.
Facênd ast-fel vom economisì malaiul gratin-
tole ce le dam streinilor pe zarzavaturi §i ne vor
rémâné multi bani In punga.
apól pe lînga marile folóse materiale, avênd
ce ne trebue and ne trebue, mal simtim §i o
mare multumire când la sf. Ilie dam de pomana
póme $i busuioc din gradina nóstra ; când la sf.
Marie ducem strugurl la biserica din via nóstra;
când fetitele 41 pun sgrbatórea cate o floricica in
códe ; iar flacail la palarie.
. .

CASA TIR $UhUI

Nol avem nevoie in tot-d'auna de un aer cat se
'Ate mal curat. Daca casa are numal o singura
odaie, §i aceea mica ca o chiliuta, jsa da se te a-
tingl cu capul de pod; unde póte se încapa atât
aer curat, cat trebue unel familil compusa din tata,
mama $i dol, trei sat $apte-opt copil ? Fie-care
respira. Aerul curat este pe data gatit $i in urma
trag în el numal aer stricat. Putin mal intra prin
crapaturile uOlor $i ferestrelor, pe hogégul cupto-
rulul sat sobel; dar nu e in de-ajuns, ca sa îndes-
tuleze cerintele atâtor fiinte. Cel ce respira un aer
stricat slut galbinl la NIA, fara vlaga in el, bólele
cele mai grele dati u§or peste dîn§il, a§a ca=l duc
la mormînt mai înainte de vreme; iar eel din pre-
jurul lor rama$l in viéta nesciind care e causa, Slic
ca a§a a vroit Dumnezeú.
E pacat ca töte sa le aruncam îndata pe séma

www.dacoromanica.ro
1120 ALBINA

lui Dumneçleú. Mai tot- d'auna noi singuri sîntein vi-

novati, and pátim tâte ceva; §i acésta din causa cá
nu scim, saú dacá scim nu vroiin sa facem cum am
auçiit de la cei mai învétati de at noi.
Animalele când respira trag mult mai mult aer
curat In ele 0 del afará o cantitate fórte mare
de aer stricat; deci tel mai vátámátor pentru sá-
nátatea nóstrá este, când la un lot cu noi tinem
animale : vitei, purcei, paséri i altele.
Pe lângá cá ele ne stria aerul In cas: prin res-
piratie, dar ni -1 mai stria §i prin diferitele necurá-
tenii ce fac.
cosu

oo
, IL

,-- 1010

Cask Winded. bunk.

Animalele trebue sá aibá casa lor deoparte, nu

la un loc cu omul.
Odatá ce scim cá avem nevoie de o cantitate cât
mai mare de aer curat §i cá el se stricá prin res-
piratia nóstrá §i mai ales când tinem la un loc cu
noi animalele, trebuie întâiú sá ne facem casele
cu at mai multe odái, mari, înalte §i al doilea sub
nici un motiv sá nu suferim animalele la un loc
cu noi. Ori-cât de marl ar fi odáile $i multe la o
casa, totu§i dupá un timp aerul se stria; îl pu-
tern u$or însá primenì deschiçlênd u0le saú fe-
restrele.
Odáile pe jos trebuesc podite, cáci atunci tin mai
cald 0 pe lângá acésta nu se 'Ate forma a§.à u§or
colbul, care e otrava cea mai mare pentru corpul
nostru. Casa nepoditá tine uineçlélá $i recélá, ér
eopila0i care de obiceiú umblá desculti, capátá boll

www.dacoromanica.ro
 tauqaoJ ingtawou ad ap)
'iapoui rpsáueavi usup

oMY.9 )0 s" "C.ìil.

4 .144Yi1 ) . 4 i(tt1° #11

f f 94')

www.dacoromanica.ro
1122 ALBINA

si mai ales dureri pe la închieturile mâinilor si pi-

ciórelor. Din cauza colbului, care se ridica de jos
capatam dureri de ochi si piept de care nu mat
putem scapà de cat in mormînt. Casa nefiind po-
ditá; üör' së äcë pë 'jibs umèçiéla Si câteLödätA, din
causa neluarei de séma, chiar noroiú. Umeçiélá te
sttge, te slabesce si te îmbolnavesce.
Niel' odatá .nu trebue sa suferim sa fie murdarà
casa: Cât de' frumos . e pentru o, gospodina, când
îsi tine casa cum e oglinda! Casa trébue maturata
pé jos ori de cate ori vedem ceva gunoitî. Sä nu-I
strîngem însa la utigheri, caci pe lânga ca nu e
luçru frumos,' apoi din ungheri usor pote fi îm-
prástiat îndérapt lasându-1 mai multe Siile pote
devenì cuibùk sórecilor si chiar a bólelor.
Asternutul Si cele-lalte lucruri cari imbraca casa
trebue sa fie eat se pote de des scóse afara si scuturate.
Vasele ins car.é 'se face mancare, trebuesc eu tóta.
luarea aminte îngrijite si spalate, îndata ce am fa-
cut mâneare In ele. Facênd mancare In vase nes-
.

palate, sail spalate numai dé mântuiala, ne putem

usor bolnavi. .

Nu numai in casa trebue sa. pastram curatenie,

dar si prin prejurul easel. Baligarul de la vite nu
trebue de loc suferit sa stea pe lângà casa, ci trebue
dus pe ogor,; care ne va da rôde mult mai multe si mai
frumóse: Animalele cari mor nu trebue sa le lasani
aprópe de casa, caci putreçiind strica aerul si ne pu-
tern imbolnav'i. Animalele mórte nu trebue sa, le
asvârlim nia In ulita satului nici lânga casa me-
giesuldi, caci pe lânga ca nu e frúmos dar îmbol-
navindu-se megiesul ne putem umplé si noi fórte
leine de la dînsul.
Ánìmalele mórte trebue sa le îngropam In pa-
mint départe de casa, adânc, caci numai asa aerul
nu se póte Arica. Ast-fel urmând, aerul din casele-
si ' de pe lânga casele nôtre va fi curat; iar noi
vom fi feriti de Miele, care vedeti ca pun In pa-
mint pe o multime de copii si ómeni In flörea
vrk tei.
C. Dimitriu.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1123

Berea ri falsifieárile el.

(4'
f(47- erea, ca tóte alimentele si ca tóte bëuturile, se pune in
consumatie fórte adese-orT falgificatä. Si nu o falsifica nu-
maT eel ce o fac, adicä fabricantil de bere, si vînclLtoriT,
-o
c adicä cârciumariT, dar o falsificä mal ales timpul 6i locul
, unde se pästrézä.
In tara nósträ de la o vreme a luat avint fabricarea beriT, si
multä lume bea bere prin orage. Bine ar fì dacä s'ar puté in-
troduce si la sate, ca sä mal scäpäm täränimea de basamac si
uicä, pentru-cä berea nu e numal o bëuturä nutritóre, dar n'are
yid alcool atrita cat sa vatéme sänätatea. Päcat numal cä e scumpä
si se stricä asà de lesne câncl nu sciT cum s'o til.
Cea d'intâiü falsificare a beriT se face cu maltul. Maltul ar
t.rebuì sä se faca numaT din orz, dar fabricantiT îl fac si din po-
rumb, din orez si din grâü. Dar niel porumbul, nid orezul, nicT
insusT grâul n'are atâtea elemente nutritóre ca orzul. Se í:ntelege
grâul e mal scump de cat orzul, decT fabricantilor nu le dä
mana sä taca malt din grâü, de cat atuncT când productia or-
zulu! e slabä. Berea din malt de orez si porumb nu e numaT
slabñ ca hranä, dar aro päcatul cä se trezesce fórte iute si are
gust grecos. Cu mult maT rea e când e fabricatä cu scrobélä. De
câte orT maltul e slab din orz mal prost fabricantil pun
in bere scrobéla, cä se întärFscä puterea maltuluT. Berea falsifi-
cata cu scrobélä se cunósce lesne : când o beT, de la eel d'în-
tâiü pahar, începT sä ease! si simtT cä ti se íngreunézä stomacul,
àar capul ti-1 simtl greü a doua 4i. Iar nóptea cam la vr'o tre!
césurT dup.' culcare, te desteptT, si nu mal pot! adormì.
Hameiul póte sa fie si el talsificat. Dacä hameiul e vechiü
$i stricat, berea o sä iasä prósta. Dar fabricantiT de multe ori
in loc de hameiü întrebuintézä anumite preparate ca uleiü de
hameiü, aroma de hameiü, extract de hameiü etc. tóte lucrurl
care de cele ma! multe or! nu contin nicT macar un strop de
lameiü. Hameiul dä beriT aroma, bunätatea aceea ce-o simtl
and bel berea, de par'cä-tT umple gura, si maT ales î! dä spuma
cea frumósä, alba si désä ca smântâna. Când nu e destul ha-
aneiü in bere, tóte aceste lipsesc, iar tabricantiT ïncércä sä pue
in bere glicerina. Adevérat, glicerina face sä alba berea aroma,
spuma frumósä, gust bun, dar cunoscètorul simte í:ndatä berea
glicerinata : ea sä trädézä prin gustul dulceag, sälciü si printr'un
fel de cleiü ce ti se pare cä-1 al in gura. O cunósce insä si ne-
cunoscétorul bine înteles numaT a cloua i, cäcT ea produce
cliaree si crampe prin burtä. Cu mult ma! rëü e când f'abricantil
încércä sä imiteze gustul amar-aromatic al beriT pe care îl da
numaT hameiul prin fel de fel de radäcinT, ba de pelin, ba
de aloe, etc. .si chiar cu räläcinT de mäträgunä. Berea, ast-fel fal-

www.dacoromanica.ro
1124 ALBINA

sificatä are acelasT gust ca cea glicerinatä, si îtT produce gro-

zave durerl de cap.
Când mersul e normal in fabricarea berli, ea se limpeçlesce
in cazane de sine -sT, prin ajutorut hameiuluT. Dar se intâmplä
multe: ori cä fermentarea se face încet, orT cä intra aer in ca-
zane, la o temperaturä ori prea scäclutä orT prea ridicatä-- adicä,
nepotrivitä fermentatier ei atune! berea nu vrea sä se limpe-
déscä. Fabricantil o limpedesc cu de- asila: un mijloc nevinovat
e punerea de duräturT (talas) de alun orT de lag móle, in bere.
Acestea aú efect mecanic si limpedesc berea. Dacä n'ajutä, fa-
bricantiT pun in bere care, tanin, acid carbonic. Sarea însä se
trädézä in bere: o simte si necunoscëtorul, cad berea are gust
sarat. Acidul carbonic e greci de cunoscut. El de obiceiù it
stricä strasnic stomacul.
si e de mirare, cä tocmal acidul carbonic, care e in bere, da
berli gustul intepätor si inviorätor, el face ca berea sä aTbä un
efect räcoritor si intäritor asupra stomaculuT. Dar numaT acidul
pe care însäsT berea it are, prin ea însäsT, dar nu cel pus in
urmä de fabricantT. Berea trebue sä albä mult acid ^arbonic
lipsa lu! face ca berea sä lie trezitä. Câncl e destul acid carbo-
nic, berea are spuma albä ca smântâna, désä de tot in cât d. e.
uri creion póte sta crept într'un pahar cu spumä mar multä.
Acésta se intâmplâ tot- deauna, când se desfundä butoiul. Lipsa
aciduluT carbonic face ca berea sä alba spuma alba-galbue, ranä,
Cu bäsicT marl, ea plere lesne. Când e butoiul pe fund, se cu-
nósce dupä spuma, berea e trezitä, acidul carbonic a exit dip
here.
Acum vin cârciumaril si falsifica berea: vrênd sä înlocu-
iascä acidul carbonic care póte sä lipséscä bereT chiar de la
fabricare, dar îT lipsesce mal ales prin trezire eT introduc en
anumite masinäril aer si soda in bere, chiar si acid carbonic din
spiterie. Acest clin urmâ e vätémätor tot - deauna. Soda mar pu-
tiri, dar berea cu soda i:tT umflä stomacul si -tl stricä polta de
mancare. Aerul ar fi mal putin vätémätor, dacä ar El curat. Dar
de obiceitz e lust (lin pivnite, e un aer stricat, murdar, care póte
infectâ berea. Berea trezitä e acrâ,cu atâta mal acrâ pinä sé-
mënä cu otetul cu cât e ma! trezitä. Soda si potasa il tale
gustul acro; consumatorul o bea dar ar trebuì s'o cunóscä, cäoT
are gust de !esie si a cloua di capta diaree.
Colórea beret atârnä de culórea maltuluf din care e fäcutä. Cu
cât e mar ars maltul, cu atâta e berea mal întunecatä. E grozav
de rätäcitä pärerea publiculuT cä berea e cu atât mar bunä cu
cât e mar négrä. Nimio n'are aface culórea cu bunätatea beret.
Dar tóíä paserea pe limba el pTere, si publicul singur se paca -
lesce, cäcT fabricantiT exploatézä acéstä credintä a publiculuT :
dacä publicul vrea berea mal tnchisä, s'o MIA! si atuncT într'o
bere albä el pun zahär ars, estract de cicore, extract de rädä-
cinä de lemn dulce, etc. si e gata berea négrä. Adevèrat, acéstä
bere faleificatä in colóre itT produce durerT de cap, alt -ceva nu.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1125

O cunosci însä: are spuma gälbue, câte odatA galbenä bine. -Be-
rea nefalsifîcatä, de -ar fi négrä ca cernélä, trebue sä alba spuma
alba ca laptele.
O bere trebue sä alba urmätórele conditiunl:
1. Sä fie bine fermentata. 0 poti cunósce dupA trasparenta.
Cu cât e mal bine fiartä, cu atât e mai strävedie ßi are o lucire
limpede, ca metalul topic. Berile tulburT sint nefermentate, ele
produc durerT de stomac, catarurT de stomac si de intestine.
2. Spuma sA fie alba, désä si ca smintânä. Asta dovedesce ca
are hameiti destul si acid carbonic destul.
3. Gustul sA-1 fie räcoritor si ca acel al hameiuluT. Un gust
de spirt it! trädézä presenta alcoolului turnat in bere; amaräciu-
nea prea multa trAdézA elemente sträine in bere, tot a$ dulcéta
eT arata cä in bore e glicerina, zahär etc. Berea cu sodà are
gust de legie. Un gust tare de smólä si de multe ori bucati
mici de päcura póte sa provinä dintr'aceea cä fabricantiT cauta
sA îndrepteze cu smólä o fermentatie rea. Smóla trädézä for -
mentatia próstä. Berea prea tïnërä miróse rèt1 a fermentatie zi
e vätématóre.
4. Berea trebue sä alba potrivitele procente de alcool dc la
3 -5. Berile cari aú mai multe procente sint prea tar!.
Se întelege, dupä atâtea chitibu$url de a falgificà, oâte le art
berariT, e u,or de inteles de ce nu se potrivesce o bere cu alta.
Pe lângä mestesugurile cinstite ori necinstite ale fabrican-
>tilor (car! de multe ori slot secrete) berea atârnä mult de gus-
tul ape!, de calitatea hameiuluT §§i a orzulul.
C.

;colt de adate In sate.

D. G. Todiritd, tnvitMtor din lino n, ne tri,n'te urinlitórcle propunerl privitóre la oe6-
lele de adulti.

La indrumarea pe calea cea buna a poporuluï român se

cere multa muncä, mult de fácut. Se cer inimi patriotice,
care cu curaj bärbätie sä punä in serviclul némuluï tot
devotamentul, tótä Porta de iscusintä, pricepere prevedere.
Intre alpii, invètätorii si preotii se cuvine sä fie primil
incepètorï.
Ca reusita sä fie mai sigurä, ca coti factoril de progres
din mijlocul populatiuneï rurale sä nu se sustragä $i sa is
parte la indeplinirea acestei datoriï nationale ,si ca topi acel
iactorï sä scie cä sint räspundètori se simtè nevoie de
o lege prin care sä se hotärascä deschiderea obligatorie
de cursuri de adulti in tote comunele rurale sub conduce -
rea invètätorilor si preotilor, la care sä urmeze, topi tinerii

www.dacoromanica.ro
1126 ALBINA

säteni de la 14 ani si pânä la epoca recrutäriï in armatä,

odatä macar pe säptämânä, in anumite ore, când se va
socoti mai potrivitè, unde sä asculte povete cu privire la
viata moralä, la faptele eroice nationale, la igienä, la di-
ferite chestiuni practice, dupa o anumitä programä oficialä,
In comunele unde skit invétätóre sa se deschidä ase-
menea cursurï obligatoríi §i pentru fetele de la 14 ani $i<
pânä la epoca märiti§ului.
Lucrarea scólei primare nu póte înläturà tóte lipsurile
poporuluï färä cursuri de adulti obligatorii, de óre-ce copiii
de la 14 aril pärpsind scóla, inträ in mediul social, in multe
casuri nu tocmai fericit, unde pierd treptatt din cunoscin-
tile dobândite in §cólä.
Se va obiec.tà cä avem deja in lege Si regulamente pre-
vederï de înfiintäri de biblioteci §i cursuri de adulti.
Bibliotecile §i cursurile de adulti insâ cum sînt acy re-
glementate nu aduc nici un folos real, ci numai o mângâ-
ere ilusorie, de óre-ce bibliotecile de pe lângä $cólele
rurale, cele mai multe nu sunt compuse din scrieri abso-
lut trebuitóre säténului; multe sunt formate la intâmplare
din scrieri literare ,si sciintifice mediocre §i fard folos ime-
diat pentru säteni exceptie cele dotate de casa §cólelor.
Apoi cum nu se impune prin nid o lege cetirea lor, ce-
titoril acestor biblioteci sint prea putini ; iar cursurile de
adulti, in starea de a4li facultative, läsate a se înfiintà de
cäträ autoritätile comunale autoritati in cele mai multe
casuri inconsciente de marele folóse ce se pot realisà pria
asemenea cursuri, plus indärätnicia ce întâmpinä infiinta-
rea lor pe une locuri in genere vorbind, nu aduc nid un
folos pentru desvoltarea mintel säténului.
Gh. Todirii}d
Invëtiitor diriginte, Buhooiú-Bacdú.

Cart' pentru biblioteca.

Sub - semnatul, aduc multumiri atât din partea mea cát ei din a elevilor
ei oonsätenilor, persónelor urmdtóre cari aú donat carp' pentru Biblio-
teca acestei scoli: Pr. Ilie R. Popescu ; Pr. M. D- trescu (Moei- Bucuresci),
Alex. Cristu Popescu (Spdtiirei); C. $tefdnescu (Nenciulesci), I. T. Totem
(Argee), N. Ghinescu (Muscel), in total 10 volume.
Alexandra Crist. Popescu
Inv$tator diriginte Bogdana- Teleorman.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1127

vespre mâncare.
Printr'o mâncare buna si regulata se pote pas-
trà $i restabilì sanatatea.
Când cine-va manâncä numai carne, se aprinde
sângele, se întarîta pielea si se pot ostenì intestinele.
Când manânca numai vegetale, nu se întîmpla
anele ca acestea însa mai adese -ori, ele nu pot fi
de ajuns spre a da corpului putere; ast -fel de mân-
care II slàbesce.
Când cine-va manânca carne $i vegetale, adiea
când le amestica si le feluresce, II merge mal bine.
Cu tóte acestea nu se pote fine cine-va numai de
acesta regula. Ea cere, dupa împrejurari, sa se mo-
difice forte mult.
Cel -ce lucréza afara din casó sat' pe câmp $i se os-
tenesce mai mult, are trebuinta de mâncare mal
multó.
Apol iarna stomacul functionéza maI bine $i mis -
tuesce mai usor; asa dar se pote manca mai multa
carne $i substante grase. Vara, nefiind pofta de
mâncare asa de mare, nisce bucate de vegetale sînt
de ajuns cui -va. De aceea si provedinta prin minu-
nata sa Ingrijire, a lasat ca pe când este cald, pá-
mîntul sa produca pretutindenea vegetale recoritere.
Primavara mâncarea satiósa e forte vatamatóre
sanatatil. Postul, prescriind o dieta vegetala, a po-
trivit forte bine legile higienice ca îndeplinirea ce-
rintelor religiose.
Carnea gatita cu legume este bunà, maI cu séma
pentru copie, însa bucatele iuti si întarâtatóre nu
sînt bune pentru dînii.
Cei batrâni trebue sa fie eu bagare de sémâ asu-
pra mâncarii de sera.
Cât pentru eei bolnavl, el fac forte reg daca nu
ntocmai dieta ce le -a prescris doctorul.
Regularea orelor de mâncare, nisce bucate niel
prea calde niel prea reti, i mestecarea bine a bu-
catelor, sînt de ne- aperata trebuinta spre a -ql pas-
trà cine-va. sanatatea.
T. T. D. D.

www.dacoromanica.ro
1128 ALBINA

G. VERNESCU
George Vernescu s'a näscut la 1833, a studiat in
Bucuresci si apol in Paris. Intorcêndu-se cu diploma
de doctor In drept, a îmbràtisat cariera de advo-
cat si s'a ocupat cu politica.
La 1859 s'a ales deputat in adunarea electivà a
Munteniel; iar la 1865 a intrat pentru prima data
In minister, sub presidenta lui Bosianu. Mult a lu-
crat el ca membru al constituantel, adicá al adu-
náril earl a format constitutia.

¡ G. Vernescu.
Luptând apol in opositie, a intrat in primul mi-
nister liberal din 1876, ciar peste cât -và timp s'a
despàrt.it de Bràtianu si a fundat çliarul Bindle
Public.
Peste câ1i -va ani s'a aliat cu conservatorii, for-
m ând partidul liberal - conservator, luând coducerea

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1129

lui împreuná cu Lascár Catargi, §i înfiintând çiiarul

România.
Dupá retragerea lui Brâtianu In 1888, ia justitia
în ministerul junimist, presidat de Theodor Rosetti.
Face apol parte din ministerul Lascar Catargi $i
din cel presidat de general Florescu in 1891. Dupa
cate-va lunT, formatiunea numitä liberal-conserva-
tóre se stria. §i Vernescu reintrá In partidul li-
beral.
In acéstá si.tuatie nu a avut însa parte de o ac-
tiune mal îndelunga, fiind-ca o bóla grava îl lov3
care-1 tiriü-pînâ .çiilele trecute departe de lumea po-
litica.
EI se sfâr$i In çliva de 2 Iulie $i fu ingropat la
cimitirul Belli.

NICOLAE CRETULESCU

In c)iva de 26 Iunie s'a stins la molia sa Leurdeni unul

din bätrâniï cari aü lucrat la întemeiarea statului roman
modern.
Coborîtor din una dintre -cele mal vechi . familii boeresci,
Nicolae Crefulescu a înfeles încS de tinâr cä in vécul nostru
nu nascerea ¢i averea trebue sä ridice. pe om, ci meritele
§i munca sa. De aceea se hotärî sä învefe medicina §i întor-
csnduse la 1840 de la Paris, cu titlul de doctor, internee
cea d'ntâiü cóíá de medicinä. Alungat la 184e împreunä cu
cei-lalfi revolu fionari, fu medic la un spital din Constanti-
nopol pinä la 1850 când putt' sä se .îr.tórcä in tara in tim-
pul domniel lui $tirbeiü. Sub acest domn ocupä functiunea
de ministru al învëtämîntului.
Mai târc}iü, dupa unire, fu In 1862 prepdinte al consiliu-
lui i apoi ministru de justifie de instructie sub presi-
denta lui Mihail Kogälniceanu (1864). Si dupa acésta servl
tara In împrejurâri grele, fie ca president de consiliü In
1865, fie ca ministru sub Lascär Catargi (1871) $i sub Ion
Brätianu (1879), fie ca representant al tarn la Berlin, la Pe-
tersburg, la Roma gi la Paris.

www.dacoromanica.ro
 1130 ALBINA

A Si pe lánoä töte ateste ocupatiunï, Cretulescu cultivàsci-

inca $i iubià literatura. El a fost membra al AcademieT Ro-
mâne $i in;treï rìnduel president, a scris carpï, a ajutat pe

Nicolae Cretulescu.
o suma de tinerT ca sä-$i urmeze învöpturile in streinatate.
Näscut la 1812, Cretulescu möre in vîrstä de 88 anï.

O visita a d-lui Kalinderu.

D-I I. Kalinderu In c}ilele de 5 s 6 Iunie a visitat domeniul Corónel
Domnita, gi ca In tot-d'auna primul lucru ce 1-a preocupat a fost scólele
bisericile de pe acest domeniü. $cóta din cät. Piscu a avut marea
fericire de a fi visitatA in ambele ¢i1e. D-I administrator hotäresce sä
se repare localul de rïcólä, sä se facä o bucätärie, pentru învätätor, un
grajd sistematic; däruesce copiilor sârguitori tablouri cu chipul M. S.
Regelul cum si numeróse carp, t}cólei douë frumóse tablouri, pentru
bibliotecA; o carte intitulatä: Indrumäri date agentilor acestei admi-
nistratif ; iar mie imi dä sa gratificatie suma de 40 lei. Domnul Adminis-
trator a arätat cât de mutt tine la instructiune, visitând $cóla din acest
cätun In ambele vile.
Faptele D-lui Ión Kalinderu vorbesc de la sine. Dumnec}cü sä-i ajute.
ParageLiv Barìtarea.
Inviiátor diriginte. PIsan.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1131

,
; .
DUMITRU STAN (1).
n timpul unel furtunT Cu tunete $i fulgere, träsnetul cädù
pe casa preotulul, cäreia îl pricinuì marl stricäciunT.
Preotul, care in vremea aceea se aflà in cash, nu fu
atins, dar fu a$à de tare sguduit, in cât cädù la MA
$i dupä câte-và dile î$l dete $i sufletul.
SA fi audit cum gurile rele so ìntreceaü a bîrfì po bie-
tul preot. Mal totT diceaü cä in casa sfintiel sale trebue sä
fi locuit diavolul, chcl sciü el cä träsnetul umblä morti§ nu-
mai dupá el.
Dumitru, audindu i vorbind ast-fel de vorbe próste, IT mus-
trà dicênd : «De ce nu v6 lhsati odatä de dracul, ci-1 tot po-
menitl. Trebue sA sci fi, ch nu este a0. cum gânditi vol. Trhs-
netul nu lovesce de obiceiü de cat casele cele mai malte §i
care ail mai mult fier po ele. Ma este casa preoféscä, fiind
cea mal ridicatä $i aprópe singura din tot satul acoperitä
cu tablA de fier.
=Dar omul sciutor de carte scie a se ferì de stricAciunile
trAsnetelor. E destul ca d'asupra easel sä avem fixatá o
vargä de fier, de care sA fie legatä o sîrmh lungä ping la
phmînt i scînteia acésta omoritóre este atrash de vargA $i
dusá prin sîrmá in pâmint, fhrá sA fach easel vre-un r6üv.
De óre-ce casa lui Dumitru n'aveà vergéua cu sîrmä nu-
mitä paratràsnet, despre caro vorbise consätenilor s6ï, el fu
nevoit sä o punA cel d'întâiü. Morarul, care v.6duse lucrul
acesta mai la tóte casele marl de la ora§, nu intârzie de all
pune §i el la cash un paratrásnet. In urmh mai fäcurá $i
altií.
In curind satul cäpáth un preot tîn6r. Birfitorii multe avurh
de dis la început : aPreotul cel b6trân, sciam i nol ch e preot;
când sta in bisericä aveal ce vedea, nu ca acesta, ce-1 sub-
tire ca un tir, ca vai de dinsul, $i cu barbä numai ici-colea,
par-ch e push cu fusul...:>
Preotul cel noti venise in sat tómna. La s6rbhtorile Crä-
ciunulul $i ale Bobotezel el merse din cash in cash Cu icóna,
cu crucea $i Cu aiasma, fhcênd ast-fel cunoscinth at totT ómenil.
Unde intrà, acolo da §i câte un sfat bun, mângâind pe eel
sup6rati cu vorbe blânde i împäcând pe eel învrhjbitT. Cu
vremea ómeniT se deprinserh cu el. Când se îmbnccà in odhj-
dii i intrà sh slujésch in bisericä, ómenilor li se phreà ch
este un inger trimis din cer, nu alt-cevà; iar când le vorbià,
fie-care din cc-1 'de fatA credeà cä numal lui IT vorbesce. $i
erà tAcere in bisericä de al fi audit musca. Graiul preotului

(1) Vedi No. 20, 21, 23, 26, 28 $i 23.

www.dacoromanica.ro
 1132 ALBINA

era graii'i ceresc, ce pätrundeà in inima credinciovilor cu dul-

cétä temere.
Preotul acesta purtà de grije nu numa! de ómeniT marl,
ci $i de copiiT lor. Intr'o cji merse la vcólii sä vada ce se
lucrézä acolo. Rémase taro mirat de invétätura lor, dar maT
ales, and vëcjìi, cä mainte de a.plecà acasä, $cclarii îm-
preunä cu invëtätorul lor îgT îndreptara cu totiT privirile spre
icónä $i spuserä o rugäciune cu cea mai mare evlavie cre$-
tinéscä. Acésta umplù de lacrimi ochii tînéruluT preot care
dupa ce-T bine-cuvintä, multumì lui Dumitru pentru sîrguinta
sa, strâiigêitdu-T mana cu multä cäldurä ui-1 rugä, ca la vreme
de nevoie, sä-í dea voie $i lui sa vina a se adrlpà din sfa-
turile lui Tntelepte $i din sciinta lui.
$colariT vi vcoläritele, v8cjênd cum preotul cinstesce pe
învgtatorul lor, prinsera a-1 iubì vi a-1 ascultà acum vi mai
inuit.
Preotul dobindì mal multa încredere vi trecere in sat,
când ómeniT vëcjura ca el scie sä-i vindece vi de unele
bóle vi nu cu lécuri bäbescl, ci Cu lécurT doftoricesci; pre-
cum vi cevà mai târziú, când începù sa-1 învete sa créscií
albinele.
N'a trebuit sa trécä multa vreme, ca in satul acesta sä
fie o adevérata întrecere in privinta stupariilor (prisacelor).
Pina in comunele depärtate se vestise cä, daca cine-và are
trebuintä de miere inulta vi bunä, cérä, roiurT de albine,
ori vtiubee sistematice, sä vina acì.
Biserica, de la venirea preotului celui iioü, par-cä se insu-
fletise : ómeniT începuse a da mal des printr'însa vi a-T purtà
grija de cele trebuitóre. La fndemnul preotuluT, de a da fie-
care câte cevà, ca cu vreme sa se póta face o biserica noua,
multi aú prins bucuros $i ad început de îndatä sä puna banì
intr'o cutie anume. In scurt timp s'a adunat suma de 1.000
le! ; iar dupä vre o cati-và anT s'a putut începe zidirea bi-
sericei colei nouT, dupa ce mai întâiìí s'a cumpërat din vreme
piatra, carämidä, var, lemnärie vi s'aú tocmit mevterT bunl.
Dar cum banif adunati nu erati de ajuns pentru sfir$irea
bisericil, a trebuit ca ceT 30 ómenT, cari se legará prin ju-
ramînt in casa lui Dumitru vi earl mergeaìí regulat In töte
sërbätorile la bisericä, sa ia lucrurile mai de-aprópe. ET ple-
cara in töte partile spre a strange bani pentru bisericä, cum
umblä albina din flóre in fl6re §i stringe mierea cea dulce.
$i numaT ce-i aucjiaT pe cate-unul din el cjicênd: aDacä noué
ne place sä stäm in casA curata vi frumósä, öre sa nu-! placa
$i prea bunuluT Dumnecjeil a vedé intro noi, intr'un locav
frumos $i inzestrat cu de töte ?» Hotärîrea acestor 30 sätenï,
îndemnä $i pe ceT-l-altiT a pune ban! pentru bi'serica vi a
adunà vi de la altiT, agà ca avura la timp sa sfir$éscà vi sa
platésca töte datoriile.
Preotul nu se 'Asa ï:nsa, ci continua mal departe cu sta-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1133

ruinta pe lîngä eï, pinä-.T v8dù biserica zugriivitä frumos,

cu policandru si cu sfesnice nouT, etc. Apol, fund si cântä-
ret bun, încd de la venirea sa in sat a inceput sa i:nvete
cu drag pe tineri sä cante frumos In bisericd. Dumineca si
särbdtórea ómeiiiT veniali cu drag la bisericuta lor cea fru-
mósä, unde pe lingd sluj ba bisericéscd, aveaü sä asculte, cum
la strand fläcäiT .i cu bdetiT de .cóld cântaü, de slwviaü bi-
serica.
ÓmeniI din imprejurimi se mirali de schimbarea ce luase
de cap-va ani satul acesta. Din nisce ómení netrebnicí, le-
ne.i, nepäsätori, betivi, bdtdu.i, datori la tóíä lumea, iatä -T
acum ómenT harnici, cu stare .i cu multa rinduialit. Dis de-
diminétd II vedi esiti in tarind, barbati, feme! .i copi°. Unit
card gunoiü, altil plivesc, alti! plantézä câtecevà, toil lu-
crézd.
Dacä n'ali de lucru la el, se duc la tirg, unde gäsesc in-
datd ; caci ttrgovetii se bat dupd lucrätori din satul acesta.
Femeile for apoi fiind cu rmnduiald si curate, tot ce esià din
mâinile for erà lucru bun. De aceea, când duceaT cevà la
tirg: legume, fructe, torturi, pinzeturf, etc., câte deco ómenl
se stringeaü pe lingä fie -care, spre a cumpérà.
$i cum nu erà sä se întréeä lumea spre a tirguì de la
ele, când se scià cd legumele, dar cu deosbire fructele din
satul acela eraü din cele mai bune si mal alese. Se intelege
cä Dumitru Stan, cu vre -o cap-va an! mai .nainte alergase
pe la ora. de .a adus altóie de bun soiü de altoit pomi] din
gradina scólei si din care a dat .i scolarilor sal. spre a al-
toì päduretil de pe- acasd. Unde mai pu! cä Omani] acestia
sciali când sä adune pómele si . cum sa le pästreze, lucru
:fórte însemnat de alt -fel.
Locuitorit din satul lui Dumitru mal duceaü de la o vreme
la tirg, nisce cascavaluri neîntrecut de gustóse, fapt de care
se minunaü sätenil din comunele vecine, sciindu -i pe acestia
cä nu tineaü o! si ed si vac! nu prea aveaü. Iatd cum se
explica si acésta. Neobositul for povätuitor, Dumitru Stan,
încä de când fusese la Oste, vëduse cuna se pregätesce ca-
sul atesta din lapte de vaci. De aceea, când a védut el pe
- consdteni! sè! . cä ali strins cevà pärälute, i -a Indemnat sä
facd In sat o fabrica de brânzeturi, unde sä aducä fie -care
laptele mule de la vacile sale si sd -1 prefacä in brânzä.
La acésta s'ali învoit bucuro.1 ce! traded de Omen! cre-
dinciosi lui. $i intr'adevër 'fabrica se face. EI cauta un bacii
renumit, po care -I aduc cu buna plata In satul for .i ma!
însärcinézd pe trei Omen! dintre ei cu supraveglierea lu-
.crului si tréba a inceput sä mérgä de minune. Laptele erà
adus In vase curate si neamestecat cu apä, asà cum se mul-
:geà. La fabricä se insemnà cat a adus fie -care si dupl. Cate-va
.dile area sd priméscd in schimb ca.cavalul cel renumit, pre-

www.dacoromanica.ro
 1134 ALBINA

cum e?i cevà unt, urdá zer. Cu chipul acesta, säteniï aïi
început sá tragá folóse mai mar! de la vacile lor, cád brânza
acósta se vinde la tirg cu pret bun.
«Bata-1 sá-1 batti pe Dumitru! Da me$ter mai este el in
tóte lucrurile lui,, cjiceaü unit din bétrânil satulul, când ve-
deaü cá Dumitru a mal fäcut cevà de sóma. In tóte isbutià
harnicul învëtâtor, cád tot-d'a una se apuca de un singur
lucru deodatá §i nu-1 lásà pîná ce nu-1 fáceà cum se cade.
Si apol, el ori de ce s'ar fi apucat, nu lucrà numa! pentru
el, ci indrumà §i pe altii apre acel lu^_ru.
Cu §c61a Inca a fácut Dintre *colariï sóf, a ales pe
Ionicá, un báiat sárácut, dar blând qi fórte silitor, $i i-a dat
ma! multá învëtáturá de cat la totï cel-l-alti. Pentru acésta
1-a lust cata-va vreme la dinsul acasá, iar mal pe urmá il
trimise si la o t?cólá ma! mare din ora$, unde învétá doul
anl. Venind iará0 in sat, Dumitru îl luá de ajutor. Adesea
când trebuià el sá piece unde-và, lásà pe Ionicá sá facá
lectil in $cóIá si era fórte multumit de el.
Ori-ce ar fi Dumitru sá se facá in sat, ce! tre!-0c1 de
,ómeni al sél eraü gata sá-1 urmeze. Vódênd ¢i altii cum se
purtaü acWia 0 cum le mergeà bina in tóte, se luará $i el
unul cate unul dupá cel trel-deci, gi nid lor nu le mergeà
rëü. Apoi báietü e0t1 din :}cóla lui Dumitru $i cari ma! ve-
niaü acum numal Dumineca, se fácurá flácál început
a se ïasurà $i a luà in cásätorie tot fete din acelea ce in-
vetase la Sáftita. Acegtia încá se fáceaü gospodar! bun!. Mai
eraü in sat $i de aceia cari rëmaserá tot in dóga lor cea
veche, dar ace§tia eraü putinl.
Satul se prefácuse cu totul in adevèr In timp fdrte scuri.
Pe din afará, dupi# casele lor, se putea cunósce cá acum
eraü locuite de Omen! de trébá t?i cuminti. bmenii din sa-
tele vecine, trecând pe acì, clátinaü din cap :?i c}iceaü : Se
cunósce cá in satut acesta este învélátor vrednic ,si preot
înfelept.
$t. Negulescu.

Ajutor pentru premii.

Sub- selnnatul diriginte al scólel din comuna Todireni, jud. Botosani,
in numele sätenilor si al micilor copilasi, aduc viile mele multumiri
urmätórelor persóne, cart aü bine -voit a contribuì la cunlpërarea dife-
ritelor obiecte $colare, ce s'aú distribuit ca premia elevilor distinsi la
învéläturä:
Al. StAcescu, G. Popovici, G. Halus, G. Velea, G. Cädere, Dr. Ros -
culet, Elena 1?erban, C. Zota, C. Chiriac, Fralii Goilav, M. Popescu, Dr.
Antonescu, Z. Hänescn, I. Dumitriu, U. Feldman, E. Veimberg, I. Cohn.
L. Ornstein, F. Frenchel, M. Perl si D. Perl.
Total, suma de 28 let si 50 bani.
Gh. Bäncescu
Lirig. $cóleT TodirenT-BotoaanT.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1135

jipà bunA de bait.

Apa jócä un rol fórte mare in existenta omuluï, fiind con-
sumatä in mare cantitate. O apä ca cea de munte e blind
de béut in privinta gustuluï si récelei, dar nici ea nu prea
e curatä in privinta microbilor. Mai ales apele de rill sint
pline de microbi, afarä de apele rìurilor cari se filtrézä. Insä
§i apa din rïú filtratä, nu e lipsitä de o multime de mi-
crobi.
Filtrele intrebuintate pentru destilarea aped' nu daü re-
sultate bune, fiind-cä porii cärbunelui prin care trebue sä
trécä apa, se umplu de microbi astupându-se.
Un mijloc fórte bun, in cas de bóle, e urmätorul, care
e de altmintrelea fórte simplu:
Se ia o tingire, o umplem cu apä de cismea si se pune
la foc sä fiarbä. O încálclim bine 100° R., pînä ce face
pe d'asupra o spumä grósä. Acéstä spumä trebue arun-
catä jos cu o lingurä cu gaurä saü ori-ce fel de lingurä,
apoï o]äsäm sä se récéscä bine. Dupa aceea, acéstä apä
trebue aerisità.
Acéstä aerisire a apeï se póte face trecênd-o prin nisce
nisip fin, fórte bine spélat, saü vërsând o in cascade mici,
dintr'un vas într'altul. Apoï se póte bea ca fiind hunä.
Obiceiul de a se face bunä de bëut apa din putinä, pu-
nêndu-i piaträ acrd si bätând-o cu un lemn, nu este bun,
cäci piatra acrd numaï o limpeclesce, dar nu-i omórä mi-
crobii.

Di= priciaa betiei_

Ghi0 Tudor, hamal din Bucuresci, vine într'o
sérà, acasá beat mort. Biatd nevastà, vëçiêndu-1 in
starea asta, vêçlênd cd cheltuise tot ce castigase
peste çli, începe sa-1 întrebe de ce a fácut asa. Ghitä,
niei una niel doue, o ia la bâtaie fiind-cd. ser-
mana Vipa, pune mâna pe un cutit si se repe s'o
înjunghie.
Noroc c'a putut e$ì pe 110 fugênd pe str adâ,
aú sárit vecinii si ail pus mâna pe betiv.

www.dacoromanica.ro
113(; ALBINA

Din întelepeiunea poporuluï.

gin om când-và, erà fórte nedomirit de unele lucruri ce
se intimplaü imprejurul lui. I se päreà cä Dumnedeü
prea face unele lucruri fard chibzuinta. Neputend el
sa si le explice, începù a se îndoì de puterea Dum-
nedeirii. Tot gândindu-se a$à într'una, se hotäri într'o di
sä se duca in lumea mare si sa se tot ducä pînä când va
gäsì pe cine-va care sa-i tälmäcéscä pricina atâtor fapte
ce i se päreaü lui nepotrivite.
Intr'o buna diminétä plecä la drum, si merse, merse si
tot merse mainte pina când, intr'un târdiü, ajunse de pe
urmä un cälugär. Cum se întâlnirä, se prinserä tovaräsi de
drum. Cälugärul, care erà un luger trimis de llumnedeü,
ascultä in tacere pe tovaräsul séü de drum cu ce foc ii
spuneà pricina cälätoriei sale. Dupa ce isprävi, cälugärul ii
dise :
Tainele lui Dumnedeü sint mari si nepätrunse de nimeni.
Dar, pentru-cä tu voesci a pätrunde ceva din ele, ce vei
vedé sä nu te inspäimïnte.
Merserä améndoi pe drum, trecénd prin multe sate
orase, pe campii si prin paduri. Spre sérä ajunserä la un
sat. Se duserä la o casa si se rugará gäzduiascä. Furl
primiti cu multa bunä-vointä li se dede sä ospäteze din:
ajuns ; apoi cu totii se culcarä. Gazda aveà un singur co-
pilas pe care-1 iubià ca pe ochii din cap. Peste nópte, cä-
lugärul se sculä binisor de lângä tovaräsul séü si apropi-
indu-se de légän, omorï copilul. Când tovaräsul cälugárului;
védù acésta, rémase incremenit de grózä; dar nu spuse ni-
mic. A doua di, când se desteptarä pärintii copiluluï, ce sä-
vedi? Tipete si vaete! Drumetií plecarä si-$i védurä de drum.
Cälugärul fu intrebat de tovarásul séü : Pentru ce ai: fäcut
o faptä asà de rea? Acésta ai sciut sä résplätesci pe gazdä.
pentru-cä ne-a primit asa de bine? Cálugärul ii réspunse:
e drept ca stäpânii easel slut nisce ómeni cu frica lui
Dumnedeü si fórte primitori de streini ; dar acest copil,
când se fäcea mai mare, trebdià sä-si omóre pärintii si de.
aceea Dumnedeü 1-a luat mai nainte ca el sä-si pótä sä-
virsì crima.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1137

A doua sérä, ajungénd la alt sat, trasera la o casa

fórte säracäciósä. Si bärbatul Si femeea ii primira cu cea
mai mare bucurie. De $i amandoi: eraú ómeni cinstiti
muncitori, dar eraú a§ä de säraci incât la masa mai nu avura
ce manca cate patru. Prin casä, säräcie lucie Si nimic
mai de sémä nu era dupä care sä-li alunece ochii. Un sin-
gur taler de argint motenit de la sträm4 pe care
il pästraú ca o aducere aminte, femeea il scóse 0-1 puse
la masa dinaintea mosafirilor. Dupa cina se culcarä. Cä-
lugärul bägä de sémä unde a pus gazda acel taler; peste
nópte se scula si, luandu1, il ascunse sub rasa sa. A doua
di cälätorii pornirä iar4i la drum färä ca- gazda-..sä bage
de sémä ca lipsesce talerul. Pe drum, ingrozit 0 de acéstä
faptä a cälugäru:ui, tovar4ul séú il intrebä din noti :
Dar cu acest taler ce mai e?
Càlugärul if rëspunse :
Cum ai vLdut, atat femeea cat §i bärbatul sint ómeni
cinstiti $i fórte harnici dar nu se pot procopsì de fel. Pri-
cina erà acest taler. El este furat de un strämo al lor de
la o bisericä $i toi cati aú avut acest lucru sfintit, dar tu-
rat, in casa lor, nici unul nu s'aú putut procopsi. Dumnedeú
mi-a poruncit sa ridic din casa lor talerul, ca ei sä póíä
inaintà, cad amindol fiind ómeni cinstiti muncitori, in
curind vor ajunge eel mai de frunte in sat. Bietul om nu
mai dise nimic, ci merse mai departe.
A treia sérä ajunserä in alt sat Si aci traserä la o casa
mare ,si frumósä a unuï bogäta. Dar fiind-cä stäpânul easel
erà necäjit pe slugi cari nu-1 prea ascultaú, când ii védù
prin curte ii Ilia la gónä dicêndu-le cä n'are loc de gaz-
duit $i sä se duel ei la vre-un han unde-va.
Curtea bogätaplui era închisä cu zid. Intr'o parte tot
rimând nisce porci pe lângä temelie, erà aprópe sä se
därâme zidul. Cei dol drumeti se culcarä lângä zid, aprópe
de acea grópä. Peste nópte, cälugärul iar se scólä §i se
rune pe muncä ca sä drégä zidul; pînä la diuä il drese
asà de bine, cä parea cä e noti. Cum se fäcù diuä, iar por-
nirä la drum. Omul, minunandu-se si de acéstä faptà a cä-
lugäruluï, îi dise
Bine, parinte, tóte le inteleg, dar zidul bogäta0ilui de
ce-1 drese0? Pentru-cä ne-a luat la góna din curte 0 n'a

www.dacoromanica.ro
1138 ALBINA

voit nici sä ne gäzduiascä nid sä ne dea nimic sd mâncäm,

asta-i e résplata ?
Da. In acel loc, sub zid, e ascunsä o comórä fórte
mare. Peste cate-va dile, dacä mai rî.maü porciï, zidul erà
sä cada §i ast-fel bogäta0il gäsind comóra, urmà sä a:bä
si mai multa avere. De aceea Dumnedeü mi-a poruncit
sä dreg zidul, ca ast-fel sa nu se dârâme ; ast-tel, altul
va avé parte de acea comórá. Si de acest réspuns, omul
rémase pe gânduri.
Tot vorbind el ajunserä intr'o câmpie frumósä.
Aci erà o fântânä Si lângä ea un copac mare Si frumos
dar scorboros.
- Sä inträm in scorbora acestul copac, dise cälugärul
catre tovaräsul séü, si sä a$teptäm aci, ca sä mai vedi cevà.
Se urcará in copac, intrarä in scorburä in copac .si in
linite asteptarä acolo cat-va timp. Pcin o cräpäturä a co-
paculuï védurä un cäläret venind in fuga mare pe un cal
ager. Pe cal eraü nisce desagi. Cum ajunse la fàntaná, des-
cälecä, dete desagil jos de pe cal $i-1 .priponi sä pascä pu-
tin, dupa ce-1 adäpä ; iar el Iuä cevà in gura. Nu trecù
mult, se sculd repede, incälecä port-1i in fuga caluluï ï:na-
inte. Uítase insä din repedéld deaagii lângd fântânä. Nu se
depärlä mult si in urma lui venì un alt drnmet. Erà un
fläcdiandru care dorià sä se récoréscd din tântânä. and
védù desagii: cari eraü puni cu bani îí luä in spinare
0 se intórse îndärät de unde venise. Cum se depärtd Si
acesta, veni al treilea drumet, un om bätrân. Si acesta se
aseda la umbra copaculul lângá fântânä si scóse ceva me-
rinde din traistd, ca sä ospäteze. Pe cand manca, vede
venind spre el un om in fuga calulul, alb de spume. Cum
ajunse in dreptul fântânel se opri, descälecä Si incepù sä-i
cérä bätrânului desagii:. In zadar, bätrânul drumet if spuse
cä n'a védut nimic cand a venit. Cäläretul il 101 la bdtae
cerêndu-,si desagil. De surdä-i furd tóte jurämmtele, cäci
cäläretul ii trägeà mereü ; 0 tot isbindu 1 peste ochi, in cap
,i pe unde nimerià, il bätù pind ce-1 omorì. Védêndu-1 cä a
:murit, încdlecä pe cal 0 o lud la fuga, läsându-1 lungit
lângä fântânä.
Omul din scorburd, ingrozit de atatea fapte nedrepte ce
véduse, se sculä in sus 0 dise cälugärului : Numai aid cred
cä Dumnedeü n'a mai avut dreptate ! Cälugärul tacit; e,sirä

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1139

din scorburä, pornirä la drum mainte si incepú a -i istorisl

taina acestor fapte.
Desagii cu bani eraú ai caläretului ; dar eraú adunati pe
nedrept prin rapire si inselätorie. Tot pe nedrept räpise
o morie de la pärintii drumetuluï celui tinér care a gäsit
desagil cu barai. Dumnedeii, ça sä -i dea inapoi ceea ce se
furase pe nedrept de la tatäl séú, a fäcut ara ça cel dintâiú
sä piardä banii, iar fiul celui näpästuit sä -i gäséscä.
'l'óte bune, elise omul cätre calugär, dar cu nenorocitul
cela -lait de drumet ce mai e? De ce fu omorit pe nedrept
si farä nid o vina?
*i el in viata lui a fost un tâlhar si a omorit pe multi
fard nid o vina ; deci Dumnedeú i -a arätat cä «cu ce mé-
surä mésori, ti se mésórä» si cä tótä fapta iii iea résplata.
Voirä a merge mai departe ; dar omul nostru, înspäi-
mintat de atâtea taine aflate védute, Bise catre cälugär:
Nu voiú sä mai cercetez mai departe tainele Dumnedeirii.
Ori -ce as face, véd cä eú sînt un päcätos, iar el e plin
de intelepciune. In tot ce face, are mare dreptate si face
cu multa chibzuintä. Tóte ale dumnedeirii le voiú crede,
farä a mai cercetà.
Atunci cälugärul se fäcù nevédut din fata sa.
Pr. N. Gr. Aramá
Icvétñlor-Tttrgovigtc.

Iubitoril poporului.
De tres ani, avem in comuna nósträ din fericire ca proprietar pe d -I Marin Io-
nescu, RI de curet satén plugar, care prin inuncá priceputä si cinsti'ä a
ajuns a fi trecut in rindurile marilor proprietari farä a -ql uitä de unde a
plecat si c.' are un néin si -o patrie de aju :at.
Faptele ce urmézá arata In de -ajuns sentimentul nobil ce pärintis i -aü lnsuflat
pentru viata socialá si cum acest om Inlelege a trata pe 5.41 851 säteni si
institutiunile tares sale.
I). A dáruit comunes un Ioc in valóre de 600 lei pentru ca noul local de
scólá sá se pótá zidi in centruu satulul.
II). De cliva nascerei gi a invierei d -1 Ionescu a tinut sá aline suferinlele
multor tamilis imbrácind cate 5 copiI säraci 6i autori din scólá.
Ill). A luat parte activa ca membru in comitetul format de noi pentru con -
ferinlele populare, onde pe lingá sprijinul moral cu Cinerea de conferinte,
ne -a incurajat gi cu cel material depunend in fondul comitetului peste 300 les
spre a impartì sátenilor säminlä lucerna gi canepá spre a aplica gi sedé
imediat rezultatul conferintelor gi acestea a le plAti satenii in rate fárá dobindá.
Ivi. A imprimat gi cartonat cu spesele sale tabloul sanitar ce a avut unul cin-
stea a fi publicat si de revista Albina, si din 400 esemplare adi staü cite
in casa tìe -cárui satén indeplinindu -si menirea.
V). A incurajat pe copiii scólei cu 0541 la lmpártirea premiilor.

www.dacoromanica.ro
1140 ALBINA

Nu scia daca. pe d -1 lonescu il satisface publicarea faptelor sale, ori Cine

sä nu scie sfanga ce face drópta; dar noi suntem datori a o face.
Sfint ar fi rolut d -lor proprietari in tara nástrit, daca toti 1 -ar intelege ca
d -1 Ionescu.
Th. Zaharescu
1nvél3tor. Buz'd.

CUM PUTEM PROPÁSI 1.11

E hotärit ca sä ne trudim in lume. Trebue sä ne folo-
sim de carma ce avem la î:ndemânä, Si fiind-cä nu putem
alege vintul, trebue sä mergem cu acela pe care ni-1 tri-
mite Dumnedeü. Prin silinlä Si räbdare vorn ajunge in fine
la tinta. Daca pisica pândesce multä vreme langä gaurä,
prinde 5órecele. Taranul tot-deauna muncitor produce varzä
§i salatä bunä, unde alii nu produc de cat spini. Fie-care
agricultor scie cä un ogor nu se póte cultivà de cat arând
de la un cap la altul ; nu putem ara de odatä un sfert
de pogon. Cine-0 dä adevérat ostenéla Si trage brazdä
dupa brazdä, lucrézä întregul ogor pe cand lenea fuge.
tot-deauna cu luare aminte. Vulpea furä gäinile cari dorm.
Trebue sä luäm bine séma când vrem sä prindem cevà.
Nebunul întrébä ce este ceasornicul. Ómenii ïnlelepti cunosc
cum trece timpul.
Nu te dedà la intrigi uncitiri spre a ca0igà banï. Nu
aduce nid un folos lingerea mieriï dupä spin!. Un om cin-
stit nu se preface in cane spre a inhäl{à un os A te da
pe ghiala dracului e periculos. Cine vrea sä mänânce cu
Dracul din acela0 castron, trebue sä aibä o lingurä lunga.
Nu te aruncà in pïeire vecinicä pentru c4tig pämintesc ;
acésta este tocmai ca când te-ai inecà într'o fântânä
pentru o î.nghiliturä de apä. Nu te învoì la nimic ce ar
pute avé ca resultat cäiata. E mai bine a utnblà des-
cult de cat a cälätorì cu cäruta in lad; pasèrea e mai
bine sá flämandéscä, de cat sä se ì.ngrase pentru frigare.
Dacä Orecelc a fost prins numai pentru cä a ros la brânzä,
atunci a ca0igat fórte pulin. C4tig cinstit sail de loc, la
acésta sä i:ii, cad câ,stigul dobândit prin arlatanie e o per-
dere vecinicä. Marfa buná, cantar drept preturi hotärite
atrag mtwerii In pravälie; in prävälia in care am fost inelatü
nu mai inträm.
(l) Vcili No. 40.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 114)

Un înselätor pote avé cova noroc câte odatä însä cinstea du-
rézä mai mult. Punga unul misel e gäuritä. Cine pórtä ghete fu-
rate, va cäpëtà umfläturi la picióre. Acela, ale cärui degete.
sint ça betele cu cleid, va gasi cä de ele se lipesc si alte lucruril
afarä de argint. Furä tipari, el se vor transformà in serpi.
Cu cât vulpea tura mai des, cu atât mai mult va fi vinatä.
Dacä vr'un misel vrea sa facä o bund afacere, atunci ar
face mai bine sa devie orn cinstit. Chiar când n'ai nimic
alt -ceva in vedere de cât câstigul tëd, lucrézä totusi cu in
telepciune, cad acest comert produce mai mult.
Fii forte atent la ceea -ce cheltuesci, ori -ce venit ai avé
dacä cheltuesci mai mult, vel rëmâné tot särac. Mestesugul.
nu consta in a câstigà bani, ci in a sci sa -i pästrezi. Cheltue-
hle micï fac pagubä mare, întocmai ça sórecii într'un ham --
bar când sint multi. Pérul cäclut fir dupa fir aduce dupa
sine cap plesuv. Paid cu paid cade acoperisul de pe colibä,,
si picäturä cu picäturä intra plóia in casa. Un butoid se-
golesce curind, dacä pe cep cade pe fie -care minut numai,
câte o picäturicä. Gaina se jumulesce repede, dacä servi -
tórea smulge repede pana dupa pana ; viermi naicì mänfincä,
brânza ; paséri midi stricä o mare cantitate de grâd. Cine
vrea sa facá unde -va economie sä incépä de la gura sa..
Sticla de vin e un mare risipitor.
In tóte cele -lalte lucruri pästrézä adevëratele margini. Pentru
imbräcäminte alege o stofä potrivita si durabilä, si nu numal
podóbä gola. Lucrul principal e sa Tina cald ; ce fata are, e
lucru secundar. Nu -tï intinde piciórele mai mult de cât itï
permite patura, cäcï vel räcì la picióre.
Un nebun pote câstigà banï, însä numaï un om destept .
scie sà -i cheltuiascä. Se scie cä e mai usor a ciädl douë-
coluri, de cat a intretine într'unul mered foc. Dacä intre --
buintäm totul pentru spinare si stomac, nu rëmâne nimio.
pentru casa de economie. O muncä grea si o hranä cum
pätatà la tinerete, pote sa aducä odihnä la bätrânete. Baniii
singuri arï aripi; dacä le mai intocmim inca o pareche de-
aripi; atunci nu trebue sä ne miräm cd ei sbórä iute.
Scuzati-mé cä am intins firul asà de lung, dar dupa cum,
îl tráseid ala urmà cuvintarea mea. Cuvìntarea mea pare
a semënà cu funia Irlandesulul, pe care nu o putea trage.
in corabie, fiind -cä cine -va -i tàiase capul. Voiam numai sä,
clic: nu fitï lacomi dupa bani, cäcï lacomia e tot- deauna.

www.dacoromanica.ro
1142 ALBINA

säracä ; cu atât mai mult näzuiti a merge inainte, cäci sá-

ràcia nu e o virtute, §i a se ridicà in lume face unui om nu
numal pläcere, dar ii face ,si cinste. Câ}tigà cât poti, eco-
nomisesce cât poti, §i apoi dà ce poli. Nu incercà nici o
data a face economiï din ceea-ce trebue sä dai pentru lu-
crurile dumnedeesci ; banif economisiti mànâncä pe cei-
lalti. Ceea-ce dàm lui Dumnedeïz nu e pierdut ; i.nsémnä
a-§i depune banif la cea mai bunä bancä. A da ast-fel este
o adevératä posesiune, dupà cum o piatrà de pe un mor-
mint puse in gura until mort cuvintele acestea : «Ce am
cheltuit am avut ; ceea-ce am economisit, am pierdut;
ceea-ce am dat, acésta am». Buzunarele celor säraci sint
case sigure de bani gi banii i.mprumutati lui Dumnedeü sint
bine intrebuintati. Asà dar doresce plugarul Ion tuturor in-
cepëtorilor tineri mult noroc ,si viatà lunga.

O SERBARE SCOLARA
"4in cliva de 24 Iunie, orele 9 a. m. in fata until ales si nu-
: meros public s'a fäcut in palatul Societätil pentru Invé-
` tätura poporuluT Român din strada S -ta Ecaterina, distri-
buirea premiilor elevilor $cólelor societätiT.
Este pentru întâia órá de la clädirea märetulul palat al acesteT
societäti cä acéstä solemnitate a avut loe in frumósa salà, anume
construitä pentru serbärile societätiì.
Dupa ce eleviT societätiT, sub conducerea bine cunoscutulul
maestru N. Bänulescu, aü executat mat multe bucati nationale
patriotice in cor, iar sub conducerea maestruluT F. Reit mat
multe cântece nationale cu vióra; d -1 Petre Garboviceanu, neobositul
director al gcólelor societätiT, a tinut o cuvintare caldä gi plina de
învëtäminte patriotice. D -sa, vorbind despre faptul cä scólele so-
cietätiT pot sä -s1 tacä acéstä frumósä serbare in propriul for lo-
cal, a lac. ut sä reiasä cum prin iniciativa particularä se pot face
opere märete tralnice, când ómeniT de bine îg1 claü mâna la
fapte bune. Face apoi situatia gcolarä pe 1899 -1900, din care
reese cä s'a presentat la examen, din gcóla normalä, 142 elevI
pentru clasele I V -a, din cart aü fost promovati in diverse
clase 96 elevi, aü rëmas corigenti 34 iar repetenti 12. Resultat
fórte imbucurätor, care dä mësura rîvnel cu care corpul profe-
soral íg1 Indeplinesce datoria, lucru ce se învederézä însä gi mal
mutt, prin faptul cä clin 15 elevI earl s'aü presentat la examenul
pentru diploma de capacitate ail obtinut -o cu totiT.
Scóla primará de aplicatie a lost frecuentatä de 115 elevi, iar
gradina de copiT a num6rat 27 copilagl.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1143

Terminând, d-sa se adresézä absolventilor carora le da povete

de chipul cum trebue sa-$T indeplinésca sfintul apostolat de in-
vétätorl, prin urmatórele cuvinte:
gIubitiT met! PlecatiT acum pe la casele pärintescT si in curind
in diferite unghiurT ale scumpel nóstre tar! ca luminatorT $i pil-
duitorT de fapte bune si de tot ce póte í'ntari si í:nalta viéta nóstra
nationala. In timpul de cincT an!, cat l'atT petrecut in scóla so-
cietatiT, am cäutat impreuna ct1 tovaräsil mel de munca, împreuna
cu profesoriT vostri, sa ve îinbogatim mintea si inima eu tot ce
trebue sa faca din voT învétatorT IuminaGT si harnicT, invétätorl
IubitorT de neam si tara, apostolT in adevératul i:nteles al eu-
vîntuluT. N'atT putut gäsi in noT in acestT cincT anT de cat o
inima calda pentru binele si fericirea vóstra, de cat o minte
incordata si o inima îngrijata de sórta loculuT unde vetT merge.
Ne dam cu totil fórte bine sema de greutatile cu care avetT sä,
luptatT in frumósa vósträ chiemare, ca mutt este de fäcut, caci
multe rele trebuesc í:ndreptate in satele nóstre. Sa scitT î.nsa cä.
atuncT veti avea o adevërata multamire sufletésca, ca atuncT
lumea vñ va Tubi si cinsti, când eu räbdare si cu întelepciune
vetT cauta pas cu .pas sa înlaturatT piedicile din calea vostra si
sa esitT cte asupra tuturor greutatilor. mima sa avetT numat si
frumóse vor fi ródele sträduinteT vóstre!
Sa vé feritT, ca nu cumva duhul eel réú sä ispitésca sufletele
vóstre inocente, cac! treburile !LIT facénd, numa! spre durerea
nostra va fi si spre suferintele vóstre. A vé ferì si a fi veghetorI
fatä de cel réú ïnsemnéza a fi elemente de ordine, de liniste,
de munca si cinste in mijlocul poporuluT nostru rural. Reali-
nóstra de la vol
sarea acestor lrumóse ide! astéptä societatea
pentru jertfele pe care le-a facut si pentru ca véléndu-vé pe vol
ast-fel lucrâncl, sa capete noT forte morale pentru alte jertfe si
mal marl. Cu lacraml fierbintT rog pe Cel a tot puternic, ca
numaT spre co e bun si folositor pentru tara si némul nostru
sa îndrepte pasil vostri! si sa vó scutésca de orT si ce ispita.
pagubitóre voué si numeluT nostru:=
Cuvîntäre! d-luT Garboviceanu réspunde d I vice-presedinte al
societäîil G. Missail, printr'o cuvintare presärata de exemple vil
si de í:nclemnurT la fapte marl, date viitorilor învélfätorT.
Urmézä apoT impartirea premiilor, care face sa se zugravésca .
pe fetele celor miel ca si pé a celor marl, bucuria pe care nu-
mal o munca sîrguitóre si c:; spor o póte da.
La orele 121/2 serbarea se sfìrsesce dupa ce elevi! in sunetul
musiciT si in frunte cu harnicul lor instructor C. Dumitrescu, aü
defilat in lata comitetuluT societätiT.
Unul din ce! de fatal.

www.dacoromanica.ro
 Monument din Basarabia.
a de Itti;T in umintirea t.e pri% pn.ri.:c:c in 1:29).

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1145

Din bogátiile .rìì

GOVORA
Aile Govora stilt situate In comuna PëusecTde-Otäseù, plaiul
Cozia, jud. R.-Vàlcea, In directiunea SW. la 4 klm. de co-
muna Govora, la 15 klm. de orasul R.-Vâlcea si la 5 klm.
- de Ocnele Mari, la pólele muntilor cu pädurf de fag si stejar.
Statiunea balnearA propriù disä este asedatä pe un platoù
inalt, Inconjurat de délurT, cu o vegetatie abundentä, ceea ce face
ca sl fie adapostita de vinturí. Numërul locuitorilor este de 450.
Govora e legata prin linia feratl, prin Halta Govora si statiunile
Piatra-Olt pina la statiunile BAbenl, RiurenT, Rîmnicul-Välcea si Oc-
nele Marl.
PAdurile din imprejuriml formézl un frumos pare, necultivat lnsä;
localitatea e inconjuratl de pädur! intinse, formate din fagT, stejarl,
ulml, aninT, alun!, etc.
Partea spre Sud fiind deschisA, da o priveliste frumósA spre Va-
lea Oltulul.
IstorIeul. Apele de la Govora sint descoperite in 1878 de o
Societate exploratóre de petrol; la 1879 furl analisate de d-I dr.
Bernard si tocma! in 1886, cu ocasiunea installrif ambulante! mi-
litare rurale, d-1 Colonel dr. Zorileanu av,u ocasiunea sa cunóscl
eficacitatea acestor ape si cu o activitate nemlrginitA incepù sl se
ocupe de atuncT cu studiul balneologic al acestor ape, fäc@nd o
propaganda care-I face onóre.
In 1886 terenul cu apele minerale apartineà mosnenilor comu-
ne! Peusescl-de-Otäsëú; Ministerul Domeniilor fäcù scbimb cu locui-
toril dându.le alte terenuri, asa cä statul devenì proprietar pe locul
tinde se aflä apele si pe terenul din prejur; iar Corpurile Legiui-
tóre votará in 1885 un credit de un milion pentru captarea apelor
si clädirea stabilimentulul balnear.
Astld1 se afll 3 pavilióne hotelurl, trel basine marT a 1.000
tn. c. pentru apa iodata si 24 cabine.
Isvórele se Al pe marginea garle! Hinta: cele cu iodul pe mar-
ginea stângl, iar cele de puciósA pe cea dréptA. Debitul e de 27-30
metri cub! In 24 ore, pentru apa iodata ; si de 24 metri cub! In
24 ore pentru apa sulfuratl.
Climatologia. Clima e temperata, pllcutl si constantä.
Localitatea este sänatósl, fiind ferita de miazme paludiene, din
causa lipseT de bält! si ape stagnante.
Isvbrele. La Govora sint ma! multe isvóre, pe cari le clasäm dupA
cum urmézA:
1. Apa cloro-sodica iodurata, are 2 sorgint! :
a) Fântâna Ion C. Bratianu,

www.dacoromanica.ro
 1146 ALBINA

b) Fdntäua cea noua, descoperitit in 1895 de d. Inginer Valeriù

Puscariü.
2) Apa cloro-sodica sulfurósa, cu 16 sorgintT, din care maT prin-
cipale sint :
a) Fântr"uta Regele Carol I,
b) Fântâna Regina Elisabeta,
c) Sorgintea Principesa Maria,
d) Sorgintea Principelui Ferdinand.
Proprieti'tti fisíee. Apa iodata si ferugiuósa e limpede, gust sl-
rat-amar. Apa înmagazinatä maT mult timp si apoT intrebuintatä in
bäT are aceleasT proprietätl terapeutice ca si acea scósä de curind
din put, decT nu se alterézä cätusT de putin.
Apa sulfurata e limpede, putin verdue, gustul särat-amar, miros
de ouä clocite; fiind agitatä degajézä hidrogen sulfurat.
Tóte aceste ape sint red.
aualisa ehiuticìí. In 1884 ail fost analisate de dr. Bernard,
care a analisat apele iodurate ; în 1886 d. dr. Saligni si farmacistul
Urbeanu aü fäcut o nouä analisä ; tot in 1889 d. Saligni a anali-
sat si apele cloro-sodice sulfuróse. In 1889 Ministerul Domeniilor
a insärcinat pe d-nil d-ri Saligni si Maximilian Popovici cu analisa
completä a apelor de la Govora. Asemenea s'a trimis Laborato-
ruluT de Chimie al ScóleT de Mine din Paris apa necesarä pentru
a se face- analfsa.
Similare. Fäntäna Ion Bratianu se asémänä cu Trescaro din
Italia, Hall din Austria, Salines-les-bains din Francia.
Fântâna Regele Carol 1 cu Mehadia, Barèges, Eau.Bonnes, Aix,
Amelie-les-bains.
Intrebttint;area. In general apele de la Govora se recomandä in
tóte bálele unde nutritiunea este intârdiatä ; fiind rezolutive, stimu-
lézA tóte functiunile organismuluT si stilt in acelasi timp substitutive,
întorc@nd in stare acutä diferite afectiunT chronice.
Asà, in temperamentul limfatic si diatesa scrofulósä si ma ales
in diatesa scrofulo-sifiliticä, ast-fel in scrofule, limfatism, cu tóte ma-
festatiunile sale, cu ingurgitarea ganglionilor, in supuratia abcese-
lor migratoril, la copiT limfatici, resultatele sint fórte satisfäcLtóre;
deasemenea aceleasT resultate s'aü obtinut in :
Diferitele manifestaguni reuntatice, Bólele nervose, Si/ilisul, Bólele
tubule digestiv, Bólele de piele, Bólele aparatului respirator.
Durata sezonnl« i este de la 1 lunie la 1 Septembre. Medic di-
riginte al statiuneT a fost d-1 dr. MacoveT de la 1889-93, iar de la
1894 este d-1 dr. P. S. Popovici.
Ministerul de Domenil a hotärit a se face instalatiunile necesare
pentru lumina electricä.
Exeursinni. La Mänästirea Bistrita, ]1Mnästirea Horezu, ápoT Mä-
nästirea Dintr'un Lemn, Mänästirea Govora, töte cu positiunT pi-
toresci si inconjurate de pädurT seculare.
ExcursiunT istorice la Masa lui Traian precum si la CälimänescT,
OläneseT, Cäciulata, Bi-volarl, etc. Excursiuni la Slirpatele -si la tit.-
gul RîurenT.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1147

Statistica nrisei ií bolnavilor.

In anul 1887 aü fost 150 bolnavï.
In anul 1899 ail fost 1694 bolnavT.
Dr. ,'aabner-Tnduri.

CAS TRAVETELE

gi gunoite bine. Sd sémänä pe la inceputul lui

ad
Gastraveteluï îï priesc pämïnturile grase, lucr te
ú
\Zaiinc
in cuiburi depärtute unele de altele de la 1-11jR
metru punêndu-se In fie-caro cuib eâte 3--4 seminte
la adîncime de 3-4 degete. Dupa ce s'aü seménat, se pune
pe de-asupra cuiburilor un strat mio de bäligar putred
ca sä se pästreze umedéla In pämînt, de care are trebuintä
séminta ca sä încoltéscä mal curìnd.
Castraveteluï îl: trebuesce rnultä apä mai cu sema pânä
cánd înfloresce ; dacä pä-
mintul s'a intärit imprejurul
plantelor, trebue präsit ysi
, ;, ,
cînd s'aü format vreji se
mu §uroesc, ce ace-i priesce
férte mult.
Dupä ce Alantele aú 3 -4
fol, li se ciupesce virful vre-
julul cá sä póíä sä créscä
vrejii de aläturi, earl se in- Castravete.
tind de o potrivä împrejurul plantel.
Pentru sémìntä se lasä câtï -va castravetT din ceï mai
frumoi sa se cócä bine, dupä aceea se rup §i se pun la
sere 'Anil ce se móie de tot, ai In sfìr §it se scot semintelo
gi se spar, §i dupe, aceea trebue Intinse mai mult timp
ca sä se usuce bine, qi pe urmä se pun la pästrat.
Séminta se tine 6 -8 ani. Pentru sernénare este mai
folositor de a se întrobuinta sï;mîntä pästratâ de 3 -5 ani
care este mai roditóre de cit aceea din anul întäiú.

O cugetare pe sáptámânâ.
O orá de rnuncá diminéla preluesce cát trel dupá pránz.

www.dacoromanica.ro
1148 ALBINA

pästrarea pómelor.
u tóte pómele se pot pàstrà mult timp : á$à
cire$e1e, caisele, prunele, merele perele de
vara. Aceste póme, ca sà se pótä pästrà, se opäresc,
se usucä sat se . afumà, cum sînt prunele. Merele
si perele se taie fehl, se öpäresc si se usucá. Cu
chipul acesta se pot pästrà In locurl uscate farà
ca sä se strice.
Pómele cärnóse tomnatice iernatice cum sînt:
perele, merele, $i gutuiele, nu este destul sä se
culégä numal cu mina de pe pomi, ci trebue sa li
se deà o altä îngrijire, pàstrându-se la un loe useat
aerat, $i sa aibä cäldurà de la 5 10° $i sa nu
mal fie alte legume, cum este varza, caci pómele se
stricä ; de-asemenea nu trebue sä fie niel sórecl
In odaia unde se pàstrézà pómele sä fie mal multe
lävitl de scândurT pe cari se WO póméle eu co-
ditele in sus, depàrtate putin unele de altele. Pe la-
vita se pune un strat mie de pale sat muschi. PO-
mele eu cójà grósà se pot aseda la iernat dupà 2
lile de la cules; iar cele cu cójä subtire se tin ea-
te-va séptämânl -la aer sub un $opron, $i dupa aceia
se a$éçlà. Pómele se mal pot pästrà si in dulapurT
cu mal multe lavite. Dupa ce s'at aseçiat tóte pó-
mele, se acoper pe d'asupra eu hârtie ca sä tie
umeçlélä. Soiurile de póme eu cój a grósä se pot pune
mai multe straturl unele peste altele, însà la fie-
care rind sa se pue un strat de paie groseióre.
Odaia trebue sa se tie fnchisä $i sa fie Intune-
COSA. Aerul $i lumina stria. pómele. Pómele trebue
càutate de 2 orT pe séptàmânà ca sä nu se strice.
Când s'a stricat vre-o Oma, trebue aruncatà nu-
mai de cat ea sa nu se strice cele-l-alte bune.
Prunele se mai pot pästrà $i In bolobóce. Se pune
pe fundul boloboculul un strat de nisip gros $i us-
cat, dupà aceea se pune un rind de prune învelite
în hârtie, dupà aceea se pune un alt strat de nisip
umplêndu-se golurile tóte între ele, si un alt strat
de prune, si asa se face pînä ce se umple bolobo-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA
1149

cul. Dupa aceea se astup# bine si se pune în piv-

nita sag se îngrópà fn pámînt de cate-va palme.
Persecile se pot pästrà In tärîte de grâg sag in
nisip uscat.

UN NIE1kI0RIiJ INTERESANT (1)

Domnule Ministru,
înä acum, într'o mare parte din acólele nóstre, undo
s'a predat lucrul manual, s'a fäcut ce s'a putut, In multe
y(part!
t netinêndu -se sémä de trebuintele practice ale
vietii poporulul.
Am avut singur ocasia sa mé conving cä, nu numal
In $cólele undo lucrul manual se preda de o potrivä cu face alte
obiecte, dar chiar in scóle speciale, lucrul manual so
dupa diferite ecóle streine, netinându -se sémä de viata prac-
tica a viitorulul absolvent sag absolventä.
Dupa pärerea mea, la practicarea lucrului manual in &có-
lele nóstre ar trebuì sa avem In vedere materia prima de
care dispune tara nostra si repartisarea deosebitelor spe-
cialitäti manuale, dupa diferitele regiuni ale tari!.
Am ferma convingere cä, numal când prin lucrulmodeleze manual
vom ajunge ca materia prima a tari! nóstre sa se
conform trebuintelor practice, numal atunc! va contribuí in-
tr'un mod satisfäcëtor la îmbunätätirea sorte! poporulu!.
destinatie practica, se mo-
Am vadut cä, in multe scóle cu
delézä materia prima francesa, germana, etc. gi numal a tari!
nóstre nu. Daca tineretul In scóle se invata ast -fel, nu cât ne
putem asteptà de la dinsul, and va termina sc61a, de
sa continue cea ce a deprins.
Exemple In deajuns ne arata nevoile de care suferä po-
porul: säténul are nevoe de róte, osi!, donite, putinl, etc. si
vine la oras SA si le cumpere, de la cine scie ce lucrätori
streinl, fiind -cä singur nu $i le pote lucrà, cu tóte cä sînt
lucrari forte u$óre ; cape -
Se simte trebuintä de mreje pentru pescärit, funi!, aduc câ-
stre, etc. si streinif lucrätori de asemenea lucrar!
nepa din Ungaria, ca si cum pämintul tari! nóstre n'ar puté
s'o produca;
Säténul nostru n'are un cos la cärutä cu tóte cä nuelele
de richitä acoger pretutinden! väile tari! nóstre;
la gcóla
(1) D-1 Al. I. Gâlcä, institutor si maestru de lucrul manual Si
normalä de ïnvêtätori din Bêrlad, a adresat d-lui ministru al cultelor
instrucliunel publice acest memoria.

www.dacoromanica.ro
1150 ALBINA

Säténul umblä cu cäciulä in timpul cäldurilor celor marl

de vara si nu-1 In stare sä -sl faca o pälärie de pale, cu töte
ca nu face nimica in timpul lernel si pale se gäsesc in töte
partile ;
Intrând In casele sätenilor nostri, nu vedem o rogojinä
pe patul lor, cu töte cä papura putrec4esce in lacurile din
vecinätate ;
Tara nósträ dispune de multe vite si cu töte acestea lâna
lor se vinde la streinl cu preturl fórte miel, pentru a se in-
törce din nog in %ara, sub forma de materie prelucratä cu
preturl îndoite saü înc4ecite, ca la început ;
Tara nósträ ar puté sa produca multa matase, daca s'ar
cresce vlermil de matase, si cu töte acestea mätasa la noi
se aduce din Francia ;
Privind casele satelor nóstre, vedem cea mal mare dis-
proportie intra Inältime si use, Intre ferestre si ïncäperi, etc.
EA acésta din causa ca nidi odatä säténul nostru n'a avut
de unde sa capete cunoscinte cum se lucrézä o casa si con -
ditiunile ce trebue sa îndeplinéscä ca estetica si higienä.
Töte acestea numal le constatäm pentru moment, färä a
puté sa aducem vre -o vinä cul -va, fiind -cä pînä acum n'am
avut pe nimeni care sa Indrumeze säténul nostru pe o cale
technicä practica.
Cu ocasia studiului meü, visitând mai multe sate daneze
si suedeze si intrând in casele aprópe uniforme ale locui-
torilor, rémâneam ulmit de frumusetea aranjamentulul lor si
de felul de constructie ; întrebând despre constructor!, mi
se réspundeà, ca o deosebitä falä, ca aprópe fie -care locui-
tor I l clädesce singur casa sa, dupa felul de lucrärl Invé-
tate in scóle, fiind -ca lucrul manual in aceste tar! se învatä
in töte scólele.
Fäcênd o comparatie intra aceste tari si tara nósträ, m'am
întrebat adese -ori: 6re la noi nu s'ar puté ajunge acolo unde
aü ajuns aceste tare? Eü cred el da, si acésta cu atât mal
mult cu cat tara nósträ este situata in nisce conditiuni na-
turale mult mal avantagióse. Insä pentru acésta se cer per -
sóne cari sä predeà cu dragoste primele elemente pentru
lucrärile technice practice.
$cólele normale si seminariile le cred singurele scoli, din
cari putem scóte propagatoril si practicantil diferitelor c ?ex-
teritätl technice practice in masa poporulul.
Aid cred el trebue organisat totul in acésta vedere, fi
ind -ca de aie! vor est persónele, dar! aü sä fie trimise-în di-
ferite unghiurl ale tari!, unde, prin invëtätura lor, vor formà
modelul viü înaintea locuitorilor.
Bine ar fl daca dintr'o data s'ar puté pune basele prac-
ticäril unor specialitäg de lucrad manuale, in deosebite pärtl
ale tari! si dupä materiile prime ce gäsim in fie -care loca -
litate, precum lucrar! de lemn, paie, papurä, nuele, etc. si

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1151

aceste lucräri sä fie conduse de persóne cari se pricep mal

bine, fie localnice, fie aduse din alte pärt! ; dar m!-e tema ca
nu cum-va aceste persóne, in loc sá nascá in locuitorl dra-
gostea catre ocupatiunile technice practice, sä deetepte un
fel de urá cátre aceste ocupatii.
Un ast-fel de exemplu am ocasie sa constat când o socie-
tate a trimis linen la diferite meseril cu scop ca, întorcên-
du-se, sä propage aceste meseril in popor ; aceeti finer! in-
torcêndu-se neavênd destulä autoritate sciintiflcä spre a
puté inspirà in deajuns drag de muncá technicâ practicä,
nu numal cá n'ail produs nimic, dar nici din@ii singurT n'ail
putut sä se sustinä ei a trebuit sá fugá fie care unde a pu-
tut, unii chiar trecênd granita.
Pentru aceste considerente, pärerea mea este cá lucrul
manual sä se rgspândéscä prin ajutorul învêtätorilor, fie ci-
vili sail preotl, singurif cari sînt mal Cu autoritate, carl stail
in contact mal direct cu populatia tárii.
Pentru a se ajunge la acest finit, trebue ca pe lângä fie-
care $cólä normalá $i pe lângá fie-care seminar sä fie cate
un atelier propriil pentru lucrul manual, înzestrat cu tóte
uneltele de lucru, unde viitorul învgtátor sä se deprindá a
lucrà diferite specialitätl. Aceste ateliere sá fie conduse de
maeetri cari, pe lângá specialitatea lucrului manual, sá fie
ci destul de culti spre a puté de$teptà in elevi iubirea de
muncá technicá practicä. Aceste ateliere fiind înzestrate eu
uneltele necesare ¢i aranj ate cat se póte de bine, eleviT se
deprind ast-fel ei tot ast-fel vor practicà ci când vor fi in
cercul lor de viatá.
In aceste ateliere model ei actualil invëtátori cari nu sciil
lucrul manual, pot sá-1 învete In timpul vacantelor sail in
timpul conferintelor genera le anuale, sub conducerea maes-
trilor respectivi de la ecólele normale $i seminarií, aeà cum
se practicá $i in alte tari unde s'ait cäpétat resultatele cele
mal frumóse.
Cu modul acesta, am ajunge ca in scurt timp, aprópe toti
învëtátoriT sá cundscá unele specialitätl de lucrári manuale.
Am spus mai Inainte cä, in introducerea specialitátilor de
lucrári manuale, sä tinem sémä de materiile cari se aflä in
localitate $i de trebuintele locuitorilor, precum : tâmplária,
rotária, strungäria, facerea donitelor, etc. in regiunea mun-
tilor; împletirea paelor, cu facerea páläriilor, tesätoria, frin-
gheria ci împletirea nuelelor de richitá ci a papurel, In re-
giunea délurilor $i a eesulul; împletirea mrejelor pentru pes-
cärit, in apropiere de ape.
Aceste specialitätl, introduse, ar satisface in totul trebu-
intelor locuitorilor. *i cum aceste specialitäti sá se predeà
de învêtátorl, numal una sail doue intr'o localitate, dupa
cum se va simtì trebuintá, trebue învëtate de atunci când
învgtätorul este încä elev In ecóla normalá sail in seminar.

www.dacoromanica.ro
1152 ALBINA

Töte aceste spacialitbti se pot grupà in douö: tâmplária

Cu ramurile el, 0 împletiturile de pale, papurä nuele de
richitä, cu tesätoriile. In clasa începötóre a qcólelor normale
0 a seminariilor, s'ar puté introduce legätoria de cärti
cartonajul, cu aplicäri la viata de vólà.
Am ferma convingere, domnule Ministru, cä, dacä aceste
specialitàti s'ar introduce in §cólele normale 0 seminarii, in
ateliere bine aranjate Inzestrate cu uneltele necesare
predate de maestri speciali, cari alàturi de sciinta BA scie a
desvoltà in elevi §i iubirea catre lucrärile technice practice,
ar îmbräti§à tot felul de ocupatii conform productelor Ora
nóstre $i învötätorul e¢it din aceste $cóle ar put() sä intro-
duca in cercul söú ori-ce meserie $i in ori-ce partera târii
ar fi numit.
In resumat, acestea ar fi pärerile mele întru cat privesce
diferitele feluri de lucräri manuale care ar puté sa se intro-
duca in qcólele din tara nóstrâ, tinênd sémà de nevoile ei,
$i felul cum ar puté sä se introducá.
Römân respectuos la dispositia d-vóstre ori $i and voiü
avé onórea de a se simtì nevoe de mine.
Al. I. Gâllcà.

Din povestile lui Mos -Négu.

1VLELCUL
Intre micile animale pe cari le iubiti voi mult,
copii, póte eel mai dráguti stilt melcii.
II veçli târându-se încetisor pe pdmînt cu casufa
in spinare aduci aminte de ce învéta% la scólâ:
Melcul are o cäsufä.... i cele-l-alte, cum mai çlice
poezia; ori ti-aduci aminte de ghicitórea populara:
Ghici ghicitórea mea:
Ce umblä cu casa In spinare ?
Când te dud pe camp, primâvara, In urma vre
unei ploi, veçli sute de acesti meld esiti din d.su*.
Atunci e vremea când copiii alérgâ dupá ei sä-I
prinçlä si sä se jóce cu ei cântându-le:
Melc, mele
Codoberc,
Scóte córne boere0i
Si te du la Dunäre
Si bea apä turbure

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1153

Si te sute pe bustén
$i mänâncä 1eustén.
Melcul, sail cum çlic Moldovenil culbecul, are
trupul închis într'o stoics învêrtita ca cornul ber-
beculul. Pe cap melcul are douè parechi de crne
moi, earl se pot stráge i întinde dupe vole. Cele
din'ainte sînt scurte i servesc la pipait; cele din

Mele.

urma sînt lungi §i aú in vêrf ochit. La vèrful capului

melcul are gura, in care se afla o limbs cornósa cu
Dare tale iarba.
Melcul n'are niel un os in trupul lui; $i fiind -ca
e môle, se nume §te pe limba învé4,atiilor molusc.
El se înmultesce prin oua. O femeie de melt face
odata 70 -80 de oua rotunde §i mici ca un bob de
mazare ; le ascunde In pamînt dupe o luna sat
. ése séptamâni es pul de mele.
Melcil nu sînt numal de un fel; se socotesc pîna
la 1500 de soiurl.
Carnea for e buna de mâncare; se gatesc rasol,
fieni i se Inanânca cu hrén.
Mos -Négu.

O pildïi de urmat.
Societatea pentru aprotejarea animalelor folositóre si a culburilor pa-
serilor folositórea din com. Jugur, jud. Muscel, ai are' membri attivi
sint elevil scólei, iar presedinte activ sub - scrisul, a distrus inosebit
curs de
de
1898) 48.703 fluturi
2 ani de la fondarea ei (16 Martie vetämätóre.
coropi$nite, läcuste s. a. insecte Aü adus la sediul societelii
peste 6 kgr. per dupe vitele leselate de dinsii. S'a constatat läsam
de noi cA
cele
un future depune 50 one, din cari es 50 omilt ; deci dace
48.703 insecte, (Meati nascere la alte 2.435.150 insecte. Acestea cep pomi
devastati ! N. I. Glhinescn
1nvètñtor, com. Jagar, Musée.

www.dacoromanica.ro
1154 ALBINA

Cum se propaga difteria mésurile de a preveuì.

Difteria se iea de la individ la individ:

prin intermediul uncí alte persóne care a fost in contact
cu un bolnav de difterie ;
prin obiectele de la un asemenea bolnav, ca : mobile,
vestminte, cärti, jucärii, covóre, hârtie-monedä etc. ;
prin animalele cari at' fost in contact cu un bolnav de
difterie : pisicä, câne etc.;
prin lucrurile de brand, mal ales prin lapte, pâne, präjituri;
prin träsurile cari at' servit a transportà pe bolnav sat'
lucrurile lui.
Corpul morti de difterie, pot da bóle persó-
nelor ce le scaldà, péptänä, imbracä etc.
Prin vizitele cari se fac la locuinta mortuluï prin dis-
tribuirea pomenii, fie in hranä, fie in lucruri.
Locurile de intruniri, birturile, cafenelele, cârciumile, Sco-
lile, casärmile, sälile de asteptare de la gäri, sînt locuri fa-
vorabile transmiteriï bólelor infectióse in general 0 al dif-
in intunecóse,
färä canal, privälile, sînt favorabile desvoltärii si mai ales
propagärii difteriei.
Iatä mésurile de luat :
Locuinte sänätóse : §coli, casärmi, inchisori, spitaluri in
conditiuni igienice :
Curtea Si podéla sä fie meret' curate; asemenea carele
mortuare in care sä se transporte cadavrele ;
In timp de epidemie sä se facä isolarea absolutä a bol-
navului fie acasä, fie la spital ; copiiï din familie sä fie opriti
de a merge la §cólä pinä când ori-ce pericol de conta-
giune a trecut ;
Desinfectia localuluï 0 a obiectelor mai importante §i dis-
trugerea prin ardere a micilor obiecte.
Ca tratament : profilactic, vulgarisarea cunoscinlelor igie-
nice ; curativ, injectiile cu serum antidifteric.

TINETI MINTE
Un rèspuns blând potolesce mania, dar cuvîntul
aspru aduce mare vrajbä.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1155

Din literatura româná.

TIGANUL SI GEAMBA$UL
ANTON PANN
Merg@nd la bâlciü un tigan
Se 'ntâlnì cu un taran,
Si, stand, se ruga de el
Dic@ndu-i:Mei rumânel I
Tot mergl la al bâlciü în dél,
De ce nu-mi laudi äst cal !
Fä-1 finer, fä-1 mânzulet,
Ca sä-1 pot vinde cu pret ;
Fä-mi Ast bine, rumanel,
CA ti-oiü drege vr'un ciurel,
Or, ti-oiü pune vr'un potlog;
Laudä-1, asa me rog !
Täranul, find iar un
D'di de palavre bun
Românul ce aci sta
Si la dìnsul ascultà
Ce jupâne, dise el,
Nu te ultà cà -i ast -fel,
Ulte, sbórä ça un smeü,
N'am banï ca. 1 -as lua eù ;
Intrece pe armäsar,
N'are ceï face -un ogar,
SA-0 spuiü drept, ptcat cä -1 vinde,
Dar nid cu dínsul nu -1 prinde
CA nu mii scie merchezul
Si sd -r pipae lui miczul;
El e stäpân, cum vedi bine,
Dar, dèú, nu -1 scie ça mine:
1

S'altA trébä neavénd,
Cu tiganu 'n bâlciü mergend,
Stätù cu el in obor
SA-i fie läudätor.
Si, zäbovind ei cat -vas,
lacA vine s'un gémbas,
Care era iar tigan :
Geambas farà nisi -un ban.
Privi calul colea, ici
Ii dä de intere un biciü
Si, la dinti dacä -1 cätä,
Ce imi ceri, il i:ntrebä,
P'astä mârtógä de cal,
Ca sä -1 arunc de pe mal ?
4/
Mergi cu el la vìnätóre
Si, trite, iti fac prinsóre,
Epurile 'n pârliturd,
Daï cu el p'in-araturd
Si in fuga lui a mare
11 prindI cu mana calare.
Tiganul ce 1 -a adus
Si sa-1 laude 1 -a pus,
Cum casca gura la el
$i -1 audì 'n acest fel,
Dise : Dar ! ulte aicl,
De -ar fi calul meti cum dici
Ca e armäsar si mânz,
Pre legea mea nu -I mal vInd.

www.dacoromanica.ro
1156 ALBINA

Molima saü ciuma porcilor (1).

rinria si cu Ractu sfátuesc impreunä :

De unde si pinä unde mai cädù pe capul nostru
si beléua asta de molimä printre porc!, nu se scie ; doc-
toril spun cä a fost adusä din tara unguréscä, unde ce e
drept, am audit cä picnesce porcil si-1 ucide pe capete.
Gusterul si brânca, apucä cate unu doT si I curata, ne scäpäm
însä cu atât ; dar bolesnita asta nouä, curatä näpaste pentru noi;
unde inträ nu mal ese si nu lasä nicT picior de parc In cocine ;
dacä vre-unul scapä ca prin urechile aculul, nicl zdravän nu re-
mane, par'cä e o znamä si de ce mänâncä tot ar maT manca si
carne pe el tot nu pune.
Am fäcut slujbe, dar de géba, par'cä nu ne-aude Dumnedeü, cä
bóla stä infiptä, nu ne descotorisim de ea nicl de cum.
Le-am dat si ape descintate, dar si mai foc, cäcl ca praful nu
nu se alege de porcii pe care li atinge. Zéma de crap särat nu le
este de léc si nid alte lécuri nu stilt bune de loc. Cum se face nu
se scie, dar purceil sint pläpândl de tot ; in 2-3 dile nu remane
unul prin ogradä.
Cei bätrâni, duc targa pe uscat câte doue si trei säptämânT,
tot tusind de ti se rupe inima ca de un copil; pe alti! II apucä si
urdinarea cu sânge, care îi usucä pe picióre.
Pe la inceput mal apucä câte-cevà a manca, dar dupä câte o
säptämânä, träesc mai mult cu dile, cä si de-ar mai rupe o lécä la
mancare, nu le mal dä pas tusca cea rea.
Dar vedl, ucig-o crucea de bólä, cä par'cä nu-! curata ; pe
unii porci iT ologesce de nu se mai misa, ori merg tirindu-se nu-
mai cu piciórele de dinainte, par'cä sint luati din ele.
Si-1 pätézä bóla lucru mare; burta le e tot o vinätale, dar nu
sémänä cu versatul care e mai presärat. (In unele parti se dice la
rouget, versat, dupä cum se mai dice si brâncä si guster).
Ne.am luat de gândurT si nu scim ce sä le facem.
Tot e bine sä mergem la primarie si sä spunem curat, pentru
cä bägäm de sémä, tot ma! bine e sä chemäm doctori! vitelor sä
il vada.
A fost si in satul de aläturT asa näpaste pe capul ómenilor, dar
ce-a fäcut ce-a dres stäpânirea, cä bóla s'a stârpit.
Porci! bolnavi i-a impuscat si pe ómeni i-a despägubit cu bani ;
e bunä trébä si asta, cä pe de o parte curätä bóla si pe de alta,
nu lag nid pe crestin! pägubasl.
Dar vedi, ce ciudatä bólä ! Doctoril îI dic ciuma porcilor.
Pe unde aü stat porci bolnavi, spala cu doctorii, arde gunóele, ba
arde si cosarele dacä nu sint de zid ; arde si stirvurile porcilor
(1) Din brosura aCiuma Porciloro a d-lui G. Jocu, seful serviciuluï veterinar
apärutä de curind.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1157

si se face o vâlvätae, de -tT mal trece necazul, ultându -te cum un-
tura arde mai bine de cat lemnele din sobs.
Bilete de vîndarea porcilor, nic! cu capul nu se mal iea de
la primarie in satul unde este bóla, ca sa nu se intinda mal departe;
si bine face stapânirea ca sa scape alfil macar de asa näpaste.
Pe cine prinde iosa ca aruncä porci! pe välcele ori pe rïur! si
pasiune si nu -1 arde, ori sa T ingrópe, vai de plelea lor ce ved cu
judecatile si amendile ; dar p'o parte bine le face, caci far' de pa-
cat, par'ca fac intr'adins asa ca sa dea de pagubä si pe ce! vecin!,
carora le scapase porci! teferl.
Vorba aia «de cât cu 100 de vrabil pe gard, mal bine cu
una in mana» ; adica de cal sa tainuim bóla, mal bine s'o dam de
gol, ca pe de o parte scapam ma! usor de belea si pe de alta,
pentru porci! bolnavl mai prindem câte -ceva si Inca bine.
Nu e asa, me Irimio ?
Ca bine dici, mai Radule.
G. -Tom.

Berea de sémä asupra mersuluï societätei culturale Ion Kalinderu"

din Eicaz.

Lucrärile societäteT «Ion línlinrleru» aù fost in anul acesta ur-

In primul loc s'a tinut cinc! conferinte: asupra ccTsalorieï a
vorbit d-I telegralist C. Gherasimescu. despre «muncä» d-I bri-
gadier silvic E. Negoescu, despre «relele urmärT ale betieT» d-1
ìnvëta.tor C. T.-Gribincea, «povel,e asupra gospodarieT säténulu!»
d-1 silvicultor Olimpiu Boiu ,i despre «economie» d-1 perceptor
Gavril Nica. .

Afarä de acésta in ziva de 2 Aprilie a. c. societatea a tinut

o «exposi4ie de vite cornute»" premiind bänesce 16 sätenT.In
marginele fondurilor ce le are, societatea «Ion 'Kalinderu» sia
cumparat îmbräcaminte si cärtT pentru copiiT säracT särmanT.
precum
A
a împärtit diferite ajutóre in clivacombatereT
de pagtT ómenilor
anblcineT in 300 e-
tiparit apol niste povete asupra
xemplare, împärtindu-le färä platä in pinsa, po timpul când a-
cesta. búlä bântuia satele in jurul Domeniulu! CoróneT Bicaz.
Cu Vote cheltuelile ¡acute, acesteT societä4l ifá remas in anul
1899-1900 numerar 886 loT. E demn-'óbservat cä numaT
pentru diare si reviste so cheltueste 134 le!.
Di Ion Kalinderu, Administratorul DomeniuluT CorúneT, a dä-
biblioteca,
ruit po lângä local, cärli si reviste formând o intrégä
undo säteni! pot sä citéscä cAnd voesc.
Representantul AdministratieT DomeniuluT CorúneT, d I Olimpiu
Boiu, un agent merituos si activ, ia in tot-dauna parte la $e-
dinte; d-sa a tost ales pre$vdinte de catre societarT.
Societätile culturale do po Domeniul CorúneT tind ast fel a

www.dacoromanica.ro
1158 ALPINA

îndeplinì menirea lor de a tidied moralul täranuluT, cäcT u$urând

rolul înv60.toruluT, ele învatä in primul loc pe sAtén sä fie eco-
nomic 13i iubitor de aprópele sèù, cäruia sä-T vie in ajutor când
nevoia cere.
C.

h A 1vli
etcesmt pom se cultivä pentru ródele lui numite
läâi ; este un arbore care cresce in climele
calde. Reusesce bine pe tóte cóstele Medite-
ranet, ciliar pe délura de 200 metri d'asu-
pra märet.
Pämîntul In care póte sä créscä mat bine trebue

sä fie cât se póte de roditor, adînc i afinos.

Se póte înmulì prin semine, dar cel mai bun
mijloc este prin altoire.
Frunzele cari formézä podóba ramurilor, sînt de
o colóre verde gälbuie.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1159

Florile la mijloc sînt de o culóre albä $i pe din

afarä de o culóre ro0eticä.
Fructele de o culóre galbenä deschisä, de forma
oulul de gäinä; mal rare ori rotunde. Cója care
acopere miezul este putin grósä, netedä $i de cu-
lóre roçieticä. Miezul contine un suc acri§or, cäruia
In vorbirea obicinuitä i se mal dice $i zémä de lä-
máie. Acéstä zémä se întrebuintézä la facerea de
limonadä, chiar la înäcrirea unor mâncärl, In lo-
cul otetulul.
Când zéma de lämâie se trece prin Ore-cari lu-
crärl chimice, se capätä sarea de lämâie, care are
acélea§i întrebuintärl ca $i zéma.
Bragagiii, cari vind bragä pe stradele Bucures-
ciulul satt prin alte ora§e, fac mare Intrebuintare
de sarea de lämâie, $i anume : când braga este a-
própe pe isprävite ; el adaugä In donite putinä sare
de lämâie, apä, putinä zacharinä, donita cu bragä
cu ast-fel de metod se umple mal de multe ori pe
mai cu sémä In timpul verel când este cald.
Acéstä bragä fal0ficatä, tot-d'a-una este mal sub-
tire §i In acela§i timp oträvitre pentru stomacul
omulul.
Când li se face observatie bragagiilor de catre
cel cari cunosc adevérata bragä $i care tot-d'a-una
este mai grósä de cat cea fal0ficatâ, ei rOspund :
ca. nu-I destul de bine fiartä, saú cä s'a récit prea
repede. In tot casul gäsesc un mijloc de scäpare
In favórea lor, dar In dauna consumatorulul.
Când zéma de läinâie se stórce într'o lingurä $i
se bea, stria. dintii §i oträvesce stomacul, mal eu
sémä când se bea sall se sucre de-a dreptul din lämâie.
Ómenii cari sufer de gälbinare pot întrebuintà
zémä in mica catatime 0 la intervale mal mari,
sugênd zéma de-a dreptul din lämâie.
Dupä cum am vNut, lämâiul este un porn al cli-
melor calde. La noi în tara se cresc In hârdae,
iarna ca sä nu degere se tin In florärie intr'o
o.iaie caldä, cad dacä s'ar läsà afarä ar degerà.
V.

www.dacoromanica.ro
1160 ALBINA

CALUL SCHIOP

and calul, in mersul sët, se feresce de

a se slujì de unul din piciórele sale, In-
tinçlênd §i sprijinindu -se pe el cu sfiala
4licem ca schiópata.
Pricina schiopaturei este mal In tot
d'a -una o durere într'una din parfile
coprince de la copita pîna la spats sat crupa, ale
piciorului schiop.
Dupa cum calul schiópata de dinainte sat de dîn-
darat se spune ca el este schiop de piciorul drept
sat sting, de dinainte sat de dindarat.
Dupa felul schiopaturei se Oice adesea ca cutare
cal ameninta, atunel când schiopatul abea se 'Ate
bagà de séma; ca schiópata bine, când sprijinirea
pe . piciorul betég se face eu greutate ; ca ani-
malul merge in trei picióre, când In umblet calul tine
piciorul ridicat, nerezemându -1 pe pamînt sat prea
putin.
Nu nomaI calul póte sa schiópete, dar tóte ani-
malele: boul ca §i óia, porcul ca §i câinele, pasa-
rile de curte ea §i pasérile cerului, etc. Dar pe niel
unul din aceste animale, nu le stînjinesce schio-
patul in starea for sat In serviciul ce trebue sa dea
omului, ca pe cal.
Acest din urma animal, prin felul sét de trait,
stand aprópe in continua in picióre, prin serviciul
ce îndeplinesce, fie la calarie, fie la tras, mai in tot -
d'a -una silit fiind sa mérga repede, de aceea schio-
patul este un Mt mult mai jignitor pentru cal, de
cat pentru cele -1 -alte dobitóce.
chiopaturile sînt rele i pentru ca animalul bol -
nav are nevoie de hrana, de §i nu aduce niel un
servicit.
Pericolul schiopaturilor la cal a fost recunoscut
Inca din vechime, i de sigur, çl icatórea francesa
«pas de pied, pas de cheval », sat pe românesce «ca-
lul faré picióre nu este cal» î §i are obaria In mare

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1161

parte In neputinta in care se gásesc caiî schiopî,

de a face serviciú.
Sá. cáutám dar, pe cat este c.u-.p1zt,4p0,..a _ face ça,
fie el de cálgrie, de tras sail prá'silá, calul nostru
sá fie pázit de tot ce i-ar: produce schiopáturT, säù
sá alergám In pripá la mijióce necesare pentru a-1
vindeca.
Pericolul schiopáturilor trebue încá a ne face sá
firn cu ochiî In patru, atunci când cumpárám un
cal, pentru a nu ne însela vîntilétorul, dându-ne un
cal schiop, drept sänátos.
Mai înainte de a aráta causele schiopáturilor, si
vindecarea lor, ne vorn ocupa de pártile urmátóre :
1) Care slut semnele dupá care se cunósce cä un
cal este schiop, calul fiind In grajd; 2) care sînt
semnele dupá care se cunósce un cal schiop, calul
find in miscare si 3) care sînt semnele dupá care
cunóscem in care parte a piciorului séde bóla .ce
produce schiopátura.
Irimia Popescu
Medic veterinar.

MAGAZII DE RESERVA
Atragem atentiunea tuturor cart se intereséza de starea tarannlul
asupra comunicaril ce ne face un abonat al nosbu despre înfiinlarca
naagasiilor de rewervá. Pina and vom revenì cu prima ocasie, reamin-
tim ce e publicate la pag. 691 din anul acesta al revista nóstre.
NoT locuitoriT din comuna Perisor de Doljiú, av@nd In vedere
cà seceta din anul expirat 1899 a fàcut pe multT sà Indure lipsa
de hranà si-aii Incàput pe màna unor speculantT nemilosT, ne-am
hotàrlt sä Infiintàm pentru comuna Perisor, deocamdatA, 2 pátule
marl cu spesele nóstre. Pentru acésta am si cerut aprobarea con-
siliulul judetén; iar administrarea acelor pàtule o Incredintàm unuT
comitet de 10 persdne alese de noT prin vot.
Un membru din comitet O. fie obligat a tine 2 registre, adicà:
unul cu recipise à-souche (cu matcà), din cari sA se libereze chitante
and tàraniT depun porumb; iar altul de partidï ca sA se vadà ce
cantitàtT a depus fie-care sàtén.
Cu acest chip vor scàpà de càmàtarT, càcT se vor puté imprumutà

www.dacoromanica.ro
 1162 ALBINA

de la Societate numaT cu indatorirea ca in tómna viitóre sä puie

porumbul la loc.

S'a regulat ca din acel comitet sl facA parte :

Primarul comunel ori-care ar fi el, parohul bisericii, profesoriT,
si restul dintre sAtenii mai bunï si cu prevedere.
Am dorì ca sä ne imiteze si alte comune, fiind vorba de män-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1163

tuirea täranuluT prin economia fäcutä din munca sa, iar autoritätile
In drept speräm cä ne va da cuvenita aprobare, pentru infiin-
tarea pätulelor de reservä atdt de necesare la sate, In vremurT de
lipsä.
Nicolae Pintoiu.
Comerciant, Perisor-Doljiá.

Conf aril ete populace

tinute in comuna PloestIorl, judetul Praltova.

De vrerne ce o suma de OmenI de bine at. inceput lupta contra alcoolismulul

de aceia si d -1 Diriginte al scólei nostre, impreunä cu un comitet compus din
d -niI Al. Rädulescu ca presedinte, Pr. P. Cräciunescu vice - presedinte, D. Po-
pescu, Toma Stan, Sore Manole membri si Ion Predescu, casier secretar. con -
stituit in anul 1897 pentru fondarea unei bibliotecl la scólä, cu scopul de a
desvoltà cultura la säten! sciutori de carte, a luat initiativa $i pentru com-
baterea alcoolismulul.
Si dupä mai multe stortar!, ce le -aa depus in mai multi ani, pentru a aduna
pe säteni in conferinte la scólä, au isbutit sa tina doua conferinte.
Prima s'a tinut la 30 Decembrie 1899 orele 5 -8 séra.
D -1 Diriginte al scólei Al. Rädulescu a arätat scopul conferintelor si folósele
ce le pot capatà sätenil.
Apoi la cuvintul d -1 Dimitrie Popescu, notarul local, arata felul cum trebue
sä procedeze sätenii pentru infrumusetarea comune! In folosul populatiunel
si cum trebue a respectà obligatiunile pentru bunul mers al comune! in
comformitatea legilor de care se conduce in administratia ei.
Cu acésta ocasiune d -1 D. Popescu ca sa se pota proba la a II -a conferintä,
mai cu !arie réul alcoolismulul a pus in tre! sticle : una cu tuica, una cu vin
si una cu basamac, tote cu lichide naturale, cite o bucaticä de float si in fata
satenilor le -a sigilat impreuna cu d -1 Primar Toma Stan läsàndu -le in pastrarea
d -lui Diriginte pànä la a 1I -a conferinta la 2 Ianuarie.
A doua conferinta s'a tinut in diva de 2 Ianuarie 1900 orele 1 -4 p. m.
in una din marele sale ale scólei.
Neobositul Diriginte al scólei, d -1 Alexandru Radulescu, dupä ce a aritat
in parte la fie -care satén starea in care se aflaa bucatelele de ticat din fie-
care lichid, arata felul cum intrebuintarea alcoolulu! a ajuns astä -zi ca
sa distruga societatea umana si conchide sfatuind pe säteul ca cel putin daca
nu pot läsà cu desävlrsire bäuturile spirtóse, apoi sä alba o regula ca sa bea
ninnai la masa si pe copi! sa nu -i obicinuiascä de loc.
In urma harnicul notar d -1 Popescu care citesce cu un mare interes revista
eAlbinaD, arata tote felurile de substante care servesc la falsihcarea bäuturilor,
indemnànd pe säten! ca pe viitor sa se abata, pe cit va fi posibil, daca nu
de tot, de la intrebuintarea alcooluluI.
Secretar, I. Predescu
Absolvent al gcúlet locale.

Din betie_
Tudor Casandra din Bucuresci, venind acasâ beat,
a bâtut aaâ de grozav pe nevasta sa In cat acésta
a lesinat luat-o vecinii de at dus-o la spital.

www.dacoromanica.ro
1164 ALBINA

CATRE PARINTI

atä cu num6rul cel mare de absolveng ce daü $có-

lele primare, urbane $i rurale, fatä cu num6rul res-
:,. trîns de 50 elevi, cât este limitat a se primi In clasa
înt6ia secundard, trebuind încä a lud în.consideratie
cä In ace! 50 de elevi inträ §i repetenti din acea clasd spre
a nu r6mâne copiil pe drumurT, vol pdrinti í:ndrumati-T pe
calea cea bunä, îndemnati-T $i dati-1 In §coalele de meserii,
de agriculturd. Ac6sta este directiunea cea mal nemeritd ce se
dd In timpul de fatä unul copil ; cdd dacä astd-zi slujbele
póte se ocupä cu greutate, apol pe vremea când copiil no$-
tri vor fi marl, functiunile nu se vor da atuncl de cat celor
titratl, celor cari vor fi înv6tat carte câte 15 0 16 anl, $i nu-i
dä mâna ori-cui a Intretine un copil atâta timp la înv6tä-
turä, $i apol chiar dacä ar înv6ta, atta timp, ce folos aft ?
Nu vedem cum sint slujbele ? Astd-z! e01 In functie §i
mâine-poimâine r6mâi pe din afard.
C"at1 licontiati, cât! oameni titratl, desgustati de slujbo, nu
regretd cd n'aü înv6tat un me§te§ug, pe care nimeni nu li
1-ar puté luà ?
Cât! comercianti §i meseria0, purtânduse cinstit §i mun-
cind fdrd preget, n'aü ajuns Omen! de consideratiune, ocupând
pând $i situa¡iile cele maï malte dintr'o tara.
Pentru ce dar am ndzui ca copiil sd învete numa!
carte ?.
Nu vedetl cd neputêndu-! ïnv6ta cât trebue, r6mân niece
Omen! stricatT, fdrd nicl un viitor? Cred ed nu-i ac6std do-
rinta tinta celor ce ail copil.
A-$ï vedea copilul un derbedeü, un stricat, färd nicT un
viitor, este tot ce póte fi ma! dureros pentru un pdrinte.
De la pdrintl atârnd viitorul copiilor nogtri; cdutat! 0 în-
drumati-! pe un drum sigur, dati-le o directiune bine stabi-
litd $i fit! siguri cd ail sd iasd Omen! de trébd, Omen! cu
viitor ; nu-! mai facet! slujbaçl, edci sint destul §i prea multi
aü ajuns a nu mg gdsì slujbe, a$a cd fo0! functionari, ómenl
însuratT, cu copil, cu sutele cu miile a$tóptd din zi in zi
slujbe.
Postulanti! s'aü înmultit In mod Ingrozitor; te gdsesce mila
când veci! bacalauriat! $i chiar licentiati, tinerT §i bdtrânT,
a§teptând cu anil slujbe de câte 150-200 lel pe lund.
Dacd $cólele de meseril nu sînt in de-ajuns, dati-i prin fa-
bric! si prin ateliere, de unde cu mult profit vor e$i me$te-
$ugarl iscusitT, a$a cd, cu câp va an! intr'un atelier or! fabricä,
se vor putê hrdnì singuri; priu muncd ¢i economie vor
ajunge Omen! independentT, folositor! §i Ion §i tdreT, se vor

www.dacoromanica.ro
 At.BiNA 1163

bucurà §i el §i pàrintil lor de positiunea câltigatil, vor fi mul'

tumitï §i alti! de dirrctiunea ce li s'a dat.
De cât a -i face practicanti pe la autoritàti, postulanti de
slujbe, ca, dupa. 3 -4 ani sa ajungä la o lofa de 50 -60 lei
pe lunà, cu care lofa sa steà cine scie cât, sa träiascä In
mizerie, de o mie de ori mat bine dati bäetii prin bäcänii,
prin magasine, pe la mo §ii de unde vor e §1 ómeni cu mee-
tequg, eu viitor asigurat, In perspectivä ca prin munta lor
sa. ajungà Omen! bogatl, cäcl §tiut este ca din slujbä nu se
face bogätie, ba une -ori, läcomindu -te, ajungl la pu §cärie.
N. Bibiri
Institutor. Bac1û.

G ASCII
räesce în stare domesticad pe lîngä casele nós-
tre, dar träesce si In stare sélbaticä pe lîngä
5 bälti La noi mal eu sémä se véd cîrdur! marl
de gasee sélbatice prin bältile de prin jude-
tele Ialoinita si alte judete de pe lîngä Dunäre, pe
uncle aceste gâ$te träesc In prietenie eu cele do-
mestice si primävara se si curcesc unele cu altele
spre o mal bunä continuare si pästrare a speciel.
Adevérata mama. a gâscelor domestice este gâsca
cenusie care träesce In nordul Europei.
Degetele de la picióre Sint unite printr'o mem-
brana care le servesce la înotat. Gâsca umblä pe
uscat mai usor de cat rata, pentru-cä piciórele ei
sînt aseçlate la mijlocul corpulul.
Gâsca domesticä se cresce mal usor pe lîngä apele
curgétóre $i pe lîngä bältl, fiind-cä pe lingä astlfel
de locuri, ea se hränesce nu numal cu iarbä, ci si
cu insecte si chiar cu pesci mici. Uncle lipsesce apa,
gâsca se cresce mai cu inultä greutate.
Feineile de la tara earl se ocupä Cu crescerea gâ-
scelor, daçä in apropierea comunei nu este vre-o
baltä sat epa. curgëtóre, at réuL obiceit de a säpà
in curte o grópä mai mult largä de cat odîncä, in
care se stringe apa de plóie, sat In cas de secetä,
umple grópa eu apä, -adusti de lá. fintânä. Acesta
este un rét obiceiü, fiind-cä aceste gropl umplute
Cu apa. din and In când, devin un isvor de bóle.

www.dacoromanica.ro
1166 ALBINA

In casul acesta este mal bine a întrebuintà sghia-

burl de lemn, cari se pot spâlà curata de orT-ce
murdärio do câte ori cere trebuinta. Numérul sghia-
burilor depinde de numérul gâscelor ce se cresc.
Un sghiab de o lungime de 10 in. $i larg eel pu-
tin de 50 c. ni., ajunge aprópe pentru 30 gâsce.
Gâsea se cresce pe lînga. casa pentru carnea si ful-
gil sér.

*sea póte sa ou6.10 12 oué $i fórte rar nu-

m rul ouèlor pot sá ajungá la 15.
Când se apropie timpul ouatului, gâsca singura
îr pregàtesce un anumit curb, In care depune ouéle,
si pe earl' singura le clocesc In timp de 28-30 de çlile.
La clocit, gâscanul nu ia parte de loe, dar niel
nu se prea depàrtézâ. de curbul unde clocesce gâsca.
BobociT de gâscd and ies din ouë de $i sînt
pânçiT, se cresc mar usor de at eel de rata, hrana
mal blind e iarba, în loc de gràunte.
Trifoiul, lucerna, loboda, urzica, stevia gi nalba,
tóte aceste verdeturr tocate $i amestecate eu mâ,-
laiú saú cu tâ.rîte, formézà adevérata hrana la cres-
cerea bobocilor de gâscà, Intr'un timp fórte scurt.
Din acest punct de vedere crescerea $i întretine-
rea gilscelor pe lîng# casá este mal usrâ. chiar de
cat a gdinilor.
Timpul eel mal potrivit pentru îngràsarea gas-
celor este de prin luna lui August pînä pe la sfîr-
situl lunel lui Octombre.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1167

Gâsca se póte îngrâ5à cu ori-ce fel de mancare,

dar se preferd porumbul muiat In apâ ca ast-fel
sä se pótâ mistuì mai u5or. Gâscele cari se pun la
îngrâ5at, se -Vn închise într'un loc întunecoc unde
sli fie lini5tite ca s# pótâ. dormì mai malt. Ca gas-
cele sd se îngra5e mai repede se îndópä diminéta
séra cu porumb.
Fulgii de pe corpul gâscei se smulg de 2 ori pe
an, 5i se vînd cu chilogr. Un chilogram de fulgi
de gâscâ se vinde cu 12 14 lei. Pretul depinde de
finetea lor.
Gâsca are pene mai tari In aripi, care -I
la sburat chiar ca arme de apOrat. Mai servesc
nainte
penele din aripi ale gâscelor serveaú ca pene pen-
tru scris, acum vr'o 30 de ani. copiilor in
5cólele primare, dâscdlul nu le da voe sä serie cu
pene de aramd dupd cum scriLl astâSli, Cu ci pene de
gâscâ cari se vîndeaú la librárii ca $i cele de aralnâ.
De la gâscâ mai avem 5i gunoiul care este fórte
bun pentru îngrâ5area grAdinilor de legumi.
M.

JUBILEUL DE LA BRAWV

In Sliva de sf. Petre §i Pavel, liceul din ßra§ov a serbat im-

plinirea a 50 de anT de la întemeiere. RomâniT din I3ra§ov aü
tinut sä dea o deosebitä importantä acestor serbärT. Iatä des-
crierea celor maT importante momente din clilele acelea carT vor
r%mâné mult timp in amintirea tuturor asistentilor:
Pe la orele 111/4 era sala liceuluT indesuitä de public nume-
ros §i distins. D-1 Arhimandrit 'Union Pu.scariu, representantul
MitropolituluT, membri! EforieT §i aT delegatiunilor, d-1 vice-span,
Dr. Jekel, primarul ora§uluT Hionesch, cäpitanul ora§uluT Furkatis
etc., cu totul vre-o 500-600 persóne.
Serbarea jubiliarä se începe prin sfintirea apeT ; apoT d-1 pro-
topop V. Voina, in calitate de president al Eforiel, vorbesce des-
pre înfiintárea gimnasiuluT. Indeoseb! se opresce oratorul la
tigurile mareluT mitropolit ,:ag:ala, a neuTtatuluT protopop de
odiniórä 1. Popasu ,i a primilor profesori aT acestuT gimnastií,
remarcánd marile lor jertte aduse pe altarul natiuniT nóstre.

www.dacoromanica.ro
116R ALBINA

Vrednicul profesor de musica d-I George Diu:a executá eu un

cor compus din 120 elevr at gimnasiuluT $cóleT reale $i acom-
paniat de orchestra nCantata, festiva compusä cu ocasia jubi-
leuluT gimnasiuluT.
CincT-SiecT de anT de muncá titanica pe terenul culturil natio-
nale, întunericul care a planat odinióra asupra mult încercatuluï
nostru popor, fantarele degteptariT, cari aü patruns in întuneri-
cul nesciinteT, trezirea poporulul romAn, jertfele aduse pentru
desteptarea sa, munca neobosita începuta eu un entusiasm ne-
descris, in fine înaltarea focularuluT sciinteT, bucuria Românilor
si ruga ferbinte de mulGumita catre Cel puternic tóte aceste
aü fost redate Cu o putere creatóre in acésta cantata, care in
tóte privintele este un juvaer nepreGuit de music3 poesie na-
tiionala românésca. Publicul ascultator a fost formal rapit tu-
netele de aplause si aclamatiunT nu maT voiaü sa în;,eteze.
Lini$tindu-se publicul, se urea pe tribuna directorul gimna-
siulul d 1 Virgil Oni#iü, rostind frumosul discurs festiv. Acest
diseurs magistral, spus cu un rar talent oratoric, a facut o adânca
impresiune. Aclamarile viT nu mal voiaü sa inceteze.
Incetând aplausele, a rostit in numele I. P. S. Mitropolitulur
d1 archimandrit 1. Pu.gcariu un diseurs calduros catre public si
elevi, care a fost des aplaudat. A urmat in fine ultimul punct
al programer, premiarea gcolarilor distin:iT de i:nsugT Ilustritatea
Sa archimandrit Puyscariu.
Dupa prânz la orele 2 s'a întrunit o parte din publicul româ-
nesc la un prânz comun in sala de tir.
Séra a urmat concertul Reuniunil de cântarT sub conducerea
diriginteluT G. Duna. A avut succes splendid.

DARE DE SEMA
Ni se comunicií din comuna Ru§elu :

In 4ilele de 24-26 Iunie curent, comuna nósträ a fost visitate de mult

valorosul Ion Kalinderu, administratorul Domeniului Corónei.
In diminéta c}ilei de 25 Iunie, fiind Duminicä, cl-sa visitând biserica,
a asistat la serviciul divin dimpreune cu personalul domeniului Ruetu.
Dupe terminarea leturghieï, preotul paroh a urat înaltului óspe buna
venire, arâtând cu cate multumire $i bucurie îl privim stand ca un du-
ios pärinte înaintea sfîntului altar in mijlocul nostru, aducénclu-i tot
odatá multumirile profunde a intreguluï popor pentru multiple inbu-
nätetiri ce a fecut 0 face Bisericei, $clei $i populatiunei de pe acest
Domeniü, la care d-1 Kalinderu a bine-voit a réspunde cam urmétórele:
nPerinte §i iubiti seteni, me simt fericit cä astä(,1i me gesesc in fata
altarului aláturi cu voi; trebue sa cä acésta e casa lui Dumneleú
la ea se veniti cu gândul curet cu smerenie, ceci a$à se cere de la
un bun credincios etc. etc.,v dându-ne in acela$i timp diferite povere ca-
racterisate prin pilde.

www.dacoromanica.ro
 AI.1i1N.\ 1169

Dupa ie$irea din bisericä d-1 Kalinderu a plecat apre primaria comu-
nei. In drum, trecénd pe lingä cäte-va prävalii, s'a oprit si a vorbit eu
patronii lor.
La primarie a fost primit de catre autoritatea comunalä. unde a ré-
mas ne multumit de modal cum se ingrijesce localul primärieï.
La societatea culturala-economica aAlexandru N. Lahovary,0 vizitánd
biblioteca societätei etc., a dispus a se înfiintà unele obiecte strict ne-
cesare.
Pe la ora 3 p m. fund hotärätä impärtirea premiilor la gcóla din Ru-
getu, d-1 Ion Kalinderu a bine-voit a ne onorà cu presenta domniei-sale,
$i aci. Pentru deschiderea solemnitätei a vorbit d-1 invétätor Ch. Po-
pescu, la care d-1 Kalinderu a réspuns printr'o frumósá cuvintare ara-
tänd ce însémnä a,,Scóla si Biserica.0 Dupia aceia s'a inceput impärtirea
premiilor la elevi, de catre însugi d-1 Kalmderu, (länd fie-carni premiat
carp din °Biblioteca popularä a Administratiei Domeniului Corónelo
Dupa terminare s'aú mai dat la alti elevi carp si tablouri; asemenea a
impartit gi la diferiti locuitori potretele Regelui si Reginei si alte ta-
blouri representänd Instalatiunile de pe Domeniul Corónei, iar d-lui in-
vétaitor i-a dat o gratificatie ca sema de multumire. In urmä s'a intre-
tinut mai cu toti locuitorii presenti dandu-le diferite povete.
Pe la ora W/, séra d-1 Administrator insotit de d-1 gef al regiei Ruget,
a vizitat mai multe case ale tärauilor pentru a vede modal de curate-
nie a caselor de locuit gi traiul locuitorilor de pe acel domeniú.

Conditiuni de admisibilitate in diverse loll.

Se aduce la cunoscinîä, cä In $cóla normalä a SocietätiT pen -
tru învëtätura Poporulut Român din BucurescT, sint vacante 33
locurï de bursierT si solvent1 pentru anal §colar 1900 -1901.
Condiçiunile de admisibilitate sînt acelea §T ca §i pentru §có-
lele statuluT §i anume sä se presinte: 1) Extractul de nascere
din care sa se constate cä aspirantul are virsta intro 14 §i 17
ant împliniçi.
2) Actul de vaccinä saü dovadä cä a zäcut de vLrsat;
3) Un certificat din partea primärieT locale prin care sä se do-
vedéscä cä e fil de sätén (se vor considerà ca tit de sätenT §i
copiil de muncitorT agricoli, cari locuesc prin miel târgu §óre,
unde nu se afîä nicT o $0ó1ä secundara) ;
4) Certificatul de absolvire a uneT §toll primare, urbane saü
rurale;
5) Certificatul de bunä purtare liberat de directiunea §cólel
unde a täcut cursul primar.
Cererile de inseriere la concurs ale aspirantilor la locurile va-
cante (lin actlstä §cóíä se vor adresà între 15 §i 31 August a.
c. la directiunea §cólet, strada St'. Ecaterina, BucurescT.
Se vor admite, conform legit, a concur A. pentru clasa III nor -
malä §i absolventi1 a patru clase gimnasiale. Conditiunile pentru
a fi admit se vor publica la timp prin «Monitorul Oficial» §i
prin «Buletinul Oficial» al Ministerulut Cultelor §i InstructiuneI
publice.
. .
1. ticóla de ìntretinere a calor ferate romAne.
Pentru admiterea in gcóla specialä de întretinere a cäilor ferate ro-

www.dacoromanica.ro
117(1 ALBINA

mane din Bucuresci, se va tine concurs in conditiunile mai jos speci-

ficate.
2. Recrutarea elevilor se va face prin examen de admitere, in scris
si oral.
La acest examen candidatii trebue sa réspunda la cestiuni de aritme-
tica, geometrie, geografie si istoria täril romänesci, conform progra
mului ce se preda pentru aceste obiecte pina in clasa III gimnasialä
inclusiv.
8. Pentru a fi admis la examenul de intrare, candidatul trebue sa ia-
suséscä conditiunile urmetóre:
a) Si fie sänätos si de constitutie robusta ;
b) Sa fie roman saü naturalisat;
c) Si alba virsta de tel pu 4n 21 ani si de 26 an! tel mult;
d) SA fi satisfäcut la legea de recrutare.
4. Candidatul, intrunind conditiunile de la No. 3, va trebuì sa pro -
beze, eu certificate in regula, fie absolvirea a 4 clase gimnasiale, reale,
comerciale sad de seminar, fie absolvirea unel scóle de meserii din tara
saü streinätate.
5. SergenIii eliberati din armata de mai putin 2 ani vor fi admisl la
examen, chiar daca nu vor indeplinì conditiile de la No. 4, dar daca vor
satisface probele cerute la No. 2 si vor posedà certificat de absolvirea
tel putin a 4 clase primare. Sergenti! Inca sub drapel, cari urmézä a
fi liberati in cursul anului curent, si cari se vor presentà, nu vor fi
primiti la concurs de cat numal cand, de odatä cu cererea de admitere,
vor presentà din partes corpulul militar, din care fac parte, autorisatia
de trecere in congediii pe ¢iva de 1 Octombre st. n., in casul and vor
reußì la concurs.
6. Lucratorii de întretinere si sefil de echipa, in serviciü de cel putin
un an, carl n'aü întrecut virsta de 30 ani, pot fi admisi a depune exa-
menul de intrare de la No. 2, chiar data nu lndeplinesc conditiile de
la No 4, presentänd insà certificatul de absolvirea cel putin a 4 clase
primare.
EI trebue sa dovedéscä cä ad avut o buna conduitä pe timpul servit.
7. Odata cu cererea de admitere, fàcutä prin petitie timbrata cu 30
bani, candidatul va înaintà urmàtórele acte:
a) actul de nascere;
N actele de studi!;"
c) actul de tragere la sorti, de scutire sad de trecere In reservä;
d) actul de vaccinare;
e) actul de buna conduitä.
8 Candidatiì cari nu locuesc in Bucuresci si cari nu insusesc condi:
tiunile de admitere la examen, vor primi, atät la venire cat si la întór-
cere, un bilet de liber parcurs intre Bucuresci si statia de cale feratä
cea mal apropiatä de resedinta lor. In cererea de admitere, candidatii
vor mentionà statia de la care trebue sa li se elibereze permisul.
9. Pentru anul de studii 1906 -1901 se vor admite puma! 18 elevi.
10. Examenul de admitere va începe In ¢iva de 16 Septembre 1900
st. n , si va darà cel mai tärc}iti pins la 1 Octombre 1900 st. n., ¢ius
fixatä pentru inceperea regulate a cursurilor.
11. Durata cursurilor va fi de 15 luni, adicä de la 1 Octombre 1900
pins la 31 Decembre 1901.
12. De la 1 Octombre 1900 la 1 August 1901, adicä 10 luni, vor dura
studiile teoretice in Bucuresci, si de la 1 August 1901 la 1 lanuarie 1902,
adicä 5 luni, vor durà studiile practice pe linie.
13. Candidatil ale cäror acte nu vor fi satisfécatóre pentru a fi pri-
miti la examenul de admitere, vor fi insciintati despre acésta, inapoin-
du-li-se totd'odatä si actele ce vor fi trimes.
14. Elevi! admisi in scólä vor primi o diurna de 60 lei pe luna pe
timpul studiilor teoretice si de 90 lei pe luna pe timpul studiilor practice.
15. Dupa terminarea scólei si dupa promovare, adicä la 1 Ianuarie
1902, elevi! vor fi numiti in marginele locurilor ce vor fi vacante, in

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1171

functia de sefi de echipä, ]a serviciul exterior de intretinere, cu 120.1e1

pe luna.
16. Pentru alte deslusiri se va consu.ta regulamentu. sco eì speciale
de intretinere, la serviciul central de intretinere in 13ucuresci, saù la
biurourile divisiilor exterióre de intrejinere din Craiova, Pitesci, Bucu-
resci, Buzéü, Galati si Iasi.
17. Cererile de admitere, dupa cum s'a specificat mai sus, se vor a-
dresà, cel mai târdiü piná la 6 Septembre 1900 st. n., la serviciul cen-
tral de intretinere al cäilor ferate romane din Bucuresci, calea Victoriei
No. 124--126.
Ori-ce cerere de admitere, primitä dupa 6 Septembre 1900 st. n., nu
se va lua in considerare.
Ad. No. 66.916/2.736 L.

Pagiria glumétà__
UN JURAMÎIVT

Ti-asl" face o màrturie, dar sa-mi" fàgàduescl"

-
cá nu spul" la nimenl".
jur cá voit pàstrà secretul întocmal" ca tine.

www.dacoromanica.ro
1172 ALBINA

Noul Minister.
Guvernul presidat de d-1 G. (xr. Cantacuzino demisionând, M S. Re-
gele a insärcinat pe d-1 P. Carp a formà un nog cabinet care s'a con-
stituit ast-fel :
I'resedinte al consiliuluï si ministru de finante, d. P. P. Carp,
Al. Marghiloman, la externe,
C. 011à?nescei, la interne,
N. Filipescu, domenii,
C. Anion, culte,
I. Grcidisteanu, lucrâri publice,
T. Maiorescu, justitie,
Jacob Lahovari, résboig,
Noii ministri s'ag presentat la departamentele lor Sâmbätä, 8 Iulie.

INTREBÁRÏ SI GHICITORI
1. Intrebare literara. Care istoric roman a trait 63 de ani, a scris o opera
in care a vorbit despre intimplarile din curs de 1654 de ani, si cartea s'a
ciparit la 37 de ani dupa mórtea sa?
2. Intrebare Istorica. Care domnitor roman a fost calugar inainte de a
muri si a murit mirean ?
Intrebare geografica. Care este statul care se marginesce la nord gi
la est cu un alt stat, la sud si la vest cu oceanul, are o suprafata de 92.346
k. p. si 4.708.178 locuitori ?
4. Intrebare sciinfitica. Cum se chiama arbustul care cresce in Virile calde
si ale carni foi sint purgative?
5. Sarada de C. I.
Partea prima sta la Roma si traeste 'n pompa mare
Partea a doua a fost odata un popor vestit si tare.
lar lntregul spune vorbe fára ca sa le 'titelégá
Cine se gandesce bine ghicitórea o desléga
6. ArItntogrif.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Un mare filosof.
9. 10. 6. 11. 6. 0 mare insula americana.
6 1. 10. 12. Personagiü mitologic.
13. 10. 6. 14. 10. Nume al Dracului.
10. 15. 16. 17. Crag din Asia.
Initialele de sus in jos arata o Vari in care nasi vreà sä flu scum; iar
finalele de jos In sus un oras in care agi vré sá 115.
7. Chi.citóre. Sint mie, dar am rol fdrte mare,
Multi mi: doresc eu infocare,
Nu -s in pamint, nu -s niel in apa,
Dar shit cand calul se adapa.
In Danemarca stag in trunte,
La ori ce dama m8 gasitI;
Degéba inè catati in munte,
In dar puteti sa isbutitl.
Réspunsurile se primesc pind la- 25- August. Premiile se vor publicet
in No. viitor.

www.dacoromanica.ro
 No. 15.

NTâ11PL11,RILE PERICULbSE
ALE

UNUÌ jSIIARINAR FRANCES

IjY NOUA GUIjSIEE.
Traducere de C. C. Pap.-Tasca,

0 miscare repede, pe care însä o fäcù Rarpele, ca sä mè pótä

ajunge, fäcù sä cada o óre-care cantitate de frunze, ceea ce des-
teptä atenlia tovaräsilor mel. AtuncT védurä si el sarpele pe care
îl luase pînä atunc! drept o cracä uscatä si ne trasera, pe cal
si pe mine, din buimäcéla care ne coprinsese.
Alergaräm sä spunem tovarägilor descoperirea nósträ, dar când
reveniräm, bestia se î.ncoläcise tocmaT in virful copaculuT si ne
privi:i eu ochit luT sclipitorT. Pentru ca sä-1 putem da jos, ho-
tärîräm sä ïntrebuintäm un siretlic. Un biet cal bätràn lu legat
de un copac fórte aprópe de boa, iar noT trägeam cu sägelile
spre cräcile unde erà incoläcit. Dupä câte-và minute, späimîn-
tätorul sarpe, începù sä-s! destäsure inelele si alunecând meet
pe el însust, îsl Intinse capul spre nenorocitul cal, care tremurà.
de-IT era ma! mare mila ! NoT no ascunsesem ceva mal departe
Si stam cu arcurile gata sä 1 atäcäm, atuncT când va fi mat pu-
tin periculos, aclicä dupä ce-sI va fi înghilit prada. ln timpul
acesta eft descälecasem. CAnd creduräm momentul venit, ne re-
pediräm cu toliT înainte, ciar, pe când o parte a trupel, printr'o
miscare prea repede, trecuse dincolo de sarpe, iar altä parte ré-
mäsese in urmä, înghetatä de fricä, mc; gäsil singur, färä sä-ml
claù bine séma, lângä înfricosätorul reptil, in care îmT înGpseiú
lancea ; maT naint9 însä, sä am vreme daft a doua loviturä,
el läsase calul si se repedi spre mine. 13uimäcit de acest. atac.
înspälmintat de strigätele tovaräsilor, cart in loc.; sä-ml vie in
ajutor, o rupseserä la fuga, îmT perdu! cumpätul si incepul si
eù sä fug. Dar, iinistindu-mé repede, í:m! amintil, cä un afluent
al Irfakulut curgeà in apropiere si fugil într'acolo, sperâncl sä.
scap. Un gând më munccà însä, ce voiü face dacä mè va urmäri si
in not, cum auSlisem cä serpi! pot face? Deja audeam monstrul
târându-se la spatele met; numaT eraü de cat câtI-va metri intre
mine si el, dar ajunsesem la rîù! Mé asvirlil ca o sägétä si sta-
tul ma! mult de un minut sub apä; când nu maI putuT résuflà,
läcuT o ultimä sfortare ca in not sä tree dincolo ! Dar va! ! scä-
paT de una sä daft peste alta ! In fata mea däduT cu ochiT de
capul unuT enorm crocodil! 1116 däduT din noü afund si când esi16

www.dacoromanica.ro
1174 ALBINA -

iaräßT, amindoT vräjma$iT meT dispäruse ; egiT la mal ! AicT o

înfrico$etóre priveliste mé agteptà ! Boa se incoläcise imprejurul
crocodiluluT ceT dol mon$tri se sbäteaü in apa care se înro-
sise de sângele lor ! In sfïrßit crocodilul fu invins ,i véduT cum
boa îl stärämase cu multele luT inele. 0 sterseT repede, multu-
mind luT Dumnedeü cä $i de asta clatä mg, scapase.
IntâlniT pe tovarägT, cärora le povestiT cele întîmplate. Astep-
taräm pinä ce boa î$T înghiti prada, când fu cu desävîrsire
îngreunat, îï täeräm capul, färä, niel o primejdie. Il mësuraT $i
rëmäseiù încremenit când vëduT cä erà de 15 metri. Intrarea
nósträ in Ouarata fu un adevèrat triumf. Bäturä tobele in cin-
stea mea, totT mè läudaü ; dar totul më läsà rece, cäcT eram prea
însetosat de libertatea pe care n'o aveam.
CAP. XII.
În fuga mea nebunä de friva sarpeluT, îml rupsesem hainele
cum si Sapca pe care 'ml-o trimisese Lamlam $i pe care o pur-
tam tot-d'auna in amintirea el. Cum fuiü singur, liind-cä tiném
mutt la ea, mè, apucaiü s'o dreg. Dar, care nu'mT fu mirarea, gä-
sind in ruptura sepcel o Ióie de hârtie! Ce fericire! Pe ea stan
scrise cu litere gróse urmätórele euvinte:
«Landau: saluta pe amicul sea Tiegan! Cele ce i-at scris'i-a sosit
de multe hint, dar nu le-a putut in felege, pentru ca ea nu OM Inca
sa citésca. Prietenia ce ea are pentru amicul sea, a facut'o sa invefe
mult si acum tele scrise de Tregan 't-aü vorbit ysi 'i-aú bucurat mima.
Ce fericita ar fi Lamlam sü vada fafa prietenulut el. De când Tregan
a parasit Koutarul, Lamlam de diminéfa peina sera nu gândesce de
cat la el! Kaylaar, tutal fetife3 Lamlam, e ridicat in grad, si stet acum
in odaia întunecósa a noositor. El este asemenea prietenul lut Tregan
si a capatat de la rege voia ca Zregan sa se inapoieze la Koutar.
Regele a si trimis prin soldafï porunca zn acest sens gurernatorulut
din Ouarata. lntr'o luna, Lamlam va privi cu drag in fofa pe amicul
et si va fi fericita! Lamlam saluta inca o data pe amicul et Tregan.»
Särmana Lamlam! Trecuse mal bine de 2 anT de când ea îmT
scrisese, de când ea më agteptà! Dar óre de ce guvernatorul nu
mè läsase sä plec, claeä regele IT poruncise? Cum indräsneà el
sä se opuie poruncel regale? Neindoelnic aveà un cuvînt ca sä
më retie, dar care era acel cuvint? Nu cumva voia el sä se sub-
stragä poruncilor regeluT KoutaruluT sä se declare neatârnat?
Nimic nu'T era maT usor.
De mult avém credinta cä in apropiere de valea *.erpilor, tre-
buià sä se gäséscä o altä trecere, cunoscutä numaT soldatilor,
care unea tara Ouarata cu Koutarul.
Ocupând militäresce acéstä trecétóre, guvernatorul deveneà la
rindul luT regele tärel de aur. Dacä acesta îT era scopul, dacä
voià sä mè tie in roble saü sä mè omóre, cine 11 puteà opri?
Mé gândiiü la Lamlam, ciar cum sä'T fac cunoscut starea mea,
cäcT întâlnirea eu orT-cine veneà din Koutar imT era opritä sub
un motiv saü altul. DecT trebuià sä gäsesc un mestegug sä'T

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1175

seria, i.atá cum fácuiü : Luaiü o fààie ele aur si cu rabdare ajun-
seiü sä o despic drept in doué, apol o scobiiü Si pusel o scrisóre
pentru LamIam. Lipiiü la loe fágiea cu un fel de lut care nu se
cunósce, dar care peste cate-va Oile se destäceà singur. Lustruiiü
bucata de aur $i o ï:nchiseiü într'un lemn de bambu, apoT le du-
seal guvernatoruluT, rugându'1 sä'mT dea voie a trimite acel pre-
sent lui Kayhar, drept recunoscintä pentru butiátatea ce avusese
altä-datá cu mine.
Guvernatorul cercetà mult sa vadä de nu era vr'un Siretlic,
dar nedescoperind nimio, imT dete voie sä'1 daü in fata luT unuT
oficer care plecà la Koutar sä ducA aur.
Trecurà 4 lunT farà sa mat am vr'o scire de la Lamlam, ori
de câte-orT veneà cine va din Koutar eram trimis fórte departe
ca sä nu mï; întâlnesc cu nimenT. In fine, auSliiü cä a doua 4i ave
sà soséscä un corp de armatá sub comanda lui Lanna. Fuiü tri-
mis la cea maT clepártatá mina. duseiü, ciar reveniiü in aceeagl
sard ßi me îndreptaiü catre lncul unde sciam cä de obiceiü se
aGeciaü lagärile. NumaT puteam de bucurie când veduT pe Larina.
El mé primi cu o dragoste nedescrisä. ÎT povestiiü tot ce indu-
ram din partea guvernatorulul dar maT cu sémä îT arätaiü dorul
meü pentru a mC reintórce la Koutar. Lanna mA ascultà cu bä-
gare de séma. Si el auclise eà mi se dáduse voie sa mé rein-
tore, dar védénd cá, nu viti, creduse cà eü singur n'am vrut,
cea-ce màhnise pe totT prietenil me!.
De ce sä, pórtá guvernatorul asa eu tine, l'ai supärat?
De loc.
Póte câ e supärat cä in acestT din urmä 2 anl, aT gäsit
aur putin ?
Aur putin ? strigaiü ea, dar niel odatá n'am scos atât de mutt
aur ca in acestl din urmá doT anT!
Eagä de sama, Tregan! ÎçT sunt eel mal bun prietin ,i mC
invoiesc sé uit ce 'mT-aT spus. Dar clacä un altul te ar auSii, o
mórte î.ngroiitóre ar Cr drépta rësplatä a îndräsneteT acusärT ce
aduci setuluT téü!
Sustin din nog cä n'am scos de ^âna mC aflu aicT maT mult
aur in acesel 2 din urma an!, ,i maI cu sémá dupä revärsa-
rea IfkaruluT.
Lanna rémase gânditor, apoT imT Oise:
Câte kilo de aur a primit guvernatorul in anul revärsCrilor?
Ii spuseiü.
ET, bine! Tregan, niel a treia parte n'a fost trimis regelul.
AicT e trädare, si de fricä ca tu vorbind sa nu'1 dai de gol, te
tine inchis <icl. Te voiü scäpà si tu vea spune singur regelul cele
ce'mT-aI spus $i mie, cäcT nicT un supus n'are voie sä se
atingti de ceea ce'i numaT a luT. Pâna atuncT dute la lucrul tí?ü
si peste 8Oüle voiü veni sá te véd.
MC reîntorseiü la mina pe care o exploatam ai munciiü din rés-
putera, nurnLrând SIilele, cari mi se päreaü ea nu se maT st'âr-
sesr. In fine Latina veni. El hotärâsc sà mC ia cu dinsul Si îrnT

www.dacoromanica.ro
1176 ALDINA

dete întâlnire pentru a treia cji, dincolo de Ifkar, aprópe de valea

$erpilor.
Mi se pärurä un veac, cele clouë dile be 'ml maT rëmäsese de
stat. Catre finele 0ileT a doua, trimeseiü pe totT lucrätoriT înäun-
trul Orel, poruncindu-le a nu veni de cat când voiü trimete ea
sä'T chieme si când nu'l maT zäriiü ma îndreptaiü spre Ifkar fäcênd
tin mare încunjur, pentru cä plecarea mea sä nu se bage de
samä. Trecuiü cu bine Ifkarul mainte de sfintitul sóreluT ajunseiü
in apropierea väieT serpilor unde më asteptà un trimis a .lut
Lanna! Dupä cum bänuisem acest om ma conduse cätre o strîmtä
trecêtóre numitä Monakim atât de bine ascunsä in cat cu
greü ar fi putut'o gäsì un strain. Acesta era singurul mijloc de
a comunica cu Koutarul. Dupä un cias de mers, e$iräm in valea
unde mi se legase ochiT când sosisem la Ouarata. Acolo gäsiiü
pe Lanna ßi militariT säT. Hotärâräm sä dormim acolo, ca in fap-
tul dileT sä începem a ridicà muntele Tanavorkou. in sfir$it ma
vedém liber, dar mi se päreà cä nu voici soäpà de primejdie, pânä
ce muntele nu ma va despärtì de tiranul din Ouarata.
CAP. XIII.
Greü ridicaräm muntele. Eram in toiul erneT si era un frig
grozav. Avuräm de întâmpinat multe greutätT, pânä când într'o
.diminétä qäriiü primele case ale KoutaruluT care se desfägurà la
piciórele nóstre. in sfàrsit eram liber! Avém sä revêd pe Kay-
har Lamlam! In hucuria mea, uitam cä eram prisonier cat
suferisem.
Sosiräm la Koutar cätre orele 3. Vedém însä ceva neobici-
nuit. Locuitoril vorbiaü rîdea' tare pe strädT. Întrebénd causa
.acesteT schimbärT, mi se spuse cä regele îsT strämutase regedinta
la palatul de iarnä de pe malul laculuT Arnim, acel pe care îl
.admirasem când cu fuga din tara Kahshiilor.
Abia mi se dete aceste deslugirT ,i îmT simtiiü inima strânsä
la gândul cä pótè Lamlam Kayhar era' plecatT. Ag fi vrut sä
sciü acésta numaT decât, dar a trebuit sä merg cu Lanna la pa-
lat pentru a depune aurul ce adusesem. Aid gäsiräm o multime
.de serf cari m8 încunjurarä f'elicitându-ma de bunä întórcere
poftindu-ma sä locuiesc la eT, lucru ce nu putui' primi de óre-ce
fägäduisem luT Lanna a gäsduì la el.
Odatä ajuns acasà, rugaiü pe Lanna sä ma lase sä mc duc sä
vâd pe Kayhar. El rise de mine $i ma läsä. Vat! Gäsii' scórtele
-carT serviaü de usT läsate si bine bätute in cuie; nimenT nu'mT
rëspunse si ma reîntorseiü lângä Lanna trist si abätut. AtuncT
îmT däduiü samä cat de mult iubém pe Lamlam. Tótä nóptea
n'am inchis ochiT, $i n'avém de cat o dorintä: de a vedeà cat
mal grabnic pe Lamlam. A doua 0i dis-de-diminétä, ma pre-
-zentaiü 9efuluT care guvernà Koutar in lipsa regeluT. iT spuseiü
cantitatea de aur gäsitä .în fie-care an la Ouarata si din care niel
-o treime nu fusesù adusä regeluT. Lucrul pärù atät de gray se-
'Willi in cat ma îndemnä ca de îndatä sä ma duc la palatul de

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1177

iarnä spre a vorbi regeluT. Plecaiü cu Lanna. Ne trebuirä 2 Vile

ca sä ajungem la câmpie, unde se înältà palatul in mijlocul a o
znultime de case frumugele, locuite de map.
Aid era cald ca prima-vara si pe lac pluteaü sute de luntri-
4óre, cu un soitii de corturT impodobite cu pene colorate, asa cä
de departe ti se päreà cä aunt o sumedenie de pasisrT.
Pânä când sa se vestéscä regelul sosirea mea, alergail la Kayhar,
pe care Il gäsiT tocmaT in momentul când era gata sä se duca
la un stat de noo;T. El mè îmbrätis/ cu dragoste cu ochii
scäldatT in lacrimi de hucurie. ImT spuse cä Lamlam primise
darul ce'T trimisesem din Ouarata $i bäsise scrisórea. Cä dea-
tuncT era cam suferindä dar cä acum era mai bine si va fi fe-
ricitä sä mé vadä. Pentru moment era la plimbare pe lac.
Cum plecä Kayhar, mé duseiü la un soiü de cap, ce intra in
lac si privém cu bagare de sémä tóte luntrile. Lanna venise cu
mine. Intelegênd dragostea ce avém, îucepu prietenesce sä më
tachineze si imT Vise:
-- DacA vreT s'o eT de nevastä, va trebui sä primescT obiceiu-
rile nóstre.
Care obiceiurT ?
Trebuie întâiü sä devil negricios ca noi ßi s/ te imbracT ca
OrangonokiT.
Imbräcämintea o vol lua, cad hainele mele sunt in sdrente.
Ce sä mal fac 'Ma ?
Sä te Inchini lui Otarou.
Înainte de a fi avut timpul sä'l rëspund, o luntre se apropiase
de mal si Lanna luându-mi bratul ink! Vise încet:
Iatä Lamlam!
VëVind-o, tot sîngele imT veni in fat/ si dei Lanna mé in-
clemnâ sé më duc Inaintea el, nu vruseit s'o fac in fata mameT
eT ßi a femeilor ce o înconjurà, de aceea mê duseiü înaintea lor
acasä. Agteptam de aprópe o orA, când perdeaua care închideà
odaia se dete într'o parte si céVuit intrând pe Lamlam, mai fru-
mósä @i maT aträgêtóre ca orT când. Un moment stätit nehotä-
râtä in prag, apul alergând spre mine, më läsä s'o iat in brate
4i sä'T särut cu nesatiü fruntea, murmurând :
Oh! Tregan, catä bucurie simte inima mea! Cât de fericitä
e Lamlam cä revede pe bunul el prietin!
Vorbiam încä când Kayhar sosi 'ml spuse cä a doua Vi voit
fi primit de rege.
A doua Vi më înfätigait regeluT prin noogT il povestiT asu-
pra bogätiilor tärei Ouarata ßi a minelor sale de aur.
(Va urma)

Ministerul Cultelor Instructiunei Publice.

La licitatiunea i:inuta In cJiva de 5 lulie 1900 pentru darea In Intreprin-
dere a aprovisionarii Icoxuluí si ciirbunilor necesari in iarna 1900-1901 gcó-
lelor secundare, Institutelor de cultura, localulul Ministerului, Palatului Mi-

www.dacoromanica.ro
1178 ALBINA

tropoiiei din Bucuresci. ecólelor secundare din Iaei, Craiova el l'loesci, nedand
resultate satisfäcëtóre, iar la atea tinuta la Braila. Buzëö, Constauta, Foc-
sani el Galati ne presentându -se niel un coneurent, se aduce la cunoscinta
doritorilor cä se va tine o alta licitatie in jiva de 25 Iulie 1900 ora 11 a. m.
atât In pretoriul acestu! Minister, serviciul de Intretinere el Coutencios, cat el
la Prefecturile oraeelor respective afara de Bucurescl.
Conditiunile sint aceleaeT din publicatiunea No 29.905 3177 Inserate In «Mo-
nitorul Oficial. No. 51 din 6/19 Iunie 1900 cu deosebire ca nu se primes()
de cat oferte de cärbuni cardif sail Germani.
No. 37.922/4.002.
t
* *

Se aduce la cunoscinta doritorilor ca in ¢iva de 27 Iulie a. c., orele

11 a. m , se va tine licitatie publica in pretoriul acestuï Minister din
strada Diaconeselor, pentru inchirierea loculul viran de pe Bulevardul
Elisabeta, strada Gutenberg el strada Plevnei prelungita, din Capitala
oe este proprietatea Ministerului.
Inchirierea se face pe termen de un an cu incepere de la Sept. 1900.
Licitatia va fi orala incepênd de la pretul de lei 1.500. Concurentul
asupra caruia se va adjudeca va depune imediat o garantie provisorie
de 100 4 din pretul hotarît, care garantie va sta in pastrarea Ministerului
pana la expirares contractului.
Taxa timbrului pentru incheerea contractului privesce pe chiria ().
Chiriaeul va fi dator a se conforma regulamentelor lucrarilor im-
puse de Primarie el a pastra imprejmuirea in bunà stare, indeplinind
lipsurile existente, a tine locul in cea mai perfecta curatenie $i a nu
face sapaturi pe acest loc.
Ministerul '$1 reserva dreptul de a resilia contractul färä niel o for-
malitate el in ori -ce timp, anuntánd pe chiria$ cu o luna mai înainte
$i restituindu -i suma cuvenita pe timp de la evacuare pana la finele
semestrului pentru care a depus chiria.
p. Ministru, (ss) Dr. Pascaria.
Capul Serviciului, (ss) N. S. Dum-itrescu.

MIC A PUF3I.ICITATE
Cu 5 bu i cutilntal, iar pentru anunclurile cu un numër mal mare de
cuvinte, de la 50 in sus, pretul peutru Secare cavint este nauta! de 4 ban!.
CRADINA PREOTUL ILIE, Bise- revistei este de 4 lei'. Adresándu -se
U rica Cotroceni, Bucuresci. Ar- direct la autor in Bucuresci, strada
bori fruttiferi, Arbori pentru o- Salciilor 26
sele, Arbori altoiti de ornament, la Cámpu -lung. O asociatie de pro
Arbusti, Plante urcatóre, Bravi, Pini fesori din localitate, prepara elevi
austriaci, Thuia altele. Stupì, Tran - pentru admitere In $cóla normald,
dafiri, etc. seminar, gimnasiìí etc. Cu incepere
Minerale $i Statiunile Cli- de la 15 Iulie A se adresa : Profesor
RPele
materice din România de Dr. strada Aricescu 15, Cámpu -lung.
A. $aabner - Tuduri. Lucraren acésta de sub tipar in editura d -lui
este fórte interesante pentru toti A e$it Socec: editia III, Curs de
cari doresc a cunósce si a se fo- Agriculturä practicd, . pentru $có-
losì de apele minerale din tara De lele Normale, Seminare si de agri -
vinc}are la tóte librariile, pretul culturd practicó. de V. S. Moga.
este de 5 lei; iar pentru abonatiì' Pretul 3 lei.

www.dacoromanica.ro
 rCu ineepere DE LA 15 IULIE

0 ASOCIATIE DE PROFESORI
vor lace cursuri de preparatiuni riguróse
PENTRU
Corigente, Burse pentru Licee
Scoli Normale, Seminarii, Scóla de miscare
Scolile de arte si meserii, etc.
cum o pentru

www.dacoromanica.ro
Mr` ADMITERE IN GINIIHAS1I $1 LICEE -1.111
Aceste cursuri se vor face in lßcalul LICEULUI LUMINA" din
Bucuresci, Calea Rahovel, 40, unde se fac §i înscrierile
dilnic de la 8-12 §i de la 3-6.
 1

FLAUTUL NAPOLrTAN
OrI -cine, chier ¢i un copil incepind de la 5 an!. póte cinti cu acest fiant cele oral frum6se
cAntece, fini a avi cea mal miei idee do musici. Un flaut cu 28 cAntece streine ¢i 12 romanesca,
lei 1.60. In provincie se expediazd franco contra let 2 primtjl inainte in marci postale sait eu
mandat postal, ramburs 2,36.
TITERA TIROLEANA
IDEAL"
Cu care ori -cine, Pretul une! ;itere in-
chiar ¢i copiil si pers6- teo cutie eleganti, en
ne earl nu sciit carte, 12 cintece rominesel.
póte cinti imediat cele lei 2,75; In provincie se
ma! fr um6se cintece, expediaiá franco con-
Ara nlel o Wild si Ira tra le! 6,70 primi ;t ina-
a até cea mail mieli Idee
,le note sud muacit. inte sait cu ramburs.
Harmonica IDEAL
pre a canti cu diosa nu trebue niel o
cunoscints de musici sail note, citind Hauron /ea IDEAL calitate su-
numaI o singuri dati instructia, care e periór:i, cu burduful dublu, 10 clape,
cit se pite de simolé; orI -cine pito cinti 2 registre, clavituri deschis3, costi
ea acésti harmonicd cele mal frum6se Lei 9.75; aceea¢I harmonies fusi cu 3
cintece. registre ¢i folle legate cu nichel, Lei
Ara cari scié dejé sii conte, eantd cu 15.25.
acésld harmonted ca fi eta orf -care alla, Ventru provincie se adaogi porto 60
nomai ed tonnrile el siut mull niai dolci bani, dacia se trimet banii inainte si
,vi mai arntoniósc ca la harmenici obi,- - let 1,30, daci se comandi cu ramburs.
uaile.
NB. La nemultumire se inapoiazi imediati banii.
A. S. Lindenberg - Bucuresci, Sir. Stavropoleos No. 2 AL Etagiul I-iii.
In Galati la Sucursala tliarlllui Unirersul.
Cel mai mare si eel mai vast magasin din Tari si singurul care vinde eftin
LA TOATE SEZOANELE
Bucuresci, Calea Victories 27, lìngä Politia Capitalei.
Ghete pentru bürbatT Chete pentrn dame
De vax eu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 De gems, 9,95, 8,95, 7,95
a a extra -fine, 13,95, 12,95, 11,95 a chevreaux,13,95, 12,95, 11,95, 10,95
a a cu ,sirete, 13,95, 12,95, 11,95
a a ext. fine, 15,95, 14,95,13,95, 12,95
Ghete de lack pentru salon eu elas- a a High - Liffe, 16,95
tic , i irete, 12,95, 11,95 color. 12,95, 11,95, 10,9
de lack intregi, 14,95 13,95 a a High - Liffe, 15,95, 14,95
a a facon Klappe, 15,95 extra -fine, 13,95, 12,95, 11,95
pentru d- niiofit.14,95, 13,95 Pantofi pentra dante
acu nasturi, 15,95, 14,95 Colori §i negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
a glace vax eu nasturi, 15,95,14,95 5,95, 4.95.
chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 Ghete pentru bìletT, fete gi copil
a a nasturi, 16,95 Pentru bäeti, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
Ghete color. simple, 13,95, 12,95 a fete 6,95, 5,95, 4,95
a a beseturi, 14,95, 13,95 a copil 5,95, 4,95, 3,95, 2,95
a §irete, 14,95, 13,95, 12,95 Numai la töte sezónele se póte gAsi In-
a nasturi, 14,95, 13,95 cAltáminte bunb. si cu preturi fabulöse de
» a piele rus. 15,95,14,95 eftine.
Magasinul la töte Sesónele linah Politic.
Pantofi pentrn bürbatT Bucuresci, Calea Victories 27, Bucuresci.
De gems, 10,95, 9,95, 8,95
chevreaux american, 9,95 5 °/G
a a frantuzesc, 12,95 I Cupon de reductie pentru cititoril Albinei.
color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 Cititoril reviste! vor aviun scAtjémìnt de 605
a piele ruséscä, 12,95, 11,95 ,din preturile insemnate, presentind cuponul.

Institutul de Arte Grafice CAROL GOBL, Strada Dómnei 16. - Bucuresci.

www.dacoromanica.ro