Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
De cele mai multe ori, oamenii decojesc nucile verzi (pentru dulceata) şi aruncă
coaja, fără a şti ce rol important are aceasta pentru sănătate. Cojile verzi, la fel ca si
nucile, contin o adevarata farmacie, de pe urma careia e pacat sa nu profitati.
Acestea sunt foarte bogate în vitamina C (de 40 ori mai mult decât sucul de portocale
sau de 10 ori mai mult decât sucul de lamai) si sunt o sursa naturala de iod.
Cel mai puternic si mai concentrat remediu din coaja verde a nucilor este tinctura
care este un medicament natural excelent pentru glanda tiroida, ce ajuta la
imbunatatirea functiilor acesteia.
Deasemenea, tinctura mai este utilizata si pentru eliminarea viermilor intestinali si
a unor agenti patogeni din organism. Acest lucru este posibil prin continutul de tanin
care modifica pH-ul din intestinul gros si astfel, elimina parazitii, viermii si fungii,
asigurand o deparazitare de maxima eficienta.
Toate aceste insusiri se datoreaza substantelor active din compozitia cojilor verzi a
nucilor si anume: iod natural, vitamine (B1, B2, C, E si PP), substante flavonoide,
uleiuri esentiale, omega 3, juglon, proteine, tanin, caroten, calciu, fosfor, potasiu,
cobalt, magneziu si fier. Coaja verde de nuca mai contine aminoacizi esentiali
precum: arginina, histidina, isleucina, leucina, lizina, metionina, fenilanina, treonina,
triptofan, valina.
Juglona are proprietati antibacteriene si antifungice, impotriva Candidei albicans.
Juglona este activa fata de bacterii, levuri, mucegaiuri si ciuperci.
Taninul din coaja verde de nuca are efect anticancerigen, antibacterian,
antihepatotoxic, antihipertensiv si nu in ultimul rand antitumoral.
Iodul din coaja verde de nuca stimuleaza cresterea imunitatii si are rol antiseptic si
antibacterian.
Agentii anti-tumorali din coaja verde de nuca sunt utili cu precadere în tratamentul
cancerului intestinal.
EXTERN: Se foloseste coaja ca atare, tinctura, maceratul ori infuzia din coaja nucilor
sub forma de gargara, spalaturi locale sau cataplasme aplicate pe locul bolnav.
- spalarea si dezinfectarea ranilor
- candidoza, vulvovaginita
- spalari ale gurii in caz de afte sau rani provocate de extractii
- gingivite, parodontite, stomatite, stomatite aftoase, glosite, alveolite.
- boli dermatologice: acnee, psoriazis, eczema, prurit, ulcer varicos, herpes, negi,
escoriatii
- colorarea parului
Foarte multi oameni sufera de afectiuni ale glandei tiroide din cauza stresului.
Tulburarea functiei tiroidiene are o frecventa de cinci-sase ori mai mare la femei
decat la barbati, din cauza modificarilor hormonale la care este supus organismul
feminin.
Majoritatea persoanelor sunt diagnosticate cu hipertiroidism, o afectiune a glandei
tiroide prin care aceasta produce o cantitate prea mare de hormoni tiroidieni. Acest
aport semnificativ de hormoni are efect asupra metabolismului, batailor inimii,
oaselor, colesterolului, digestiei si sistemului muscular, in sensul ca accentueaza
functiile acestora in organism.
In concluzie pot sa apara stari proaste ca de exemplu: indispozitia, oboseala,
slabiciunea, transpiratia abundenta, balonarea, flatulenta, tremuraturi ale mainilor,
caderea parului, scaderea in greutatea, dureri toracice, greata, voma, diaree,
moleseala, batai cardiace, irascibilitate, tensiune arteriala foarte mare si altele.
Paraziţii intestinali sunt prezenţi deopotrivă la copii si adulţi, dar mai predispuşi
sunt copiii. Parazitii dăunează sănătăţii prin toxinele pe care le elimină, marind
acidifierea organismului şi prin folosirea resurselor organismului pentru a se hrăni.
Chiar dacă infecţia parazitară nu este neapărat o boală a colonului, paraziţii se menţin
şi într-un intestin nesănătos, mai ales când materiile fecale conţin proteine parţial
digerate. Paraziţii intestinali pot fi prevestitorii diferitelor afecţiuni. Simptomele cele
mai cunoscute ale parazitozelor intestinale sunt durerea de cap, respiraţia dificilă,
greaţa, icterul, constipaţia sau diareea. De asemenea, mai pot apare flatulenţa,
sindromul colonului iritabil, durerile abdominale, musculare şi articulare, anemia,
alergia, pielea iritată, nervozitatea, şi oboseala cronică.
În dietă sunt recomandate plantele şi alimentele cu un gust amar, asa cum este si
coaja verde de nuca, care stimulează secreţiile biliare şi contribuie la epurarea
toxinelor de la nivel hepatic. Printre alimentele nerecomandate în timpul
tratamentului se află laptele şi derivatele lui, deoarece reprezintă un mediu propice
pentru dezvoltarea paraziţilor.
Sursa: http://terapii100.blogspot.ro/2015/07/cojile-verzi-de-nuca-remediu-
pentru.html