Retete calugaresti Remedii stravechi, din mnastirile medievale Cimbrul (Satureya hortensis) Planta pe care grecii o numesc thymbra

este cicatrizanta ?i poseda o for?a energi zanta mare. * Luat cu vin, cimbrul este diuretic, normalizeaza ciclul menstrual ?i faciliteaz a eliminarea placentei ?i a fatului mort n pntecele mamei. * Sub forma de pudra fiarta cu miere, cimbrul devine un aliment care ajuta la ex pectorarea flegmei. Are virtu?i tamaduitoare ?i daca este fiert n vin ?i administ rat ca bautura. nghi?it n cantita?i mari, mpreuna cu vin, calmeaza durerile de stoma c. * Exista o boala numita letargie, care "scufunda" bolnavul ntr-un somn profund. C imbrul amestecat cu o?et este un remediu excelent mpotriva letargiei: este sufici ent sa se maseze cu el capul persoanei afectate. * Femeile gravide trebuie sa se ab?ina sa atinga aceasta planta, pentru ca nu do ar ingerarea, ci simplul contact cu ea le poate provoca avortul. * Marun?it ?i amestecat cu pu?in vin, cimbrul combate ame?elile, avnd acela?i efe ct ?i daca e consumat mpreuna cu un ou. * Proaspat sau uscat ?i administrat sub forma de bautura, cimbrul nu se deosebe? te cu nimic de alte afrodisiace: combinat cu vin, miere ?i piper, a??a sim?urile fa ra pic de modera?ie. De aici ?i denumirea lui latina satureya, avnd n vedere desfrn area satirilor, personificarea instinctelor brutale. Salvia (Salvia officinalis) * Bauta cu hidromel, salvia, pe care grecii o numesc elelisphaccos, este foarte b una mpotriva bolilor de ficat, faciliteaza eliminarea fatului mort din uter, acti veaza secre?ia de urina ?i ciclul menstrual. * Marun?ita ?i aplicata pe rana, neutralizeaza efectul mu?caturilor veninoase ?i cicatrizeaza ranile care sngereaza. * Un amestec caldu? de suc de salvie ?i vin calmeaza tusea ?i durerile de coaste. * Aceasta planta, fiarta n vin ?i folosita sub forma de cataplasma, potole?te mnca rimile din zona organelor genitale. * Sucul de salvie are, pare-se, proprietatea de a nnegri parul impregnat cu el, n mod repetat, sub razele soarelui. ?elina (Apium graveolens) Denumirea latina apium de apex (vrf de coif) vine de la faptul ca ?elina servea, odinioara, la mpodobirea capului nvingatorilor, obicei ce dateaza nca de pe vremea lu i Hercule. Conform altor pareri, numele de apium ar veni de la apis (albina), pe ntru ca albinele par a fi atrase n mod deosebit de florile acestei plante. Denumi rea greceasca este selinon. Medicii apreciaza ?elina datorita puterii sale considerabile, de energizare ?i de cicatrizare. * Sucul de ?elina, amestecat cu miez de pine alba ?i aplicat sub forma de catapla sma, pe timpul nop?ii, reduce inflama?iile ochilor ?i ale snilor. Baut n stare pur a, calmeaza arsurile de stomac, iar aplicat pe fa?a, usuca co?urile ?i deschide porii. * Consumata cruda (inclusiv sub forma de suc) ?elina are proprieta?i diuretice, mai active chiar cnd e preparata ca decoct de radacina sau de semin?e. * Oricare parte a plantei - radacina, tulpina sau frunze - este eficienta mpotriv a mu?caturilor veninoase, dar ac?iunea cea mai puternica o au semin?ele. * Sub forma de bautura - vindeca tusea, iar amestecata cu apa ?i o?et, opre?te di

areea ?i varsaturile. * Mncata cruda, pe stomacul gol, nvioreaza culoarea fe?ei bolnavilor afla?i n conva lescen?a, bauta cu apa combate frisoanele ?i febra cotidiana, iar marun?ita ?i a mestecata cu suc de marar este foarte eficienta mpotriva hidropiziei ?i a obtura?i ilor ficatului ?i splinei. * Aplicata pe piele, ?elina ndeparteaza pistruii. * Sucul de ?elina, amestecat cu faina curata, de calitate, ?i cu un albu? de ou, ?i aplicat, sub forma de cataplasma, schimbata de mai multe ori pe zi, cicatrizea za leziunile ?i ulcera?iile. Leu?teanul (Levisticum officinale) Denumirea latina a leu?teanului vine de la Liguria, regiunea n care cre?te din ab unden?a, ?i este apreciat pentru puterea lui energizanta ?i cicatrizanta. Virtutea sa rezida mai ales n frunze ?i n semin?e, care pot fi folosite cu acela?i succes mpotriva tuturor afec?iunilor. * Luat cu vin, leu?teanul calmeaza durerile de stomac, u?ureaza digestia, combat e avantajos toate maladiile interne ?i este, n plus, diuretic ?i emenagog (normal izeaza ciclul). * Planta ntreaga, marun?ita, amestecata cu vin ?i administrata ca bautura, este e ficienta mpotriva mu?caturilor veninoase daca, n acela?i timp, se aplica pe rana o cataplasma cu o parte din planta pisata. * Consumat ca aliment sau ca bautura, leu?teanul calmeaza n mod infailibil colici i, iar decoctul de radacina este bun, nu doar n cazul colicilor, ci n toate cazurile men?ionate pna acum. Samn?a de leu?tean faciliteaza digestia medicamentelor. Strab on era de parere ca este foarte utila pentru ochi, fie ca se bea sub forma de de coct, fie ca i se inspira mirosul. Asma?uiul (Cerefolium sativa) Asma?uiul este de felul lui astringent ?i fierbinte. Marun?it, amestecat cu mier e ?i aplicat pe zona bolnava, este eficient n tratamentul bolilor canceroase. * Baut cu vin, alina durerile de coaste, mai ales daca este aplicat, n acela?i timp , dupa ce a fost marun?it, pe por?iunea afectata. Administrat cu hidromel, u?ureaza eliminarea flegmei, iar fiert n ulei ?i folosit sub forma de cataplasma, opre?te fr isonul. * Marun?it ?i amestecat cu o?et foarte tare, asma?uiul distruge limbricii ?i al?i viermi intestinali, iar consumat cu vin, e diuretic ?i emenagog. Combinat cu cear a pura ?i cu unsoare veche ?i aplicat, n mod repetat, sub forma de cataplasma, vi ndeca obstruc?iile parotidelor ?i toate tipurile de tumori. * Mncata cu o?et foarte tare, planta are, n mod frecvent, un efect att vomitiv, ct ? i purgativ. * Bnd suc de asma?ui ?i aplicnd, concomitent, planta zdrobita pe pntece, se pot nlat ura obtura?iile cailor urinare. * Asma?uiul fiert poate disipa ame?elile. Pentru a ob?ine acest efect, trebuie m asat cu el capul bolnavului ?i trebuie aplicata o cataplasma - tot cu planta fia rta - pe frunte ?i pe tmple. Coriandrul (Coriandrum sativum) Coriandrul este o planta "rece", care, dupa parerea lui Galen, are ?i o anumita "asprime" ce omoara limbricii ?i viermii intestinali, dupa ce a fost marun?ita ?i bauta cu vin sau o?et. * Zdrobit, amestecat cu miere ?i struguri usca?i la soare ?i aplicat sub forma d e cataplasma, vindeca toate tipurile de tumori ?i, n special, inflama?iile testic ulelor. * Semin?ele de coriandru nmuiate n apa ?i baute n mod frecvent stopeaza fluxul stom

acal. * Este suficient sa amesteca?i sucul de coriandru cu o?et ?i ulei de trandafir ? i ve?i ob?ine o emulsie pre?ioasa, care vindeca inflama?iile cele mai intense. * Miezul de pine foarte alba, asociat cu suc de coriandru este foarte eficient aplicat sub forma de cataplasma - mpotriva tuturor tipurilor de inflama?ii. Acela ?i suc, amestecat cu faina de fasole ?i aplicat sub forma de cataplasma, vindeca ganglionii inflama?i ?i pustulele. * Dupa unii autori, trei boabe de coriandru nghi?ite nainte de revenirea frisonulu i au capacitatea de a "goni" febra care revine din 3 n 3 ore. Aceasta planta, cule asa nainte de rasaritul soarelui ?i pusa sub perna unei persoane cu stare febrila produce acela?i efect. * Xenocrate scria ca ciclul menstrual al femeilor ntrzie attea zile cte boabe de coria ndru au mncat ele. * Unii medici condamna folosirea frecventa a acestei plante, considernd ca poate ca uza moartea sau cel pu?in un numar infinit de maladii grave. Cresonul (Nasturtium officinale) Cresonul este o planta considerata - n acela?i timp - ?i calda, ?i uscata, astfel ca semin?ele lui au poten?ialul de a stinge pasiunea erotica, la fel ca virnan?u l. Acest efect apare la cei ce-l consuma n mod frecvent. * Marun?it proaspat ?i amestecat cu drojdie, se poate folosi sub forma de catapl asma ?i vindeca antraxul ?i furunculele, regulariznd supurarea acestora ?i calmnd, astfel, durerile. * Se spune ca masarea capului cu suc de creson opre?te caderea parului. ?i ca in stilnd sucul n ureche, durerea de din?i din partea corespunzatoare a fe?ei dispare . * Semin?ele de creson au proprieta?i ?i mai puternice. Baute cu vin, faciliteaza eliminarea fatului mort din uter, distruge viermii intestinali ?i neutralizeaza ef ectul mu?caturilor de ?arpe. Mirosul acestor semin?e, a?ezate pe carbuni aprin?i, este suficient pentru a pune ?erpii pe fuga. nghi?ite n mod repetat sub forma de po?iune preparata cu o?et, lini?tesc durerile de fiere. * Cataplasmele cu creson sau cu semin?ele lui, amestecate cu o?et ?i cu floare de faina, sau pur ?i simplu cu frunze marun?ite, sunt foarte eficiente mpotriva dure rilor sciatice. * Sucul de creson, combinat cu miere ?i folosit ca unguent, vindeca bolile de pie le. * Planta marun?ita, amestecata cu untura de gsca ?i masata pe pielea capului, calm eaza mncarimea sau cicatrizeaza umorile din zona respectiva. * Frunzele sau semin?ele fierte n lapte proaspat de capra ?i administrate caldu?e calmeaza durerile de piept. * Pisnd 30 g de semin?e ?i amestecndu-le cu apa caldu?a se ob?ine o bautura care re laxeaza abdomenul. Acelea?i semin?e, luate cu miere, potolesc tusea.