Sunteți pe pagina 1din 134

j

Maria Trsben
.:

Sanatate-... din tarrnacla Domnulul


4' / /'

~..

PLAN$A I

pasca domum majus)

Viscul (Viscum a/bum)

Patlagina-Iata (Plantago major)

lina-ingusta ago lanceolata)

Cimbrul (Thymus serpyl/um)

Traista-ciobanului (Capsel/a burse-pestorie}

PLAN$A"
Leurda (Allium ursinum)

Filimica (Calendula offic

Piipadia (Taraxacum officinale)

Oasul-popll, nalba (Malva vulgaris)

f
Brusturele (Pelasites officinalis)

Podbalul (Tussilago tartara)

Pedicula (Lycopodium clava tum)

Maria Treben

SANATATE DIN FARMACIA DOMNULUI

Practica mea in legatura cu plantele medicinale ~i sfaturi pentru utilizarea lor

HU~GA

I~'.H"*D'
HUNGA-PRINT,Budapesta

PRiNT

MARIA TREBEN

Traducator: DANIELA !?TEFANESCU lIustrator: VARGA EMMA

Consultant stiintitic: dr. Petre Stroescu Redactor: Paul Drumaru Culegere si tehnoredactare cornputerizata: Cristian-Marius Ghiga

Traducere dupa Maria Treben: "Gesundheit aus der Apotheke Gottes", Verlag Wilhelm Ennsthaler, A-4402 Steyr, editia a 46-c::

Toate drepturile asupra acestei versiuni sint rezervate editurii Hunga-Print, Budapesta XIV., Miskolci u. 153. Orice publicare, reproducere si multiplicare, chiar si a unor fragmente din acest text, sint interzise.

Pref~a
Din Sf Scriptura, Shech 36, \loIUn1ul 4; DomncJl/a.a doclOlf<> s5 C<Oil$Cd elm P6m~1I

fiun In(olop'

n-.

dlspt.(ule$" I

in eluda numeroaselor atacuri din diverse parli la adresa persoanei mele ~i a slaturilor mete cfll1 brosora ..Gesundheit aus der Apotheke Gottes" (Sanatate din farmacia Domnului), multimea de scrisori primite de la oameru sanato~i l?ibolnavi, de la medici 9i tamaduitori din lara ~i stralnatate rn-a determinal ss-mi pun 91mal departe la dlspozltia camenilor cu~nlete lii cele mai nol experlenle in legaturs cu pfantele medlcinale, mtr-o nou~ ed~ie,imbunatatlta ~i largtta, a bro!?urllmenponate. Intr-o epoca in care atit de mulli oamenl se fndepsrteazs tot mal tare de modul de viala naturist !ii sint ameninlalJde boll grave din cauza unei false atitudini in fala vietH,ar trebu, sa regasim drumul ce duee spre plantele noastra medlcinale, pe care Dumnezeu ni Ie daruiel?tedin timpuri stravechi prin bunatatea LUI. Preotul Kneipp scrle in dl11ilesale "cil pentru fiecare boala a crescut 0 mica planta!" Astfel, oricare om i~1poate ejute propria s3natate, d~ va culege cu grija ~I la ump plante din "farmacia Domnului", daca va bea zilnic sau in t,mpul curei infuzia lor (sub forma de ceai), daca Ie va intrebuinta extractele ca frectii sau comprese, Inhalalii sau adaos la apa de bae. Cel ce se decide sa fntrebulnleze plante medicinale ar trebui sa ineeapa cu eele depurative (care curala singele), cum ar f leurda, urzica, ventnlica, papAdia l?ipatlagina. Astlel de cure urmate exact dupa prescnppe nu pot faee niciodata rau. Daca ele nu aduc alinare !il ajutor sau Ie aduc doar foarte timid, este posibil sa existe in locuin)a sau la locut de munca zone geografiee de perturbare. Atunci artrebui chemata 0 persoana care cauta surse de apa subterana sau za.camintecu ajutqrul une! nuiele, perttru a gasi nil?(ezone tara radialii. In caz de indispoziJieserioasa, de febra !ii alte simptome clare de boala trebuie cerut neaparat sfatul medicului, consuhlndu-1 la tlmp pentru stabllirea diagnosticului. Bineimeles ca desta~urarea unei boli grele 9i consecrnele ei trebuie urmarite scrupulos de catre medic. . Faptul ca medicina predata la lacultate incepe treptat sa se intereseze !?ide medicina naturista rerese din eel de-al XXV-lea Congres lnternaponal de Perfeqionare al Camerei Federale Germane a Mediclior si al Camerel Austriece a Mediellor, din mal 1980, da la Badgastein (landul Salzburg), la Careau particlpat in jur de 1500 medici. Profesorul unlVersltardr Carl Aiken (Unrvershateadin Saarland, R.F.G.)argumenteaza o indreptare tot mai puternica a mediclnii predate la facultate spre torlele tamactuitoara ale naturii in felul ul1"Mtor: .Dupa cel de-al doilea rAlbol mondial, medlcli s-au allat practic neputi~ in fata tuberculozei sau, de exemplu, a proastei funqionarl a rinichllor.A urmat marea schrnbare 0 data cu introducerea antibloticelor, iar asti:lzl !rebule sa ne luptam deja cu urmarile negative ale utllizarii partial exagerale, partial gre~ite a acestor ,,<binefacatori. La aceasta se adauga 0 crestere de torta unei avalanse a mcozeior declansate de 0 perturbare a echilibrulul biologic normal, de prea multe medioamente ~ide alte Influenle ale mediului." Urmaresc de ani de zile sesiunl !ii congrese medicale ale csror rezultate apar ~ in condiene. Multi medici cu con!itiinta responsabilitalii pun in garda in fata unei foloslrl exceslve a medicamentelor. Se arata mai ales cit de perlculoase pot deveni calmantele. 8e sint luate de nenumara,i cameni fara control medical l?ipot dauna fcarte serios .d~eritelor organe. MecflCamerttelepentru scaderea tensiunii, de exemplu, luate timp inoelungat, provoaca la femei cancer mamar, dupa cum au constatat Irei grupe' de cercetatori care au lucrat independent unele de altele,la Boston, Bristol !ii Helsinki. Al? dori acum sa dau acces bolnavilor la fof"!a lecuitoare li'i aqiunea unor plante importante, prln experienta mea din ultimii doi ani 9i jumatate, adica din timpul sours de la
3

apari1ia br09Urll .sanatate cfll1 farmacia Domnului", ~ sa Ie intine! mina pentru a se insanatQ!?i.Este inaltalor ca omul sa poata iesi din disperarsa pricinuitA de boaIa, prin propriile sale forte ~i propria sa voiotB, gra1ieajutorului divin al plantelor noastre medicinale. A-~i recuceri sanatatea, a purta singur aceasta raspundere ridica demnitatea omului intr-o masura care it scoate pe bolnav din lipsa de speranta a vietii sale. Sint intrebata tot mereu de unde mi-am dobindit cuno!;ltlnteledespre plantele medicinale. Nu pot da un raspuns precis. in oopilane ifni petreceam vacamele soolere la familia unui inspector silvic. Aicl puteam trai ~i simti intens corelatille din natura intr-un mod ce depassa posibilitatlle virstei mele. Astfel, copll flind, eram deja in stare sa deosebesc oriee planta, ~Indu-I !;li numele; nu-i cunosteern ihsa importanta ca planta medldnala. Mama mea, 0 adepta entuziasta a lui Kneipp, sa straduia sa ne creasca pe 00, copiii, in mod naturist, tara inftuenta chlmlca. Doua evenimente mi s-au intipam in mod deosebit in mlnte ~I viajA pe ci'nd eram copil. o vaduva in virsta de aproximativ 40 de ani, mama a trel copli ~I boInava de leucemie, fusese trimls6 acasa de la spital ca fiind un caz incurabil. MedlciiIi mai dadusera trei zile de trait. Sora ai, gindindu-se disperata la copii ce urmau sa ramina orlani, a dus urina botnavella 0 Vlnz.atoarede buruieni de leac cfll1apropiere de Karlsbad. ~i aceasta femeie a exclamat speriata: ,Abla acum venJtiI"- ierburile date au ajutat. La un consult dinic efectuat zace zjle mai tJ"rzlu nu s-a mai gasit nici urma de leucemie. ' Un caz asemanator s-a intin1platcu 0 femele de 38 de ani, mama a patru copii. ~i aici era yorba de leucemie !;limedicii n-ao mai dat niei 0 speranta. Femeia a cautat sfat tot la 0 vinzatoare de plante medicinale, procurindu-sl ierburile corespuozatoare, ~i-a preparat zilnic efteva osstl cu ceaiuri. De fiecare data dnd trecea prin fata lor lua cite 0 inghititura zdravana. Chiar daca n-ajuta, n-are nld ce sa-mi strice, s-a gindit. Zeca zile mai tirziu, rezultatul examenului medical a fost: Nlcl 0 urma de leucemie! Din aeeste exemple se poate receooaste cft de Important este sa se bea in timpul lilei 0 mare cantltate de ceal in cazul bolilor ce par incurabile. Mie rni-a fost dar de atun_? ca plantele pot ajuta chiar !fi in bolile foarte grave, cum ar fi cele canceroase. In 1961, de ziua Intrani Maidl [)ormului in biserica, a murit buna mea mama De atunci am avut sentimentul precis de a fi impinsa catre fitoterapie. s-au edaugat noi experiente !;li treptat m-am integrat tot mai putemic i1 problema plantelor medlCinaie din farmacia Dornnului. Era ca !;licum m-ar Ii dinjat 0 fortS mai inalta, mai ales Male<!Dornnului, marea salvatoare a tuturor bolnavilor, ~ mi-ar f indICa! drumul eel sigur. Increderea in EA, adora~a ~i rugaciunea In fata unei icoane vechi, minunate a Fecloarei Maria, icoana ajunsa rntr-un mod ciudat in mnnllemele !?ideci in posesia mea, au ajutat de fiecare dat~ in caz de dubiu. Deei nu ma str{ldulesc s~ fndrept oamenli numai spre plantele mediclnale !?iputerile lor, ci mal ales spre forta suprema a Creatorului in ale carul mnnl se alia cuibarita viata noastra !;licare 0 hotaril!?te. La EL cautilm ajutor !;limingliere, iar la boala grea luAm srnerlti ~i cucemici ierburi din farmacia LUI. De EL depinde sil ne conduca, sa ne umple cu daruri !?isa. ne dirijeze vlata dupil vointa LUll In incheiere a~ mal vrea sA sublinlez ca m-am straduit in toate privill1ele sa Includ toata practica mea in aceasta bro~ura revizuita ~i completata, pentru a 0 oferi in mod folositor omenirii. Larglrea voluminoasa a materiei 0 leg de 0 rugilminte: Nu-mi telefonati ~i nu-mi serieti scrisorll Nefiind medic practician, nu dau consultalii! Indexul aifabetic foerte exact va va incfJCadrumul corect pentru a folosi plantele adecvate. ~ mai dori sa v~ indrum spre brQ!?Ura "Maria Treben's Hailerfolge" tyindecanle Mariei Treben - Serisori !;lirelatari despre r9U!;lite tamaduitoare), aparuta la acee~ ~i inca cava: Nu vind plante medicinale !?inu primesc comenzi de plante medicin

editur+

Grieskirchen, mal 1980 MARIATREBEN


4

Cuprins
Prelat~L . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..................... PARTEA GENERALA Despre culegerea, pilstrarea ~I prepararea corecti a plantelor medlclnale: CUlegerea Uscarea ........... , ... . . . . . . . . . . .. . ,. ..... 6 Modurl de preparare: Prepararea ceaiulul (Orire sau inluzie . Extract race) . TinctlKa (Esen!a) 7 Sucu1proaspat . Terclul de plante Compresele co abui din plante , . . .. .. ,., .,... 7 PreparareaaJifilior ~i a uleiurilor , . . . . . .. . ................... , ,................ .. 7 Baile de piame (Bale comptata . Bale de ~ezut) . . ........ , . , , ,............. .. 8 Compresele cu lerburl suedeze . .. .... . .. , ..... " .. ,.,"'" .. ,"',',", .. , .. ,.. 9 PLANTELE MEDICINALE DIN FARMACIA DOMNULUI Brusturele. , , , , , , , , , , . " C~I.popli. nalba,."",., Clmbrul,,,,.,, . ,.,,',, '" Cluboticacuculul . , .. , , , .. Coadacalulul. " Coada.~icelului , , . .. Cr~ .. " .. " " Dragaka, sinzlenele .. , .. , " Filimica , . , , , , , . , . . .. Leurda" ", " Mac~Ilepurelul . , , , , , . . .. 10 10 13 15 17 21 23 25 28 30 32 Mu~!elul .. .., . Nucul., ,. , ,. Obllgeana " . ,., , papadla. . "" .. ". ". Patlagina.ingusta. . . . . .. . Pedicuta Podbaiul ... ..... " .. Porumbul "'''''''''''' Pulul~a-cu.llori.micj , . , , . '. Rostopasca , .. ..5aIvia, ja~1. . , .. , 3

33
35 36
39

41
44

46 47 48 52 54

Spl1nula .. ... , .. 56 Sunatoarea .. , .. ,.. 57 TlIl!lneasa , . , , 59 Traistaciobanului.. .. . 61 Tunla.mare. "'" ... 64 Urzica . .. . 65 Urzica-moana-galbena. .. 69 Vemrllica., ... , ........ 70 Viscul . , .. , .. , .. , 72

lerburtle suedeze (inclusiv reteta ,Micul bittBf soeder ~ "Manuscrisvechi') . . . . Vonul pentru inirTl.... ' .. , I z: 85 Un amestec de cealuri pentru mesa de famiUe

SFATURI PENTRU DIFERITE BOll ~ . Acneea . Apoplexla (dupa uh atac oe apoplexle cu lanomene de paraltzle).. , . , , '" 88 ApopIaxia (metode profilactice) . Artroza, artnta, coxartroza . AtrOnamosculara . Avorturile . soata organeJorauzului datoratll rllcefii . BoIiJecardiace ~i circulatorii . Calculul billar . Cataracta !iI glaucomul . Collca apendlculara . Constipa!ia C~erea frumcasa a p3rulul . D~ea (retraotarea9lnglel) ~I din!" mobifi . Diabetul zanarar Durenle dupi'i amputare (dureri la piciorul. lantoma) . Edemala ' Emfizemul pulmonar . Erizipelul . Fimoza . Fistulels . Formarea gu~ei . Guturaiul de lin . Hemanglomul . Hemolilia . Hlsleroptoza . tnapetema la copli . Incontlnenl8 urinara . Inflamarille purulente ale patulut unghlllor . Ulcrimarea Lezlunile colcanei venebrale . Menoragiile . Mlrosul gurii lil limbe saburala . Nefrita ~i pJonelrha . Nevratglile laOlale . Nisipul la rinichi ~ Ia vezlcl! ~icalculul renal . PananJlul. Parldnsonlsmul Psoriazisul Rezuttatele ~e Slabe . Scleroza in placl . Somnul nelin~tlt . Sugh~ul . Toplrea substamel osoase . Transpira\ia nocturna . Tremurul rnemerelor . Vlermli . Zona zoster
c

"

74 86

1\

~Awl......, I.~

",,;II

SFATURI PENTRU BOll DE NATURA CANCEROASA Cancerul gangllonilor IImfatlCl. Cancerul intestlneior . ... ... , ... , . . 111 Cancerul laringelul . Cancerul llrnbu . CanceruJcaselor Cancerul organelor pelviene Cancerul pancreasulul . Cancerul pialll Cancerul plaminului . Cancerul rlnlchiulul . CanceruJ sinulul . Cancerul stomaculut . Cancorul testlculelor . Cancerul tlroldel . Clroze hepatica ~i cancerul flcatulul . Leucemia. Tumorlla

Slat important. . ,

, . .. Fermentaraalactica Index aIlabetic .. , .. , . , . ,

.. .. , , ............................

,...................... ,................. , . , ... , ..........

122 .122 123

PARTEA GENERALA
Oespre culegerea, paetrarea si prepararea corecta a plantelor medlclnale

CULEGEREA
Premlsa culegerii este cunoastersa plantelor medlclnale. Daca ea este indepllnlla, atunci se pune problema culegeril plantelor la timpul potrlvlt, la 10cl!J1 potrlvlt ~I in modul potrivlt. Cele mal bune electe lecultoare au, conlorm experlentel, lefburlie proaspat culese; ele sint neaparat necesare pentru 0 reu~fta in cazurile de i'rnbolnavlri grave. lerbunle proaspete vi Ie puteti culege singuri, incepind cu primavara timpurie, uneori deja inainte de sfi~itul lui lebruarie, pina prin noiembrie. Unele pot Ii gasite chiar in tlmpul iemii sub patura de zapada, daca Ii s-a retinut locul (de exemplu: rostopasca). Pentru iarna se face 0 provizie nLJ sxceslv de mare de lerburi. In acest scop, trebuie sa Ie culegem In perioada contmutului cel mai mare de substante active.

La FLORI aceasta este la inceputul perioadei de Inflorire. La FRUNZE - inainte ~i dupa perioada de inflorire.
RAOACINILE sint scoase din pamint la Inceputul pnmaveni sau toamna. FRUCTELE se culeg in perioada coacerii.

A se respecta urrnatoarele tndicatli: Sa nu se adune decit plante sanatoase, curate, fara Insectel Sa se culeaga plantele in zilele insorl!e, in stare uscata, atunol cind roua s-a dus. Nu sint locuri bune de cules urrnatoarele: cimpurlle ingra~ate chirruo, cimplile ~I malurile de ape murdare, inlestate, terasamentele de cale leratl! sl locurile aproplate de strlizl cu circulalie intensa, de autostrllzi ~i instalatii industrlale. Cruta natura! (Nu rupe plantele cu rAdacina cu tot, nu lace pagubel) Unele spedl - monumente ale natuni - sint ocrotite de lege. Exista destine plante mediclnale cu acelasi elect care '1U se afla sub ocrctire IegalA (de exemplu: urechea-ursulul ciubotica-cucului) A nu se strlvi florile !?ifrunzele in tlmpul culesului ~I a nu se utiliza pun~i ~i saoose de plastic pentru adunatl Plantele incap sa transpire ~I se innegresc mal tlrzlu, in 11mpul uscatulul.

USCAREA
Plantele nu se spala inainte de a f puse la uscat, dar se tale marunt. Ceea ce s-a cules se asaza annat pe bucati de cirpa sau de hirtie netiparila si se usuca la umbra sau in Incaperi aerisite, calduroase (poduri) cit se poate de repede. Pentru radacini, scoarte sau po~iuni foarte zemoase ale plantelor ests adesea indicata 0 uscare cu caldura artificiala. Temperatura nu are voie sa. depa.;;easca 35 grade. Radacinile care sint spalate ternelnic, viscul si putulita ar f bine sa fie taiate inainte de uscare.
6

Numai ptanteIe faarte bine uscate pot Ii past rate pentru iarna. Cele mai indicate in acest seep sint borcanele sau cutiile de carton ce pot Ii inchise. A se evita recipientele din plastic ~icutiile de tablal Plantele ar Irebui ferite de lumina (a se folosi borcane colorate, eels verzi sint cele mal buns). Aprovlzlonetl-va doar pentru 0 slngura tarnal Plantele '9i pierd cu timpul forta tamadultoare. Flecare an ne binecuvinteaza cu noua genera1ie de plante.

Moduri de preparare PREPARAREA CEAIULUI Oparlre sau Infuzle: Se tale plantele proaspete ~i se pun lntr-un vas de stlcla sau all recipient nemetalic. Se lierbe apa, se trage de pe foc 9i se toarna peste plantele pregatite. Plantele proaspete nu se lasa sa stea in vas - pentru ca ceaiul sii ..traga" - decit loarte scurt tlmp (aJunge 1/2 mlnut)1 Ceaiul lrebuie sa fie foarte deschls la cuIoare: galben deschis sau verde deschis. Plantele uscate se lasa sa stea ceva mai mult timp (repaos: 1-2 minute). Un'ceal asttel preparat este mult mai sanatos 9i mai placut ochilor. Radacinlle se introduc in canlitatea de apa rece lndicata, se pun sa dea citeva clocote 9i se lasa sa stea 3 minute. Ralia de ceai pentru 0 zi se introduce intr-un term os liii se be_?din cind in cind cite 1 inghiPtura pe parcursul j'ntregii zjle, corsspunzator indicanei. In general se pune 1 lingurila {cu virf} de plante la 1/4 de apa (=1 ceases), altfel conform indicatiei de la liecare planta in parte.

rrtru

Extract rece: Unele plante medicinale (de exemplu casul-popii, viscul sau obllgeana) n-au vola sa fie oparite, intrucit sl-ar pierde rorta curativa prin acpunsa caldurii. Un ceai din aceste plante se obtine pnn extract rece (numit 9i macerat). Cantitatea indicata Ia ftecare planta in parte se lasa in apa rece la macerat 8-12 ore (in general peste noapte), apol maceralul se inclilze~te doar user (pina la temperatura buna de baut), iar rapa pentru 0 zi se pastreaza intr -un termos care a fost cliitit in prealabil cu apa fierbinte. Amestecul de extract rece cu Infuzle este considerat cel mal bun mod de utilizare a plantelor medicinale: Plantele se lasa peste noapte la rece, in jumatate din cantitatea de apa indicata, iar dimineata se strecoara. Plantele ramase se oparesc acum cu cealalta jumatate a canlitat1i de apa (fierblnte) ~i se streeoara din nou. Se amesteca extractul rece (maceratul) ~i Infuzia. Prin aceasta preparare a oealulul se obtin substantels active care sint sol ubiIe fie numal in apa rece, fie numal in cea fierbinte.

TINCTURA (ESENTA)
lincturile slnt tot extracte obtinute de data aceasta din rachiu de secara sau de !ructe de 38-40%. 0 stlcla sau ait recipient ce poate Ii astupat se umple cu respectivele plante pina la 9ft, lAra a se indesa, iar deasupra 59 toarna rachiu de fructe sau de secara. Sticla este lasata sa stea, bine inchisa, la loc caJduros (cca. 20 grade) 14 zile sau chiar mai mutt, timp In care se agita des, apoi se strecoara, jar ceea ce ramine se stoarce bine. Uz intern: amestecate cu ceai, tincturile se iau sub forma de picaturi; uz extern: frec\ii sau comprese. 7

SUCUL PROASpAT
Sucurile proaspete de plante se iau sub forma de pieaturi sau se folosese pentru tamponarea zonelor bolnave de pe corp. Se obtin eu ajutorul storcatorului electric de uz casnie care rnarunteste plantele, presindu-Ie in acelasi limp. Sucurlle ar trebui facute proaspat in fiecare zi. Totusi, introduse in sticlu\e ~I bine astupate, pot tine cnsva luni daea sint pastrate la friglder.

TERCIUL DE PLANTE
Tulptnlle ;;1 frunzele se zdrobesc pe un fund de lemn cu Oljutorul unul sucitor de lallei pina se tormeaza un terei. Acesta se inllnde pe 0 pinza care se apllca pe portlunaa bolnava, se leaga eu 0 bucata de cirpa ~i se rnentine cald, Aceasta compresa cu terci se poate pastra i?ipeste noapte.

COMPRESELE CU ABURI DIN PLANTE


Se fierbe apa intr-o oala, se atirna deasupra 0 sita in care se mtroduc plante proaspete sau uscats i?ise acopera. Dupa cltva limp se iau plantels calde, muiate, se pun intr-o pinzi cu tesatura rara ~ise aptica pe locul suferlnd. ToWI este acopent apoi cu un postav de lina i?ilegat strins cu mai multe cirpe. N-are voie sa apar~ nici un fel de senzatie de reee. Foarte eficienle sint compresele eu abur] de coada-ealulul. Compresele cu abun sint lasate sa-~i taca efectul timp de 2 ore sau chiar peste noapte,

PREPARAREA ALlFIlLOR ~I A ULEIURILOR


Se maruntesc de 2 or! cite 2 milni pline de plante. Se ineing 500 grame de untura de pore, ca ~i cum soar pune i?niiele la prajit. Plantele se amesteca in aceasia graslme fierbinte, se lasa sa sfiriie scurt in tigale, se amesteca in continuare, se trage tigaia de pe foe, se acoperA ~i se lasa la rece peste noapte. A doua zi se inealzei?te totul usor, se filireaza printr-o bucata de titon, iar crema astfel oblinutA se introduce cit este calda in borcanele pregatite dinainte. Prepararea ulelurllor are loe astfel: Fiorile sau plantele se bag A fara a se indesa Intr-o sticia pina la git ~i se toarna deasupra ulei de mi!lsllne presate la rece, in asa fel incit uleiul sA acopere plante Ie eu un sfrat gros de 2 degete. Se lasA 14 zlle la soars sau in apropierea ma~inli de gatit.

BAILE DE PLANTE Bale completa: Plantele respective sinl puse peste noapte la macerat in apa rece. Pentru 1 bale este nevoie de 1 galeata (6-8 IItri) pllna eu plante proaspele sau de 200 grame de plante uscate. A doua zi, eantitatea respeetiva este incalzltA, lar extractul este turnat in apa de bale. Durata bail - 20 minute. Inlma trebuie sa stea in atara apei. Sa nu va ~ergeli dupa baie, ei sa va bag~ in pat in halat sau prosop de baie ca sa transpirati timp de 1 ora. Baie de sezut: Pentru 1 baie de sezut se iau numai 1/2 g1llel:l18de plante proaspete sau aproximativ 100 grame de plante useate !?ise procedeaza ca la baia

complete. Apa trebuie sa ajunga pina deasupra rinichilor. Trebuie respectate indicafiile de la Recareplanta In partel Apa reincAlzita a baii complete sau a eelei de sezut poate Ii folosita incA de 2 ori,

COMPRESELE CU IERBURI SUEDEZE (COMPRESELE CU BITTER SUEDEZ)


In funqie de dimensiunea Iocului suterind, se ia 0 bucata mai mare sau mai mica de vata sau celofibra, se umezests cu bitter suedez eyise apliea pe porpunea bolnava, care a fost unsa inainte in mod obligatoriu cu untura de pore sau pomade de lilimica, pentru ca alcoolul sa nu traga grasimea din piele. ~ poate pune deasupra 0 bucata ceva mal mare de plastic, pentru a menaja lenjeria, iar abia apol sa leaga 0 cirpa calda, eventual e fa~. Compresa este lasata sf! acponeze 2~4 ore In functie de boala sau de modulln care este suportata. Daca pacientul suporta, compresa poate f tinuta chiar ,ntreaga noapte, Dupa indepartarea ei, pietea se pudreaza. Daca apar totusi iritarl ale pielli la persoanele mal senslbile, atunei compresele trebule folosite limp mai scurt sau seoase din dnd In clnd, Persoanele alergice nu !rebuie sa utilizeze plaslicul, el vor lega direct cirpele peste bucata de vata sau eelofibra. Sa nu se uile in nici un caz ungerea pie Iii cu graslme inalnte de aplicarea compresell Daca apar mincArlmi, ungeli locul eu pornada de frlimlca. Cu aceste comprese nu este obligatoriu sa statl la pat; daef! sint blne fixate, se poate sedsa sau chiar umbla eu ale prin casa.

PLANTELE MEDiCINALE din farmacia Domnului


BRUSJUREU:* (Petasites otfieinalis)
Brusturele creste pe maluri de riuri ~i piraie, in ~anluri ~i hziere. Se mai numsste !?i broscstan, brustur, buedeaciumel, captalan, clococean, gul~-debalta, lipan, podvalmare. smintiniclt Esta sensibil mai mare dedt podbalul galben, din a carul famille face parte. Frunzele sale devin marl cit palMa, sint user dinlete ~iacoperite ou un put grl pe partea inferioara. Fiorile, in nuante de la alb murdar pina la roz pal, au forma unor cosutere ~I sint dlspuse des pe pornonea supertoara a tulpinil. Radaclnile, care au actiune an\itermlca !?iau fost foarte cautate in timpul epidemiilor de ciurna, se culeg inca inalnte de perioada de inflorlre. Ceaiul sudorific ss admlnistreaza in caz de febra, Insulicien1a resriratorle, artrlta (gut6) ~i epilepsle. Se beau zilnic, incetu cu Incetul, 1-2 cestl, Frunzele marl ~j proaspete se apllca sub forma de comprese, nu doar la entorse, luxatll !ill picioare ranite de prea mult umblat, cj ~i in orice fel de arsura, in lezluni ulceroase canceroase ~i in plagl usturatoare, MODURI DE FOLOSIRE Prepararea ceaiulul: 1 lingurila rasa de radacini de brusture se pune peste noapte la maceral in 1/4 litru de apa, se fncalze~te dirnlneata ~i se strecoara. Comprese: Frunzele proaspete sint spa late, zdroblte ~i apllcate sub forma de cornpresa, Aceasta operate se repeta zllnic de mal multe ori.

CA~UL.POPII, NALBA (Malva vulgaris - M. neglecta)


Ca~ul-popii cu frunze mlcl (M. vulgaris) - numlt ~I "anull, cas, colacsl, covrlgel, nalbi!l-si!llbatica, nalba-rotunda, turtele - creste linga garduri, marglni de drum, ziduri vechi ~i grohoti~uri de panta, insa numai In imediata apropiere a unei regiunl populate. Daoa este gasit vrsodata departe de orice asezare ornensasca, este sigur cs acolo au fost odata 0 curte, 0 ferma sau 0 casa, Casul-popli cu frunze mari (Malva granditolia - M. silvestris) este general cunoscut sub numele de nalba, eventual nalbaalba, nalba-de-cimp, nalba-mica. Aceste plante, ca ~i alte varietali de Malva, sint raspindlte prin gradinile de flori !?izarzavat, Ele contln In frunze, flori ~itulpini substante mucilaginoase si tanante. Casul-popii cu frunzele mici este 0 pienta tiritoare, putin lemnoasa la baza rizornului. Ea are frunze cu lujer lung, zirntate rotund. !fi flori micl, de la violet la roz pal. Fructul rotunjor arata ca 0 roata de cas, de aceea numele de .casulpopii". Nu exista probabil deal pU\ini copii crescuti la tara care n-au min oat aceste

pe

Am trecut plantoJo in ordlnOtl 1Ilfabolic6 a denumlrll lor prlnolp{lle IOlttllnft,tl. Cofolohc: dcntlmlrl popularo do circul(lpo mol re_,ttinsi &tnt enumelate tot Tn ordine olfabotici in e4chuAsubcapitolului rezel'Vai fiec',e' plante in porte (n. It.)

10

"rotile de ca!;l" sau nu sau jucat cu ele. Fiorile; frunzele !;li tl,!lpinile se culeg din lunie plna in septembrie. Intrudt la uscat se pierd din substanlele mucilaginoase, planta ar trebui utilizata cit se poate de proaspata, Dar !;li planta uscata mal are suficiente puteri tamaduitoare. Nalba se dovedeste benefica mai ales sub forma de ceai in Inflamatiile mucoaselor din lnteriorul organismului, in gastrite, in Inflamatiile mucoaselor vezlcale (ale vezlcil urlnare), gastrointestlnale 91ale cavilatii bucale, ca !?itn uicerele gaslrice (stomacale) si intestlnale. In

acest scop se poate prepara o supa din frunze amestecate cu orz. Intii se lasa orzul sa fiarba, iar dnd s-a racit, se adauga frunzele de nalba. Nalba esle indicata !?i in caz de secretie pulmonata abundenta, bron!;lita, tuse '9i ragu!;leala puternlca (dec1!n larlngita), amigdalita 9i gura uscata. Ca sa nu se dis truga substantele mucilaginoase, planta se lasa peste noapte In apa rece, pentru a sa forma asa-nurn'tul extract rece. Halia pentru 0 zj este de 2-3 cestl caldu!e, baute in inghi~turi mlci. Chiar 9i In cazul unui emflzem pulmonar rebel, considerat adesea lncurabil, care provoaca g~ele insuficienle raspiratorii, nalba are un efect lecuitor. Se beau minimum 3 cesn pe zl, dupa cum am mentlonat mai sus, iar frunzele 9i norue, zdrobite, strecurate !;libine incalzite, se pun peste noapte sub forma de comprese in zona bronhiilor !;llpe piept, Excelentese dovedesc baile de ochi !?icompresele la ochi tacote cu ceai de nalba caldut, pentru cazurlle rare clRd apare 0 secare a secrepet lacrimale, care creeazs bolnavului 0 oarecare indispozitie !;lisenzauade neajutorare. Spaiaturile cu nalba calduta sint benefice in alergiile tenului, care provoaca minciirimi si usturiml faciale. Nalba este folosita, extern, pentru rani, abcese.jncloare sau miini umHate provenite de pe urma unor fracturi sau a unor f1eblte. In aceste cazuri se prescriu bai de picioare sau de miini (a se vedea .Moduri de folosire"). Aceste bai au dat in practica mea rezultatelecele mai bune. Ele sint foarte indicate tocrpai dupa 0 fractura la plclor, cind acesta este tot mereu suprasolicitat sl se umfla. In veclnatatea noastra locula-o femeie care-sl rupsese cu niste ani in urma glezna. Avea permanent probleme cu piciorul ~i intr-o zi a trebuit sa se interneze iara!?iIn spital. Am intflnito dupa ce a fost externata, ~chiopiitind tare, iar piciorul era umflat pina peste genunchi. De!?imergea cu baston, inainta rnlfun ritm de melc. Am luat impreuna nalbe proaspete. A doua zi ~ia inceput baile. Nu exagerez cind povestesc ca dupa 0 saptamina na mai avut nevoie de baston 9i piciorul arata din nou normal. La fel a fost 9i cu 0 alta femele care-sl fracturase incheietura milnii drepte ~i aceasta 0 jena tot mereu. Ce gospodina 9i mama I!?Ipoate m~naja mina dreapta? in fiecare noapte, mina ii zvicnea r?imult timp I sa umflat zilnic. Intilnindo, am sfatuito sa faca bai de nalba. $i acest caz sa ameliorat grabnic. \~' ~ . Un pic lor umflat cu ulcer varlcos nu trebuie neglijat, nici chiar la batrinete. $1aiel 'rfi ajuta baile de ~~comblnata cu frunze proaspete de patlagina. Acestea din urma sa I spafa bine1i se aplica umede pe rana deschlsa. Rana se fnchide peste noapte ~l nu ~ se mal deschide, chiar dace.era veche de 1015 ani sau 9i mal mult. Daca va chlnu~i cumva cu 0 astfel de rana deschlsa, urrnati-rnistatui in legatura cu frunzele proaspete Ide patlagina. Veti fi surprmsl cit de repede se va inchide leziunea. $i nu veti mal gindi, citind aceste rinduri: "Aicl doamna Treben exagereaza rau de totl" Daca afirm toate aceslea, esle in urma experien\el adunate in ultimul limp. 11

Acum vreau sa relatez 0 istortoara care, desl pare miraculoasa, corespunde totusi reaJita!ii: Este realmente uimitor ce pertormants poate avea aceasta micuta planta medicinala care se bra~te pe pam!nt. $adeam intr-o zI in Unz. slngura la 0 masa a cazinoului teatrului, pentru a minca de prinz. 0 doamna s-a asezat la masa mea sl, intrind in verba, am aflat ca-!?I face grlji in legatura cu sotul el care trebuie sa se Interneze periodic in spital, iar de curind sl-a plerdut !?I vocea. Medicil tot evitau sa raspunda la intrebarile ei ~iIi era. tearna sa nu fie yorba despre un cancer larlnglan. "Nu fiti dsscuraiata", l-am spus . lncercan cu plante medicinale. Doar exista minunata nalba care ajuta in larlnglte. Se face cu ea gargara de mal multe Or! pe zi, iar resturile plantelor din care s-a preparat ceaiul - amestecate cu faina de orz - se aplica peste noapte sub forma de comprese calde cu terci." Aceasta s-a intimplat intr-o jol. La rnasa ne-am imprietenlt sl am facut schimb de adrese. Saptamina urrnatoare, miercuri, respectiva doarnna mi-a telefonat: "Un Inger p~itor v-a scos in calea mea ~I rn-a trimis la masa dumneavoastra. SOlul meu este mai bine. Am facut exact asa cum a~ spus. Filca noastra este medic la Viena, I-am comunieat intenlia mea de a-t scoate pe tatal ei din spital, ca sa incerc sa-I tratez cu plante medlclnale, <<Dace asIa Ie Iini!,lte!?le, mama, incearcal mi-a spus. Apoi am vorbit cu doctorul nostru care a zls !?i el ca n-are in prlnclpiu nimic impotriva plantelor medicinale, Deci mi-am luat sotul acasa: el facea gargara, iar eu ii puneam compresele calde la gil. De cileva zile ~i-a recapatat chiar si glasul..Dupa 0 saptamina a venit un al doilea telefon: "Sotul meu e bine !?I spera sa-~i poata relua curind orele ~i sa-~i tina cursurile. AI? vrea doar sa va mal comunlc ce a zls medlcul primar care-t consutta pe barbatul meu, cind i-arn povestit totul: <<femela aceasta menta 0 medalie de aur!" Buna noastra nalba nu este deci eficace doar in larlngite, ci !?iin cancer laringlan. In astfel de cazuri se pre para un extract rece, lasind peste noapte cantitatea de plante necesara dozei pe 0 zi sa stea la macerat in 21/2 litrl de apa (1 linguriti3 cu virt de plante la 1/4 litru de apa). Dimineata, maceralul se incalze~le user I?i se tine intr-un termos datit in prealabil cu apa fierbinte" Se beau 4 cssf pe parcursul zllei, incetul cu fncetul, iar cu restul se face gargara, In cazul unel uscactunl a gurli, gitlejulul ~I nasului, care stimeste deseori 0 puternica nervozitale a bolnavului, se face tot gargara ~i se clatel?te gura de mai mulle on pe zj cu ceai de nalba. ~icontra usciiclunil ochilor se !olosesc cu succes bai !?icomprese cu acelasi ceal. Nalba, care crests mai ales pe IIngA gs:>spodarlilelarane!?li, este alungati3 tot mal mull in zilele noastre din aceste locurl, In straoanla de a indeparta umezeala ~l muroarla ~I de a da casel un aspect placut !?Iin axterlor, se toarna deseori 0 fil?ie de beton in jurul casei sau un pavaj pentru scurgerea apel de ploaie. Atunci i se ia rnsa nalbei locol ei ffiO!?tenil de genera~i. A!?a dlspare tot mai mult acest mare ajutor al omenilii, pentru care n-avem cuvinte destule sa-i rnultumlrn Domnuluil

MODURI DE FOLOSIRE Prepararea cealulul: Numai ea extract reoe! Se pune 1 lingurita (cu virf) de plante la 1/4 litru de apa, se lasa sa stea peste noapte la macerat, dimineata se incalzel?te usor. Bal de plcloare ~i milnl: 2 miini pline de nalba se lasa peste noapte in apa rece, intr -un recipient de 5 litri. A daua zj se fncalze~e totul ali! cit suporta miinile;;j picioareie. Durata baH - 20 minute. Apa, reincalzita, poate Ii folosita inca de 2 ori.

12

Comprese: Resturile de plante de dupa prepararea ceaiului se incalzesc user In PU1inaapa ~ise face un terei, amestecindu-Ie cu faina de orz; terciul se Intinde pe 0 bucata de pinza i?ise aplica local, cit e cald .

. CIMBRUL (Thymus serpyllum)


Numit ~i burulana-de-balsarn, cimbrisor. cimbru-decimp, cirnbru-saloatic, iarba-cucului, lamil1a,sarpun, lamilta, tlmian, cimbrul create pe pasunl Insorite, pe povirnii?uri l?i pe liziere rnguste eyipretera rnusuroiul mic de lumici de pe cimpii. Are nevoie de multi'! caldura ~i mult scare; de aeeea il plac suprafelele pietroase eyipai?unile alpine unde catdura pan:lintului radiaza in mod special. In ar~~a soarelui amiezii, din pem~efe florilor violete sa revarsa un parfum loarte aromat care atrage insecte ~i albine. Dintotdeauna m-au ademenit acesle florl minunate cu mireasma lor cu totul aparte; simpatia ~ dragostea mea Ie apartins inca din copllane, Cimbrul a venil la noi in secolul al XI-lea din tanle medlteraneene, lar speciile cultivate ~i iar~i salbaticite se gasese in gradlnlle noaslre mai cu seama ca cimbru-de-gradina (Thymus vulgaris), numit ~i clmbru, clrnbrisor, clrnbru-rnlrosltor, iarba-cucului, lamli!a. Acesta, spre deosebire de cimbrul-de-cimp, aJunge pina la 0 inal~me de 50 cantimetri, Ambele au acelasl elect curativ. Cimbrul era renumi! inca din anttchltate. Trad~ia spune: .Clrnbrul este mai ales rspezlt, inflerbintat !?iaprlns. Et slimufeazA f1uxul diuretic l?i clclul lunar, aecelereazc\\ avorturlle, lar la 0 nastere norrnala gra~te iesirea pruneului din Irupul mamei. Sautura preparata din el CUra!apllr1i1einterne ale organlsmului." Stsreta Hildegard von Bingen menlloneaza cimbrul ca leac impotrlva leprei, a parallzlel ~I a boillor de nervi. Cine oea dlmlnsata in loc de cafea 0 csasca cu eeai de oimbru va reslmti curind eleetul sau blnefacator: 0 prospstima a spiritului, 0 senzatie pillcutil in stomao, IIpsa tusei de dimineata eyi 0 stare generalll buns. Cimbrul, mu~elelul ~i coada-~oricelului eulese in soare ~ splicate ca perna uscata de ptante, la care se bea simultan un ceai facut din aceste plante, ajuta in alinarea durerllor nevralglce faclale. Daca acestea sint ,nsolile de crisparl ale felei, se folosests supllrnentar 0 perna uscata de pedieutll. Un III ran in virsla de 79 de ani suferea de 27 de ani de 0 grava nevralgie faclalll. Fusese operat deja de citeva ori la lala. i~i atrasese boala clnd venlse intr-o zi acasa ud leoarca de la cimp si, liind chamal in calltatea sa de primar la p ~edlnla urgenta, nu avusese timp sa-i?i schimbe halnele, plecind cu ele ude pe el. In ultimele luni ale bolli, gura I sa retrasese eu duren mari aproape pini!i la ureche. Compresele eu ierburi suedeze I-au adus la inceput 0 usoara ameliorare. Abla eind plantele enumerate mai sus ~i eulese in soare is-au aplicat ca pernll, s-a vazul fulgerator 0 schlmbare in bine. A mai bi!iut din acest tel de eeai ~i dupa ee l-a trecut nevralgia laciala. Cind copilul meu avea vreo 4 ani, nu se putea relaee dup(l un tifos. Dol ani am 101 incercat lara rezultal diferile metode. Dupi!i singura baie de cimbru, cu durata de 20 minute, la care lusesem slatuiti!i, a ie~it un alt copil din cada. Ca ~i cum s-ar f apasat un buton, a eazut de pe el tot ee era bolnav asemenea unui palton ~I din acea zi a ineepul sa infloreasea in mod vizibil.

13

Cimbrol se culege In perioada infloririi, din lunie pina in august; cel mai bun este cel cules in soarele amiezii. FIorile pot fi puse lntr-o sticla umpluta piria la git ~llasate 10 zile la macerat in ulei sau se poate face un sirop, Uleiul de cirnbru se toloseste contra paraliziei, in apoplexie, scleroza in placi (multlpla}, atrotie musculara, reumatisll} ~i entorse. In caw I crampelor abdominale, stomacale ~I menstrua Ie, ca ~i in spasmele organelor pelvlene (genitale), este indicat cimbrul atit in uz intern cit ~i in uz extern. Se beau 2 cssf pe zi. Fiorile culese ih soarele amiezll ~i uscate se aplica extern sub forma de perne de plante fn cazul crampelor. Inainte de culcare, aceasta perna se incalzeste ihtr-o tigaie ;;i se pune pe stomae sau bazin. Se recornanoa pernele de plante ;;i in umflaturi, contuzii ~i reumatism vechi. Asociat In parti egale cu patlagina-lngusta. cirnbrul si-a dovedit eficacitatea in combaterea atectlunllor caller respiratorii, a sectetiilor abundente ale bronhiilor ;;i a astmului bronslc, ba chlar a tusel convulsive. Intr-o ceases cu apa fierblnte se Introduc 0 felie de 'Iamiie ;;i 1 linguri\a de amestec clmbru-patlaqina. Repaos: i/2 mlnut. Ceaiul trebuie baut foarte fierbinte ;;i in lnghiliturl mici. Se prepara proaspat de 4-5 ori pe zi; daca ameninla pericolul unei pneumonii, acest ceai luat din ora-n ora in Inghiliturl rnicl nu-sl va rata efectul. Din ferlcire, mai exista inca multe marne care n-au uitat clmbrul. De foarte multe ori nu se line fnsti seama de faptul ca daca se dti copiilor bautura direct de la frigider se poate ajunge la 0 bronstta cronies, iar acsasta duce ih anii urrnatort la emfizem cu grea insuficien\a resplratorie. Tlnctura de eimbru (a se vedea "Modurl de lolosire") serveste ea freelie pentru fortificarea membrelor la copiii slab dezvoltatl; dar ;;i bolnavii de scleroza in placi (multipla) ar trebui sa apeleze la aceasta frlctionare. De cit chin ar putea fi crutate unele familii daca un copil bolnav ar fi tratat la timp eu cimbru, fie sub forma de ceai, fie de bai, Multi copii agita!i sau nervosi au capatat un somn sanatos printr-o baie de cimbru. Dar 9i oamenii su!erind de surescitare nervoasa ~i depresiuni se insanato;;esc la scurt timp dupa ce fac asemenea bal. N-ar trebui trecut cu vederea laptul ca acsasta planta medlcinala este un remediu indicat contra patimei betiei. Se toarna 1 IIUu de apa clocotita peste 1 purnn plin de cimbru, se acopera ~i se lasa 2 minute in repaos. Ceaiul se pune inlr-un termos ;;i se da alcoollculul la fiecare sfert de ceas efte 1 IIhgura pllna. Urmeaza greturl, varsaturl, purgaJie !?iurlnari puternice, valuri de sudoare, 0 mare potta de mincare !?1 sernzatie de sete. In caz de recidive, care la inceput sint inevitabile, iar mal tirziu tot mai rare, cura se repeat i In crizele de epilepsie se recornanda clmbrUI. Ceaiul, 2 cssti pe zi, nu 'se bea in criza, ei pe tot pareursul anului sub forma de cura de 2-3 saptam!ni, ,pu intreruperl de cite 10 zile. Minunat ;;i foarte prielnic este siropul de cimbru. In racell, el se administreaza ihaintea meselor. MODURI DE FOLOSIRE Infuzie: 0 Iingurita (cu vfrf) de plante este oparita cu 1/4 litru de apa proaspat fiarta ;;i se las a sa stea putin. Adaos la bale: Pentru 1 bale cornpleta - 200 grame de plante (a se vedea ,,9ai complete" la capitolul .Partea generale"). Tincture de cimbru: Cu inflorescentele eulese In soarele amiezii se urnple 0 stiela pine la git, fara a se lndesa, se toarna rachiu de secara sau de fruote de 38-40% ;;i se lasa sa.stea 14 zile la scare.

14

Ulel de clmbru: Cu inflorescenlele euless In soarele arniezf se umple 0 stlela, fara a se lndesa ~i se toarna deasupra ulei de rnasline presate la rece, In a~a fel inci! uleiul sa stea peste flori intr-un strat gros de 2 degete. Se lasa 14 zlle la soare sau 1'napropierea ma~lnii de gatit. Perna de plante: Se umple 0 perna cu plante ~i se insaileaza. Sirop de cimbru: Fiorile ~i tUlpinile culese In soare se umezesc cu mijnile ude la Introdueerea intr-un borcan. Se pun in straturi cu zahar nerafin,at ~i se apasa pentru a se 1'ndesaIn borcan. Se lasa totul cca. 3 saptamini la loc insorit. La filtrare, 1I0rile~i tulpinile irnbibate au zahar, trebuie spalate doar cu pU1inaapa, care se toarna apoi la sirop. Se pune siropulla foe rnlc sa/ se evapore fara a-l lasa sa fiarba. Siropul n-are voie sa devina niei prea subtire, nici prea gros, deci esfe lasat sa se raceasca 0 data sau de doua ori, pentru a se face 0 proba.

CIUBQTICA-CUCULUI
(Primula offieinalis - P. veris) Fiorile galben-aufii ale aoestei speeii de clubotlcacucuJui raspil;ldesc 0 mireasrna ph!icuta, asernanatoare mierii ~I tormeaza 0 umoeta dispusa pe 0 tulpina Inalta de 10-20 ee.ntlmetri, care se ridica din centrul unei rozete. Aceasta Varietate se mai nurneste !?i aglica, anghelina, caloe, cinci-toi, cizma-eueului, talpa-qistei, lila-cap rei, lila-0Ii, urechlta-ursului, Ea crsste cu pracaders pe cimpiile din zonele deluroase si prealpine. Foarte rasplndita Primula eliator, cunoscuta tot sub numele de c.iubolica-cucului, dar ~i de agliel, agrl~el sau fila-vacii, ere~te pe mal toate eimpiile, la marglni de padurl ~i sub tufl~uri ~i poarta pe tulplna 1'nalta0 urnbela florala de un galben deschis. cu un parfurn slab. Forta ei curative este egala In vaJoare cu cea a Primulel officinalis, putlnd fi tolosita exact in acelasi fel. alta subspecle, Primula auricula. cunoscuta sub denumirile de urechea-ursulul, ciubotiea-cueului. ciubojiea-ursului, urechea-soarecelut, urechlose, este 0 planta alpina, care S8 alia sub stricta ocrotire a legii, neavlnd deei voie sa fie culeasa. Afllndu-ma intr-o societats, vecinul meu qe masa rn-a povestit ca este la Gallspach la cura, Acaasta fusase ultima sa speranta. I,ntrucit cura se apropia de sfir~lt probabll fara nici un rezultat. nu ~tia oe sa mal faca. In ciuda somnlfaralor loarte puternlce. nu putea dormi. Neurologii din Unz l1iViena nu l-au putut ellbera de acest calvar: Cind sa intinde seara in pat. mort de oboeeaia, n cuprinda 0 durere de perca l-ar stinge cineva o ligar~ aprlnsa pe partea anterioara a label plciorului. Din aceasta cauza ests fizie l1i suneteste la pernint l1iIn pragul disperarii. l-am spus ca l1tiu lin ceai excelent contra Insomniei. Dar va avea el oare etect imediat din prieina administraril i'ndelungate a unor somnlfere diatre celemai putemice? - A incercat. Am facut cuno~tin1a pe 7 decembrie 1976. l?apte tile mai tirziu am mers in vizita la niste amici de-ai lui care mi-au corriunl-

15

cat inca din u~a bucuria ca prietenul nostru comun i~i recapatase somnul. in acelasi timp 11dlsparuse ~I durerea din laba picloruluL Ceaiul 11ajutase sa-si regaseasca sanatatea In cel mal scurt timp, inlatunnd ~i toate tulburarlte nervoase. Medlcul care-t trata I-a rugat apoi sa-i dea reteta acestui ceai special contra insomniei: 50 grame 25 grame 10 grame 15 grame 5 grame de ciubotica-cucului de nori de levanlica de sunatoare de con de hamel de radaclnl de odolean Se opareste 1 lingurii (co virf) din acest amestec co 1/4 litru de apa ~i se lasa sa stea 3 minute. Ceaiul se bea foarte cald, in inghilrtUri mici, inainte de culcare. Se poate indulci cu pu~ina miere dupa gust.

Cealul ar trebul preferat orlcarul somnifer chimic. Aceslea din urrna distrug sistemul nervos, in limp ce ceaiulmlatura toate tulburarlle nervoase. Mama mea culegea in fiecare primavara clubotica-cucolul pentru stla ce influenla llnistltoare are asupra lnlmi! !ii a nervilor. Se aduna inlreaga umbela florala superioara, Preolul Knelpp a fost un mare adept al aeastei flori, Exista 0 folografie de-a lui in care poats fi vazut cu ciubotica-cucului in mma. Prin efectul ei depurativ, ciuootica-cuculcl ellmina toate substantels toxice care duc la artrita (guta) ~i boli reumatlce. Preolul Kneipp afirma: "Cine are predispozhle spre boala articulaliilor sau aiectiunea membrelor (mlelege prin aceasta artrita !ii reumalismul) sa bea zilnlc 0 perioada mallunga de timp una pina la doua cesti cu ceal de ciubotica-cucului. Durerile puternice se vor atenua ~i cu timpul vor disparea complet." Cealul de clubollca-cucului este in plus !ii un mijloc excelent de intarire a nervilor ~i de toniliere a Inlmil, calmeaza mlgrena !ii durerlle de cap pe baza nervoasii, are un efect ie~it din comun asupra lnflamatlel miocardului, a hldropiziei !ii a tendinlel spre apoplexle. 0 fiertura de radacinl, amestecata cu miere, da un ceal pentru rinichi care ajuta la eliminarea calcululul vezlcal (pletrella vezlcs).

ca

Se recomanda urmatorul ceal depuratlv de prlmavara: Se tolosests 1 lingur!ta (cu virf) din acesl amestec la 1/4 litru de apa, plan50 grame de clubotlca-cuculul tele se oparssc ~i se lasa sa stea 3 50 grame de mladite de soc minute. Se beau In tfmpul zilei 2 cssn, 15 grame de frunze de urzlcl inghititura cu ingh~itura; ceaiul se 15 grame de radacini de papadie indulcs!ite eventual cu pulina miere. (Prin mlMile de soc se inlelag mugurii tineri, care locmai rasar primavara!) Performanle foarte bune in afecllunlle Inimii realizsaza vinul de Ciubotica-cucu!ui, pe care nl-I putem prepara singurl prlmavara, Se umpte O.Sliclade 2 litri cu flori proaspete de clobotlca-cucolul (umbelele florale mtregi), tara a se Indesa, lar deasupra se toarna vin alb natural, curat. Fiorile trebule sll fie acoperita, Sticla se lasll, astupatii usor cu un dop de pluta, s1:lstea 14 zlle in soare. in afecllunlle cardiace se ia din cind in cind cite 1 mghllilur~ de vin, cardlacil pot s~ bea Plna la 3 lInguri pline pe zi, MODURI DE FOLOSIRE Infuzle: Se oparsste 1 lingurit~ (cu vir!) de plante cu 1/4 litru de apa !il se lasa sa stea putln.

16

Vin pentru inima: Modul de fabricare si folosire se cauta la fragmentul respectiv din textl Ceai pentru dormlt: Modul de amestecare l?ide utilizare se oauta la fragmentul respectiv din text! Ceai de primavara (depurativ): Modul de amestecare l?i utilizare se cauta la fragmentul respectiv din.text!

COADA-CALULUI (Equlsetumarvense)
Denumiri populare: barba-ursului, bota-calului, bradil?or, coada-iepei, coada-minzului, nodalica, opintici, psrul-porcuul, sirul?lita. Prirnavara timpurie, din rizomul care creste adinc ies mai inti! tulpinile fructului, colorate maroniu, rodltoare l?i purtatoare de spori. Abia mai tirziu apar frunzele verzi l?i inalte de pina la 40 centimetri, care se aseamsna cu nil?le bradu~ cu forma regulata. Coadacalului se gasel?te pe cimpuri, terasamente de cate ferata si povirnlsuri, Acea varietate care creste pe pamint argilos este cea mai tamaduitoare. Contine, in fun~e de locul de amplasare, 3-16% acid silicic care produce un efect curativ foarte bun. Bineinteles ca se va evlta planta de pe ogoarele ingral?ate chimic. Coada-calutui cu dimurelele foarte fine creste cu precadere In padurl 9i liziere. ~i aceasta varietate are put~re de leac. In medicina populara, aceasta planta rnedlcinals a fost apreciata inca din timpuri indepartate, in special datorita tortei sale hemostatiee (care are proprietatea de a opri hemoragia) 9i a reusitelor in eazul bolilor renale si vezieale grave. Totusl, ea a fost data uitar;i in decursul vremurilor. Chiar preotul KneIPP. marele nostru medic naturist popular, a fost acela care a readus eoada-ealului la irnportanta sa anterloara, EI 0 declara drept "unica, de ne1nlocuit9i inapreciabila"in eazul hemoragiilor, al

vlirsaturilor eu singe, al atectlunllor vezieale ;>irenaI.e,al pietrei {Ii nisipului. .In 0 mie de afectiuni", serie el, ,In rani necrozate, chiar in abcese eaneeroase sau osteoporoza, coada-calului obuns psrformante iesite din comun. Ea spala, eurata, dizolva, arde, indeparteaza tot ce este stricat. Adesea, planta umsda, calda este invelitain cirpe ude l?ipusa pe locul care trebuie sa se vindece. Preotul slvepan KOnzleafirma ca to~ oamenii inceplnd de la 0 oaracare virsta ar trebui sa ia zilnic ca bautura permanents 0 ceasca cu ceai de coada-calului.Atunci toate durerile reumatice, artrltice ;>i nevralgiee ar dlsparea, fiecare om ar avea un apus de viata sanatos, Povestesteca un barbat de 86 de ani a fost eliberat datorita unei bili cu aburi de coada-caluluide 0 durere ingrozitoare provocata de 0 form are de caleul {Ii ca a mai trait inca multi ani. Preotulelvelian mai spune: .. Cele mai puternice hemoragii {Ii varsiituri cu singe Ie va vindeca planta, luata intern sub forma de ceai~ In timp scurt, ba chiar aproape pe loc," In cazul racelilor vezleale sl al durerilor spastice nu exista un remediu mai bun decil 0 infuziede coada-caluluiai carei vapori sint lasati sa actioneze asupra vezicii, fnvelindu-sebolnavul 10 minute rntr-unhalat de baie. Repetindaceasta procedure de
17

citeva ori, se produce 0 disparitie trsptata a raului. Batrinii care deodata nu mal pot urlna ~i se zvircolesc de durere, intrueit urlna nu lese deloc sau doar pieatura cu pieatura, sfnt ellberali de chin gratie aeestor aburi fierbin!i de eoada-calului, lara ea medicul sa-I sondeze. in cazul nlsipului la rinichi, al ealeulului renal ~i vezleal (pletrel la rlnlchl ~I la vezlca) se fae bAi de sezut fierblnll cu ccada-calulor, bindu-se in acslasl timp eeai cald de coada-calului in inghtptun miCl ~i linindu-se unna, pentru a 0 ,9eli in eele din urma cu presiune. In aeest fel, piatra se elimlna de cele mai mulle ori. In legatura cu aceste indrumarl am pnmit sensori care nu fac decil sa eonfirme eele de mai sus: Metoda a dus la ellmlnarea calcululul renal, respeetivii oameni se sirnt bine ~i nu-i mai janeaza nimic. rn situatil ln care aile mijloace diuretice nu au avut efect, eoada-calulul a ajutat, ea de exemplu in reten~iile de apa in pericard, in pleura sau in tulburanle renale de dupa scarlatina ~I alte boli intecpoase grele cu dereglari in elimlnarea ape!. Dupa ce bolnavul a suferit de una din aceste boli, un tratament cu coada-calului este un mijloc excelent atit intern cit !iii extern pentru a ajuta tunctlonarea normata a rinichilor ~i a vezicii urinare. singurA bate de sezut cu coada-calolui face rnnuru in Inflarnatille bazlnetulul renal ~i in pionefrlta Pentru aceasta se folosests - deci numai ca uz extern - coadacalului cea lnalta, care are ruste tulpinl de grosimea degetulul ~i oreste in cimpille mla!ilinoase ~I pa~unile alpine ~I care aduee 0 usurare in cazul aoestor maladl!. 0 buna cunostlnta de-a mea a zacut saptamini ~i luni intregi in spital la Innsbruck cu 0 grava lntlamatle a bazinetului renal. Nslntrezannd nici un sfir~it aI suferin!ei, mi-a trim is de-acolo un semnal de a1arma.Am slatuit-o sa faca 0 baie de sezut cu coada-calului. La pu~ne zile a sosif 0 scrisoare: .MI-al salvat viata. Sint acasa, Baia de sezut cu coada-calului mi-a luat tot raul, dindu-mi fo~e noi," Coada-calului cea i'nalla, eu tulpini groase cit degetul, culeasa de pe cimpii ml~tinoase ~i pa!?uni alpine are voie sa fie folosita numal pentru bai de sezut, Pentru uz intern, deci prepararea ceaiului, se ia numai planta cutsasa de pe ogoare, drumuri de lara ~i liziere Dupll 0 nastere grea se poate intimpla ca la !inerele marne sa apara tulburarl de vedere, cauza constind bineinleles In faplul ca la nasterea unui cop II rinichii femeli au avut de suterlt $1ei. Baile de sezvt cu coada-calulul actloneaza din exterior In sensu I prcvocarf unei IrigM sangvine a rinlchllar, oare trage presiunea rinichilor din ochi, in asa lellndt tulburarile de vedere dlspar treptat. Marele medic german dr. Bonn, adept allui Kneipp, lauda coada-calului ~i puterile sale: .Pe de 0 parte, coada-caIulUi este un mijloc impotriva hemoragiitor, pe de altasi aeeasta in masura cea mai mare - un leae pentru rinichl. Dupa consumul infu~iei de coada-calului se erimioa eu u~rinla ~i din abundenta 0 urina Inchisa la culoare. In caz de hidropizie este un rernediu rapid ~i eficaca." Cind niei un alt mijloc diuretic nu-si mai face efectul, se dau deoparte toate celelalte ceaiuri de plante si se beau 4-5 zile (in cazuri rebele pina la 6 zite) in sir cite 5-6 cesti eu eeal de coada-calului, dar numal in inghilituri mici, repartizate pe parcursul intregil zlle. Practica arata ca in cele mai multe cazuri urina se va elimina. in cazul unor eruptii cutanate (de plele) lnsotlte de minciirimi, chlar dace sint cu cruste sau eu puroi, ajuta spalaturile ~i compresele cu Infuzie de caada-calului. SpaJaturite !illbaile cu coaoa-catoun sint de 10105 ~i in cazul lnftamatiilcr purulente ale patuluf unghfflor, in cel al picioarelor cu ulcer varlcos, al osteoporozei, al ranllor vechl 171 care nu se vindeca, aI utceratlltor canceroase, al stratului cornos de la calcti, al flstulelor ~i pecinginei ~i al altor eczeme, cit liil al lupusului. Se poate aplica ~i planta opMta, invelita ealdi:! i'n drpe. Pentru a combate hemoroizll durero9i ~i noduli' hemoroidali se aplica un lerei de plante proaspete, care se face astfel: Se

18

spala coada-calului proaspata sl se far'i'mi1eaza bine pe un fund de lemA pina se formeaza un terci. in hemoragii nazale continue se pune a cornprssa cu infuzie racita de coadacalulu;' Ca mijloc hemostatic, ea ajuta in hemoragiile pulmonare, In metroragii (hemoragii uterine neregulate), in hemoragiile stomacale ;oi ale hemcrolzllor. Aici este nevoie, fire:;;te, de un ceai mai concenlrat. in mod normal se calculeaza pentru 1 ceases (114 litru) 1 linguri!a cu virf de plante, in cazul hemoroizilor se pun insa 2-3 lingurite cu virf la 1 ceases. Coada-calului ajuta, combinata cu ventrilica, tn combaterea arteriosclerozei si a amneziei prin efectul ei depurativ. Poate Ii caraotsrizata drept miJlocul cel mal bun de prevenire a cancerulul. Tinctura de coada-calulul este :;;1 un remediu deosebit de bun contra plcioarelor care transpira (a se vedea IIM9duri de lolosire"), Picioarele spalats ~I uscate blne sint friclionate cu aceasta tlnctura, In plus, Irebule sa se bea zilnic, dlminea\a, pe stomacul gol, 112 ora inainte de mlcul dejun, 1 ceasca cu ceai de coada-celulut. La fel de bine ajuta contra transpiraliei picioarelor (;libaile de picioare cu coada-calulul (a se vedea "Moduri de folosire"). Pentru a combate matreata, parul se SRaia zilnic cl,L]n1u;;:ie..de .~ ICQada-calului, dUDaacare se masej:lza...cu_u.leU:le..maslioe de cahtate, Matrea\a ~ disQarea foarte curin_._ -Coada-calulul amestecata cu sunatoare, oparita sl consurnata 1-2 cesti pe parcursul zilei, in limp ee seara se maninca hrana solida, ajuta impotriva incontinentei urinare. Se recornanda ca apa de gargars. in amigdalite, inflamatii ale mucoasel bucale, stomatite ulceroase, singersri ale gingiei si gihgivite, fistule si polipi in ceruLgurii (;ligft. Femeile care au scurgerl ar trebui sa faca bai de sezut eu 'coada-calulul. Nu trebule uitat ca aceasta planta medicinaia este unul din leacurlle pulmonare eele mai bune, ati'! in caz de bronslfa cronlca, cit si de tuberculoza pulmonara. Prin consumul regulat de ceai se ebtine 0 rnsaAat0sire a plarninului tubereulos prin aportul de acid silicic; dar !li inlaturarea slablciunl! generale existente in decursul bolii pulmonare. __ -r Noile rezultate ale cercetarilor indreptatesc, conform botanistului austriac Richard Wiltfort, sa se presupuna ca prin utillzarea mai indelungata a cealuiui de ceada.calului. tumorile maligne sint stopate In cresterea lor ~i in cele din urrna facute sa dispara. Chiar pofipii orqanelorpelvlene sau cei rectali sau inflamatiile bursei sinovlale se combat in acest chip. In plus, se folosesc in anumite cazu~i\.comprese eu aburl de coada-calului ~i bai de sezut cu coada-calului, Aeeste compf,i9se eu aburi aluta :;;iin durerife stomacale spastice, in crizele hepatice (de ficat) 'lli biliare (ale veziculei biliare) ~i in blocajele dureroase care diluneazii activitatii cardiace prin presiunea lor

val!

ascsndenta.
La 19 decembrie 1977 am prlmlt un telefon de prln zona Steier. Era vorba de un fermier de 49 de ani, carula ii.ap!iruse in talpa 0 ummltura tare care-l priclnula dureri marl. Nu mai putea sa ealce. In spital a fost tlnut citeva zile !iii trimis iara~1acasa, L-am sfatuit sa-!iii puna comprese cu-1\!luJ:L~ coada:_c;_alului care dizolva chiar :;;1 tumorile maligne. Va puteli imagina Cif'8rn fast de5lJi"prfi1sa clnd mi s-a telefonat pe 22 decembrie, ded 3 zile mal tirziu, ca umfliitura dlsparuss oomplet. Plelea era ni~el flasca 9i moale la plpait, iar urT)flatura tare nu se mal slrntea. Un nou miracol din Iarmacta Domnulull Am putut conslata din experienla ca !li ~ele mai grave discopatii dispar foarte rapid cu ajutorul bailor de !lezut cu coada-calului, daca nu au luat na~tere prin blocarea unui nerv. Radiografiile arata coloane vertebraie uzate din cauza virstei, la care rnsa nu se vede nici 0 cauzs. care sa stirneasea dureri. Presiunea unul rlnichl dereglat, care, dupa cum a dovedit-o experienta, actioneaza ascendent, se pla.seaza in nervii de ia suprafata care merg de-a lungul l?irei spinarii l?i pricinuiesc aee,ste dureri. Deci nu este vorba de discurile intervertebraie, ci de presiunea exercitata de rinichi asupra
19

o femeie in virsta de 38 de ani se trata de trei ani de durerl de dlscopatie. In loc sa simta 0 ameliorare, durerile se accentuasera~i femeia a 1ntepenitatit de tare in zona umeri-git, Inelt dlmineata nu se mai putea ridlea din. pat deei\ eu ajutorul unei bare pe care sotut el 10 flxasede plafon deasupra patului. In perloada aceeaam tinut o prelegere la Steyr ~Ieu acsasta oeazieam cunoscut-o. Va vetl mira desigur afllnd ci!! femela a scapat, dupa 0 slngurli bale de sezut eu coada-calulul,de toate durerile ~i de anchilozii. Acela~ilucru este valabll In legatura cu dlseopatla prlctnulta de mersul cu tractorut Mi~earilezgudultoare nu valameazi!!discurlle Intervertebrale,ci riniehli sint cei dereglati din cauza acestui rilm sacadat, la nastere de indatl:l 0 presiune ascendenti!l, pe care baile de sezut cu coada-calului0 indeparteaza, o doarnna din Elveliaera de Cf1.va ani tespana ca un bat din cauza vertebrei cervicale. Cureleanuale la dr. Zeileisdin Gallspachau adus 0 amellorarepasagerli, niei pe departe insa 0 vindecare. Am cunoscut-o din intiinplare. Mia promis pe un ton nu fcarte convinqator ca va face 0 baie de sezut eu coada-calului dupa intoarcerea acasa. Foarterspede a sosit apoi telefonul,plin de bucurle: Dupa numai 10 minute de baie calda de sezut cu coada-calolui a trecut orice enohiloza $i niei n-a mai revenit vreodata,dupa cum am avut ocaziasa aud dupa multi ani. Marele neurolog, dr. Wagner-Jauregg, spune in serlerile sale: "Doua treimi din toti bolnavii de nervi nu ar ajunge in sanatorii, daea rinlehll lor ar Ii sanatosi." De atUnci am putut sa sfatuiesc multi oameni netericltl, care din cauza deregliirilor rlnichilor sufereaude depresiuni, manii (Idei fixe) ~i aeeese de nebunie, sa faca bai de sezut cu coada-calului~i sa1feresede spitalul de boli nervoase.Aici trebuie folosit , intern, pUP'~ u~ ~i co.ed~-~orice~ul, ~i ce~da.c<;lMui, di!!)ineS1a~i_ \ seara cite 1 ce.a~. In tulburiirile renale grave insotite de toate efectele lor secundare trebuie intrebuintata pentru baile de sezut coada-caloknproaspata: cel mai bine, dupa cum +ern mai mentionat, cea inalta de pe cimpiile ml~noase. Pentru 1 baie este necesara o galeata de !Ulfti.QliOa .<Lll pliIDle (a se vedea .Moduri de folosire"ca liii.Bai de sezut" ~in capitoiul .ParreaQenerawo). in timpul baHde sezut, rinjchiitrebuie sa stea sub apa - durata baii: 20 minute! A nu se lilerge dupa bale, cj a se Intrain halatul de baie lii a transpira 1 ora in pat, abia apoi a se imbraca lenjeria de noapte uscara. Reincalzita, bala de sezut mal poate II folosjla de 2 ori.
MODURIDE FOLOSIRE Infuzie: 1 lingurita (cu vir!) de coada-caluluila 1 Iitru de apa - se opare~e, se lasa sa stea Putin Compresa eu aburi: 2 milni pline de coada-caluluise pun intr-o sila care se agata peste un recipient cu api!! clocofita, Clnd plantele slnt fierb.n~~i mol, se fnvelesc intr-o pinza de in ~i se aplioa pe locol sulerind. A se impaeheta neaparat caldl A se lase sa actioneze mai multe ore sau peste noapte. TInctura: 10 grame de coada-caluJuise lasa la macerat cu 50 grame de raehiu natural de sscara. Sa iasa sa stea 14 zile la soare sau alta sursa de caldura. Se aglta zilnic!

nervilor care sint dsschlsi. 0 baie de sezut cu coada-ealului indeparteaza imediat, prin electul sau in profunzime asupra rinichilor, presiunea lor ascendenta.

20

apa reee, in ziua urrnatoaremaceratul se infierbinta pina da in clocot ~i se adauga la apa de bale. Duratabaii - 20 minute.A nu se sterqa dupa baie, cl a se intra umed in halatul de bale, a transpira 1 ora in pal Apa baii trebuie sa acopere rinlchii. Cornpresa cu terci: Coada-caluluiproaspata este spalata bine si farttnitatape un fund de lemn pina se formeazaun terci. "
Bai de sezut. 100 grame de coada-calului se lasa peste noapte in

COADA-!?ORICELULUI

(Achilleamiliefolium)

Alte denumiri: alunele, bradatel, clure!?ica,crestatsa, crivalnic, garva, iarba-oilor, iarba-stranutatoare, prisnel, rotatele-albe, soroclna. - I)Coada-sorlcelolul este 0 planta rneolcinala carela nu putern sa nu-l rszervarn un toe in viata noastra. Desi ea constitule sprijinul nostru de baza in unele maladii grave, este constderatain primul rind 0 plants de leac pentru temel. Nu am cuvinle suficiente ca sa recomand femeilor coada-soricelului, Preotul Kneipp este de parere in scrierile sale: "De mulle nenorociri ar fi crutate femeile, daca ar recurge din cind in cind la coada-soricelului!" Ca este vorba despre 0 fata ttnara care are tendinte spre un ciclu neregulat sau de 0 femeie mai In virsta aflaia in plina menopauza sau care a trecut de aceasta perioada, pentru oricare, fie tinara, fie batrina, este important sa bea din clnd ln cind cite 0 ceases cu ceai de coada-sorlcelului. El influenteazain toate privintelein mod favorabii organele pelviene (genitale) ale oricarei femei, a~a ca 0 femeie nu poate face nimic mai bun pentru sanatatea ei decit sa-~i culeaga, cu ocazia unei plimbari prin padure ~i ci'mpie,un buchet proaspat de coadasorlcelului. Ea crsste in eantitatimari pe cimpii ~i drumuri inguste de lara, pe la margini de paduri ~i de lanur! de cereale. Fiorilesint albe sau trandafirii ~i au in soare un parfum aromatic, acrlsor. Fiorile trebuie culese in soare puternic, caci atunci Ie creste continutol in ulelurivolatile !?ideci torta lecuitoare. Cunosc 0 tinara hangl\a despre care s-a spus deodata ca ar avea cancer la organele pelvlene. Is-au presorts raze cu cobalt. Rudele sale au fost i'n~tiintatede medici 01\ boala este lncurablla. M-am gindit la preotul Kneipp !?ila indicatiile sale in legatura cu tulburarlle organelor pelviene!?il-am reccmandat linerei femei sa bea atita ceal de coada-soriceluluipe zl cit putea sa suporte. Ce mirata am tost cind am primit, nici trei Saplamini mai tirziu, prin posta vestea ca se strnte excelent !?ica incet, dar sigu!, a lnceput sa-!?irecapete greutatea normalal In cazul unei Inflamali1 a ovarelor se intimpla adasea ca prima baie de sezut cu coada-sorlcstului sa ~i alunge dureriie, lar inflamalia sa se retraga treptat. La tel de eficiente slnt aceste bai in tncontlnenja urinara a oamenilor batrini !?ia copiilor, ca !?i in leucoree (poala alba, scurgerl). In aceste cazuri trebuie sa se baa suplimentar ceai de coada-sorlcelulul,~I anumeJ Qe~tipe zi. 9i la prolaps uterin se fac 0 perioada maiindelungata de timp, bal de ~e?lrt cu_ SQ9c1a:.!?oriceluJ.ul, se beau in plus 4 oesti cu ceai de~ pe parcursul Intregii
21

zile, fnghiiitura cu inghqitura, ~i se rnaseaza cu llnctura de traista-ciobanului zona pelviana, pornind de la vagin in sus. Miomurile sint tacute sa dispara cu ajutorul bailor zilnice de sezut cu coadasoricelulul conllnuate 0 psnoada mai lunga de trnp, pfna ce controlul medical va constata relragerea lor totala, tinara tata de 19 ani nu avea clclu. Medicul specialist ginecolog l-a presorts pilula. Ciclul tot nu i-~ venit, in schimb i s-a merit enorm volumul sinilor A retuzat sa ra in continuara pilula. Ingrljorala, mama el a vernt la mine. Am stanni-c se-i dea fetei, zllnic, dlrnineata pe stomacul gol. 0 ceasca cu ceai de coada-soncelului. Dupa patru si:lptamlni. totut a lost In regula ~i asa a ramas ~i pina astazi. Imi amintesc ~i de 0 alta sltualie asemaoatoare, care a ajuns insa un caz pentru spilalul de boll nervoase ca urmare a laptului cil nu i-a folosil nici una dmtre doctonde administrate. Din pacats, pe vremea aceea n-aveam atita experien!a in materia de plante rnedionate. ~i in rnenopauza temeia ar trebui sli recurgli hotlirit la ceaiul de coada-sorlceluhn. Ar II crulata de nellnlste interioara ~i de alte stan neplacute ~i balle de sezut cu coada-soricelulul au influenlli favorabila asupra sanfllatii. Baile de picioare eu adaos de eoada-~oricelului fae blne ~i in nevritele ge la brate ~I picioare Ooada-sorlcehnr trebuie rnsa culeasa la ora insorita a amiezn. In cele mal multe cazuri, aceste bal aJuta deja dupli prima data. luind toate durerile .cu mina' Ceaiul de coada-soncelului este recomandat de Dr med. Lutze In cazul "congestiel cerebrale insollte de durerl de parca ar vrea eranlul sa pocnsasca, apoi impotriva emelelii, a grelurllor, a boillor de ochl lnsotlte de liicrimari, a durerllor acute de ochl ~i a hemoragillor nazale ..." 0 migrena. cauzata de schirnbarea vremli sau de foehn. este inlaturata de 0 singura ceasca cu cear de coada-soricelului, bAuta fierbinte ~i incetul cu incetul; eonsumindu-se acest eeal in mod regulat. migrena poate sa trsaca de tot. fntrueit coada-sonceletet este nurnita in vecnae earti despre plante medic/nale "Ieaeul tuturor relelor". ea poate f 1010slt1:l acolo unde oriee altceva pare a Ii de prisos. Ea va alunga din organism prin torte ai depurativa difante boli care se lnstalassra de ani de zile. Totul esle se faca incercarea. Nu este tn general cunoscut faplul ca aceasta planta are 0 Influenta pozitiva asupra maduvel osoase ~i ea stimuleaza acolo hematopoeza (formarea slngelui). Ea ajuta 1'nafactlunlle maduvel osoase, in care. once alt medicament claeheaza ~I chlar in ostecporoza. dgQ.sa fac _ell.@....de CE1.el ~ c~a-~oricell!lui. b~ fr~!Lcu tinctura., de coada-soricelului. ACeasta planta meoicina!a aste un mijloc hemostatic bun in oprirea hemoragiilor pulmonare ~ poate vindeca. impreuna cu radacina de obllgeana, cancerul pulmonar. RiidacinJie de obligeana sint mestecate pe parcursul zllei, iar din ceaiul de coada-soricelului se bea dimineala ~i seara ate 0 ceasca, inghititura cu inghititura. CeaiuJ ests de un ajut'br foarte rapid pentru hemoragiiJe stomacale, pentru hll.moroizii care singereaza puternic, ca ~I pentru greutatile !,li arsurile la stomac. In raceli, dureri de spate sau reumatice trebuie baut ceai de coadasorlceunui in eantitate mare ~i cit 58 poale de lierbinte. Ceaiul stimuleaza ~i activitatea renala regulata, inlatura inapetenla, balonarile !,li crampele stomacale, tulburarile hepatice, inflamatiile traiectului stomacal !,li inie;_>tinal, stimuleaia activitatea intestinala ~I are astlel grija ea scaunul sa fie regulat. Inlrueit ajuta !?iin tulburari circulatorH !,li spasme vasculare, poate Ii recomandat cu multa caJdura in anghina pectorala. Mincarlmlle neplaeule din vagin se indepBrleaza prin efectuarea unor spalaturi !?iba-rae ~ezut cu infuzie de coada-~oncelului. Pentru tratamentul hemoroizilor se poate prepara 0 aJifie deosebit de buna din flori de coada-!?oricelului (a se vedea "Moduri de folosire").

sa

22

MODURI Infuzie:

DE FOLOSIRE

Se opareste 1 lingurita (cu vir!) cu 1/4 litru de apa 91se lasa pUlin In repaos. Tinctura: Fiorile de coada-soricelului culese In soare se introduc. Uua a Ie Indesa, intr-o sticla pln~ la gil, se toarna deasupra rachiu de secara sau truete de 38-40%; se lasa sa stea 14 zile In soare sau In aproplerea ma9inil de gatit. Alifie de coada-soricelului: Se Infierbinta blne 90 grame de unt nesarat sau de untura de porc, se adauga 15 grame de flori de coada-90rloelU[yj_ proaspete !?italate rnarunt :!Ii15 grame de frunze de zmeura taiate tin, se lasa ~ slime scurt In ~rasime, sa amesteca !l9.?l?l Tn ziua urmatoare se Incazeste tolul us~r, se stoarce printr-obucata de tifon 9i Sa Introduce In borcane uscaie, pregatite Clinainte. A se pastra la frigider Bai de sezut: A se lasa 100 grame de coada-soricelului (1ntreaga planta) peste noa~e In apa race. a se da a doua zl tn clocot 9i se aaaligaJL .spade ba: (a se vedea $t ,;Sai de sezut" la capJtolul"Paftea generala").

~Sla

Q_e0Pt9.

CRETI$OAIlA (Alchemilla vulgaris)


CUfioscuta 1'nlimbajul popular 9i ca brurnarie, dre\a;el, faina-de-in. pala9ca, pleasca, ratunjir, umbra-muntelui, umbrarul-doamnei, crstisoara creste mai ales la margini de padurl 9i drumurl, pov1rni9u~i9i c1'mpiiumede din zone. mai !nalte 9i muntoase. Planta are frunze semicirculare, cu 7-9 lobi, 0 tulpina tare care nu este foarte tnalta 9i flori galben-verzul straJucire, ce pot fi vazute din aprilie pina in iunie 9i chiar mal tfrziu. De ziua Trupului Domnului (Joia Verde - sarbatoare a bisericii catoilce, n. tr.) se irnpletssc in anumite regiuni coronite din ea, pentru a impodobi apoi fruntea Mlntuitorului, acasa, in collul icoanelor. Frunzele cretlscaret stau uneori culcate ta sol, iar dimlneata se vede 'In mijlocul lor 0 picatura de roua, straluctnd ca perla. La Inalllmi de peste 1000 metri gasim 0 varletate a crel190arel care are partea inferioara a frunzelor de 0 st~alucire arginlle 9i care Inflorel?te atlt pe teren calcaros. cit 91pe cel de roca primara. In timpullnflorlril, olanta este culeasa In intregime, iar rnai tlrziu numai frunzele; plantele sint lasate apoi sa se usuce In pod. Cretisoara este renurnita mai ales ca planta de leac pentru femei (In germana se nurneste 9i "Frauenmantel" ;: mantou de dama, "Frauenkraut" = planta femeilor sau .Frauenhilf" = ajutorul femeilor). Cretisoara n-aiuta numai In tulburari menstruate, leucoree (poala alba, scurgeri), arectlunl ale organelor pelviene !?i indispoziti! la virsta menopauzei, ci, luata la 1nceputul pubertalii irnprsuna cu coada-soriceluloi, intluenteaza benefic aceasta perioada. Pentru cazurile tinerelor fete carora nu Ie vine ciclul menstrual in ciuda medicamentelor prescrise de doctor, cretlsoara irnpreuna eu coada-soriceknn (amestecate in parti egale) vor fi cele care vor reglementa aceasta problema. Cretisoara are efeet astringent ~i vindeca foarte rapid, este folosita ~i ca

tara

23

mijloc diuretic ~i cardiotonic, in febra pricinuita de leziuni, rani purulente ~i abcese neglijate. In urma une! extractll dentare este foarte indicat ceaiul de crsnsoara. Dup~ mai multe cl~tiri ala gurU, rana se inchide in decursul unei zlle. Cealul de cratisoara IndeparteazA slabiciunile musculare (adinamiile, mlopatlile) !ill artlculare sl ajutA in anemll. in lezlunile postnatale, in relaxarea organelor pelvlene ale femeilor care au avut nasteri grele sau in predispozi~ia spre avorturi (pentru ftxarea sarcinii) ~i fortificarea flbrelor uterine, cretisoara este de mare 10105. incepind cu luna a trela, astIel de femei ar trebul sa bea ceal de creti~oara. Este un mijloc atottarnadultor In toate bailie de femel ~I ajuta, impre~na cu tralsta-ciobenului, chiar in hlsteroptoza (prolaps uterin) ~i hernii inghinale. In aceste cazuri se conserna in Iimpul zilei, ineetul cu inpetul, 4 cesf cu ceai de cre~~oara pregatit pe cit se poate din plante proaspat culese. In atara de aceasta, se maseaza locurile afectate cu tinctura de traista-ciobanulul (a se vedea "Moduri de tolosire", la articolul "Traistaciobanului, pag. 64), iar In cazurile de prolaps uterin se incepe frictlonarea extern, din zona vaginului In sus. Alei se folosesc, sopllmentar, b1li de sezut cu ooada-sorlcelutul (sint necesare 100 grame de plante pentru 1 baie) , in total 3 bai pe s~ptamlna, caci apa de baie, reincalzJta, mal poate Ii ublizata inca de 2 ort Stramosli nostri intrebuin\au aceste plante atil intern cit ~i extern, pentru vmdecarea ranllor, la epilepsll i?1hernll. lata un citat dlntr-o carte foarte veche de plante medicinale: "Daca un om a avut 0 hernle, fie el tin~r sau batrln, sa puna s~ fiarb~ un pumn de creli~oara intro masura de apa alit cit la~1un ou tare sa fiarba ~i sa bea fier tura." in medicina populara actuala, aceasta planta ii?i ocupa iar locul binemeritat. in special medicul naturist i?i preotul elvatlan KOnzie reteva aceasta: "Doua treimi din toate operaliile ferneiesti ar deveni de prisos, daca planta asia de leac ar f fost Iolosita din limp ~i vreme mai indelunqata: cacl as vindeca toate lnflamatille organelor pelviene, febra, arsura, supuratla purulenta, abcesele ~j hernlile. Orice lauza ar trebui sa bea 8-10 zlle din acest eeai; mul1i copii ar mai avea parte de mama lor ~i multi vaduvi de sopile lor, daca ar Ii cunoscut aces! dar dumnezeiesc. Aplicata externzdrobita i?ifacuta cornpresa - cretlsoara vindeca rani, intepaturl, taleturi. Coplil care, In ciuda allmentapei bune, au 0 musculatura slaba, se Intaresc prln uzul continuo al acestui oeai.' Cretisoara care crests la inalpml mai man i?iare partea inferloara a frunzelor argin tie se l'ntrebuinteaza mai ales in obezltate: 23 cesti zilnic au un efect deosebit de tavorabil. Ajuta i?i la insomnli; ~I diabetlcii ar trebui s1l bea des din acest ceal, Copiii debili ~i bolnavicio~i se fortificE! vazind cu ochii, oaca Ii se adauga in apa de baie cretisoara. La 1 baie se tolosesc cca. 200 grame de ierburi (a se vedea "Bai complete", la "Partea generala'~. Combinata cu trarsta-ciobanului, dupa cum este explicat in capJtolul .Tralsta-ciobanului", crepsoara aluta contra atrofiei musculare ~i in bollle musculare grele, incurablle. Aceasta plant1l rnedlcinala extrem de valoroasa se tolosests ~i In scleroza multtpla. Mi s-a relatat dintr-o zona a !aril c~ ceaiul de creli~oara (uz Intern - se bea; uz extern - sa fac spalari in zona inimii) a adus 0 ameliorare substantlala a starii bolnavului in cazul unor grave afectiuni ale muschtutut cardiac Creatorul nostru, in mila SA nemarginita, a lasal sa creases pentru fiecare boala cite 0 planta; n-o sa putern niclcdata sai mullumim indeajuns pentru aceasta.

24

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se totoseste 1 linguri\a (cu Vlrf).de plante la 1/4 l!tru de apa, se opareste doar, se lasa sa stea putin. Compresa cu plante: Se spals 0 cantitate corespunzatoare de plante proaspete, se zdrobssts pe un fund de lemn cu un sucitor de ta~ei ~i se aplica sub forma de cornpresa. Adaos la baie: Pentru 1 baie complete se iau 200 grame de plante uscate sau citlva pumni de plante proaspete, se lasa intr-o galeata in apa rece peste noapte, se incalze~e totul a doua zi ~i se toama lIchidul peste apa de bale (a se vedea ~i "Baicomplete"la .Partsa generala") .
.

'"

DRAGAICA, SINllENELE (Galium)


Exista multe soiuri de (,3alium:lipicioasa (Galium aparine), numita ~i asprtsoara, cornatel, iarba-Iipitoare,turite, este raspindits pe ogoare, cl'mpii~i de-a lungul gardurilor, fiind de aceea combatutade tarani cu erbiclde. Atlnge 0 1'na~ime de 60-160 centimetri,are radacina frunzelorverticilata (a~ezatain jurul unei axe la acelasi nivel) ~i umbele alb-verzui pedunculate. Datorita tulpinii cu par aspru, aceasta planta este o "cataratoare",fiind numita de aceea ,;Iipicioasa"sau "iarbalipitoare". Dragaica (Galium verum), numlta ~i floarea-lui-St-lon, inchegatoare, slnzlene; sinziene-l1lalbene, sm1'ntihica,prefer8 ina~;rTiile, se tine drept, ajunge la 0 Inailimede 30-60centimetri ~i are flori galben-aunicu mire'asmaputernlca de miere. Planta inflorita este culeas~in iulie. Sinzienele (Gafiummollugo), numite 1?i dragaica, petealaregine;, slnzlana-alba, au tlorlle delicate, de culoare albgalbuie, asemanatoarsf1orii-miresel, un parfum amintind usor mierea ~i se intilnesc foarte des pe povlrni~uri ~i margini de drum, mai mull culcate la sol deci'tin picioare in timpullnfloririi. Toate florile amintite sint aproape identice in puterea lor lecuitoare. Se ~i utilizeazaIn acelasl mod. Planta aceasta care crests in canti~ mari a fost data tot mal mult uitarii. Dar tocmai ei ar trebui sa i se acorde 0 atentie mal mare lntr-o vrernein care bolile de cancer fac ravagii. $i aici trebuie sa accenniezca torta curatlva a plantelor proaspete este substantial mai mare, deci folosirea lor, in cazul bolllor grave, trebuie sa aiba loc in stare proaspata. $i In timpul iemii se pot gasi fire proaspete de slnzienealbe pe locuri tara zapada, sub iarba uscata, Ceaiul de sinziene curata rinichil, ficatul, pancreasul si splina de factorii patogeni. Cei ce suferade tulburari ale sistemului limfatic at trebui sa bea zilnic din acest ceai. EI este indicat ~i In cloroza, hidropizie sl junghh..lrlIntercostale. Folosit extern, ajuta foarte repede in toate bollle de pieie, in raril, furuncule ~i comedoane. SpaJaturilecalde ajuta la fntinderea tenului ofilit. $i sucul proaspat stors da rezultate bune, daca se ung zilnic cu el pof\iunile de piele bolnave ~i se Igsasa se usuce. Medicina populara recornanda dragaica 1?i In epilepsie, Isterle, coree, boll de nervJ, retentie urlnara, nisip ~i piatra la rinichl ~i in urina. $i la bolile gu~ei ajuta
25

mai

acest ceal daca se face zilnic foarte rnulta gargara. 0 femeie rni-a relatat ca a scapat astlel de gU9a, de boala glandei tiroide. Ma Intilnesc anual, intr-un hotel al bailor Kneipp, cu 0 pereche din VienajM~lding, cu care sint prletsna. Cind ne-am revazut in anul 1979, am constatat ca sotia facuse 0 gusa destul de vizibila. Se lemea de operate. l-am recomandat drag~ica. Se face infuzie 91se toloseste calda ca gargara adlnca de toarte mulle orl pe zi. In luna februarie 1980 ne-am i'ntilnlt iara!?i 9i iata, gw,;a disoaruse. MI-a povestit, in culrnea lericirii, ca sOlul ei ii adusese des dragaica proaspata: inca de la i'nceput simtlse cum i se rnlcsora gU9a, pina ce a disparut complet. in ultima perioada de limp s-au inmul\it cazurlle de parallzie a corzilor vocale. Se pare ca ar Ii yorba aiei de 0 vlroza. Gargara 9i clatitul cu ceai de dragaica sint de un rapid ajutor. Dupa preotul elve\ian KOnzle, acest ceai este un leac de Incredere !ii In eele mai grele boli de rlnichl sau pionefrite (puroi la rinichi), chiar atunci clnd nimic altceva nu mai de nlci un rezultat. Foarte eficaee est!1 aJ!lestecul de dragaica. splinuta. de-pe~ urzica-mo3rt3 gaibeoa in i2rti eQale. In acest caz, efeCfUl se manifesta I",., lOal1eiute. EI vorbeste d~ 14 zile. Se face InfUZleae dragaica ~e bea 1/2 ceasca pe s.tomacul_gol. }O l11il}utelnainte de micul dejun, iar resfurp~ p~rsul zilel, lngbqitura J cu inghilitura. In caz de boala grea trebuie cons'=:,fnate'f"cesti JJ.ezi Dragaica a fost foarte apreciata in vremunle stravechl ai lemeile cu atecpunl uterine. Ea Ii se punea lemeilor in pat cind se dsclansa nastersa, pentru a Ie micsora durerlle facerii. Aceasta credln\a s-a transpus apoi asupra Fecioarei Marla. Maica Domnulul a foloslt dragaica i'n loc de paie pentru culcusul ei sfi'nt. Se mar spune ca ar fi pus pruncului lsus dragaica in loc de perna moale in iesle. 0 legenda din SHezia relatsaza cs. Stinta Fecioara. a luat dragaica pentru ca este slngura pe care magarul n-o mani~ca. Asta esle adevarat. De!?idragaica este cautala de vaci, porcii !ii magarii 0 refuza. Preotul Kunzle istorisaste in scrierile sale despre un barb at de .aproximativ 45 de ani care suferea de 0 grava boala de rinichi ce se tot inrauta!ea. In cele din urma a trebuit sa-i fie scos un nnichi. $1 celalalt rinichi se umpluse de puroi !ii nu mal putea functiona normal. Atunei omul s-a pus pe 0 cura de dragaica. A baul zilnie 4 cesti din amestecul de plante pentru ceaiuri menponat mal sus, adica d~ca, s~-de_p~du_@!?i ~o~-!i!~bena in paf1J egale. A luat de mai multe ori pe zi oite 0 l'fi9Fiit!tura, tar consecirifa a osru boala i-a lrecut complel. Acelasl amestec de ceaiuri se recornanda 9i in sclerozA renalii sau alte boli grave de rlnlchl. In tirnp ce cunoscutul botanist austriac Richard Willfort atrage atentia In cartea sa "Gesundheit durch Heilkrl:1u!er" (Sanatateprin plante/e medlclna/e) asupra faptului ca bautul ceaiulul de dra.gaica ~i clatitul cu el sint un mijloc excelen! in cancerul IImbii !?i ca sucul proaspat stors 9i amestecat cu unt ajula in ulceratli canceroase de tot felul ~I In boli de piela de naturA canceroasa, dr Heinrich Neuthaler scrie in .Das Kraulerbuch" (Cartea despre plemete medicina/e) urmatoarete in legatura cu dragaica: "Dragaica alba este In unele regiuni recornandata 9i asthi impotriva caneerului, lucru nepermis carula trebuie sa ne impotrivim cu hotarlre." A!i dori, stimati cititori, sa va expun acum citeva dintre experien!ele mele proprii legate de dragaic~, pentru ca sa apreciap singuri. Cu aproximativ zeee ani in urma, am auzil despre Imbolnavirea unui medic stomatolog din Unz de cancer al limbii. Dupa operalie slabise foarte tare 9i trebuia sa se duca la Viena penlru raze. L-am statuit sa faca gargara cu ceai de dragaicli. 0 saptamina mai tirziu am aflat deja ca razeie nu-i mai erau necesare 9i ca bolnavului II era mull mal bine. Curind s-a vindecat complet. Ceva mai tirziu am allat despre 0 femeie de 28 de ani, bolnava. tot de cancer al IImbii. A fost sfatuita sll consulte un medic din Kiirnten. Acesta I-a promis ca 0 vin-

JIf't. \

Unolo dlntro danumldlo populo,. rn limbo gOlnlonO nlo ocoslo! plonlQ medicinal Jltler. 'ft Mnlco. Domnlilul. OUrtl o.rIi LlubfruUfUf$troh . d1et\..pl.\lolo M:.leU Oomnulu' ~I M,rrill Boilt;trolt. doc! .p(lI~11.'ponttu culcU1ul MI.".'"' (Il tr,).

26

in cinei ani complet ~I I-a prescris un ceai de plante pe care bolnava mi t-a aratat la un moment dat. L-am recunoscut ca fiind ceai de dragruca. Pentru a 0 scuti de atitia bani arunca!i pe caJatorille la Karnten ~i pe alte cheltuieli, r-am aratat dragaica fn natu'ra ca !j_a si-o poata culege singura. S-a vindecat de aceasta boala groaznica. Inca un exemplu: Era sfir~it de martie clnd 0 femeie tinara din Vlena mi-a povestit ca mama ei, in Vlrsta de 63 de ani, este gray bolnava ~ise afla inaintea unei a doua operapi care trebuie sa aiba loe pe 19 aprilie. Bolnavel Ii crescuse deodata, cu 0 jurnatate de an in urrna, 0 tumoare canceroasa pe laringe. Doctorul nu-i spusese atunei adevarut, descriindu-i boala ca fiind 0 formare de gu~a. Astfel, bolnava ajunsese la prima operate. TImp de sase luni totul decursese normal. Acum aparusera insa la bratul sting dureri fantastice, care nu conteneau zi ~i noapte. Mina era umflata, bolnava nu-si mai sirntea mina ~ibratul. nemaiputind pne niei macar 0 foaie de hirtie. Pentru a-i usura durerile. medicul primar care 0 operase prima data propusese 0 a doua operatie, care trebuia. dupa cum am mai spus, sa alba loe la 19 apnlie ~ la care sa-I secponeze un nerv dintre git Sl clavicula pentru a 0 elibera macer de durerile cele mai insuponabife. Doctorul sustmea ca nu mai exista niei un alt ajutor medical. Totusi, eu am sfatuit-o pe femeia respectiva sa baa ceai de dragaica ~ sa faca gargara cu el. l-am mai recomandat un amestec - cu efect de impiedicare a formarii cancerului - de ceaiuri de plante, si anume 300 grame de filimica, 100 rame de co . I' 1.QQ_grame de urziea (11/2 litru ~zi, Cite 1 x hititura la care' , precum ~i ungerea Sl mctionarea Cualif1e ra. a pu . Imaglna-mirnrea ~i bucuria mea CI am aflat ca durerile ncetasera dupa 4 lile! Inainte de 19 aprilie, femeia a inceput sa-;;i simta iara~i mina ~i bratul, putind sa Ie mste. Medicul primar a fost vizibil surprins clnd fiica ei l-a rugat sa nu mai efectueze a doua oparatie. A rarnas impresionat atunci cind i-a relatat -tidel despre tratamentul cu plante medieinale ~i i-a spus: "Mama dumneavoastra sa continue asal" Am aHat dupa citva timp ca femeii ii merge .straJucif' citez exact cum mi s-a comunicat - ;;i ca peate deja sa se ocupe de gospedarie ;;i de familia ei de sase persoane. $i tratind ulceratille eaneeroase se pot obtine vindecari. In ultimul timp s-au inmu1\lt bolile maligne de piele care se manifesti:i sub forma unor pete inb,!necate, bine conturate ~i aspre. Se presupune ca ar Ii yorba de 0 boala infecpoasa In acest caz, rratamentul cu suc proaspat de driigaici:i ~i alme de filimica da rezultat, Simultan trebuie folosit insa neaparat ceaiul depurativ de filimica, urzicl!i l?icoada-soricelulci. femaie din Austria supertoara avea un nodul in cerul guni, care-i pricinuia dureri ingrozitoare in toata gura. Clatindu-se cu ceai de dragaica, a scaoet in 4 zile aUt de nodul cit ~i de dureri. Afirmatia folosirea dragaicei in astfel de boli este .un lucru nepermis" nu poate sta deci in plcioare. Este insa sigur ca nu numai plantele aduc ajutor, ci ;;i atotputernieia Domnului. La urma urmei, totul este in mnnile Domnului!

deca

ca

MODURI DE FOLOSIRE Prepararea eeaiului: Se foloseste 1 linguma (cu virf) de dr(lgaica la 1/4 litru de apia, se opareste, se lasa sa stea putin, Sue proaspat: Se spala dragaica proaspata ~i se stoarce. cil este inca in stare umeda, cu ajutorur storcatoruiut electric de uz casnic. Prepararea alifiei: Sueur proaspat este amestecat cu unt la temperatura camerei pina se formeaza 0 pasta alifioasa care se pastreaza la frigider.

27

FILIMICA (Calendulaofficinalis)
Filimica ocupa un loe de seama printre plantele Indigene.Ea are numeroasedenumiri populare, cum ar Ii: boance, calee, ealdaru!?a, coconite, feti!?ca, f1oaregalbena, galbenioare, nacotele, oehi-galbeni, ro~ioara, rujlnica, salomie, stineu\a, tatai~i,vizdoage. Filimlca este dintre acela plante care intervln, otenndu-sl ajutorul, in cancer ~i ulcere caneeroase.Se gase~tein unele gradini la lara, uneori crests salbatic ~I pe grohoti~uri de panta. Flind din nou cuncscuta ~i dorite in popor, aVind deci iara~i cautare gralle lortei ei vindecatcare, nu 0 intJ1nim doar in gradin;, cl !?i pe ogoare. Fjljmlca ajunge la 0 inailime de 30-60 centimetri, capltulele ei florala stralucesc in nuante de la galben pina la portocaliugalbui, iar tulpina !?Ifrunzele sint zemoase !?Ibpicioase la pipait. Exista diferite varietali: cu capltulele florale plina, cu staminele deschisa sau inchlse la culoare. Ele sint similarein puterea lor de vlndecare. Dacadlrnmeatadupa ora sapte capitulele lor floralesint inchise,inseamna ca in acea zj va ploua De aceea, filimicaera considsrata inca din secoleletrecute drept barornstru. In medicina populara aceasta planta se culege !?ise utillzeaza cu florl, tulpina !?I frunze cu tot. Trebule adunata tnsa pe soare stralucltor, caci atuncl puterile el tamaduitoare ating apogeul. Filimicapoate Ii luata proaspata din gradina pina tirziu in toarnna,atita timp cl\ n-a fost napadita de rugina (mana). Rlimicase asearnanaputernic cu arnica, fiindu-i insa superioarain putere curatlva. Arnica n-are voie sa fie adrninistrata intern decit sub supraveghere medicala, inlrueil este posibil ea ceaiul mai degraba sa dauneze bolnavilor de imma decit sa Ie foloseasca, pe cind ceaiul de filimica poata f consumat lara a dauna. Rind 0 planta depuratlv8, ea constltuie pentru noi un ajutor prsuos in icterul infectlos. Bautul zilnic ~~ti...cLLceai..d~a face mlnuni. Filimicaare efecrae cur3!ire, Sffinuleaza clrculatla singelul ~i gra6~tevlndeearea ranilor. Un am a intrartu minaintr-un iierastrau ctrcular~i durerile de pe urma rsnil nu au incetat niei dupa ie:;;ireadin spital. Auzmd aceasta, l-am statulI sa apeleze la alilia de lilimica. A fost entuziasmat de electul acestei pomazi !?i ml-a comurncat ca durarile care-i pricinuisera multe nopll nedormite au trecut in scurt timp. De atunci, sotia lui ptanteazaiarii!?1 filimlcain gradina. Aflindu-ma intro vizita in Muhlviertel, gazda rni-a aratat picloarele ei pline de varlee. Am luat fillmlca din griidinii !?i am pre arat alili . Ram~!?itele i Ie-am apllcat imediat pe gambe (resturile pot If refolosile a on. Pe,urrna, f~a..a jntins zllnlc; _jlilij. cu 0 9~1 muchia c\llitului. pe 0 buceta de pinza pe care ~i~ega1:oJie_ gambe. VeIl Ii uimili auzind eli patru saptamini mal tirzlu, ana rn-a virilat la Gries'Klrchenlyar.iceJa.ll...dis.~. Ambela picioare aveau iarasi 0 piele frumoasa, nsteda. 0 calugarila mi-a relatat ca slatuise 0 femele batrin~ pe care 0 remarcase pe strada din cauza -wcelor:::geoseQitde ma.tL..sii se Irate;'" 9! alifie ~!L filimica~ fost surprinsa ci'nd acea femeie i-a aratat, 0 luna mal tfrziu, In culmea t noru, plcioarele, Toate varioeledlsparusera s! pieleai~i recapatasenelezimea. Almaacaasta ajutafoarte rapid 9i in fiebite, ulcere varicoase care nu se vlndeca, fistule, degeraturi 9i arsurl. Alilia 9i restunle de pe urma prepararii ei se folosesc la leziunile ulceroase ale sinului, chiar daeli sint maligne (canc.!!rmamar). Unei cuno~tinte a trebuit, deodata, sa i sa extirpeze sinul. In limp ce 58 afla inca in spital ~i to~ ne taceam griji in legatura cu starea ai, i-am pregatit alifie de filimica. Cu
28

11

aC!3astaalifie ~j-a. uns mal tirziu uriasa rana rarnasa de pe urma operatlel, drept care rnanmsa ranii s-a redus mult. Cicatricele ei au dovedit la consultul postoperator 0 vindecars atit de frurnoasa In cornparatie cu cele ale altor paciente, incit n-a mai fost necesara decit partial radioterapia. Alifia de filimicEi este de mare ajutor 9i atunci cind piciorul este napadit de ciupercl. Multe scrisori rni-au confirmat acest lucru, chiar in cazurile In care dadusera gre!? toate metodele ,ncercate pina atunci. $i infuzia de filimica proaspata poate fi folosita cu sucoes In aceasta boala. Daca a astfel de micoza a cuprins zona vaginului, trebuie facute spalaturi sau bili de sezut. Se iau 50 grame de filimici uscate sau de 2 or! cite 2 mlini pllne de filimici proaspete pentru fieeare baie de sezut, 0 femeie din Stuttgart rni-a scris ea sotul ei suferise de 0 cluperca la picior. Ce nu i'neercaseral Balle, alifiile ~i pudra nu dadusera niei un rezultat. Atunci au incercat cu alifie de filimica. Dwpa opt zile, locurile oeschlse s-au vindecat !?iasa au rarnas, Nu-i minunat? Pe linga alifie ar trebul preparata !?i 0 tinctura de filimica (a se cauta reteta la "Moduri de folosire"). Aceasta tinctura, diluata cu apa fiarta, este foarte potrivita la compresele preparate penlru rani, contuzii, hematoame, rupturi musculare, ba chiar pentru ulceratli purulente sau de natura canceroasa. pentru rani deschise din cauza escarelor, pentru umflaturi, abcese ~I pustule. Nu numai preotul Kneipp s-a zbatut pentru a impune filimica drept un mijloe fitoterap,eutic de vindecare a utcerathlcr canceroase, ei 9i medici cunoscuti ca dr. Stager, dr. Bohn, dr. Halenser !?ialjii. Dr. Bohn citsaza acsasta ptanta ca fiind eel mai important mijloe curatlv In bolile canceroase, atunei eind nu se mai poate interveni pe cale chirurqtcala 91recornanda sa se bea ceal de filimica a perloada mai lunga de limp. Sucul proaspat stors al filimicii poate fi folosit cu mare succes chiar in cancerul pielii. Hemangiomul uns vreme mal indelungata de citeva ori pe zi cu suc proaspat de filimlca poate fi facut sa dlspara, la fel si semnele din nastere (sub forma de pata colorata) sau keratoza senlla (petels de batrine~e). $i petele aspre de natura canceroasa de pe pie Ie pot fi astfel indepartate. Recent, medicul 9i cercetatorul american, dr. Drwey, ,a atras atentta asupra puterli curative unice a filimicii la cancer; a putut eonsemna reustts t~maduitoare foarte bune. Ceaiul de fllimlca S9 adrnlnlstreaza intern ~I in boli gastrointestinale, In crampe ~i ulcere stomacale, in lntlarnetll ale colonulul, hldroplzie ~i hematurie. EI reprezinta, de asemenea, un mare ajutor In vi raze ~I infectii bacteriene. Ce etect rninunat are foloslrea ceaiului proaspat de filimica reiese dintr-o declarape pe care mi-a facut-o un medic: ,,0 fetlla de doi ani ~I [umatate sa cam imbolnavise dupa repetarea vaccinului antipoliomielilic; avea diaree cronlca, slabise, se constatasera 0 scadere evldenta a vederll ~I tot felul de greutal1 de nutrltle. La un consult clinic se determlnase In cele din urrna ea ar avea paratifos, motiv pentru care fata era (Inuta sub obssrvatie medicals. Dupa a foloslre de 0 saptamina a ceaiului preparat din lIori proaspete de filimica ~I administrarea unui nurnar mic de medicamente homeopatice, copilul s-a refacut In mare masura. Rezultatul analizei facute imediat i?i repetate de 3 ori a rnaterillor fecale, in vederea depistarii agentilor patogeni ai tifosului, a lost pentru prima data negativ." Deoarece fiUmica da rezultate bune in icterul infectios, este un leac excelent ~11n bollle de flcat~Florile, frunzele i?itulpina Slnt opartte cu' apa clocotha. lar ceaiul se bea neindulclt. La bolile enumerate mai sus se pot bea 3-4 ce~ti pe zi, aproximativ 1 lingura la fiecare slert de ora. Se obllne un milloc vermifug dadi se prepara un eeai din 1/4 Iitru de apa ~i I lingura plina de Ilori de filimica. Sucul tulpinilor proaspete indeparteaza verucile (negii) ~i scabla (rlie); daca infuzia se lierbe ~llocurlle atinse Slntimbaiate in ea, atunci se vindeca eczemele ~i Inflamaliile ganglionilor. Cealul, consumat zilnic, are erect depul'Btiv. Persoanelor care folosesc ochelari !ill care fac cite 0 bale de ochi cu ceai dildu! Ii se intare~te vederea. Spalaturile cu infuzle de filimiea ~i coada-caJului,
29

11

/, amestecate in paJ"\iegale, aJutain ulcerapl ;>itumori canceroase, la picioarele eu ulcer varicos, in osteoporoz.ii, in abcesele coapsei ;>1 in ranile urite, purulente, care nu vor sa se vindece. Se ia 1 IIngura cu vlrf din acest amestec penlru 1/2 litru de apa.Pentru a reliefa pertorrnantsle unice ale ceaiului de filimica, as dori sa mai In;>ir citeva rezuttate concludente: 0 aslstenta medlcala care suferea deja de opt ani de 0 intlarnatie a eolonulul i;>1 luase ora la un medic specialist. A fosl sfatuita, dupa brosura mea, sa ia ceal de fillmlca. Pe parcursul a patru zils a baut, Incetul cu incetul, ette doua csstl cu ceai de filimica. Nlcl nu t-a venit sa creada cind dupa aceasta folosire scurta tot raul Ia disparut . - 0 calugarl\a mia povestit ca sulerea de dlaree puternlca, Oe;>1 a baut ceai de musstel, nu sa stmtlt nict 0 ameliorare. Abla cind a recurs la ceaiul de.. fjliml_caa fost inlalura! raul in limpul cel mal scurt. - 0 alta calugarill1l din Bavaria se cliiilUia" deja de 15 ani cu 0 cluperca la plelor ;>iavea deseori ~I lIeblta. A reu;>it sa ajunga. in cele din urma, pnn uzul allfiei de filimica, la 0 vlndecare a pieioarelor. Fiorile de filirnica, 2 hngurile rase la 1 ce~a cu aca ..sinLun laxatlv usor. - Crustele din nas se pot vindeca user cu aliliecre1ifii'nicl1l.Observaua: Daca clneva nu suporta untura de porc poate folosl la prepararea aliliei ;>'grasime vegetala de calilate. Pentru a obtme 0 pornada mal alifloasa, se toarna in ea cit este calda pu~n ulai.

MODURI DE FOLOSIRE lnfuzie: 1 lingurlla (cu irf) de plante la 1/4 litru de apa. Bal de sezut. De 2 ori cite 2 milni pline de plante proaspete sau 100 grame de plante uscats la 1 baie de sezut (a se vedea "Bal de sezut". la .Partea generala'~. Spalaturi: 1 lingura (cu virf) de plante la 1/21itru de apa. Tinctura: Sa pune 1 pumn plin de flori lntr-un litru de rachiu natural, se lasa 14 zile la soare sau la ciildura de cca. 20 gTade. Alifie de filimiea: De 2 on 2 milni pline de filimicii (frunze. tulpinl ;>iflori) sint taiale marunt. 500 grame de osinza de pore hranit natural sau de untura de porc buna se infierbinta astlel de parca soar pune ;>nilele la praji!. In aceasta untura fierbinle se Inlroduc fillmicile taiate, se lasli sa sfiriie bine, se amesteca ;>ise iau de pe foc. Se acopsra ;>1 se lasa sa stea limp de 0 zi. A doua zl, preparatul se incalze;>te usor 9i se fIItreaza prlntr-o' bucata de pinza sau lilon In vase curate. pregatite dinalnte. Suc proaspiit: Se spala frunzele, lulplnile 9i florJle 91sa tree, in stars umeda, prin storcatoru' electric de uz casnic.

LEURDA (Allium ursinum)


Fiecare primavara aduce sperante in soare ;>i caldura. Ne slmllm iara9i veseli ;>i p1inide avint, ne bueuram de prima tnverzire a natlJ.rii91de volosla lumil pasarilor eu intreaga fiinta, ca de un autentic dar de la Creator. In Iata aceslei nol splendori verzi, ar trebui sa pa9fm spre 0 noua cura de primavara, 0 curalire !(Ii depuratie a organismului care duc la 0 improspatare 9i inviorare igienica demne de luat in searna. Mai ales leurda, numita ;>i al-ciorasc, al-de-paoure, al-salbatic, aiu!i, aliu, aliu-deiunie, leoarda sau leorda, face parte dintre acesti vestitorl ai primaverii. Frunzele, de un verde proaspat, lanceolate, lucioase, asemanatoare celor ale lacn3mioarei, ies dintrun bulb lunguiel care este Inconjurat de membrane albe, Iransparente. Tulpina neteda.
30

de un verde deschis, impreuna cu potirul alb ajung plna la 0 inal1ime de 30 centimetri. Leurda creste numal pe cirnpli bogate in humus ~I umede, sub tuflsur], in paduri de foioase ~i alpine. I se simte puternicul rmros de usturoi chiar lnalnta de a zM planta. EI t-a ~I adus in popor numele de ..ai - slllbatic, de padure , nsemnlnd usturoi; aeest rmros exclude fAra nic, 0 ,ndolala oriee contune cu frunzele lacramioarel sau cu otravitoarea br1ndu~lI de toarnna. La inceputul prirnaveni, mutte zavoate sint acoperite cu frunzele proaspete, verzl ale leurdei. Ele rasar din pamint in aprilie !?i mal, uneori chiar mai devreme. Fiorile devin insa vizibile abia pe la mljlocul lui mal sau in iunie. Puterniee forte vindecatoare zac in ea ~i se spune cli ~i u~ii 0' cauta clnd les din tubernare, pentru a-st curAta stomacul, intestinele ~i singele. Leurda conpne in esenta propriela~le usiuroiuhn nostru, numai c1I are 0 putere curativa mult mai mare. Este, de aceea, deosebit de Indlcata in curele depurative de prlmavara 1?iajuta la vlndecarea bolilor cronlce de plele. Intrucft frunzele l~i pierd fortele lecuitoare in stare uscata, in cura de curalire ~I depuratie de prlmavara ele se Iotosesc proaspete. Se pun, taiate rnarunt, pe piinea cu unt; tocate fin, in loc de alt condiment (nefierte) In supa zilnica, pe cartofi, in perlsoare, chittele sau alte rnincarun aJcarer gust est~ imbunatatit altminteri cu patrunjel. Frunzele pot fi preparate ~ica piure sau salata, Intrucn folosite in cantitay mari au un gust intepalor, ar trsbui amestecate in piure cu frunze de U(ZJCI. Frunzele tinere se aduna in aprilie sl mai, decl Inalnte de intlorire, iar bulbil la sfir~ilul verll!?1toamna. Bulbii de leurda pot fi folosili la fel ca usturoiul. Este indlcat ca persoanele cu stornac sensibil sa toarne laple calc peste frunzele !?I bulbll lalall marunt, sa lase totul sa stea 2-3 ore, apoi sa bea acest lichld, i'nghititura cu inghllilura. Pentru a avea pe 101 parcursul anulul leurda in casa ~, a beneficia de puterea el tamadultoare, se prspara 0 tinctura de leurda (a se vedea "Modurl de loloslre"). Din acsasta tinctura se lau zilnic 10-12 plc1lluri in pu~na apa Aceste picaturl ajula la 0 memorle excelenta, previn arterioscleroza ~i alunga mulle aile atectiuni 1?i indispozi~!. Leurda are un etect foarte favorabil asupra aparalului digestiv. Se recomanda alft la diaree acuta 51cronlca, chiar daca aooasta este insotita de balonar! si colicl, cil si la constlpatte. daca aceasta se bazeaza pe spasme interne sau pelenevirea iri testinelor. Vlermli intestinali, chiar ~i limbricii, mor la dtva timp dupa iolosirea leurdei. . data cu imbunatatirea activita!ii intestinale dispar ~i acele indispozltli care apar adesea la oamenl virstnici sau la gurmanzl din cauza intestinelor lenese, inactive sau prea pline. Insomnia, lui burs rile cardlace provocale de stomac, indispozitiile provenlte din arterloscleroza sau hipertensiune arterials - ca vertijul (arneteala), senzatla de apasare (Ia cap), de nelini~te ,i depreslunile - vor ceda. Suprapresiunea scade treptal Vinul de leurda (a se vedea ,Moduri de Iolosire 1 este un preparal minunat pentru to~ balrinil cu vesnioe secretli pulmonare abundente 11'greuta~i in respfratle legate de aceslea. Chisr in cazurile de tuse rebela indelungala se scapa de flegma ~I de insuficienta respiratorie provocata de ea. Acest leac este indicat Tntuberculoza pulmonara ~I hidropizie, de care sutera deseorl cei batrin!. Frunzele folosite In stare proaspata curala rinichii ~i vezica, favorizind urinarea. Rlinile care se vindeca greu,

31

unse cu sue proaspat de leurdli, se vor inehiee rapid. Chiar ~i starea bolnavilor cardiovasculari se amelioreaza. Leurda este un mljloc depuratlv inca neapreciat la justa sa valoare, care se dovedeste bun mai ales pentru eplderma cronic suferlnda. Medieul naturist ~i preotul elve~an Kunzle a laudat In mod special aceasta planta: .Ea curala intregul organism, tace singele sanatos, alunga ~i dlstruge sobstantele otravitoare. Persoanele mereu bolnavicioase. eele eu eczeme !,'Icu tenul fainos, scrofuloljllljl reumatlcll ar trebui sa venereze leurda asemenea aurulul. Nicl 0 planta de pe PElmint nu este alit de etieaee pentru curatirea stomaculul, a intestine lor !,'i a singelui. Tlnerll ar inflorl ca nl~te roze !,'i soar desehlde ca un con de brad la soare!" Kunzle aratEl mal incolo cEl ~Iie lamilii ai carer membrl erau inalnte "tot tlmpul anului bolnavicio~I, mergeau din doctor In doctor, erau plini de eruptii ~i eczeme, scrofulo~i pe tot corpul, pallzl, de parcel ar Ii zElcut deja In groapa ~i i-ar f ricrrt gEllnile iaraliii afara de sub pelmint ~I care s-au insElnEltoiiiit!,'i inviorat dupa 0 intrebulnlare mal indelungatli a acestui dar minunat al Dumnezeirii".

MODURI DE FOLOSIRE Sub forma de condiment: Frunzele proaspete de leurd1i se marunlese ea patrunjelul sau ceapa ~I se presara pe piine, in supe, sosurl, salate ~i rnincarurt eu carne. T1nctura de leurda: Frunzele sau bulbii taiap marunt se introduc intr-o sticla pina la git fara a se indesa, se toarna deasupra raehlu de secara sau orice alt raehiu de 38-40% faeut in casa iiii se lasa 14 zile in soare sau in apropierea maslnil de gatit. Se iau de 4 ori pe zi cite 10-15 picaturi in putina apa, Vin de leurda: Se ia 1 pumn de frunze taiate rnarunt, se lasa sa dea citeva cIocote in 1/4 litru de vin alb, se lndulce~e dupa gust cu miere sau sirop ~ se bea din acest vin peste zi, lncet, inghilitura cu Inghilitura.

MACRI~UL-IEPURELUI (Oxalis aeetosella)


Este denumit in limbajul popular ~I macris-depf!dure, macrisul-caprel, macrl~-pasaresc, rnacrisor-trtfolos, rnacrlsul-cuculul, pita-cuculul, trifolu-acrLl. Macrl!,'ul-Iepurelul acopera solul pretutindeni in padurlle noastre de foioase ~I conifere cu un covor de frunze de un verde deschls, prssarat cu flori albe, delicate. Priveli!,'tea sa este extrem de plscutli ochilor. Cind merg sf! culeg ciuperci, ml se Intimpla uneori sa ma aplec dupa 0 frunza ~i sa 0 maninc. Fiorile Ie adun in cantitlili mai mici pentru un amestec de ceaiuri pe care i1 citez ta pag. 87. Macriiiiul-iepurelui nu se usuca, ci se intrebuinteaza doar in stare proaspata, EI inlatura plrozisul (arsurile la stomac) l1itulburarile hepatice l1i digestive usoare. Pentru aceste lndispozitii, else bea sub forma de ceai racit in prealabil, in portii de cite 2 ce~i pe zi. Contra icterului, a nefritei, a eruptittor cutan ate ~i a viermilor, doza respectiva se bea calda. Medicina populara recomanda sucul proaspat stors pentru cancerul incipient la stomac, tumorile l1i utceratllle canceroase interne l1i externe. Sucul proaspat se

obtine cu afutorul storcatorulci electric de uz casnic. Se iau 3-5 picaturi 0 data pe ora, diluate in apa ~au ceai de plante. Pe ulceraliile canceroase externe sucul proaspat stors se unge direct. In parkinsonism (boala lui Parkinson), sucul se prescrie in doza de 3-5 picaturl pe ora, luate intr-o infuzie de coada-soncelulul, lar extern se foloseste pentru frlctionarea slrei spinarii. Dlluarea ~i dozarea trebuie respectate cu strictete 'alit la cancere de stomac, ulceraWsi tumori, cit ~i la boala lui Parkinson. ' MODURI DE FOLOSIRE Pre para rea ceaiului: Se oparesta 1 lingura de frunze proaspete cu 1/2 IItru de apa ~I se lasa sa stea pUlin. Suc prcaspat: Se spala frunzele ~I se store cu aJutoruistorcatoruiul electric de uz casnic.

MU~ETELUL (Matricaria chamomilla)


Alte denumiri: rnamorlta, marariul-cTInelul,matricea, moruna, mu~elel-de-d'mp, roman, romanita, rornasca, Cre~te pe ogoare, soluri arglloase, cimpii, lumnisurl, costise, pe lanuri de cereale, cimpuri de porumb, tritoi, cartofi ~i sfecla. Valorosul nostru rnusetel este izgonit tot mai mult din cauza tolosirii excesive a Ingr~~amjntelor chimice ~i a combaterii buruienilor prln erbicide. Dupa ierni bogate in zap ada ~i prlmaveri cu muM urnezeela, poate fi intilnit foarte des. Receptaculul este, spre deosebire de al mu~e\elului selbatic, concav, mlrosul deosebit de aromat ~i ptacut. Nu cred ca este necssara 0 descriere mai amanuntita a acestei Hori atit de cunoscute. Capitulele Horaleterminale se colscteaza din mal pine in august, de preterat In soarele amiezi!. Nu este 0 exagerare daca citez rnusetslul ca pe un Jeac universal", mai ales pentru copiii mici. Pruncilor Ii se poate da ceai de musetel la orice indispozitle, mai ales contra crampelor !li a durerilor abdomina Ie (collet). EI ajuta si in balonarl, diaree, eruptii, dureri de s.tomac l?i secretil stomacale abundente, tulburari menstruale (cum ar fi amenoreea) l?i alte afectiuni ale organelor pelviene, in insomnii, epidjdimita, Iebra, dureri de pe urma ranilor lfi dureri de dlnti. Mu~elelul are elect sudorific, calmant, antispasmodic, dezinfectant l;li antiinflamator in inflamatii de tot felul, maT ales ale mucoaselor. Extern, musstelul se adrnlnistreaza sub forma de comprese ~i spalaturi in conjunctivlte l?i aite lriflamatii ale ochilor, in eruptii cutanate care provoaca mincarimi sau supuratil, ca gargara tn durerile de dlnti, precum :;;ila spalarea ranilor. Clnd avem supararl, ar fi bine sa bem de fiecare data cite 0 ceases cu infuzie de musetel; ne-am Iinistl inalnte ca lnirna sa ne fie atsctata. Foarte Indlcat~ este 0 psrna uscata cu rnusetel, aplicata calda local. Baile ~! spalaturile cu rnusetel au un etect calmant, cu inHuenta benefice asupra intregulul sistem nervos. Dupa. boll grele sau star! de epulzare va ve!i simll curlnd mai bine ~i Iini~ti1i suneteste, In ingrljirea dumneavoastra cosrnetica sa nu uitatl mu~etelul. Daca Iaceti saptaminal 0 baie a fetei cu infuzie de rnusetel, veti vedea cum tenul dumneavoastra inflore~te ~I culoarea tetei se improspateaza. $i in ingri]irea

33

parului ar trebui sa folosip infuzia de musetet, mai ales daca aveti perul blond. Spi'ilindu-va astfel pe cap, perul va va deveni vaporos l?i va eapata un luciu frumos. Mu~elelul usursaza scaunul lar1l a avea elect laxativ !?ieste astfel indlcat indirect in tratamentul intern al hemoroizilor, care pot Ii tratati ~i extern cu alifie de mu!?elel. Acaasta pornada poate Ii lolosita !?ipentru vindecarea ranllor. Guturaiul 51sinuzita se amelioreaza rspede daca se inhaleaza vapori de musstet, Dup1l un asttsl'de tratament Irebuie stat, bineinleles, ta caldura Uleiul de mu!?elel era folosit inca din antichitate ca frec~e contra nevralgiilor ~i a reumatismului articular. La vechil eglptenl, mu~e\eiul era considerat, datorlta puterii sale de a scadea tebra, drept ftoarea zeulul soarelui. Numete de Matricaria este derivat din latinescul .mater;: = mama, deoarece mu~elelul era utilizat in bolile mamelor si ale femeilor in generall In vechile carli despre plante medicinale se poate eiti ca uleiul de musete: alunga oboseala membrelor, iar musetelul fiert in apa ~I aplicat pe vezica bolnava ealmeaza dorerile. Medieul naturist Johann KOnzle retatsaza despre 0 femeie din sat, nurnlta vrajitoarea rnusetelulu' ~i foarte cautata de bolnavl: a ajutat cmcl persoane eu auzul slab sa-~I recapete auzul, prajind 0 ceapa-de-rnare, Urginea maritima (care se cultiva in horticultura), in ulei de mu~elellii plcurind de mal multe ori uleiul cald i'n ureche. Aceasta "vrajitoare" facea sa se mllite iara!?i membrele paralizate, eu alutorul fricjiunilor cu ulei de mUlielel. Contra durerllor de ochl punea la fiert rnusetet in lapte ~ iI aplica sub forma de comprese calde pe oehil inehl~i, care se vindecau curlnd, in continuare, preotul KOnzle lstortseste: .Un tssator nu mal putea dormi dedt !iiezi'nd;altfel avea senzatia ea se sutoca. Femela Ia privit pe om drept in ochi !iii i-a deelarat el nu poate urina, ceea ce omul i-a confirmat. l-a spus sa-!?ipregateasca imediat 0 stide mare cu vin pe care sa-l fiarba eu rnusetel, din care sa bea un pahar plln dimineala si unul seara. Urmarea a tost a reuslt sa elimine 0 cantitate ineredibila de urina, mai inti! tulbure, apoi tot mai clara; in opt zile era vindecat."

ca

ca

MODURI DE FOLOSIRE Prepararea ceaiului: Se oparssts 1 IInguri\a (eu virf) de flori de mu!?etelcu 1/4 IItru de apa ~i se lasa sa stea pulln. Adaos la bale: Pentru baile in cada se iau de 2 on cite 2 mitni pllna, pentru baile felel ~i spalatul parului cite 1 pumn plin de Hori de rnusetel; cantitatea respsctiva se oparsste ~i se lasa sa "traga". Comprese: 1/4 litru de lapte in clocot este turnat peste 1 lingura (eu vfrf) de rnusetet, se lasa sa stea putin, sa strecoara sl se faccomprese calde. Aburl de musetel: 1 lingura (cu virf) de musstel este opanta cu 1 litru de apa in cloeot. Vaporii se inhaleaza stind cu capul sub un prosop. Perna au plante: Se umple un sacule; de pinza de in cu flori uscate de mu~elel ~i se insaileaza. Se i'nc~lze~te bine intr-o ligaie uscata ~i se apllea local. Ulei de muselel: Se umple 0 stida pi'na la gil, fara a se indesa, cu flori proaspete de musstel euless in soare ~I se toarna peste els ulel de masune presate la reoe. Uleiul trebuie sa acopere florile Sticla S8 lasa, blne astupata, 14 zile in soare. Se pastreaza la frlgiderl

34

Alifie de museteh 200 grame de grasime de pore se fnfierb'inta ca pentru a frige ceva :;;i se adauga 2 milni pline de flori proaspete de musstel; vor da in ctooot, ridicfndu-se spumegi'nd. Se arnesteca, se acepera :;;ise pune totul peste noapte intr-o incapere racoroasa. A doua zi se inealze~e inca 0 data usor ~i se stoarce printr-o bucalica de fJi'nzade

in. Din experlentaa reisslt ea eel mai blne se procsdeaza astfel: Se pune o buca!ica de pfnza de in lntr-o sltll, aceasta se fixeaza peste un vas cu cioc !;ii se stoarce. Pasta alifioasaeste amssteoata apol uniform, dupa care se toarna in borcane curate.

NUCUL
(Juglans regia) Nucul, nurnlt in popor :;;i nucar sau nuc-costeliv, inflore~tei'n luna mai inca lnaintea forrnar] :;;iaparltiei frunzelor.Frunzeleproaspete se aduns in lunie, nucile verzl la mijlocul lui iunie, atita timp cit rnaj pot II !nlepateusor, cojileverzi de nuca pUlininainte de a se coace ~i de a deveni maro, iar fructele coapte in septembrie. Ceqiul din frunze de' nue este un mijloc eficaceIn tulburarlte digestive, decl in constlpatie :;;iin inapetenta (Iipsa pottei de mincare), precum ~i in cur~tlrea singelul. De asemenea,else lntrebulnteaza cu bune rezultate i'n tratamentul diabetulul :;;i contra icterului. infuzie din frunze de nuc ca adaos la bale este buns contra scrofulozei 91a rahitismulul, contra osteoporozei :;;ia urnflaturllor la os, ca 91a unghiilor purulente de la milni !;il plcloare. Spalallin caz de eczema la cap (mal ales la sugari), roti! (coil) :;;1 scable (rile) locurile respectivecu infuziedin frunze verzi de nuc :;;iveli vedea curfnd rezultatull Spalaturile, respectiv baile cu acest adaos ajuta in adnee, eruptll purulente, transplrana picioarelor ~I leucoree. Se clateste gura cu aceasta Infuzie in caz de stornatita ulceroasa, afectluni ale glnglel, gitului 91larlngelul. o Infuzle concentrata din frunze de nuc, adi!lugata la apa de baie, vlndsca degeraturile. $i in cazul unel caderl maslve de par se poate ajunge la rezultats bune, masindu-semult plelea capolul cu aces! llchld. EIeste un produs natural exceptional~i impotrlva paduchilor de cap reaparu\i in ultima vreme. Frunzele proaspete alunga sl alte insecte nedorite. Din nucile verzi culeseinainte de Sinziene,deci aproximativ pe la mijlocullunil iunie (nucile trebuie sa poata Ii in,epate user), se pdate prepara 0 tinctura de nuci care curata stomacul, ficatul ~isingele :;;i inlatura hipotonia (Ienevia) stomacala ~icolita de putretaette. Aceasta tincture este, de asemenea, un remediu excelent contra singelui ingro~at,

35

MOD URI DE FOLOSIRE Infuzie: Se ooareste 1 linguri\a (cu virf) de frunze de nuc tAiate marunt cu 1/4 litru de apa proaspa; flart~ :?Ise lasa putin sa stea. Adaos la bai :?i spailiturl: 100 grame de frunze pentru balle complete, lar pentru spalaturi 1 lingurllA (cu virf) de frunze maruntlte la 1/4 litru de apa (a se vedea "Bal complete", la .Partea generah~"). Pentru 0 intuzie concentrate se ia 0 cantil ate dubla, Tlnetura de nuei: Aproximativ 20 nuci verzi sint taiale in sterturi ~i introduse intr-o stJda cu gillarg; se toarna deasupra 1 litru de rachiu de secara, in asa fel incit sa acopere nucile cu un strat gros de 2-3 degete. Sticla, bine astupata, se lasa intre 14 zile ~i 4 saptamini la soare sau la caldura. Dupa scurgerea acestui limp, continutul se streooara ~i se introduce in slicle. Se ia cite 1 lingurila plina in functie de necesitate. Puteli obtine un llchior de nuei faarte gustos daca adaugati la nucile verzi 2-3 oulsoare, 1 bucata de scorpscara, 1 baton mic de vanille ~i coaja spalata, netratata cu substants chimlce a unel jumatati de portocala. 500 grame de zahar se fierb in 1/4 litru de apa, se lasa sa sa raceasca :?Ise tcama peste linctura filtrata.

OBLIGEANA (Acorus calamus)


Alte denumiri: buciuma~, calamar, calamuz, calrnena, crinde-apa, paporotnec, papura-rosls, sperlbana, speteaza, tartarachi, Irestie-mirositoare. Aceasta planta acvatica este raspindila mai ales pe linga balli, lacuri, mocirle ~i pe malul apelor llnistite. Din miluJde pe mal se ridica vertical rizomul, din care rasar numeroase frunze in forma de spada, care ajung pina la inaltimea de 1 metru. nja, presata plat, are in mijloc un pistil conic, fn nuante de la verzuliu la marogalbui. Radacina este groasa cil degetul, crests pina la 0 lunglme de 1 metru ~i are, in stare proaspata, un gust amar, puternic condimenta!. Uscind r~dacina, aceasta i~i mai plerda din aroma ~i tarie. Se culege in prlmavara timpurie sau in toamna ti'rzle. Rat:laclna obligenei nu este utilizata numai datorita puteril ei intariloare in cazul unei slablri generale a organelor digestive, in balonari stomacale ~i intestinale, precum si in eolici, ci ea ajuta l?iin dereglari glandulare ~i artrlta. Radacina contribuie foarte mult la curatirea de mucozlts]! a intestinelor ~i stomaeului eu secretii abundente. Este indicaUi ~i In hipometabolism (metabolism sdizut), in hipotonie (Ienevie) intestlnals, in cloroza ~ihidropizie. Oamenu neootsnun de slabi, care au pierdut in greutate nu din lipsa unei hrane bune, ar trebui sa bea ceai de obligeana ~i sa faea din cind in cind cite o-baie complata cu adaos de obllgean~. Obligeana inlatura lnapetenta, sa rscomanda in cazul functionarii proaste a rlnlchlului ~I asta un mijloc bun da cur~1ire pentru organism. Cealul este de 10105 chlar coplilor alergicila gluten, suferind de cellachie, maladie tot mal frecvsnta in ultimul timp. Radacina uscata, mestecata incat, n poate dezobisnul pe tumator de patima de fumal. Ochll slabili pot fi intariti caca sa ung de mal multe orl
36

pleoapele inchise cu suc proaspat stors din radaclna de obligeana. Sueul se lasa citeva minute sa-!;>i Iaca efectul, apoi pleoapele sint spalate cu apa rece. Adesea am putut aduce un ajutor substantial tn degeraturi sau clnd ingheala diferite partl ale corpului, recomandind baile de obligeanii. Radacinile sint bagate peste noapte in apa rece, lar a doua zi se pun sa dea in clocot. Se lau de pe toc l?ise lasa sA stea 5 minute. Se scaldii locurile bolnave 20 minute In intuzia nu prea fierbinte. Uohidul respectiv poate fi reincalzit ~i refolosit maximum de 4 ori. Baile au 0 aCllune benefica 9i asupra miinilor ~i plctoaretor reci, dar in acest caz ete trebuie tacute cit se poate de fierblnti, Un biirbat de 36 de ani nu se putea restab iii dupa indepiirtarea unei tumori hepatice. La intervale de cite 4-5 siiptamini lacea puseuri de temperatura. Pacientul urma sa fie dus din Llnz intr-o clinica din Viena. Soacra sa mi-a povestit Ingrijorata despre boala lui fiira sanse de vindecare. Se constatase deja exlstenta unor tuberculi intestinali care provocau febra mare. !;ii aici a ajutat radacina de obfigeana. Este liresc laptul ca iQ boli alit de grave ceaiul trebuie baut cileva saptaminl- ba chiar luni - in l?ir. In timpul unei excursii de ta Welssenbachtal la Postalm am inb1nitun cuplu din Bad Ischl, care pornise pe munte echipat eu rucsacuri grele. Cei doi voiau sa petreaca niste zile Iini:;;lItefntr-o cabana cu aprovizionare proprie La un popas am intrat eu ei in verba 9i am atlat urmatoarele: Barbatul, inalt de 1,85 metri l?iin virsta de cincizeci :;;iceva de ani, siabise, de un an incoace, tot mai tare, lara a descoperi rnsa cauza. Cind a ajuns la 48 kilograme, a surprins, irnpreuna cu asistenta rnsdlcala care-t insotea la ollnlca, 0 convorblre teletonica dintre medlcul lui si all medic. A auzit: ..vi-I trimit acum pe pacientul meu eel mai lipsit de sperante - cancer pulmonar!" A aflat astlel, mra sa vrea, diagnosticul. Dupa aceea a tost statu it de cineva sa mestece eu sirg ragilcini de obligeana, pentru a-I ajuta in acelasi limp sa se lase ~i de fumat, iar dimineata l?i seara sa bea ceai de coadasorioelului. Treptat, a inceput sa ia in greutate ~i, simtindu-se mai bine, nu s-a mai dus la doctor. Abia peste vree jumatate de an a fost iar la consultatie la medicul sau, Acesta s-a ridicat brusc de pe scaun, cu miinile sprijinite de masa de lucru, uitindu-se mut de ulmire la eel pe care i1 credea de mutt in groapa. "Ce-ap facut?" a lost tot ce a putut articula. "Am mestecat radiicini de obligeana 9i am baut ceai de coadasortcefulul." ,.Radacini de obllgeanii? Pe unde se gasesc?" "Nu trebuie gasite, domnule doctor, se cumpara In orice magazin de plante mediclnale cu ci'tiva 9illngil" Omul il?i redobindise atunci deja greutatea initiala de 86 kilograme, lar jum~tate de an mai tirziu a faeut, cu un rucsac greu in spinare, exeursia cu ocazla carsla l-am cunoscut Ori de cite orl imi amintesc de urmatoarea intimpjare de demult, fie pomenind-o in prelegerile mele, tie notind-o pe hirtle, ca aeum pentru dumneavoastra, ea ifni apare ca 0 providenla divina ~i sint intotdeauna mi~cata pina in adihcuri. Mama mea era grav bolnava, avea ni~te crize intestinale de nedescris ~i medlcul ml-a spus ihtr-o zj ca ar trebui sa ma astept la ee-l mai rau: ca ar Ii cancer intestinal. Era pe vremea Clnd Inca nu rna ocupam deert rareorl de plante mediclnale, de~i l?1pe atuncl recurgeam doar la metode naturale ~I nu luam nlclodata doctorii. Aceasta comunlcare a mediculul m-a uluit. De-able mai erarn In stare saml vad de treburile cotldlene. Contrar oblceiului meu - zlua mea incepe de regula la ora 6 dimineata l?i se Incheie de cele mal multe ori la 11 noaptea - m-am bilgat in pat imediat dupa ora 8 seara. locmai reflectam la situapa disperata a mamei, cihd a Intrat sotul meu l?i a pus un radio portativ IInga mine, spunindu-mi: .Ca sa nu mai fii alit de singura!' Putin dupa aceea am auzlt 0 voce la radio: ,,vA vorbeste medicul casei. Radacimle de obIigeana vindeca orice tulburare stomacala 51 intestinala, oricit ar fi de veche si de rea, ohier maligna. Se ia 1 Cea!?Cacu apa reee, se pune in ea 1 IIngurita rasa de radacini de obligeana, se lasa sa stea peste noaple, se incalze9te uf?or a doua zi, se strecoara ~i se bea cite 1 in_;9lJitura inainte ~i dupa fiecare_rllqSa. Aceasta Inseamna ,6 in~uri pe
37

zi;__mai mult 011 este yoie. De fiecare data, ~iul trebuie ~alzjt la haio-Glarie. :\cest tratament se refera la intregul traieg_sto~L~ll!1testi!!al, inelusiv la fieat, bila, spllna~si paocreas." FericitA la ~m relatat mamel in dimmsata urmatoare cele auzhe, ea tnsa mi-a spus, facind cu mlha un gest de resemnare: .Pe mine nu ma mai poate ajuta nimeni ~i nimicl" Mi-am procurat radacina de obligeana ~I i-am dat-o exact a~a cum am descris mal sus. VeIl Ii de acord ca ce va povestesc se apropie de un miracol, clnd veti alla ca deja dupa j 4 zile pe mama n-a mal jenat-o nimic. Saptaminal a inceput si:! ia in greutate cite 400 grame, dupa ce inainte slAbise foarte mult. DatoritA acestei intimplAri m-am ocupat tot mal mult de fitoterapiB ~i am putut fi de folos in multe cazuri disperate. RAdAclna de obligeana da tot mereu rezullate uluitoare. Cind aeldltatea gastricA lipse~te sau se alia in exces, rAdacina obligenel va ~tis-o regleze in ambele cazurl. femeie din Vorarlberg a suterit tlmp de doi ani de dureri de stomac ~i a ajuns sa nu mai poata rezista niei 0 zi tara medicamente. La statui meu a luat eele 6 inghititun de eeai din radacina de obligeana ~i in trei zlle I-au pieri! oriee dureri; nlci nu s-au mai repetat de atunei. o alta femeie din Austria inlerioara a suterit ani de-a rindul de ulcer duodenal. Pentru a putea suporta durerile, trebuia sa ia mereu medicamente. Nu mai tolera deloe hrana salida, n-avea, oricum, niei pofta de mincare. Indicindu-i-se radacina de obligeana, a luat zilnic eele 6 inghilituri, drept care durerile s-au tot diminuat, dupa cinci saptarnlni au trecut comptet, i-a revenit apetitul ~i a putut suporta, ca l?ieeilalti membri ai familiei, 0 mincare de casa slmpla dar conslstenta. Un barbat mai in virstA a suferil ani de zile de diaree. Se invAlase cu gindul ca nu va scapa nieiodatA de acest chin. Luindu-se dupa sfaturile mele din carte, a inceput sa bea zilnic din acest ceal. In scurt timp, intesllnul i s-a vlndecat. Un bruelel care avea mereu diaree in eiuda unul regim allmentar sever a scapat de ea dupa 6 inghlfituri din acelasl tip de ceai, recapatindu-l?i potta de mincare l?1 ingra~indu-se cu cileva kilograme, spre fericirea mamei sale. Zece am s-a chinuit un bArbat cu dlaree cu singe, de 30-40 ori pe zi Prietenul sau mi-a povestit ca omul vesel, plin de viala de odinloara se transtormase, este firesc, intr-unul vesruc tnst, Tot ce incercase in acesf ani daduse gre~. A fost pensionat relatrv de tinar. Pe la Pa~tl a inceput, mai jntii deslul de sceptic, sA bea zilnic cite 6 inghi~ituri de ceai din radAcina de obligeana, pe linga care lua ~I 2 cesf cu ceai de filimica oparita. Mare rni-a fost mirarea cind rnl-a serls sotla lui ca la inceputullunii iunie a aoeluiasl an omul ~i-a reluat lucrul.

MODURI DE FOLOSIRE Prepararea eeaiului: Ceaiul din radaeini de obligeana se pre para doar ca extract rece. 1 lingurill'l rasa de radaeini se rasa peste npapte in 1/4 litru de apa. Dimineata se incalze~te usor ~i se strecoara. Inainte de folosire, eeaiul se incalze~te in bain-marie. Suc proaspat, Radliclnile proaspete se curala cu grija l?i se trec prin storcatorut electric de uz casnic cit sint Inca umede. Adaos la baia completa: Cca. 200 grame de radacini se lasa peste noapte la rece in 5 IItri de apa. A doua zl se dli totul in clooot, se trage de pe foe, se lasa stea pUlin ~ise adauga la apa de bale (a se vedea ..Bai complete" din ..Partea generala").

sa

38

pAPADIA (Taraxacumofficinale) Papadia se numeste In limbaj popular ~i buha, cicoare, crestatea, floarea-rnalaiulul, flori-galbene, laptuca, lilicea, niparticli, papagainii,pui-de-qisca.Aceasta planta, vazutape pailsti si toate Intinderile de iarba 9i considsrata de multi 0 buruiana suparatoare, reprezintapentru omenireasuterinda 0 planta de leac deosebit de valoroasa. fnfloreste fn aprilie-maipe toate pa9unile,lizierele,ci'mpiile ~i orice supraf~a cu iarba - un covor floral galben care ne emuziasmeaza an de an. Plantaavita locurUe foarte ude. Are doua propriet~i remarcabile:Ajuta In bolile biliare ~i In cele hepatice. Inainte de inHorirese colecteaza frunzele, prLmavara sau toamna radacinUe.iar tulpinile in timpul Infloririi. Intreaga planta are efeet tarnaduitor, Eu insami mi-am creat un obicei din a pune, cum sa face primavara.intreaga planta pe masa In forma de salata sau de a prepara la cina 0 salatade papadie arnestecatacu cartofi 9i garnisita cu oua cteioase.Clnd am lost fn lugoslavia la cora, pacientii primeau zilnic la masa, pe linga alte felun de salate proaspete, i?1 un castronas cu salata de papadie. Medicul, un renumit specialist in bolile de ficat, a raspuns la intrebarea mea reteritor la aceasta problema ca papadia are a influen!acit se poate de benefica asupra ficatului.Astazi ~u ca tulpinUeproaspete, cfin care se consurna 5-6 pe zi in stare cruda, ajuta rapid in hepatita cronies (durerefoarte acuta pina sub omoplatuldrept). Ele sint de folos ~i in diabet. Diabeticii ar trebui sa manince acestetulpini, pina la 10 pe zi, atit timp cit papadia este inflorita. Se spala tulpinile cu flori cu tot, abia dupa aceea se indeparteaza floarea 9i se rnesteca incet tulpina. Aceasta are la inceput un gust arnarui, este acrisoara si zernoasasl se aseamanacu andivele. Oamenii permanent bolnaviciosi, care se simt abatu~9i obosip, ar trebui sa taca 0 cura de 14 zile cu tulpini proaspete de papadie. Se vor minuna de etectullor extraordinar. Ele ajuta rnsa si in alte afeetiuni. Ne seeps de mlncarlml, eczeme si eTup-tii, imbunat~esc sucu) gastric 9i c'urata stomacul de tot -lelul-d-e SD6stantecare-seeliminagreu. lJjele proaspete pqt dizolvl'!.!aradureri calculul blllar, ele stimuleazaactivitatea hepatica sfbiliara. Pelinga saruri minerale.papadia con~neSuDstan!ec.::rra:tive 9i de slnteza foarte importante pen!ru Inlaturarea tulburarilor de metabolism. Datorita efectului sau depurativ, ajuta 9i in artrita 9i reumatism; inflamatille ganglipnilcr se relrag, daca se tine pina la sfir9itcura de 3-4 saptaminicu tulpin! proaspete. In icter 9i in atectiunile splenice, papadia se totoseste,de asemenea,cu succes. Radacinilede papadie, mincate crude, la fel ca 9i cele uscate servite la ceai au eteet depurativ, de stimulare a digestiei, sudorific ~i diuretic, preeum ~i stimulant. ~lefac singele foart!LfI~id, fiind considerate un mijloc excelen! contra singelui mgrosat. Vechile ca~ despre plante medicinale istorisese ea femeile foloseau ca produs cosmetic intuziapreparatadin oparirea plantei9i a radaeinii.Obisnuiausa-si spele cu ea ochii si fata, sparind sa capete astfelun "chip mai luminos".Papadiaface parte din aeeleplantecare nu hlberneaza", ei Ie cresc frunze~i In anolimpul rece.

39

in fiecare primavar~ imi prepar un sirop din tlori de papadle, care are un gust excelent, fiind in aoelasi timp ~i fn profitul sanatayi. La turta dulce pe care 0 fac de Craciun, folosesc numai sirop de papadie. Mama mea s-a Int1lnitodata cu 0 femeie care-si umpluse ~ol\ul cu flori de papadie. intrebind-o ce face cu ele, a aflat reteta pentru prepararea deliciosulul slrop de papadie, pe care, la nndul meu, 0 transmit mai departe: Se pun de 2 ori cite 2 milni pllne de flori de papadie intr-un IItru de apa rece. Se pune la foc mic pina i'ncepe sa flarba, se lasa sa dea citeva clocote bune, se ia oala de pe foc iii se lasa totul sa stea peste noapte. A doua ~I, se golelite continutul intr-o sita, se scurge, lar florlle se storc bine cu ambele miini. Sucul se amssteca cu 1 kilogram de zahar nsrafinat, la care se adaugs a jumatate de lamile taiata felii (coala se arunca daca a fost tratata cu substante chimice). Mai muita lamne acreste prea tare. Oala se pune fara capac pe masina de gabt. Pentru a se pastra loate vitamineIe, se da la focul cel mai rruc, Astlel, IIchidul se evapora fara a fierbe. Siropul se pune la racit 0 data, maximum de doua orl, ca I se poata stabili adevarata consistenta N-are voie sa devlna prea gros, caci soar zaharisi dupa 0 pastrare mal indelungata, dar nici prea subtire, caci atunci ar incepe sa fermenleze dupa un timp. Trebuie deVlna un sirop adevarat, vi'scos, care, uns pe chilla sau pilnea cu unt de la micul dejun, este absolut delicios. Odata lucra la noi un timplar caruia ii pregatisem pentru cina un platou cu hrana rece, tn timp ce familla mea se delecta cu telii de piine cu unt unsa cu acest sirop de papadie proaspat preparat, $i timplarul nostru a avut potta sa guste. Crescator de atbine fiind, AU rn-a crezut ca am facut singura .mierea". A fost ineinta! ~i mi-a spus ca siropul putea fi doar cu greu deosebit de mierea veritabila. A~ dori sa mai remare ca bolnavii de rinichi nu suporta bine aciditatea mierii naturale, in timp ce siropul de papadie este mai sanatos ~i Ie prieste. Aceasta planta medlcinala valoroasa ocupa un loc insemnat in medicina populara. Din pacate, ea este cunoscuta gr9l?it de cea mal mare parte a populapei ~i considerata 0 buruiana incomoda intr-o procesiune de Joia Verde rn-a trapat un flacaia:;; care era stegar :;;iavea fate desfigurata de acnee. l-am atras mamei lui atenpa asupra efectulul depurativ al urzicii lii papadiei. Mama nicl nu litia care-i papadia, de~i era departe de a f 0 locuitoare de rnstropota. ea tralnd i'n oral?elul nostru. Ci'nd l-am expllcal despre ce planta este yorba, mi-a declarat revoltata ca doar n-o sai of ere fiului el asemenea buruieni.

sa

sa

MODURI DE FOLOSIRE Prepararea cealulul: Se pune peste noapte 1 IIngurita (eu vir!) de radaclni in 1/4litru de apa rece, se inc~ze~te a doua zi pina incepe sa fiarba lii se til treaza. Aceasta cantitate se bea, ingh~itura cu i'nghilitura, 112ora inainte si 1/2.or8 dupa micul dejun. Salata: Din frunze ~i radacini crude, proaspete (a se vedea fragmentul respectiv de text). Tulpini: A sa mesteca bine ~i a se minca zilnie 5-10 tulpinl crude, spalate. Prepaiarea siropului: A se vedea fragmentu.1respectiv de text!

40

pATLAGINA-INGUSTA

(Plantago lanceolata)

Din marea aoundenta a plantelor noastre medicinalevoi alege in continuare unacare pare sa Ii fost la fel de raspindila in vremurile lndepartate cum este ~iin zilele noastre si care s-a bucurat de-atune! incoace de un renume remarcabil. Termenul , german* este format din wege + rich. Ultima sllaba, asernanatoaresirbescului.reiks'',se Inrudsste cu c'{):intullatinesc.rex" = rege. Decl patlaginaera regele drumurilor * ~i a crescut inca din timpuri stravechl spre binele ~i binecuvintarea omenirii. 0 . '" rugaciune anglosaxona,care avoca nouellplante ~i se gase~te intr-un manuscris datind probabil din secolul al XI-lea, se adrsseaza ~i patlaginii:
.I;li tu,
patlagina,

Mama a plantelor.
oescnea caIre est. putemlcll in Interior. Peste tine huruie cllru!e, peste tine au c<1ll1rit temei, peste tine au calMt mirese.

~E:::':::~~ ~lll te-al impotrivit.


~I rdutul

peste tine au sforllit taun. Tuturor leal rezlstat,

Rezlstll decl ~i otravtl, ~i contagiunii.

care strllbate lara!'

Astazieste la tel ca atunci. Raulstrabatetara ~i avem nevoie de plante medicmale cum este patlaglna-ingusta - inb1nita~i sub denumirile de iarba-taieturii.hrnba-cii, limba-bal~lor.limba-broa~tel,pellUagina -, mull apreciatain vacbile carti despre plante medicinale. pentru a combate acest rau. Ruda sa, patlagina sau patlagina-Iata (Plantagomajor) - care mal este cunoscuta :;;ica larba-grasell-de-grelldina. larba-buber, larba-rnare,Iimba-boului.limba-oli. rnama-padurfi, plac,inlica-vacii -, nU-1 este cu nimic mal prejos ~i se totoseete exact la fel. Ambele crese pe toate cimpiile, marginile de drumurl de lara. pa~unlle,povirnil?urile,lizierele,in ~anluri I?ipe terenurile umede necultlvate,fiind practlc rasplndltein intreagalume. Patlagina sa folosaste in primul rind impotriva maladllior aparatulul respirator, mal ales in cazul unor secretll abundente ale mucoaselor, in tuse, tuse convulslva, astm pulmonar, ba ehlarin tuberculoza pulmonara. PreotulelvelianKOnzle,medieul qaturtst popular ~I cunoscatorul marii puteri de leac a plantelor noastre, serie: "Intrebuinlare gasel?teintreaga plitlagina in toate varietli~le el, cu rlidacina, tulpina, floare ~i saminla cu tot. Ea curala stomaculca nici 0 alta plantli, este de aceea indicata pentru acei oameni care au singe pU1insau prost, ficat ~I rlnichl bolnavl, injatl~are pallda. care tac eruptii, eczeme, care mal ~i tusese pupn. sint ragu~i!l, slabl ca ni~te oqari, chlar daca l-ai baga In unt. Ea-i ajuta sa se pun~ pe picioare pe copiii firavl, bolniivlclolfl. care nu se dezvoltaca lumeain cluda unei hrane bune. Eu insami am putut Ii de ajutor multor persoane sulennd de astm pulmonar ~i bronsic. prescriindu-IepMagina-ingusta arnestecetaeu eimbru in pa~ egale (a sa
,: PM.glno 00 numo,I.1n 11mb.Off",MA Wag.rlch (n. ".). Wogo - dnJmurl tn gorman4, do gc\l'Jltcub fbtmn wog"ln veehee germon6 do .u'. odlcA fn dlallctel. din audul Germ.nlef. dln1ro 0011750911050 (n. u.),

41

vedea .Moduri de toiosire"). 0 astfel de Infuzie este toarte recornandablla !?iin bolile hepatice ~i vezicale. Pentru a combate cu efect extraordlnar bronsita, astmul pulmonar ~i bronslc. ceaiul se prepara dup~ cum urrneaza: Se pune la'tiert 1 ceasca cu apa rece cu 1 felie de lamite (daca aceasta a fast tratata cu substante chimice - atunci tara cosja) l?i 1 linguri\a plina de zahar candel mara, se lasa sa dea 4-5 clocote, se ia de pe foc ~I abia dupa aceea se adauga 1 Iingur11aplina din amestecul de plante. Se lasa 1/2 minut in repaos. In cazurile mai grave, ceaiul trebuie pregatit proaspat de 4-5

ori pe zi. Se bea, inghititura cu inghititura, cit se poate de fierbinte. Dupa cum se poate cltl l?i in vechile carti despre plante medlcinale, saminta de patlagina combate formarea calcululul, daca se lau 8 grame zilnic.Alaturi se bea ceai de ~Uaglna. Siropul de patlagina-ingustacuraVi singele de Impuritati,toxine l?ivirusi. Ar trebui utilizat penlru 0 adevarata cura, luindu-se zilnleinaintea flecarel mese cite 1 lingura (copiil - cite 1 Iingur~a). (A se caota prepararea siropului la .,Moduri de faloske".) Printre taranl este cunoscut cli patlagina este inca din tlmpurl ;ndepartateun foarte apreclat leac contra ranllor. Odata. un laran s-a ranlt la cimp cu 0 unea1t8;spre uimirea mea, a luat frunze proaspete de patlagina, Ie-afarimqat!ii l?iIe-a pus pe rana. Del?ifrunzeleerau nespatate,locul nu s-a inflamal. Frunzeleproaspete, tarim~ate,aJuta in crapiituri, taJeturl, inlepaturi de vlespe, ba chlar in mu~caturi1ede cline turbat, de animaJeveninoase !?iserpl, peptru ultlmii numai in caz de necesitate,daca nu se afta nlci un medic la tata locului. Intr-o veche carte despre plante medicinale scrie: "Daca broasca sste rnuscata de un palanjen, se grabel?tela patlaglna. Aceasta 0 ajuta." Frunzeleproaspete, frecateintre ambele miini, amestecatecu ceva sare si aplicate la gil vindeca de gu~a. Frunzele de patlagina puse in pantofi vmdeca ba~lclle pricinuite de prea mull umblat sau plimbat. 0 tumoare, fie ea chiar mallgna, trece, daca esta tratata cu frunze proaspete farim~ale. Frunzele ajuta, aplicate pe Iocunle bolnave, !?iin bolile canceroase de glande. In aceste cazuri este fnsa bine sa se puna maghiran prcaspat (In cazurl urgente se poate folosi ~I maghiran uscat) la macerat in ulei de masiine, Se introduce maghiranulintr-o sticla, se toarna ulei deasupra l?ise lasa sa stea 10 zile la loc calduros. Uleiul de maghiran obpnut se unge in zona glandalor.bolnave, se pun !runzelefarimitatedeasupra ~I se leag~ locul cu bucat~ de pinza. In scurt timp se va simti 0 ameliorare. Cu ocazia unei prelegeri tinute la biserlca parohiala a orasutul Unz am aratat ca frunzelefiir1milatede patlagina ar putea vindeca orlce ranil, chlar oaca ea ar ft veche de zece ani. Cind am vorblt, cinci luni mal tirziu, in sala l?coliide calugarite din Unz, 0 femeie a cerut cuvintul: "La vremea respectiva am pus la indoiala atlrmapa dumneavoastr~ ca frunzsle de patlagina vindeca oriee rana, oricit de veche ar fl. Vecina mea avea de 17 ani ulcer varicos la picior, din cauza caruia nu mai putea de mull sa iasa din casa, Chiar a doua zi t-arn adus frunzele ~I i le-arn pus, dupa indrumarile durnneavoastra,pe piciorul bolnav. Trebuie sa-rnl retrag orlce dubiu: Rana s-a inchis repede !?inu s-a mal deschls in cele cinci luni care au trecut," Un alt exsrnplu: Un invalidde razooi cu 0 protsza la plcior capatase rani deschlse pe bontul plciorulul amputa1,care s-au datorat unei canicule prelungite.Acestea nu voiau sa se vlndece nici cu alifii, nici cu raze, nicl cu injectii. Clnd l?i-aaplicat frunzele de patlagina-ingusta, ranile s-au inchis peste noapte l?iomul a putut sa-~i vada iaral?i de ritmul normal al muncii si vietiisale. Eu insami m-arn ajutat odat~ rapid cu suc proaspat de patJaglna-ingusta. Cu ani in urma, nepotelul meu, care avea pe-atunci un an ~i pe care-l lineam in brate, m-a mUl?catdin neastimpar de obraz, deasupra coltului gurii. Locul mu~ciituril mi-a pricinuit citeva zile ni!?te. dureri foarte marl. L-am tamponal din cind in cind cu asenla de patlagina-ingusta. Imi !ikeam griji nu se formeze intr-o zj 0 intaritura

sa

42

canceroasa La sfi'r~itullui aprilie, am participat cu sotul meu la 0 sesiune In Frelstadt, Oeodata am slrntit pe vechiulloc al rnuscaturii un nodul intarit. cit un bob de rnazare, care se formase In timpul noptii. Imediat mi-am cules de pe paji!?te un pumn de trunze de patlagina-ingusta. Ie-am frecat Intre aratator ~i degetul mare 9i am tampon at de mai mutte ori in acea zi locul respectiv. Seara, Intaritura de-abla se mai slmtea: in dlmlneata urrnatoare disparuse complet. spre bucuria noastra. Nu este deci 0 exagerare atunci clnd preotul Kneipp afirma m scrierlle sale ca pentru tiecare boala a crescut 0 planta, Cu cit ma adincesc mai mult fn .alnela fitoterapiei. cu atft traiesc mai multe miracole. Multi oamenl mor anual In chinurl din cauza unor astlel de abcese canceroase, desl exlsta remedi! sub forma plantelor medicinale. Am putea fi cu toti! mal sanato~i si mai bucuro~i de viata, daca am arata mai multli Intelepciune tala de plantele noestre de leac. Blnemteles. m ochii nsstlctorllor ele sint doar nlste buruieni. lncepett sa va ocupan mai mult de aceste plante ~I yeti scapa treptat de tot ce va supara. Aceste rfnduri ale mele trebuie sa dea curaj ~I mfngfiere tuturor batnnllor care sutera de ani de zile de ulcer varicos la plclor. Ranlle lor se vor inchide curino ~I se var vindeca prin aplicarea frunzelor de patlaglna. Vlrsta nu conteaza aiel. Daca exista ~i a umflatura puternlca, atunci pieiorul se fmbaiaza in extract rece de nalba sau in Intuzie de coada-sorlcelulul. Marginile ranii SEj ung dupa bale cu alifle de filimidi (a se cauta la "Rlimica", la "Maduri de tolosire"). $1 pentru combaterea trombozei se recomanoa cu caldura trunzele de patlagina. Aceste exemple arata clar: Ne mal putem bizui pe tarmacia Domnulul - farmacia verde - ~i atunci clnd bolnavul s-a rssernnat in legatura cu orice posibil ajutor medical. MODURI DE FOLOSIRE Infuzie: 1 linguri!a (cu vfr!) de plante la1/4 litru de apa - s.e opareste, se lasa Putin In repaos. . Amestec de ceaiuri: 1 linguri\a de frunze de patlaglna cu cimbru in parii egale este oparita cu 1/4litru de apa (a se vedea fragmentul rsspectiv dintext). Compresa de frunze: Frunzele proaspete de patlagina-ingusta sau de patlagina-Iata slnt spalate ~i zdroblts pe un fund de lemn cu un sucitor de tailel, pma se torrneaza un terci care se aplica local. Sirop, reteta nr. 1: De ~ orl 2 milni pllne de frunze de patlagina spalate se tree prin maslna de tocat carne. Se adauga acestul tercl de frunzs pulina apa ea sa nu se intareasca, 300 grame de zahar nerafinat ~i 250 grame de miere. Se lasa totul sa fiarba la foe rnlc, eu amesteeare cSl[1tinua.pma cind se torrneaza un IIchid viscos, care se toarna fierbinte '81 borcane ~i se pastreaza la frigider. Strop, relata nr. 2: Frunzele spalate se pun in straturl cu zahar nerafinat mtr-y,n borcan de muraturi ~i se apasa ea sa se lndese, Astlel, totul se va aseza. In zllele url1)atoare punerea m straturi se repeta, pfna nu mal incape nlmic in borean. Intr-un loc ferit in gradina se sapa a gaura. in care se introduce barcanul bine astupat cu 3-4 straturl de celofan. Se a~aza deasucra a sclndura ~I se pune 0 piatra pe ea. Totul se astupa cu pamint. Scfndura ~I piatra trebuis sa ramma Insa vizibile. Datorita ealdurii constante, zaharul ~i frunzele termenteaza. tormlnd un sirop. Dupa cca. 3 lunl, borcanul se scoate, sucul se stoarce printr-un storcator de fruete (nu prlntr-o pinza), se puns sa dea eiteva clocote ~i se trage In boreane foarte bine astupate. Cine nu poate eteetua acest fel de fermentalle sa lase borcanul in soare sau in apropierea sobei, pfna ce siropul se a~aza la fund. $i acest sirop se pune sa dea crteva clocote bune. 43

PEDICUTA (Lycopodium clavatum) Pedicuta este numita In limbajul popular br~di~or, brinca-ursulul, brlul-vintului, bunceag, chindicuta, coada-alor-de-vint, cornatel, cornlsor, crucea-pamintulul, netota, pcelsca. piciorullupulul, pratulstrigoilor, talpa-ursului. Acsasta planta, asernanatcare mu~chiului ~i vesnlc verde, se tira~te pe solul padurii cu nlste vrejuri lungi de 1-2 metri, avind radacini micute, fine l?i subjlrl. Din vrejuri cresc niste tulplnits lungi de 7-10 centimetri, mol la plpait ~i ramificate, care seamAna cu larba-neaqra, dar au trunzele mai moi ~i mai dese. Clnd planta are patru ani, tormeazA vara pistiluri galbui care contin polen, numit si !aina vrAjitoarei. Aceasta taina se inlrebuinleaza homeopatic, cazul portiunllor de piele rease ~i ranite. Pedicuta este 0 planta de leac continind radiu, Ea poate fi deosebtta usor de celelalte soluri de muscbl datorita vrejurjlor lungi, asemanatoere unor slori !ili a polenulul galben al pistilu rilor el. Creste numai Tn lizierele padurilor l?i in padurile tnalte dinspre nord, de la 0 altiludine de 600 metri in sus. Dupa taierea copacilor (defri~an), planta se usuca l?i dispare ih eele din urma de 101, caci I!?ipierde puterea de viatA sub actiunea directa a soarelui. in Austria !?iGermania, pedlcuta este strict ocrotlta de lege. Recomand de aceea ca necesarul de plante sa fie procurat din farmacii !?i magazine specializate in plante medicinale. Comertul cu plante medicinale aduce pedicuta din tarile nordice, asa incit este garantata 0 calitate bunA. Pentru reumatici ~i bolnavil de artrtta, chiar l?i atunci cind prezmta deja modificar; ale formelor articulatiilor (incheieturilor), precum !ill in caz de constipatie cronies !?i hemoroizi, recomand cu cea mai mare caldura ceaiul de pedk:uta Persoanele care sutera de diaree trebuie sa intrebuinteze rnsa ceaiul cu multa prscautie, ca nu Ie provoace spasme intestinale. PecI1cuta n-are voie sa fie fiarta, ci dear opar~ cu apa in clocot. Ceaiul se rntrebuinteaza 9i in toate bollle cailor urinare si ale organelor genltale, la dureri sl tumefieri ale testiculelor, la formarea nlsipului la rinichi !?l la collclle renale. In hepatite, la tumori ale tesutulul conJunctival ficatului, chiar daca sint deja maligne, pedicuta este indlspensabila. Ea1ajuta pe convalescent sa se puna repade pe plcioara cu forte deplins. SOlul.unel feme~ mal in virst. pe care 0 cunosc a suferlt ani.de z..e de 0 grea Insuflclenlii resplratdrle in tlmpul noplii. tratata ca astm cardiac. Ii era lot mal rau, pina ce sa dus Intr-o zi lar la doctor . Daca nu incetati lucrul imedlal, in opt zile sinteli un om mortl" Medlculla trlmis sa se interneze la spitalul Grlesklrchen. Am afiat de la soua boinavului ca avea ciroz8 hepatica In ultimul stadiu. Cu ciroza hepatica merge mina in mina 0 insuficlenla respiratorle nocturna. Dupa citva limp, omul a fost trimis acasa ca fiind pe moarte. La statui meu, sona sa a tacut rost de pediculA, care sl-a facut rapid efectul. Nu considerati !?i dumneavoastra 0 minqne daca va spun ca dupa prima ceasca cu ceai de pedicula omul a scapat de sufoca!iile curnplite din timpul noptii cu care se chinuise ani de-a rihdul? Daca 91~iih cercul dumneavoastra de cunostnte un caz- de ciroza hepatica, chiar de este tara speranta, dali curai aoelui om 9i indreptati1 spre pedicuta noastra alit de importanta in frtoterapie. Chlar 9i oamenii care au boli grave de ficat pot Ii redall vielli datorita pediculei.

to

sa

44

Intr-o excursie CI:I scop dldacnc pe cafe am tacut-Q prin padure in Austria superioara cu un mic @rup, l-am atras atentia insotitorulul meu, botanistul dr. Bruno Weinmeister, asupra tamaduitoarei pedicute In rnaterie de ciroza hepatica si cancer la neat Drept care mi-a povestit urrnatoarea Intimplare: Student fiind, a facut cu cqiva prieteni o excursie in munti. In dnirnul spre cabana a gasrt printre jnepeni un vrej de pedicuta, pe care l?iI-a infa~urat amuzat in jurul palariei. Cind au ajuns sus la cabana, unul dintre prieteni a facut un circe I la picior, alit de dureros ~ide puternlc, inci! piciorul i s-a sucit din incheietura genunchiului. Degeaba au incercat ceilal!i sa-I ajute. Cabanierul a adus rachiu de drojdle l?i piciorul a fost masat cu el fara nid un succes. Deodata, tinarul Weinmeister a avut Inspirajia sa-!?i ia vrejul de pedlcula de pe palane ~i sa Infal?oare cu el piclorul, de jos pina sus. Piciorul sl-a revenit pe loc la pozi\ia norrnaia Dr. Weinmelster s-a gindit ca ar fi yorba de 0 colnoloenta. Poate drcelul ar fi trecut $1 fara pedicuta. In drum spre cas a a cules pentru gazda lui, care avea des circei la gamba, un pumn de pedicuja. Aceasta a scapat-o imediat de circei. Dupa ani de zHe, dr. Weinmeister i-a relatat unul medic specialist acsasta intimplare. De la el a atlat ca psdicuta este 0 planta care coniine radiu. De atunci au fost vindecaf mul~ oameni de astfel de crampe musculare cu ajutorul unor perne umplute cu pedicuta. cunostinta de-a mea a fost internata la spital, nemaiputind urina. Braml era deja puternic umflat de la umar la cot. Cind a iel?it din spital, starea ei era aceeasi ca lnainte. Din fericire, tocmai ayeam niste pedicuta in casa, caci soacra mea de 86 de ani suferea deseori de circei la gamba. Supozj~a mea ca ar putea fi yorba la acea cuno~tinta de un spasm vezical s-a confirm at in momentul in_care i-am pus un saculet cu pedicLI!a uscata in regiunea vezicii urinare ~i dupa doua minute a putut urina iarii~i normal. A mai purtat acest siit:ulet cu pedicuta citeva zile in regiunea vezicii: edemeJe de pe brate s-au retras treptat. _ Eu Tnsami am suferit ani de zile de hipertensiune artertala, In cele mai rnulte { cazuri ea provine dintr-o hiperfunctie renala. Deci mi-am pus la un moment dat peste noapte un sacule] umplut cu pedicuta in regiunea rinichilor. A doua zi, tensiunea mea arteriala scazuse de la 200 la 165. De atunci, im! aplic din dnd in cind in zona rinlchllor l;!n sacule! umplut cu pedicuta proaspata. In cazul circeilor la qarnba, pedicuta se pune Intr-o bucata de pinza care se leage in jurul gambei. Se pot face insa ~i bai la picioare, iar pentru spasmele vezlcale bai de sezut, folosind pedlcuta (a se vedea .Bai de sezut", la .Partea generala, pag. 8). Dupa leziuni de pe urma razboiului sau a accidentelor ramin adesea clcatrtcs care provoaca spasme. Un invalid de razboi avea pe spate 0 cicatrice in care puteai sa bagi mlna de adinca ce era. Acsasta cicatrice Ii provoca tot mereu spasme dureroase, care aveau drept consecmta valuri de transpirane pe intreg corpul. Durerile se intindeau pine la pielea capului. Dupa 30 de ani de grea suferinta, l-am putut elibera pe acest om de chin prin perne umplute cu pedicu!a ~i bai cu pedicu!a Faina-vrajitoarei (polenul de pedicuta) Ii ajuta pe cei gray bolnavi care au facut escare sa Ii 59 inchida leziunlle in timpul eel mai scurt. Falna-vrajitoarei se presara, distribuind-o cit: se poate de fin si cu mults grija pe locurile cu rani deschise. De obicei apare 0 usurare simtitoare chiar dupa prima utilizare. (Alte vindecari reusite cu ajutorul pedicutel pot f citite in brosura "Maria Treben's Heilerfolge", aparutii la editura Wilhelm Ennsthaler, A-4400 Steyr, Austria.) Dace cineva este atit de stnns legat cum slnt eu de plantele de lsac ~i obtine prin ele succese tot mal multe ce ating aproape miracolul, nu poate sa nu 59 gindeasca la Creatorul universului, care ne a9terne toate aceste minuni la picioare. Din pacate, mul!i oameni se impieclicii de ele fiira a Ie acorda nici 0 atentle ~i nu simt niciodata atolputernicia Cerului.

4S

MODURI Prepararea

DE FOLOSIRE

ceaiulul: 1 Iinguriia rasa de pedicula se oparsste cu 1/4 litru de apa In clocot, apol se las~ sa stea punn. Se bea numal 1 ceasca pe zi, ~i anume dlrnineata pe sJomacul gol, 1/2 ora inalnte de micul dejun. inghilitura cu inghljltura. In caz de ciroza hepatica sau de cancer hepatic, se beau zilnic cite 2 cesti, Perna cu pedlcuta: Cu pedicula uscaia (In functie de dlmensiunea locului cu spasme sau circei se iau 100,200 sau 300 grame) se umple 0 perna care se pune noaptea peste respectivele portiuni dureroase. Aceasta perna 'i9i rnenpne eficacitatea limp de cel mult un an. Baie de sezut. A se vedea .Partea generala". pag. 8.

PODBALUL (Tussllago tartara)


Denumil 9i bruscanis, brustan, brustur-alb, brusturde-riu, cenusoara, gaJblnele, gu!;>a-gainii,limba-vecinei, h!lpo!;>el. papalunqa, podbeal, rotungloare. Atunci cind c'impiile !fi pov'irni9urile noastre n-au inca nici un pic de veroeata de primavara, iar ochlul de-abia daca recunoaste cite 0 umfiatura foarte timide. de mi!i90r de salcle, podbalul este primul care-si scoate la lumina la inceputul primaverii potirele galbene. Pe solun umede. povirnl!;>uri plasuve, cariere de pietri9, pamint inlelenit, ogoare parllginite ~i grohoti9uri de panta se gasesc perne intregi de fiori de podbal, care apar din pamint cu mult inalntea frunzelor. La ele i~1cauta a1binele ~i alte insecte prima lor hrana. Podbalului ii prieste numai pamintul argilos, lutos, el reprezinta, ca sa zieem a~a, earacteristica solurilor de argila 9i lut. Slnt primele flori pe care ni Ie putem eulege pentru provizia de iarna. Datorita proprietatilor lor expectorante f,liantiinfiamatoril, Ie putem folosi cu mare succes la bron!?lta, laringita, faring Its, astm bron~lc !?i pleurezle, ba chlar la tuberculoza pulmonata inclplenta. Cei cu tuse rebsla ~I ragu~eala chinulto are ar trebui sa bea de mal multe orl pe zi ceai fierbinte de podbal amestecat cu miere. Ma; ti'rz;u, in luna mal, cind apar 9i frunzele li'noase, verzl sus f,li alb-arginti; pe partea de jOs, Ie utilizam, din cauzacontinutulul lor bogat in vltamlna C, ea verdeala pentru supa ~i salata de prlmavara. Intrucit frunzele contin mal multe substante active decit florile, slnt eulese 9i pentru a se putea tolost un amestee de fiori si frunze la prepararea eeaiului. De la medici; naturi9ti ai antichitii~i !il; pina la preotul Kneipp, podbalul este preltJit In mod unanim. Frunzele sale proaspete ~i spalate. puse pe piept ca un terei, .ajuta in orice boala grea de pia mini, In erizipel ~ileziuni ale tesuturucr cu umflaturl vinetii si chiar in inflamatli ale bursei sinoviale. Rezultatele acestor comprese cu lerei 5ini uimitoare. Cornpresele cu infuzie concsntrata din frunze de podbal sint utilizate in ulcerul scrofulos. Vaporii de podbal, atit de la flori cit 9i de la frunze, trebute inhalati de mal multe orl pe zi in pazul bronsltelor cronlce cu accese dese 9i in insuficienlli resplratorle 8ufocanta. In eel mai scurt timp se va resimti 0 mare usurare. Picioarele umflate ar trebui scaldate mai des lntr-o flertura preparata din frunze de podbal. 46

Siropul pe care ni-l putem fabrica dIn frunze de podbal se dovedeste toarte bun in bronsite ~.i alte afec!iuni pulmonare. Intr-o oala de lut sau un borcan de muraturi se introduc alternativ un strat de frunze si un strat de zahar nerafinat, se lasa sa se aseze ~i se umple Plna ce nu mal e loc in vas. Apoi se leaga cu 2-3 strawn de celofan ~I se pune In gradina, la loc ferit, Intr-o gaura facuta tn pamint. Se asaza 0 scindura deasupra ~i se acopera cu pamint. Caldura constanta stlrneste un proces de fermentape. Dupa 8 saptamini se dszqroapa iaral?ioala sau borcanul, iar siropul de podbal astlel obpnut se lasa sa dea 1-2 clocote. Dupa ce se race~te, este turnat In slicle mid, cu gnul lat. Acest sirop este mijlocul nostru de aparare eel mai bun in limpul iernii ~i aI eplqeminor de gripa. Se ia cu lihgurl\a. In astm, in afectiuntle permanents ale bronhiilor ~i ale fumatorilor sint de mare folos, prirnavara, 2-3 lingurile de suc de podbal proaspat stors turnale inlr-o cana cu supa llrnpede de came sau cu lapte cald. Pentru cbmbaterea flebitelor se poale prepara 0 rnasa alltioasa din frunze proaspete zdrobite ~i smi'nti'naproaspata, care se aplica pe portiunile inflamate ~i se leaga user cu 0 bucata de cirpa. Sucul stors proaspat din frunze de podbal si picurat In ureche este eficace in durerlle de urechi. CEAI PENTRU TUSE Daca vretl un ceai expectorant, arnestscaf florl ::;1frunze de podbal, flori de luminarica, cuscrlsor (num1tl?1 mierea-ursulul sau pluminarica) 91frunze de patiaginai'ngusta in parti egale. Din acest amestec de plants se lau 2 lingurqe la 1/4 litru de apa 9i se oparesc, Se beau zllnic, calde, inghiptura cu inghi\itura, 3 cesn cu acest ceai indulcit cu rnlere.

MODURI DE FOLOSIRE Prepararea cealulul: Se toloseste 1 linguri!a (cu vir!) de !lori (mal tirziu, clnd apar 91frunzele, se pun frunze 9i flori amestecate in parti egale) la 1/4 litru de apa, se opareste doar ~I se lasa pupn in repaos. Comprese: Frunzele proaspets se zdrobesc 9i se freaca pina iese un terel care se apliea sub forma de comprese. lnhalatle: Se opareste 1 IIngura (cu vlrf) de flori 9i frunze 91se mhaleaza vaporii sub 0 cirpa. Se repeta de mal multe ori pe zl. Bal de plcloare: 2 mnnl pline de frunze de podbal. se fierb intr-o cantitate de apa corespunzatoare: se las~ sa stea pUlin. Durata bail - 20 minute. Suc proaspat: Se stoarce sucul din frunzele proaspat spalate, cu ajutorul storcatorulul electric de uz casnic. Sirop ~iamestec de ceaiuri contra tusei ~ia ragu~elii: A se vedea fragmentele respective de text.

PORUMBUL

(Zea mays)

Alte denumiri: catarnbuc, cocenasi, colibas, cucuruz, girni:?or, malai, papusot, penche, tenchiu, tengherl. In ultima vreme s-a raspi'ndit foarte mult cultivarea 47

porumbului. in timpul infloririi, din tecile lungi !?Iascupte ale frunzelor atirna in alara stigmatele sale iililorme. Ele se numesc !?i mataseaporumbului !?i constituie parte a cea mai curativa a plantei. Perloada de inflorlre se intinde din iunie pin!'! in august. Matasea-porumbului este taiata inaintea polenizarii !?iuscata rapid la umbra. Dace aveli nevoie de un produs diuretic confirmat, atunci be~i acest ceai de matasea-porumbului, care este !?iun miJloc de slablre eficace ~i inofensiv (actual pentru oumercsll supraponderali din societatea bunastarii). Daca rnatassa-porumoului este depozltata limp mai indelungat larA a fi complet uscata, atuncl r~i pierde efectul diuretic !;ildevine laxahva Ceaiul de matasea-porurnbolul este la fel de eficient in bolile callor urinare cu formatle litiazlca (formare de calcul), in edeme ~I anasarca (edeme generalizate), ca i?iin nefrita, catar vezical, artrlta si reumatlsm, EI poate " folosit cu succes impo!riva lnccntlnentel urlnare la copll !?ibatrini ~i a colicilor renale. In toate aceste boll se ia la fiecare 2-3 ore cite 1 IIngura plina de ceai de rnatasea-porumbulul.

MOD DE FOLOSIRE Prepararea ceaiului: Se opareste 1 lingur~a (eu vir!) de matasea-porumbului cu 1/4 litru de apa fierbinte. Sa lasa pupn in repaos, nu se indulC89te.

PUFULITA-CU-FLORI-MICI
(Epilobium parviflorum) Am primit ooata 0 scrisoare de la un lata de familie fn care scrie textual: "Va implor cu miinlle impreunate !?i ridlcate, poate iml mal puteti indica un drum mapol spre sanatate i?1darui familiel mele, etare sutera din greu alaturi de mine, un tata sanatos." Inainte fmi evoca drumul suferin1ei sale: in anul 1961 devine acuta 0 prostatita ~'I."'''lU.l ~ cronies (inflamalle cronies a prostatei) din cauza imbaieril I . '\\1 \l~ lntr-o apa care continea radiu. A umbla! din spital m spital, ,;:>01 ';" dar nici un medic nu I-a operat; era dlsperat La fiecare seaun elimina singe i?1 puroi. Din cauza numeroaselor '41 /~~ medicamente a capatat ulcer duodenal i?i 0 atectiune grava la ficat, iar Hora intestinala i-a lost distrusa. Era mal aproape de moarte decit de via!B i?i a trebuit, la Indica!ia doctorulul, sa suspende oriee medlcarpent, Apoi a fost operat, dupa cum serie, pe cale electrlca, In ciuda operatiei, inflama\liIe au ramas pina astazl. Medlcamentele ~i injectlile i-au inrautatit din nou starea. A recurs la ceaiuJ de urzici si la ceaiul diuretic care i-au ameliorat boala In asa masura, incit astazi poate lucra din nou. De acest drum chinuitor ar fi fost probabil crutat mult incercatul taUi de familie oaca ar fi stiut de pufuli1a-cu-flori-mici care poate vindeca din temelle bolile de prostata, Putulita-cu-ftori-rnici, nsconoscuta pina acum ca planta rnedlclnata !?inementlonata In nici 0 carte obi~nuita despre plante medicinale, a intrat abia prin prezentarea din

.~\~~K

48

prima edqie a brosurf male ,,sM~tate din farmaeia Dom'1ulu~'intr-un adevarat mars triumfal ca planta rnedicinata contra bolilor de prostata. In eel mai scurt timp a devenit cunoscuta in intreaga Europa ~i in afara e.i, nu.in ultima instanta din cauza ca a ajutat deja mu~i oameni in maladiile susmenponate. In ultima vreme apare 9i in cartile despre plante medicinale ~i revistele de specialitate. Din cauza numeroaselor varietati ale aeestei flori s-a ivil insa 0 anumita ineertitudine. Dintre subspeeiile cu actiuns tamaduitoare trebuie in~irate urrnatoarele: cirligei sau racitoaiea (Epilobium roseum), pufuflta-cu-florl-mlci (Epilobium parvifiorum), pufullta (Epilobium montanum), numita I?i fata-n-fala, pufullta-verde-lnchis (Epilobium obscurum), pufulita lanceolata (Epilobium lanceolaturn), putulita-decolina (Epilobium coiiinum), pufuli1a-de-mlastina (Epilobium palustre), Pufuli1a-depletris (Epilobium fleischeri) ~i pufulita-a1pina (Epilobium anagallidifofium). Varietaple tamaduitoare se recunose toate dupi:i florile lor mici in culori rosletice. roz pal sau aIbicioase. Ele stau ca baMe-n cuie pe silicvele (truct capsula) lunguiete, inguste, dIn care t1~nesc la plssnire semintete pavoazate cu peri a1bi, asemMatori bumbacului. In Tirol, pufulita este cunoscuta in mod surprinzator sub numele de .Frauennaar" = parul femeii. Din varieta~le enumerate ~i care au putere lecuitoare se colecteaza fntreaga planta, deci tulpina, frunze I?Iflori, cu grija ca planta sa fie culsasa din mijloc - de altfel, ea se rupe foarte usor -, pentru ca sa poata forma noi ml~d~e lateraIe. Geea ce s-a cules se taie cit este in stare proaspata. Din ceaiul de plante se beau, ~i in cazurile eele mai grave, numai 2 eel?li pe zl, ~i anume 1 ceases dimineata, pe stomacul gol, ~i 1 ceases seara. Acest lucru nu inseamna insa cil se poate renunta la controlul medical. Oricum, statui medlcului trebuie cerut in oriee boala grea. Doua subspecli de Epilobium, care pot fi doar eu greu confundate cu celelalte soiuri cu flori mici, nu au voie sa fie colectate. Este yorba de eea nurnita rascoaqe, lirnbricas, puful~ sau sburatoare (Epilobium hirsutum) 9i de sburitoare (Epilobium angustifc~um). La prima dintre ale, florile ajung de rnarimea unghiei degetului mare ~i stralucesc purpuriu. Ea se 9as89te adesea in stocuri mari, stufoase, pina la 150 eentimetri in8J!ime, in ~i rrnga apele pu~n ad'inci; tulpina ~I trunzele sint carnoase ~i acoperite usor cu par pe partea inlerioara, Cunoscutul botanist austriac Richard Willfort, care conostea foarte bine puful~a ca planta de leac, nu 0 mentionsaza in cartea sa. Ar putea, dupa cum a suspnut el, .sa fie confundata cu rascoagele (Epilobium hirsutum); acestea au, insa, spre deosebire de puful~a-cu-flori-mici, ni~te flori cel pupn de cinci ori mai mari, tije I?i frunze mai carnoase, 0 inallime sensibil mai mare ~i declanseaza un efect contrar. - Sburatoarsle (Epilobium angustifolium) crese inalte de 150 centimetri ~i prefera lumini~urile, lizierele ~i veclnatatea tuli9urilor de zrneura. Fiorile mari, de culoarea purpurei, sint dispuse in ciorehini lungi, piramidali, neindesaf pe 0 tulpina rosietica la baza, Fiorile aeestei varieta~ foarte des i'ntJlnilestralucesc in timpuJ i'nfloririi, formind ni9te supratets r09ii ca focul. Denumirea germana populara .Unholdenkrauf' = iarba-diavolului este, cred, un indieiu destul de elar ca nu poate fi felosita contra prostatltel. Eram femeie t1nara cind socrul meu a murit in puterea virstel de hipertrofie a prostatei, deci de 0 marire patologidi a prostatei. Un vecm care era expert in materie de plante medicinale rm-a aratat aceasta pufulila-cu-flori-mici,. spunindu-mi: "Daca socrul dumneavoastra ar f baut ceai din aceasta planta, astazi ar mai fi fost in viataTine~-o minte! Sinte~ femele t1nara~i put~ ajuta multi oameni cu ea. Dar dupa cum sa intimpla cihd 89ti tinar !?isenates, nu rn-a mai preocupat acsasta plants. Nu la fel a !acut !?imama! Ea a cules-o in fiecare an ~i a ajutat multi oameni suferinzl de vez.ica urinara 9i de rinlchl. Forta sa curativa este atit de mare, incit adesea inlAtura fulgerator toate supararlle ~i durerile legate de bollle de prostate. Au existat cazuri cind oamenii se aflau in preajma operatiei ~i nu puteau urlna deeit picatura eu
49

picatura; 0 singura ceasca a Iill adus 0 usurare. Cealul trebuie baut, blneimeles, mai mult timp, pentru a obtine 0 reala insanato9lre. Mi-a relatat odlnioara mama mea despre un pacient care suterise deja trei opera1il de cancer vezical - cancer vezical dovedit clinic - 9i care se gasea intr-o stare lizica foarte proasta, L-am statuit sa bea ceai de puful~a. Am atlat ulterior de la medicul sau ca s-a vindecat. Era pe vremea clnd inca nu ma ocupam de plantele medicinale. Aceasta vindecare rn-a impresionat profund. Mama mea rn-a rugat deseori sf! nu uit niciodata sa culeg aceasta planta rnedlclnala clnd ea n-o sa mai lie In viara. In 1961, de ziua Intrarii Malcli Domnululln bisertca, a murit mama mea cea drags !?ieu am uita! In vara aceea sa adun pufulile. Tn cabinetul de consultatii al medicului meu am aflat ca un barb at pe care-I ccnostearn zacea tara sperante in spitalul nostru, bolnav de cancer vezlcal. "Nu', am exclamat, .acest barb at vrednic n-are voie sa rnoaral" M-am glndit la puful~a. Medicul, desl avea 0 .atitudine pozitiva fata de plantele medlcinale, a fost de parere ca In acest caz nu mai putea ajuta nimic. Eu nu culesesem insa pufur~e !?ini-am glndit cu groaza ca la mijlocul lui octombrie totul 0 fi ofilit 91uscat, M-am dus totusi sa caut. $tiam un loc unde infloreau in tlmpul verll. N-am mai gas it, ee-l drept, decit citeva tulpinl ve9tejite, pe care le-arn cules totusi, le-arn taiat rnarunt !?iIe-am trimis sotiei bolnavului. I-a dat ~ bea 2 ce9li pe zi, una dlminsata Iili una seara, 9i dupa 14 zile am aflat de la medic, pnntr-un anun; teletonic, ca in starea bolnavulul .survenise 0 mare schimbare In bine. Mi-a spus rizind: "Deci plantuta ta ajutal" De-atunci am putut ajuta sute 9i sute de oameni, 89a cum lrni spusese ooinloara batnnul din locul meu natal: "Tine!i minte aceasta planta; pute~ ajuta mu~i oameni cu ea." Un tarmacist din MOnchen rni-a aratat intr-o carte veche !?igroasli de tarmacie 10. cui in care in jurul anulul 1880 pufulita mai era consernnata in mod olicia!. Medicamentele chirnice au izgonlt-o total. Prin prEllegerile mele, drumetiile in scopul descoperirii plantelor medicinale 9i publicatiile mele, pufuJ~a a devenit din nou cunoscuta in toate rlndurile populatlel. Indrumarile mele gasesc ecou puternic in sufietele multor oameni. cacl pretutlndenl unde ajung cu sotul meu In drumetiile noastre, fie in rnuntl, pe drumuri de pltdure, la marginl de pirale, fie in lurnlnlsurt vedem, spre bucuria noastra, a fost culeasa numal mladita centralli a pufulitei, in scopul de a creta planta. Oricine cunoaste aceasta planta rnedlclnala 0 apreciaza 9i 0 apara de pieire, culegind-o astfel cu multa bagare de searna. Planta mal creste, dupa cules, inca de 2-3 ori. Daca rizomul rlimine in pamint, atuncl va ,nmugurl din nou in primavara urrnatoars. Aflu cu bucurie din scrisorl ca in multe gradini pufulita-cu-flori-mici crests acum printre capsuni, legume 9i arbusf decorativi. inainte era smulsa din pamint ca orice buruiana suparatoare. Citor suferinzl le-ar If putut aduce in acest rastimp vindecare 9i un nou curaj de a infrunta vlalal De curind am avut posibilitatea de a ajuta un preot care era conslderat de medici Incurabll, avind cancer la prostata ~i la vezica 91care se dedica astazi din nou cu intreaga putere de rnunca protesiei sale. o scrlsoare din Schwarzwald: "Cumnata mea a fost tratata de un cancer al organelor pelvlene cu raze care I-au daunat, provocindu-i 0 tisurA in inteslin 9i in vezicA. A capatat asemenea durerl vezlcale, incit medicul a fost nevoit ~-i prescrie morfina. Atunci am cautat dupA ilustra~a dumneavoastra din <<farmacia Domnului pufulitBcu-flori-mici, am descoperit-o ~i dupA 0 saptaminA de cura cu ceal, toate durerile au dlspArut. Acestea Slnt minunlle din tarmacia Domnuluil" - Despre alte vindecari obtinute puteti cill in bro~ura "Maria Treben's Heilerfolge", aparutA la editura Wilhelm Ennsthaler. Multi dintre cel care sutera de prostata se pot in~natolili cu ajutorul pufulitei-cuflori-mici, deseori chlar tarA eli mal fie nevoie sa se opereze. Daca operatia s-a efectuat

ca

50

deja, ceaiul de puful~a inlatura usturimile ~i celelalte Inconveniente care se ivesc de multe ori ulterior. Trebuie consultat insa in orice caz medicul. Un barbat vlndecat de 0 boala a prostatei scrie din Coburg: "Puful~a-cu-flori-mlci rn-a ajutat in durerlle mele de prostata. Zaceam in spital in Coburg, bolnav de Infarct miocardic. Pe IInga aceasta, aveam dureri de prostata ~I nu puteam fi operat din cauza starii proaste a inimii. Mi s-a spus ca mi se va pune 0 sonda permanenta, daca snuatia mi se va inrauta1i. - Am aflat despre minunata pufulila-cu-flori-miei care a ajutat pe ati\1ain suferlnle asernanatoare Am incaput sa beau cite 3 cesti pe zi: in eiteva zile am scapat df! oriee dureri de prostate. Aeum mai beau pentru ca ma relae cite 2 ~! pe zi. - 11 rnolturnesc lui Dumnezeu din toata inlma. Va doresc, doarnna Treben, sa mai ajutali cu pufullta-cu-flort-rnlci rnultl oamenl care sutera de aoelasl chin. Esle Incredibil ca plantele medlclnale ale Domnului aduc - cl'nd medlclna nu mai are solulii un ajutor atit de mare."

sa

MOD DE FOLOSIRE Pre para rea ceaiului: Se opareste 1 Iinguri\a (cu vir!) de plante cu 1/4 Irtru de apa i'ji se lasa sa stea Putin. Numai 2 cssti pe zi - prima, dimineata, pe stomacul gol, iar a doua, seara, 1/2 ora inainte de cina.

Pufuli!a ajuta (de dr. Dirk Arntzen, Berlin) scrisoare de la dr. Arntzen, medic practician, anlropozof: .La baza urmaroarei evocan sta 0 in!elegere a plantelor, al?a cum a lost ea stimulate de Rudolf Steiner i'ji dezvoltata in continuare de difer~i biologi i'ji botanisn, Aceasta intelegere este de tapt 0 imagine 91se nurneste: <<.()mul invers triartlculat. Asta inseamni:i ca radacina corespunde organizarii nervi-sifl1\uri, deci mai ales capului omului, zona frunzelor - sistemului central, ritmic, iar zona flori-fruct, parlii metabolism-membre. Aceasta reprezentare, ca toate lucrurile vletii, nu se poate aplica mecanic. Ea trebuie prslucrata i'n mod individual pentru liecare plant1:lin parte 91invers. i'jl pentru fiecare paclent in parte. Dar, odatA existenta, chiar dadi este inleleasa mai intii doar pe baza oitorva exemple, ea olerA un fundament solid, temelnic pentru inlelegerea rela~ilor dintre om i'ji planta, care allfel ramin intotdeauna pulin neclare. Principiul acestui procedeu va Ii ilustrat pe baza unul exemplu. Sa luam Hamamelis virginica. AiGi. florile apar iarna direct din scoarta, Nu are loc legatura normala prin frunza. scoerta trebule oonslderata ca apar\inind zonel mlnerale a radacinil. Avem deci o situa~e i'n care principiul metabolic al floril de direct de <.principiul nervi-aimturial radAcinii i'jl scoartel, tara a trece prin echilibrarea <<sAnatoasa, normalA prln frunza. Aceesta situatie exista sl la om (~i natural, la animal), de exemplu in cazul rAnli. dar mai ales in zona anala. Hamamelis este un model pentru rana, pentru hemoroizi. Aceasta plant a po ate trai cu acsasta situape 0 viata i'ntreaga. fara sa i'nsemne ea se imbolnave9te; soar putea chiar spune ea traie~te din ~i prin aceasta situatie de exceptia, De ace ea. planta poate devern un mijloc de leac pentru not cad ne arata cum putem jongla 0 viala intreaga cu 0 situatie anurnita, care sxlsta, fara a ne imbolnavi. $i intrucil aslfel de siluafii sint realitati ale vietii, deci deja ceva spiritual, nu este atit de mult vorba de materialitate, de substan\8, ceea ca poate da 0 explicape pentru etectul diluarilor homeopatiee (potente), $i acum releritor la Epilobium, pututtta Mariei Treben. Aceasta planta se caractenzeaza mal ales prin faptul ca ceea oe aste conslderat la incaput drept 0 tulpina

ca

51

florala mica ~i nevinovata este in realitate un oval' de fruct hipogin care, asa cum e normalla un fruet, se umfla sen sibil dupa inflorire, se decoloraaza 9i creste in lungime. Toamna sint ellberate apoi ssmlntele inconjurate in abundenta de burnbac. Pu!ulita in toate varietaille sale este 0 planta relativ raspindita. Planta inflore9te si rodsste destul

de puternic, adica se desla~oara destul de puternic in aces! domeniu; frunzele, tulpina ~i radaclna devin in schimb mai pulin importante, mal nelnteresante in cornparaue cu aeeasta Totul raportat la om fnseamna' Putem cauta electul principal in partea de [os a omului, din care lac parte in mod esenttaJ organele urinare ~i de reproducere. Prin a1te reflectii se poate oarecum exdude zona intestinala (aeestea sint mai eu seamll plantele eu gust arnar). Ovarul de fruet ea parte esenliala, batatoare la ochl se alii!! spre inauntru. Prin acest lucru sa poate inlelege faptul ei!! ih else vede clar un raport pozifional eu prostata, Dezvoltarea Iructului toamna te duce eu gindul ~i la toamna omulul, omnlprezenta sa - la 0 <<boala cam la fel de frecventa. Ceva !oarte asemanator se intTIne9tela pepene, la dovleac: oval' de fruel hipoqm, manre uria~a dupa inflorire sl, ca si!! spunem 898, in mod necesar, actione asupra organelor urinare. La fel ~i la parll (Pyrus). $1 pentru speciali~tl: Hypoxis rooperi are tot ovar de fruel hipogin. Oemn de remarcat este fenomenul eli anumite plante urogenitale importante, ca plopul, ca bumbaeul (Gossypium), prezinta l?i ele 0 Iormatie cu aspect de bumbac puterniell, blltatoare la ochi. Explicalia acestui fenomen inca nu sa gasit. Cea mal eflcace, asa cum scrie 9i Maria Treben, este prepararea ceaiului. Acest mod de preparare arornat, apos da puterilor tarnaduitoare 91directia specialll clltre partea de jos a omului eu aparatul sau Urinal'. $i, ceea ce este cel mai important, pufulita alula! Multe mu~umiri redescoperitoarei aeestei plante medicinale din farmacla Domnului, pine acum neglijate.

ROSTOPASCA (Chelidonium majus)


Alte denumiri sint: al-oe-padurs. burulena-de-cele-sflnte, burulana-de-peclnqine. buruiene-sfinte, calce-rnare, crucea-volnlcului, galbinele, iarbi!!-de-negi, iarba-rindunlcii, laptiuga, negelarila, oiasca, paparuna, slIlalea, sci'nteilll, tlltarcele. Daca ne gindim la faptul ca rostopasca se intTIn99teadesea in vechile car1J despre plante medicinale sub numale de ,buruiana-de-cele-sfinte sau ..buruiene-sfinte, ne putem imagina de ce prestigiu se bucura odinioara in popor aceasta planta medicinala eonsideratll astllzi adesea drept 0 buruiana otrllvitoare. Aversiunea epocn noastre moderne fala de rostopasca rnl-c pot expllea dear prin faptul ell la inceputul industriel medicamentelor au lost condamnate 9i rsnegate cu hotllrire toate plante Ie medlclnale valoroase, pentru a indepllrta poporul de plantele de leao 9i a-I indrepta spre leacurile pe bazll chimica. Rostopasca se dezvolta ramlficat, atlngind 0 inaJtimeintre 3080 centlmetri. Ea inflore~te, incepind din luna mai, pe tot parcursul veril 91pina in toamna. Frunzele sale sint znntate 91se asearnana cu eele de stejar. Din tulplna 9i rizom rzvoraste 0 seva galben-portocalie 9i destul de vtsccasa. Rostopasca prefera vecinatatea zidurilor, a gardurilor, a grohoti~urilor de panta, precum ~i livezlie sud ice. Oricit ar Ii vara de sscetcasa ~i marginile de sud ale padurilor de uscate, din planta tot va curge sucul gros, gaJbenportocaliu, in cantitati suficiente. Dar 52

?i In timpul iernii, cind zapada acopera tot, putem gasi rostopasca daca ne-am Intipc3rit In minte locul unde creste. Planta aceasta este depurativ8 (deci curata singele) :?ihematopoetlca (deci ajuta la formarea singelui). Eu a~ recomanda-o, asociata cu urziclle ?i mladitele de soc, in leucemie. Numai trebuie sa se bea minimum 2 IIlri pe zi din acest amestec de cealuri, pentru ca el sa poata da rezultate bune. Rostopasca este un leac de Incredere tn bolile hepatice grave, dacA se totcsests in forma homeopatica. Curalind' atit singele cit :?i ficatul, ea are 0 influenla dintre cele mai bune ?i asupra metabolismulul. Acsasta planta medlcinala este folosita cu succes In ateetlunile biliare, renale ~i hepatice. Pusa in vin (30 grame de rostopasca irnpreuna cu radacinile se lasa 1-2 ore In 1/2 litru de yin alb), Inlatura foarte rapid icterul. Este indicata 9i in tratarea hemoroizilor care dau arsuri In zona anusului, i'n combaterea in~epa!urilor ?i a eenzatiel de ucL4iteuin timpul urinarii, ca 9i contra vijiitului in urechi. In toate aceste cazuri se pot bea cite 2-3 cesti cu ceai (care nu se prspera prin fierbere, ci doar prin oparire) pe parcursul zilei, in Inghitituri rnici. Acesta este folosit extern contra bolilor de cancer la piele, contra bataturilor, a verucllor (negilor) 9i a eczemelor care nu vor sa se vindece. Cataracta 9i petele pe cornee dispar treptat. Sucul ajuta chiar in cazul singerarii retinei 9i a dezlipirii de retina. Se ia 0 frunza de rostopasca, se spala, iar tulpina ei frageda se zorobsste Intre degetul mare ~i degetul aratator umezite in prealabil. 2eama astlel obtinuta este unsa cu aratatoru', lintnd ochii bine Inchl~i, i'nspre coada ochiului. De~i nu este pusa direct In ochi, actiunea ei se cornunlca totusl ochilor. Acest lucru se poate incerca penlru a trata cataracta, vederea slaba ~i in mod preventiv pentru ochii sanato:?i dar suprasoIIcitatt Eu lnsaml ii resimt efectul blnetacator cind trebuie adesea sa stau pina noaptea iirzlu ca sa rezolv corespondenta. Cind sint istovita, iau 0 frunza de rostopasca din gr-aCliina ?i Ii aplic zeama catre coada ochilor, in modul pe care l-am ararat mai sus. Am pe fiecare data senzatia deosebit de aqreabila ca mi s-ar fi tras un val din tala ochilor. In medicina homeopatlca se prspara din aceasta planta 0 tlnctura din care se administreaza, in cazul afecliunilor rnsntionate mal sus, de 2-3 ori zllnlc cite t 0-15 picaturi in pulina apa Cu citiva ani in urma mi s-a povestit despre 0 femele care avea pe pleoapa inferloara dreapta un abces rosu de marlmea buricului degetului eel mic. Oculistului la care s-a dus ca sa-i prescrle 0 releta psntru ochelari nu i-a olacutce-a vazut - avea abcesul deja de 7-8 ani fara s-o fi suparat vrecdata -?i a trimis 0 proba la analiza. Era cancer de piele. Pentru tlnara femeie a fost - dupa cum va puteti imagina - un soc cumplit. Cum familia ei face parte din cercul nostru de cuncennte, am putut sa rscomand rostopasca. Era luna februarie ~i, din lericire, 0 iarna bli'nda. Rostopasca trece bine peste iarna ?i ramine verde. Statui meu a fost sa scoata planta din pamin! cu radacina cu tot :?i s-o planteze Inlr-un ghiveci, pentru a 0 avea la indernlna. Femeia urma sa-?i tamponeze de 5-6 orl pe zi locul bolnav cu seva galben-portoealie. Cum abcesul era plasat pe pteoapa, l-am atras atenpa ca seva nu era noclva pentru oohl. Am mal sfatuit-o sa mearga 0 data pe luna la tratamenl cu raze Rontgen, asa cum Ii pres.crisese medicul, desi acaste iradieri nu alunga tumorile maligne, ci se mai Intimpla sa distruga portiuni de epiderma inca sanatoasa, ba adesea chiar ~i oasele. Scurt timp inainte de sarbatorile de Craciun am trait marea bucurie ca abcesul canceros sa dispara. Femeia mi-a racut 0 vizita ~i mi-a sarit de gil chiar de la u~a. Medicul oftalmolog la care !usese ?I i'nainte a Intrebat-o mirat ce facuse. La raspunsul ei: .Lunar la Linz pentru raze", doctorul a spus: "Daca asta a reu~it Rontgen-ul, e Intr-adevar un miraco!." Mi-a mai marturisit ca nu ar Ii rezistat suflete~te vazi'nd felele mincate pina la os ale celorlalte paciente pa care Ie rntnnea Ia raze, daca nu a~ fi inarmat-o eu cu atita curaj, credinla i'n Dumnezeu ~i incredere i'n sine.

ca

53

$i acum ruqamintea mea pe care 0 adresez tuturor celor care cilesc aceste rinduri: Ajutali ~i dumneavoastra jntr-un caz similar ~i cfU1ap-i astfel pe semenii dumneavoastra de un sfir~lt cumplit! In timpul nostru atlt de poluat se ingramadesc cazurile in care din negi Tnro~111 ~i care incep deodata sa creases se torrneaza cancerul plelli. . Firele de par de pe obraz ~i cresterea exceslva a parului pe brate ~i picloare la lemei indica 0 tulburare renala. Locurile respective se ung cu suc de rostopasca, obtinut cu ajutorul storcatorului electric (sucul se mantlne proaspat in lrigider maximum 1/2 an); este lasat sa actioneze cileva ore, apoi locul se spala cu un sapun emollent, iar pielea care s-a uscat pulin se trateaZ? cu alilie de lillmica, ulei de mu~elel sau sunatoare (a se vedea "Modurl de lolosire"). In alara de aceasta, trebule facute 0 cura de ceai de urzici - cel pulin 3-4 ce~tl pe zi -, precum ~i bal de sezut cu coadacalului pentru 0 irigare mai buns a rinichilor (a se citi ~iarticolul despre IICoadacalului"). cuno~tIn\a din zona ora~ului Mainz lolosea in tlmpul plimbarilor sale zilnice seva de rostopasca asa cum am aratat. Un cline lup destul de batrin era lnsotltor credincios. Odata l-a dat in gluma ~I lui cu pulina seva pe ochi, ceea ce se pare ca I-ar II lacut foarte bine ciinelui, caci de-atuncl se oosta de fiecars data rugator in fata stap'inului sau, cind acesta lolosea rostopasca. Intr-o parohie din Austria supsricara in care am pnut 0 prelegere in luna noiembrie, am recut cunostmta cu un paradisier care purta ochetari. Cind m-am lntors in februarie la aeeea!?i parohie, paraclisierul nu mai purta ochelari; dupa cum singur mi-a povestit, numai datorita faptulul ca din noiembrie rnl-a urmat zllnlo statulteqat de cura cu zearna de rostopasca. In plus, acum vedea mult mal bine decil inainte cu ochelarl. Fiind iarna, trebuia sa-si ia frunzele de rostopasca de sub patura de zapada. Menlionez acest lucru numai pentru a sublinia anumite plante medicinale pot f gasite proaspete chiar ~i in anolimpul rece cind mai orice vegetalie pare a f moarta,

ca

MODURI DE FOlOSIRE Intuzie: 1 lingurifcl rasa de plante la 1/4 litru de apa - se opareste doar. Suc proaspat. Frunzele, tulpinile ~i florile se spala ~i se trec \'n stare umeda prin storcatorul electric (pentru folosirea externa). nncture: A se procura din farmacil, fiind un prsparat homeopatlc. Macerat de vin: Se toarna 1/2 litru de vin alb peste 30 grame de rostopasca cu radacini cu tot ~I se lasa sll stea 12 ore, apoi se filtreaza ~i se bea in inghitituri mlci

SALVIA, JALEl?UL (Salvia officinalis)


Cileva denumiri ale Salviei officinalis: 'cilvie, jale, jale!?,[ales-bun, jale~de-grlldina, salvie, salvle-de-qradina, salet, salvtr, sertal. Salvia, cunoscuta ca 0 planta din familia labiatelor, provine din Europa de sud 9i se cultiva la noi in gradlni. Planta atinge 0 fnalpme de 30-70 centime!ri, florile ei violete sint dispuse verticilat, decl in cerc, in jurul unei axe comune; frunzele sale opozite, alb-linoase sclipesc argintlu 91ernana un parfum usor amar, aromatic. Salviadegradina trebuie sa aiba partea ei de gradina il)tr-un loc ferit, insorit. Pe parcursul iernii, eu 0 acopar user cu crengi de molid, deoarece este deosebit de sensibila la ger.
54

alta subspecie, Salvia pratensis, cunoscuta sub denumirile de buruiana-milcedului, coada-vacn, gava!, jale, jalel?, jales-salbatic, [ales-de-cirnp, [alesde-padura, salvle, salvie-de-cimpufi, salvie-salbatica, sa gasel?te pe povi'rni~url, pSliIuni ~i cimpii. De departe se vad stralucind florile-i albaSlrui-violele care raspindesc 0 rnlreasrna plina de arome. De la aceasta specie se folosesc fiorile, de cele mai mulle on numai pentru gargara sau pentru labricarea otetulul de salvie - 1 pumn plin de Ilorl esle lasal la maceral in otst natural - ~i acesta se inlrebulnleaza ca Ireqle blnelacaloare in timpul unel boli mal lungi in care se sla la pat. Frunzele se colect~aza inaintea panoadei inftoriril, in mai liII lunie. Intrucil plantele dezvolta in zJlele insorite l?i uscate uleiuri eterice, frunzele slnt eulese numai in soare, prelerabil la ora amiezll l?i apoi sin! puse la umbra ca sa se usuce. Mai curativa declt Salvia pratensis este i'nsa Salvia officinalis, citata mal sus l?i de care ma voi ocupa in cohtinuare pe larg. Inca de pe vremea strabunllor nostrl, salvia era 0 planta medicinala deosebit de li3udata ~i preluita. Un versulst din jurul anului 1300 spunea: "De ce sa moara omul, Gind in gradina creste salvia?" Chiar si numele oglinde!,>temarea apreciere de care s-a bueurat aceasta planta de leac din partea oamenilor inca din timpuri indepartats. Denumirea de salvia deriva din cuvii1tullatinesc "salvare" {a vindeca, a insanato~i}. Dintr-o frurnoasa carte vache despre plante medicinale reiese cit de mult era stimata pe vremuri salvia: "Cind Malca Domnului a trebuit sa fuga cu copilul Isus in fala lui Irod, a rugat toate florile de cimp 5-0 ajute; dar nici una nu i-a olerit adapost, Atunei s-a indinat catre salvie l?1iata, alci a gasrt refugiu. Sub frunzele sale dese, ocrotitoare, s-a ascuns pe sine insl:l~i ~i a adspostit pruncul in tata aprozilor lUI Irod. Acestta au trecut pe li'nga el lara a-t vedea Dupa ce pericolul a lost depa~lt, Maica Domnului a le~it din asconzatoare ~I a vorbu aleC!Uos salviei: <<Deazi inainte ~I pins in vecii vecilor vei Ii 0 Hoare prsterata a oamenilor III dau putere sa vindeci oamenl! de orice boala: salveaza-i de la moarte, cum ai facut ~I cu mine." De-atuncl, salvia inflore~te orlslclnd intru salvarea ~i ajutorarea oamenilor. - Cind ai Iscut ani de-a ri'ndul experiente cu plante medicinale ~i ai cerut adesea in clipe grele ocrotirea ~I ajutorul multlubitei $finte Fecioare, atunci sim!1din credinla adinca ~i i'ncredere adevarata cum j~i inlinde miinlle ocrotitoare peste plantels noastre medicinale. Ceaiul de salvle, bl!.ut mal des, tortffica intregul organism, ne fere~t~ de atacuri de apoplexie ~i are un elect foarte tavorabil asupra parallzlllor. In combaterea transpirapei nocturne este slngura planta medicinala, in atara levan~cH, care vine oamenilor in ajutor; ea vindeca maladia care provoaca aceasta transpirans in timpul noppi ~i indeparteaza prin puterile ei invioratoare marea sllibiclune care inso!e~e boala. Multi doctori au recunoscut proprietaPle remarcabtle ale saMei: ei 0 administreaza in spas me, atecttunl ale maduvei spinaril, dereglari glandular~ ~itremuruJ membrelor (tremuraturile extremitatilor] cu cele mai bune rezultate. In ateetiunile menponate mai sus, se beau 2 cesf pe parcursul zilei, i'nghilitura cu inghi!itura. Ceaiul are un etect benefic si asupra ficatului bolnav, inlaluri'nd balonarile si loate indispoz~iile legate de dereglarile lunClionarii ficatului. Are actiuns depurativ~, elimina mucozit81i1e prea abundente din aparatul respirator !ili stomac, stirnuteaza potta de 55

m7ncare 9i combate tulburarile intestinale ~i diareea. - Pe in~epaturile de insecte se aplica frunze de salvie farlmqate cit de marunt, Ceaiul de -salvia se recornandaextern In mod deosebit In amigdalite, boli de glt,

abcese (focare de puroi) dentare, inflams!1i ale faringelui 9i cavitatii bucale. La multi eopii 91adul!i nu soarfi ajuns la operatie de amigdaledaea soarfi intervenitla timp eu salvie. Oaca lipsese amigdalele, care In calitatea lor de politi9ti ai organlsmului opresc substantele otravitoare 91Ie prelucreaza, aeestea se i'ndreapta direct catre rinichi. 0 Infuzie de salvie ajuta 9i dintii care se llJi~ca, gingiile care slngereaza, desosarlte (retragerea gingiei), abcesele dentare. Se clatsste gura, se face gargara sau se aplica tampoane de vataimbibate in infuzie. Foarte important.ar fi pentru oamenii slabl de nervi 9i femeile care sutera de afecliuni ale organelor pelviene sa faea din clnd in clnd cite 0 baie de sezut cu salvie (a se vedea "Maduri de loloslre"). . Pe linga foloslrea cu rezultale bune a salvieica planta medicinala,ea nu Irebuie ui: tata nici in calitatea sa de planta arornatlca (mirodenie) foarte gustoasa Se l'otrebuin\eaza1'0 portii foarte mici, asemanatorcimbrului, la minearurigrase, cum ar fi frlptura de pore, de giscji sau de curean. $i vinatul devine mai gustos prin adaosul unel frunzulitede salvle. In prepararea brlnzsturilor amestecatecu verde\Uri(cu mirodenii) 9i asosurllor condimentate ar trebui sa ne gl'odimla salvie macar dinmotive de sanatate. In anumite zone se coc "prajituri 9i cozonaci de salvie. La coca se adauga frunze de salvie taiatefoarte fin, asemeneaanasonului.
MODURI DE FOLOSIRE

Infuzle: Se oparests 1 IIngurltade plante cu '(4 litru de apa 9i se lase sa stea pulin. Otet de salvle: Se umple 0 slicla pina la gft (tara a 0 fndesa) cu nori de salviede-ctmpurt Oale),se toarna deasupra otet natural in a9a fel incft sa acopere florlle 91se lasa sticla sa stea 14 zlle la soare sau la ca.ldura. Bellde sezut. Se pun de 2 orl 2 mitnl pline cu frunze peste noapte in apa rece la maceral. A doua zl, totul se incalze9te pina de in ctocot, tar extractul incalzlt se adauga la apa de bale (a se vedea 9i "Bai de sezur' la .Partea generala").

SPLINUTA (Solidago virga-aurea)


Este numlta in limbaj popular si ftoare-botereasca, noare-buiaca. manunchl, srneoalca,splinarl\a, varqa-de-aur, Aoeastaplanta medicinalase gase~tela margini de paourt, in 9an\uricu apa, pe povirnisurl91locuri defrisatede padure. Tulpina, stutoasa, preserata cu lujerl cu 1I0rigalben-aurii, ajunge la 0 inal~me de cca. 80 centimetri. Fiorile se pot aduna din iulie pfna in octombrie. Se utilizeazain bolile ~i hemoragiile intestinale. Splinuta este apreclata rnsa cu predilecpe ca planta de leac impotriva bolilor renaIe. Fiorile91frunzele cresaza 0 senzatieraooritoare9iintrucil planta deshidrateaza, ea este recomandata in afectiunile renale si vezicale. Marele medic naturist. preotul KUnzle,istorlsests 'i'nscrierile sale despre ' un barbat de 45 de ani care suterea de 0 boala grea de rinichl ce se tot agrava. In cele din urma a trebuit sa-i fie scos un rinichi. $i celalalt rinicl1iavea purol 9i nu mal putea funcponanormal. Atunci omul s-a pus pe 0 cura cu splinuta. A amestecat splinuta, dragaica (sinziene)9i urziea-moarta-galbenain

56

parp egale, 9i-a pregatit din ele un eeai 'l?i a baut 3-4 eesti in timpul zilei, in inghipturi rnici, drept care boala i-a trecut Complet, dupa cum singur a declarat, in 14 zile. Splinuta are etect irnpreuna cu draqaica 9i urzica-moartsgalbena sau alba chiar 9i in scleroza renala, in irigarea renala si la racor.darea la rinichiul artificial. In toate cele trei cazuri am putut obtlne succese prin tratamentul fttoterapeutic indica!. Astfel, un barbat in virsta de 52 de ani, considerat de doctori a avea scieroza renala incurabila si pensionat de boala, a venit gffiind ;>iasudind la mine, dupa ce a urcat scara plna la etajul intii 9i s-a trintit - rasuflind din greu - intr-un fotoliu, Dupa numai 0 saptamlna in care a baut zilnic cite 3 cesti din amestecul de ceaiuri menponat, i-a mers deja vizibil m'ai bine. Folosea insa toate plantele proaspete, din natura. Dupa a treia saptamina nu-l mai supara nimie. Toate incordarile nervoase de pe urma diverselor stari sufletesti-ale omului se descarca prin rinichi. De aceea, dupa un soc de ordin afectiv, fie moartea sublta a cuiva apropiat l?i drag, fie orioe alta nenorocire, se 9tie eli rinichiul este cel care sutera mai mult. Splinuta se doveceste.a Ii 0 planta medicinala care influen\eaza cit se poate de pozitiv viata ate.cliva. Ca atare, ceaiui de splinu\a ar treb,!Jiconsumat neaparat in cazul urror deceptii si al alter stari sufletesti stresante. Ingerul pazitor al plantelor medicinale se glisel?te In imediata apropiere a splinutet. Simtim etectul ei de echilibrare in stari ernotionale grele, asemenea unei miini care miniie, consoleaza l?icalrneaza. Deja privelil?teasplinutei in mijlocul naturii actionaaza asupra noastra lini9titor. Ar trebui sa fim recunoscaton eli sum in apropierea noastra 0 planta care aduce atita iningiiere.

MOD DE FOLOSIRE Prepararea ceaiului: Se opareste 1 lingur~a (cu vir!) de splinu\a' eu 1/4 litru de apa l?i se lasa stea putin. - Din amestecul de ceaiuri deja mentionat se ia tot 1 linguri\a (cu vir!) l?ise pregatel?te ca mai sus.

sa

SUNATOAREA (Hypericum perforatum)


Aceasta planta care inllor6l?te la margine de drumuri l?ipaduri, pe dealurl ;>icimpii, din iulie pina in septembrie, se mai nurneste in limbaj popular l?i buruiana-de-nadut, burulana-de-pe-rozor, crucea-voinicului, drobisor. floarea-Iui-Ioan, hernei-de-parnlnt, lemnie, inchegatoare, osuHepurelui, pojar, pojarni\a, sburatoare, sunaica, l?Qvirvam,a. Planta atinge 0 inaltime de 25-60 centimetri, are 0 tulpina lunga l?i ramificata l?i inflorel?te in cime galben-auriL Pentru a 0 recunoaste sigur, zdrob~i 0 floare complet deschisa, va eurge astfel din ea 0 seva rosie. Planta inflorita este culeasa pentru a se pregati din ea ceai l?i bai, in timp ce pentru uleiul de sunatoare se foJosesc numai florile. Credinta populara veche punea seva de culoarea stngelui 9i cu aqiune balsarnica a Horilor in legarura eu singele ;>i ranile Mlntuitorului. Tntr-adevar, uleiul de sunatoare este eel mai bun ulei pentru rani, caci are efect calmant, antiinflamator 9i cicatrizant. 0 legenda despre aceasta planta povesteste: "Cind apostolul preferat al Fiului Domnului 57

se alia sub cruce, mihnit de moarte, a adunat cu grija planlele stropite cu singele stint, spre a Ie darui ca aminlire

scumpa creomctosnor evlavlosi la moartea M"mtuitorului. Seva rosie a aromatei plante lasa Lainic impresia ca in substanta purpurie a florilor galben-aurii ar trai ascuns un strop' din singele Mintuitorului nostru. In zi de Srnziene, simbolul 10r1elorslinte ale luminii ~i caldurii, sunatoarea stralucsste in toata splendoarea ei florala unica. Pe vremuri, fetele impleteau din ea coronite, iar cine dansa in jurul focului in noaptea de Slnziene trebuia ~ poarte 0 cununqa din sunatoare - coroana de Slnziene. In aceasta noapte plina de mister, fecioarele presarau rarnurele de sunatoare pe apa, spre a vedea din rnHorirea lloril_P( olir)tecum va f la anul cu peutorul lor. * I" Austria supenoara, laranul punea, dupa un vechi obicei, planta intre doua felii de piine ~j 0 dadea vitelor ca hrana, pentru ca animalele sale fie crutate de boli. Din pacate, aceasta tradttie nu mal este urmata astazi decit izolat, in anumite familfi credincioase. Din cele spuse rezulta cll de apreciata a fost sunatoarea inca din timpuri stravecru, Ceaiul de sunatoare se foloseste in leziuni nervoase sl boll nervoase de tot felul, In rani de pe urma unor lovituri '!;Iivatamari prin ridieat. 'EI este rnsa si un leac excelent at diareei. Nevralgia trigemenului poate Ii ~i ea combatuta cu sunatoare, daca se beau zitnic 2-3 cesti cu ceai de sunatoare ~i se Ireaca (exter~ cu ulel de sunatoare limp mai indelungat locurile afectate. Ne putem face singuri 0 tincture de sunatoare care are efect in boll de nervi, nevroze si astenie Insotita de insomnii. Tinctura este fotosita, extern, ca frecpe, iar intern, se jau 0 data pe zj 1'0-15 picaturi intr-o lingura cu apa, Tutburarlle de vorbire, somnul agitat, aecesele de isterie, somnambulismul sint vindecate cu a)utorul sunatoarei, la fel ~i incontinenta urinara liIi depresiunile. Din practica mea am observat ca in toate aceste boli, in alara Intrebuintarii interne a ceaiurilor, pot aduee un ajutor elicaee ~ baile de sezut cu sunatoare (a se vedea "Moduri de folosire). 8e se lac 0 data pe saptamina, liind urmate de 6 bai de picioare in eelelalte zjle ale saptamlnii. Aceasta cora se recornanda in starile nervoase de orice tel. Fetale tinere, aflate la virsta de crestere, ar trebui bea penlru un timp cite 2 cesti cu ceai de sunatoare zilnic; el sprijina dezvoltarea organelor genitale la lemei ~i ajuta la fnlaturarea dereglarilor ciclulul. Un leac natural foarte laudal esle uleiul de sunatoars. N-ar trebui sa lipseasca din nlei 0 gos,podarie. Poate f preparat loarte usor in casa (a se vedea .Moduri de lolosire"}. I~i rnenpne puterea curativa timp de doi ani ~i este utilizat cu succes nu numai in Ingrijirea ranilor deschise, a ranirilor proaspete, a hematoamelor, a inftarnatlilor gangJionilor l;li a tenului aspru, ci este ~i un produs eficace de fric!ionare in cazul durerilor de spate, de lumbago, de sciatica l;li reumatism. Pentru a avea fa indemina un leac casnic contra arsunlor ~ a oparirilor, se ~n florile in ulei de in, Acest ulei se foloseste si Ia arsurlle de soare. Sugarii cU dureri de burta (colici) se lin~esc daca burtica Ie este rnasata cu ulei de sunatoare. - 0 lBranca pe care 0 cunosc vindeca toate ranlle, chiar ~i pe eele ale animalelor ei de casa, cu acest ulei. Barbatul sau aJost odata ranit grav la mina de 0 unealta. Compresele cu ulei de sunatoare au inlaturat curind toate durerile, lar ranile i

sa

sa

in limba gccmana. 6uoitoarea: ee "UI1"t0910 JohanniskmcX, _dice 'plMta sinzienck)(. f4t tlUI de Sinzl-en., JohiJlJfIlstag. A nu se teee in Ilmba rom8ni QOnfutie cu plama car. poarta fi denumfroa do sinziono. caro 9$to drlgl'c&. ache-ll, Gafium' (n. tr.).
58

s-au vindecat fara probleme. - Un alt laran a tratat cu succes 0 rana externa grava de la piciorul calului sau cu ulei de sunatoere. Un doctor a constatat la 0 fetilB de 8 ani 0 inflamare a gangllonilor limfatici abdomlnali. De fiecare data clnd Ingul actlona asupra fetei, Intern sau extern, ea avea dureri de burta, In cele din urma zilnic, in special clmineata. Mama ei a cltit in brosura ca uleiul de sunatoars poate Ii folosit cu succes in inflameri ale 9angllonllor. A inceput sA frece burta copilului de liecare datA clnd se valta de dureri. In scurt limp, acestea I-au trecut. MODURI DE FOLOSIRE Prepararea ceaiului: Se opareste 1 lingur~a (cu virf) de plante cu 1/4 litru de apa !?ise lasa punn stea. Ulei de sunatoare: Fiorile culese pe vreme insorita se introdue Intr-o sticluta pine la gft lara a ss indesa !?ise toarna ulei fin de masline peste ele. Uleiul trebuie sa acopere norile. Sticla, bine astupata, se lasa dleva saptamlni in soare sau in apropierea masinli de gatlt. Dupa citva timp, ulelul capata 0 culoare rosle, Se filtreaza printr -0 bucata de tilon, se store, bine resturile l?i ulelul de sunatoere se trage in stlcle de culoare lncnis6. In cazul utillzarii sale la arsurl, se poate recurge pentru macerare la ulei de In tn loc de ulei .de masiine. . Tinctura de sunatoare. 2 mlini pline de flori eulese In soare se pun intr-un litru de rachiu !?isticta se lasa 3 saptamlni la soare sau alta sursii de caldura. Sal de sezut: 1 galeate piinA cu sunatoara (tulpina, frunze !?iflori) se lasa peste noapte in apa rece. Inaintea baH,contlnutul se da in clocot !?ise adauqa la apa de baie. Durata baii - 20 minute (a se vedea .Bai de sezut' din .Partea generala").

sa

TATANEASA
(Symphytum officinal e) Este denurnita In limbajul popular !?i barba-tatei, boraeioc, iarbii-i'ntiiritoare, iarba-Iui-Tatin, gava!, larba-tatii, tarba-neaqra, lutatinA, nadat, plo!?niloasa, radacinaneagra, tacin, tatana, zlac, iar in engleza comfrey. Aoeasta ptanta de leac este una dintre eele mai bune !?i indispensabile pe care ni Ie pune natura la dispozltie. Creste pe cimpii unde este umezeata. la margini de cimp, in !?an1Uri umede !?ide-a lungul ape lor. 0 putem gas! !?i pe lingA garduri !?ipe grohoti!?uri de pantii, inflorind pe tot parcursul vern. Frunzele sint aspre ~i foarte ascuute la virt, Riidiicina eare traie~e mal mulli ani - i'n exterior este rnaro inchis plnil la neagrii, in Interior albil pine la galbuie are grosimea degetului mare, lar daca 0 desfaci este loarte clsloasa, unsuroasa !?' lipieioasa la pipai!. Fiind 0 planta cu radaeini adi'nei, tataneasa nu prea poate fi distrusa. Radacinile sale sint smulse din parnint prlmavara sau toamna. Li se poate veni de hae doar cu ajutorul unei cazmale ascutlte, Planta proaspata este culeasa inainte :;;i
59

in timpul perioadei de inflorire. . TInctura de tataneasa, pe care v-o putap face usor singuri. ascunde in sine 0 fOl'la minunata. Bolnavii care au fost tratati ani de zile impotriva reumatlsmului ~I a inflamatiilor artleulare cu tot felul de leacurl excelente, tara a se vlndeca, gasesc un ajutor 'rapid in tlnctura de tataneasa. femele care ds-abla se mai putea servl de bratut drept (i'ncheietura umarulul era aproape intepenita, iar medicul constatase deja 0 pareza) ~i-a freeat zilnlc, la sfatul meu, incheletura ~i bralul drept cu aceasta tinctura. Din zi in zi a simlit oum i se alina suterintels. Astazi artlculatia are mobilitate normala ~i femeia se poate ocupa iar de gospodarie. Dar !ili Irunzele tatanesei, oparita !ili apllcate ca terel cald pe membrele paralizate, ajuta peste noapte, atunci clnd maladia provine din surmenaj, luxatie, entorsa sau apoplexie. Matul?a sotului meu a fost trintita [os pe strada de un rnotocicilst. S-a internat in spital cu fractura coxo-temurala La operatie i s-a bagat un cui si a fost tri.misa acasa dupa ce s-a lacut bine. Cuiul trebuia scos peste un an. Dupa ce s-au potolit durerile !ili a putut merge iara~i normal, a negUjat eonsultul medical prevazut dupa seurgerea anuluL Totul parea in perfecta ordine, pina ce s-a trezit intr -0 Zl eu niste dureri insuportabile. Abia acum s-a dus sa-sl scoata cuiul !?Is-a constatat ca se formase deja ?stelta (purol la os). De!?iInjectiile au calmat temporar durenle, supurana n-a trecut. In acest stadlu a venit la noi in vizita, !iind un munte de disperare. Pot spune, lara a exaqera: Comprese calde cu terci din falna de tataneasa au ajutat-o peste noapte. A doua zl, femela putea deja sa stea al?ezata sau intinsa, lara a avea dureri. Avind in vedere in magazine nu se gaseau decil radacini taiate rnarunt, matu~a a avut inspiratia sa Ie usuee in cuptor, dupa care le-a rnacmat cu 0 n~nqa veehe de cafea. $i-a pus aceste comprese cu terei (a se vedea "Moduri de folosire'] pina ce locul n-a mal suparat-o, $i tumefierlle la glezne ~i la incheieturile milnilor se retrag eu aJutorul acestui terei. A~ vrea sa atrag atentia in mod deosebit asupra faptului ca aeeste comprese pot aduce alinare chiar l?1 in caz de paraplegle. Compresele calde cu lerei ajuts l?iin ulcer varlcos, in tumefieri reumatiee ale muschllor, in noduri de artrltli, in umfliiturl, in dureri in ceafa, in inflamatll ale pielli plclorulul l?1calmeaza durerile de dupa am-

ca

putarl.
Din radaeini se poate pregati l?i un ceai care este falesit intern in bronslte, atectiunl ale aparatulul digestiv, hemoragii stomaeale ~i pleurezii. Se beau peste zi, ingh~itura eu ingh~itura, 2-4 cesti, Pentru a combate ulcerul gastric se recornanda un amestec de plante pentru oeai: 100 grame de tataneasa, 50 grame de filimica $i 50 graTe da troseot (a se vedea ..Mod uri de tolosire"). Inca 0 data vreau sa rnenponez tinctura de t~itaneasa. Se utilizeaza cu cel mai bun rezultat sub forma de comprese la leziuni externe ~I interne, raniri de tot felul, contuzii, hematoame si frecturi. Frunzele tatanesei se intrebuinleaza nu numai pentru comprese, ci l?1ca ada os la baile complete in caz de durerl reumatlee, artrlta, dureri de oase, tulburlirl ale Irlgallel sangvlne ~I dlscopatle. Totust, pentru tulburarlle lrigatlel sangvlne a ptcloarelor, pentru varlee !?ipentru tratamentul suplimentar sau postoperator al fracturitor, se lac bai de sezut (in cada) cu adaos de tatltneasa. In anumite zone geografice se moaie frunzele de tataneasa in aloat de clatite, dupa care se coc, beneficiind in acest mod tcata familia de substantele active ale acestei minunate plante medicinale.
60

MODURI DE FOLOSIRE Prepararea cealulul de riidiiclni: Se pun peste noapte la rece 2 lingurile de r~d~cinl taiate marunt in. 1/4 litru de apa, dlmineala se incAlzesc usor ~i se strscoara, Se beau fnghllitura cu inghilitura. Amestec de plante pentru ceal (Ia ulcere gastrice): Se folosests 1 IInguril~ (cu virf) din amestecul respectiv la 1/4 IItru de apA, se opareste eyi se lasa ,n repaos 3 minute. Se beau 34 cesti pe parcursul zilei, calde, ingh~itura cu inghititura. Comprese cu terci: R~dacinile bine useate sint macinate fin, sint amestecate repede intr-o ceases cu apa foarte fierbinte eyieiteva picaturi de ulei alimentar pina se formsaza un terei, aeesta se inhnde pe 0 budiliea de pinza, se aplica local in stare calda eyi se leaga. Comprese de trunze (proaspete): Frunzele proaspete sa spala, se zdrobesc pe un fund de lemn CU un sucitor de tailei, se pun pe locurile ateetate sl se leaga. Comprese de frunze (oparlte). Frunzele de tataneasa sint opante cu apa clocotita eyi sint apllcate calde. Adaos la baile complete: 500 grams de trunze proaspete sau uscate de talaneasa se lesA peste noapte la rece in cea. 5 litn de apa, A doua zl se pune totvl la fiert, iar lichldul se adauga in apa baii (a se vedea "Bai cornplate", la "Partea generala"). Adaos la bilile de sezut: La tel ca la baile complete, insa numai 200 grame de frunze. Tinctura de tataneasa: Se spala radacinile de lalaneasa eyise curala cu 0 perie, se taie marunt eyi se introduc intr-o sticla P!M la gil fAra a se !ndesa, se toarna rachiu de secara sau de fructe si se lasa 14 zile la soare sau in apropierea masmu de gali!. Rachiul trebuie sa acopere rAdAcinile. Alifie de tataneasa: 4-6 rAdAclni (In funqie de marme) de tataneasa proaspete Iili spAlate sint tAiate foarte fin, pr~jite iute in cca 250 grame de untura curata din intestine de pore, lasate sa stea peste noapte, incalzite a doua zi, apoi filtrate Iili presate prlntr-o bucata de pinzA. Se introduc imediat in recipiente miei :;;icurate eyi se pastreaza la trigider. Pomada poate fi intrebuinlata in locul unel comprese eu terei. Este indispensabila in tratarea ranilor la oameni eyi animalel Vin de tataneasa: 2-5 rad~cini proaspete eyi spalate sin! taiate fin ~i lasate 5-6 saptamini lntr -un litru de vin alb natural. Un mijloe excelent ,n tratarea bolilor de plamini!

TRAISTA-CIOBANU LUI (Capsella bursa-pastoris)


Aoeasta planta mediclnala foarte valoroasa, care se intilne:;;te peste tot pe drumuri. cimpll, paminluri inlelenite, ogoare paraginite, santuri, povimisuri, cimpuri ~i gradini de zarzavaturi, este consloerata in general 0 buruiana mcornooa. De-abia se aduna undeva 0 movila de pAmint - mai ales cinp se construiesc case - :;;i lmedial apare, aproape peste noapte, traista-eiobanulul. In lirnbajul popular I se mai zice ~i arior, buruiana-de-frtquri, coada-pisicii, pasalel, paseuta, pastele-casor, punga-babei, pungapopii, punguli\a, rapan, stralta-popil sau ta~cuJita. Frunzele zimlate neregulat torrneaza - asemanator papadiei - 0 rozeta, Tulpina ajunge pina la 0 inallime de 40 eentimetri.
61

Perioada de inflorire: martie-noiembrie. Florife, foarte mici. de un alb murdar, sint umbelifonne, aJciituind 0 Inflorescenta in forma de ciorchine; de tufpinitefe subtiri atirn1i micifa pastai (fruct capsula) sub forma de inimioare . ~i amint!nd fa pipait de piefaa pretocrata. Orataniile au 0 preferinta speclala pentru tralsta-ciobanulul. Imediat ce zapada se to peste l$ivremea sa lncalze~te. aceasta planta rasare proaspat~ ~I verde. Ceaiul de lraista-ciobanului, din care se consuma zllnfc 2-3 cess, se intrebulnleaza cu mare succes in toate tipurila de hemoragli, ca de exemplu in hemoragllle nazale, stomacale, lntestlnqle ~I in metroragll (hemoragii uterine neregulate). In cazul rlinllor singerinde, la care singele nu vrea sa se opreasca, Intulla de traiSla-ciObanulUIare un etect hemostatic uimitor. in cazul menstruatlllor abundente, se beau, limp de 8-10 zile inainte de venirea cicfului, zilnic cite 2 cesti ~e ceai, folosind 1 lingur~a (cu vi'rf) de traista-ciobanului la 1 ceasca. Acest ceai .serve~te ~i la reglarea cicfului pe parcursul puberti'itii. In timpul menopauzei, de asemenea, fiecare femeie ar trebui sa bea 4 saptamini de-a rindul cite 2 castl ' zilnic, sa intrerupa apol pentru 3 saptamini l$i sa repete periodic acest tratament. Pentru hemoroizii care singereaza. se fac mici clisme intestinale, bai de sezut sau spalaturi cu imuzie caldula de tralsta-clobanului. Mamele care au sinll umflati in timpul alaptatului ar trebui sa-!?ifncalzeasca la aburi (intr-o sita) tralsta-ciobanulul proaspata. so puna intre pinze ~isa sl-o aplice local calda, sub forma de comprese. Se recomanda cu succes in cazul hemoragiilor renale 2 cesu pe zi cu un amestec de ceaiuri din traista-ciobanului ~I coada-calulul rn parti egale. Tralsta-ciobanuhn este insA - asemanator visculul - ~i0 planta medicinala care regleaza circulatia singelui, fiind mdlcata deci in mod deosebn ati\ la hipertensiune cit ~i la hipotensiune arterialli. Spre deosebire de ceaiul de vise, care se face lasindu-se viscul peste noapte in apa la rece, acest ceai se pregate~te opArind traista-ciobanului. Se iau 2 cesti pe zi ~i se intrerupe consumul de ceai atunci cind circulalia s-a normalizat. Un etect curativ la leI de bun ca 1$1 viscul n are traista-ciobanului in hemoragiile menstruale. ~i in aces! caz, ceaiul se bea numai 0 psrloaca de timp. Aceasta planta medfcinala de mare vatoare este de un real ajutor la toate bolite musculare externe. Este interesant ca despre acest lucru nu s-a scris nimic in aproape nici 0 carte rnodsrna de plante medlclnale. Acum citiva ani, un domn batrin mi-a daruit 0 carte veche de plante medicinale, cu gravuri 1$i desene unice. Dar, asa cum se intimQla cind ziua ~-e plins de dlmineata ~i pina seara, n-am putut rasfoi cartea decit 0 data. Intr-o noapte, catre ora douasprezece, am sarit deodata din somn; mi s-a parut 8l? fi fost usor de umeri. Brusc, mi-a trecut prin minte ideea: .,Ai aceasta carte de plante medicinale deja de 0 jumstate de an l$iinca nu te-ai ocupat serios de ea niei macar 0 singura datal" M-am trezit ca lumea din somn, m-am sculat din pat, am luat cartea 1$i m-am asezat mai comod in camera de zl. Am oesctus-o !?imi-au sari! imediat in ochi citeva rinduri: .Atuncl cind nimic nu mal ajuta in atrofia musculara, luafi urmatoarele: traista-ciobanului talata marunt se lasa 10 zile cu rachiu de sscara la soare sau in apropierea ma~lnii de gatit, se fri~ioneaza locurile respective de citeva ori pe zi, iar intern - 4 cesf cu ceal de cretlsoara." Ca ~I cum tot ce-rnl doream ar fl fost sa citesc aceste citeva rindurl - atuncl nlci nu rnl-am dat seama de asta -, am Inchis cartea, am pU&O la loc, rn-arn bagat in pat !?icurind am adormil. Citeva zile mai tirziu am lost sunata din Viena: "Ma putetl aluta? Am 52 de ani. sinl de prolesie asistenta

ca

trasa

62

rnedicala ~i sint pensionata medical de doi ani. Sint complet neajutorata din cauza atrofiei musculare!" l-am recomandat reteta mentionata, iar cind a venit insanatosita dupa trei saptamini Ia mine la Grieskirchen, am aflat ca la data la care lusesem trezita

din sornn in miez de noapte, ea lacuse un pelerinaj la Maica Domnului la San Damiano in ltalia. La intoarcere, in autobuz, un domn, vflzind-o atit de neputincioasa, a trirnts-o la mine. Curind dupa aceea s-a simtit am de refficuta ~ intama, fncit si-a putut relua serviciul. Un alt apel telefonic, de data aceasta din Steyr, Austria: .Am 62 de ani. Din cauza unei relalSsri a sfincterului am facut anul trecut un prolaps intestinal 9i am lost operata In aceasta toarnna treaba s-a repetat; dureri neintrerupte, zi 9i noapte, intinzindu-se de la buric spre ambele solduri, ca 9i cum as fi fost taiata de un fierastrau. Medicii din spital au respms ideea unei a doua operapi, suspnind ca nu mai este nimic de tacut." M-am gindit pe loc la tralsta-ciobanului cea trimisa de Dumnezeu, am statuit-o sa ia zilnic cite 4 cesti cu ceai de cretisoara, care intareste musculatura in interior, iar extern sa se friqioneze cu tinctura d~ irrusta-ciobanului, din care puna 9i in ceaiul de crepsoara de 3 ori CIte 10 pici!ituri. In rastimpul celor 10 zile necesare preparMi tincturii de traista-ciobanului, am indemnat-o sa-sl puna comprese cu ierburi suedeze. Mare mi-a lost uimirea cind femeia rni-a telefonat dupa un timp n-o mai jena nimic. Prolapsul intestinal se retrasese complet, mu~ii sfincterului funcponau iara9i normal, iar dure~le chmuitoare din solduri incetasera chiar a doua zi dupa inceputul tratamentului. Intrucit la telefon imi pierise, de uimire, glasul, femeia a venit la mine doua zile mai tirziu pentru a-sl manifesta direct bucuria. Nu se poate spune decit am: Ce mult ajutfl plantele din farmacia Domnului! Cine face astlel de minuni? Este numai ~i numai indurarea Creatoruluil femeie din Austria inferioara, din apropiere de Karlstein, scrie: .Dupa 0 prelegere, v-arn cerut statui in legatura cu 0 hernie inghinalS. Aceasta era lunga de cca. 10 centimetri, groasa ~ lata de 3-4 centimetri. Pina ce traista-ciobanului a fost gata, am pus comprese cu ierburi suedeze. Dupa aceea am inceput ung locol, frecindu-I cu tinctura de traista-ciobanului si am baut zilnic 4 cesti cu ceai de creP90ara, timp de 6 saptaminl. Fiind agricultoare. nu rna putearn menaja - era vremea secerisului -. a98 am purtat la lucru un corset. Dupa 12 zile de tratament nu se mai vedea nimic din hernie, ihsa tot mai aveam dureri. Dupa 2 luni mi-au disparut 9i ele, Hernia inghinala am putut s-o vindec lara operatie." Rapos~tul medic-gel dr. ROhling, fost director al sanatoriului biologic din Mittenwald de linga Garmisch/Savaria supenoara, care mi-a lacut odata 0 vizita 9i a citit cu. acea ocazle scnsoarea respectiva, a fost vizibil impresionat. Mi-a spus herniile inghinale nu au putut fi vindecate pina acum cu mijloace medicale decR prin operape. 4 C99ti cu ceai de creP90ara (intern) 9i fraqii cu tinctura de traista-ciobanului (extern) aJuta si la histeroptoza (prolaps uterin). (Friqionarea trebuie inceapa in acest caz de la vagin 9i sa se continue peste pintece.) Subliniez in jnod deosebrt aceasta tinctura trebuie preparata din traista-ciobanului proaspata, In boli musculare aUtde grave nu ajuti'i rapid 9i sigur decit plantele proaspetel

sa

ca

sa

ca

ca

sa

ca

MODURI DE FOLOSIRE Prepararea ceaiului: Se oparsste 1 lingurili'i (cu virf) de plante CU 1/4 Irtru de apa ~i se lasa sa stea pupn, Bai de ~ezut: A se vedea "Sai de gezut" la .Partea generala.

63

Comprese cu aburi: Se pun 2 milni pline de traista-<:iobanului. oaca se poate proaspata, intr-o sita care se pne peste abur: Planta muiata la abur se baga intr-o bucata de pinza care se apnea local sub forma de cornpresa, Tinctura de traista-ciobanului: Traista-ciobanului proaspata, cu flori, frunze. tulpina!?i pAstai. se taie rnarunt ~i se introduce intr-o stida pina fa git, se toarna deasupra rachiu de secara sau de fructe de 38-40% (plantele sa fie acoperite) !?ise lasa sa stea 14 zile la scare sau la caldura.

TURITA-MARE ,
(Agrimonia eupatoria) Poarta !?idenumirile: asprisoara, boitoreana, buruianade-friguri. canlpoala, coada-racului, cornatel, dumbravnlca, lipiGi. matcula, scaisor, turila. Prin turita-mars avem la dispozitie 0 planta medicinaia magnifica, nurnita in germana .regele tuturor plantelor". Ea creste in locuri [nsarite, uscate, pe margini de drumuri, cimpuri ~j paduri, pe povirnlsuri, dealuri 1?ipante, in lurninisurt ~i printre ruine. Fiorile mici, galbene alcatuiesc, ca ~i I? luminark:a, 0 inllorescenta in forma de ciorchine lung. Intreaga planta este acoperita cu peri mot, frunzele mari pot atinge 0 lungime de 10 centimetri ~i sint penate. Planta ajunge pina la 0 inaltime de 80 centimetri ~i aparpne aceleiasi familii ca ~i creli~ara. Turila-mare este culeasa in timpul infloririi, intre lunile iunie ~i august. lstoria acestei plante medicinale dateaza, ca ~i la multe altele, din treeutul indepartat. Era cunoscuta inea de pe vremea vechilor egipteni. Turita-' mare poseda un puternic efect curabv pentru toate inflamalille gitului !?i ale gurU; deci la ea ar trebul sa ne gindim in caz de anghlna, faring ita, stomatita ulceroasa sau alte inftamatli ale mucoasei bucale. Oamenii care, datorita profeslunii, vorbese sau cinta mult ar trebui sa faea, preventiv. in fiecsre zi gargara eu ceai de turita-mare. Frunzele au un elect excelent in anemie, rani, reumatism, lumbago, tulburart digestive, ciroza hepatica, in scaderea activita~ii hepatice, precum sl in bolile splenice (de spllna). Se pot bea zilnie pina la 2 ee~i eu eeai. . Fieesre ar trebui sa-~i dea osteneala sa faca 0 data sau de doua on pe an 0 baie cu adaos de infuzie de turita-rnare (a se vedea ..Maduri de folosire"), iar copiii scrofulo~i ar trebui sa faea zilnic 0 astfel de baie. Turita-mare este una dintre plante Ie noastre medicinale eele mai bune, datorita efectului sau astringent !?ia componentelor curative. Dr. Schierbaum spune: ..Cite 1 oeasca cu eeai de 3 ori pe ZI vindeca emfizemul pulrnonar, cordul marit. dilatarea stomaculul ~i a intestlnelor, apoi boille renale l?1vezieale, daca remediul este folosit un timp mal indelungat." Alifia de turqe-mare se recornanda calduros in varice ~i ulceratlile gam~ei (a se vedea .Moduri de folosire') l?ise Intrabulnteaza asemanator alifiei de filimica. In bolile hepatice se foloseste un amestee de ceaiuri de plante, astfel: 100 grame de turMge<Ke, 100 grame de dri!igaica !?i 100 grame de vinam,a (numita !?i\ n:'a~a-padurii).-g-e ~a zilnie ~imine8\a, ~s.lQmacuL9QJ_ cite L eejjes, iar in restul ..zil~ beau 2 cesti. Ineetul eu lncetul, I 64

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se totoseste 1 linguri!a de plante la 1/4 litru de apa, se oparests ~ se lasa sa stea pulin. Baie de plante: 200 grame de plante pentru 1 baie cornpteta(a se vedea IlBai complete",din .Partea generala). Amestec de ceaiurl contra bolilor hepatice: Turita-rnare,dragaica sl vinanta sint amestecatein parti egale. Se foloseste 1 linguri\a (cu virf) la 1/4 litru de apa, se oparests ~i se lasa sa stea pulin. Prepararea alifiei: 2 milni pline de Irunze, flori !?itulpini taiate rnarunt la 250 grame de untura de porc (a se vedea .. Prepararea a1ifiilor", la .Partea generala"l.

URZICA (Urticadioica)
Un medic a aratat odata rntr-un discurs la radio ca urzica- numnasi urzica-creata,urzica-rnaresau urzicaoe-padure - este una dintre cele mai bune plante de leac pe'care Ie avem. Oecidaca oamenii ar ~ti ce elect tamaduitor are, n-ar mai cultiva decit urzici. Din pacate sint foarte pupnieei care cunosc aeest lucru. Urzica este curativa ineepi'nd de la radacma, continulndcu tulpina~i frunzele~i terrmnindcu florile. Inca din antichitate se bucura de multa apreciere. Albrecht Darer (1471-1528) a pictat un inger care zboara catre tronul Atotputernicului !in!nd urzica in mina. PreotulelvetianKunzlearatain scrierilesale ca urzica ar Ii lost distrUsade mutt daca nu soarf autoaparat urziclnd; insectelesi alte animalear Ii facut-o de mult sa dispara. . Am putut statui odala pe a mama a sapte copii, care de la ultima nastere tot facea eczeme, sa bea ceai de urzici. in scurt bmp acestea au dlspamt, I~ lei !?i . durerile de cap care a chinuiau !?Iele tot de-atunci incoace. Intrudt urzica aJutain cazuri de nisip la rinichi ~i in urina, iar eu am oresupus ca lel"Reia ar avea dupa ultima nastere problema cu rinichii, am slatuit-o sa bea acest ceai. Minain mine cu bolile renale merg adesea durerile pulernice de cap. In scurt limp au disparut alit eczemacit 9i migrenele.Eczemele,avind de eele mai multe ori a cauza mterna,trebuie tratatedin interior cu plantecare CUra!a singele. Urzicaeste cea mai buna planta de leac depurativa si hematopoetica. Avind !?ia influen!a poziliva asupra pancreasului, ceaiul de urzici scade nivelul glicemiei (al zaharulul din singe). EI vindeca !?ibollle !?ilnftarnatllle cailor urinare, precum !?iretentia urinars palologlca. Avind in acela~i limp !?i elect usor laxativ, este recomandabilmai cu seama pentru a cura de primavara. Declnd am aflat ce elect curativau urzicne. mi-amcreat un obicerdin a face a cura de patru saptamini cu ceai de urzici, pnrnavara din plantele tinere ~I toamna dupa otava, cind rasar iara91fire linere pretutindeni. Beau dimineata pe stomacul gal 1 ceasca, 1/2 ora inainte de micul dejun !?I 1-2 ce!?tipe parcursul zilei, inghilitura cu fnghi!itura. $i ceaiul dlnaintea micului dejun trebuie baut ln inghilituri mici, pentru a-i
65

mari efeclul. Dupa 0 astlel de cura de ceai rna sirnt extraordinarde bine ~i am de fiecare data senzatia ca pot realiza de trei ori mai multe lucrurl ca pina atunci. Familia mea ~Icu mine n-avemnevole de ani de zile de medicamente,lar eu rna simt pllna de mobllitate ~i tinerete. De alttel, ceaiul nu-l deloc r~u la gust. Se bea fara zahar. C~i sensibili pot insa adauga ceva rnusetel sau ment~ pentru imbun~ta~reagustului. In medicina populara, cura cu ceaiul de urzici este propusa pe 0 durata de mal multe saptaminiin atsctlunile hepatlce, billare ~I splenlce (chlarin oazultumorilia apuna). la secretil abundente ale stomaculul ~I aparatulul respirator, la crampele ~i ulcerele stomacale, la ulcerele Intestinele ~i bolile de piept. Pentru a mentine valorcasele substante active,ceatulse prepare doar prin oparire, Ca mljloc profilacticinsa, se bea 0 singura caasca cu ceai de urzlcl zllnic, tot tlmpul anulul. Este de mare ajutor ~i in vlroze ~i infeell1baeterlene. De Ie 0 anumlt6 virstillIncolo se dimlnueazilleentltatea de fler din organism, Apar de aceea starl de.obosealli, chlar epulzare, omul se simte billtrin ~i cu mal putina putere de rnunca.In acest caz, urzica proasplitli, care conpnefier, poate fi folosita cu mare succes. Ea ne ajute sa depa~im acest punct critic. Dupa 0 cure de urzlcl ne strntlm,relativ repede, mai bine din punct de vedere fizic,energla (;1i puterea de rnunca ne revin, renastern~Iinflorim vizibil. tinara femele din Urfahr a venit odata la mine, anemica, bolnava de stomac ~i vezlcula biliara. Ca fenomen secundar permanent manifestadureri putemice de cap. Am sfatuit-o sa recurqa la ceaiul de urzici. Dupa un timp am intilnit-o din nou in mod intlmplator, Aadlind de fericira, mi-a povestit ce repade 0 ajutase urzlca. Intreaga ei fam~ias-a indreptat de atuneispre aceastaplanta rnedicinala. In hldroplzii, urzlca ajuta prin extragerea puternica a apei din lesuturi ~I cavita~le naturaleale corpului. Datoritasubstantelor sale active hematopoetice,este de tolos ~i in cloroze, anemii ~i alte boll grave ale singelui. Asoclata cu alte plante medicinale, urzica este foloslta cu succes ~i contra leucemiel (a se vedea artlcolul despre .Leucemle",pag, 118). Celor ce sutera de orice fel de alergle (~Iguturaiul de fin intra aiei),Ie recomand sa bea ceai de urzlci 0 penoada mal indelungata. Urzica anihileaza predlspoz~ia la rlicell ~icombate afecllunlle artrltlce ~ireumatice. 0 doamna din Eichstatt a stat limp de tral ani sub tratament medical, avind sciatica l?idurerl putamice. Tndecursul a jumatata da an a scapat de durerl, dupa ca a tacut 6 b81complete de urzlcicu cita 200 grama da plante. Cu cwa timp in urma am facut cuno~inta cu 0 femaia de circa 50 da ani cara Irabula sa poarte peruca din cauza parulul foarte rar. I soarfl distrus astlel ~I ullimela radAc1ni de par. Am sfatuito sa se spete pe cap cu Infuzieda urztcl proaspete ~i supllmanlar cu infuzia din radaclni de urzlcl. MIa urmat sfatul (;11 s-a putut vadea pe saptaminaoe trecea cum pillruls-a regenerat,Incepind sa creasca~i sa sa indeseasca din nou. Foarte binefacatoarepentru crice par este tinctura de urzica, pe care ne-e putam face singuri din radaclni de urzicl scoase din pamint prlmavara sau toamna (a se vedea ta "Moduri de foloslre": "Spalatul pe cap" !,II"Tincturade urztca").Eu insaml Imi masez zilnic pieleacapulul cu aceastatlnctura,pe care 0 iau cu mine chiar ~i in excursii sau dnd cala!oresc ca sA tin pralegeri. Efectul este evident:pielea capului n-are maITeata; parul este des ~i matasos,cu un luciu frumos. Urzicaajuta excelent~i in arterita, Mullioameni sufarindde aceastaboala ar putea sa scape de 0 amputare de piclor daca ar face la tlmp bei de plcioare cu radacini de urzici (a se vedea "Moduri de lolosire"). Orice spasm, indiferent de unde provine, induce tulburari ale irigallei sangvine. In aceasta situ~e se recomanda spaJaturile ~i baile cu infuzie de urzlei. Acela~ilucru este valabilliii In cazul special al stenozei mitrala. Se apleaca bustul deasupra cazil, se spala regiuneainimilcu infuzlecaldu\a de urzicl, masind u~orin acelal?i timp,

66

o femeie din Bavaria in virsta de 51 de ani a suferit timp de 28 de ani de pe urma unei fistule. Profesorul consultat a considerat 0 operape ca fiind problematica, intrucit fistula era plasata pe obraz, pe oaut molar. In anul 1978, aceasta femeie nefericita s-a adresat unui tamaduitor, care I-a aratat mai ales foarte muM inlelegere. I-a prescris alimentalie ~egetaria~a cu tructe ~I legume crude sl gimnastlcli r,!3splratorie.Starea el a devenlt mal suportablla, tara a fl Insa yorba de 0 insanlito~lre. In mal 1979, a inceput sa adune primsle urzici proaspete, bind zilnic 3 csstl cu ceal ameslecate de liecare datli cu 1 linguri~a de bitter suedez. A scrls: "Dupa exact 14 zile, fistula mea din obraz se vindecase ~i nu mal aveam nicl 0 durere. $i asa a ramas pina azl" (28.11.1979). Aud tot mereu cu bucurle despre cit de multi oamenl au cunoscut ~i sim~ asupra propriului lor organism puterea lecuitoare a urzicii. Astfel, rni-a scris de curind 0 femeie ca lunl de-a rindul a baut zilnlc ceai de urzici. Nu numai ca a scapat de orice senzape de oboseaJa, de epuizare, in cluda muncii grele de zi cu zi, dar i-a disparut si 0 batatura purulenta, care Ii pricinuise niste dureri ce 58 intindeau pina in coapsa,' de care n-avusese insa timp sa se ingrijeasca din cauza muncii excesiv de irnpovaratoare; la tel ~i 0 cluperca la unghii, la a carei indepartare prin operape nu se putea decide. Da, asa poate ajuta buna urzica depurativa ~i hsmatopoetica, pe care oriclt as recomanda-o, tot n-ar Ii suticient. 0 alta temeie mi-a scrls cs urzica a vindecat-o de 0 eczema care 0 chlnulse ani de zile. Astfel de scrisorl sint raze de lumina in vtata mea. Ele-mi arata cli ne putem baza pe bunele noastre plante de leac, oriunde le-arn lolosl. Odala a venit la mine, plirlgind, un barbat mal virslnlo. CU Irel ani in urma se imbolnavise de gripa. De atuncl, urlna sa era mara inchis ~I suferea de nlste durerl de cap Insuportabile. Nu I-au loloslt nlel numeroasele medica mente administrate, nioi injeolille (in ultimul timp in regiunea oapului). Dimpotriva, mlgrenele au devenit tot mal aoute, incit omul era in pragul sinuciderii. t-arn dat cura), indrumindu-I spre urzicile proaspete. Urma bea 21/2 litri de ceai, repartizati pe parcursul intregii zile. Dupa patru zile rn-a anuntat telefonio ca durerile de cap ii trecusera total. Ceva mai tirzfu mi-a transmis printr -0 femeie ca se simte mai bine acum decit inaintea gripei. Folosip si dumneavoastra urziClle proaspete, linere, in special prirnavara, ~i Iscep cu ele 0 cura depurativa! Va veti minuna de electullor binefacator. o, calugafi1a din ordinul Elisabetinelor din Klagenfurt rnl-a urmat, de asemenea, sfaturile ~i s-a mirat de rezultatul obnnot. Pete, care nu voiau se vindece.l--~eJn '{ regit,!_l1ea abdominala Iii lornbara ~I (nsolire minc8r1ml puternlce, au dlsparut in timpul oel malscurt, dalorltA ceaiulul de urzlcl Iii a unel dlete pentru flcat. $i la alt caz asemanator ajulase rapid cealul de urzlcl. Dlntr-o scrlsoare din Dellaoh In Karnten aleg urmatoarels rinduri: "Va multomssc din toata lnlma ~i Dumnezeu sl!l va albl!lin Pa,?apentru ajutorul Inestimabil de care am avut parte datorita sfaturilor dumneavoastra. In decursul bolil mele care a dura! 19 ani am fost internata prin toata Austria in multe clinici de neurologie. Nici un medic nu mi-a putut spune ee am de fapt, darmite sa-mi tie de vreun lolos. 0 sl!lptamina ihtreaga am baut ceai de urziel ~i ca printr-o minune boala a trecut de parca niei n-as ti avut-o vreodata." Din laplele mentionate reiese cit de repede ne pol ajuta plantele noastre medicinale. Este aoevarat ca aici nu este suficienta 0 ceases pe zi, ci, in bolile grave, trebuie sa se bea minimum 2 litri in timpul zilei, in ingh~ituri mici. Un om de alaceri mi-a povestit ca-~i ia in excursii ~i call!ltorii de alaeeri ceai de urzici intr-un termos, caci se increde orbeste in pertormantels sale ~i in ajutorul sau Nu nurqai ca-!i taie eel mai bine setea, dar te Iii irwioreaza ~i-ti alunga orice obosealii. Inca 0 indicatie deosebitl!l: In sclatlcl, lumbago, nevrlte la brate Iii picioare, se Ireadi f 0 a r leu Ii 0 r locurile dureroase cu 0 urzloa proaspata. La sciatioa, de exemplu, se atinge foarte incet plclorul cu planta proaspl!lt1i, fncepind de la glezna, pe partea exterioarl!l pinA la ~old, lar pornind de aioi, de-a lungul pal1ii interioare a

sa

as

~a

67

piciorului pina la calcii. Acest lucru este repetat de 2 ori, iar in incheiere se trece urzica de la sold in jos peste sezut. Se procsdeaza la fel :;;icu alte portiuni afectate. La urrna se pudreaza pielea pe locurile respective. Nu trebuie oare sa multumlm Domnului pentru indurarea LUI de a ne fj daruit 0 ati! de miraculoasa planta medlclnala? In vlata lor traita rapid, oamenll trec pe lingil ea nepasator, preferind sa recurga la calmante :;;i sedative, care sint luate excesiv. Dar adesea nu pot ajuta In mod real decit bunele noastre plante de leac, cazute din pecate in uitare. In final as vrea sa mal adaug 0 inti'mplare care rn-a impreslonat in mod deosebit. in ora:;;elulnostru am tacut cuno:;;tinta cu 0 batrina care mi-a povestit ca medicul constatase ca are tumorl canceroase la stomac. Nu se putea decide sa se opereze din cauza vfrstei inaintate. Atunci cineva a sfatuit-o sa bea ceal de urzici. Clnd s-a dus la medic dupa un timp, acesta a lntrebat-o mirat operat? Dar nu se vede nici 0 cicatrice!" Excrescen1ele dlsparusera complet :;;ifemeia a mal putut beneficia de un amurg sanatos aI vie~i. Nu trebuie sa ajungem atiI de departe. Niciodata nu se poate forma ceva malign, daca pe lingil faptul ca 0 prstulm pe buna noastra urziea, ii aSir1)ilamputerea minurata, in intervale reguJate de limp, sub forma ceaiului. Inca un sfat bun: lnoepef chiar astezi 0 cura de urzicl. Planta uscata 0 gasiti in orlce magazin speclalizat. Invitali plantele noastre medlcinale iar in casal Echipa!i-va prlrnavara cu loarfece :;;1manu:;;1~I ie:;;itl la aer fiber, in natura lui Dumnezeul Este 0 mare placere sa culegi urzlclle slngur, sub cerul liber al Domnuluil Cu cit sint utilizate mal proaspete, cu alit mal mare este, conform experlentel, rsustta curative. GindilivA atunci ~I la 0 provizie pentru larna, in vederea careta ar Ii eel mai bine sa culegeli urzlcile de luna mal. Bucurati-va sa putati face asttel slngurl ceva in fol05UI saneta!li durnneavoastral Un cititor din Westfalen scrle: "Vecinul meu utilizeaza urzlca ~I pentru stirpirea insectelor :;;ia daunatorilor din grad Ina sa Pune 0 cantitate mai mare de urzici roo-un recipient cu apa, care are in jur de 300 litri (dar se peate muia ~i 0 cantitate mai mica) ~i lasa urzicile la maceral mauntru ceva mai mult timp. Cu aceasta apa de urzici i:;;iude apoi tot mereu plantele, pe care Ie poate avea astfel tara daunatori, tara a intrebuinta substante chimice. Nici in morcovi nu mai intra atunei viermiil" Daca vrep sa va informall in legatura cu alte utilizari eficiente ale urzicii, citili orosura "Maria Treben's Hellerfolge", aperuta la editura W. Ennsthaler. Pe de alta parte, exlsta azl unil agricultori care stropesc cu dlferite solU\ii pentru sli'rplrea buruienilor urzlclls care eresc pe margini curate, inverzlte de paduri ~i cimpii, departs de sosele ~i alte medii poluante. Otravurlla noelve pentru om ajung deci pina m coltunls neatinse ale pAdurllor. Nlcl nu se gmdesc aceste persoane ca dlstrug astfel, simultan, pasari ~I insecte. Mulli tarani nu-sl mai gasese timp pentru a cosi urziclle cu secera. Cit de orbi am devenit nol, oameniil

.v-ap

MODURI DE FOLOSIRE Infuzie: A se folosi 1 lingurilil (cu virf) la 1/4 litru de apa: a se opari doar :;;ia sa lasa sa .traga" putin, Tlnctura de urzica: Radacinile, scoase din pamint primavara sau toamna, sint spalate cu 0 perie ~i taiate milrunt. Se umple cu ele 0 stlcla pmil la git Se toama deasupra rachlu de secara de 38-40% ~I se lass sa stea 14 zile la loc calduros.

68

Bai de picioare: Cite 2'milni pline de radacini bine spalats ~i periate 9i de ur-

. zic1 proaspete (tulpina ~I flori) se lasa peste noapte In 5 litri apa ~i se lncalzesc a doua zi pina dau In clocot. Se introduc picioarele In baia facuta el1: de fierbinte sa suporta 9i se tin 10 minute. Urzicile ramln in apa In timpul baii. Aceasta bale de picioare poate fi folosita Inca de 2-3 ori, daca esta reincalzita. Spalat pe cap: De 4-5 ori cite 2 milni pline eu urziei proaspete sau uscate se pun intr-o oala de 5 litri cu apa rece 9i se lncalzesc Incet, pe foc mlc, pina la fierbere. Se !rage oala deoparte ~i se lasa sa stea 5 minute. Daca se folosesc rAdacini de urzlci, se pun 2 miinl pline de r~dacinl sA stea peste noapte In apa rece, se incalze~te totul a doua zi pin!! da In clocot 9i se lasa sa stea 10 minute. Pentru spalatol pe cap ar trebui Intrebuln\at In aeest caz sapun medicinal.

URZICA-MOARTA-GALBENA
(Lamium galeobdolon) Aceasta planta poarta 9i numele de galbinita, sugel-galben, urzica-qalbena, urzica-moarta, zeorea. Ea crests in 'paduri umede ~i santur], sub tufisuri, 11nga qarduri 9i garduri vii, priritre darfmaturi, pe loeuri ~~[h umede, umoroase sl pretutindenl unde se Intilnests si urzica.lnflore~e in'lunile aprilie ~i mai, iar In zonele rnuntoase chiar 91 mai tirziu. Rizomul vivace (care traieste mai mutt de un an) forrneaza tulpini verticale, inalte de pina la 50 centimetrl. frunzele slnt disp,use incrucisat In serii la niveluri diferite, avind forma unui ou 9i slnt crete, florile stau intr-un verticil fals la subsuoara frunzei. Se colecteaza frunzele si florile. Ca ~i urztca-rnoarta-qatoena, urzlca-moarta-elba (Lamlum album) - purtlnd in limba) popular 9i numele de Iata-mitei, rnlerea-ursului-cu-tlori-balal, sugel-alb, urzica-alba, urzlca~ereata, urzicamoarta - este 9i ea 0 planta mediclnala rernarcabila. Ea inflore:?te ca burulana din mal pine in octombrie pe drumuri, prlntre dArfmaturi ~I terasamente -ce cale teratA. Se culeg 9i frunzele, Insa in prlmul rind florlle. Cealul preparat din ele aluta in bolile grele ale organelor pelviene 9i in tulburarlle ~i durerlle menstruale, dace se iau 2 cesti pe parcursul zilei. Are ~i elect depurativ, combate Insomnia pe baza nervoasa 9i este un remediu eficace In cele mai diferite maladii ale femeilor. Femeile cu vesnice afectlunt ale organelor pelviene 9i fetele tinere ar trebui sa aprecieze mult acest ceai. Fiorile 9i frunzele urztcil-rnoarte-qalbens se folosesc in maladll asemanatoare, mal ales in retentte urlnara, boll ale .callor urinare, usturiml la urlnat, boli renale grave ~i anasarca. Fiorile sint indicate in tulburarl digestive, scrofutoza ~i eruptli cutanate: In acest scop se bea 0 cana cu ceai dlmineate. Contra utceratnlor !?ia varlcelor ajuta compresele cu infuzie. . . Urzica-rnoarta-qalbena este recomandata impotriva paraliziei vezlcale la oamenii batnni, in raceille vezicli urinare 9i in nefrite. 0 baie de 'sezut GU adaos de urzicam0C!rta-galbena este deosebit de binefacatoare. In scleroza renalii incurabila, irigare renala ~iracordare Ia rlnichi artiftclal, urzlca-rnoarta-qaloena, arnestecata in parti egale cu dr8i:!aica si splinufa, adoce rezunate
'.
"

69

lecuitoare dintre cele mai bune. Dace nu poate fi procurata urzica-moarta-qalbsna, atunci se poate adauqa si urzica-rnoarta-alba.

MODURI DE FOLOSIRE Infuzie: 1 lingurita (cu viii) la 1/4 litru de apa - a se opari doar, a se lasa putln In repaos. Comprese: 31ingurile (cu vlrf) la 1/2 IItru de apa - a se oparl, a se lasa putln in repaos. A se umezi cirpe cu infuzie :;;ia se aplica asHel comprese calde. Adaos la bala de sezut: A se vedea "Bai de sszut" la .Partea generala" (se totosests Intreaga plantal). Amestec de cealurl: A se amesteca urzica-moana-qalbena, dragaica !iii splinuta In parti egale. A se opari 1 Iingurita (cu vlrf) din acsst amestec cu 1/4 litru de apa. A se lasa sa stea pulin.

VENTRILICA

(Veronica officinalis)

Clnd rornanii au ocupat oolnloara tara in care se stab ilisera germanicii, au facut cunostmta prin ba:;;tina:;;icu planta medicmala cea mai aprsciata la germanici, veritrilica. Ea era numite .Jsacul lunda mental al tuturor relelor' ("Grundheil aller Schaden"). $i romanii trebuie sa- se Ii conyins de marea sa putere curativa, dupa cum am citit odata lntr-o carte veche despre plante rnedicinale, Daca voiau sa taca un compliment mai deosebit unui prieten sau cunoscut, atunci Ii spuneau ca are la fel de multe caliHiii ca ji foarte apreciata ventrillca. Mi-am amintit de aceasta yorba intr-o zi cind un domn rni-a relatat despre concentratla crescuta a colesterinei in singele sau. Din aceasta cauza fusese internat de mai multe ori In spital. l-am indicat oeaiul de venlrilica, 2 cesf pe zi. Mare rnl-a tost bucuria clnd mi-a povestit, 0 jurnatate de an mai tlrziu, cit de mira\i au lost medicii, nernaiqaslnd, la un consult recent, colesterolul crescut. Venlrillca, nurnita :;;i buruiana-de-pent, burulana-de-celperit, matrtce, stratorlci:l, :;;oplrlalli:l, ventricea, vlndrllica, crests in padurt, pe locurl defrtsate, IInga marecini:;;urj, tuti:;;url, garduri :;;i:;;an\uri, pe drumuri :;;iIn liziere. Are 0 lulplna paroasa, care se tlra:;;te pe pamint, frunze mlct, zlmtate, cu un luclu argintfu, care se terrnma In spice ce stau in sus, avind flori de la albastru deschis pfnilla violet. Frunzele cad usor la atingere. Perioada de fnflorire: din rnai pina In august. Se colecteaza lnflorascentele (ansamblul florilor dispuse pe axa centrale). Oele mal eli-ciente sint acele plante care crese la margini de paduri :;;isub stelarl, Aceasta planta rnediclnala mostenita de nol din timpurile stravechi .constituie un adaos Indragit la ceaiurile depurative :;;ieste de ajutor, fmpreuna cu virfurile proaspete ale urzicilor, la vindecarea eczemelor cronice. La suparatorul prurit senil (mlnciirimi de batrine,e) n-as mai Inceta sa recomand vElntriliQ? Persoanele care sint slabite ~i sensibile 0 suporta intrucit este un leac bun pentru stomac, avind 0 acpune t:lllndii, care stimuleaza :;;i digestia. Ea indeparteaza secretiite stomacale abundente, precum ~i tulburarlle intestinale.
70

Af?dori sa accentuez mai ales iaptul ca ventrilica are un elect vlndecator excelent In combaterea nervozitattl care provine din suprasolicitare intelectualii. 0 caasca bauta seara. Inainte de culcare, face adevarate minuni prin acnunea sa linistitoare. Preotul elvetian Kunzle rscomanda celor care trebuie depuna 0 activitate intelec~ 1 / tuals deosebita sa ia acest ceai calmant inainte de culcare. EI da 0 memorie ~i.V 1!lc;1~pJ!(teaza senza!iile _de_~m~t~als. Amestecat cu radacin~de \eliM. -irllalura debilltatile nervoase ~i startle melancoliee. Chiar si in cazul ieterulul, al nisipului in urina, al durerilor artieulare reumatiee !fi artritice, ventrilica da un rezultat grozav. Un preot mi-a declarat: .Lapsusurue mele mari au disparut in 14 zile in mod surprinzator datorita ventrllicii amestecate cu coada-calului (in parti egale, 2 cesti pe zi). Chiar In timpul predicilor imi scapau cuvinte importante. Devenisem nesigur 5i nervos. Plantele m-au ajutat incredibil de repede." . $i la bronsitele vechi, uscate, ventrilica a produs adevarate minuni. Pentru ceaiul pectoral se folose!ilte un amestec de cuscrisor (numit f?i mierea-ursului sau pluminarica), !runze de podbal, patlagina f?iventrilica Tn pai\i egale, care se lndulceste cu pulina miere sau se oparesc plantele cu apa In ctocot in care a fost dizolvat zahar candel, Contra lcterulul, ca !ili a afectiunilor hepatice ~i splenice recomand urmatorul amestec de caaiuri: 50 grame de r~daeini de papadie, 25 grama de flori de clcoare, 25 grame de vinarila (numita !ili mama-paourn] ~I 25 grame de ventrilica. Se amesteca blne aceste planta. Sa beau Incetul cu incetul in timpul zilei 2 cesti nefndulcite (Ia 1/4 Iitru de apa - 1 IIhgurita cu virf de plante). Din planta inflorit~ sa po ate prepara !ili un sue proaspat, indieat in bolile croniee ' de plel!Wllai al~s la a~JT:1e (a se vedea "Moduri de lolosire"). Se ia din acest sue de 2.:'3orl pe zi cite 1 lingur~a P1rnll. Intruclt ventrilica este laudata In cai\ile vechi despre plantele medicinale !ili ca 0 planfa care vlndeca ranile, 0 recomand pentru lezlunile inflamate ~i care se vindeca greu, in specIal in apropierea tlbiei (a fluierului piciorului). minUe sint clatite mal intii cu o infuzie; apoi se pun in timpul noP1ii peste rani comprese imbibate in preaiabli cu un ceai proaspat preparat !ili se invelesc ca sa ramina. calde. Bolnavil de reumatlsm 51 artrita ar trebui sa incerce 0 data tinctura de ventrillca, pe care sl-o pot prepara usor singuri (a se vedea .Moduri de preparare"). Aceasta tinctura se folose~te extern ca frectie, iar intern se iau de 3 ori pe zi cite 15 picaturi in ceva ape. sau ceai. Beti neaparat In tiecare an 0 perloada de limp ceai de ventrilica proaspat culeasal EI nu reduce numai arterioscleroza, ci 0 previne f?ida organismului 0 noua elasticitate prin efectul sau depurativ. De aceea, rugamintea mea: Tine~ seama de acest stall

sa

MODURI DE FOLOSIRE Prepararea eeaiului: A se folosi 1 lingurqa (cu virf) la 1{4 litru de apa.. a se opart doar, a se lasa sa stea putin. Sue proaspat: Se spala intlorescentele proaspete f?i se preseaza inca umede prin storcatorut electric de uz casnic, se toarna sucul in sticle mici !ili se pastreaza la frigider. Tlnctura: 2 miini pline de plante inflorite si taiate marunt se pun lntr-un litru de rachiu de secara de 38-40% ~i se lasa 14 zile la soare sau in apropierea ma9inii de gatit. Amestee de eeaiuri: 1 lingurila (cu vir!) la 1{4 litru de apa, Se opareste coar !ili se lasa sa stea putin.

71

ViSCUL
(Viscum album) Cine nu cunoaste aeea ptanta care traie~te ca semiparazit pe foioase ~i conifere, fixa!s cu ajutorul rMaeinilor sale suqatoare ~i impra~tiate ~ipe care n-o mal putem Indeparta din viala noastra gra~e puterii sale tamaduitoa(e? Ea creste sfede pe ramurile plantei-qazda. Frunzele vssnic verzi sint pieloase. Fructele, in forma unor bobhe, sint albicioase, pujin sticloase, in Interior viscoase ~i lipicioase. Pasarile rasplndesc saminta cteioasa, frecind-o cu ciocul de crengi sau eliminind-o nedigerata in excremente. Numai asa este posibila inmultirea plantei, cael s-a dovedit saminta el nu alunge incolteasca niei pusa in apa, niei tn pamint. . Viscul se mal intnne~te in popor ~i sub alte denumm, cum ar fi; stoletnic, vase, vase-de-par, vase-de-brad Viseul a fost 0 plantil de leac ~i farmece inca de pe vremea stramol?i1ornostrt. Este invaluita de mister. Drulzii (preOlif celli) 0 considerau 0 planta sfintA, un leac universal ce putea sa inl~!ure orice rau. Preoli 0 taiau cu cu~te ~i secen de aur in cadrul unor ceremonil festive. Vechll medici naturlsti foloseau viseul ea un mijloc exoelent ~l cu acliune slgura in eombaterea epllepslel, AeeastA fOl1il lecuitoare straveche 0 recunoaste ~i adeptul lui Knelpp, cr. Bohn. In zilele noastre el rscomanda viscul contra spasmelor cronlce ~I a acceselor de Isterie. Frunzele ~I tulpinile micute, care se taie marunt pentru a II uscate, se euleg numai de la i'1ceputul lunli cctomone pins la mijlocul lunii decembne ~i in lunde martie l?1 aprille. In celelalte luni viscul n-are putere de leac. Plantele cu cea mai mare fol1a curativa sint considerate cele de ~ stejari ~i plopi; dar ~i cele de pe prazi, pini l?ipomi fructJferi au putere vlndecatoare. Inca 0 indicape legata de cules. In lunile martie l?i aprilie, viscul nu prea are bobile Pasanle i Ie-au cUlguht pe timpul iemiL Deci 58 procsdeaza mai user la tillatul frunzelor l?i al tulpin~elor, intrueit se scapa de eolectarea bobitelor lipicloase, care din luna octombrie pinA in decembrie mai sint pe

sa

ca

vise.
Am fost adesea rntrebat~ de ee laud atit de mu~ viscul, cind de fapt se spune ca ar fl ctravltor. Viseul - adlca frunzele ~I tulplnile - nu este deloc otravitor, insa bobilele, admlnistrate Intern, slnt. Dar daca sint amestecate eu untura de pore pina se torrnsaza o alilie (a se vedea ..Modurl de folosire), care se intrebuinleaza extern clnd ru ingheata sau degera 0 parte a corpulul, ele aJutll foarte mull. " Une! femel n inghets nasul in fiecare iaroil. In lunile cu ger de-abia se mal fneumeta sa iasa din casa cu nasul ei vesnic vinal. AceastA situa~e s-a inrautati! an de an. Am sfatuit-o sa puna peste noapte pe nas un tero proaspat din boblte de vise, Chlar daca suna aproape incredibil, Irebuie sa certific totu~i ca in citeva zile nasul is-a vindecat. Viseul influenleaza pozitiv functionarea intregului silltem glandular !?i reaiizeaza pertormante excelente tn stlmularea metabofismului. In acela~i limp, actiunea sa asupra pancreasulul este atit de buns, incll la 0 cura continua de ceai de vise diabetul i!ill pierde cauza aparitiei, Oamenii care suferll de tulburart cronice de metabolism ar trebui sa faca 0 data incercarea de a bea in mod regulat limp de cel putin 0 jumatate de an eeal de visco Dapa avsf tulburari hormonale, recurgep la vise - veti obtine un rezultat extraordlnar. In acest caz se prescriu minimum 2 cesn pe zi, una bauta dlmUieaia!ili una seara. 72

Viscul est'e un leac exceotional contra arteriosclerozei, este foarte aprsciat ~i recomandat in apoplexie, la care rareori soar mai fi ajuns daca s-erf baut lnainte in mod regulat eeal de vise. Daca s~a ajuns totusi la un atac de apoplexie, sa beau timp de 6 saplamTni zilnic cite 3 cesti, timp de 3 saptarnlni zilnic cite 2 cesti l?itimp de 2 saptamini zilnic cite 1 ceases, 9i anume prima ceasca inainte ~i dupa micul dejun, a doua csasca inainte l?i,dupa masa de prinz, iar a treia ceasca inainte si dupa eina, de fiecare data numai cite 0 jurnatate. ' Ceaiul de vise este folosit !?Ica mijloc hemostatic. Tras rece pe nas, opreste hemoragiile nazale, consuma! ca ceai opreste hemoragiile pulmonare sl intestinale din timpul tifosului sau al dizenteriei. ' Viscul este leacul cel mai stimulant al functiunli cardiace ~i circulatorii. Tngrave tulburarl circulatorii nu poli inceta sa tot recomanzi VISCUI. Intrucit viscul are substante active care normallzeaza functlonarsa intregului or.ganism, el produce inimaginabilul- adica scade tensiunea arteriala la hipertensivi si 0 creste la hipotensivi. Se calrneaza astfel inima agitata !?i'se fortifica activitatea cardiaca, viscul avind etect cardiotonic. Toate tenomenele sscundare legate de 0 tensiune arteriala anormala - cum ar fi congestia cerebrala, senzatiile de arneteata, vijiitul in urechi sl tulburarile de vedere - sint indepartate. Viscul contracareaza, In acelasi timp, 'toate atecthmlle cardiace, asa ca se poate afirma pe drept cuvint ca este de un ajutor ~ndispensabil In toate tutburarlle ca(_d.l~~clrculatoriLEpoca noastra contemporana, Irn~are seTaie!?te mtr-un ritm rapid, care Impune oamenilor cele mai mari solieitari l?i n streseaza cu 0 criza de tirnp vlolenta, are realmente nevoie de astfel de ajutoare. Din multe scrlserl oe-ml slnt adresate reiese ca oameni cu hipertensiune arterials, tulburar! serioase ale circulatiei singelui, rnoleseala, tutburar] cardiace, deci 9i cu tulburar! In rltmul actlvltatll cardlace, vertlj, IIp'sa de chef de munca au scspat rn scurr limp de aceste suparari gratie viscului. S-au simtit iara!?ibine, recapatindu-!?i bucuria de a muncl, Zilnic 3 cestl cu ceai de VISCpreparat in asa-nurnitul extract rece ~i baut lncatul cu Incetul va vor normallza ~i inima, 9i circulatia singelui, realizind astfel 0 putere mai mare de munca, De altfel, ar trebul stectuata macar 0 data pe an 0 cora de 6 saptamlnl cu ceal de vlsc, astfel: Se beau timp de 3 saplamini cite 3 cesti pe zi, limp de 2 saptamini cite 2 cssf pe zl 91timp de 1 saptamina cite 1 ceasca pe zi, Circutatta slngelul !?i tensiunea artsrlata s-au refacut in aceste 6 saptamini. Pentru ca starea buna sa se mentina constant, ar Ii propice ca limp de un an sa se bea in continuare in fiecare dimineata cite 1 ceases cu ceai de vise. Un dornn din regiunea Malnzului suferea de ani intregi de hipotensiune artertala. care se manilesta atit de acut in anumlte zlle, Incit de-abia putea sa mai taca lala muncH sale ea morar. Consultase medici renumitl nu numai din Germania, cl si din Elvetia, rnsa fara rezultat. A primit plln de scepticism afirmatia mea ca viscul este cel care ar mal putea ajuta dnd este vorba de tensiune, fie ca aceasta este scazuta, lie este rldlca!!!. Eram tocmal in luna aprilie ~i viscul, detlnind inca forte de leac, putea Ii luat din copaci. Citeva lunl mal tirzlu, la una din prelegerile meIe dlntr-un ora~1 din Austria supsrioara. morarul nostru din frumoasa zona a Mainzului s-a asezat in primul rind l?i a relatat fntregulul auoltoriu ca tensiunea lui, altadata atit de joasa, se normalizase total datorita visculul. $i femeile ar trebul sa apeleze la eeaiul de visc. Normalizarea circulaliei singelui aduce dupa sine 0 Incetare a dereglarilor menstrua Ie, mal ales a menoragillor (a hemoragillor lJlenstruale puternice), precum l?i a metroragillor postpartum (de dupa nastere). In cadrul indispozitiilor din timpul menopauzei, insolite de palpitatii, stari de 'agltatie, anxietate sl Ins'uticienta resplratorie, ceaiul de VISCar trebui administrat ciliva' ani la rind. Toate aeeste stari neplacute dispar l?i femeia nu mai are senzatia ca se alia la menopauza. Sucul proaspat de vise poate inlatura sterilttatea

ca

73

lemeii. Viscul trebuie spaJat bine !?i presat, cit e mea In stare urneda, cu ajutorul storeatorului electric. Se iau din acest suc cite 25 picaturi in pU!ina apa, dimineata pe stomacul gOl, 1/2 ora inainte de micul dejun, si seara inainte de culcare. Cu citva timp in urma s-a publicat in presa 0 comunicare din Londra in legatura cu laptul trei grupe de oercetaton au ajuns, independent unele de altele, la concluzia ca la femeile in virsta de peste 50 de ani se torrneaza intr-un procent mare cancer la sin daca au folosit in tratamentul hipertensiunii arteriale 0 perioada Indelungata medlcamente pentru scadersa tensiunii. De ce sa ne asumarn acest risc dnd avem minunatul visc? De scurta vreme, viscul se utilizeaza !?imedicinal ca un mijloc ce previne cancerul ~i combate cancerul. Experienla arata tot mereu ce elect depurativ ~i profilactic au plantele medicinale. Recurge~ la aceste ajutoare, pentru ca sanatatea dumneavoastra sa se consolideze !?isa sa men~na pentru totdeauna!

ca

MODURI DE FOLOSIRE Prepararea ceaiului: Ceaiul de vise se pregate~e doar ca extract rece. Se pune peste noapte la macerat 1 lingufi1a (cu viii) de vise in 1/4 litru de apa, dimineata se incalze~le usor ~i se filtreaza, Daca este nscesara 0 cantitate mai mare pe zi, atunci ceaiul ar trebul fie pllstral intr -un termos clatit in prealabil cu apa fierbinte sau sa lie incalzit de fiecare data in bain-marie. Tinctura; Picaturi de visc gata preparate se pot curnpara de la larmacie. Suc pro asp at: Frunzele ~i tulpinile proaspete sint spalate ~i presate in stare urneda cu ajutorul storcatorului electric. Prepararea aJifiei: Bobitele proaspete, albe ale viscului sint amestecate (Ia rece) cu untura de pore, pina ce sa formeaza 0 alifie (se Ioloseste extern la degeraturi ).

sa

IERBURILE SUEDEZE
MICUL BIITER SUEDEZ 10 grame de aloe' 5 grame de srnirna 0,2 grame de sofran 10 grame de lei de sena (siminichie) 10 grame de camfor" 10 grame de radacina de revent (rabarbar) 10 grame de radacina de curcuma (sofran-de-lndia) 10 grame de mana 10 grame de Theriak venezian 5 grame de radacina de lerr.nul-Domnului 10 grame de radacina de anghelica 'in Joe d. oIoe "Eslo vol
pol '01001,I .6Oklnl de gen~an6 seu praI de poRn (n a.). toIooe-.'l door eaniolUl natul1ll(n. 0.).

74

lerburile suedeze se pun Ia maceratin 11/2Iitru de rachiude secarasau de rachiubun de fructe de 38-40"A., intr -0 stida de 2 litricu gitullarg ~isa lass sa stea 14zila in soaresau in apropierea~nii de g~ Sa agrrazilnic,de asemeneainaintede filtrareai'ntr-o sticla mica sau inainte de intrebuintare.CealaJtacantitate poate ramine timp nelimitatpeste plante.Se toarnalichidulin sliclemlcicare se astupabine~i se pastreazala rece.Astlelse poate pastraacest elixirmuiVanI.Cu c1\sta maimult,cu atit estemaieficace.

Releta a fost gasita dupa moartea renumitului. medic suedez, rectorul Facultatiide rnedlcina, dr. Samst, printre scrlsorile sale. Dr. Samst a murit rnlr-un accident de calarie la virsta de 104 anI.Parinlll~i bunicillui atlosesera~I el 0 vlrsta venerabila. Suna aproape ca 0 poveste ~i totu~i s-a lntimplat lntocmel: Pe cind eram femeie tinara, am ajuns foarte grav bolnava In apropiere de Lembach. Filnd izgonlt1l din patrie, m-am imbolnllvit intr-un lagar bavarez de tilos abdominal, 0 lntoxlcatie cu carne, la care s-au adau!i!at un icter ~i 0 ocluzie Intestinalli. Am zacut peste 0 jumatate de an in spital. Clnd sOlul meu ne-a adus pe mine, pe copllul nostru ~i pe mamele noastre in Austria, de-abia ma Vneampe picioare. Noaptea incepeau dureri care parca iml strapungeau organismul cu 0 sabie. In acele momente, nu puteam sa stau nici pe scaun, nici intlnsa, nici in plcloare, nici sa merg; concomitent se osclansau varsaturl sl dlaree. Eram 0 adunatura neajutoratade oase. Medicul a recunoscut aici dureri ulterioare tlfosulul, care de mutts orl se continua inca ani de zile. {ntr-o buna zi, 0 femeie straina mi-a adus 0 sticluta cu un 'lichld marc inchls, cu rnlros puternic. Aflase de boala mea ~ivoia sa ma ajute. Mi-a.spus ca aceste ierburi suedeze 0 salvasera~i pe ea de la 0 boala grea. A adus ~i copia unul "Manuscrls vechl" in care se explica In 46 de puncte cum vindeca aceste picaturi orice boala. Releta provenea din mostenireaunui renumit medic suedez. Dupa cum scrie acolo, tOli membrii famillei sale au atins 0 virsle. neoblsnult de inaintate.. Bitterul suedez vindeca, conform punctului 43, !?i.buboaiele ~i pustulele de ciuma, chiar daca Soarafla deja in gft". Mai intli am bagal picaturile in dulapiorul de medicamente.Pur ~i simplu nu rni-a venit a crede ea aceste ptcatun modeste mi-ar putea reda sanatatea, atunci clnd insu~i doctorul nu-ml mai putea aduce nici un ajutor. Dar curind am afiat ca nu era niei pe departe a~a. Tocrnaisedearnlinga un cos cu pere rascoapte carora trebuia urgent sa Ii se gaseasca intrebuinlare, crnd am fost cuprinsa de 0 noua criza. Cum fusesem asigurata ca picaturile puteau Ii folosite nu numai intern, c[ ~i extern ca nlste comprese, n-am stat pe ginduri !iliml-arn pus 0 bucata de veta umezita cu picaturi peste care am aplicat un sacule! de nallen - sub forma de cornpresa pe burta, am tras deasupra portjartierul clorapului ~i rn-am apucat iar de treab{t. Peste corpul rneu s-a revarsat 0 senzatle calda, placutli ~i deodatli am avut Impresia c{t cineva ar trage din trupul meu cu 0 singura rnlsoarede mina tot ce era bolnav. Va asiglJrca am scapat cu aceasta cornpresa unica, pe care am purtat-o toata ziua sub portJartlerulciorapulul meu, de toate durerile ~i indispoziliile ultlmelor lun!. Boala a zburat, ca suflata de vint, ~i niciodati! n-a mai survenit 0 nou~ criza. Clnd fiul nostru avea 6 ani a fost atacat de un cnne lup ~i muscat ingrozitor de obraz, Ni~te cicatrioe rosu-lnetusl-au aparut mai tirziu pe fala de la nas in jos inspre gura. In .Manuscrisulvech?'se poate citi la punctul 33 ca picaturile indeparteazatoate clcatrlcele, chiar daca sint vechi, semnele ranilor l?i taieturile, daca aceSlea sint umezite eu ele pina la de 40 de orl. Prin urmare, am umezit zilnic cicalricele fiului nostru, seara inainte de culcare. Foarte curind au disparut fara urma, chiar !iii eele care ajungeaupina adinc in nas. Avi'nd aceasta experienta, am sosit In anul 1953 la Grieskirchen. Faclnd 0 vizlta intr-o gospodarie taraneasca,am intilnit laranca tinara, mama a dol copii mici, la muls in grajdul de vaci."Daca ma pui la pereta, ma las pa loc i'mpu~catlide tine", mi-a spus
75

Ii era teama de

tn lac de salut. Avea de saptamini intregi dureri de cap insuportabile ~i, cum medicului 0 tumoare la cap, trebuia sa piece la Linz sa faca raze Rontgen. L-am trimis chlar in aceeasi saara pe flul meu la ea cu 0 sliclula de bitter suedez. ca sa lie macar noaptea eliberata de durerlle de cap cu ajutorul compresei cu picaturi. Cil de surprinsa am fost cind m-am trezit la ora sapte dirninsata cu sotul ei la Ulla. lICe i-al trimis nevestii-ml? Dupa ce lli-a pus vata urnada a scapat in dOUB minute de durerlle cumplite de cap. Dimineata s-au scurs apoi prin nas ih gil doua dopuri marc-roseate. groase cll degetul mic." Era 0 sinuzits frontals neglijata care a fost inlaturata printr-o singura compress. Aoeasta tarancA se iflCl"ede ~i astazi orbests in bitterul suedez. A putut s-o scape cu ani in urma III pe letila ei de 0 pneumonie foarte urlla cu ajutorul compreselor respective III are grija sa nu ramina nlclodata lara acest leac in casa, femele a sulerlt mai multe luni ln llir de 0 slnuzita frontals purulenta duraroasa. Respiratul prin nas era imposibll. In paralel avea durerl de cap insuportabile. Antibiotieele puternice ~I razele n-au alutat-o. Sl-a aplicat atunei peste noaple comprese cu bitter suedez pe Irunte, oehl ~I nas. A slmlit 0 usurars inca de la prima utilizare. Dupa 3 comprese puse in nop\ile urmatoare, cAile respiratorii is-au dastupat, iar prin nas s-au scurs dopuri mari cu puroi. Cunosteam din vedere 0 femeie linara care dupa nasterea eelui de-al saselea copil parea a Ii umbra celel de altadata. Am abordat-o ~i astlel am allat momentan nu mat pules 511manince nimlc. A fost nevoita sa-;;i dea copiii cuiva in ihgrijire. Am statuit-o incerce cu ierburile suedeze. Aproximativ trei saptamini mal tirziu am revazut-o; era iara~i 0 femeie sanatoasa, proaspata. Mi-a spus ca picaturila au tacut minuni. Putea din nou sa manince tot ~i-;;i adusese coplii iar acasa, ,A lost de parca ar f sarit un animal din mine", ml-a afrmat 9i mi-a mai povestit ca mama ei era in spital din cauza unui piclor umflat foarte tare ~i umbla deja de mult cu baston. 75 de injec!l1 n-au lost in stare sa dea nici un rezultat. l-a trimis mamei sale manuscrisul, statuind-o sa recurga la bitterul suedez care si-a facut loarte rapid etectul. Piciorul este din IOUnormal ~i bastonul a devenit de prisos. Intr-o zi am primit 0 scrisoare din Germania in care 0 cuno!?f:intama ruga sa port sufleteste de grlja. nepoatei ei care era in momefltul acela la cura in Gallspach. Cihd tinara a venit pentru prima data la mine la Grieskirchen, m-am speriat foarte tare. A fost rldicata din mafiina, Is-au impins sub orate doue cirle, iar corpul Infirm tot a avut nevoie, in cluda sprijlhulul, de peste un sfert de ora pina la loculnta mea aflata la elajul intii. Articulaliile arnbelor picioare erau detormate, degetele mnnilor crispate ~i incapabile sa tina ceva. in timpul mersului picioarele erau t1rile, lar partea superioara a corpului aruncata in fata cu smucituri. Stateam in usa apartamentului cu miinile apasate pe inima ~inu am putut amcula decll: .Cum ati ajuns dumneavoastra, femeie tlnara, la 0 astlel de boala i'ngrozitoare?' .Pes1e noapte, dupa al patrulea copil' rn-a raspuns. Brusc, ca sa zioem asa "peste noaple", femeia aceasta tinara ;;i dragutA a devenit Infirma. A fost dusa in Germania din doctor ih doctor, nimeni n-a putut 5-0 ajute. Venea de patru ani, periodic, de doua ori pe an, la Gallspach la dr. Zellels, care a trebuit sa-l spuna ca putea doar sa-i alenueze starea, nu s-o vlndece. Halul ih care arata cihd a apucal eea!?ea de calea cu laturile exterioare ale miinllor el schiloade ml-a strapuns inima. Am sfatuit-o sa ia bitter suedez, care se putea procura atunci ih Germanla sub denumirea de "Crancampo". Ast8zi tin multe farmacii ~i drogharii bitteruJ suedez dupa releta indlcata. I-am spus sa sa agate de ef ca de un pal. Asta a fost in februarie 1964. In luna septembrie a aceluia~i an am primit un telefon din Gallspa~h din partea tinerei femei, rugihdu-ma sa vin 5-0 iau ih Grieskirchen de la autobuz. Intii am ramas perplexa. apoi extraordinar de mirata cind din autobuz a cobori\ a femeie tinara, rlzihd !?i numa! sprijinindu-se in baston. Crisparea ~ischilodlrea milnllor disparusera, la fel ~i o mare parte din deformarlle de la picioare. Numai la plciorul sting mal avea genunchiul ~i glezna umflate. $1 aceste umflaturi s-au retras total pine pe 3 august

ca

sa

ca

76

1965, deci un an mai tjrziu. A venit atunci pentru ultima oara la Gallspach, tara baston ~i complet refacute. La nastersa celui de-al patrulea copil, suferisera ~i rinichii ~i ei deeiansasera peste noapte aceste delormari ingrozitoare. Pusese de 3 ori pe zi 1 lingure de bitter suedez in putine apa caldula ~i bause repartizat in pOf\iI, inainte ~i dtJpe fiecare rnasa, in inghilituri mici. De!?iierburile erau macerate in rachiu de secara, rlnichil au suportat alcoolul. Vreau mal in!?ir ~i alte rezultate ale ao!iunil lncrsdlbite a bitterulul suedez, Am allat de la sora mea care treie!?teIn Germania ce 0 cuno!?tinla din Leipzig sl-a petre cut deja 15 ani in scaunul cu rotile. Aceasta a locult in timpul razboiulul ta Praga ~i In 1945 a fest gonita In pivnila casei - soarta a mii de germ ani. Acolo a trebuit sa famina saptarnini Intregi tara sa aiba paie sau altceva de pus sub ea. Mai tirziu a ajuns cu sotul ei la Leipzig. Curlnd is-au ivit niste deforrnarl foarte grave ale arttculatiltor. Pi'na la urrna nu i-a mai rarnas decit 0 viala dusa in scaunul rulBnt. Am aftat de aceasta tragedie abia atunci clnd berbatul ei a murit bruse, lasind-o pe sarmana paralitica singura; femeia a trebuit sa-~i paraseesca locuinta ~i sa sa mute intr-o alta camera rnobllata. Nu este permis sa se trimrta din Austria In R.D.G. plante medicinale sau alte produse asemanatoare unor medicamente. Trebuia deci sa predau de fieeare data ierburile suedeze catre Leipzig dintr-o localltate bavareza de granila, 0 data la doua luni. Curi'nd am primit scnsort pUne de incredere. Bolnava lua de trei orl pe zi in putina apa cite 0 IIngura de solulle repartlzata inalnte ~I dupa liecare rnasa, fncet-fncet, deformarlle au Inceput sa se retraga i?iIncheieturile au devenlt mal mobile. Ne rugam lui Dumnezeu, ea din Leipzig i?1 eu din Grieskirchen. Dupa trei slerturl de an schimbarea a fest de asa natura, Incit cea care odlnioara era imobile, iar acum in convalescents lenta sl-a parasit pentru prima data lccuinta dupa 15 ani de scaun cu rotile. Se Indrepta spre bine. Putea din nou sa-~i spele singura geamurile ~i sa se ocupe de alte treburi zilnice pe care prna atunci i Ie facusera diversi oameni santort C~e mare a fost increderea sa in Dumnezeu in timpul bolii cumplite arata urmatoarea Intimplare: Un tei din fata ferestrei a devenit In timpul bolii bucuria vie~i ei. inverzirea ~i inftorirea pomului, ingalbenirea frunzelor I?iagita~a vesela a pasarelelor printre ramurile golal?e in vreme de iarna i-au lost 0 sursa de mare bucurie. l-a mullumlt vesnlc Domnului pentru aceasta mila a SA. Faceam ocata baie in Offensee I?iir),trebulntam 0 bucata de lemn lunguiata I?i cu canturi pentru a ma aseza pe ea la mal. Intr-una din zile, aceasta birna era sprijinlte de !:In gard care imprejmuia 0 pal?une. Lasasem sacosa de bale in Imediati!l apropiere. Inalnle de a porni spre casa, mi-am rindull In ea, indolte din mijloc, lucrurile de baie. Daodata parca m-ar Ii lovlt trAsnetul: birna eea grea fmi cazuse direct pe plcior. M-am Invinetit de la genunchi in jos I?imi s-au format dO\.Jaumflaturi marl cit pumnul. Am fost carat~ plna la rnasina ~i apoi pine sus in camera. Sotul meu a vrut sa cheme medicul din Ebensee. eu insa l-am rugal sa-ml taca 0 comprssa cu ierburi suedeze. Dupa aproximativ 0 jumatate de ora am putut coborl iara~i singura treptele pins la sala de mese, iar in ziua urmatoare pielorul era neled ca tnainte. Nu se vedea nici cea mai mica porttune echtmozata (vineta). iar umftaturile mari ell pumnul disparusera ~i ele. A mai avut loe un necaz eit am slat la Offensee. 0 fellta de 4 anisori a fost intepata la brat in limp ce se scalda de 0 specie de viespe mare, f<;,>arte veninoasa. Bratul s-a umflat. devenind diform. M-am dus sa iau bitterul suedE!z. Inalnte ca parinlii ~i copilul Ii apueat sa se irnbrace, am I?ivenit cu compresa. In Ilmp ce fatita mergea spre mal?inA,I-am pus vala umeZlla pe locul umflat. Cind am aJuns la mal?ina - aproximativ trei minute de mers -, umftatura scAzuse deja. N-a mal trebui! consultat medicul. Culegind odata zmeura, m-a inlepat la degetul mare 0 insect~ venlnoasa. Degetul s-a umfia! p.eloc, devenind gros cit un drnat. Ducindu-ma la cumparaturi, 0 doamna a remarcat Tngrozita: "Mergeti imediat la spital. 0 astfel de intepetura va poate fi fatala."

sa

sa

77

Peste noapte rrs-arn pus 0 vatA urnezita cu bitter sueclez ~I d m&neata ciegetul era iar~1 normal Am avut odata mare ghinlon pe cind ma aflam in spaJiUone Era pe vremea cind ~ina de spAlat spAla farA a IImpezl. Rutele destul de incilette intre ele trebuiau scoase cu ajutorul urun ba! de lemn. Felul meu este sll Ie rezolv pe toate rapid ~i cu mull elan. CI~tele a alunecal ~i rn-a pocni! cu 0 putere extraordinara direct In ochlul drepl. innebunltA de durere ~I pe JumAtate orbltA, am bijblit pinA Ia etajul intii Cum am pus pe ochl compress udatA cu bitter suedez, au ~I ineatat duranle cumpllte. 0 clipA mal tirzlu rn-am ultat in ogllndll sa-rnl admir Isprava. Ochlul era lnconlurat de vinetAI. nnlnd 0 vata umeda pe ochl, izoiata cu un sacula\ de ptasuc ~ilegata cu un batic ImpAturrt, rn-ern dus dupA un sten de ora lar fn spaJatone. Ci\eva Zlle la rind rnl-am pus peste noapte comprese cu bitter suedez ea sa impiedie sa se poata forma ceva rllu in fundul ochiului Anual merg Ia cura la bAile Kneipp din Muhllacken. in timpul uoeta dlntre sederl, sora-seta mi-a adus 0 femele, care a intra! in camera in urma ei, cocoseta de durere. Se chinula cu crize billare puternlee ~i VOla sa-I dau un slat Numeroasele medicamente administrate nu-i fusesera de nici un ajUlor ~ medJcul ja recomandat sa se opereze neapArat. Am rugat-o sa se dezbrace !?i i-arn aplicat 0 compresa cu ierburi suedeze pe reglunea blhara; la astfel de comprese, plelea trebule unsa in prealabil cu unlura de pore sau cu alifie de filimlCA. intruc!'! altfel alcoolul ar usca pielea, Se pun 0 bucata de valli umeZltA ~i bme stoarsa pe locul durer os, una de vat{l uscata ~I una de plastic deasupra. pentru a aslgurs Izola;la termlca ~i se leagA cu 0 cfrpil. DupA scoaterea compresei. plelea trebule pudratli, pentru a evrta 0 inro~lre sau minciirlml! Tocrnai votam sA'1trag femell portjartlerul peste compresA, cind s-a indreptat din ~ale, axelamind' ..MI-a trecut once durarel" A seApat in timpul cal mal scort de tot raul. Mal tirziu a folosi! pl~urile nu numai sub formli de comprese. Q ~I Intern, ~Ianume luind de 3 orl pe ZI ci\e 1 Iingunl~ in popna apli sau pU\in ceal de plante ~I criza nu s-a mal repetat Aveam de ant de ZJIe grijA de 0 femole singurli. NumaJ ~ i"lelegerea noastra era ingreunatA de auzul 61 slab in, Manuscrisul vechi" scne . Ele readuc ~Iauzul pierdut." Decl, la cennta mea, a Irebuit sA~i umezeasca in mod sistemauc urechea eu bitter suedez. Degetul arlit~tor urnezit cu pi~turi este introdus in urect1e. Nu trebuie Tnsa nlei uitat se peure in repetate rinduri pu\Jn ulei in ureche, pentru a evita minearimile. Femela ~ia umezit concomitent ~l pof!iunile din jurul pavlhonulul urechii, din jurul ochilor, apoi timplele ~i fruntea. Deodata a inceput sa auda iar~i ~i, In ace'a~i limp, obrazul i-a intinerrt., capAtind prospepme. Rind odatA trinutli Ia coborirea dintr-un autobuz ~I dind cu Iala de pamint. tot lerburile suedeze au lost aeelee care au pus in ordlne obrazul vinat La 1 februarie ~Ia anlversat'a 89a zj de na~tere Acum aude din nou ~ine putem inlelege blOe De atilea on imi relateaza oamenl! caremi ascu~ prelegerile ca datoritli brtterulul suedez ~iau puM I~sa deoparte aparatul audltiv, cAci aud iara~i normal Picalurile ajuta deci in caz de auz slab ~I pesle lot acolo unde, fie In tern. fie extern. spar duren 0 irigalle sangvina bun~ realizatA datantA acestor picAturi inlalura fcarte raptd durenle din zonele bolnave. De aceea este Ind,cat sa Ii se apllce eplleptlcllor comprese cu bitter suedez pe regiunea oCCtpttalA Cauze crizelor de epilepsle rezlda ades8a in primit ani aI vlell!; peate Ii yorba de 0 ~dere In cap sau de un !iCC din copilane. eu ocazia unei prelegen linule la Gallspaeh a venit la mine un tinAr care suferise un accident de ma~ina groaznlc - Iractura dublli a baZet cranlului. Dupli vlndecarea ranilor a fnceput aj~ Zlinic citeva crlze de epilepsie. Lam sMtult sA.~i puna com prese eu bitter suooez in regiunea oeclpi!alll ~i sa bea zilnic 4 ce~ti cu ceal de urziei in

sa

sa

78

care toame 2 linguri de bitter suedez. in crizele grave de epilepsie este important ca pe linga aphcarea compresetor in regiunea occipitala sa se bea ~i eeai de urzici. Clteva luni mai tirziu, tinarul a trecut prin fata casei mele ~i rni-a spus de la gardul gradinii scapass total de crizele de epilepsiel Menlngitele, ranile la cap prin lovire sau cazaturi, bilbilala ~I tulburarlle de vorblre se trateaza cu succes prin comprese cu bitter suedsz puse in regiunea occipltala. Aceste comprese se pot lolosl ~I in Intlamatla bursel slnovlale. Nu esta necesar sa mai subliniez 0 data faptul ca in toate aceste boll grave trebule consultat mai intn medicul. . Oupa cum reiese din scrisori, compresele cu ierburi suedeze recomandate de mine au avut 0 acnune benefica asupra ochilor in caz de dezllplre de retina, singerare a retinel ~i retina poroass. Toti acesn oamenl se aflau in prag de orbire. Compresele se apllca zilnlc timp de 1 ora pe ochii inchl~i. Nu trebuie neglijat rnsa sa se puna profilactic aceste comprese ~i pe ochli sanato~l, mai ales pe cei suprasolicltatl, In plus sa unga pleoapele dirnlneata ~i seara cu bitter suedez, sa se plimbe bitterul suedez concomitent spre coada ochilor cu aratatorul. Se poate menline asttel 0 vedere buna pina la 0 virsta inaintata. Deoarece bitterul suedez este de un ajutor atit de extraordinar pentru sanatatsa noastra, n-ar trebui sa lipseascll in nici 0 larmacie de casa. Pldlturile n-ar trebui numai sa fie mereu la indemina, pregatite in sticlute, ci sa fie luate ~i in clilatorii ca insoptoare credincioase la drum. Uneori mincarea din alara ne deceptlonsaza, avem nevoie de ceva pentru inviorarea stomaculul ~I a bilei, alteori ne simllm slablli, Istovi~i si ametiti - in toate aceste situatil, bitterul suedez actloneaza ca un adsvarat elixir. Se ia o ingti~itura diluata cu putina 'apa, iar extern se freadi timplele, fruntea, portiunile din jurul ochilor ~ieele din spatele urechilor !?iindata se va ivi 0 senzatis de revigorare a intregH conditii fizice. Daca ne trezim brusc cu un guturai cu toate electele lui secundare nsplacute ca oooseala, lipsa de putere, senzatie de presiune in regiunea fruntii ~i a stomacului, este suficient sa ~nem ta nas un tampon de vata umezit cu bitter suedez ~isa inspiram adinc. Imedial vom simp 0 usorare in zona frun~i ~i a nasului. Oaca rliceala este mai avansata ~i au fost deja atacate bronhl!le, se inspira picaturils cu gura deschisa, $1 in acast caz se va resirntl rapid un ajutor. In timpul epidemiilor de grlpli se ia zilnic 1 lingurqa, uneori poate chlar 1 lingura de picaluri cu pUlina apa caldula; asttel, devenim imuni la gripa. Oriunde apar durerl, lerburila suedaze ajutli, luate intern sau folosite ex""""" tern ca frectii ~i comprese. Cu c~iva ani in urma m-arn trezit cu a colicli renala. Am chemat medicul, dar tocmai era la consultatll, 1n asteptarea lui, ml-am pus 0 compress cu bitter suedez in zona renala ~i clnd a soslt, durerlle imi trecusera. ~ram destul de stlngheritli ca-~I pierduse timp pretios venind degeaba pina la mine. Insli el a vrut numal sli ~tie cum de-ml trecuse colica alit de repede. Cind a auzit ca mli ajutase compresa, ml-a spus: "Exeelent, atunci n-are rost sll-ti mai fac injectie!" $i el era un adept al ierburilor susdsze. intotdeauna cind mergeam la el in cabinet. fmi spunea numai atit: ,;fle nu-ti prescriu nimic, doar 81 lerburlle tale suedeze!" EI a lost ~i eel care rn-a ajutat sa cunosc mai indeaproape multe alte plante meoidnale sl lnsemnatatea lor. A venit odata la mine 0 femeie batrina care mergea de mu~i ani in baston. Era complet strirnba din cauza artritei sl a reumatismulul, nu-t mal folosea nici un medicament, era la pamlnt din punct de vedere nervos. A baut de 3 ori pe zi cite 1 lingur~a de bitter suedez in ceai de urzici sau de coada-calulul ~i dupa trei saptamini am auzit cii putea deja sa mearga tara baston. Este cunoscut faptul ca cele mai multe recviemuri sinl in jurul zllei Intrarii Maicii Oomnulul in biseridi. 0 dntareata din cor s-a ranit odate la patinaj cam in aceasta perioada Fiind numai putine In cor. TI resimteam lipsa foarte tare. Dupa biserica. am

sa

ca

sa

79

infl1nit-oin oras Mi-a spus cai era imposibil sa urce scara abrupta de la cor din cauza genunchiuJui intepenit. Pupn mai tirziu m-am dus la ea cu echipamentul meu pentru comprese. Cum era sotie de medic, mi-a privit sceptic pregatinle; is-a schimbat rnsa parsrea Clteila clipe mai tlrziu, cind a putut sa-l?i ihdoaie genunchiul tara etort, iar a doua zi a putut urca scara abrupta de la cor tot tara etort. Lpsea insa, din pacate, 0 alia ctntareata care fAcuse 0 entorsii la glezna practicind ~I ea alit de sanAtosul nostru sport de lamA. Se ~tla deja cA era InternatA In spital pentru tratament. Cea proaspat ihsAnAto~itA Inslsta s-o ajul ~ipe cealalta, Am IAcut-o lArA tragere de inima din cauza tratamentului ei clinic, insA in cele din urma a contat laptul cA as Ii rAmas in zlua urmato~re probabil slngurAla cor. AAnita ssdea intinsA pe sofa cu glezna purernlc umflatA. In spital tusese stAtultA doar sA-~itina piclorul ridicat pe ceva. Avea dureri marl. Compresa cu bitter suedez l-a adus imediat 0 usurare. A deua Zl a venit la cor. de~i pe strazi era un polel cumplit. Durerlle dlsparusera, glezna umflatA era norrnala l?i recviemul nostru salvat. in timpul unel vizite in MOhlviertel am remarcat intr-un restaurant, la masa de alatun. un client care statea chircit de durere. Mai avusese de multe ori astfel de crize, medicamentele nu-l ajutau cu nimic. Am adus plpaturile mele, am turnat 0 lingura plina de bitter in puJina apa calduta l?i i le-arn olerit. In timp oe golea paharul, is-a colorat fata l?i abia a puM sa Inleleaga cum de l-au Incetat durerile pe Ioc. 0 jurnatate de an mal tirziu, m-am reintors in aceasta zona. Incidentul imi iesise din minte, cind am fost abcrdata de u~ domn care ml-a mul!umit plin de exuberanta. Era vizibil intinerit cu nlste ani buni. lsi preparase ierburile suedeze 9i)e luase. Toate supararile provocate de pancreas 9i de gastrita acuta Ii trecusera, lntrucit aceste picaturi vmdeca pancreasul, ele sint reoomandate 9i diabeticilor. Semnele din nestere, alunitete, negii, pete Ie, chiar 9i hemangloamele ~i seboreea dispar daca stnt umezite cu aeeste picaturi, la tel se intimplA ~I cu biltaturile ~I hemoroizii. Bitterul suedez 1'nlaturavijlltul sl tiuitul in urechi, prin introduce rea unui mic tampon de vatA umezrt in urschr, Bitterul su9dez intareste memoria, daca se urnezaste de mal multe on cu el vertebra cervicalli, curafa stngele ~I stlmuleaza circulatia slngelul, inlaturA colicUe ~i digestia proastii, durerile de cap, toate afecllunile gastrice ~i billare, hepatlce ~I renale (chlar d~ ar Ii interdic1ie de alcool). in tromboze 9i fleblte se unge locul cu alifie de filimica intr-un strat gros cit muchia cutitulul ~i se pun comprese cu bitter suedez deasupra. Dupa vindecare se tac bal de picioare cu urzicl pentru 0 buna irigare sangvina. Picaturile inlAlurA lenevla intestlnalii, amelelile, Q.achiar paraliziile. Aduc un ajutor pretios in toate bollle; chiar 91in bollle de cancer. In caz de crize acute de durere, se ia 1 lingura cu picaturi in pu!ina apa sau infuzie de plante. Daca se ia de 3 ori pe zi, dimineata, la prinz 91seara, cits 1 Ilnguril8 in ceva apa sau ceai de plante, sa pastraaza sanatatea ~i forta creatoare pina la virsta cea mai inaintata. Intrucit aeeste picaturi se folosesc, tara excepne, in toate bolile, se poate vorbi aici despre 0 menpnere a sanatatii omenesti la modul general. Ele trezesc l?i ridica puterile de viata de care avem 0 nevoie alit de stringenta in epoca actuata. Pastrali-va cu ajutorul acestui elixir minunat sanatatea, puterea de munca ~i bucuria falA de munca dumneavoasIra grofesionala, tala de familia durnneavoastra 9i fala de semenii dumneavoastral In flmpul unei vizite la 0 gospodarie fc!raneasea an:! aftat fiul in virsta de 1'2ani al proprietarului se alia inalntea unei operapi la ureche. In spatele tlmpanului se tormase in urma unei inflama!ii un focar de puroi. Eu eram impotriva unei Opera!II, pentru ca in alte cazuri asemanlitoare s-a intimplat ca bolnavul sA-~i piarda auzul. La indrumarea mea, s-au imbibat tampoane micl de vata in bitter suedez ~iIs-au pus baiatului in ureehe. A ie~it in acest tel zilnic am de mult puroi din ureche, incil curind durerile au pierit 91operapa n-a mai fost neeesars. Intr-o boals incurabila de cancer intestinal - era vorba de 0 tinAra mama a cinci copll ~i medicul nu-i mal dAdea decil citeva zile - am recomandat comprese in zona

ca

80

bolnava, tn asociatie fnsa cu radacini de abngeana care se lasa peste naapte la macerat (1 lingur~a rasa de radacini de abligeana la 1 csasca de apa - se ia cite 1 inghititura inainte si dupa fiecare rnasa) ~i cu ceai depurativ de .tllilllici, coada:~ ~ricel!:!!~i urzici amestecate in parti egg_~, din care se beau incetul cu incelul minlmum_2IitrLrep-.~rtiz~ pe_parcursul zilei. Astazi femeia se simte deja alii de bine,i'nclnre poate conta pe 0 insanato!?lre cornpleta, femeie din Heilbronn/R.F.G. relateaza: .Nepotut meu de 41 de ani rnl-a scris cu aproximativ zece lunl in urma din Sacramento/California ca are zllnic hemoragii Intestinale pulernice !?idlegnosticul medical este, fara nlcl 0 eznare, cancer Intestinal. Se impunea deci 0 cale de scapare laterala. I-am trimIs Imediat brosura dumneavoastra <.Farmacia Domnului, ca !?i bitter suedez, radacinl de obllgean!! ~i alte plante mediclnale cum ar fi filimica, coada-sortcelukn si urzica. A urmat indlcatlile din brosura durnnsavoastra. Dupa un an. nepotul meu a fost iara~i apt de munc~ la intreaga sa capacitate. Hemoragiile Intestinale putemice au incetat in a patra zi dupa ce a inceput sa i~ plantele enumerate. Au incetat !reptat ~i oboseala !?iscadarea in greutate." In cazul unui barbat de 52 de ani tratat de astm cardiac de zeoe ani - care trebuia sa inghits zilnic cile opt pastile, care nu mal putea dormi de ani intregi decil sezind !?i care-si arunca la flecare pas bratele in sus pentru a iua aer, horci!ind insa in acetasl timp de ~ se rupea inima - am fost de parere: ca insuficlsnta respiratorie nu-l provine de la inima, ci de la ficat. l-am pus omulul pe regiunea ficatulul 0 cornpresa cu ierburi suedeze. Intern, a trebuil sa ia incepind de-atunci diminelile ~I serlle cite 1 csasca cu ceai de pedicuta cu 1 lingurlla de bitter suedez puss In~untru. Cit de corecta a fost supozltia mea s-a vazut chiar din prima noapte. A putut In sfir!?lt sa doarma iara!?i intins. Greaua insulicienta respiratorie nu-l mai lasa de ani In !?ir faca nici rnacar un pas in fata u~ii easel, Bitterul suedez ~i pedicuta au realizat 0 ameliorare atit de rapida a starii sale, incit Irei zile mai tirziu a putut sa umble de doua ori pe zi in juru! gradinii casei sale. Acum se indreapta incet spre vindecare. rana care nu voia sa se inchida dupa operape s-a inch is peste noapte clnd pacientul a luat 0 ihghiptura zdravana din slida cu bitter suedez. Acsasta unlca inghiptura a avut drept urmare Inchiderea ranil deschise de trei ani, care trebuia Ingrijita de mai multe ori pe zi. Alte inflamatii Indelungate cu supuratll purulente, provocate de multe ori prin accidente declansate de operatii si punctii, au tost inlaturate, cum ml s-a relatat, dupa apllcarl de comprese ~Juzul Intern al bitteruJui suedez; Menajera unel case parohlale din Burgenland rnl-a povestit cA nepoata el In vlrsta de 23 de ani are un defect de auz din nastere, La un consult in cllnica unlvsrsltara I s-a explicat cA In cazul bolll ei 0 operalie nu avea sanss de succes. ~i.a sf~tult nepaata sa toloseasca bitterul suedez, adicA sA ~i-I Introduci! In ureche. Tof au fost foarte mirali clnd, In urma acestul tratament, nepoata a auzit dupa 14 zlle normal. Nu vreau sa va t~inuiesc, dragl cititorJ, 0 serisoare din Graz, din zona Steier: "Din intimplare sau poate mal blns-zls din vola Domnulul, am purtat 0 dlseulle In autobuz cu un barbat foarte fenelt, in virstl1 de 74 de ani, care si-a rec~patat brusc, gralie bitterului suedez, auzul pe care ~i-I pJerduse in 1944, in urma unel grave lezJuni cerebrale din timpul rAzboluluil Si-a pus de trei on in urechl tampoane de vata umezita eu bitter suedez. - (Astfel de fragmente citate pot f davedite prin scrisoril) Un damn din Bavaria supertoara relateaza: "Un accident rn-a ranit la mina dreapta, Bitterul suedez rni-a calmat repede durerile insuportabile. La 0 ureche surda s-a realizat cu 0 dubla tamponare aproape un miracol: Dupirl aproximativ zece ani de surzenie am auzit din nou tic-tacul de~teptatoruluil" - Cili surdomu!i pot Ii totu~i ajuta!i in acest mod! $i de ar Ii doar unul singur care ~i-ar rec~pata astfel auzull Dupa 0 prelegere am aflat de 'a 0 ascultatoare ca sutera de dol ani de 0 relaxare a sfincterului intestinal. Doctorii considerau boala ireparabilirl. Bltterul suedez, asocial

ea

81

cu tratsta-ciobanului (aceasta se pune la maceral, taiata rnarunt, tot Intr-un rachiu bun -~i se lasa zile la loc calduros: vindeca atrofla muscotara ~i bolile muscular6-grave),~ 4 cestl cu ceai de crettsoara ~i 6 radaGini de obligeana, au rezolvat problema In cneva' zile! Am primit un telefon din Viena, la care 0 voce feminina rni-a spus: "Va multumesc pentru lerburlle dum n e avo a 5 t r suedeze!" Mi-a povestit ca atunci clnd avea 12 ani a fost lovita din gre~eala cu bocancul In obraz, in timpul unei excursii cu scoala in munti, de catrs 0 fetila care mergea in fala ei. Din aceasta intimplare au rezultat in decursul a 40 de ani vesnice supuratil maxiiare purulente, soldate cu peste 16 opsratii la maxilar ~I punqil repetate. A fost nevoita sa-~i intrerupa studiile, n-a putut . imbra~~a profesiunea dorita ~i conducea 0 gospodarie straina avind permanente dureri in regiunea maxilara. Dupa 40 de ani. fiind in virsta de 52 de ani, a citit despre ierburile suedeze, sl-a pus comprese in zonele maxilarelor 9i este in sfir~it eliberata de toate durerlle. Sint mereu intrebata oaca bitterul suedez poate f utilizat sl in caz de interdictie severs a alcoolului. Conform unor cercetari de laborator dernne de incredere, ierburile invJng alcoolul 9i sint considerate un medicament. Deci pot fi luale ~i aici fara a oauna. In acest caz trebuie sa se inceapa cu 1 linguri\a pe zi ~isa se puna mai des comprese cu ierburl suedeze in regiunea ficatului 9i a rinichilor (a se vedea "Moduri de loloslre" la sfir9itul acestui articol).

ro

"MANUSCRIS VECHI"
(transcrlere a puterii lamaduitoare a ierburilor suedeze) 1. Dadi se miros sau se trag pe nas mai des, se urnezeste vertebra cervicala, se puhe 0 clrpa umeda pe cap, ele alunga durerea sl ameteala. intaresc memoria 91 creierul. ' I 2. Ajuta contra ochllor tulburi, inlaturindu-Ie roseata 9i toate durerile, chiar cind ochii I I sint injectatl, impaienjeniii. Ele alunga_ chiar petele 9i cataracta, daca se I umezeste coada ochilor la tim~ sau se pune 0 cirpa urneda pe ochii inchi9i. ~3. -Pustulele de varsat ~I eruptille de tot felul, de asemenea crustele din nas sau fle oriunde pe trup sint vindecate, daca sin! umezite des 9i bine. 4. In caz de dureri de dinli, se pune in putina apa 0 lingura plina cu acsste picaturi ~I se tine citva timp acest lichid in gura sau se urnezeste dintele dureros cu 0 bucata de cirpa. Durerea dispare 9i infectia se retrage treptat. 5. Ba~icile de pe IImba sau alte leziuni _careapar pe limba sint umezite sistematic cu aceste picaturi, drept care se vor vindeca in scurt timp. 6. Daca gitul este infierbintat sau ranit, l'ncft cineva numai eu gre~ poate inghili mincarea ~i bautura, sa ia dirnineata 9i seara din picaturi. fie lasate sa alunecs 9i ele vor lua fierbinteala ~i vor vindeca gitlejul. 7. pine are crampe stomacale sa ia la 0 criza 0 lingura plina. 8. In collcl sa se ia trei linguri pline, incet, una dupa alta, curind se va simii alinarea. jl) 9:(lr Picatorile risipesc in organism gazele _~ipotolesc licatU), izgonesc toate bolite de stomac sl pe cele ale matelor ~~ i~st!ea~. 10. Sint ~i un leac excelent pentru stomac, daca acesta digera prost 9i nu pastreaza rnincarurile. 11. Tot .asa ajula 9i in durerile veziculei biliare. Zilnic dimineala 9i seara 0 lingura plina, iar noaptea compress cu picaturi ~i toate durerile vor pieri curind. 12. In caz de hidropizie sa se ia 9ase saptamini ta rind dlmineata ~i seara 0 lingura plina 7nvin alb.

sa

82

13. 14.

15.

16.
17. 18. 19.
20.

21.

22. 23. 24. 25

26. 27.

28. 29. 30.

31.

La durerile de urechi ~I la vijiitul in urechi sa se umezeasca un tampon mic ~i sa se vire In ureche. AjutA foarte bine l?ireaduce chiar l?iauzul pierdut. Oaea 0 femeie are dureri postnatale sa i se dea trei zila la rind dimineata 0 lingura pllna in vin rosu, sa fie pus a sa taca dupa 0 jumatata de ora 0 plimbare, dupa aceea poata sA rnanlncs de dirnineata, dar sa nu ia lapta. Sa nu fie luate picaturile dnd se bea lapte. Daca se ia in ultimale 14 zlle de sarcina dimineata ~I seara 0 lingura, se grabe~te nasterea. Pentru a scapa mal usor de placenta, sa da lauzel 0 data la doua ore o lingur~a plina, pins ce placenta esta expulzata fara dUreri. Oaca dupa nastere apar Inflamalil la venlrea laptelul, ele sint indepartate rapid pnn aplicarea clrpelor umede. Be izgonesc varlcela din copii. sa se daa copiilor in funqie de virsta din aceste plcaturi diluate in apa. Cind bubulitele incep sa se usuce, sa fie umezite mai des cu picaturi, atunci nu vor ramine semne de la varsat, Picaturile folosesc oopiilor!?i adu~ilor impotriva viermllor, chiar ~i tenia este aiungalA de ele, numai ca ele trebuie administrate copiilor In functie de virsta. Sa se lege 0 cr"rpaumezita cu picaturi pe buric, sa se tina mereu umeda. Toate supararile provocate de ieter sint date curind deoparte, daca se ia de trei ori pe zi 0 lingura din aceste picaturi l?ise pun comprese pe ficatul umflat. Oescongestioneaza to\1 hemorolzii, vindeca rinichii, elimina IIchidele ipohondrice din .organism fara alta cora, indeparteaza melancolla ~i depresiunile !?i stirnuleaza apetltul ~I dlgestla. Se descongestioneaza hemoroizii ~i pe dinauntru, daca slnt urneziti la incaput mai des l?isint rnulau prin administrarea interna a picaturilor, in special fnainte de culcare. Sa se puna extern un mic tampon umed cu plcaturi. Face surplusul de singe sa curga l?iajuta contra usturimilor. Daca cineva a lesinat, i se deschide la nevoie gura, i se toarna 0 lingura de picaluri l?ibolnavui il?iva reveni. Prin administrare interna, acest mijloc gonel?te ~i durerea convulsillor !spasmelor), asa ca vor inoeta cu timpul. In caz de tuberculozli pulmonara se ia zilnic aceste picaturi pe stomacul gol 9i se continue cura timp de sase saptamini. Oaca 0 femeie itili plerde clclul lunar sau acesta este prea abundent, ia aceste picaturi lrei zile till repeta asta de douazeci de ori. Ele vor potoh ce este prea mult !?Ivor echilibra ce este prea pUlin. Acest leac ajuta ~I contra poalel alba. Daca cineva suferA de epllepsle, trebuie sa'i se dea Imedlat plcaturi. BolnavuJ sA ia apoi exclusiv acest leac, caci el fortifica atit nervii atacali eft !?i organismul l?i inlAtura toate boille. Ele vindeca parallzllle, alungA ametelue ~i greturlle. Vindeca l?ivariola, l?ierizlpelul. Oaca cineva are febrli - friguri mari sau intermitente - l?i este total lipsit de vtaga, sa i se dea 0 lingurA cu plcaturi ~i bolnavul, daca nu si-a impovarat trupul cu a1te mijloace de leac, i~i va reveni curind. pulsul va fncepe sa bata normal ~i, oricit de mare ar fi tost febra, el se va simti curihd mai bine. Picaturile vindeca si cancerul, pustulele vechi ~i negli, mTInile crapats. Daca 0 rana este veche l?i purulenta sau are excrescente (mugurl). atunci sa se spele totul bine cu vin alb, dupa care sa se puna pe ea 0 cirpa umezitA cu plcatun, Ea inlatura umfleturlle ~I durerlle, ca si mugurii !?irana fncepe sa se vindece.

sa

sa

83

32. Vindeca tara alt pericol toate ranile,

33. 34. 35.

36. 37.

38.
39. 40.

41.
42. 43. 44. 45. 46.

ar fi fost tacute prin Iovire sau in!epare, daca sin! umezite de mal multe ori cu aeeste picaturi, Se ia 0 cirpa, se inmoaie in ele ~i se acopsra ranile cu ea. 8e inlatura in scurt timp durerea, nu permit niei arsura, nici necrozarea i?i vmdeca ~i ranile vechi ~patate printr-o ranrre prin impuscare. Dadi exista i?i gauri, atunei sa se pulverizeze picaturile In rana care nu trebule'neaparat cura\ata inainte. Prin sistematica aplicare cu 0 cirpa urnezita, vlndecarea va veni curind. Ele Indeparteaza toate clcatrlcele, chiar daca sint vechi, semnele ranilor ~i taleturtle, daca acsstea sint umezite cu ele pina la de 40 de ori Toate ranile care sint vindecate cu ajutorul aeestor picatur] nu lasa cicatrice. Vindeca din lemelle E;iloate fistulele, chiar daca par ineurabile; raul poate Ii oriCJl de vechi. Vindeca toate ranile de pe urma arsurilor, de-or proveni de la foe, de la apa lierbinte sau de la grAsime incinsa, daca ranile sin! umezite srsternatlc. Nu se torrneaza nici bai?icl, lierbinleala este trasa ata,ra, chiar ~ bAi?ieilepurulente sint vindecate complet. Sarvesc contra umflliturilor ~I vinatailor, chiar daca provin dintr-o lovitura sau batate, Daca cineva nu poate sa manince cu pofta, Ii readuc gustul plerdut. in anemle puternlca, readuc i?i culoarea pierdutA, dacA Slnt luate 0 vreme olrninsata. Cura\ii singele ~I torrneaza unul nou, it stimuleaza i?1 clrculatia. . Durerile reumatlce din miidulare sint indepartate, dacA se lau picaturi diminea\& i?1 seara i?1 se pun cirpe umede pe locurlle dureroase. Ele vindeca milnile ~I plcloarele inghelate, chiar daca ar exista rani deschise. Cit se poate de des, insa mai cu seama noaptea, se aphoe ci'rpe umezite cu aceste picaturt, Pe bataturl sa se puna un mle tampon urnezit cu aeeste picatun, iar Iocul sulerind sa se ~na mereu umed. Dupa trei zlle vor cadea de la sine sau vor putea Ii indepartate tara durere. Daca sint ingh~ite, vlndeca i?i mu~caturile clinilor turbal' i?iale altor animale, caci lamaduiesc tot i?idistrug toate otravurile. Sa se aplice i?1 0 cirpa umeca pe rani. In caz de clumll sau alte bali contagioase este bine daca se ia in timpul zilei de mal multe ori din aceste plcaturi, clici ele vindecli buboalele ~I pustulele de ciuma, chiar daca soar afla deja in git. Cine nu poats dorml bine noaptea ~ ia din aceste picalurl Inalnte sa se duca la culcare. In caz de Insomnle nervoasa, sa se puna pe Inlma 0 cirpa umezita cu plcaturi dlluate. Un om beat poate Ii trezlt pe loc din be~e cu doua linguri de picaturi. Cine ia zilnic aceste plcaturl dimineata ~i seara n-are nevoie de alta doctorie, caci ele fortifica trupul, lmprospateaza nervii i?isingele, inlatura tremurul miinilor ~ial picioarelor. Pe scurt, gonesc absolut toate bolile. Trupul ramine viguros, abrazul tiniir sl frumos.

ca

sa

Important: Toate cantitatile indicate ar trebui diluate cu ceai de plante sau apa. Din punctele "Manuscrisului vechi" enumerate mai sus reiese marea ~i minunata pulere tamaduitoare a acsstel cornpozidl de plante. Se poate spune pe drept cuvi'nt ca abia daca mai exista vreo boalii. la care ierburile suedeze sa nu ajute; in orice caz, ele sint considerate drept baza pentru arice tratament.

84

MODURI DE FOLOSIRE Intern: Profilactic se ia dup~ indicana "Manuscrisului vechi" dimineata ~iseara ~e 1 lingurila. diluata, In caz de indispozitie de once fel se pot lua 3 lingur~e dlluate. In boille maligne se iau 2-3 linguri.pe zi oupa cum urrneaza: Cite 1 lingL!ra se bea diluata cu 1/8 litru de ceai de plante, distribuite fiind 1/2 ora inainte ~i 1/2 ora dup~ flecare rnasa, Compresa cu ierburi suedeze: In functie de marimea locului se ia 0 bucata mai mica sau mai mare de vata sau celofibra. se umezeste cu bitter suedez ~i se apnea pe locul care trebuie tratat ~i care a fost uns ~i freeat In prealabil cu untur8 de pore sau alifie de filimica. Se pune deasupra 0 bucata de plastic ceva mai mare ca sll nu se pateze rulele. Abia apoi se leaga cu 0 bucata de plnza sau se infa~ara cu un pansament. Compresa se lasa, in lunetie de boala, sa-~i faca elect intre 2 !?i4 ore. Daca pacientul suporta, compresa se poate pne ~i peste' noapte. Dupa indepartarea ei se pudrsaza pielea. Daca se ivesc tOM;)i iritalif ale pielii la persoanele senslblle, atunci compresele trebuie lolosite limp mai scurt sau trebuie renuntat la ele pentru 0 vreme. Persoanele alergice trebuie renunte la bucata de plastic ~i sa lege deasupra numai 0 pinza. Sa nu se uile in nici un caz ungerea pieUicu grasimel Dacii a aparut dela 0 eruptie care stirneste rnfncarlmi, sa fie tratata eventual cu aUfiede filimica.

sa

MARELE SinER

SUEDEZ

in ciuda imboldulul din mal multe parti de a include iara~i in br~urci ~i compozi~a marelui bitter suedez, nu m-am putut decide, intruci't toate reusitele mele tamaoultoare prszentate au fost obtlnute cu micul bitter suedez. Releta marelui bitter suedez 0 inclusese primul editor al brosurll, fara sa ma consulte ~i sa m~ in!?t1inleze!?ipe mine. S-au consemnat rnsa ~i utilizari pline de succes ale marelui bitter suedez.

VINUL PENTRU INIMA


in carticlca "So heilt Gott" (A~a vindeca Dumnezeu - Mediclna Sf. Hildegard von Bingen ca nou proeedeu naturist de leac) de dr. Gottfried Hertzka, aparuta la editura elvellana Christiana-Verlag, Stein pe Aln, care n-ar trebui sa lipseasca din caminul niei unei famllii crestlne, a fost prezentata printre altele 0 releta extraordinarli pentru cardiacl, care da rezullate cu totul neobtsnuite, Stareta Hildegard von Bingen a trait eu 800 de ani in urma (1098-1179), a munt deer la virsta de 81 de anI. Ca asa-numita mlstica, aparea cind era complel trsaza un fel de televizor cerese in tata ochllor. A!?acum expllca ~i alesta in mod expres la finele operel vietii sale, toats scrlerile sale - tot ce a scds vreodatli - provin exclusiv din aceste imagini !?ieuvinte cerssn, toate bolile numite ~i medicamentele descrise ii sinl dezvliluite de Dumnezeu. Papa Eugen al III-lea a pus sa fie exarnlnat darul de profelie al lui Hildegard ~i r-a recunoseut din punct de vedere biserlcesc harul vizionar. Acum, dupa 800 de ani, au

85

lost recunoscute de catre medicina modems l?i revelapile sale medicale ca fiind corecte. Dr. Hertzka, medic de medicina generala cu procedee litoterapeutice de vindecare, profesind in Konstanz, la lacul Boden, ne-a pus la dispozllie acum prin cartlclca sa "So heil! Gott" citeva dintre relelele lui Hildegard. Releta .vinului pentru Inlma" a dat rezultats foarte buns in toate lnsuficientele cardlace l?i boille adevarate de Inlma ~I ocupa, dupa cum explica dr. Hertzka, un spatiu larg in cadrul practicil sale medlcale zilnice. Eu insaml am dat aceasta relela de clteva ori mai departe ~i rauslta a lost surprlnzator de buna, ~i in anghlna pectorala vinul pentru inima a produs 0 ameliorare simutoare.

RETETA VINULUI PENTRU INIMA

10 tulpini proaspete de piitrunjel cu frunze cu tot se pun intr-un litru de yin natural, curat, la care se adauga 1-2 linguri de otet curat din Yin. Se lasa totuJ sa fiarba 10 minute la foc mic (Aten~e, face spumal). Dupa aceea se mai adauqa 300 grame de mlere pura de albine 9i se lasa inca 4 minute sa fiarba usor. Vinul fierbinte se liltreaza 9i se trage cit este fierbinte In sticle care au fost clatite cu p~n alcool tare. Se astupa binel Oepunerile care se tormsaza nu dauneaza :;;ipot Ii baute 9i ele lara problsrne. - La aceasta releta as dori sa adaug ca flecare in parte poate decide daca sa fiarbill mierea sau nu.
Dr. Hertzka afirma: .Este totuna ce yin iel, ca e rosu sau alb. Numal ali fie natural... Numaj sA respeC)i ordinea: Mlerea se adauga abia dupa primui frert 9i Irebuie sa fiarba 9i ea cu restu!. NU-li fie teamA de lierbere ... Fierbe-ti linl91itvmul tAu de patrunJel-miere pentru inimal' Mai incolo, dr. Hertzka explica: "Daca se inlimplill ooata sA-Ii slmli mirna, ia IIngura, doua linguri sau chiar Irei linguri pline pe zi, 9i oriee in!epaturl la inlma (din cauza schimbillrii vremii sau dupa emotii) dispar. Nu trebuie In nici un caz sa Iii ingust in vederi si speriat, mndca nu po] sa-~ faci nici un rau cu acest vin. Dar nu numai in cazul durerilor cardlace Inclpiente, ci 9i in adevarata insunclentii cardlaca 9i alte boll cardiace Ie vei ajuta adesea in mod considerabil cu acest yin de patruniel-mlere pentru inima, poate chiar te vei insanat09i odata." Pe 21 ianuarie 1980 am primit scrisoare de la 0 doarnna din landul Salzburg, scrisoare pe care a9 dori s-o redau aiei. Femeia scrie: "Va comunic ca mi-am preparat vinul pentru inima 9i cli am putut obtlne rezultate uimitoars. Am fost operata acum zeee ani. Mi s-a spus ca am 0 insuficienta cardlaca 9i deei voi avea intotdeauna doreri. N-aveau cum sa mi Ie ia. Asta insemna deci ca trebuia sa ma rnvat cu aceasta idee. Dar datorita vinului pentru inima, durerile mele au dlsparut dupa doua luni de tratament Nu ma mai simt nlci slabita.'

Un excelent

AMESTEC DE CEAIURI penlru masa de familie

Se incepe in primavara timpurJe cu primele flort de podbal i?1 se continua culesul in cele trel anotimpuri eu ceea ce natura ne darule~te in blnecuvintarea ei:

86

podbal (non, ceva mal tlrzlu 91frunze) chrbotica-cuculul (capitula florale) viorele, violete, toporasl ( flori 9i frunze) mierea-ursului (capituia floraia) macri9ul-iepurelui (flori) silnic (foarte pU\in, doar pentru condiment - capitulele florale superioare) urzlcA (primele plante prcaspete de primavara) creti90arii (frunze 91flori) ventrllica (flori, tulplni 91frunze) frunze de cap9unl, virfurl de tufe de mure 91de zmeura (mladile) soc (mladile, mal tfrzlu flori) paralute tei (florl- culese in soare) mUgelei (cules in soare) barba-popii (flori) fllimlca (florl) vlnarlta (fiOri,tulpini si frunze) cimbru (flori. tulpini 9i frunze) roinita (fiori, tulpinl, frunze - se poate si fara fiori) menta (flori, tulpini, frunze - se poate 9i flori) coada-sorlcelulul (culeasa In soare, Insa numai dteva) luminiirica (flori - eulese In soare) sunatoare (flori -culese In soare) maghiran (salbatic - f10ri 9! Irunze) putultta-cu-tlori-mlci (lrunze, tulpin! 9i florQ virfurl de molid (muguri, adica mlad~e foarte tinere) dragaicii (flori, frunze sl tulpini) frunze de trandafiri de toate culorile (trata~ cu Ingra9aminte biologicel)

tara

Plantele se usuca de fleeare data foarte bine SI se amesteca toamna tlrziu intr-un ceai excelent, sanatos, aromat 91 foarte gustos. Va va imboga\i iarna cina 91va va amintl de frumoasele are estivale petrecute in natura libera a Domnului. Se folose9te 1 linguri!a cu vir! din amestecul de plante pentru flecare csasca (1/4 litru de apa) , se opareste dear 9i se lasa pu~n in repaos.

87

SFATURI PENTRU DIFERITE BOll


ACNEEA
Este categoric 0 boala de pubertate ~Ieste partial legata de un rinichi dereglat. Din acest rnonv trebuie svnats mi'ncarurile puternic condrnentate ~i sarate, salatele prea acrite ~I bauturile acidulate. Salatele ar trebui preparate cu iaurt. Pentru a combate acneea se bea zilnic 1 litru de ceai de urzici (oparite). i'ncetul cu incetul, repartizat pe i'ntreaga zL Uz extern: Dimlneata si seara se apliea pe tata uda otet de hrean si se lasa sa-9i faca efectull0 minute. Hreanul ras se introduce intr-o sticla si se toarna deasupra otet de vin sau de fructe. Otetul trebuie sa acopere .hreanul. Maceratul este lasat sa stea 10 zne intr-o Incapere cu temperatura modsrata. Intrucil aeesta esta folosit direct din sticia, fara a varsa otetul, ar trebul lasat Intr-o stich'i de plastic dezlnfeclata, CU capac gauri!. Hreanul ia din taria otatului, otetut din cea a hreanului. Se tormeaza 0 esenla de otet slaba. pe care 0 peate suporta orice ten.

APOPLEXIA (dupa un atac de apoplexie cu fenomene de parallzle)


Trebuie inceputa mal intii 0 cud! de vise. Se beau zilnic timp de 6 sap!6mini CI'\e3 cesti, limp de 3 saptamini cite 2 cesf !iii limp de 2 saptamini cile 1 ceasca cu ceal de visc. 1 lingur~a (cu vir!) de fisc se lasa peste noapte la macerat in 1/4 litru de apa rece, dimineata se i'ntalze~te user si se strecoara, Pentru a evita ca acest ceai sa tot fie refncalzit pe parcursul lilei, se toarna i'ntr-un termos clatit cu apa fierbinte sau se Incalzeste in bain-marie. Sunatoare, ventrillca, levantlca, roini!a (matacina). rozmarin ~i salvie sa arnesteca in p~ egale. se opareste 1 lingurita cu vir! CU 1/4 litru de apa fierbinte ~i se tasa sa stea putin. Din acest csal sa bea in timpul diminetii ~i al dupa-arniezii cl\e 1

ceases.
Compresele cu bitter suedez pe regiunea occlpltata au griJa de Irigarea ~i invlorarea celulelor cerebrate, Partea suferinda a organismulul este friction ata cu esente revigorante de coada-sorlcetulul, sunatoare, tralsta-ciobanului sau clmbru. $i frectiile cu ulei de clmbru si sunatoare tacute pe zonele paralizate se pot recomanoa' carduros. Se umple 0 siicla pinli la git cu plante ~i se teams deasupra pantru esente un rachiu natural de fructe sau secara de 38-40%, iar pentru uleiurile de plante un ulei de mAsline presate la rece. Ambele trebuie sa stea peste plante timp de 10 zile in scare sau in apropierea rnasinii-de glitit. In plus. se fac bal de sezut cu coada-soricelului ~i coada-calului cu 100 grame de plante ~i bai complete de cimbru cu 200 grame de plante la 1 bale. Pentru bai se lasa plantele in apa peste noapte, se incalz~e apoi totul a doua zi ~i se toarna in apa de baie. Durata baii - 20 minute; la bala cornpleta, inima trebule sli stea in atara apei. Apa intrebulntata mal poate fi turnata de 2 ori peste plante ~11'ncalzitapentru alte bal. Sa se folossasca saptami'nal numal 0 singura specie de plante pentru bai. Pol1iunile paralizate se i'nvioreazA cu comprese de frunze calde de tatllneasa. Frunzele sint opartta, invelite eft sint calde intr-o pinza ~iaplicate local. Noaptea. botnavul poate sta jntins ~I avind sub cap 0 pema umpluta cu frunze de ferlg1l useate, lAra tulplni. 0 sa-i simta efectul foarte binefAcator. . Sunica noastra, i'nvirstli de 94 de ani. a suferit un user atac de apoplexie. Cind s-a trezit, nu mai putea vorbi, iar pleoapa stinga atirna pina pe mljlocul ochiului. t-arn pus 88

irnediat de trei sau patru ori comprese reci pe frunte l?iochi dupa metoda Kneipp; cind a venit medicul, totul era iaral?iin ordine La prinz a primi! hrana usoara in pat, iar cina a luat-o din nou la masa cu familia.

APOPLEXIA (metode profilactice)


Semne vlzibile ale acestei boli sint nelinistea, arneteala, teama, lata desfigurata si halucinaliile auditive. in aeest caz, medlcul trabuie chemat urgent! Se'recomanda mai cu searna ponderare in mincare !?Ipllmbari ince'e In .aer liber. Alcoolul de orice fel (exceptle 0 tormeaza bitlerul suedez), lumatul !?iconsumul de cafea naturala sint strict inlerzise. Se recomanca viscul preparat ca extract (maceral) rece - drnineata !?iseara cite 1 csasca !?IInfuzia de salvie - 2 cesn in timpul zilei, ca !?icompresele cu lerburl suedeze pe regiunea renala !?icompresele reci ~i umede pe inlma. Este Indlcat l?i urrnatorul amestec de ceaiuri: rOdocini de anghelic[. coadaraculul (Iarba-gi~tel), riidacinf de odolean, clncl-dsqete, flori de 'evanl'ca, maghiran, ~tevie-de-munte, mart'!?or (cerentel), rozmarin, salvle, vlorea-cu-mlrosplacut ~i Isop: plantele se arnesteca in paJ1i egaJe: 1 lingurita cu virf din amestecul de plante se oparsste cu 1/4 litru de cidru clocotit !?ise lasa sa stea 3 minute. Aceasta doza, proaspat pregatita de mai multe on pe zj sl bauta, poate fmpiedica un atac de apoplexie care a fost intuit dupa simptomele susnumite.

ARTROZA, ARTRITA, COXARTROZA


Indrumarile urrnatoare sint valabile !,ii pentru inflamatiile articulare, detormarile articulare ~i tenornenete de uzura, Acestea sint vlndecabile, durerile dispar incetul cu incetul, chiar !?i deformarile se retrag treptat intr-o perioada de unul pina la doi ani. Bolnavii care merg in baston sau in cfrje Ie lasa larA!?ideoparte dupa un limp relativ scurt. Se bea diminaata, 1/2 ora rnainte de mieul dejun, !,iiseara, 1/2 ora inaint~ de cina, 1 ceasca eu ceai de -coada-catutut (coada-calului este oparita !?ilasata 1/2 minut in repaos), lar in timpul zllei se consuma 4 cssti cu ceai de urzlcl (~I urzicile se oparssc !?ise lasa lntr-un scurt repaos de 1/2 minut). Din aceste 4 cestl se scoate de 3 ori cite 1/2 ceases !?Ise toarna de tiecare data 1 lingura de bitter suedez inauntru. Cantitatea sa qea, repartizata in portil, lnaints si dupa fiecare masa. In orice regiuni ar apArea dureri, la genunchi sau alte incheieturi, se pun comprese cu bitter suedez !?ise lasa timp de 4 ore. A nu se uita: pielea trebule unsa in prealabil eu untura de porc saw alilie de lilimic~, iar de fiecare data dupa tratament se pudreaza ca sa nu apara mlncarimi. Se calca cu l1erul de calcat frunze de varza creala (varza nermeasca) sau de varza alba, se apliea pe ineheleturile dureroase l?i se leaga cu 0 bucata de pinza pentru a sa pastra calde; vor aduce alinars. $1 Iriction~rile fncheieturilor cu esen~a de tataneasa ajuta ca sa devina durerile rnai suportabile. In caz de inflamat" articulare sint Indicate compresele cu aburl de coada-calulul (a se vedea la pag. 20). Pe linga frunzele de varz1! se recomanda cu caldura mal ales compresele cu frunze de brinca-ursului (Heraeleum sphondylium), numita popular ~i crucea-pamintului, taJpa-ursului sau urechea-porcului. Acsasta planta se gase~te pretutindeni pe pOvlrni!?uri, pante, cimpii, ea ~i in padurile rare, umede, de foioase sau de foioase amestecate cu conifere sau in zavoaie, crescind ca buruiana. Planta are umbele mari, plate, aeoperite 1ntr-o nuanta verzulie sau roz-pal 9i sare Tnochl pe d'mpii !,iipante datorlta marlmli ei deosebite.
89

Sunica noastra In virsta de 93 de ani a capatat brusc la genunchiul sting 0 umtlatura spre dreapta eu dureri puternice. Cea care plna atune! se rnisca foarte user a trebuit sa recurga la ajutorul bastonului !?ide-abia putea sa rnsarqa ehiar ~i cu el. Timp de 2 saptamini i-arn pus ziua comprese cu ierburi sueoeze (4 ore) !?i noaptea trunze fierbinli de varza calcata. Ce-I drept, durerile au cedat pulin, dar slingherirea In mers a rarnas. Atunei am luat frunze de talpa-ursului i?iam avut sucees eu ele chiar din prima zi, Am spalat frunzele, Ie-am ~drobit pe un fund de lemn ~i le-arn aplieat peste noapte direct pe genunehiul bolnav. In ziua urmatoare, greutatea in mers a disparut ea suflata de vlnt. Numai umflatura se rnai vedea. Deei, in seara urrnatoare am repetat aplicarea compreselor si astfel, spre bueuria noastra, a disparut si umilii.tura. Suniea noastra, care intre timp a impllnit 94 de ani, merge In continuare lara baston. Au Ineetat toate durerile !?ineplacsrje de la genurichi. Foarte recomandabila ar fi 0 data pe luna 0 baie de sezut cu coada-calului, din 1,00 grame de plante care se lasa in apa reee sa se meaie peste noapte; a doua zl, totul se inealzel?te; durata baii - 20 minute. Apa de baie mai poate fi turnata de 2 ori inapoi peste plante, reil}ealzita ~i tolosita pentru alte doua bai de sezut. ealugari~a serie: .In aprilie v-arn eerut statuI. Nu mai puteam dormi de ourere niei o noapte. La indicapa dumneavoastra, am oaot atunci zilnie cite 4 cesti cu ceai .de urzici proaspete, In care am diluat 3 lingur~e plus 1 lingura de bitter suedez. Trebuie sa va eomunie cu bucurle ca acorn; dupa 0 jurnatate de an, nu mai am nlcl 0 durere In solo i?ioperatia nu mai este necesara. Luerez intr-un carnin de b'atrini i?iam putut ajuta mulli oameni virslnici cu aceste piante."

ATROFIA MUSCULARA
Tncazul atrofiei museulare s-au dovedit bune urmatoarele metode fitoterapeulice: Tralsta-clobanulul proaspat!rl ~i spalata este marunlila, introdusa intr-o sticla, sa toarna peste ea rachiu de sscara sau de truete de 40% !?ise lasa 10 zile in soare sau In apropierea masinii de gatit. Se trage dupa cele 10 zile intr-o sticluta i?1se toarna deasupra cantitatea de alcool !ipsa. Cu aceasta esenia de ptante se frictioneaza de 3 ori pe zi portiunile musculare bolnave. Intern, se iau 4 cesti -cu ceai de cretlsoara, repartizate in inghitituri mici, PElparcursul intregii zile; daca este posibil, atunei sa se foioseascs plante proaspat culese (a se vedsa .. Traista-ciobanulur si "Cre~~oara").

AVORTURILE
Multe femel avorteazs des, caei nu pot pastra sarcina pina la sfi'ri?il.Aceste temei ar trebul sa reeurga la ceal de coada-soricelului I;>i de cre~ii?oara, 2-3 cssf pe zi. Dar ~i tinerels mlad~e de carpen, care se 'planteaza ca un gard viu in jurul caselor, aduc ajutor. V1'liuriletinere ale frunzelor, formate din trei frunzLJlile,sint fierte in lapte. Laptele se strecoara, se bate eu telul uh galbenu~ de ou, se introduce In lapte, iar la urma se adauqa un rinti'li?,usor, Aceasta supa trebuie servita cffeva saptamlni, chiar luni in i?ir, la eina. Rareori se va mal ivi un avert.

80ALA ORGANELOR AUZULUI DATORATA RACELII


Se amesteca in parii egale silnic, salvie i?i coada-sorlcelulut Infuzia calda din aceste plante se intrebuinleaza pentru clatlrea urechllor, Dar se recornanda ~I bitterul suedez, introdus cu un tampon mic de vata, i?i uleiul cald de cimbru, care se picura 90

inauntru inalntea blttetului suedez. Uleiul de crnoru se incalze~le, cufundind In apa fisrbinte.si punlnd 1-2 picaturi de ulei in linqurita astfel incalzita.

flngurita '

BOLILE CARDIACE!jji CIRCULATORIl


'ntrucit infarctele miocardice au luat proportii In ultimil ani, transformindu-se pares intr-un tel de boala natlonala, va indic un amestec de ceaiuri care realizeaza succese surprinzatoare in bollle eardiaee ~i eirculatorii: 10 grame 10 grame 10 grame 10 grame 10 grame 30 grame 20 grame 20 grame 10 grams 10 grame 10 grame 10 grame de coada-caknui de virnan! (ruta) de troscot radacina patrunjel-de-ci'mp de arnica de mara cine (paducel) de vise de ceai-de-mate de taposnic de papadie de capsule de fasole de tralsta-clobanulul

10 grame de scoarta de cru~in 10 grame de alga-calenie 10 grame de brustur (brusture, lipan) 10 grame de coada-racului 10 grame de coada-soricelolui 1.0grame de fumari!a (iarba-fumului) 10 grame de talpa-gi1?1ei 10 grame de mUl?chi-irlandez (nu de

rnuschi-lstandezl)
10 grame 10 grame 10 grame 10 grame de de de de oblige ana osul-iepurelui pir roinita (matacina)

Sa arnesteca bine toate plantele l?i se pune 1 lingurita cu virf la 1 ceasca, Acest ceai se lasa sa stea peste noapte ca extract rece, iar dimlneata se incalzeste. Zilnic, dimineata ~i seara, se bea 1 ceases. indulcfta cu 1 linguri\a de miere.

CALCULUL BILlAR
Este interesant ca de acsasta boala sutera mai mult lamelle decll barbatii. Rigiiala cu gust amar l?ivarsaturi puternice, care iradiaza inspre inima, ajunginQ pina in dreapta, sub coaste 9i ,nsotite de gre\uri mari - acestea sint simptomele. Intruclt avam la dispozltie atitea miJloaca de leac din farmacia Domnului, nu Irabuie sa se ajunga intotdeauna la operape, cura de 6 saplaminl cu .suc de rldiehi a putut ajuta in foarte multe cazuri, daca nu era vorba de anumite pietre care apar extrem de rar-sl nu se dizolva: Intr-o aslfel de situatie trebuie recurs la operatls. Ridichiile se preseazs cu un storcator electric de uz casnic. Se incepe dlmlneata, pe stomacul gol, cu 100 grame 1?ise creste in decursul a 3 saptamini trqptat la 400 grame, pentru a scadsa din nou In decursul a 3 saptamini la 100 grame. In cazul unor persti stomacali l?i intestinali inflama!i nu este permisa administrarea sucului de ridichil Cit de rapid sint dizolvate pietrele biliare de catre sucul de ridichi 0 va arata povestirea urrnatoare. Sofia unul general din Trlent 9i-a lndepartat calculul biliar prin operatie. Erau pietre mici l?i mari pe care-i place a sa Ie arate la multa fume, pina ce a pus sa-l fie rnontate pe minerul unui cunt. Intr-o zi cind tocmai curate cu el ridichi, i-a venit cineva in vlzita. Ajasat cu\itul in castron peste ridichi 9i s-a dus.tn cass sa stea de yorba cu musafirul ei. Cit de rnirata a fost dnd si-a apuoat, mai tirziu, cutftul! Pietrele biliare din miner disparusera fara urma, dizolvate in zeama ridichiilor.

'91

Un amestec bun de plante medicinale din cite 20 grame de patrunjetde-cimp, ledera, hamel, turita-mare, menta ~i pelln Inl~tura de asernenea colicile ~i pietrele. Se pun 3 iinguri de plante la 1 litru de vin de mere sau cidru,

se lasa sa stea la rece, se incalze~teapoi maceratul pin~.aproape de punctul de fierbere, se ia de pe toc ~i se las~ Tnrepaos 3 minute.In timpul zilei se ia la liecare ora ctte 1 lingur~,in total cam de 8-9 orl. Deoarecelichldul trebule baut cald, esle pastrat Tntr-un termos.

CATARACTA!?i GLAUCOMUL
Glaucomul nu este numal 0 boala a ochilor, el provine mai curind de la 0 dereglare a r1nichilor.Tncele mai multe cazuri, glaucomul merge mTna-nmTn~cu durerlie reumatice ~i articulare. Dintr-un amestec de urzlca, ventrillcil, filimlca ,I coadacalulul in parti egale ar trebui sa se bea zllnic2-3 cestl, in care se pune cite 1 lingurlta de bitter suedez. Pentru a se obtlns 0 ins{lnato~iregrabnic{l, planteIe ar trebui s~ tie, pe ~itposibil, proaspat culese. In caz de cataraeta se ung de mal multe on pe zi pleoapele cu bitter suedez. Din scrisori rezulta ca acest mod de fntrebuin\are a avut un efect bun Tn cataracta, Amanuntese pot citi Tnarticoluldespre rostopasca. . Foarte importanta pentru glaucom este 0 bale de sezut cu coada-calului. Rinichiul dereglat transmite presiunea ascendenta mai departe ochilor. Baile de coada-calului ajuta la retragereapresiunii din ochHatectap.Ea exercita din atara 0 influenla ati'!:de buna asupra rinichllor, Incil adesea este Inli'iturat~presiunea din ochil bolnavl chiar In timpul baii. Se iau 100 grame de plante uscate sau cca. 1/2 galeata, adlca 21/2 iitri de plante proaspete. A~estea se lasa peste noapte la macerat in apa rece: apa trebuie sa acopere plantele.In ziua urrnatoaremaceratulse incalze~te,se fittreaz{l ~l se toarna peste apa de bale care trebule sa aiba 0 temperatura potrivita, Durata bali - 20 minute. In timpul baHse adauqa din dnd Tn cTndapa fierblnte, pentru a pastra 0 temperatura constants. Sala de bale trebuie sa alba 0 dildura 'placuta, apa de baie sa acopere regiunea renara,iar inima sa fie Tn afara apei. Fera a se ~terge, bolnavul se invele~teintr-un halatde bale ~i transpire timp de 1 ora in patul incalzit dlnainte.Aceastaap~ de bale se tolosests, relncalzita,Tnalte doue seri. Cu ormatoareareteta se prepara 0 bale de aburl pentru ochl: 20 grame de silur (burunlta-pemrudurere-de-ochi) 20 grame de odolsan (valertana) 20 grame de musetel 10 grame de sporiei (verbinili) 30 grame de flori de soc Se arnesteca totul blne. 5 lingurl rase de plante se oparesc cu 1/2 IItru de vln alb care a tost inflerbintat pine la limita de flerbere. Aburul este I{lsat s{l actioneze asupra ochilor Tnchi~i.- Cel mai bine este ca acest vin sa se toarne intr-o sticla ~is{l se preqateasca de flecare date cu 0 cantitate mai mica de vin 0 bale proaspata de aburl.

92

Pentru a fj ellberat mal repede de durerile deseori foarte neplacute din ochi, bolnavul sa-~i apliee usor pe ochii inchi~i 0 vata muiatii In bitter suedez, dupa masa de prinz, timp de lora. Se pot face !?i bai de ochi eu silur, Insii dear eu 0 infuzle loarte slabd, 0 inrautatire a bolii de oohi dupa folosirea bailor de silur este un semn de supradozare. Se infuzeaza la 1 ceases maximum 1/2 lingurila de plante ~i sa lasa intr-un repaos foarte scurt. Rscomand comprese pe oehi cu 0 astlel de infuzie usoara. Ceaiul trebuie preparat Insa de fieeare data proaspat !?inu are voie Sa fie folosit decil 0 data. . Dupa un scurt servlclu divin llnut pentru pelerlnil vestgermani intr-o biseriell din Austria superioara, a venit la mine 0 femeie radiind de buourie !?i rni-a povsstlt.ca scapase complet de glaucom datorita sfaturilor din brosura mea. 0 serlsoare rni-a relatat ell ~i amesteourlle de eeai indicate au avut succes la glaucom.

COLICA APENDICULARA
OIAr trebui bauta mai des cne 0 ceasca eu ceai oroaspat de frunze de mur, atunei n-ar exista nielodata nici un fel de inflamare a apendlceiui." Mi-am amintit de aceasta verba a unui batrin medic de casa din copilaria mea. atunei eJ'ndfiul meu in virsta de 7 . ani s-a trezit intr-o dirnineata Ct! dureri in zona apendicelui eyieu 0 paloare extrema In obraji. Am anuntat rnsdicul, .dar i-arn pregatit imediat 0 csasca cu ceai de frunze de mur. Chiar 1'ntimp ce bea ceaiul, i-a revenit euloarea in obraltDoctorut n-a mar putut constata niel 0 lrltare a apendieelui.

CONST'PAT'A
Un medic a spus.odata la 0 prelegere \inuta intr-un eamin de bamni la care am participat si ~u: "Cu cit va obisrunti mal mult ou laxativele, cu atll mai rebel.a va deveni constipatial" In plus, intestinul se subliaza prln perrnanenta cura\ire de mucozitatil lnoercati sa oblineti reglarea digesliei dumneavoastra cu ajutorul a 3 linguri de semlnte de hi, luate la fiecare rnasa cu putln lichld. Smochlnele ~I prunele, muiate peste noapte in apa rece, indilzite dirnineata ~i luate inainte de mlcul dejun sau ca rnlc dejun, dau ~i ele rezultate bune in aceasta prlvlnta. Daca se alia prin aproplere apa proaspata de tintina, este suficient sa se bea dimlnsata 1 pahar pe stomacul gol. Oeosebit de laxativ este eteotul clcoarei care, daca se bea din ea 1/2-1 ceasca pe stomacul gol, rezolva chiar ~i constlpatia eea mal rebela. N-a~ vrea sa va tainuiase 0 scrisoare din Bavaria: "Statui dumneavoastra de a bea cicoare ~i de a minoa cirnat de smochine a ajutat-o pe mama sa aiba dupa 20 de ani iara~i un scaun compact ~I 0 digestie normala. Se resemnase deja eu ideea ca nlmeni ~i nimlc n-o va mal putea ajuta.

Releta pentru clrnatul de smochine: Se spala 1f2 kilogram de smochine ~i se trece prin rnasma de tocat, apoi se framinta cu 5 grame de foi de siminichie (sena) pina iese 0 coca. Se tormeaza cirnati, se infa!?oara in folii si se pastreaza In frlgider. Se ia zilnic, dirnlnsata pe stomacul gol, 1 bucata de marirnea unei alune - pentru copii 0 treime din aceasta oantitata - aula timp pina ce se norrnallzeaza digestia.

93

~i inca 0 indrumare: Mi!?care zilnica in aer liberl Schimbarea alirnentatiei pe tructe !?ilegume de calitate supsrloaral Acum as dori sa va mai istorisesc cum am ajuns la concluzla cs eieoarea ajuta in constlpatie. De crcoare rna leaga unele dmtre cele mai frumoase amintiri din copilarle !?iadolescenta. Peste tot straluceau inspre noi, copili, stelUlele albastre ale aeestor flori de pe margini de drum - 0 prlvelists vesela pentru 0 Inima vesela de coplll AiCI, in Austria euperioara, imi lipsesc aceste floricele albastre; se gasesc numai foarte rar. Cu atit mal rnlrata am fost intr-o zi, cind, de linga 0 constructls noua vizavi de casa noastra, rn-a salutat 0 cicoare cu sase floricele albastre. Am rarnas locului, am compatlmit-o pentru aspectul prafuit ~i i-am spus: .De!?iarali jalnic. imi ')U acasa cele sase flori ale tale!" Zilnic fac pentru familia mea ~i pentru mine !?ase cssti cu ceai de plante. In ziua urrnatoars au intrat in el si cele sass flori de cicoare spalats. S-a intimplat ca toemai in ceasca mea sa nimereascii 0 floare. Ea a facut ca in acea zi sa am dupa fiecarernasa. deci de trei ori, 0 digestie norm ala. abunderna, Acest lucru nu mi-a dat pace. Intr-o carte foarte veche despre plante medicinale am gasit solutia dilemei: Cicoarea da rezultate grozave in obezitate. La 0 astfel de digestie coproasa ~i totusi normals, imi pot imagina 0 scacere treptata a greutalll In cazul psrsoanelor supraponderaJel

CRE$TEREA (trumoasa a) pARULUI


Gite 1 pumn plin de urzlcl proaspete ~i frunze proaspete de nue, rnesteacan 91 soc 9i 1 tulpina de rostopasca se introdue in apa reee si se pun pe foc pina ajung ta punetul de fierbere. Repaos: 3 minute. Cu un sapun medicinal 9i jurnatate din cantitatea de lichid obpnuta se spala bine parul. dupa care se clate~te cu aoa. Cealalta jumatate din eantitate este lasata sa actioneze citeva minute asopra parului si a pielii eapului. a mai cfati 0 data parul eu apa simpla.

tara

DE$OSAREA (RETRACTAREA GINGIEI) !ili DINTII MOBIL!


Se recornanda urmatorul tratament fltolerapeutie: scoerta de stejar, ereti~oara, troseot ~i salvle amestecale in parti egale !?ilasale peste noapte in apa rece. lei 1/2 Iitru de apa se rau 2 linguriIe (cu viii)' de plante. Ceaiul e incalzit dlrnineata 9i pus intr-un termos elatit eu apa fierbinte; se tac mai multe clalirl caldule ale gurH pe parcursul zuel. Gingia poate f masata cu 0 perlu!a moale de din\i muiata in acest ceal.

DIABETUL ZAHARAT
Diabetul se extinde in zilele noastre devenind 0 boala care ccupa primulloc alaturi de intarctul miocardic si de cancer. Hrana excesiva si nesanatoasa a multor oameni, mai cu searna a copiilor, este in majoritalea cazuriloi cauza acestei boll. Prin urmare, nu numai adu~il sint diabetici. cl, din pacate. eXlsta deja foarte multi copii care sutera de 0 boala a panereasului 9i deci de zahar. Asta inseamna pentru ei sa stea departe de toate bueurille eopilariei, sa tina regim sever. Sa-9i taca de doua ori pe zi injectii eu insulina 9i sa fie inca de la vlrsta trageda cu un picior in ~roapa. Numeroasele bolt ale timpului nostru ne arata ca bunastarea nu ne prieste intotdsauna. Trebuie sa mai lalem din portii, sa reduoem masa prea imbel~ugata. In preajma marilor sarbaton, care se inlind pe 0 perioada de doua zils, se pot observa oameni care cumpara alimente in asemenea cantita!l. de parea ar trebui sa hraneasca un regiment intreg.
94

A~ vrea acum sa incerc sa indic pentru toii diabeticii leacuri care stirnuleaza pancreasul ~i inlatura deci cauza de aparitis a diabetului zaharat. Marele medic naturist elvetian Kunzle spune: .Diabetul zaharat se poate indeparta destul de rapid cu urmatoarele plante: 3 parii martisor (cerentsl: Geum alpina), cite 1 parte frunze de

mur ~i afin, 3 parii scllpetl (Potentilla aurea), 2 paril caji (teci) uscate de fasale verde." Se pune 1 lingurlla cu virf din acest amestec la 1/4litru de apa, se opareste ~i se lasa 3 minutein repaos; cantitateazilnica: 11/2-2 Iitri. Efectul curativ al frunzelor de afln depinde de colectarea lor corecta, Ele au voie s13 fie culese numai inalnta de caacarea fructelar. Ele sint, adunate la timpul patrlvit, un leac experimentat clinic in diabet. Este dovedit ca mlrtllina continuta de frunza de alin inainte de coacerea Iructelor nu numai di scade glicemia (nlvelul zaharulul In singe), ci poate sa inlature boala c'omplet.Mirtilina Irunzelor de alin se nurneste, pe drept cuvint, . lnsulin13 vegetala".In ciuda acestor proprietali extraordinareale frunzelor de alin, tratamentul curativ cu acest ceal nu are voie s13 fie lacut decil sub controlul medicului. Supraveghereamedicalatrebuie sa alba loc In orice caz, ~i tellna poate Ii recomandata pentru sdiderea conlinutului de zahar. Un leac vechi popular este Iillsucul crud al verzel acre, ca ~i consumul zilnic al marcovllar proaspetl: dar !?iceapa !?Iusturoiul puse pe piine contribuie la diminuareazanarulul, Un alt remediu popular: 4 linguri de frunze de afin (culese inalnte de caacerea fructelar!) se lasa la maceratin 2litri de apa rece; se fierbe pina scade la jumatate; se ia de 3 ori pe zi cite 1 ceasca. $i urzlclle au 0 influilnla destul de buna asupra pancreasUlui.De aceea, ele scad ~i continutul de zahar. In acest caz se Ioloseste extractul de urzici care se procura din farmacii homeopatice.drogherii ~i magazinespecializate in aljmente naturalebogate in vitamine. . Intrucil radacina de obligeana vindeca aproape toate atectiunile pancreasului, ajuta ~i in diabet. Se lasa 1 cea~ca cu apa rece pe timpul noplii cu 1 lingurila rasa de radacina de obliqeana, se incalzeste user a doua zi, se filtreaz13 ~i se bea cite 1 fnghiiitura inainte ~i dupa fiecare masa, adica 6 inghilituri pe zi. Aceste 6 inghi!iturl vor Ii resimtitede catre fiecarediabetic ca binelacatoare. . Frunzele ~i rnladitalede soc sint !?iele indicate sub forma de ceai in diabet. Doar socul este una dlntre plantelecele mal veohi din medicina populara, La inceputul primaverii,cind papadia i~i face aparitia pe ogoare ~i cimpii, trebuie taiata pina la radikina, spalata bine !?ilolosita la prima salata,Atunci se vede ca.exista unele cu tulpina verde ca larba ~i altele cu ea galbui-Iaptoasa.Coa galbLlieeste mal gustoasa !?imai fraged{l. Diabeticiiar trebui sa m13nince prlrnavarazilnic aceastasalata de piipadie, atit la prinz cit !?iseara. Apoi, la sfir!?,tullui aprilie !?ila inceputul lui mal, cind papad,a este in phna floare, a venit vremea pentru orice diabetic de a-;;i reduce conlinutul de zahar prmtr-c cura de 4 saptamini.Se culeg tulpinlle cu tlori cu tot !?ise spala, abla apoi se arunca florile. 10-15 tulplnl de papadle pe zl pot produce 0 scadere tolala a nivelulul zaharului in singe. Tulplnlle au la inceput un gust putin amarut,care dispare ins~ mai tirzlu. ~i viscul are 0 influenl{l dintre cele mai bune asupra pancreasului, asa incit diabetul ilill prerde cauza apan\ieiprintr-un consum continuu de ceai. Viscul se rasa in apa rece peste noapte. La inceput se iau 3 ce~ti cu apa rece ~i 3 lingurl\e (cu virf) de visc. Dupa clteva saptamini se scade la 2 cesti ~i iara~iceva mal tirziu la 1 cea~ca. 0 perioada de limp cura se intrerupe complet, ~ianume primavara, dnd se gasesc aile legume proaspete pentru diabetici. Viscul are putere de leac de la inceputul lui octombrie pina in deoembrie ~i in lunite martie :;;iaprilie, deci trebu,e cules in acesle Intervale. Fot1acea mai curaliva 0 au planteIe de pe stejari ~i plopi, dar ~i cele de pe brazi ~i pomi tructiteri sint tamaduitoare. Tulpinlle ~i frunzele se taie marunt. Bobilele albe n-au vale sa fie foloslte pentru prepararea ceaiului!
95

Deoarece lavorabil. ba

chiar vlndeca, se recornanda i?iaceste picaturi in diabet. Ele trebuie luate de 3 ort pe zi, de flecare data 1 lingurila plina in putln ceai de plante. Datorita actlunli excelente in profunzlme a bitterului suedez ar Ii indicata lunar i?i 0 compresa tinuta limp de 4 ore ps pancreas. Radaclnlle de eieoare se pot oferi diabeticilor drepl zarzavatul de regim eel mai bun. Sint muiate bine in apa ~i spa late. asernanator salatei de andive. psntru a mai taia din gustul amarui. D~ alttet, ceaiul din flori ~i tulpim de cicoare se totoseste cu succes ~i in caz de obezitate. Se beau zilnic 2 cesti din aceasta inluzie. Sucul pre sat din castravetll proaspeti scade continutul zaharului din singe ~i este de aceea foarte indicat. . . . Radaeina-neagra este ~i ea 0 leguma dietetica excelenta, asemanatoare sparanghelului. Datorita continutului scazut de hidra!i de carbon, aUI sparanghelul cit ~i ri\dacina-neagra sint 0 mincare loarte buna pentru diabetici. Pot Ii ole rite cu grasime si pesmet de pilne alba tara ca sa oauneze bolnavului. Radacina-neagra este cultivata in gradini pentru a f folosita la gatit ~i nu aste identica cu cea care creste salbatic, numita ~i tataneasa sau iarba-Iui-Tatin. $i prazul verde este exceient penlru diabetici, Taiat marunt pina la capelele Irunzelor, el se puna zilnic la cina pe piine ~i se maninca. $i la prinz se recornanda salata de praz. o baulura foarte gustoasa ~I sanatoasa: Peste 500 grame. de praz talat pina la vi'rfurile verzi se toarna 0,7 lilri de vln alb sec ~i se lasa 24 de ore acoperit. Se filtreaza sl lichldul se toarna in sticle, Se bea dimlneata i?1seara cite 0 gura. Hesturile pot Ii puse pe piine ~i mincate. Un medic practician din Austria superioara a ajutat 0 diabetica prin urmatoarea releta: Sa zdrobesc 3 capillini mari de usturoi, sa introduc inlr-p sticla de 1 litru care se umple apai cu rachiu de sscara ~i se lasa sa stea 10-14 zile. In fiecare zi inainte de mic\;ll dejun se ia 1 lingur~a plina din acest maceral. In aprilie 1977 am primit un telelon de la 0 doarnna din Viena care mi-a povestit ca este de 30 de ani bolnava de diabet.. M-a rugat s-o ajut. I-am indicat procedeele de mai sus cu diverse plante. S-a luat exact dupa sfaturlle mele din brosura. La fnceputul lui august mi-a comunicat bucuroasa ca din analizele medicale au rezultat valori normale de zahar, La sf]r~itul lui septembrie 1977 am Iinut 0 prelegere in parohia Hasenleiten din Viena. In timpul dlscursului, aceasta doamna a cerut sa vorbeasca i?ia relatat: ,Am fost 30 de ani bolnavirl de diabet. Am urmat sfaturile doamnei Treben ~i am acurn din august nivel normal de zahar." A fost aplaudatii furtunos de public. cunostinta din Gundellingen/Bavaria serie: .Un cunoscUl apropiat a lost bolnav de diabet ani de-a rindul i?i avea zilnic nevoie de iniectii, Acum a reusit cu ajutorul ceaiurllor ~i plantelor din brosura dumneavoastra ca zaharul sa-i scada, Se afta, bineinteles, sub control medical curent. Doctorul a fost mirat de scadsrea zaharului." Un inginer din Viena avea valoarea zaharulu! in singe de 280. A urmat sfaturile indicate in "Farmacia Domnului". La un control medical ulterior s-a constatat cs zaharul a scazut la 130. . intrebuintarea tuturor aoestor plante de leac ca ~i a legumelor dietetice este incununata de succes fireste doar In cazul in care se traiei?te exact dupa regimul alimentar diabetic prascris.

n poate

i?i mult apreciatul

nostru

bitter suedez

intluenteaza

paricreasul

in mod

OURERILE DUPA AMPUTARE (durerlla plclorut-tantoma)


La mult timp dupa arnputarl. uneori ani de-a rindul, apar fenomene-Iantoma extrem de dureroase. Experienla arata cirl aplicarea compreselor cu tataneasa (a se vedea
96

.Moduri de folosire" la 'articolul despre tataneasa, pag. 61} aduc alinare, iar durerile pier treptat. Efect excelent are ~i esenta de ceapa, care se cump~r~ din farmaciile homeopatice sau din magazinele speclalizate in alimente naturale bogate in vitamine, dar se poate prepara usor ~i in casa. Cepele taiate rotoooale se introduc intr-o sticla pina la git, se toarna deasupra rachiu de secara de 38-40%, se lasa s~ stea 10 zile in soare sau la loc calduros, apoi se trage in sncte, Cu acest preparat se unge apoi bontul amputat. De mare ajutor este ceaiul din radiicini de stinjenel (Iris) care se scot din pamint in octombrie, se spal~ cu 0 perie !ii se usuca prin atirnare. R~d~clnile uscate se rnacin~ pin~ devin a pulbere, cel mar bine cu ajutorul unei ri!inlle uzate de ri~nit cafea, mac sau pesmet. 1/2 linguritll din acest praf se las~ peste noapte la macerat in 1/4 litru de ap~; se beau in timpul zilei 1-2 cesn. in ingh~ituri miei. Cioturile amputate ar trebui imbaiate de 3 ori pe sllptllminll in bal de cimbru (prima baie poate Ii incalzitll incll de 2 ori). Se pune 1 pumn plin de cimbru Ia 1 baie. $i pernele cu clmbru ~i pedicuta puse peste noapte ca ni!ite comprese ar Ii de rec:omandat. Cite 100-150 grame din plantele numite sint introduse intr-o perna din pinza de in.

EDEMELE sau UMFLATURILE din cauza retinerii de lichid In tesuturi , ,


Se iau 2 lingurite pline de rlldllcini maruntite de osul-lepurelul la 1 ceasca cu apa !ii se lasa peste noapte la rece. A doua zi dimlneata, maceratul se Incalzeste user ~i se filtreaza, Aceasta csasca se oea repartizata 1/2. ora inainte si 1/2 ora dup~ micul dejun. a douaposibilitate de a face edemele sa se retrag~ se realizeaza prin scoarta trunchiului de soc sau a crengllor de soc. La 1 ceasca se ia 1 lingurita rasa de scoarta de soc (intruci"tcantitatile mai mari decfanseaza diaree sau varsaturi, trebuie dozat 'toarte slab) ~i se lasa peste noapte la la maceral. Aceasta ceasca cu scoarta de soc rnacerata paate Ii subtiata cu inca 1/2. ceasca cu aoa, Se bea ci"te 1/2 ceasca usor incalzita dupa fieeare din eele 3 mese principale.

race

EMFIZEMUL PULMONAR
Un emfizem pulmonar se Iormeaza, ca ~i astmul cardiac !il boille glandel tirolde, in majoritatea cazurilor din cauza unui ficat dereglat ~i ele sint insolite de insuficien!a resplratorie. Presiunea ascendenta a ficatului contribule la umflarea, deci marirea bronhiilor, a plaminilor !ii a inlmii. PresiuneC}perrnanenta a flcatului asupra tiraidei sensibile declanseaza mOdificari patologice. Inlr-un asemenea caz se bea dimineata 1 ceasca cu ceai de pedicu!a, se apliea in timpul zilei 4 ore la rind comprese cu lerburi suedeze (a se vedea "Moduri de folosire", la articolul Jerburue suedeze"), iar in timpul noplii comprese cu aburl de coada-calului. Se pune 1 pumn plin de 90ada-calului intr-o sit~ deasupra vaporilor de apa, pina se infierbint~ !ii se moaie. Invelite intr-o pinza de in, plante Ie se apliea apai pe zona ficatului bolnav. Este tras~ astfel presiunea ficatului ~i treplat inceteaza ~i nelini~titoarea insuficienta respiratorie.

ERIZIPELUL
Frunzele proaspete de podbal sint spaJate, zdrobite ~i frecate pe un fund de lemn cu sucitorul de tailei pina iese un tercl de frunze care se apuca pe portlunile inHamate
97

unde s-a localizat erizipelul. Din frunze se poate prepara insa ~i 0 infuzie (se taie frunzele rnarunt, se oparesc cu apa clocotita. se lasa sa stea pulln) ~i folosi ca 0 comprssa, dupa ce se raceste, Tot la fel se pot intrebuin!a ~i frunzele de varza, spaJate ~i zdrobite. Ele inlatura orice inllamalie provocata de erizipel. Foarte emolient si benefic este efectul sucului frunzelor carnoase de urechelnita (Sempervivum tectorum). Trecindu-Ie prin storcatcrul electric de uz casnic, se obline un sue cu care se ung usor pol1iunile inflamate sau se taie de-a lungul citeva Irunze de urachelnita ~i se pun pe 0 larfurie, cu partea zernoasa in sus. Cu sucul care se prelinge din supratetele secponate se ung zonele alectate de erizipel. Intern, se iau dlmineata, 1/2 ora inainte de micul dejun, 1 cea~ca cu infuzie de ventrttlca. iar pe parcursul zilei, incetul cu i'ncetul, 3-4 cesti cu eeal de urziei, pina ce controlul medical constata disparitia erizipelului.

FIMOZA
Dupa dr. Dirk Arntzen. medic la Berlin, exista 0 metoda de a trata fimoza la copii cu ajutorul bailor. Se iau 10-20 mililitri de solutie 10% de sulfat de potasiu (preferabil si:! fie proaspat preparata de catrs farmaeist) pentru 0 baie calda de copil, deci de cca. 50-70 titrt, ~i se trage user inapoi prsputul. Se lac 1-2 bai pe saptamina. Adesea se vad rezultatele deja dupa 4 bai; dar mal mult de 10 bai nu-si au rostul. Virsta favorabua pare a Ii intre 4 ~i7 ani, i'nsa baile mai pot f faeute chiar ~i baie!ilor de 10 ani. Mul!i baieli au seapat astlel de operate. La batrini, aceasta metoda nu mai este eficienta, din pacate. $i baile de nalba dau psrtormante bune. Pentru 1 baie de copil - 1 pumn plin de nalbe, Ii:!satepeste noapte numai in apa la macerat; pentru adulti - cca. 100 grame pentru 1 baie de sszut.

FISTULELE
Se ia intern de 3 ori pe zi cite 1 lingurita. in cazuri deosebit de grave cite 1 lingura de bitter suedez In inluzie nelnduleita de musetel. Extern, se fac spalari cu 0 infuzie caldu\a de silnie, eoada-calulul Ifi linarita (gura-Ieului.decimp galbena) In parti egale. dupa spatare se tamponeaza eu bitter suedez sau se apliea local 0 vata umezlta cu aeeste picaturl. Sa se faea bai de sezut eu coada-ealului. iar pe timpul nop!li sa se puna comprese cu aburl de eoada-calului (a se vedea "Moduri de folosire" la subcapltolul .Coeda-calolul"). femeie din Bavaria. in virslli de 51 de ani, a suferit limp de 28 de ani de 0 fistula faeiala la osul molar. Imi relateaza: "Nu pot sa descriu cit am tras in acesti 28 de ani! Am lost sfatuita sa ma operez, ceea ce fnsli n-am facut, cliei profesorul avea dubii in privin!a reusitei, Am glisit alinare abia la un lamaduitor, care rn-a trecut pe alimentaue vegetariana cu fructe crude lii pe mi~cari de gimnastica respratone - nu m-arn vindecat insa. Primavara am luat din natura primele urzici proaspete ~I am inceput sa beau zilnic 3 cesti cu eeai de urziei, de fiecare data CU 1 lingunla de bitter suedez. Dupa exact 14 zila, fistula mea faciala sa vindecat ~i n-am mai avut nici 0 durere. A fast pentru mine ~i toli cei ce ma cunosc ca un miracot,"

FORMAREA GU~EI
Gargara frecventa cu frunze taiate rnarunt de buberic (iarba-neagra) sau de dragaiea face sli dispara gLli?8, crsscuta fie i'n interior, fie in exterior. BubE--icul se
98

gase~te la maluri de piraie, In santuri de padure ~i printre tutisurile care lin umezeala. Are flori marc-roseate tara stralucire ~i frunze verde-inchis, lunquiete, cu virt ascutit. Acestea au acela9i mires puternic ca ~i frunzele de soc; deci nu se pot confunda, catorita acestui miros, cu 0 alta olanta. In limp ce la buberic se cotecteaza numai frunzele, cu care se tace gargara adinca, lara a se bea din lichid, draqaica se toloseste intreaqa, cu tlori cu tot, se face gargara adinca 9i se bea din cind in dnd cile 0 gura. 0 cunostinta din Viena a capatat in lebruarie 1979 0 gu~a destul de vizibila. Se temea de operatie si, la statui rneu, a inceput sa Iaca gargara primavara, cind s-au ivil in natura primele dragaice. Dragaica se opareste 9i intuzia se Ioloseste calda pentru 0 gargara adlnca, Ferlclta, mi-a povestit dupa un an ca sotol ei II adusese mereu dragaica proaspata: inca de la inceput simtlse ca gU9a i se micsora treptat, pina ce a disparut de tot.

GUTURAIUL DE FIN
Cum urzicile ajuta In toate alergiile 9i cum la guluraiul de fin este vorba de 0 alergie, el va Ii taClIt sa dispara inlr-un limp relativ scurt, blndu-se ceai de urziei, 3-4 cesti pe zi, ell cite 3 lingurile de bitter suedez care se dilueaza eu ceaiul.

HEMANGIOMUL
Frunzele cedrului sau ale chiparosului sint spalate, taiate marunt 9i se umple cu ele 0 sticla pina la git; se toarna rachiu de secara de 38-40%; se pune sa stea 10 zile In so are sau in apropierea masinii de gatit. Cu aceasta tinctura se tamponeaza hemangiomul de mal multe ori pe zi. $i frunzele carnoase de urechelnita (Sempervivum tectorum) - numita 9i iarbaciutei, urechiuge, verzisoara - taiate de-a lungul si despicate contribuie la disparitia treptata a hemangiomului, daca acesta este uns cu seva ce iese din ele. Seva tulpinilor carnoase de filimica, stoarse prin storcatorul electric de uz casnic, ajuta de asemenea la inlaturarea hemangiomului. Bitterul suedez folosit de mai multe ori duce si ella disparitia acestei rebele boli de plels. Sucurile 9i tincturile mention ate sint de mare ajutor 9i pentru a Indeparta alunltele, semnele din nastere, dereglarile de pigment, keratoza senlla (petele de batrinete], zonele albe de piele bine delimitate, precum 9i negii. Un baielel de doua luni avea pe piept un hemangiom mare clt 0 jumatate de linte care trebuia Indepartat prin operatie. Mama lui, ingrijorata, se temea de compficatil la operatiasuqarului. A ineeput sa tamponeze loeul de mai multe ori pe zi eu bitter suedez. In eca. 6 saptam1ni, hemangiomul a disparul.

HEMOFILIA
In aceasta boata, slava Domnului rara, dau rezultate urrnstoarete plante: ventrilica, cretisoara, traista-clobanului, eoada-soricelului si coada-calului - amestecate in parii 'egale. Trebuie baute zilnie minimum 4 cesti, 1mpartite pe durata intregii zile. Este necesara 1.lingurila (cu virl) de plante la 1/4 litru de apa; se oparests 9i se lasa 1 minut in repaos. In plus, se fae 14 zile bai de sezut cu aceste plante; se tolosesc 100 grame de plante pentru fiecare baie si se lasa peste noapte in ,apa rece; a doua zi se incalzeste 9i se toarna intr-o apa de baie de sezut de temperatura potnvita; durata baii - 20 minute. Apa de baie se mai poate turna de 2 ori inapoi peste plante sl, daca se reincalzeste, se poate folosi pentru inca doua bai de sszut.
99

HISTEROPTOZA

(PROLAPSUL

UTERIN)

Se beau pe parcursul zilei 4 cesti cu ceai de cretisoara, inghiyrura cu ingh~itura. Se pune 1 linguri\a (cu virf) ,de plante la 1/4 litru de apa, se opareste ~i se lasa sa stea punn, Se umple 0 sticla pina la git cu traista-ciobanului taiata rnarunt de la tulpina pina la tlori, se toarna deasupra rachiu de 38-40%. apoi se pune sa stea 10 zile in soare sau In apropierea masinll de gatit. Cu.aceasta esenta se unge de citeva ori pe zj parte a sting a a burtii. de la vagin In sus. In acelai?i limp. se fac 3 bai de sezut cu coade-soncetulul pe saptamlna: Se lasa peste noapte 100 grame de coadai?oricelululln apa rece; se incalzeste a doua zi si se face 0 baie de sezut lunga de 20 minute. Apa de baie se mai toarna de 2 ori inapoi peste plante, astlel Inci! din apa pentru 0 baie se pot face trei.

INAPETENTA LA COPII
mama tlnara se pilngea ca baietelul ei in virsta de 2 ani sufera de lipsa cronica de potta de mincare, este morocanos, obosit, de abia i1 pop scoate la plimbare !ili are cearcane negre adlnci sub ochi. Situatia s-a schimbat rapid cind si-a bagat copilul. la statui msu, intr-o baie completa de clmbru, alcatuita din 50 grame de plante (se lasa peste noapte in apa, durata bail: 20 minute. inima tn afara apei, apa baii se toama in poua seri Inapoi peste plante, in total se tac 3 bai din cantitatea respectiva de plante). In atara de aceasta, copilul a primit zilnic 1 ceasca cu ceai de urzici, bind ingh~itura cu inghititura. Mama sa mi-a povestit plina de bucurie ca baiatul ei nu mai era de recunoscut. A capatat potta de mlncare. are chef sa iasa la joaca !ili la I?limbare ~i este amuzant cum micu\ul TIaminteste zilnic mamei de ceaiul lui de urzici. Ii spune mucalit ca trebuie sa ia .rnereu doar o1nghititura!"

INCONTINENTA URINARA
Cili oameni sutera' mai ales In zilele ploioase sau la coborirea de pe munte de taptul ca nu-~i mai pot line urina ca lumeal In aceasta problema ajuta mai ales baile calde de 'sezut cu coada-sorlcelului ~i coada-calului, 100.grame de plante pentru tiecare baie (a se vedea "Bai de sezur la .Partea generala"). In atara de aceasta, sa beau zilnic 4 cesti cu ceai de cretisoara si se freaca regiunea vezicala cu esenta de traistaclobanulul care Invioreaza musculature dinspre exterior. Gasi\i la articolul .Traista-ciobanului" modul cum se prepara aceasta esenta. Simultan se recornanda insa si bai de sezut cu traista-ciobanului. Se folosesc tot 100 grame de plante pentru fiecare baie. Baile de sezut cu sare de bucatane ajuta intr-un mod unic. Intr-o apa de baie de temperatura moderata se introduce sare de bucatarie ~i se repeta baile saara de seara plna ce dispare incontinenta urinara.

INFLAMATIILE PURULENTE ALE PATULUI UNGHIILOR UNGHIILE friabile sau accidentate


in cazul unei inflarnatii a patului unghiei se lasa 50 grame de nalba sa stea peste noapte In apa rece la maceral; Inainte de a merge la culcare, se fac bai incalzile de picioare sau de mlini, cu 0 dura!a de 20 minute. Aceasta apa de baie poate, lasata la rece, sa fie tolosita de 2~3 ori. In atara de aceasta, se unge alifie de fillrnica peste patul de unghie inflamat ~i se pun deasupra comprese cu ierburi suedeze.

100

Unghiile friabile (casante) sau accidentate sint unse cu suc de ceapa sau de

plclorul-coccsului. Ceapa se taie in doua: cu jumatatile de ceapa se freaca unghiile


de mai multe ori. Se poate folosi insa si ceapa stoarsa, Sucul piciorului-cocosului, care creste la margini de pad uri ~i cimpii, se utilizeaza ~i el cu succes. Se despica tulpina rotunda, grosu!a ~i se ung unghiile in repetate rinduri cu seva obtinuta. Cu 0 singura ungere nu se reallzeaza insa nimic, ea trebuie rspetata timp mai indelungat.

LACRIMAREA
Pentru a scapa de aceasta stare extrem de neplacuta, se amssteca 10 grame de sllur, 10 grame de odolean, 15 grame de cul~orlta (numita ~i albeara, cerentel, cerculet), 10 grame de florl de IIl1ac, 10 grame de crethiloara, 20 grame de musetel ~i 10 grame de vlran] (rutA). La 1/2litru de apa se iau 15 grame de plante, se lasa' timpul noptii la macerat la rece, iar a doua zi canlitatea se incalze~te pina la punctul de flerbere. Se amestsca, se lau plantele de pe foc ~i se lasa sa stea 3 minute. Cind se racsste putin, se cufunda 0 bucalica de pinza in lichid ~i se pune calda pe ochii inchi~i. Aceasta operatle se repeta de mai rrunte ori timp de ,/2 ora. Se acopera apoi cu 0 bucata de pinza uscata ~I se sla petln cu ochli in repaos.

pe

LEZIUNILE COLOANEI VERTEBRALE


Aici ajuta extraordinar alitia de dragalca; aceasta se prepara exact la fel ca alifia de filimica (a se vedea articolul despre filimica). Alitia se unge de jos pina sus de-a lungul sirel spinarii. Importante mai sint ~i freqiile cu esenta de coada-sorlcelului si radacini de tataneasa (a se vedea "Tinctura - esenta", de la .Partea generala"} ~i concomitent b!lIecomplete de clmbru ~i coada-soricelulul.

MENORAGIILE (HEMORAGIILE MENSTRUALE)


In caz de menstruatie foarte abundsnta se bea dimineata, pe stomacul gol, 1/2 ora inainte de micul dejun, 1 ceases cu infuzie din urrnatoarete plante bine amestecate: 25 grame de florl de arnica, 50 grame de radaclna de adolean, 25 grame de muschitslendez, 25 grame de rolnjla, 25 grame de coada-soricelulul ~i 25 grame de salvie. 1 lingurila cu virf la 1/4 litru de apa; se oparsste; repaos - 3 minute. Ceaiul trebuie baut in continuare ~i atunci cind menstruatia s-a normalizat. Aoeste plante dau organismului o senzatle placuta pornind din zona pslviana, impiedica aparftia Indispozlttrlor de menopauza, jar efectul plantelor dureaza ani in ~ir. Cu ani in urrna, 0 femeie rn-a rugat sa-i dau aceasta releta. Avea menstrualii foarte abundente !?ifacuse fara rezultat doua intsrventli in clinica fratelui ei, care era ginecolog. Ceaiul a ajutat-o la fel de repede ca sj pe mine cind am avut in urma tifosului hemoragii oe nu puteau Ii potolite cu nimic. Medicul cu care rna tratam a fost atunci de parers sa Incercarn cu plantele medicinale. Astfel a ajuns in milnile mete aceasta releta minunata. ,Am suferit peste un an si jumatate de menstruatli ee durau 14 zlle ~i ehiar mai mull. In exact 4 saptamini plantele m-au ajutat, normalizindu-mi ciclul, Am baut aeest eeai cinei ani fara fntrerupere.

MIROSUL GURII ~iLlMBA SABURALA (iNCARCATA) .


Mirosul gurii nu este nsplacut nurnai pentru eel afectat, ci ~i pentru cei din jurul sau, Trebuie In primul rind stabilit medical de unde provine. EI poate avea cauze 101

diverse: dintll stricati care trebuie tratan, abcesele in cavitatea bucala, amigdalitele, secretiile mucoasei nazale, dar ~i stomacul prost cu insuficient acid gastric sau constlpatla. La ultima mantionata se pune mai ales problema realizarii unei digestii reg\/Iate. In cazul abceselor din cavitatea bucala se face gargara cu ceai cald de dragalca, in oel al amigdalitelor, cu ceai de salvie, tot ceaiul caldut de salvie ajuta ~i la eliminarea secretiei mucoasei nazale. Deseori slnt de folos in combaterea mirosului gurii citeva plcanm de ulei de ienupar care, turnate intr-un pahar cu apa dilduta, sint luate incet, in inghilituri rnici, $i mestecarea semlntelor de marar poate indaparta mirosul greu. Daca el este provocat de tulburarl in cavltatea bucata, ajuta 0 gargara repstata cu 30-40 picaturi de tinetura de smlrna diluate in apa calduta. Ceaiul de pelin este un mijloc exoelent pentru a combate IImba foarte inciircata ~i mirosul neplacut al gurii. Parerea larg raspindita: "Pelinul este sanatos ~i nu poate dauna niciodats" nu este deloc corscta. Trebuie procedat cu economie in cazul pelinului. Astfel, la 1 ceasca cu apa se ia doar 1{2 lingurila de pelin.

NEFRITA 51PIONEFRITA ,
in aceste boli nu se recornanda numai ceaiul de rnatasea-porumbulul, macrlsuliepurelui cules proaspat, urzlca-rnoarta-qatbena sau alba ~i bai de sezut eu coadacalului, ci se bea ~i lapte de troscot (3-4 cestl pe zi), care are un efect uimitor. Troscotul - 1 lingurila cu virf la 1 ceasca - este oparit ou lapte in clocot ~i baut foarte cald, in inghipturi mici.

NEVRALGIILE FACIALE
Fiorile culese in soare ale musetelului, lumtnarlcll, cozii-soricelului sl elmbrului se introduc pe cit posibil proaspete sau user uscate intr -un saculel de' pinza ~i se aplica direct pe zonele afectate de nevralgia faclala. Se folosesc plantele culese in soare, in!rucit prin acuunea soarelu! ~I-au dezvoltat mai puterruc uleiurile volatile care stirnesc efectul curativ pozitiv. In plus, se beau din plantele mention ate 4 cesf zilnic, ingh~itura cu inghi~tura. (Se oparesc, se lasa sa stea putin.) Daca apar dureri spastice, se spala fala cu infuzie calda de urzici, se frictloneaza ~i se pune pe ea un saculet de penza umplut cu pedicuta taiata rnarunt, Aplicarea compreselor facute cu bitter suedez (a se vedea la pag. 75) trebuie sa aiba loc neaparat in pat $i administrarea intern a a acestor picaturi - de 3 ori pe zi cite 1 lingur~a -, diluate in arnestecel de ceaiuri susmenponat, aduce alinare bolnavului.

NISIPUL LA RINICHllili LA VEZICA lili CALCULUL RENAL


Esenla de urzici intrebuintata in homeopatie, pe care 0 recomand cu cea mai mare caldura, trebuie inghilita diluata. Aceasta esenta se gase~te in farmacii, in magazine specializate in alimente naturale bog ate in vitamine ~i in drogherii. Esenta este insotita de indica!ii despre modul de intrebulntare. Cum s-a mennonat in articolul despre coada-calului, balle de ~ezut cu coadacalului, simultan cu care se bea ceai de coada-calulul, inlatura foarte rapid nisipulla rinictti ~i cella vezica (=micii calculi vezicali), precum :?ipiatra (=calculul) la rinichi. In vechile carti despre plantele medlclnale sta scris ca palaria-cueului (numita in Iimbaj popular ~i pliscul-cucoarei sau priboi), precum :?ivioreaua-cu-miros-pliicut sau
102

strugurii-ursului indeparteaza calculul renalintr-un mod rapid si cert. Contlnutul inalt de substante tanante al strugurilor-ursului nu este Intotdeauna bine suportat de catre unii oameni. Survin atunci varsaturi, greWri, precum ~i lipsa pottei de mlncare. Din aceasta cauza se pot recomanda In locul strugurilor-ursului 9i frunze de par cu pere zemoase, de must, care constituie in acest caz un Inlocuitor perfect. Turita-mare cu flori galbene, care creste pe li'nga drumurile forestiere, la liziere, pe pante, dar ~i in razoare, terenuri nectJltivate ~irnaluri pietroase de rlu, ale carei flori -

asernanatoareunui spic galben<:uriu- se gasesc din iunie pina in septembrie, da un ceai excelent contra nlsipului9i pietrei la rlnichi, ca 91contra afectiunllorlegate de calculul billar. Nu degeaba se nurnesteacsasta olanta in popor "Hell aller Welt" (=Ieacul intregii lumi) sau "K~nig aller Krlluter" (=regele tuturor plantelor). Un amestec a efte 20 grame de turita-mare, osul-iepurelui, tralsta-eiobanului 51 frunze de mesteacan inregistreaza pertorrnante excelente.Fire9le ca plantele se lnfuzeaza doar 9i se lasa apoi sa stea 1 minut.

PANARITIUL (SUGELUL)
Se recornandade mai multe ori pe zi bai fierbinli de musete], durata baii - cite 1/2 ora. Imediat dupa aceea, trebuie pus un bandaj de lut, sub care se unge cu 0 alifie pentru abcese. - "Usturoi fiert in lapte si se scalda mlna 1/2 ora in acest Iichid",spune un vec]1i leac babesc. Oaca degetul face puroi, se pune 0 cornpresa cu terei de seminte de in. Dacaatunci abcesul se deschide, sa se taca la deget 0 baie cu ceai de rnusetel.La urma se pun compress cu ulei de sunatoare. Un al doilea leac vechi de casa se obtine amestecind fn parti egale patrunjel-declrnp, nalba-mare (nalba-alba], radacini de feriga 9i flori de soc. Se pun 15 grame de plante la 1/2 Iitru de yin alb, se lasa sa stea peste noapte In apa rece, iar a doua zi cantitatea se incalze9te pina ajunge la punctul de flerbere. Se introduce degetul timp de 2 ore fn vinul caldu! de plante, se razuleniste praf de la 0 creta, acest praf se aplica local 91se leaga deasupra 0 buca\ica de plnza.

PARKINSONISMUL (Boala lui P.arkinson)


Frunzele proaspete de macri~ul-Iepurelui, care acopera: asemenea unui covor intins solul padurilor noastrs de foioase 9i conifere, sint spalate 9i presate prin storcatorul electric de uz casnic. Se iau din ora in ora 3-5 picatur' diluate In eesl de coada-eorlcelului, din care se prepara 4-5 cesti pe zi. Se toloseste 1 IInguri\a(cu vfrf) de flori de coada-serlcelululpentru fiecare csasca, se oparsste, se lasa sa stea pulin. Diluareapicaturilor de macri~ul-iepurelui trebuie sa alba loc intr-o cantitate de cea! de cel pulin trei or! mal mare. In acelasl timp se fric\ioneaza 91raspinaril cu sucul de macri!?ul-iepurelui proaspat obnnut, dar alternativ 91cu tinctura de coada-soricelului. Fiorile de ooada-sortcelolui culese fn soare se lasa,la maceralfn rachiu de secara sau de fructe de 38-40%9i se pun 14 zile la soare. Pe parcursul zilei se aplica timp de 4 orr pe regiunea occlpitala comprese cu bitter suedez (a se vedea articolul .Jerburile suedeze",pag. 74), cu care se poate umbla prin locuinta. Daca pe Irngami9carilede tremur survine !iii 0 oarecare rigiditate a rnembrelor, se efectueazabai complete de cimbru din 200 grame de plante. Din apa unei bai se pot face, prin reincalzire:;;irefolosire, in total 3 bai (a se vedea "Bai complete" la .Partea generala~,pag. 8).
103

PSORIAZISUL
Din toate colturlle Austriei ~i Germaniei Yin sa ceara ajutor oameni suferind. de psoriazisul considerat din punct de vedere medical drept incurabil. Noi insa, cei care credem in plantele medicinale din farmacia Domnului, stim ca Dumnezeu ne aduce ajutor prin abundenta plante lor de padure ~i cimpie asternute la picioarele noastre. Exista diferite tipuri ale acestei boli chinuitoare: asa-nurnitul psoriazis rosu, care se rnanifesta prin pete !oarte rosil, bine delimitate, un altul, la care pielea parca ar f aooperfta cu solzi de peste ~ial treilea cu 0 pieJe pergamentata, crapata, groasa, ale carei crapaturi se adincesc seara, se desfac ~i pricinuiesc omului chinuri mario La acestea se adauga niste mincarirni foarte puternice, ceea ce insearnna 0 irnpovarare nervoasa grea pentru fiecare bolnav. Pielea produce l?i indeparteaza zilnic 0 mare cantitate de coji, la orice rniscare acestea curg pe jos. Cu ani in urma am aflat despre 0 femeie de 38 de ani, a carei piele era de la git in. jos crapata !?i pergamerrtata, care il?i pierduse parol de pe cap ~i trecuse prin ni~e suferinte interminabile. In spital, chinurile i se domolisera pu1!n prin faptul ca fusese bagata pina la git intr-un sac de nailon. Astfel, pielea i se mai muia pu1!n prin transpiratie ~i durerile se mai diminuau. De schimbat, jnsa, nu se putea schimba nimic in maladia ei. Atunci am realizat ca numai plantele depurative, dezintoxicante pot vindeca 0 asemenea boala. Cihd a tolosit ceaiul alcatuit de rl}ine l?ia tinut regimul alimentar corespunzator, succesul a venit lntr-o jurnatate de an. In acest scurt rastirnp parul l-a crescut din nou, iar pielea a redevenit neteda ~i tara pete. De-atunci am ajutat multe persoane bolnavs de psoriazis. BoaIa ia nastere din cauza unei dereglari a funcponarii ficatului. Trebuie deci ca pe tinga utilizarea plantelor, sa se tina l?i 0 dieta stricta pentru ficat: Sa se evite mezelurile (in afara celor de regim), cimapi. afumiiturile, carnea de pore ca ~i supele lor, apoi toate felurile de acrituri, ca otetul, mustul, vinul, lamiile, portocalele, grapefruiturile, fructele de padure ~i sucurile lor, ~i coacezete negre sint incluse aid, merele crude, cafeaua naturata. ciocolata, cacaoa si mierea de albine, caci aceasta din urrna tormeaza acizi pe care ficatul bolnav nu-i suporta. De evitat sin!, de asemenea, toate tipurile de peste de conserve, pestele afumat, camea de conserve, fructele unicarpelare (pastaile) ca mazarea, fasolea ~i lintea ~i once fel de aloool, Permise sint mincarurile cu lapte, laptele l?iprodusele lactate, salatele acrite cu iaurt, carnea usoara ca cea de vitel, de pasare, cea fiarta de vaca, pestele proaspat sau congelat, legume Ie usoare ~i zilnic mult com pot de mere ca lnlocuitor al fructelor proaspete.

Amestec de

ceaiuri

10 grame de 30 grame de 40 grame de 20 grame de 20 grame de 30 grarne de 50 grame de 30 grame de 30 grame de 20 grame de

scoarta de stejar scoarta de salcie


barba-popii fumarica coaja de nuca rostooasca urzici ventrilica filimica coada-soricelulul

Se amesteca bine toate plantele, se ia 1 lingurita cu vir! pentru 1 ceases, se opareste 9i se lasa sa stea 3 minute. Ar fi bine sa se foloseasca pe cit aste posibil plante proaspete. Din acest ceai se beau pe parcursul zilei 11/2-2 litri, inghititura cu ihghijitura. 'Fiecare inghijitura este asimilata imedial de organism 9i prelucrata,

104

Pielea trebuie unsa de 2 ori pe zi cu osinza. Daca este yorba de un psoriazis cu cruste care acopera intregul corp, atunci se stoarce prin storcatorul electric de uz casnic rostopasca proaspata, bine spalata ~ se prepara prin frecare 0 alifie in proportia pe 50 grame de asinza la 5 grame de rostopasca, Pomada se pastrsaza la frlgider. In acelasi mod soar putea folasi pentru pregatirea alifiei sucul de nalba proaspat stors. in afara de aceasta, se recornanda bai cu adaos de infuzie de palaria-cucului (prlbol). La alinarea mincarimilor ~i la ins~ato~ire contribuie ~i bilile complete de nalba ~i coada-calulul (plantele se arnesteca in pal1i egale ~i se pun peste noapte la macerat in apa reee - 200 grame pentru 1 baie, durata bail: 20 minute, inima in atara apei). - Toate aceste procedee ajuta ~i in neuroderrnlta. Doi copii dintr-o familie se imbolnavisera de psoriazis. Fet~a de 12 ani avea psoriazis de Ia 2 ani, baiatul de aproximativ trei sferturi de an. Pann~i au incercat totul, au fast cu tata Ia nenumarati doctori, ~i in Elvepa, tara sa fi reu~it a ameliorare a starii ei. Cu ajutorul plante lor pe care copiii Ie-au cautat cu multa bucurie in timpul verii, au putut f scap81i de aceasta boala, Mama a povestit ca fata are acum 0 piele neteda ca un bebelus. Continua sa bea ceaiul in cantitati mici. intr -un all caz, psoriazisul rosu a desfigurat intreaga fata a unei fet~e de 12 ani suferind de aceasta boala de pe la 2 ani. Parin~i disperati incercasera ~i ei totul pentru a scapa copilul de boala, Dupa a lntrebuintare de 4 luni a retetei meIe pentru psoriazis, am revazut copilul cu a piele normal a pe tata. doarnna dintr-o localitate din Austria superioara avea corpul acoperit pe mutte portiuni cu psoriazis rosu, La statui meu, a urmat cele explicate mai sus ~i un rezultat s-a vazut deja dupa 4 saptamini. Treptat, petele rOl?iiau disparut complet. - Un caz assmanator la un morar din apropiere de Mainz: Aplicarea procedeului de mai sus a tacut ca psoriazisul rosu sa dlspara in scurt limp. calug~ care se chinuise 30 de ani cu psoriazis a inceput in primele zile ale lui octombrie cura de ceai insotita de dieta. De Craciun mi-a comunicat ca boala i-a trecut de tot in octombrie 1972 am aflat ca 0 femeie mama-s trei copii, sUferea de aceasta boala cumplita. Se irnbolnavise dupa un icter l?i am presupus ca boala ei fusese provocata de 'a dereglare funcponala a !icatului. linara femeie era absolut peste tot acoperita cu cruste. Nici pielea capului nu fusese crutata. Parul is-a tot rarit, pina la urma a trebuit chiar sa poarte peruca, pentru a putea sa apara printre oameni. La !iece rniscara cacea pe jos 0 ploaie de matreala ~i de cruste. Seara, pielea incepea sa lucreze l?ise formau crapaturi adinci. Femeia, care de obicei avea de cusut pentru copii pina la miezul noppl, iar ziua i~i ajuta sotul in munca sa de tapiter, de abia mai avea fol1a inainte de culcare pentru a se unge cu ulei, a se inveli intr-un cearsat ~i a se baga in pat. in citeva rinduri a petrecut mai multe saptamini in spital. Singura aJinare gas ita acolo a fost aceea ca pielea i se muia prin transpiratie, atunci dnd era bagata lntr-un sac de nailon legat la git. Plantele depurative in combina~e cu regimul alimentar indicat au reul?it l?i in acest caz 0 vindecare completa dupa 0jumatate de an. De la inceputul lui decembrie i-au trecut orice epuizare si obossala. Inainte de sarbatoarea de P~ din anul urmstor, pielea ii era iar~i neteda, parul ii crescuse din nou normal si frumos.

tinara,

scrisoare din MOnchen: .in septembrie 1977 v-am cerut statui in legatura cu fiul nostru Martin care avea atunci 13 ani. Diagnosticul medicilor: neurodermlta. TImp de 13 ani am fost cu el de la un medic pediatru la altul, de la 0 clinics derrnatoloqica la alta, de la un tamaduitor la altul - fara rezultat Medicii prescriau tot mereu cortizonul. La 7 ani a fost doua luni la Davos. Doctorul de-acolo ne-a explicat ca baiatul nostru avea aceasta boala din nastere, ca nu exista vindecare ~i la fiecare puseu trebuia

ca

105

raspuns cu cortizon. Ceea ce s-a intimplat in saptaminile ;;i anii de dupa aceasta sedere la cura a fost cumplit. Puseuri de temperatura pe banda rulanta, focare de puroi de pe !alpi pina la glezne, puroi in palme, rani deschise pe nuca genunchiului, pe lobul urechii, git !?ifala. Cele mai rele dintre toate erau mincarimile permanente ~i ganglionii illghinali mari cit un ou de porurnblta, care faceau ca orice pas sa-I fie lnsotlt de dureri. In septembrie 1972, starea i s-a inrautatit atit de mult, incil a trebuit sa-I internarn in spitalul din Schwablng. Medicii vorbeau de 0 septicemie cutanata. Dupa un tratament Intenslv cu cortizon a facut apenolclta cu puroi. Medicul ne-a spus atunci: <.sa fili fericiti ca a fost apendicele, alii copii capata ulcer gaslric dupa un asemenea tratament. Din tesle rezultase ea Martin era de curind alergic la toate ierburlle, bulbii, peril, ciupercile ~i tipurile de polen. Din februarie 1973 pina in iulie 19~8 a fost desensibilizat (adica s-a incercal inlaturarea sensibilitatii lui tata de ele). Insa tot nu s-a obpnut nici 0 ameliorare. Din septembrie 1977, Martin bea, la statui durnneavoastra bun, 11/2 litru pe zi din ceaiul contra psoriazisului despre care scrlef in brosura dumneavoastra, La inceput a baut ceaiul foarte recalcitrant, ceea ce nu ne-a mirat; doar incercase deja atitea in vanl Pur ;;i simplu nu mai avea sperante, Prima sa constatare: <<Mami, fac foarte mult pipil Dupa 14 zile am intrat olrnineata in camera copiilor ca sa-l trezesc ;;1 mi-a spus: <<Mami, nici nu m-am bagat bine in pat ~i am ~i adormitl Mersul la culcare era pentru Martin - se poate spune de cind era sugar - un cosmar: minca~iml ~I scarpinari, nu putea sa adoarrna, statsa treaz ore in l?lr, chlar jumatali de nopti, Incepind cu acest prim adormll usor, Martin a fost convlns ca cealul Ii face bine ~is-a stradult zilnlc sa-l?i goleasca stlcla. Starea pielii a inceput sa se amelioreze in mod substantial. Ici ~i colo se mai scarpina, dar n-a mal ajuns la nlci 0 infectie de cind bea ceaiul. Uneori nici nu putem concepe acest lucru. Din ianuarie 1978 esle fara pansamente si rnanusi de bumbac. Martin esle acum in clasa a IX-a a unui liceu de filologie rnooema. Anul scotar 1977/78 a fost penlru el primul in care n-a zacut bolnav saptamini ~i luni in ;;ir. Nu va puleti imagina cum a infloril in acest an! Din seplembrie 1978 p.articipa iara~i, dupa 0 intrerupere de circa patru ani, la orele de sport ~i este tericit. In iulie s-a incheial procesul de desensibilizare. Medicii de la spital n-au nici 0 explicatie pentru ameliorarea starii pielii sale." in vara lui 1979 a fost la mine un medic din R.F.G., speclaltst in boli interne, cu fiul sau de 21 de ani, care sufera de neurodermita de la nesters. linarul trecuse in tOli acesti ani prin nlste chinur! cumplite. Cind a inceput sa fOloseasca plante Ie mediclnale proaspete a avut ni~te reactii puternlce, ca nas infundal, presiune in zona capului. Balle de coada-calului au fast bine suportate, cele cu priboi mai putln bine, del?iele influenlau pielea in mod favorabil. Contra uscaciunli pielii s-a folosit alifia de Hametum cu un amestec de suc presat de nalq_a,ceea ce a avut un efect benefic. $1 in acest caz se remarca periodic 0 ameliorare. In primul rind, convingerea ea se va vindeca s-a transmis si pacienlului. La mijlocul lui octombrle 1979 ~i-a reluat studiile juridice.

REZULTATELE !?COLARE SLABE (Ia co pi i)


mama mi-a povestit dlsperata ca baiatul ei de 12 ani este total lipsit de interes pentru scoata; cadrele didactlce i-au comunicat la 0 ~edlnla cu parinlii ca baiatul nu mai line deloc pasul la invalatura l?ica nu mai !?tiuce sa se faea cu el. Copilul, inainte rareari bolnav !?ibun sportiv, era acum palid !?iavea caarcane adinci sub ochi; dupa parerea mea, trebuia sa fie bolnav. Am sfatu~-o sa-l dea zilnic 2 oestl cu ceal proaspat de urzicl cu 2 linqurite de bitter suedez. In scurtul interval de 6 saptamini pinf! la urrnatoarea ~edinta cu pikin!ii, au survenit surprlze pentru teats partile: pentru profesori, pentru parinti ~i in final chiar pentru copil. In aoeasta psrloada scurta, 106

clasificarea sa in sus s-a accelerat in salturi: Unde avusese Tnainte note de 4 si 5, au aparut acum note de 2 9i 1.* Rezultatele scolare brusc ameliorate au stimulat copilut la realizari tot mai bune la scoala. Cauzele nereusltelor scolare nu trebuie sa fie Tntotdeauna numai lenevia copilului, ci rezultatele slabe pot Ii deseori generate de crestere sau de dereglari organice, dupa cum arata acest caz. Cets mai simple plante au ajutat foarte rapid!

SCLEROZA iN PUCI (SCLEROZA MULTIPLA)


$i pentru aceasta boala conslderata lncurablla poate exista ajutor din farmacia Domnului. Este adevarat ca se progreseaza doar pas cu pas, Tnsa nu trebuie sa se renunte pentru nimic In lume !;1inici sa se plarde credlnta !;ll inorederea in plantele medicinale, un dar al Creatorului nostru catre omenirea bolnava. Atrag inca 0 data atentia asupra faptului ea lntr-o boaUi alft de grave ar trebui folosite pe eft posibil plante proaspete. Pentru provizia de iarna rnsa, ele se usuca, Traista-ciobanului se spala, se taie manmt, se pune intr-o stiela pina la git 9i se toarna deasupra raehiu de secara sau de fructe de 38-40%. Apoi se lasa 10 zile in soare sau in apropierea rnasinii de gatit. Cu aceasta esenla se friqioneaza de 2-3 ori pe zj portiunile museulare bolnave. Intern, se adrninistreaza zilnic 4 cesti eu ceai de ere!l!;1oarii 9i 2 cesti eu eeal de salvie, luate inghititura cu inghititura pe parcursul i'ntregii zile. Frunzele pro aspete de macrisul-Iepurelul se spata 9i se preseaza i'n stare umeda prin storcatorul electric de uz casnic. Se iau zilnic, 6 ore consecutiv, din ceas \'n ceas, 3-5 picaturi diluate in ceai. Un efect favorabil ~ au !;li fnctionarlte cu ulei de sunetoare, de musetel !;1ide cimbru. Peste florile culese Tnsoare, puse separat dupa soi In clte 0 sticla, se toarna ulei de mashne presate la rece (uleiul trebuie sa stea deasupra florilor) si se lasa 10 zile la soare sau la loc calduros. Fiorile culese scare ale sunatoarel, musetelului sl cozii-sorieelului se lasa la macerat exact a!?aca traista-ciobanul.n. Su aceste esente se trictioneaza sira splnarli, incheieturile 9i !;loldurile. Se recornanda 1i 0 freclie cu radaeini de tataneasa spalate, periate, marunlite !;li puse la maeerat cu rachiu de 40%. Daca rezulta 0 anchiloza parnita de la !;lira spinarii, atunci se aplica faina de tataneasa sub forma de compresa calda cu terei pe regiunea sacraia. Faina de tataneasa este amestecata cu apa pina se formeaza un terci; ca acesta poata Ii uns mai usor pe bucali de pinza, se adauga citeva picaturi de ulei. In plus, se bea drnlneata 9i seara cfte 1 ceasca cu eeal de coada-soricelului, se iau 3 linguri de bitter suedez diluate in ceai de plante, iar aceasta ra~e se consurna incetul cu i'ncetul, repartizata pe parcursul intregii zile. Sint indicate !;li compresele cu ierburi suedeze pe regiunea occiplteta, puse mai des !;li tinuta cite 4 ore. Nu trebLJie uitate baile de sezut cu virfuri de molid, sunatoare, museter, salvie, coada-sorlcelului, eimbru !;li eoada-calului, fiindca toate aeeste plante au un efect bun ln paralizii. Se calculeaza 100 grame de plante pentru 1 baie. Se lasa peste noapte in apa rece, se incalze!;lte totul a doua zi !;li se toarna i'n apa de baie. Apa de baie !rebuie sa acopere rinichH, durata baH- 20 minute, sa se transpire pe urrna 1 ora i'n pat. Aceasta apa de baie mai poate f folosita de 2 orl, turnindu-se inapoi peste plante !;liincalzindu-se. Tn timpul unei saptamini artrebui utilizata 0 slngura specie de plante. Deosebit de indicate ar f baile complete de cimbru, care actioneaza asupra muschilor' !;li a tesuturilor, dar nici baile complete de urzici, cu irigarea sanqvina miracutoasa pe care 0 stirnesc, nu sint de neglijat. Se folosesc 200 grame pentru 1 baie; sint pregatite exact la fel ca baile de sezut; si aici se poate intrebuinta de 3 ori la rind aceeasi aoa de baie. Inima trebuie sa stea in atara apei.

tn

sa

1 este in Austria nota maxima, cchivafind cu 10 de la noi (n. tr.).

107

experienta noua ~i buna 0 reprezinta compresele cu frunze de brlnca-ursului (Heracleum sphondylium), puse pe tot corpul, Frunzele de brinca-ursului (numna in popor ~i crucea-pamintului, talpa-ursului sau urechea-porcului - este considerata eel mai bun nutret pentru iepuri) se spala, se zdrobesc pe un fund de lemn cu un sucitor de tailei ~i se presara pe 0 pinza in care este invellt bolnavul, care va f apoi impachetat cu un prosop de baie pentru menpnerea caldurii ~i lasat asa 0 noapte intreaga, Daca se remarca 0 nelinlste sau 0 indispozitie in locurile deosebit de sensibile, atunci bolnavul este dezvelit. De obicei insa, el simte actiunea Iortelor tamaduitoare care pornesc de la frunzele de brinca-ursului !?i adoarme bine. Foarte des survine 0 ameliorare vizibila. Vreau sa atrag atentia !?i asupra unei schlmbart in hrana in cazul sclerozei multiple, care da !?iea rezultate remarcabile. releta de leac deoseblta a acestei boli considerate incurabile ar fi laptele de iapa. Tntrucft cresterea cailor incepe sa fie astazi din nou la moda, ar fi posibila procurarea unui asemenea lapte. 0 cuno!?linta mi-a scris ca cnise cu ani in urma ca un cioban batrin ajutase sa se vindece cu laptele de iapa un sir de bolnavi considerati incurabili. Tncontinuare, relatarea unei bolnave de scleroza multi piA, cu afectiuni museulare ~I pelviene: "Sfalurile dumneavoastra de a friqiona spatele seara cu esenta de coada-soricennul, iar picioarele dimlneata ~i seara cu esenta de traista-ciobanului si de a pune comprese cu ierburi suedeze pe regiunea pelviana Ie-am urmat zilnic. Beau, de asemenea, ceai de pufulita cu bitter suedez, dlmlneata, pe stomacul gol, 0 lumatate de ora inainte de mlcul deJun. Dupa aproximativ patru luni pot sa spun ca sfaturlle dumneavoastr!! sint foarte bune !?itratamentul cu plante medicinale a inceput sa-l?1 taca efectul. Spasmele cumplite din picioare cedeaza treptat l?inu mai sint atll de dureroase. Sint anumite zlle cind pot deja sa tac c~iva pa!?iprin loculnta, tara sa ma tin de mobile l?i pereli. Vezica funqioneaza iar~i normal. Ciclul Imi vine la 3-5 saptarnini, dar nu mai dureaza decil 3-5 zlle. Este 0 reafizare pentru mine, chlar daca e una mica. Scleroza multipla este 0 boala foarte indaralnica l?i are multe fenomene secundare. Beau bitterul suedez zilnic in cantitati mici, pus in eeai de urzici, de coada-sonoelulul l?i de creti!?oara. Am facut experienle bune l?icu rostopasca. Sub ochlul sting aveam de ani de zile 0 crustA groasa, care incepuse cu timpul sa tot ereasca inspre ochi. Am folosit tot felul de medicamente prescrise de doctor, dar nlci unul nu rn-a ajutal. Am incercat atunci cu sucul de rostopasca (rostopasca pusa la macerat 10 zile in rachiu de secara). Acum crusta aproape ca a dispanrt. Ma bucur atit de mult de eel mai mic succes care ma stimuleaza sa continui zilnic. Pentru iama, mi-am facut 0 provizie b09..atade plante. In legalura cu discurlle Intervertebrale am citit intr-o carte de medicina a parintilor mel ca este Indicat sa se rada bulbi de bujori !?isa se faca baie cu intuzia lor. Se pare ca bujorii sint buni pentru coloana vertebrata ~ pentru creier. Am facut deci doua bai: Am pus la macerat bulbi de bujor in rachiu de .secara ~i am turnat si din aceasta ssenta in intuzia in care m-arn imbaiat 20 minute. In ziua urmatoare nu mai aveam nici o durere de discopatie. Au trecut de-atunci 3 saptamini ~ durerile nu s-au repelat." La 0 prelegere ,inuta de mine in RendsburgjRF.G. se suie 0 doamna pe podium ~i povesteste ca acum Irei ani era inca in scaun cu rotile. Urmind toate indicapile din .Farmacia Domnului", starea i s-a ameliorat am de vizibil, incit poate sa rnearqa iar~i normal si se simte un om sanatos. N-a avut cum sa culeaga plantele proaspete din natura, ci le-a curnparat in stare uscata, Admiratia pentru etortul depus de ea ~i pentru volnta de a nu ti cedat a tacut sa lzbucneasca in saJaropote de aplauze. Mongoloizii sau copiii paralizatl cu spasme, respectiv handicapati sint tratati cu aceleasi plante pe care Ie 9asili aici in tratamentul topirii substantel osoase si al aclsrozei multiple. N-am deslule cuvinte ca sa recomanq frectiile cu esentele rnentlonate ~i mai ales baile de plante datatoare de viata. In multe cazuri, cauza

108

paraliziei cu spasme la copii rezida In comportarea mamei In timpul sarcinii. Pe linga !igari, alcool, droguri, si.cateaua naturala ar trebui evitata fn aceasta perioada. $i copiii cu tulburari de vorbire ar trebui supusi acestui tratament. Important este In toate cele patru cazuri sa se aplice comprese cu ierburi suedeze (a se vedea articolul "Ierburile suedeze") pe regiunea occipitala.

SOMNUL NELlNI~TIT (Ia copii)


Cind copiii se agita In timpul somnului, rasucindu-se dintr-o parte in alta fara a gasi llniste, ajuta imediat, in masura in care locul culcusului nu se afta sub influenta radiatiilor, 0 bale cu flori de tel. Se umple 0 galeata ceva mai mare cu flori de tei pina la jumatats ~i se lasa sa se moaie peste noapte In apa rece. A doua zi, se incalzeste i?i se toarna In apa de baie; durata baH - 20 minute. Acsasta baie cu flori de tei se mai poate folosi de 2 ori daca se reincalzeste, Fiorile de tei ar trebui culese in soare, daca acest lucru este poslbll.

SUGHITUL
Un ceai neindulclt din ssmlnte de marar este un leac placut i?i prompt in sughit. 1 lingura de ssmlnte de rnarar la 1/4 litru de apa; se opareste: repaos - 3 minute.

TOPIREA SUBSTANTEI OSOASE ,


Saminia pulverizata sau rnacinata a schindufului da rezultate bune In caz de topire a substantei osoase, la fel ~i In caz de umflaturi la os sau 05t~omlellta (Inflamalla mliduvel psoase). Se beau zilnic 2 cesti cu ceai de ccada-scrtcelutul, repartizate in 4 portii, In doua jumata~ de cesf se pune de fiecare data 1/2 lingurita de ssmlnte de schinduf. Bai complete de coada-sorlcelului din 200 grame de plante, durata baH- 20 minute, inima in afara ape] (apa de baie, reincalzita, mai poate fi utilizata de 2 ori); a se folosi 0 data pe luna. In atara de aceasta, trupul se unge zilnic cu esenta de coada-soricelului. Se umple a sticla cu flori culese In soare, se toarna peste flori rachiu de 38-40% ~i se lasa sa stea 10 zile la soare.

TRANSPIRATIA NOCTURNA
Ca leac de casa contra transpranel nocturne se foloseste din vremuri indepMate mult apreciata salvie. Ea este oparita ~i bauta dimineata, pe stomacul gal, 0 perioada mai lunga de timp. Va extfage din organism acele substante care declanssaza transpiratla in timpul noptii. In vechile ca~ despre plante medicinale se gasel?te ca leac babesc eficient impotriva acestei indispozitii urmatoarea cornpoztie de plante: cite 20 grame de salvie, creli~oara ~i coada-calului. Se oparesc, se lasa sa stea putin l?ise bea 0 perioada mai lunga 1 ceasca din acest amestec de ceaiuri inainte de micul dejun. Plantele fortifica Intregul organism l?ii'nlatura astfel transpirapa nocturna. Cind am fast pentru ultima oara la cura la baile Kneipp, rn-a abordat 0 doarnna batrina, spunlndu-mi cit sufera din cauza transpirauei nocturne l?i intreblndu-rna ce poate face. I-am indicat ceaiul de salvie, 1 ceasca seara, inainte de culcare. Dupa c1teva zile am intTInit-o la plimbare. Nu-i venea sa creada cum de scapase de aceasta 109

transpiratie nocturne dupa ce bause doar 4 cesti cu ceai de salvielArn rnsa impresia, i-arn spus rizind. Ilea trebule totusi sa credeti cil plantele aluta rapid '"

TREMURUL MEMBRELOR
Pentru aceasta boala se pun 50 grame de sunatoare, 20 grame de poromrc (untul-vacii), 20 grame de clubotlca-cuculul ~i 10 grame de boabe de lenupar, cu rachiu de secara sau de frucle de 38-40% 14 zile in soare sau in apropierea marinil de gMt. Se iau din ora-n ora 15-20 picaturi puse in cealul de plante ce urrneaza, din care se beau zilnic 3 ce!?ti(Ia 1 ceasca - 1 linguri!a cu virf). Cornpoaltta cealulul este: frunze de frasin, flori de sunatoare, coada-sortcelutul, salvie ~I coada-calului cite 20 grame - totul se amesteca blne. In afar~ de aceasta, se fac bai de sszut cu virturl proaspete de molid, sunatoare, coada-sorlceluful sau clmbru - pentru 1 baie de sezut se iau 100 grame de plante. Intrueil actiunea externa a plantelor accelereaza reusita. se fae 3 bai de sezut la 14 zile (a se vedea "Bal de sezur la "Partea generala").

VIERMII
Dintotdeauna, sernintele de dovleac au fost considerate de mare ajutor contra viermilor. In caz de oxiuri la copii, se dau zilnic 10-15, iar la adult! 20-30 sernlnte de dovleae decojite, pe care cOjila (pielila) lina, suonre trebuie sa rami'na neaparat ~i care trebuie mestecate foarte bine. Dupa aproximativ 1 ora se ia 1 lingurila de ulei de ricin. $i pentru 0 cura contra teniei se recornanda cu caldura sernintels de dovleae. La 0 dieta severa se mesteca bine in 4 pol1ii 80-100 ssmlnte de dovleac decojite (cojita fina, adica pier~a, raminel) !?idupa lora se ia 1/2 lingura de ulei de ricin. Daca ar trebui, in caz de 0 prima nereu~ita, sA se Ineerce inca 0 data acesasl cura, nu apar fenomene secundare daunatoare. Contra limbricilor ajuta leacul babese cu morcovi sl sfeclaroste. Nu numai sucul crud de varza-acra poate duoe la eliminarea limbricilor, ci ~i consumul hreanului ~i al cepel. $i usturclutfiert ih lapte aduce un ajutor rapid.

ZONA ZOSTER
Sucul emollent al urschelnltel (Sempervivum tectorum) inlAturA foarte rapid durarile adinci provocate de zona zoster. Se desplca taind de-a lungul 4-5 din frunzele carnoass !?ise pun pe 0 farlurle. Seva care iese la suprafata se unge de cileva orl pe zi pe locurile suferlnde. Sucul poate Ii stors din Irunze ~i cu ajutorul storcatprulul electric de uz casnic. Bolnavul slmte deja dupa prima ungere efectul benefic. lntr-o carte vache des pre plante medicinale se gase~te urrnatoarea releta: 25 grame de scoarta de stejar 10 grame de creji;;oara 20 grame de ovaz 10 grame de mu~lel 25 grame de salvie 10 grame de sulfina-alba (trifoimare)

Se pun intrun litru de apA race 4 linguri de plante bine amestecate, se lasa pe foe pina aproape de fierbere; sa ia de pe foc ~i se lasa sa stea 3 minute. Cu infuzia
calduta se tamponeaza locurile bolnave de mai multe ori pe parcursul zilei. Resturile plan1elor se apllca peste noapte, user rncalzite !?ipuse intr-o bucaliea de prnza pe locurile afectate de zona zoster.

110

SFATURI PENTRU BOll DE NATURA CANCEROASA


CANCERUL GANGLIONILOR LlMFATICI
Se umple 0 sticia pina la git cu maghiran din ultima recolta, se toarna ulei de masline ~i se tasa sa stea 10 zlle in soare sau in apropierea rnasinil de gatit. Se ung ganglionii bolnavi cu acest ulei de maghiran, precum i?1 cu allfie de flllmica sau ulel de sunatoare (a se vedea articolele"Filimica"~i .Sunatoarea'), Frunzele proaspete de patlaglna-Iata sau pmlaglna-ingusta, de brusture (numit st captalan, frunzele sale marl ca 0 palarie se gasesc pe pante de piraie ~i margini umede de padure), dragalca proaspata sau tulpinile ~i frunzele proaspete de fillmlca sint spalale ~i zdrobite pe un fund de lemn cu sucitorul de taitei. FrunzeleIrebuie zdrobite cit sint umede, pentru ca apa ajuta ca seva sa fie sxtrasa din frunze. Apoi se apllca alternatlv terciurile de frunze pe gangllonli IImfaticiatectatl. Bolnavul insui?iva srn] cel mai bine care tereide frunze are efect mai benefic. Daca opsratla a avut deja loc, se pot pune pe linga terciul de frunze proaspete ~i comprese de 4 ore cu bitter suedez - se pot face ~i frictionari cu el -, precum !?i comprese cu aburi de coada-ealului, stind cite 2 ore in pat (a se vedea pentru ambeIecomprese "Partesgenerala").Interntrebuie sa se ia nsaparat, in inghitituri mici pe parcursul zilei, 11{2-2 litri de ceai dintr-un amestec obtinut din 300 grame de filimiea, 100 grame de coada-calului, 100 grame de coada-sortcetulut si 100 grame de urzici - 1 lingur~acu virf la 1/4 litru de apal Gele3 linguri de bitter suedez indicate 9i in tratamentele cetorlalteboli canceroasen-ar trebui neglijatenici in cazul de fala. la bolile maligne ale ganglionilor limfatici se ajunge foarte frecvent la umftatur! intarite de brate 9i de picioare, la asa-numitul elefantiazis. Bralele sau picioarele incep sa se urnfleputernic, devin insensibile9i tari, bolnavulare il1']presia ca membrele suferinde atirna de trupul sau asemenea unor bucati de lemn. In acest caz se pot aplica toate compreselecu terci de frunze enumeratemai sus, incepind de la ganglioni, dar terciul poate sa acopere ~i portiunile umflate. Unice sint rnsa In aceasta sltuatie frurizele de brtnca-ursulul, 0 planta umbelifera vivace, l}!Jmitain. popor ~i crucea-pamlntului, talpa-ursululsau urechea-porcului,care este raspindita pe cimpii, grohoti~uri, pasunl, razoare umede ~i prin cringuri umbroase ~i care straloceste.cu florile ei albicioase,uneori roz deschis.Plantadomina cu frunzelesale cu cinci sau mai mulli zimti ~i asemanatoareunor gheare, unor labe restul vegetaliei de pe cfmpii ~i pa~uni. FrunzeleSlntfoarte cunoscute ~i ca nutre; excelent pentru iepurl. Laptareasa mea rnl-a povestit ca vacile f~i cauta totdeauna In fi'nul proaspat intn aceste frunze marl. Frunzelese culeg In cantlta\imai mari, se spala, se zdrobesc in stare urneda, se aplica local peste noapte i?i se leaga blne. Aduc bolnavului ca prlntr-o minune usurareain starea sa lipsitade sperante, $i nalba, lasata sa se moale peste noapte in apa rece, aduce alinare prin Intermediul bailor. Acestea contribuie la retragerea trsptata a umflaturilor bratelor 9i picioarelor. Plina de promisiuni este si ungerea acester umflaturi tumefiate cu sue proaspat de macrlsul-iepuretul (a se vedea "Macri9ul-iepurelui").

CANCERUL INTESTINELOR
1 lingurita rasa de radacini de obliqeana este lasata peste noaple cu 1/4 litru de apa rece, dirnineatase incalze9te9ise strecoara.Din acest lichid se ia cite 1 inghilitura chiar inainte si imediatdupa fiecarernasa- adica 6lngh~ituri pe zi, nu mai mult!
111

in afara de aceasta, este necesar urmatorul amestec de ceaiuri: 300 grame ,de flHmicl, 100 grame de coada-soricelului !?i 100 grame de urzici (amestecate bine). Se-ia de-aici pentru prepararea ceaiului 1 lingur~a cu virf la 1/4 litru de apa. Ratia pentru 0 zi este de 11/2-2 litri de infuzie.: Bolnavul bea exact dURa ceas la fiecare stert de ora sau 0 data la 20 minute cite 1 inghititura; in acest mod, ceaiul este bine acceptat de catre stomac, Experisnta arata ca datorlta acestui ceal inapstenta bolnavului este inlaturata rapid. . Mai departe, se scoate din ralia zilnica de ceal cite 1/2 ceases dlrnlnsata, la prlnz i?i seara lhainte de fiecare rnasa, se adaugs cite 1 lingurs de bitter suedez i?i se bea aceasta cantitate de fiecare data pe jurnatate, rnghilitur~ cu inghi\itura, 1/Z orll inalnte i?i 1/2 orll dupa fiecare rnasa, Dacll bolnavul nu suporta cantitatea. de bitter suedez, adaosul se poate reduce la cite 1 IIngurita de bitter suedez. Cealul trebuie pastrat cald intr-un terpios. in atarll de aceasta, se pun comprese cu lerburi suedeze pe tot abdomenul. In acest scop, se ia 0 bucata mare de vata, care se umezsste cu picflturi; ea se intlnde in strat sublire peste burtll. $1compresele cu aburl de coada-calului usureaza durerlle, De aceea trebuie apllcate cit se poate de des, eventual cite 2 ore dimineata ~i dupa-amlaza in pat ~I apoi peste noapte (a se vedea pentru ambele comprese "Partea generala'~. La 1 octombrie 1979 a venit la mine din Hamburg_cuplul Helmut !?I Berta E. sa-mi rnulturneasca pentru ajutorul primft prin brosura mea "SlInatate din tarrnacla Domnului". Doamnei Berta E., in virsta acum de 53 de ani, i s-s.format, dupa 0 cad ere pe scara, 0 tumoare petvtana, insotita de dureri puternlca. In ianuarie 1977 a fost supuss intr-o clinica hamburgheza unei operatii, al carel diagnostic a sunat asa: Tumoare inopsrabila din cauza sxcrescantelor mar! Dup? 7 saptamini de spital !?I 0 cad ere totala a parului, a fost externata in februarie 1977. In acel moment, doamna B. stia deja ca este bolnava de cancer. In noiembrie 1978, bolnava s-a intern at din nou in acslasl spital pentru tratament. De data acaasta s-a efectuat 0 Ulietura abdorninala pe partea dreapta, lara~i a fost tratata sapte saptamini in spftal. La un tratarnent ulterior, in februarie 1979, s-a constatat in partea stinga aodornlnala supsrloara 0 tumoare chistica mare cit un cap de copil. La 20 martie 1979, femeia a fost operata din nou. Medical s-au constatat, fara nlci un dubiu, metastaze. Pacienta a fost hranita artificial timp de 5 saptamini, dar nu s-a lhregistrat nici 0 amellorare a stllrii ei. Chiar l;ll hrana pasata era varsCjtadupa scurt timp. . In aceasta perloada, medicii i-au comunicat sotulul ca sltuatla sotlel sale era fara scapare. Seaderea rapida a greutalii de la 80 la 62 kilograme era ~i ea concludenta, in acest moment, domnul E. a primit cadou bro~ura mea "Sanalale din farmacla Domnulul". $i-a facut rost urgent de citiva litri de blttsr suedez, de ceai de fillmica, de urzica :;Ii de coada-soricelulol, ca l;ll de radacini de obllgeana dintr-o farmacie hamburghez8. Cu acordul medicilor care 0 tratau lh spitalul din Hamburg, bitterul suedez a fost aplicat sub igl!!18 de comprese pe rntregul abdomen, asa cum este descris in brOl;lura. Doamna Berta E. a 5atrt-cealt:lrile-aeplante ~"'cele 6 inghilituri de qeal din radac1ni de oblige ana. In decursul a 48 de ore dupa folosirea cursnta a celor de mai sus, a survenit 0 schimbare in bine pe care n-o mai spera nlmeni ~i care a surprins extraordinar intregul corp medical !;iipe tof cei implicali. Dupa 10 zile, la 24 aprilie 1979, pacienta a fost externata pentru a fi tratata in continuare ambulatoriu, fiind considerata de medici Intr-o "stare a saniUa\ii relativ buna", Doamna E. a fost insa dupa externare atit de slabita, incit limp de cileva saptamini a trebuh sa stea la pat Tratamentul fitoterapeutic a fost continuat cu constiinciozltate. Starea generala is-a imbunata!it din saptamina in saptamina. Pofta ei de mincare putea fi din nou considerate drept buna, iar cresterea in greutate progresa continuu. Domnul Helmut E. a relatat mai tirziu intr-o scrisoare din 8 august 1979 ca acest .rniracol" s-a infaptuit doar de catre mlha binecuvintata a

'Of) I>t!vki- .
112

Domnului. Mulli dintre prietenii, cunoscutii 9i rudele lor au devenit prietenii plantelor medicinale din cauza acestei intimplari. Helmut E. scrie In final, printre altele: IISopa mea 9i cu mine autorizarn in mod expres publicarea <<CaZului nostru, pentru a reda astfel speranta oamenilor care cauta ajutor."

CANCERUL LARINGELUI
Pentru aceasta boala este nevoie mai ales de nalbe proaspete. Nalba 19i pierde prin uscare 0 treime a fortei ei curative. Sa fie deci neaparat proaspete plantele care SE lasa peste noapte in apa rece. Sint necesare zilnic 4 cesti cu ceai pentru baut sl 6 cesti pentru clatit sau gargara, adica in total 21/2 litri. Se calculeaza 1 lingurita (cu virf) de' plante la 1 ceasca. Se pun plantele seara In apa rece si se lasa sa stea pina in dlrnineata urrnatoare, apoi totul se lncalzeste, se filtreaza 9i ceaiul se pastreaza intr-un term s clatit cu apa fierbinte sau se incalzeste de fiecare data In bain-marie. 4 cesti cu ceUI _'nt baute inghilitura cu inghilitura, 6 cesti sint intrebuintats pentru gargara ~i clatirf. Aceste 10 cesti fac ca boala maligna existenta a laringelui sa se retraga curind, chiar !iii atunci dnd ea se afla deja in ultimul stadiu. Resturile de plante de dupa prepararea zilnica a ceaiului se lasa In ibric !iii se incalzesc seara cu putina apa, Plantele se arnesteca cu faina de orz (care se poate procura de la mori sau de la magazinele specializate In alimente naturale bog ate In vitamine) 9i se incalzesc din nou. Terciul cald este intins pe 0 bucata de pinza cu care se intasoara zona laringelui. Se mai leaga separat deasupra si 0 bucata calda de pinza. Dupa prima cornpresa, bolnavul simte deja 0 usurare, iar adesea Ii revine in a patra sau a cincea zi vocea pierduta. Acelasi tratament ca In cazul cancerului laringian se aplica in cancerul esofagului. Pe linga compresele calde cu terci de orz se p0n noaptea si comprese cu aburl de coae'a-calulul (a se vedea pentru compresele cu aburi .Partea generala" 9i .Coadacalului") 9i se face gargara adinca tolosind dragaica proaspata (a se citi 9i .Cancerul limbii").

CANCERUL LlMBIl Di~qaica proaspata 9i rnaruntita este oparita 9i lasata in scurt repaos. Se calculeaza 6-8 cesti pe zi, pentru 1 ceases se toloseste 1 lingurita cu virf. Se clateste !iii se [ace gargara pe tot parcursul zilei cit se poate de adinc, dupa care ceaiul este scuipat. In intervalele dintre 2 gargare se bea din cind Tn cind cile 1 inghi!itura de ceai. l.)mflaturile se retrag rapid, durerile cedeaza adesea Inca din ziua a patra sau a cincea. In majoritatea cazurilor nu mai sint necesare razele. Prin gargara, clatit si baut de ceai de dragaica, pacientul se va sim!i Intr-un timp surprinzator de scurt eliberat de orice atectiune. . CANCERUL OASELOR
Se beau zilnic 4 cesti cu ceal de ccada-eorlcelulul. intruclt aceasta planta are un efect favorabil asupra maduvei osoase mai ales prin actiunea sa hernatopoetica. La aeeasta se adauqa 2 cesti cu ceai de filimici si 2 cesti eu ceai de urzici ca mijloc depurativ (plantele sa fie pe cit posibil proaspete!). La 1/4 litru de apa se intrebuinteaza 1 linguri!a (eu virf) de plante. Se adauqa la 1 ceases eu eeai 1 lingura pe bitter suedez 9i se bea 1/2 ora lnaints 9i 1/2 ora dupa fiecare masa clte 1/2 ceases. In acelasi timp, se fae de mai multe ori pe zi frectii eu tincture de ccada-sorlcehnul (a
113

se vedea .Moouri de folosire" la .Coada-sorlcelolul"). tlnctura de tataneasa (a se vedea "Maduri de folosire" la "Tataneasa") si bitter suedez. Oaca s-a constatat totusi 0 tumoare la os, atunci se urrneaza tratamentul de la .turnori maligne". Daca dursrlte de oase provin de la metastaze, trebuie tratat fiecare loc de unde porn esc metastazele.

CANCERUL ORGANELOR PELVIENE (GENITALE) bolile canceroase ale ovarelor si ale uterului

Se preqatesc zilnic l1i2-2 litri de ceai dintr-un amestec de plante din 300 grame de filimica si 300 grame de coada-scricelutul. Pentru aceasta slnt necesare 6-8 linqurite (cu virf) de plante. Ratia de ceai se bea Incetul cu incetul, pe parcursul zilei. 3 linguri de bitter suedez slnt diluate cu ceai 9i luate in portii repartizate inainte 9i dupa fie care rnasa. In plus, se fac saptarninal bai de sezut cu coada-scrtcetufu! (a se vedea .Moduri de folosire" la .Coada-sortcelulor'). Apa de baie de la prima baie de sezut este turnata inapol peste plante si, remcalzita, mai poate fi folosita de 2 ori. Saile de sezut cu coada-sortcelulul pot fi facute insa 9i zilnic daca bolnava Ie suporta. In caz de crize dureroase ar trebui aplicate in plus comprese cu aburi de coada-calului ~i comprese cu bitter suedez (a se citi descrierea lor la .Turnori"). lata 0 scrisoare din partea unei femei din R./R.F.G., din 4 februarie 1980: .Simt nevoia sa va scriu l?isa v~ rnultumesc. Din decembrie 1978 am zacut patru luni la pat qu doua vertebre rupte. In acest interval v-am putut studia brosura pe indelete. In februarie 1979. cumnata mea a fost trimisa acasa din spital ca fiind fara sperante, caci avea cancer la organele genltale. Medicii i-au spus fratelui meu ca sotia lui ar mai putea trai vreo patru saptamini 9i ca nimic n-o mai putea ajuta. Nu mai era in stare nici sa rnanince, iar in camera plutea un miros de putrefactie. Atunci a incercat cu plantele, conform brosurii durnneavoastra. A baut zilnic 21/2 litri dintr-un amestec de plante, 9i anume coada-scricelulul, urzica ~i filimica, iar dimineata, la prinz 9i seara dilua cite 1 linqura de bitter suedez intr-o ceasca cu ceai. $i-a pus 9i comprese cu ierburi suedeze pe zona organelor genitale. In scurt timp i-a revenit apetitul, al?a ca a putut minoa din nou, iar mirosul de putretactie a disparut. Au fost eliminate din vagin niste bucati mari, negre, de care s-a speriat la inceput foarte tare. Dar asta a fost de tapt curatlrsa. Astazi i9i vede din nou de gospodarie, gate9te si merge la plimbare. Medicul ei curant, care a primit raportul spitalului, n-a mai pomenit niciodata asa ceva. Noi fnsa stirn ca sint minunile din farmacia Domnului."

CANCERUL PANCREASULUI
Aici se aplica acelasi tratament ca la "Cancerul intestine lor" (a se vedea la pag. 112).

CANCERUL PIELII
Daca este vorba despre 0 boala maligna Inca inchisa a pielii, atunci locul afectat este tamponat de mai multe ori pe zi cu seva galben-portocalie de rostopasca. Oamenilor care n-au posibilitatea sa-9i ia din gradina sau din natura frunze 9i tulpini proaspete Ie recomand plantarea rostopascai intr-un ghiveci. Daca boala este deja 0 rana deschisa, necrozata, cu secretle rau mirositoare, se fac spalari 9i imbaieri
114

alternative cu infuzie calduta de coada-calului si cu ceai de nalba obtinut In extract rece. Marginile ranilor sint rnai Intii unse cu suc de rcstopasca 9i, cind acesta a intrat In piele, cu alifie de filil'TItca (a se vedea articolul jfillmica"). Frunzele de patlaginalata ~i de patlaglna-ingusta-;- spalate, zdrobite 9i frecate plna se tormeaza un tercl de frunze, se pun direct In rana deschisa. Daca bolnavul nu suporta la inceput acest terci de frunze din cauza presiunii sau a tractiunii puternice, terciul este dat deoparte; se spala locul din nou 9i se incearca iarasi aplicarea terciului de frunze, plna ce bolnavul ii simte efectul binefacator. Se pot pune 9i peste noapte compres . fuzie de coada-ca'ului sl nalba. Intern, trebuie luate pentru curatirea slngelui zilnic 4 cesti cu cea' de urzica, ventrtllca, filimica ~i coaoa-soncefutui, amestecate in parti egale. Se toloseste Hingorita cu virf din acest amestec pentru 1/4 litru de apa, Plantele se oparesc si se lasa sa stea pupn. Se Intl'mpla uneori dupa indepartarea prin opsratie a unor alunite sau a unor mici noduli tari pe piele sa se formeze boli de piele deschise, purulente 9i umede, care au caracter malign. Aici se apllca acelasi tratament ca la raniIe deschise, necrozate, cu secretil rau mirositoare pe care Ie-am rnentionat mai sus. Oaca suprafetele deschise slnt raspindite pe tot trupul, atunci se fac bai com.!ete cu coada-calului ~i nalba, Bolnavul este infa9urat peste noapte intr-un cearsat pe care s-a presarat terct de frunze de patlagina-Iata~ patlagina-ingusta. Se inmultesc bolile maligne de piele cu pete bine delimitate, inchise la culoare, asemanatoare unor cruste; ele pot fi unse cu suc proaspat de dr!gaica (a se vedea .Modur' de folosire" la "Dragaica") de-mal multe ori pe zi, cu succes. Sucul, turnat in sticlute, poate fi pastrat la frigider. mama tlnara, de 30 de ani, a fost operata de 0 alunita care i-a crescut brusc in apropierea zonei axilare. S-a constatat ca era canceroasa. Au fost necesare patru operatii grele, cacl erau prinsi 9i ganglionii limfatici. Taieturile adinci ale operatiilor de la subsuoara erau deschise 9i inflamate. Tinara femeie era incapablla sa se ocupe de cas a si de copii 9i era disperata. A fost solicitat ajutorul unei surori de caritate. Compresele cu terci de frunze de patlagina-ingusta si lata (a se cauta reteta prepararf la .Moduri de folosire" de la .Patlaqina"), spalaturile cu infuzie caldula de nalba ~i coada-calului, baile complete de cimbru din 200 grame de cimbru 9i ceaiul din 300 grame de filimici, cite 100 grame de coada-sorlcelului ~i urzici (Ia 1/4 litru de apa se ia 1 linguri!a cu virf din acest amestec de plante), 9i anume 1 litru baut zilnic in Inghitituri mici repartizate pe parcursul intregii zile - au adus un ajutor rapid. Dupa exact 0 luna ranile erau vindecate 9i tinara femeie a putut sa-si vada iara9i singura de qospodarle. Acestea sint minunile din .tarmace Domnului!"

.1

CANCERUL PLAMINULUI
Se beau zilnic In inghitituri mici 4 cesti cu ceai de ccada-sorlcelulul 9i in plus cite 1 ceasca cu ceai de coada-calului dirnineata, pe stomacul gol 9i seara, 1/2 ora inainte de cina. In timpul zilei se rnesteca radacini de obijgeana. Uchidul se inghite cu putin ceai de coada-soricelului 9i rarnasitele se scuipa. In caz de crize de durere se aplica peste noapte comprese cu aburi de coada-calului, iar peste zi timp de 4 ore comprese cu ierburi suedeze (a se vedea pentru ambele comprese .Partea general a") pe regiunea pulmonata, eventual 9i pe spate.

CANCERUL RINICHIULUI
in acest caz se ia un ceai de plante recomandat de medicul elvetian, preotul KOnzle, pentru scleroza renala: splinuta-de-padure, dragaica, urztca-moerta-alba
115

~i galbena In pan) egale, 4 cesti pe zi, baute Incetul cu Incetul. Cite 1 linguri!a de bitter suedez se ad aug a in 3 dintre cesti. Slnt indicate baile de sezut cu coada-calului; 100 grame de plante pentru 1 baie se lasa In timpul noptii la muiat In apa rece, a doua zi Iichidul Incalzit se toarna In apa de baie, durata baii - 20 minute, apa de baie se toarna inapoi peste plante, astfel incit dintr-o baie de sezut se pot face trei. Peste noapte comprese cu aburi de coada-calului, peste zi timp de 4 ore comprese cu ierburi suedeze pe rinichi (a se vedea pentru ambele comprese .Partea qenerala"). 0 pertorrnanta surprinzatoare 0 reatizeaza laptele de troscot, 3-4 cesti pe zi. Peste troscot - 1 lingurita cu virf la 1 ceases - se toarna lapte clocotit, se lasa sa stea 1/2 minut, se bea cald, In inghiiituri mici.

CANCERUL SINULUI
Tratamentul intervine dupa 0 operatie, Se ung cicatricele plna la subsuoara cu alifie de filimica (a se vedea pentru prepararea alifiei articolul despre filirnica). Ramal?~ele de la prepararea alifiei pot fi aplicate local de 4-5 ori; In prealabil, ele se incalzesc putin. Ele singure fac ca pielea sa se netezeasca ~i sa capete 0 culoare norrnala, Ungerea cu alifie de tilimica duce la dispartitia tensiunilor puternice care rezulta dupa 0 astfel de operatie si radiaza plna In brats. Daca au suferit ~i ganglionii limfatici, se pune terci cu frunze de patlagina-ingusta sau Iata (a se vedea "Moduri de folosire" la "Patlagina-Ingusta") de mai multe ori ~i se procedeaza In rest asa cum este deserts la "Cancerul ganglionilor limfatici". In atara de acestea, este indicat un amestec de ceaiuri din 300 grame de filimici, 100 grame de coada-soricelului ~i 100 grame de urzici - toate bine amestecate. De aici se toloseste pentru preqatirea ceaiului 1 lingurita cu vlrf la 1/4 litru de apa. Ca ratie ~ilnica se prepara 11/2-2 litrbd~ie~ se bea pe parcursul zilei in in b.iiituri mici. In plus.... .se.scoate dio..aceasta P~ zilnic~Q!J _.1 ~ara inainte ~ care rnasa 1/2 ceases, se toarna in ear Iingura de bitter ~i se bea aceasta cantitate ~ jurnatate, de fiecare data 1/2 oraTrlainte ~i 1/2 ora dUQa fiecare rnasa, In tn9hiprurimici. Daca apar dureri, ar trebui puse mai des comprese cu ierburi suedeze ~c...QJIl.:_ prese cu aburi de coada-calului (a se vedea "Partea generala" pentru ambe Ie compre~e)-:-Toate tratamentele insirate sint indicate ~i In cazul unei/lOi formari de noduli. Intrucit sinii ~i organele genitale sint strlns legate intre ete, ar trebui luat In considerare ~i efectuat ~i tratamentul care se gase~te la .Cancerul organelor pelviene". o femeie tlnara Imi relateaza: "La coua saptarnini dupa nasterea copilului am capatat niste intarfturi in sin ~i 0 lnflamatie a sfircurllor, insotite de temperatura ~i dureri puternice. 0 compresa cu ierburi suedeze a facut ca peste noapte sa-rni dispara tot raul. Sint taranca. Intr-o zi am observat ~i la una dintre vacile noastre 0 inflarnatie l?i Intarituri in uger. M-am glndit ca daca bitterul suedez ajuta atit de uimitor de repede la oameni, atunci asta ar fi posibil ~i la un animal. Am incercat acelasi tratament ~i am fost placut surprinsa clnd am avut un succes asernanator dupa scurt timp."

.1'' '

CANCERUL STOMACULUI

lntr-un asemenea caz se pun pe stomac pe parcursul zilei comprese cu ierburi suedeze timp de 4 ore; daca bolnavul este In stare, ar fi bine ca aceste 4 ore sa Ie petreaca In afara patului. Numai sa alba grija sa-i fie compresele acoperite calduros. ca sa nu se creeze 0 senzatie de frig din cauza evaporarii. Se pun In timpul noptii comprese cu aburi de coada-calului, iar daca se ivesc dureri mari, se aplica aceste
116

comprese cu aburi ~i diminaata ~i dupa-arniaza cite 2 ore in pat (a se vedea pentru ambele comprese .Partea generala").In plus fata de aceste comprese trebuie sa se bea incetul cu incetul 11/2-4 litri de ceal, pe cit posibil din urzici ~i filimici proaspete,

amestecate in part] egale. In cancerul gastric incipient ajuta sucul proaspat stors al miicri~ului-iepurelui, 3-5 picaturl la liecareora, baute in cealulrecomandat. Din scrisoarea unui participant la razboi, datata iulie 1979:"Dupa intoarcerea mea din prlzonieratin 1947am avut cancer la stomac. Doctoril m-au trlmis acasa din spital conslderlndu-rna Incurabil. Sillt de imprejurM, rn-arn indreptat cAtre natura marelui nostru Creator ~imi-am cautat plantele coraspunzatoare: urzlca, piipiidia, coadascrlcelulut l?ipiitlagina, din al carqr suc am luat 0 data pe ora cite 1 inghilitura. Dupa numai eitevaore am remarcat cami era mult mai bine, mal ales ca stomacul pasira in sfir~it pulinul pe care-t mal puteam minca. A lost salvarea mea, Deatuncirn-arnocupat series de plantele medicinale care-rrudevenisera atit de dragi !?iam avut cu ele ntste re~ile de vindecare minunate Cae.Creatorul nostru a pus puteri tamaduitoare enorme in natura SA. Acum Yetiintelege ca ma sirnt deosebit de legal de fiecare om care irnphnestepnn plantele medicinale porunca draqostei lata de aproapele sau Iii Iraie!?lemiracol peste miraco!. De aceea sa nu va lasati in nici un caz descurajata de ataeuri, care de tapt sint produse numai de forte obscure. Marilebucurii legatede vlndeearileprin plante se ridiea cert peste loate neajunsurileornenesticare stirneseaSlfelde greutatil"

CANCERUL TESTICULELOR
Se inlimpla din pacate tot mal frecvent ea pe linga barbalii adulti sa lie lovip de aeeasta boala maligna sl baietii de virsta scolara sau tinerii. Poate contribuie la aceasta boala eatastrofal~moda pantalonilorfoarte strimli la tineretul din ziua de azi. Adesea apar decdata, la sapUimini(ntregidupa operape,dureri insolite de umflatunin atte loeurl. Cu toate aeestea, tratamentul trebuie faeut tara intrerupere pe Iocul de unde a pornit boala, deci in regiunea testiculelor. Se apllca acslasi tratament ca in cazul.Cancerului ganglionilor hmfatlci"(a se vedes la pag. 111).

CANCERUL TIROl DEI


Se face gargara foarte adinca allernativ cu ceal de drllgalca ~i de nalba. Cu acelea!?iplante proaspete se pun comprese pe timpul noptll, Plantele proaspete se spala, se zdrobesc pe un fund de lemn eu ajutorul unul sucltor de tailei pina se torrnsaza un terel, se aplica local !?Ise leaga. La plantele useate,resturlle de la ceaiul pentru gargarll sint incalzlte cu pulinli apa, sint freeate cu falna de orz (care se gase~e la mori sau magazine apecializatein alimente naturale bogate in vitarnine), sinl intinse pe 0 bucata de pinza, aplicate local ~ilegate. Pe parcursul Zliei se pun vreme de 2 ore comprese cu aburi de coada-calului (se sta tn aeest timp in pat) l?i de 4 ore comprese cu lerburl suedeze (a se vedea pentru ambele comprese .Partea gen~rala). In atara de acestea,trebuie sa se consume zunic, incetul cu incetul, 11/2-2 litri de ceai dintr-un amestec de plante compus din filimica, coada-sorlcetulul l?i urzice in paTtiegale (1 lingurila cu virl la 1/4 litru de apat). Din rattazilnicade ceai se scoate de 3 on cite 1/2 cea~ca, se toarna in ea cite 1 lingurita de bitter suedez ~i se bea de fie care data 1/2 csasca repartizata 1/2 ora inainte ~i 1/2 ora dupa fieearemasa.

117

CIROZA HEPATICA ~i CANCERUL

FICATULUI

2 cestl cu Infuzle de pediculi, una bauta dirnlneata, pe stomacul gol !?i cealalta seara, 1/2 ora inainte de cina, ajuta alit In caz de ciroza hepatica, cit !?ide boala rnaligna a ficatulul. InsLificien\a respiratorie care survine la aceste doua. boli este astlel eliminata dintr-un foc. La 1/4 litru de apa se pune 1 lingurila de plante. In plus, se iau 6 ingh~ituri de ceal de rsdsclni de obligeana (a se cauta la artlcolul despre obligeana) ~i 2-3 cesti cu ceai de urzicl. Ar !rebui sa fie puse pe regiunea ficatulul, pe parcursul zitei timp de 4 ore, comprese cu bitter suedez, iar compresele cu aburi de coadacalului (a se vedea pentru ambele comprese "Partea generala") sa fie aplicate pe cit posibil dirnlneata ~i oupa-amiaza cite 2 ore, stind in pat, ca !?iTntimpul nOPliL Toate compresele !rebuie acoperite cu buca!i calde de pinza, ca sa nu se produca o ssnzatia de frig din cauza evaporeriil

LEUCEMIA
Amestec 20 grame 25 grame 25 grame 20 grame 30 grame de de de de de de ceaiurl: ventrilica dragaica coada-soricelului pelin mJadite de soc 30 grame 30 grame 30 grame 15 grame 15 grame 25 grame de de de de de de filimica rostopasca urzica sunatoars radacini de papadie barba-popii

Din aces! amestec de plante se ia 1 lingurqa ~u virf la 1/4 IItru de apa, In timpul unei zile se beau minimum 2 IItri de ceai TnInghqrruri miei. De mare irnportanta ar ~ ca plantele sa fie luate proaspete din natura, rnacar citeva din eels enumerate. Intrucil: in leucsrrue cauza aparillel bolli trebuie cautata in majoritatea cazurllor in splinii, mal trebuie baute !?i 6 Inghl!i!uri de ceai din radacina de obligeana. 1 lingurila rass de radacina de obligeans sEl lasa peste noapte Tn 1/4 litru de apa rete, 'dirnlnsata se incalze!?!e ~I se strscoara. Se la inainte ~i dupa liecare masa cite 1 Inghi!itura. 3 linguri!e (se pot admlnistra pina la 3 linguri) de bItter suedez !lint diluate In 3 casf cu ceal de plante. Aceasla cantitate se bea distribuita de fiecare data 1/~,or1l inainte ~11/2. ora dupa fiecare masa, Se recornanda compresele cu ierburl 'suedeze, timp de 4 ore, pe regiunea flcatului ~i a splinei, precum !?i compresele cu aburl de coadacalului (a se vedea pentru ambele comprese "Partea generals"). Ar trebui evitate toate alimentele aeide, ca portocalele, lamille, grapefruiturile, sucurile de fructe l?i fructele acrlsoare, crude, la fel !?imincarurile foarte sarate ~I puternic condimentate, mezelurile 9i carnea grasa. Compotul de mere poate Ii consumat in orice cantitate. La inceputul lui noiembrie 1978 au venit la mine nlste partn!i disper.?ti inso~~ de un baiat de 6 ani: Peter W. din N./R.F.G. avea leucemie in ultimul stadlu. Incepuse In mai 1978 cu febra si dureri in picioare. Intrudt starea lui nu se i'mbunatalea, Peter a intrat la inceputul lui iulie 1978 pentru 11 saptamlni In spital la Mannheim. Nici dupa externare nu s-a constatat nici 0 ameliorare. Cind l-am vazut pentru prima data, Peter nu mai avea par, era foarte palid, obosit 9i fara apetit. Avea cearcane negre adinei sub ochi, se vedea pe el ca era foarte grav bolnav. Copilul s-a Inviorat imedial dupa prima qaie de cimbru {a se vedea "Moduri de folosire" la "Clmbru"} pe care i-au facut-opatinprlasfatul meu. Apa de bale, turnata Tnapoi peste plante, a mal fost Incalzita de doua ori, asa ca s-au putut face trel baL Apoi a baut ceaiul de plante susmsnttonat. Copilul, de~i era a1l1 de mlcut, i!?i lua la fieeare sfert de ora inghilitura de ceai, uitindu-se exact la
118

"rlJ""'"

ceas. $i la rnasa se linea de regimul dietetic prescris. La sfir~itul lui noiembrie 1978, parintii s-au dus cu copilul la spitalul din Mannhelm pentru analizele de singe. Profesorului I s-a parut un mister, rezultatul anaflZelor fiind mult imbunatalit. La mijlocul lui decembrie paml i-a crescut din nou des si Peter s-a dus iarfu?i cu parintii la analize. Constat area a fost: .Hemoqrarna este mai puna decit cea normals .. Medicii nu stiau cum sa explice incredibilul, inimaginabilul. In aprilie 1979, Peter a venit cu parintii in sala din Traunstein/Bavaria supenoara, pentru a asista la prelegerea mea ca un copiJ perfect sanatos, Erau prezenti cca. 1800 de oameni, Proporponale au fost ~i aplauzele, cind t-arn prezentat pe Peter publicului i?i am relatat povestea suferintei sale. $i la slirl?ltul lui octombrie 1979, parln!ii lui au venit cu ella prelegerea ~nuta de mine in sala Jahn din Pforzheim, Ia care au participat 2200 de persoane. $i alci am pu-

tut arata publicului un copil cornplet sanatos. Peter mai bea cu sirg, dupa cum mi-a scris in 1979 de Craciun, ceaiul de plante, mama sa ii pune tot mereu cataplasme cu lerburi suedeze pe splina ~I git, it mai frlctioneaza :?icu ulel de maghlran (ganglionii de la gil fusesera I?I ei in suferinta). Mi-a desenat pe 0 foaie de hirtie cu creioane colorateJilimica, urzica ~i coada-sortcelului i?ia scns dedesubt: .Salvatorii..meil", ceea ce gasese absolut unic. ParintHII mai duc ~i acum din cind in cind la control medical, de!?iPeter este un baiat sanatos. Consider controlul medical extrem de Important! $i coptinuarea consumarf ceaiului de plante !?Ia aplicarii compreselor 0 socotese buna. II fere~te pe cel care a fost odata bolnav de cancer de 0 eventuala revenire a bolli.

TUMORILE
Preotul Kneipp atrage atentia in scrlerile sale ca minunata coada-calutul face sa stagneze fieeare tumoars benlgna sau maligns ~i 0 dizolva incetul eu incetul. M-am putut convlnge singuri!l de acest lucru. De ce sint ati't de pupn luata in considerare scrierile lui Kneipp? Citor oameni bolnavl pe moarte Ii se poate oferi astfel 0 ~ss de viata ~i de cila suferlnla pot Ii crutali cei apropla]] lorl Cercetarile mele au dovedit ca in toate tumorile compresele cu aburi de coadacatulul sfnt de cel mai bun ajutor. Se lau 2 mnni pline_cu coada-calutui, se pun plantele lntr-o sita i?i sa atirna peste 0 cala cu apa in docot (se poate folosi i?i 0 oala de gatit sub presiuna - 0 oala-rnlnuoe). Coada-calului aburitfl, muiata !?ifiarbinta se pune intr-o pinza ~i se aplica acolo unde se alla tumoarea, umflatufa, abcesul, chlstul, adenomul, melanomul, tumoarea papllara sau hematomul. In caz de boli foarte grave sa ineepe inca de dimineala cu aplicarea compresei in pat I?isa lasa 2 ceasuri pe locul bolnav. Dup~-amiaza se repeta punerea cornpresei tirnp de 2 ore in pat, iar pesta noapte ea este innoita. Bolnavul trebuie sa transpire ~i sa stea la caldl Aceeasi coada-calului poate Ii intrebuin\ata de 3-4 ori. La prinz se aplica limp de 4 ore 0 compress cu ierburl suedeze. Locul trebuie uns mai intn cu unturs de pore sau alifie de fIIlmics, apoi sa aplica 0 vats urnezita cu bitter suedez, sa pune deasupra 0 vata uscats pentru izolatia terrnica, se acopsra cu 0 folie de material plastic ~i se leags cu 0 bucata de pinza. Cu aceasta cornprssa, bolnavul poate sa umble prin casa sau sa !?ada. Dupa scoaterea compresei se pudreaza pielea, pentru a impiedica aparipa mincarimilor. in caz de tumori, abcese sau urnflaturl, care sint plasate extern, pe epiderrna, se pune terclul proaspat cu frunze de patlagina-ingustii sau lata 91 brinca-ursului (a se vedea IICancerul gangiionilor Iimfaticl"). Urmind tratamentul in rncd regulat ~i continuu, poate surveni inca din a cincea zj 0 ameliorare si dupa 10-14 zile un rezultat dintre cele mai bune. Sucul proaspat al macri~ului-iepurelui (se spala frunzele ~i se tree

119

i'n stare urneca prin storcatorul electric de uz casnic) atinge ~i el prin ungerea locurilor bolnave pertorrnante bune. Intem, se prescriu olrnlnsata, 1/2 ora inainte de micul dejun ~I saara, 1/2ora inainte de cina, cite 1 cea~ca cu ceai de coada-calului, lar pe parcursul zilei 11/2-2 litri de

ceai olntr-un amestec de plante din 300 grame de filimica, 100 grame de coadasortcelulul ~i 100 grame de urzica (toate bine arnestecate). In acest ceai se arnesteca.daca este posibil, de 6 on pe zi (de liecare data la un interval de 1 ceas) intr-o cana 3-5 plcaturi de sue de macrlsul-tepurelul. o femeie din Bavariascrie: ,N-am scns de curind ca vecinul nostru, un barbat de 48 de ani, tata a palru copH,a test tnmrsacasa din spital foarte gray bolnav I?i disperat, avind 0 tumoara la cap si fenomene de parallzle. 0 jumatate a fetei era deja paralizatil ~Idin cauza parallzielochiul din acea parte stalea complet inchis. Medicii au spus cii nu va mai deschide acel ocrn niciodata Va puteli imagina ce ne-arnrnlrat ~I bucurat cind, la pu):inezlle dupa ce a inceput sil intrebuin\ezeconform slaturilor dumneavoasIra plante din -.,larmacia Domnului, ochlul Is-a deschls din nou ~i omului jj merge iara~i mai bine. Cind medicul lamiliei a venit sil-I vlziteze !illa vazut ochiul deschis ~I starea evident arnetlorata,a trebuil sa ia loc pe un scaun de atlta uirrure.A fost de parera ca asa ceva nu s-a mal inti'mplatpina acum niclodatal" Domnul Joachim M. din B./Aligau se adreseazala 25 lunie 1979in scris redacflsl unui ziar german: "Referltor la atacurile din presa germana impotriva doamnei Maria Treben ~I a brosurii sale <<5!!natatedin Iarrnacia Domnului doresc sa va relatez cazul copilului meu: Daniela, nascuts pe 4 august 1973, a fost ingrijita de noi ci't se poate de bine, ousa la toate examenelemedicale preventive,chiar ~i la cele mai mici simptome de boala mergeam imediat cu ea la doctor si totusl nici un medic n-a putut recunoaste din timp amenintarea de moarte care plana asupra copilului nostru, ci abia ci'nd a fost prea ti'rziu.Abia la inceputul lui august 1978 s-a descoperit. Fetita noastra fusese foarte vioaie pina atunci. Brusc a inceput sa decaos de la 0 zi la alta, a devenit tot mai apatica ~i vesnlc foarte obosita, Dupa noi consultalii meorcale,la care nu s-a putut stabill nicl un diagnostic precis, am internat-ope fiica noastra lntr-o clinica de copii de ling~ Augsburg. Dupa exarninari de zile intregl care suprasolicitau torta fizica a copilului, ni s-a comunicat ca fetila noastra este bolnava de 0 tumoare lncurablla careia nu i se putea veni de hac cu mijloacelede azi. Sansa de insanato~irea fost cotata la 2-5 procente, pentru a nu ne spulbera total speranta, S-a trecut apoi la inJecliicu cortizon, ca sa se rnicsorezetumoareainlr-atit incit sa devinaeventualoperablla. La inceputullui septembrie 1978 s-a tOCul0 incercare de operare, care a trebuil incheiatil in stadlul Incipient, intrucil copilul nostru risca sa-!?ipiarda tot singele, in ciuda tuturor transfuzlilor Tumoarea se extinsese in toata reglunea abdomina Is, napadlse complet organele cele mai importante ca ficatul, vezlcula blliara, splina 111 rlnichll, strangulase aorta ~I arterele femurals, ceea ce ne explica de ce fetlta nu mal putea fugi. Abla aCUIn a inceput cu adsvarat perloada de chin pentru copl!. I se faceau mereu raze ~I InJectiicu cortlzon. Nu vii putep imaglna ce a fnsemnat asta pentru 00, parintii. Am stat in total sapte saptamini Zl de Ii la palul copilului nostru in Augsburg, iar in prezenta sa trebula sa ridem ~i sa lim veselL Numal acest lucru !ii solicita deja puterl sufietefiltiImense. In acelasltlmp trebuia sil privim cum fetila noastra deveneape zi ce trecea mal pulintica ~i decAdea tot mai vlzlbll. Din cauza razelor !?iinjeqiilor cu cortizon nu mai putea sa manince aproape nimic. 0 sAplami'nadupa operape s-a imbolnavit de Icter, care s-a tot agravat. Lainceput, doctoril au crezut ca a fost cauzat de transfuziilede singe. Dupa alte examinan repetate ce durau ore in !?ira fost clar ca tumoarea blocase scurgerea fierii; s-a propus 0 noua operape pentru a provoca 0 scurgere artificialaa fieril. La intrebarea mea daca aceasta operatle era neaparat necesara, in loc de
120

raspuns rnl s-a pus 0 alta i'ntrebare - daca voiam sa las copilul sa rnoara din cauza nefunctlonarll fieatului. Ar f fost 0 incereare la care copilul meu probabil ea n-ar ii supravietult. S-a fntimplat ca exact in area perioada sala de operatie fie i'n renovare. Medicul care 0 trata a fost de parere ca. de9i operatla era urqenta, se puteau astepta eele zece zile pina ce sala de operatie va functlona iaraeyinormal, intrucit acolo existau conditiile optime. La loslstentele mele ne-am putut lua fente acasa pentru zece zite, cacl in acest limp nu se putea face nlmlc in plus pentru ea in spital. Asta a fost la stin;itul lui septembrie 1978. De-abia asteptasem acest moment. Printr-o cunostlnta auzisem intre timp de doamna Maria Treben carela apoi i-am telefonat. M-a slatuit la telelon sa iau pLantele descrise in brosura Sanatate din farmacla Domnului la Tumori maligne. In disperarea noastra nu mai stlarn ce sa ne facem, iar dupe parsrea noastra nu puteam fnrauta~ astfel nimlc, cl doar imbunata\i. Dupa cum am allat ulterior, copilului nostru I se daduse sansa de supravietuire mai mult decit pine la Craciun. Doamna Treben ne-a spus la telefon ca dupa cinci zite ar trebui sa survina 0 ameliorare. Marea minune s-a intimplat. in a clncea noapte, copilul nostru a inceput sa plinga, desi pina cu pulin inainte lipase inca foarte tare de durere. Oeodata am devenit oamenii cei mai rerici~. Ce se intimplase? Singele, care nu mal ajungea in venele de la plcloare din cauza stranqularii vaselor sangvine, ajuns iarsey! acolo, declansind 0 senzatle de picioare amortite. Am avut astfsl contirrnarea ca plantele medicinale incepusera sa dea rezultat. La scurt timp inainte de termenul fixat pentru operatie observat 0 dlsparltie treptata a icterului, drept care am contramandat operatia. Intre timp, copilul nostru 19i pierduse jnsa tot parul din cauza irijeC1ii1or. P~n inainte de Craciunul din 1978 am fost iara9i fa un control in Augsburg, la care profesorul, 0 capacitate in acest domeniu, n-a mai constatat niei 0 tumoare. Pe baza radiograliilor s-au mai eonstatat numai pete de calcifiere, ceea ce ne-a dat ocazia unor noi sperante. Totul s-a intimplat i'n cca. noua saptamini. Copilul nostru se simte pina in ziua de az! foarte bine, este iara9i la fel ca inainte eyiam putut, datorlta sfatului doamnei Treben, sa-I avem tinga noi pinf! acum deja cu 0 jurnatate de an mai mult decit estirnasera medicii. A9 dori sa subliniez faptul ca doamna Treben a ajutal in mod dezinteresat. Cu alit mai mirat sint cli. doamna Treben este atacata acum in presa germana. Acesta este motivul pentru care v-am evocat eazul nostru. - Pentru a puna totul pe hirtle, ar trebui sa scriu un intreg roman. A~ dori sa-ml exprlm inca 0 data recunosunta lata de doamna Treben pentru ajutorul sau altruist. Pentru ramllia mea s-a petrecul un mare miracol." Relatarea suna toarte promilator ~i se putea crede ca aici n-ar mal putea surveni compticetll. Tumoarea, care invadase toate organele vitale, amenlntind astfel viata rnicutei Daniela, se dizolvase 9i dlsparuss cu ramlficalil cu tot. $i totusi, copilul a murit dupa vreo jurnatate de an. Din pacate, n-am aflat aceasta veste de la parin~, ci intr-un mod foarte clnlc, printr-un reporter german, care s-a aliat intr-un chip nu foarte frumos murmurului general elin presa germana Impotriva mea. Cum de s-a ajuns totusi la acest stireyitacum nsasteptat dupa schimbarea in bine survenita in starea bolli mortale a rnicutei Daniela? Tatal ei rni-a seris odata dupa cca. 0 jurnatate de an ca felita facuse brusc febra; rni-a mal scris atunci ca dupa rezultatele favorabile ale analizelor medicale Incetasera tratamentul cu plante, .dici nu se poate torta un copil atit de mic sa bea ceai de plante". Nu, asta nu se poate. Parintii ar f putut reusi lnse eu inteligen\a si tact sa convinge copilul sa bea ceaiurile de plante. Boala era rnortala, medicii n-au putut ajuta Plantele din farmacia Domnului au fost cele care acusesera ajutor. Ar f ajutat eu siguranta eylmal departe. Citi!i, va rog, la "Leucemie" relatarea despre micutul Peter W.

sa

nv

am

121

Stat important
Cantitatea mare de eeai Indicata ar trebui rsspectata la oriee boa Is maligns. Cantitalea care bolnavului i se pare marqpoate fi biruita cu u~urin~a, luindu-se mereu, la liecare 15-20 minu1e, cite 1 inghi\itUra. Inainte ea stomacul sa prlmeasca urrnatoarea inghilitura, cea dinainte este digerata. Oaca bolnavul nu mal are poM de mincare, aceasta revine curind dupa ce a incepu1 sa bea ceal. $i digestla fncepe sa fUnCjiOneZe normal. Consider ca toarte importanle balle complete de eimbru in cazul bo navilor lipsill deja de orice vlaga, mal cu seama atuno cind Ie creste ~i febra. Bolnavul slrnte 0 revigorare surprinzatoare in starea sanalatii, oaca nu chiar 0 schimbare radicalit in cazul multor boli de cancer Incurablle se tntimpla sa apara deodata puternica retentle de apa. Se intrerupe atuncl consumul cantlla\ii de ceal Indicate ~i se beau in schlrnb 5 zlle exclusiv 5-6 ce~ti cu eeal de coada-calulul, In inghiliturl micl repartlzate pe parcursul zilel. Daca insa retenna de apa sa retrage in zlua a trela sau a patra, se recurge iara~i la prima cantitate de ceai. Oaca dupa un limp apar din nou retineri de apa se apeteaza lar la ceaiul de coada-calului. Cea mai important exigen\a in toate aceste boli este controlul medical regulat. Numai medicul poate recunoaete starea exacts a sanatal"!

FERMENTAREA

LACTICA

Nu vreau sa scap ocazia de a prezenta cititorilor urrnatoarea propqnere excelenta a doamnei Eil<e Bretschneider, din Erkrath/R.F.G., din 8 aprilie 1980: ..lntrucit sfaturiie dumneavoastra ne-au aju1at ati't de des ~i de bina ~i am putut sfatui 9i aju1a ~I vecinii, vreau mai Inlii sa va multurnesc din lnlrna ca a~ transmis cunostmtele dumneavoastra inlr -un mod atit de pe intelesul tuturor, Am primi! astazi brosura dumneavoastra <.Nlndec8ri ~i cltesc pici ca sinteli de parers plantele mediclnale ar trebui pastrate prln congelare. - In congelator se schimba de exemplu continutul de zahar: mul~ medici naturisti Interzic paclerullor lor bolnavi de cancer allmentele congelate, asa ca nu consider recomandabil sa se incerca acest lucru cu plantele medicinale. Am rnsa 0 alta propunere: a conserve ~I a pune la fermentat cu acid lactic, asa ca la varza, fasole, stecla rosie, castravetl acri. $tiu blna se poate, fiindca 0 cun~tinla a Incarcat deja cu papadiile, urzlclle !?ifrunzele de latina. Vreau sa fac anul acesta astfel de muran prin fermentara lactica din toata plantele medlcinale proaspete care-rnl sint la indemina; chlar ierl am luat din gradina noastra prelucrata biologic cite un borcan de cuscrtsorl, flori de p~padie $1 radacini de papadie ~i Ie-am pus la farmentat. Este cit se poate de simplu: Sin! necssare borcane care se lnchld repede ermetic, avind deschizatura pe cit poslbll alit de larga, fnol mai tirzlu sa sa poata scoate user conunutul cu 0 lingura; borcane nu prea mari, caci dupa prima deschidere nu mal ~n atit de mull limp (Ia frigider eca. 3-4 saptamini). Plantele curate, taiate rnarunt sin! introduse in aeeste borcane r;;i sint apasate pentru a Ie indesa cit se poate de tare (ca la varza acral. Apoi se Introduce in fiecare borcan 1 lingur~a de zer proaspat sau de zeama de varza acra, !acute bineinleles in casa, nu de conserve, ~i se umple cu apa, asa ca sa nu mai fie aer printre plante. Tolul trabuie sa ajunga doar pina la cca. 2 centimetri sub buza borcanulul, pentru ca va fermenta. Apoi se lasa 2 zile la loc eald pina incepe sa fermenteze: Atenlie sa nu dea pe-atara: este necssara 0 farfurloara dedesubt - ~1dupa cele 2 zile, la pivn~a. Procesul de fermenta~ este incheiat dupa 5-6 saptamini. Cum produsele fermentate lactic sint deosebft de indicate persoanelor bolnava de cancer, ~i plantele medlcinale pastrate aslfel ar trebui sa fie de ajutor."

ca

ca

122

INDEX ALFABETIC Abcese 11.17.24.53,119 - ale cavil~!il bucale 56. I02 - alo coapsel30 - dent are 56 ale auzului datorate racelli 90 ale bronlllilor 47 ale cailor urinare 44.65,69 ale lumlltorilor 47 - ale grngiel 35 ale glandelor 42 ale laringeIui 35 ale maduvei osoasa 22 ale maduvel spinarll 55 - ale mu,chlulul cardiac 24 ate organelor peMene (genrta1e)23,33,44.56.69 - ale pancreasului 94 - ale singelui 66 - ale Ulerulul (uterine) 26 - aroculare (ale incheietunlor) bronslta 11.42,46,47,60,71 cronlca 14,19.46 Caloul (platrtt) 17.42,48 blliar 39.91,103 -l'anaI18,I02 - vszlcat 16.18.102 cancer' al asolagulul 113 - ailicatului 118 - al ganglionllor limiatici 111 al glandei tiroide 117 al glandelor 42 - allnlestinelor 37.80.81.111 - allaringelui 12.27.113 allimbii 26.113 - al oaselor 113 - al organelor pelvlene 21,114 - al ovareior 114 al pancreasului 114 al plelii 26,29.53,54.114 - al plamlnulul 22,37.115 - al prostatsi 50 " al rrnichiulul 1 15 __:.al.sinuluI.2B.lta., al stomaculuI32.68, 116 - al tcstlculelO( 117 - al uterulul114 - al vezleii urinare 50 mijlOCprofllacUc contra 19.74 catar vezical 48 cataracta 53,92 cadersa parului 35 calc" cu strat cornos 18 ceuacnte 36 chist119 cicatrloe 75,84 de pe urma operanet 29 de pe urma ranilor (semnele ranllor) 75.64 ciclu (menstrual Ie) 13,22,23,33. 62.69.73.83.101 in pubsnate 23,62 noregulat 21.58.73 clr'oza I1epatlcl! 44,64,118 ciuma 84 circel45 la plclor 45 ctoroza 25.36,66 cojl35

acccso:

- de lstene 58.72 de nCbunle 20 aclouata gastricll 38 acnae 35,40,88 acLlvltste: - billara 39 - carcnaca 19.73 - hepatica 39,64 - lntesnnata 22 - renata 22 adenom 119 agilal'e 73 alcool (InterdiC!le stricta) 82 alergie 66.99 - faclalll 11 alun~e 60.99,115 amenoree33 amigdalita I 1.19,56.102 amnezle 19 anasarca 48,69 anchiloza 20 anemic 24,64,66,84 anghina 64 - pectoral1l22,86 anxietate 73 apoplexie 14,16.60.88 - atac de 55.88 - metOde prorilactice 89 arsuri 10.24.28.59.64 de soare 58 la stomac (pirOzis) 22.32 arterioscteroza 19.31.71.72 arteri1a 66 artrita (guta)l 0,16,17.36.39.44. 48.60,66,71,79,89 artroz1l89 atrol'e rnusculera 14.24.62.63.90 aUI slab 34,78,81 avort 13.24.90 Balonare 31.33.55 - intestinala 36 . stornacata 22,36 batatura 53,67,80,84 betle 14.84 bilbTIala79 boli (aleC!iunl, maladil): ale aparalului digestiv 60 - ale aparatului respir8lo( 14,41

24.44.n
- biliare (ale veziculel billare)39. 53.66.80 - cardiace (de inima) 16.73,86, 91 cardiovasculare 32 CIrCUlator. (ale Clrcula!lei singelul) 91 cutanate (de plele) 25.26.27.31.53.71 - croniee 31.32. 70.71 - de astm 47 - bron~lc 14,41.42.46 . catdl8c 81.97 . pulmonar 41.42 - de gil 35,56 - de gu\>a (ale glandelliroide) 25.26.97 -de 0ChJ 22 - de prostera 49 - gaSlfice (de stomac) 60,82 gastro-Imestinale 29 - hepatice (de ficat) 29.39.42. 53.64.65,66,71,80 - intestinale 56 - matigne (canceroase) 29.80. 83.122 - musculare (ale mu~chller) 24.62 - neMlaSe (de neIVi) 13.25.58 - pulmonare (de plamini) 46,47.

66
renale (de rinichi) 17.26.53, 56.64.65.69.80 - Spec1f1Ce lemeilor 24.69 - splenice (de splinA) 39.64.66.71 - vezicate (ale vezicii unnare) 17.42,56.64

conca:
- apandicutara 93
rer1ala44,48,79 colici 31.36.80.82 - la sugari ljii copi;; mici 33.58

123

colit!! de putretacpe 35 comedoane 25 concentratia colesterolului (in singe) 70 congestie cerebral1l22,73 conjunctiv~a 33 consttpatta 31,35,44,82,93,102 contuzii 14,29,60 copil: - bolnavlcio~i, debili 14,24,41 - eu tulburarl da vorbire 109 - handicapal' 108 - monqotolzl t 08 - paralizall, cu spasme 108 cord m!!m 64 coree 25 coxartroza 89 crampe: abdomlnale14,33 menstruale 14 musculare 45 stomacalo 14,22,29,66,82 crapaturl ale plelll 42 oresterea pllrulul: exceslva 54 Irumoas!! 94 cnspars 13,16 crlze: - biliare 19,78 de epilepslo 14,78 hepatica 19 crusta lt5 in nas 30,82 laochll08 cura depuratlv(l 16,30,31,67 cura!lrea: flcatulul 35,53 - singelul (depuratle) 16,19,22, 28,29,32,35,39,53,55,65,69, 70,71,80,113 stornacului 35,36 Debilitate nervoasa 71 deceplii 57

?'
diabet zaharat 24,35,39,72,~ diaree 30,31,33,38,56,58,75 dilatarea: - intestlnelor 64 stomacuiur 64 din!i: -mobili56,94 - stnca!l 102 discopatie 19,20,60,108 dlzenterie 73 dureri: - abdominale (de burta) 33,58 ale crganefor pelviene 14 ale testoculelor 44 articulare 71 armncs 17,60,71 - biliare 82 - eardlace Incipiente 86 de cap 16,65,67,76,80 de din!l 33,82 de dlSOOpalie 20 de ochi 22,34 de prostata 49,51 de spate 22,58 de sromac 19,33,38 de lot le1ul19,52 de urechl 47,83 - dupa amputate Oa poclOrut lantom:!) 60,96 in ceera 60 ta inghqlt 82 18 case 60 menstruate 69 nevralglce 17 faclale 13 postnatale 83 renale 44,48,79 - reumattce 17,22.60,71,84 - spastlce 17,83 veziCale 50 Echimoza (vinataie) n,78,84 eczema 29,32,39,41.53,65,67,70 -la cap (Ia sugan) 35 edeme48,97 emfizem pulmonar 11,14.64,97 entorsa 10,14,60 - a gleznei 80 epididimlla 33 epilepsle 10,14,24,25,72,78.83 epuizare 33,66 erizipel 46,83,97 eruP\ii cutanate 18,.32,33,35,39, 41,69,82 escara 29,45

excrescente ale carmi 83

expulzare

(mai ~a)

piacente; 83 extractle dentarli (dupa 0) 24 Fanngita 46,56,64 l!!bra 10,24,33,34,83 din cauza leziunilor 24,33

ficat marn (umflat) 83


limoza98 listula 18,19,28,84,98 -faciaJa (pe obraz) 67,98 "ebita 11.28,30,47,80 nux diuretIC 13 focar de puroi, in ureche 80 la dln!1 (abces dentar) 56

torrnarea:
de calcul (fcrmalle hliazica) 17, 4248 - <19 noduli ,,6 gWjet 98 fortUocaroalibrelor uterine 24 fracturtl tl,60 luruncule 25 GaSltna 11.80 gaze 82 genunchl: in!epenlt 80 umflal90 gmglvlta 19,35,56 glaucom92 greala 22,83 gnpa (masuri profdactlce) 79 guturai 34,79 de ron 66,99 Hemangiom 29.80,99 hematorn 29.58.60,119 hematopoeza 22,53,65 hematurie 29 hemofibe 99 hemoragn 17,18,62 dupa nastere (metrOl'agli postpartum) 73 Intesttnale 56,62. 73,81 - mensrruale (mencra91~ 62,73, 101 - nazale 19,22,62,73 pulmonare 19,22,73 - renale62 - stomacafe 19,22,60,62 uterine neregtJlate (meucragii) 19,62

cetorman 44,76,n
degeraturi 28,35,37,72 depresiune 14,20,31,58,83 deregillri: ale lieatulul 104 ale rinlchllor 20 de pigment 99 glandulare 36,55 dezlipire de retina 53,79 desosars (retragerea gingieQ 56, 94

124

hernorotzi 18,19,22,34,44,53,62, 80,83 hernostaza 17,19,22,73 hepatna 39,44 hernie 24 - inghi~all1 24,63 hidropizie 16,18,25,29,31,36,66, 82 hipertensiune artsnala

- la venirea laptelui 83 - purulente ale patului unghiilor 18,100 insecte (prod use contra) 35 insomnie 15,16,24,31,33,58,69, 84

Iimbl1: - bl1~ici pe 82

insuticierqa:
- cardlaca 86 - respiratorie 10,44,46,73,97 lntoxlcaus cu carne 75 irigare: - renala 57,69 - sangvina 60,66 isterie 25,58,72 istovire 79 inghelarea diteriteior parti ale corpului 72,84 ingrijirea: - (cosmetica a) tenului 33 - parului 33,94

- saburala (incarcata) 101 limbrici 31,110 lipsa chefului de rnunca 73 lumbago 58,64,67 lupus 18 luxalle 10,60
Manii (idei fixe) 20 ml1treall119 melancolie 71,83 melanom 119 meningita. 79 menopauza (indispozitii de) 21, 22,23,62,73,101 metastaza 112,114

31,45,62,73

rupertrona prostatei 49
hipometabolism (metabolism scazut) 36 hipotensiune arteriala 62,73 hipotonie (Ienevie): - intestinala 36 - stornacala 35 leter 32,35,39,53,71,75,83,120, 121 - inteclios 28,29 mapetenta (Iipsa portei de mincare) 22,35,36 - la copii 100 mconunenta unnara 19,21,48,58, 100 mtarct rmocaroic 91 infeclii bacteriene 29,66 inflamalii: - ale bazinetului renal 18 - ale bursei sinoviale 19,46,79 - ale cavita~i bucale 56,64 - ale caner urinare 65 - ale colonului 29,30 - ale faringelui 56 - ale ganglionllor 29,39,58 - limfatici 59 - ale gitului 64 - ale rnaduvei osoase (osteornletta) 109 - ale sfircurilor 116 - ale miocardului 16 - ale mucoasei bucale 19,64 - ale mucoaselor' 11,33 - ale ochilor 33 - ale organelor pelviene 24 - ale ovarelor 21 - ale pielii picioarelor 60 - ale prostatei 48 - ale traieetului stomacal ~i intestinal 22 - articulare 60 - cu supuratii purulente 81 - de tot felul 33

rnlcoza (ciuperca): - in zona vaqinaia 29


- la picior 29,30 - la unghii 67 migrena 16,22 miom22 mirosul gurll1 01 miini: - inghelate 84 -reci37 - umflate 11 mincariml: - ale pielii 18,39,67,70,78 - vaginale 22 mole~aJ/'I73 rnuscatura 42,84 - de ciine 42,84 de sarpe 42 mucoznatt 36,55 Nas inghelat 72 nefrita 32,48.69,102 neliniste lnterloara 22,31 nervozitate 71 neurodermita 105,106 nevralgie 17,34 - tactala 13,102 a trigemenului 58 nevrita 22,67 nevroza 58 nisip: -Ia rinichi 17,18,25,44,65,102 - la vezlca (In calle urinare) 17, 18,25,65,71,102 noduli 27,43 - hemoroidali 18 - mici ~i tari pe piele 115

lntarirea:
- facultl11iivlzuale (vederiQ 29, 53,54 - memoriei 31,71,80,82 inlepl1turi 24,53 - de insecte 56,77 - de vlespe 42,77 -Ia iniml1 86 Junghiuri intercostale 25 Keratoza senna (pete de batrinete) 29,99 Lapsus 71 laringitl1 11,12,35,46 lacnmare 22,101 ll1uzie 83 lepra 13 le~in 83 leucemie 53,66,118 leucoree (scurgeri, poaia alba) 19,21,23,35,83 leziuni 24,60,71 - ale coloanei vertebrale 101 - ale lesuturilor 46 ,--cerebraIe 81 - de pe urma razboiului 45 - de pe urma unui accident 45 - nervoase 58 - postnatale 24 - ulceroase ale sinului 28 - ulceroase canceroase 10

125

Obezitate 24,94,96 oboseala 34,66,67 ochi: - iniectati 82 - slabili 36 - suprasolicitati 53,79 ocluzie lntestinala 75 ostena (puroi la OS) 60 osteoporoza 17,18,22,30,35 oxiuri 110 Paloare 41 palpitatii 73 panaritiu (sugel) 103 paralizie 13,14,47,76,80,83,88, 120 - a corzilor vocale 26 - a membrelor 34,60 - a vezicii urinare 69 paraplegie 60 paratifos 29 parkinsonism (boala lui Parkinson) 33,103 patima: - beliei 14 - fumatului 36 paduchi de cap 35 pecingine 18 pete: - pe cornee 53,82 - pe piele 29,67,80,99,115 picioare: - care transpira 19,35 - inghetate 84 - rarute de prea mult umblat 10 - reci 37 - umflate 11,46 pionetrtta (puroi la rinich~ 18,26,

- de varsat 82 Racordare la rinichi artificial 57,69 rahitism 35 raceata 14,22,66,79 raceli vezicale 17,69 ragu~eala 11,41,46,47 rani: - care nu se vindeca 18 - care se vindeca greu 31 - de pe urma unei arsuri 84 - de pe urma unei lovituri 58 - de pe urma unei operant 29 - deschise 42,45 ... 58,81,114 - de tot felul 11,24,25,29,30,42, 60,64 - dureroase 28,33 -Ia cap 79 -Ia mina 81 - necrozate 17,84,114 - pe bonturile rarnase dupa amputare 42 - prin impuscare 84 - purulente 24,30,83 - singerinde 62 - vechi 18,83,84 - vindecari de 28,42,58,84 relaxarea: - organelor petviene (genitale) 24 - sfincterului 63 - intestinal 81 retentie: - de apa 122 - in pericard 18 - in pleura 18 - urinara 25,65,69 retina poroasa 79 reumatism 14,16,17,22,32,39,44, 48,58,60,64,66,71,79,84 - articular 34,60,71 rezultate scolare slabe 106 rolii (coji) 35 ruptura rnusculara 29 Sarcina 83 scabie (me) 29,35 scaun 22,93 schilodire 76 sciatica 58,66,67

seboree 80 secarea secretiei lacrimale 11 secretu abundente: - ale aparatului respirator 41,66 - ale bronhiilor 14 - ale mucoasei nazale 102 - intestinale 36 - pulmonare 11,31 - stomacate 33,36,66,70 semne din nastere 29,80,99 senzatle de apasare (Ia cap) 31 sinuzita34 - frontala 76 - purutenta 76 singe: - fluid 39 - ingro~at 35,39 - prost 41 singerarea: - gingiei 19,56 - retinei 53,79 sini urntlati 62 slaoiciune: - a organelor digestive 36 - generala 19,55,79 - rnusculara ~iarticulata 24 - oameni slabi 36 somn nelinlstit 58,109 somnambulism 58 spasm 55,72,83, - al organelor genitale 14 - vascular 22 - vezical45

start
- de epuizare 33,66 - srnotionale 57 - melaneolice 71 - sunetestl 57 - stresante 57 stenoza mitrala 66 sterilitate 73 stimularea circulatiel singelui 28, 80 stomatita ulcsroasa 19,35,64 sue gastric 38,39,102 sughip09 suparari 33 supraponderali 48 suprasolicitare intelectuala 71 supuratii: - purulente 24,81 - maxilare 82 sureseitare nervoasa 14 surmenaj 60

102
plagi usturatoare 10 pleurezie 46,60 pneumonie 14,76 polipi 19 precispozitie la racen 66 prolaps: - intestinal 63 - uterin (histeroptoza) 21,24,63,

100
prurit senil (mlncartml de batrinete) 70 psoriazis 104 - rosu 104 pustule 29,83 - de ciurna 84

scleroza:
- in placi (rnultipla) 14,24,107 - rsnala 26,57,69,115 scrotuloza 32,35,64,69

126

surzenie 81,83 soc alectiv 57 TaJeturJ 24,42,75,84 len: - aspru 58 - oillit 25 lenie 83,110 tIIos 13,73,75 topirea substantei osoase 109 trsnsptrane nocturna 55,109 lremurul membrelor 55,84,110 tromboza 43,80 tuberculi Intestinali 37 tuoercutoza pulmonata 19,31,41. 46.83 tulburari: - ale circulatiei singelui 22.73

- ale iriga!iei sangvine 60,66 - ale sistemului timlatic 25 - cardiace 31,73 - de metabolism 39,72 - de vedere 18,73 - de vorblre 58.79,109 - digestive 32,35,64,69 - hepatica 22,32 - hormonaie 72 -Intestlnale 37.56,70 -In rftmul activitA!ii cardiace 73 - menstruale 23,33.69 - nervoase de tot lelul16 - renale 18.20 - stomacale 37

inlari1e ale bratelar sau ale tumelieri: plcloarelor (elelantiazis) 111 - ale testiculelor 44 -ta OS 35,109 - fa glezne 60 -vinote 35 la incheieturile miinilor 60 unghil: - (reumatice) ale rnuscnitor 60 acclclentate 100 tumoare 119 Iriabile (casalllejl 0'0 -Ia cap 120 purulonte 18,35,100 la organele pelvlene 112 uscaclunea: la spUna66 gitlelulul, gurll ~Inasului 12 - la lesutul conjunctlv al gurll 11 foea1ului 44 ochllor 12 - malignli 19,27.30,42,53,68,120 paplJara 119 Varice 28,60.64,69 tuse 11,41.46,47 varicelA 83 - convulsiva 14,41 vArsat 82 vArsllturi 75 'Pull il urechi 80 cu singe 17 vedere slaba 53 Ulcer. verti! (ameleaIA) 22,31,71,73,79, - duodenal 38 aO,82,83 - gasmc (stomacal) 11,29,60. ver~lca (neg) 29,53,80,83,99 61,66 vlerrnllnteslinali 29,31,32,83,110 - intestinal 11,66 vlroza 29,66 - scrofulas 46 vijTItin urechl 53,73,80,83 vancos 11,18,28,30.42,43,60 ulcerat" 69 Zona zoster 110 - ale gambei 64 zone albe de plele debmltate 99 -canceroase 10,18,26,27,29, 30,32 Cilrala "panta aldln se relara - purulet1te29 umtlatun 14.19,29,60,n,83,119 la prezentlinle detallate de fa cap~olele "Slatu(1 pentru dlfente - ale genunchlului 90 bali' ~I 'Slaturi pentru bali de din cauza re!]nerii de lichld in natura canceroasll'l lesutun 97

127

ISBN 9739613608
Coli de tipar: 16.Format:8/61X86. HUNGAPRINT - Edituri ,i tipografie Editorresponsabil:BarazMlkl6s- director. Tiparul executal sub cda nr. 14511994. la Imprimeriade Vest R A. Oradea. sir Mare~alIon Antonescu nr. 105. Romani"

PLAN$A III
Tataneasa
(Symphytum officina/e)

Urzica (Urtica diolca)

Ciubctlca-cucuhn (primula officinalis)

Porumbul
(lea mays)

Ccada-celutu! (Equisetum BNense)

Crell~oara
(AJchemiJ/a vu/gans)

PLAN$A IV
Mu~elelul (Matricariachamomilla)

_-

Miicn~ul-,epurelui (Oxalisacetosella)

Puful~a-cu-flori-mlci (Epi/oblumpar""lorum)

I Vontrilica (Voronicaoll,cinalls)

Urz,ca-moana-galbona (t.emiumga/eobdolon)

Sphnula (Solidagovirga-aurea)

Sunaloarea (Hypericumperioratum)

Stimate Cititorule!
in vremoa din urrna apar tot mai multe cart: ~i alte publicatii care, intr-un mod mai mult sau mai putin direct; se ocupa de rnedicina naturista, pun In evidenta virtutile remediilor oferite de natura. Aceste carti exprlma un protest implicit fata de mediul nostru social cuprins intr-un proces de accelerare reslmtit ca 0 goana de-a dreptul saloatica, fenomen ce prezinta serioase pericole pentru individul uman. Este un fapt dovedit ca starea noastra de sanatate se deterloreaza continuu, ca slsternul nostru nervos e supus unei suprasoI!citari deloc lipsite de nocivitate. Din pacate, nici drastica majorare a preturilor diverse lor stimulente de tipul drogurilor nu a avut, respectiv nu are efeet. Se poate presupuno ca, printre altele, aici SG regaseste mobilul fundamental al r.eorientarli mterestnui chiar ~i in cazul specialistlor spre m~dalitatile terapeutice natl::Jrale mentinute atita timp, ,?i Tara vreo indreptatire, lntr-un con de umbra. aproape uitate; se descopera acum d:.-, nou, ancestrala putere curative continuta in florile padurii, ale cimp...!lui, :n lerburi ;'1aroori. Cartea pe cai Fj ti-c oterlrn, draga Cititorule - ~i care s-a vlndut p;na acum In numeroase tarj ale (_t.::-ope: In peste 5 milioane de exemplare - e cestinata ."?i ea acestui scop. Autoaroa ~\ ;~r~a Treben, If'lCearCa, prin bogatele sale cunostinte, precurn ~i printr-o rermr. "'.'Itt eXP8rienta.practica. sa se puna In slulba acelora care cred cu sinceritate In :'}1,te--':-"2 ..meori apruape inexplicabita a naturii. In acelasi tlrnp, Editura, In deplin XQflJ C'; .:'il'~OrlreR, tine sa precizeze cu toata taria C"I, In ciuda bogatului .rnaterial bazat pd P:Rc:ica unei expsriente benefice, nici aceasta carte - ca, de altfel, nici c:~ePiJtt.ljca,~I; d .~'::!('Jmeniu - nu poate Inlocui cunostlntele pe care ~tiinta rnedicala le-a acurnurat (~8-.~ :l;!1~Jlvremii, nici procedeele si metodele specitice de diagnostic si tratarncnt !?! n!f;: ;:'3.' :<:I:nentelede mare eficacitate capabile nu (J data sa actior-eze In situatille I:mi~t. I Cartea :lc:,AI ", " Ii HilInsa in completarea celor de mal sus, apta fiind sa grabeasca sl, adesea, '37:1.';' ~ rnai user suportaoil procesul vindecarf si, gratie crecintei 9i tortei interioare, sa-i f::.:;:; IrE>versioil, sa ne redea sanatatea, sa ne intal eases fmcu credinta ~i

e'i c..~:,.... te ril"':l,;ri sanatr.:;;l

va

recomandam cartea Mariei Trsben 9i va dorim sa fiti

r:3dlturB