Sunteți pe pagina 1din 1

Lumina Sfintei Treimi n 1921, ntr-o perioada cnd Lenin le-a permis intelectualilor anticomuni?ti sa paras easca ?

ara, crema culturii ruse?ti va lua calea exilului. Cu ea va pleca ?i tnaru l pictor Serghei Saharov, care, dupa un periplu prin Italia ?i Germania, se va s tabili la Paris. Capitala Fran?ei trecea atunci printr-o perioada de mare efervesc en?a culturala, iar proaspatul emigrant va profita din plin de ea. Se va impune de timpuriu n lumea pictorilor parizieni, expunnd la Salon d'Automne ?i la Salon des Tuileries, rezervate elitei. Are succes, presa l remarca. Singura, pictura i alina s enza?ia de nimicnicie a existen?ei. Pentru el, penelul era o cale de descoperire a supremei frumuse?i, un mod de a strapunge neantul. Prin peisajele sale se va strecura nsa discret, fermecatoare ?i irezistibila, o Fiin?a care-l va lecui de dez nadejde ?i de moarte. Definitiv. Iisus, cu mila sa ne?armurita, va mbra?i?a drama tn arului pictor ars de dorul dupa Absolut. S-a ntmplat n Smbata Mare a Postului Pa?telui, atunci cnd firea toata ncremene?te parc a n a?teptarea nvierii. Subit, naprasnic ?i lin, ca Pavel pe drumul Damascului, Dum nezeu-Iubire i s-a descoperit lui Serghei. L-a vazut a?a cum e - Lumina blnda ?i i ubitoare, infinita, necuprinsa, nlan?uind ?i spa?iul, ?i timpul, covr?ind orice de znadejde, umplnd cu vrf orice existen?a. Mai trziu, Serghei va descrie vederea Lumin ii Sfintei Treimi ca fiind neobi?nuit de sub?ire, de lina. "Lini?tita ?i ginga?a , Ea atrage la sine inima ?i mintea, n a?a fel ca ui?i de pamnt, fiind rapit n alta lume. Blnda, ea e totu?i mai puternica dect toate cele ce ne nconjoara. Se mai ntmpl a ca nu sim?i materialitatea: nici a ta, nici a realita?ii nconjuratoare; ?i pe tin e te vezi tot ca o lumina. Angoasa face loc unei paci adnci". Serghei a trait tre i zile ?i trei nop?i n extaz. Dupa aceea, ncet, ca bataia unei aripi de fluture, L umina Sfnta s-a ridicat de pe sufletul sau, n cea de a treia zi a Pa?tilor. Mistuit de dorul Ei, a nceput de atunci o cautare care va ?ine ntreaga via?a. Prim ise cel mai mare dar pe care l poate primi omul pe pamnt, unul de care sfin?ii se n vrednicesc doar dupa o via?a ntreaga de truda ?i rugi. Dupa aceasta, a jertfit totul. A abandonat pictura ?i lumea, lund drumul Muntelui A thos, loc n care, de milenii, calugarii se ndulcesc de contemplarea lui Dumnezeu.