Evolutia medicamentului

Cunoastem foarte putine date despre metodele de tratament medicamentos utilizate in trecutul foarte indepartat al omenirii, dar se considera ca boala este anterioara omului, medicina deasemenea si prin urmare si farmacia, deoarece animalele au utilizat primele anumite plante atunci cand sufereau .

Nu avem de unde afla care erau plantele folosite de omul primitiv, dar in straduinta lui de a-si diversifica hrana a observat ca unele plante aveau insusiri tamaduitoare, iar altele erau otravitoare sau cu efecte mortale .

Oamenii arhaici au avut medicamentele lor, o adevarata farmacologie empirica, de care s-au folosit constient si care cuprindea in mare parte leacuri de origine vegetala, animala, dar si chimica, minerala,cum ar fi: argila,namolul,tuful vulcanic, caolinul, bitumul, sarea, potasiul si apele termale sulfuroase.

Cele mai vechi remedii utilizate erau: fierturile de buruieni (infuziile si decocturile de astazi) ungerile, spalaturile, prafurile, uleiuri, bauturi si sucuri fermentate in care dizolvau prafuri, inhalatii, boluri, fumigatii, lichide introduse in rect (apa de mare,apa calda sau fierturi de buruieni) etc.

Cndva, mnstirea a fost cabinet medical

Pn acum un secol, ngrijirea bolnavilor i arta de a vindeca se mai aflau nc sub tutela bisericii. Oamenii crora li se ncredina vindecarea sufletului trebuiau s rspund i de vindecarea trupului.

Leacuri pstrate n mnstiri

Vechii clugri ne-au transmis reete i metode de vindecare bazate pe ierburi de leac i rugciune De-a lungul secolelor, tincturile i licorile din plante folosite n medicina popular proveneau nu numai din experiena vracilor, ci i din mnstiri, acolo unde vechii clugri moteneau i duceau mai departe tradiia vindecrii cu ierburi de leac.

Leacuri pastrate in manastiri Preoii, clugrii i maicile alinau i suferinele trupului. Ei studiau funciile organismului i cauzele bolilor, elabornd metode de vindecare dintre cele mai diverse. Traduceau, transcriau i puneau n practic reete aparinnd altor culturi, dar acumulau experien i din terapiile practicate de ei nii. n special, clugrii s-au ngrijit de trebuinele sufleteti ale omului, pe care l-au neles i l-au sprijinit moral, dar cruia i-au oblduit i rnile fizice.

Farmacia din curtea mnstirii

n afar de plante medicinale, clugrii terapeui foloseau ventuzele, lsatul de snge, terapia cu ap, bile i cataplasmele, metode mai puin folosite astzi, dar care dau semne c snt redescoperite i apreciate tot mai mult i de terapiile moderne.

Plantele medicinale din Biblie

Clugrii au folosit cu predilecie acele plante tmduitoare pomenite n Biblie. Scorioara mirositoare apare de mai multe ori menionat n Sfnta Scriptur, mai ales ca unul dintre ingredientele ungerii sfinte. Astzi tim c uleiul esenial de scorioar este antidiareic, antimicrobian, astringent, imunostimulator i are efecte benefice n afeciuni respiratorii, genito-urinare, n tratamentele stomatologice.

Plantele medicinale din Biblie

Cedrul, arborele cel mai ludat, pomenit n Biblie de 75 de ori, ne d un ulei cu proprieti antiseptice pentru cile respiratorii. Este antiseboreic, expectorant, mucolitic, sedativ nervos i stimulent tonic.

Plantele medicinale din Biblie

Isopul, cu miros aromat plcut, e folosit n rceal, bronit, grip, angin, rni, dermatite, furuncule, guturai alergic, negi, papiloame, btturi

Pomenit n Psalmii lui David, isopul este un remediu excelent n tratarea bolilor de plmni. Acioneaz de asemenea ca un foarte bun purificator al sngelui, avnd efect asupra vaselor capilare prin scderea fragilitii acestora, planta fiind foarte bun i n tratamentul bolilor de ficat, n hepatite, leucoree, amenoree sau reumatism cronic. n cazul tulburrilor gastrice sau balonare este util tinctura de isop. Pentru arsuri la stomac i gaze intestinale se consum dou-trei pahare pe zi de macerat la rece, nainte de mesele principale.