Onobrychis viciaefolia1. Aniarsexe (Onobrychis viciaefolia Scop., Iarba saraca, Sparceta, Baltarina) Are puterea de a vindeca abcesele simple.

Bauta cu vin este buna in retentia de urina, iar ca alifie, amestecata cu untdelemn, este sudorifica. Nu a fost studiata de catre medicina stiintifica. Nu se cunoaste utilizarea ei, nici in medicina stiintifica si nici in cea populara. Dioscoride: ANIASSEXE () Onobrychis are frunze lenticulare dar alungite, o tulpin lung de douzeci de centimetri, floare purpurie, i o rdcin mic. Crete n locuri umede i ascunse. Planta poate dizolva excrescenele iar un decoct amestecat cu vin, vindec urinaia lent i dureroas. Amestecat cu ulei, se unge pe corp i provoac transpiraia. Romanii o numesc opaca, brichilata, lopta sau iuncinalis, iar dacii, aniassexe. Identificare posibil: Denumire tiinific: Onobrychis sativa Denumire popular: Sparcet Alte posibiliti: Onobrychis viciaefolia Onobrychis christagalli Hedysarum onobrychis 2. Boudathla (Anchusa officinalis L., Limba boului, Miruta) Pusa in vin, pare sa fie binefacatoare (inveselitoare, sudorifica). Florile acestei plante au aceeasi compozitie ca si Borrago officinalis (Limba mielului), posedand, pe langa mucilagiu, o mica proportie de nitrat de potasiu si o materie albuminoida. Medicina stiintifica a constatat ca planta are proprietati emoliente, sudorifice si diuretice. Este recomandata contra guturaiului, bronsitei, iritatiilor rinichilor si retentiei urinare. Pentru a usura transpiratia se foloseste sub forma de infuzie sau decoct in bolile infectioase, ca rujeola ori scarlatina. Medicina populara n-o intrebuinteaza. 3. Cinouboila (Bryonia alba L., Mutatoare, Imparateasa, Brei, Cucurbetea, Muratoare cu poame negre, Tigva de pamant)

Frunzele, fructul si radacinile acestei plante au efecte puternice; din cauza aceasta se pune, cu sare, pe ulceratii si pe cangrene. Radacina plantei curata si netezeste pielea si elimina petele de soare. De asemenea, indeparteaza vanataile ochilor sau ale fetei, inlatura inflamatiile si sparge abcesele. Este buna in epilepsie, in apoplexie si ajuta celor care au ameteli. Daca se bea in cantitate mica, ajuta celor muscati de vipera. Omoara fatul. Uneori, tulbura mintea, iar daca este pusa

in vulva, face sa vina si cel de al doilea copil (gemelar). Bauta, este diuretica. Se da dispepticilor, la convulsii, si celor care au dureri din pricina coastelor rupte. Este buna contra durerilor de splina. Baile cu fiertura din aceasta planta sunt bune la durerile menstruale si provoaca avortul. Sucul scos din radacina, in timpul verii, ajuta la eliminarea flegmei. Fructul este bun la raie si lepra. Tot fructul, daca este baut cu fiertura de grau, face sa vina laptele la lauze. Din punct de vedere chimic, planta contine un alcaloid toxic, brionina, un principiu amar, brionitina, fecula, guma, un oleu si rezina. S-a constatat ca aceasta planta este un purgativ drastic si un bun antihemoragic. Se foloseste in atonia tubului digestiv. Buruiana cunoaste o larga folosire in terapeutica populara romaneasca, mai ales radacina, intrebuintata ca hemostatic si impotriva durerilor de cap. In Banat, cand cineva zacea de lingoare, i se punea sub spinare vita de imparateasa, cu fructe cu tot, iar imparateasa scoasa proaspat se taia felii si se punea pe talpile picioarelor. Radacina rasa si amestecata cu untura ranceda se intrebuinteaza pentru vindecarea cheliei. In Muntii Apuseni, radacina proaspata ori macerata in rachiu se folosea extern, la tratarea durerilor reumatice. 4. Coadama ori Coalama (Alisma plantago-aquatica L., Limbarita, Codru, Limba baltilor, Limba broastei, Limba oii, Patlagina apei, Podbeal de apa)

Este racoritoare si astringenta, fiind buna pentru mancarimi si pentru ulceratiile invechite, care rod tesuturile. In medicina noastra populara, planta se foloseste la paralizii (pocitura) si la lingoare (febra tifoida). 5. Coicolida sau Coicodila (Physalis alkekengi L., Papalau, Cireasa ovreilor, Besicuri, Buruiana de buba, Iarba bubei, Gogoase, Papele)

Fructul acestei plante, daca este baut, curata icterul, fiind un bun diuretic. Sucul stors din planta si uscat la umbra isi pastreaza intreg efectul. Din punct de vedere chimic, planta contine o substanta amara, numita fisalina, iar fructul contine acid citric, fiind comestibil. Medicina stiintifica a constatat ca fructele acestei plante, consumate in cantitate mare, produc diureza si purgatie. Ele

sunt indicate in bolile care se manifesta prin calculoza. De asemenea, se recomanda in edemul generalizat. Medicina noastra populara o intrebuinteaza la vindecarea bubelor, a durerilor de masele si de urechi. De o larga utilizare se bucura in afectiunile veterinare, pentru vindecarea durerilor de gura ale vitelor, a durerilor de picioare si in dalac. 6. Dielleina (Hyoscyamus niger L., Masalarita, Nebunarita)

Planta provoaca nebunie si somn greu, fiind de aceea dificil de folosit. O varietate a acestei buruieni are efecte mai moderate si este buna pentru tratamente. Se foloseste impotriva scurgerilor fierbinti, impotriva durerilor de urechi si a durerilor la organele genitale feminine. Se mai poate intrebuinta impotriva inflamatiei ochilor, a picioarelor si a altor regiuni ale corpului. Samanta plantei este buna la tuse si catar, impotriva scurgerilor de ochi, a scurgerilor femeiesti si a hemoragiilor. Pusa in vin, planta este indicata in podagra, la inflamarea testiculelor sau la umflarea sanilor in urma nasterii. Se mai foloseste pentru cataplasme anodine. Frunzele se intrebuinteaza la prepararea medicamentelor ce potolesc durerile. De asemenea, ele alunga febrele continue. Frunzele fierte provoaca o usoara ratacire a mintii. Radacina fiarta in otet este buna la durerile de dinti si poate fi folosita in apa de gura. In medicina stiintifica se extrage din aceasta planta hiosciamina si scopolamina. Fiertura ei este calmanta, analgezica, antispasmodica, sedativa si hipnotica. Frunzele de maselarita intra in preparatele antiastmatice, iar uleiul este intrebuintat extern, pentru alinarea durerilor in nevrite, reumatism etc. Medicina noastra populara foloseste aceasta planta la durerile de masele etc. 7. Diesema (Verbascum phlomoides L., Lumanare, Lumanare tepoasa, Coada boului, Coada lupului, Coada mielului, Coada vacii, Lumanarica, Coravatic, Lipan)

Este cunoscuta ca planta de leac inca in secolele V-IV i.Ch., de catre hipocratici. Este amintita si de Plinius. Radacina acestei plante este astringenta si se da cu vin celor care au diaree. Fiertura este buna pentru rupturi, spasme si tuse invechita. Daca se clateste gura cu ea, ajuta la durerile de dinti. Frunzele fierte in apa se pun, sub forma de cataplasme, pe umflaturi si abcesele ochilor. Cu miere si vin este buna la ulceratiile din cangrena seaca. Cu otet vindeca ranile si ajuta celor intepati de scorpioni. Frunzele, sub forma de cataplasme, sunt bune in arsuri. Medicina stiintifica foloseste florile acestei plante ca expectorant si emolient. Se intrebuinteaza in afectiunile cailor respiratorii superioare. Intra in compunerea ceaiurilor antibronsitice si pectorale. Pe langa actiunea sa pectorala, ceaiul serveste la cataplasme emoliente. Medicina noastra populara foloseste aceasta planta contra tusei, raguselii, tuberculozei si astmului. Se mai intrebuinteaza in afectiunile catarale intestinale, dizenterie, hemoroizi, retentia urinei, lipsa poftei de mancare, reumatism, tulburari menstruale. Din aceeasi planta se fac cataplasme, care se aplica pe inflamatii, ulceratii, furuncule, panaritii etc. Sucul amestecat cu otet se foloseste la arsuri, ca si contra migrenelor cu ameteala. 8. Doctila, Chodela, Dochela (Ajuga chamaepitys L., Tamaita de camp)

Frunzele acestei plante, daca sunt baute cu vin timp de sapte zile, lecuiesc icterul, iar daca sunt baute 40 de zile, lecuiesc sciatica. Planta se da suferinzilor de ficat si celor care urineaza greu. Este buna la orice fel de colici. Framantata cu smochine, usureaza scaunul. Amestecata cu miere, este un bun purgativ. Elimina resturile din uter, vindeca intarirea sanilor, usuca ranile si vindeca herpesul. S-a constatat ca planta are actiune diuretica, antispastica si laxativa. In Evul Mediu s-a folosit in icter. Medicina populara n-o intrebuinteaza. 9. Duodela sau Diodela (Achillea millefolium L., Coada soricelului, Alunele, Sorocina)

Bauta in fiertura simpla sau amestecata cu otet si miere, buruiana inlatura inflamatiile si elimina fierea. Foloseste si astmaticilor sau melancolicilor. Planta fara flori ajuta, in fiertura, celor cu litiaza sau celor care sufera de guta. Fiertura acestei plante este buna, sub forma de bai, la uterul sclerozat si inflamat. Dioscoride o mai recomanda sub forma de cataplasme, afirmand ca vindeca erizipelul si flegmoanele. Medicina stiintifica a constatat ca planta are proprietati amararomatice, fiind intrebuintata drept tonic. Este hemostatica, coleretica, antiinflamatoare si regenerativa. Au fost obtinute, cu uleiul esential al plantei, bune rezultate in bolile de piele. Florile intra in compozitia ceaiurilor antiastmatice, laxative, antihemoragice, gastrice si calmante ale colicilor. Extractul si infuzia plantei au influenta favorabila in malarie, in inflamatiile ficatului si splinei. Utilizarea ei determina coborarea tensiunii sangelui si are actiune anticonvulsivanta si calmanta. Este un bun medicament contra tusei si inflamatiilor bronsice. Se intrebuinteaza, de asemenea, in bolile vezicii urinare. Stimuleaza activitatea stomacului.

In medicina populara, planta este folosita contra durerilor de piept si in orice afectiune digestiva. Se mai utilizeaza pentru stimularea poftei de mancare si curatirea sangelui, in bolile de nervi, durerile de sale si hemoroizi. 10. Dyn (Urtica dioica L., Urzica, Urzica mare, Urzica de padure) Frunzele acestei plante vindeca, sub forma de cataplasme, muscaturile de caine si ulceratiile cangrenoase sau carcinomatoase. Buruiana este buna la luxatii, umflaturi, parotidite, tumori axilare, abcese. Se aplica cu ceara celor care sufera de splina. Frunzele, introduse in nari, se folosesc la scurgerile de sange. Ajuta la tulburarile menstruatiei. Samanta, bauta cu vin indulcit, este un bun afrodisiac. Cu miere, ajuta in astm. De asemenea, este folositoare la inflamatia coastelor sau a plamanilor. Este un bun expectorant. Frunzele, fierte cu cochilii de scoica, inmoaie scaunul. Indeparteaza umflaturile intestinale si sloboade urina. Bautura de frunze fierte usureaza durerile menstruale. Gargara cu sucul plantei indeparteaza inflamatiile epiglotei. Planta este bogata in vitamine A, B2, K, precum si in clorofila. Perii contin, pe langa acid formic, histamina, acetilcolina si hidroxitriptamina, precum si substante rasinoase. Medicina stiintifica a stabilit ca planta are actiune hemostatica in toate felurile de hemoragii, si ca poate combate constipatia. De asemenea, s-a constatat ca, prin continutul sau bogat in clorofila, inlesneste regenerarea sangelui. Este si un bun diuretic, utilizat cu succes in litiaze si in reumatism. Ajuta la icter, enterocolite, gastralgii, cataruri bronsice, stari astmatice. Este folosita si in unele boli de piele. Are, de asemenea, un efect antisudorific. Sub forma de salata foloseste la combaterea avitaminozelor A si K. Este un bun stimulent al epitelizarii tegumentelor si un antisupurativ. In medicina noastra populara, urzica se foloseste cu unele din indicatiile preconizate in medicina stiintifica, mai ales la tratamentul reumatismelor. 11. Guoleta

(Lithospermum arvense L., Margeluse, Mei pasaresc)

Samanta acestei plante, bauta cu vin, sfarama pietrele la rinichi si da drumul urinei. Planta a fost intrebuintata ca medicament in Evul Mediu. Cercetarile moderne au demonstrat ca are o actiune antigonadotropica si antitireotropica. In medicina populara nu se intrebuinteaza. 12. Mendruta (Veratrum album, Strigoaie, Steregoaie)

Fructul acestei plante, zdrobit si baut cu vin, cam o ceasca mare, foloseste celor cu dizenterie si colici. Dioscoride afirma ca opreste si fluxul menstrual. Medicina stiintifica intrebuinteaza planta cu prudenta, pentru ca se pot produce accidente. Actiunea ei este toxica, narcotico - stupefianta si iritanta. Alcaloizii, mai ales alcaloizii esteri, determina efecte hipotensive puternice, dar de interes terapeutic destul de restrans. Industria de medicamente extrage din aceasta planta un complex de alcaloizi, indicati pentru tratamentul bolii hipertensive. Extractele pot fi folosite la combaterea unor ectoparaziti. In medicina noastra populara, steregoaia se intrebuinteaza ca insecticid si pentru tratamentul raiei. 13. Mizela (Thymus vulgaris L., Lamaioara, Cimbru, Lamaita)

Fiertura din aceasta planta, bauta cu sare si cu otet, ajuta la eliminarea prin scaun a secretiilor provenite din inflamatii. Fiarta cu miere, e de folos celor care nu pot respira decat in pozitie ridicata, astmaticilor. De asemenea, elimina viermii intestinali, porneste fluxul menstrual si face sa vina si al doilea copil gemelar. Are si efect abortiv. Este, de asemenea, un bun diuretic. Planta, amestecata cu miere curata pieptul; macerata in otet, indeparteaza, sub forma de cataplasma, edemele recente si hematoamele. De asemenea, inlatura excrescentele carnoase si negii. Tinuta in vin si preparata sub forma de alifie, planta este buna pentru cei ce sufera de ischias. Pusa in mancare, foloseste celor cu vedere slaba. Dioscoride mai afirma ca buruiana este utilizabila, sub forma de condiment, si de catre cei sanatosi. Datorita proprietatilor dezinfectante ale acestei plante, medicina stiintifica utilizeaza uleiul ei la tratamentul proceselor infectioase ale intestinelor, rinichilor si vezicii urinare. Extractul este recomandat in tusea convulsiva, procesele pulmonare febrile, inflamatiile bronhiale purulente, emfizemul pulmonar, afectiunile cailor urinare, bolile infectioase ale tractului gastro-intestinal. Planta intra in compozitia siropului contra tusei si a tonicului amar. Medicina noastra populara foloseste cimbrul contra durerilor abdominale, colicilor si durerilor de cap. De asemenea, se foloseste la tratamentul tusei si al tusei convulsive, ca expectorant. Planta mai este indicata in tuberculoza,

indigestii, retentia de urina si pentru stimularea ficatului si a rinichilor. 14. Priadila (Clemantis vitalba L., Curpen, Vita alba, Archi, Luminoasa)

Dioscoride spune ca tulpina acestei plante este diuretica, porneste fluxul menstrual si inlatura durerile de splina. De asemenea, trebuie recomandata epilepticilor, paraliticilor si celor care au ameteli. Pisate in vin, frunzele acestei plante sunt de folos, sub forma de cataplasme, la ulceratiile de la gatul animalelor de jug (rosaturi infectate), precum si in luxatii. Planta n-a fost studiata din punctul de vedere al continutului chimic si nu este folosita de medicina stiintifica. In schimb, curpenul este utilizat in medicina noastra populara, la paralizii; se mai foloseste contra tusei si pentru cresterea parului. 15. Propodila, Procedila (Potentilla reptans L., Cinci degete, Iarba degetelor, Ochiul boului)

Daca radacina acestei plante se fierbe cu apa, pana ce lichidul scade la o treime, si apoi se ia in gura, durerile de dinti se linistesc. Fiertura vindeca ulceratiile putrede ale gurii. Sub forma de gargara, inlatura inflamatiile faringiene. Ajuta la diaree si dizenterie, de asemenea, artriticilor si celor cu ischias. Radacina macerata in otet, aplicata sub forma de cataplasme, vindeca herpesurile. Planta vindeca, de asemenea, scrofulele si induratiile pielii, umflaturile, anevrismele, abcesele, erizipelele, excrescentele de pe degete, calozitatile si raia. Sucul radacinii tinere este bun la bolile de ficat si plamani si poate fi folosit si impotriva otravirilor. Frunzele plantei, baute cu hidromel sau vin taiat cu apa, sunt folositoare in frigurile ciclice: la febra care apare din patru in patru zile, se beau cate patru frunze, la febra din trei in trei zile, cate trei, iar la cea zilnica cate una. Daca se beau, timp de 30 de zile, cate 30 de frunze zilnic, ea ajuta epilepticilor. De asemenea, inlatura repede icterul, daca se bea sucul frunzelor, cate trei cesti zilnic. Vindeca apoi ranile si fistulele, precum si excrescentele de pe unghii, daca este folosita sub forma de cataplasma, cu miere si cu sare. Planta se mai intrebuinteaza la herniile intestinale si la hemoragii. S-a constatat ca, din punct de vedere chimic, planta contine o proportie ridicata de tanin. Medicina stiintifica utilizeaza calitatile ei la tratamentul diareei, al dizenteriei. S-a constatat ca poseda si o actiune hemostatica, iar extern grabeste cicatrizarea ranilor si a ulceratiilor, favorizand, pe de alta parte, vindecarea gingivitelor si stomatitelor. In medicina noastra populara nu se intrebuinteaza.

16. Riborasta (Lappa maior Gartn., Brusture)

Radacina acestei plante, bauta impreuna cu seminte de pin, este de folos celor care scuipa sange si la puroieri. Aplicata prin cataplasme este buna la luxatii, iar frunzele, sub aceeasi forma, ajuta la ulceratiile vechi. Medicina stiintifica a constatat ca aceasta planta are o actiune diuretica, hipoglicemianta si antiseptica, dar si laxativa, sudorifica si depurativa, astfel incat adeseori furunculoza dispare, oricare ar fi vechimea infectiei. Extractul mai are si efecte carminative. Dar toate aceste reactii nu sunt studiate in suficienta masura. Ceaiul de frunze de brusture este recomandat in bolile de stomac, guta, reumatism. Pentru uz extern, se recurge, in plagile purulente, ulceratii pe picioare si furunculoza, la infuzia de seminte. Planta are si proprietati hemostatice si se administreaza in epistaxis. Apa de brusture se intrebuinteaza la spalarea gurii, fiind dezinfectanta si antiputrida. Se crede ca uleiul in care s-a macerat radacina de brusture inlesneste cresterea parului, intrand de aceea in compozitia unor uleiuri de par. In medicina noastra populara, frunzele de brusture se folosesc la tratamentul ranilor, al ulceratiilor si, in special, al furunculozei. Se administreaza intern in diferite boli. 17. Salia (Datura stramonium L., Ciumafaie, Alaur, Bolondarita)

Frunzele, fructul si sucul acestei plante, tinute in vin si aplicate sub forma de cataplasme, fac sa iasa aschiile de lemn sau tot ce-a intrat strain in corp. Bauta, fiertura vindeca retentia de urina, sparge pietrele din vezica urinara si porneste menstruatia. Sunt atestate proprietatile antiastmatice ale plantei, drept care este folosita la confectionarea tigarilor antiastmatice. Datorita scopolaminei, ea are o actiune asemanatoare atropinei; calmeaza excitatiile psihomotrice, fiind utilizata de aceea in tratamentul parkinsonului si al coreei. Asociata cu morfina, se foloseste la calmarea unor dureri foarte puternice si pentru pregatirea narcozei in chirurgie. Are efecte midriatice, utilizabile in oftalmologie si la combaterea raului de mare. In medicina noastra populara, planta se foloseste, sub forma de cataplasme, la rani, iar frunzele in insomnii. 18. Sciare

(Dipsacus pilosus L., Varga ciobanului, Scaius)

Dioscoride afirma ca radacinile acestei plante, fierte in vin si pisate pana capata grosimea unui amestec de ceara cu untdelemn, vindeca, aplicate local, crapaturile si fistulele anale. Se credea ca este un bun medicament impotriva excrescentelor si negilor. Altii pretindeau ca viermisorii de pe capul plantei vindeca frigurile cu accese din patru in patru zile. Nu s-a precizat compozitia chimica a plantei, pentru ca nu este utilizata nici in medicina stiintifica, nici in cea populara. 19. Stirsozila

(Erythraea centaurium Pers., Fierea pamantului, Floare de friguri, Cintaura, Frigor, Frigurica, Potroaca, Scanteuta de friguri, tintaura)

Actiunea vindecatoare a acestei plante era cunoscuta inca de hipocratici si Plinius. Dioscoride consemneaza ca, sub forma de cataplasma, planta verde cicatrizeaza ranile, curata ulceratiile vechi si le inchide. Fiarta si bauta, inlesneste evacuarea fierii. Fiertura folosita pentru clisma este buna la guta, decongestioneaza si indeparteaza durerile. Sucul este bun in afectiunile de ochi, pentru ca, amestecat cu miere, curata tot ce intuneca pupila. Sucul aplicat pe organele genitale feminine porneste menstruatia si este abortiv. Baut, foloseste mult la bolile de nervi. Medicina stiintifica a constatat ca planta are proprietati antifebrile, fiind cel mai bun inlocuitor al chininei. Sub forma de prafuri sau de infuzie, se administreaza pentru fortificarea stomacului si pentru combaterea fierbintelilor, indicandu-se si pentru regenerarea sangelui, la anemici, in tulburarile circulatorii, in cazurile de epuizare, la bolnavii febrili, pentru stimularea sistemului nervos etc. Se mai recomanda ca stimulent al poftei de mancare sau in bolile de

rinichi si ficat. Extern, se utilizeaza la bolile de piele. Medicina noastra populara o foloseste pentru calitatile ei febrifuge, apoi contra arsurilor stomacale, a ragaielii, greturilor si impulsului de a vomita, contra flatulentei, a colicilor, diareei, in bolile de inima etc. Extern, decoctul se foloseste la spalaturi ale pielii bolnave. 20. Tendila, Teidila (Mentha piperita L., Izma, Izma buna, Gingiurna, Minta)

Bauta si aplicata sub forma de cataplasme plantale, este de folos celor muscati de serpi. Fiertura are efecte diuretice. Ajuta si la fracturi, spasme si celor cu respiratie anevoioasa. De asemenea, este buna impotriva colicilor, precum si pentru tratamentul holerei si al paraliziei. Bauta cu vin, planta serveste ca antidot al otravurilor si curata icterul. Bauta cu sare si cu miere, omoara viermii intestinali. Acelasi efect il are daca este consumata cruda, zdrobita. Foloseste si acelora care sufera de elefantiaza, daca este ingerata in mare cantitate, iar dupa aceea se bea zer. Fructele zdrobite, introduse in vagin, sunt abortive si pornesc menstruatia. Albeste cicatricile negre, daca este folosita sub forma de cataplasme. Indeparteaza pungile de sub ochi. Este de folos celor care sufera de sciatica. Are, de asemenea, efect sudorific. Sucul plantei, picurat in urechi, omoara viermii. Medicina stiintifica recurge frecvent la aceasta planta pentru proprietatile ei calmante, anticonvulsionante si anticatarale. Se foloseste sub forma de infuzii in tulburarile digestive si secretorii, de pilda in gastroenterite, diareea cu varsaturi, colici si convulsii, hepatita, litiaza biliara si renala, dismenoree. Ceaiul baut rece in cantitati mici este antiemetizant. Uleiul esential administrat extern prezinta actiune anestezica valorificata in dermatologie si oto-rinolaringologie. Extractul de frunze are efecte colagoge. Planta este puternic sudorifica, diuretica si fortifica sistemul nervos. Se foloseste in diareea catarala, in convulsiile isterice si in varsaturi. In industria noastra farmaceutica menta intra in compozitia mai multor preparate si a numeroase ceaiuri. Planta are o larga utilizare si in medicina populara romaneasca. Se foloseste contra insomniilor, sub forma de cataplasme la combaterea durerilor reumatice si sub forma de ceai la deranjamentele gastrice. Tot ceai de menta se da copiilor a caror vezica urinara functioneaza defectuos. Se mai foloseste contra iritatiilor si in unele boli de piele. 21. Usazila (Cynoglossum officinale L., Arariel, Limba cainelui, Aratiel, Plescaita rosie, Poalele matii)

Frunzele acestei plante, zdrobite si amestecate cu grasime veche de porc, vindeca muscaturile de caine, chelia si arsurile. Fiarta, bauta cu vin, planta este laxativa. Actiunea cea mai importanta a plantei este cea calmanta. Medicina noastra populara n-o foloseste. Dakeina /dacina Beta vulgaris Frunzele sfeclei la fel de delicioase ca radacina Sfecla este un depozit nemuritor de vitamine si microelemente care, spre deosebire de restul legumelor, nu se distrug si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare termica. Folosirea ei in alimentatie are, pe langa virtuti culinare, si virtuti medicale de prevenire a bolilor de sange, deoarece intrece toate legumele (in afara de usturoi) prin continutul de fier. Asimilarea fierului este favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei. In structura radacinii de sfecla este prezent si cuprul. Lipsa de cupru in alimentatie provoaca incaruntirea precoce a parului, ingreuneaza procesul de consolidare a fracturilor, provoaca dereglari in activitatea pancreasului. Alt element important este zincul, prezent in cantitati foarte mari. Datorita prezentei lui in alimentatie, functioneaza bine organele de reproducere, se previne aparitia cosurilor, a furunculozei, caderea parului. Lipsa de zinc afecteaza vederea, poate provoca infarctul miocardic. Sfecla contine si o cantitate mare de mangan, care apara ficatul de distrofie adipoasa (lipidoza), scade nivelul de zahar in sange, ajuta in lupta cu scleroza si elimina surplusul de apa din organism. Sfecla contine si iod, care favorizeaza metabolismul, fiindu-le extrem de prielnica persoanelor cu obezitate si care sufera de inhibarea functiilor tiroidei. De nepretuit este rolul iodului si in blocarea cancerului si incetinirea imbatranirii. Celuloza din sfecla scoate din organism toxinele, imbunatateste functionarea tractului intestinal, fiind un remediu redutabil in tratarea obezitatii si constipatiei. Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei: atat tuberculii cat si frunzele. TRATAMENTE INTERNE * Alcoolism. Complexul de metode folosite in vindecarea alcoolismului prevede si imbogatirea organismului cu saruri de potasiu, vitamine si alte substante care ajuta la reducerea tendintei irezistibile de a consuma alcool. Cu 30 de minute inainte de masa, se beau 100 ml de suc de sfecla, iar in timpul meselor principale, de 2-3 ori pe zi, se consuma salata de sfecla rasa, fiarta sau coapta in cuptor. * Amigdalita. In medicina populara, se folosesc mai multe preparate din sfecla, pentru tratarea amigdalitei. Pentru gargara, se foloseste apa calduta in care s-au fiert frunzele sau radacina de sfecla. O alta metoda: se da pe razatoare sfecla cruda, se umple un borcanel de 700 ml, se adauga 2-3 linguri de otet si se lasa la macerat 3 ore, amestecand periodic. Se stoarce sucul si se adauga putina miere de albine. Se face gargara la fiecare 2 ore. Pentru accelerarea vindecarii, in pauze, intre gargare, se mesteca incet cate o felie de sfecla cruda. * Anemie. Continutul bogat in fier favorizeaza ridicarea nivelului de hemoglobina in sange. Se recomanda consumul zilnic al sfeclei in stare cruda, fiarta sau murata. De 2-3 ori pe zi, se mananca 150 g de salata din sfecla, morcovi si ridiche neagra crude, date prin razatoare, amestecate cu suc de lamaie sau smantana. Substantele vitale din sfecla nu se distrug prin fierbere (dar e preferabil sa fie consumata cruda) * Bronsita cronica. Se stoarce sucul dintr-un kilogram de sfecla, se amesteca cu 1 kg miere de albine, 500 ml vin rosu de casa, un pahar de suc de morcov si 1 kg de piersici curatate de samburi si taiate felii. Se pune totul intr-un borcan de sticla, care se introduce intr-un vas cu apa calduta. Se fierbe 10-12 minute pe baie de aburi dupa primul clocot. Pe

parcurs, se amesteca cu o lingura de lemn sterilizata. Se pastreaza in frigider. Se beau cate 75 g dimineata, pe nemancate, dupa care se mananca o bucatica de unt. Doza obtinuta este pentru o singura persoana. Ajuta si la vindecarea diferitelor afectiuni ale aparatului respirator, provocate de raceala, dar si pentru profilaxia lor. * Constipatie, ocluzii intestinale, hemoroizi, hipertensiune, varice, aritmie (fibrilatie auriculara). Se pun la fiert 5 l de apa de izvor, si cand da in clocot se adauga 500-700 g de sfecla tocata si se ia de pe foc. Se infuzeaza 3 ore, apoi se strecoara. Se amesteca cu 150 g de zahar si o lingurita de drojdie uscata si se pune intr-un loc cald, pentru 24-36 de ore. (Tratamentul va avea efect pozitiv numai in caz de renuntare categorica la bauturile alcoolice, inclusiv berea . Dupa 2-3 pahare de vin sau bere, bolile ocupa din nou pozitiile castigate si tratamentul trebuie inceput de la zero.) Impreuna cu sfecla, in apa puteti sa adaugati si plante medicinale pentru afectiunile de care suferiti, de exemplu: matase de porumb, paducel, flori de castan etc. Dupa stoarcerea lichidului, din sfecla ramasa se modeleaza bilute de marimea corcoduselor si se pastreaza in frigider sau in congelator (daca sunt multe). Dimineata, pe nemancate, se beau 300 ml de suc fermentat de sfecla. Daca dupa 30-45 de minute apare senzatia de foame, se mesteca incet si se inghite cate o biluta de sfecla. Procedeul se repeta ori de cate ori apare senzatia de foame. Daca ea nu dispare dupa consumul a 7-10 bilute de sfecla, se pot consuma si alte alimente. * Curatarea organismului de metale grele si radioactive, dizolvarea placilor aterosclerotice din vasele sanguine. Se prepara un amestec din cantitati egale de sucuri din sfecla, morcov si ridiche neagra. Amestecul se toarna in sticle de culoare inchisa si se tine 3 ore in cuptorul incalzit slab. Se bea de trei ori pe zi cate o lingura, intre mese. * Curatirea sangelui, intarirea imunitatii. 500 g de sfecla si 500 g de morcov se taie marunt. Peste legume se toarna apa clocotita cat sa le acopere (cu 2 degete) si se fierb pe foc mic timp de 30 de minute. Cand legumele sunt fierte, se adauga cate o cana de stafide si caise uscate si se lasa sa mai fiarba 5 minute. Dupa racire, preparatul se amesteca cu 2 linguri de miere de albine si se lasa pentru 12 ore la racoare. Se consuma de trei ori pe zi, cate 100-150 g, timp de o luna. Preparatul ajuta si la restabilirea fortelor organismului slabit dupa o boala grea. * Depuneri de colesterol, constipatie. Trei litri de apa rece se toarna peste 1 kg de sfecla taiata marunt. Se adauga 6-8 crengute de urzica sau 2-3 frunze tinere de hrean. Urzica se schimba zilnic. Componentele se pun in camara, intr-un borcan. Se bea cate un pahar, de trei ori pe zi. * Dezintoxicare - un pahar de frunze de sfecla tocate se amesteca cu un pahar de zahar si 3 litri de zer. Amestecul se pune la fermentat in loc cald, ferit de lumina, acoperit cu 3 straturi de tifon. Dupa doua saptamani se strecoara. Se beau cate unul, apoi cate doua pahare pe zi. * Disbacterioza. Flora intestinala se restabileste cel mai rapid daca se consuma sfecla marinata. Modul de preparare: sfecla spalata bine se fierbe, se raceste, se curata de coaja si se taie felii subtiri. Inainte de a pune feliile in borcan, sfecla se cantareste. Pentru un kilogram de sfecla este nevoie de 1 litru de apa, 2 pahare de otet de mere, cate o lingurita de sare si zahar, 10 boabe de piper negru, 6 cuisoare si 2 foi de dafin. Marinata se aduce pana la punctul de fierbere si se tine pe foc slab, 3-5 minute. Otetul se adauga dupa racire. Marinata se toarna in borcan peste feliile de sfecla. Se pastreaza la rece.. * Gripa, raceala. Se amesteca 300 g suc de sfecla cu 200 g suc de rosii, cu sucul dintr-o lamaie, 5 linguri suc de ceapa, 4 crengute de menta, sare, zahar si piper negru macinat (dupa gust). Dupa 2 ore, se scoate menta si se beau cate 50 ml suc cu inghitituri mici, intre mesele principale. * Hipertensiune. In medicina populara gasim foarte multe retete pentru reglarea tensiunii, in care ingredientul principal este sfecla. Se amesteca in parti egale suc de sfecla cu miere de albine si se beau cate 2 linguri de trei ori pe zi. In loc de miere, puteti sa-l amestecati cu suc de paducel. * Hipertensiune cu dureri de cap si edem al picioarelor. Se storc 300 ml suc de sfecla, se amesteca cu sucul dintr-o lamaie, 1,5 l de apa si 300 g de zahar sau miere de albine. Se tin ingredientele intr-un borcan de 3 l, acoperit cu tifon, intr-un loc cald, pentru fermentatie. Lichidul (gen sampanie) nu se pastreaza la frigider. Se beau, de 3-4 ori pe zi, cate 100-150 ml. Regleaza tensiunea arteriala, dispar durerile de cap si vajaiturile. * Litiaza renala. Se taie in felii subtiri 3-4 sfecle de marime medie, curatate de coaja. Se pun intr-un borcan de trei litri. Se toarna deasupra apa rece de izvor, in asa fel ca sa ramana un loc gol de 2-3 degete. Pe gura borcanului se pune un strat de tifon. Timp de 7-8 zile, borcanul se lasa la temperatura camerei, amestecand continutul zilnic, cu o lingura de lemn, apoi lichidul se strecoara in alt vas si se pastreaza in frigider. Preparatul se bea fara restrictii. Intre timp, se prepara o alta portie de bautura. In 5-6 luni, in afara de curatarea rinichilor de nisip, este posibila si imbunatatirea digestiei si reglarea tensiunii arteriale. * Menopauza. Deseori, in perioada climacterica apar diferite dereglari, mai ales menstruatii abundente, cand se pierd cantitati mari de fier. Se bea suc de sfecla in portii mici (75-100 ml) de 2-3 ori pe zi. * Pietre in colecist. Ca sa eliminati pietrele din colecist, concomitent cu alte metode, se foloseste si siropul de sfecla. Un kg de sfecla taiata felii subtiri se fierbe in 2 litri de apa, pana se obtine un sirop concentrat. Se beau cate 150 ml, de patru ori pe zi, cu 40 de minute inainte de masa.

TRATAMENTE EXTERNE * Guturai. Se pun in nas picaturi de suc de sfecla. Pentru cei mai mici, sucul se amesteca cu apa fiarta si racita, ca sa nu-i usture tare. * Lichen, eczeme, arsuri. Se aplica terciul din sfecla timp de 4-7 zile. Cataplasma se schimba de 5 ori pe zi. Pe arsuri, se pot aplica si frunzele de sfecla strivite in palme. * Limfostaza (elefantiazis). Edemul limfatic al picioarelor necesita un complex intreg de tratamente, printre care si comprese cu celuloza din sfecla ramasa dupa stoarcerea sucului. In acelasi timp, se bea si infuzie din frunze de patlagina. O lingura de frunze se infuzeaza in 250 ml apa fierbinte, pana la racire. Se imparte in 2 doze si se bea dimineata si seara, cu 30 de minute inainte de masa. * Mastopatie. Terciul din sfecla tocata, pus intr-un tifon, se aplica pe locul bolnav, zilnic, 40-50 de minute.. In acelasi timp se beau cate 50 ml de suc, de doua ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa, timp de 25 de zile. * Paradontoza. Se rade sfecla pe razatoarea mica. Terciul obtinut se aplica pe gingiile bolnave si se tine 25-30 de minute. Imbunatatirea se observa peste 5-7 zile, dar tratamentul trebuie repetat cateva saptamani (in functie de vechimea afectiunilor). Test de sanatate cu suc de sfecla Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei Sfecla contine multe substante benefice (betanina, saruri de potasiu) care au efecte pozitive asupra tensiunii arteriale, asupra nivelului de colesterol, a metabolismului lipidic in celulele ficatului si a intaririi peretilor vasculari. De regula, se stie ca sucurile de legume se beau imediat dupa ce au fost stoarse. Nu e si cazul sucului de sfecla, care nu se bea imediat, ci trebuie lasat 2-3 ore ca sa se evapore unele ingrediente ce produc efecte negative (dureri de cap, stari de greata etc.). Cu ajutorul sucului de sfecla ne putem testa starea de sanatate, facand un exercitiu simplu. Se beau 100 ml suc de sfecla si se mananca o salata de sfecla cruda, data prin razatoarea fina. Se urmaresc schimbarile de culoare a urinei. Daca nu sunt prezente afectiuni serioase de sanatate, culoarea nu se schimba. Daca sunt probleme de sanatate, urina capata culoarea sucului de sfecla. Vin tonic din sfecla In medicina populara, se foloseste din batrani o reteta cu actiune tonica generala, care se numeste "7 pahare". Se amesteca in cantitati egale cate 250 ml sucuri de: sfecla, morcov, ridiche neagra, usturoi, lamaie, miere de albine si vin rosu dulce (cabernet). Amestecul se pastreaza in vase de sticla, in frigider. Se beau cate 50 ml, de trei ori pe zi. Cantitatea - 1750 ml - reprezinta o cura care se repeta de cinci ori pe an, cu pauze de 3-4 saptamani. Preparatul se recomanda pentru revitalizarea organismului dupa interventii chirurgicale, chimioterapie si in timpul tratamentelor de lunga durata. SFECLA si CANCERUL Folosirea sucului de sfecla in vindecarea bolnavilor de cancer se practica in medicina populara de mii de ani. Pigmentul din planta este actorul principal in lupta cu cancerul. Doza zilnica minima de pigment se afla intr-un kilogram de sfecla, echivalentul a 250-300 ml de suc, care trebuie consumat fara pauze, tot restul vietii. Pigmentul nu este toxic, nu se descompune in procesul de prelucrare termica si nici in procesul de digestie. Calitatile lui terapeutice se pastreaza si dupa fierbere la 100 grade Celsius, timp de 2 ore. Consumul regulat de sfecla sub orice forma normalizeaza VSH-ul bolnavilor, restabileste apetitul, scade efectele negative ale tratamentelor cu radiatii. Se recomanda feluri de mancare unde sfecla este amestecata cu fulgi de ovaz, hrean, banana sau lapte prins. In Centrul oncologic de la Moscova, li se prescrie bolnavilor sa consume zilnic cate 250 g de sfecla cruda, data pe razatoare fina, in 3-4 reprize. Daca sfecla cruda nu este acceptata de organismul bolnavului, ea se inlocuieste cu 300 ml de suc. Dupa trei saptamani de administrare, bolnavilor li se imbunatatesc analizele de sange si starea generala de sanatate. Persoanelor cu cancer mamar si de piele li se aplica, de 4-5 ori pe zi, pansamente cu suc de sfecla, pentru micsorarea locului afectat. adila RODUL-PAMANTULUI (Arum maculatum L) Fam. Araceae Alte denumiri populare: aron, baltag, barba-lui-Aron, calendarul-codrului, ceapa-zanelor, cocosaica, ghimpernemtesc, hriba, limba-broastei, limba-vacii, macreti, marcet, murt, piciorul-vitelului, porumbul-cucului, porumbul-sarpelui, purcei, radacina-de-friguri, sageata, timp, ungurean. Ecologie si raspandire: planta care creste in toate regiunile tarii, de la campie pana in zona deluroasa. Organul vegetal utilizat: rizomul (Rhizoma Ari), frunzele.

Perioada de recoltare: primavara (lll-IV), sau toamna (IX). Boli in care este utilizata. Uz intern: astm, hemoroizi. Uz extern: tratarea ranilor si a umflaturilor.

Absentium PELIN NEGRU - ARTEMISIA VULGARIS Nume engleza :MugwortAlte nume :Partea folosita :Frunzele, recoltate imediat inainte de inflorirea plantei.Familia de plante :Asteraceae (familia florii soarelui), subfamilia Asteroidae. Sursa foto : www.infojardin.com Descrierea plantei si cultivare :Pelinul negru creste usor oriunde (printre gunoaie, cladiri demolate, in orase etc.). Planta este inalta, atinge 1-1,2 m inaltime si are frunze mici, de culoare gri-verzuie, care emana un miros placut atunci cand sunt zdrobite. Florile sunt mici si sterse, ca si intreaga planta, care are un aspect neatractiv.Descrierea condimentului :Pelinul negru este puternic aromat si are un gust amarui.Pregatire si depozitare :Frunzele si tulpinile se pot pastra uscate timp de cateva luni. Totusi, in stare uscata aroma si gustul sunt mai slabe, asa ca cel mai adesea sunt utilizate proaspete. Se pastreaza cca. 10 zile in frigider.Origine :Zonele temperate din Europa si Asia.Etimologie :Termenul englezesc mugwort contine elementul mu, care inseamna musca, gandac; la fel grecescul myia, rusescul mukha si germanul mucke, care inseamna tantar. Din punctul de vedere al etimologiei populare primul element din mugwort se refera la folosirea plantei la aromatizarea berii (mug of beer). Al doilea element in mugwort este un termen vechi pentru planta, intalnit tn multe limbi germanice: wurzel in germana, ort in suedeza. Denumirea suedeza malort (planta moliei) pentru o specie inrudita (pelin) este similara; se pare ca mirosul ambelor plante alunga moliile. Pelinul negru si pelinul, desi inrudite, nu sunt identice. Numele botanic al genului, Artemisia, se refera la zeita greaca a vanatorii, Artemis. PELIN DESCRIERE Popular i se spune: pelini, pelin mic, iarb amar. Planta crete su form de tufe, atingnd nlimea de un metru. i plac solurile uscate, bogate n calcar. O gsim n livezi, pe pajiti, lng ziduri, grmezi de pietri, pe marginea liniei ferate, n apropierea malului mrii. Are frunze argintii i face flori sub form de mrgele de culoare galben. Se folosete planta nflorit, perioada optim de recoltare fiind iulie-septembrie. Se usuc numai la umbr. BOLI CARE SE TRATEAZ FOLOSIND ACEAST PLANT VIERMI INTESTINALI REUMATISM GUT DIABET DURERI DE CAP AMEELI NEPTURI DE ALBINE POFT DE MNCARE BALONRI LIMBRICI TULBURRI DIGESTIVE

MOD DE FOLOSIRE Ceai(infuzie): se folosete o linguri vrfuit de pelin la o can de ap clocotit. Se las o jumtate de minut, apoi se strecoar i se beau maxim 3 cni zilnic. Tinctur(concentrat): ntr-un pahar(100 ml) cu alcool rafinat de concentraie 70% se pun 4 linguri de pelin. Se las 7 zile i se folosesc la nevoie, 8-10 picturi zilnic. Pulbere: un vrf de cuit de pulbere de pelin se folosete n tratamentul bolilor de ficat. Bi(pariale): un pumn de pelin la 2 l de ap clocotit, se las 10 minute, apoi se face baie n zonele cu rni purulente. Rathibida

PseudoApuleius: AMALUSTA / AMOLUSTA / AMULASTA / AMULUSTA Identificare probabil: Denumire tiinific: Chamaemelum nobile Denumire popular: Mueel Alte posibiliti: Anthemis nobilis

Dioscoride: APRUS () Xyris are frunze similare cu ale irisului dar mai lat i mai ascuit la vrf, lung de treizeci de centimetri. Are o floare purpurie, roie n mijloc. Seminele sunt similare cu fasolea, rotunde i roii. Rdcina lung i roie este foarte ramificat i este bun pentru rnile la cap i pentru fracturi. Amestecat cu o treime de oxid de zinc, o cincime, rdcin de centaur i suficient miere, scoate epuele i armele fr durere. Aplicat cu oet, vindec edemele i inflamaiile. Rdcina amestecat cu vin de stafide, d o soluie care se bea n cazul convulsiilor, sciaticii, urinaiei lente i dureroase i deranjamentelor intestinale. Romanii o numesc gladiolus sau iris agrestis, iar dacii, aprus. Identificare probabil: Denumire tiinific: Iris germanica Denumire popular: Stnjenelul Alte posibiliti: Iris indica Iris congensis Iris capensis

Dioscoride: APSINTION / APSINTIUM / ABSINTIUM (A) Absintul lung, numit clematitis, cu ramuri zvelte i frunze oarecum lungi, similar sempervivumului, are florile de culoare galben aprins, terminate cu o inflorescen. Rdcinile sunt lungi, zvelte, cu coaj groas i miros aromat. Productorii de alifii, o folosesc pentru a ngroa alifiile. O linguri de alifie este util mpotriva otrvurilor, inclusiv n cazul veninului. But n amestec cu piper i smirn, detoxific, ajut la reglarea ciclului menstrual i poate provoca avortul. But n amestec cu ap, ajut la calmarea astmului, rahitismului, herniei, cunvulsiilor i parial mpotriva durerii. Aplicat pe rni, extrage epuele i achiile de os. n amestec cu miere, elimin marginile ulceraiilor, le cur i le vindec. Deasemenea curt dinii i gingiile. n amestec cu grsime de porc, vindec frigurile. Fumul acestei plante reduce febra. Este cel mai puin eficient din familia sa. Crete n zonele montate, stncoase i cu clim mai blnd. Romanii o numesc terrae malum, iar dacii, absinthium rusticum.

Identificare probabil:

Denumire tiinific: Aristolochia clematitis Denumire popular: Pelinul de la ar, mrul lupului sau cucuberica Alte posibiliti: Aristolochia rotunda Aristolochia longa Pseudo-Apuleius: ARPOPRIA / ARYPA Identificare probabil: Denumire tiinific: Hedera helix Denumire popular: Ieder Alte posibiliti: Hedera nigra

Dioscoride: ASA () Bechium, are ase sau apte frunze foarte coluroase, care cresc direct din tulpin. Ele sunt albe n partea inferioar i verzi n cea superioar. Tulpina are douzeci centimetri nlime. Floarea este de culoare galben, pal. Vara, floarea i tulpina cad, ceea ce poate da impresia, c acestea lipsesc cu desvrire. Frunzele sunt folositoare n cazul infeciilor cu streptococci. Planta uscat i ars d un fum care, inhalat, vindec tusea uscat. Dac se fierbe n ap i se bea, provoac expulzarea embrionilor mori. Romanii o numesc tussilago, pharpharia sau postulgo, iar besii, asa. Identificare probabil:

de

Denumire tiinific: Tussilago farfara Denumire popular: Podbal Alte posibiliti: Tussilago vulgaris Ungula caballina Becium bicolor grandiflorum Ocymum abyssinicum Ocymum filamentosum

Ocymum

Dioscoride: BLES / BLIS (B) Blitum este consumat ca o legum. Nu are proprieti curative. Romanii o numesc blitum, iar dacii, bles. Identificare probabil: Denumire tiinific: Amaranthus retroflexus Denumire popular: tirul Alte posibiliti: Amaranthus blitum Amaranthus angustofila

Dioscoride: BUDALA (B) Pseudo-Apuleius: BUDALA / CORRAGO Identificare probabil: Denumire tiinific: Anchusa italica Denumire popular: Limba boului

Dioscoride: CAROPITHLA (K) Catanace este o plant cu frunze lungi, tulpin subire i ase sau apte capete cu semine roii. Cnd se vetejete i cade pe pmnt, seamn cu ghearele unei psri moarte. Se spune c este folostioare ca afrodisiac. Romanii o numesc herba filicula, datisca sau lovis madius, iar dacii, caropithla. Identificare posibil: Denumire tiinific: Neidentificat Denumire popular: Petala Alte posibiliti: Catananche caerulea Catananche graeca Hymenoema graecum Hymenoema tournefortii Ornithopus compressus

Dioscoride: COADAMA (K) Identificare posibil: Denumire tiinific: Potamogeton compressus Denumire popular: Broscri

Dioscoride: COTIATA (K) Agrostis are ramuri mici, pline de noduri, care se trsc pe pmnt, crescnd direct din tulpin. Frunzele sunt ascuite i au un gust dulceag. Sunt foarte hrnitoare pentru animalele ierbivore. Rdcina este folosit pentru tratarea rnilor. Decoctul este folosit n cazul urinaiei dureroase i pentru a sparge pietrele renale. Romanii o numesc gramen, assefolium, sanguinalis sau uniola, iar dacii, cotiata. Pseudo-Apuleius: ANUPSE / ANUSPE Identificare posibil: Denumire tiinific: Panicum dactylus Denumire popular: Pir gros Alte posibiliti: Stellaria holostea Caryophyllus arvensis glaber flore majore Agrostis alba Agrostis palustris

Dioscoride: CRUSTANE (K) Chelidonia are o tulpin nalt de aproximativ treizeci de centimetri cu ramuri pline de frunze azurii, fiecare frunz cu cte o floare. Sucul are culoarea ofranului, amar la gust i cu miros puternic. Rdcina este deasemenea de culoarea ofranului. Sucul extras din rdcin, amestecat cu miere, mbuntete vederea. Amestecat cu vin, vindec icterul. Rdcina, frunzele i fructele se culeg vara. Din ele se extrage suc, care se las la soare i se taie n bucele mici dup uscare. Acestea dac se mestec, alin durerea de dini. Romanii o numeau fabium, iar dacii, crustane. Pseudo-Apuleius: MOPOP Identificare probabil: Denumire tiinific: Chelidonium majus Denumire popular: Rostopasca sau iarba rndunelei Dioscoride: CUCOLIDA / KYKOLIS (K) Din fructul acestei plante se extrage un suc care se las la uscat i apoi se depoziteaz. Acesta poate trata icterul

urinar. Romanii o numesc Apollinaris minor, herba ulticana, opsaginem sau versicaria, iar dacii, cucolida. Identificare probabil: Denumire tiinific: Physalis alkekengi Denumire popular: Pplu sau lampion Alte posibiliti: Physalis halicacabum Physalis francheti Alkekengi officinarum Halicacabum vulgare

Dioscoride: DAKINA () Limonium are zece sau mai multe frunze similare cu cele ale sfeclei, dar mai subiri i mai mici i o tulpin dreapt ca a liliacului, plin de semine roii cu gust stringent. Seminele sunt folositoare n cazul dizenteriei i n cazul menstruaiei excesive la femei. Crete pe cmpii. Romanii o numesc veratrum nigrum sau tintinabulum terrae, iar dacii, dacina. Identificare posibil: Denumire tiinific: Limonium vulgare Denumire popular: Limba petelui Alte posibiliti: Pyrola rotundifolia Pyrola rotundifolia Statice limonium Statice maritima Pulsatila vulgaris Dioscoride: DIELIA / DIELIAM () Hyoscyamus este o tuf cu o tulpin groas. Frunzele sunt late i lungi, zimate, negre i aspre. La tulpin, florile ies treptat ca la rodie, cu multe semine. Aceast plant este de trei feluri. Cele cu flori negre i galbene, pot provoca delir i somnolen, de aceea trebuie utilizate cu grij. Al treilea tip cu flori albe, este cea mai folositoare. n lichidul din semine se zdrobec frunzele i tulpina, masa rezultat, lsndu-se la uscat n soare. Peste buci din acest compus, se toarn ap fierbinte, soluia fiind foarte bun mpotriva durerilor, n special cele de urechi i cele din timpul sarcinii. Deasemenea i pentru dereglri oftalmologice i menstruaii excesive sau febr. Dac se fierbe ca i legumele i se mnnc, simurile sunt profund dereglate. Romanii o numesc inanaoentaria sau appolinaris, iar dacii, dieliam. Pseudo-Apuleius: HERBA UACCINA Identificare probabil: Denumire tiinific: Hyoscyamus niger Denumire popular: Mselaria Alte posibiliti: Hyoscyamus flavus Hyoscyamus albus

seudo-Apuleius: DIESAPTER / DIESEMA Identificare probabil: Denumire tiinific: Verbascum thapsus Denumire popular: Lumnric

Dioscoride: DIN () Acalyphe are dou varieti. Una este slbatic, mai ascuit, cu frunze mai nchise la culoare, cu semine ca ale cnepei dar mai mici i alta, cu semine mai subiri i mai puin ascuite. Frunzele ambelor tipuri, frecate cu sare, sunt folositoare la mucturi de animale, gangrene, diverse tipuri de cancer, ulcere, dislocri, tumori, inflamaii ale glandei parotide, panus i abcese. Deasemenea se poate unge pe splin. Decoctul de semine este afrodisiac. Dac se mnnc cu miere ajut la astm, pleurezie i pneumonie. Decoctul de frunze se folosete n cazul uvulei inflamate, prin gargar. Romanii o numesc urtica, iar dacii, din. Identificare probabil: Denumire tiinific: Urtica dioica Denumire popular: Urzica Alte posibiliti: Urtica romana Urtica vera Urtica pilulifera Urtica urens Urtica maior Urtica urens maxima Dioscoride: DOCHELA () Chamaepitys este o iarb ndoit, trtoare cu frunze groase lng tulpin i cu miros de pin. Florile sunt subiri i galbene (sau albe). Un decoct din frunzele acestei plante, but timp de apte zile cu vin, vindec icterul. Decoctul, but cu miere timp de patruzeci de zile, vindec durerile de olduri. Este foarte util i n cazurile de disfuncii ale ficatului. Se mai folosete i mpotriva inflamaiilor aparatului urinar, iar dac se amestec cu miere, se poate aplica pe piele pentru a trata herpesul. Romanii o numesc cupripum, iar dacii, dochela. Pseudo-Apuleius: NEMENPSA Identificare probabil: Denumire tiinific: Ajuga chamaepitys Denumire popular: Tmia de cmp Alte posibiliti: Chamaepitys lutea vulgaris Teucrium chamaepitys Ajuga chamaepitys Dioscoride: DUODELA Pseudo-Apuleius: DIODELA / DIODELANUS / DIOHELA Identificare posibil: Denumire tiinific: Achillea millefolium Denumire popular: Coada oricelului Alte posibiliti: Ambrosia genus

Dioscoride: EDERA (-) Identificare probabil:

Denumire tiinific: Hedera helix Denumire popular: Iedera

Dioscoride: FITOFTETELA () Adiantumul are frunze foarte mici, zimate la vrf. Ele cresc pe tulpina subire, de culoare neagr, nalt de douzeci de centimetri. Rdcina este nefolositoare. Decoctul vindec astmul. But cu vin, poate sparge pietrele renale. Este util i n cazul luzelor. Planta nepreparat, poate fi frecat pe piele, unde se afl mucturi de animale veninoase. n amestec cu soda caustic, previne mtreaa i cderea prului. Crete n zone mltinoase i n jurul zidurilor umede. Romanii o numesc cincinnalis, terrae capillus sau supercilium terrae, iar dacii, fitoftetela. Identificare probabil: Denumire tiinific: Adiantum capillus veneris Denumire popular: Prul fetei Alte posibiliti: Adiantum foliis coriandri Herba capillorum-veneris

ioscoride: GONOLETA () Gonoleta are frunze similare cu mslinul, dar mai lungi, mai late i mai moi. Cele mai joase stau culcate pe pmnt. Ramurile mici sunt drepte, zvelte, tari i lemnoase. La capt se termin cu un buchet de frunze lungi, ntre care se afl o smn alb. Crete pe terenuri dificile. Decoctul de semine este folosit n spargerea pietrelor renale i eliminarea lor prin urinare. Romanii o numesc columba, iar dacii, gonoleta. Identificare probabil: Denumire tiinific: Lithospermum sativum Denumire popular: Meiul psresc Alte posibiliti: Lithospermum majus erectum Lithospermum officinale Lithospermum tenuiflorum Milium solis

Dioscoride: KERKERAFRON (K) Anagallis este un arbust cu flori albastre sau roii, cu frunze mici n patru coluri i cu fructe rotunde. Vindec inflamaiile i ulceraiile. Este folositoare i n cazul dinilor sensibili. Amestecat cu miere, vindec inflamaiile ochilor. Este deasemenea folositoare n cazul mucturilor de viper. Se spune c, varietatea cu flori albastre oprete prolapsul perineului iar cea cu flori roii l provoac. Romanii o numesc macia, iar dacii, cerceraphron. Identificare probabil: Denumire tiinific: Anagallis arvensis Denumire popular: Scnteiu Alte posibiliti: Anagallis mas Anagallis phoenecea Anagallis repens Anagallis foemina Anagallis coerulea Corchoris olitorius Lysimachia adoensis Dioscoride: KINUBOILA / KINOBOILA (K) Identificare probabil: Denumire tiinific: Bryonia dioica Denumire popular: Muttoare cu fructe roii

Dioscoride: LAX Andrachne sylvestris are frunze mici, late i groase, asemntoare cu cele ale mslinului. Crete n zone muntoase i rareori n grdini. Din rdcin, cresc mai multe tulpini roii, care se nclin spre pmnt. Ele au un gust bun, sunt puin lipicioase i srate. n amestec cu grsime de gsc, vindec umflturile glandulare. Romanii o numesc illecebra sau portulaca, iar dacii, lax. Pseudo-Apuleius: LAX Identificare probabil: Denumire tiinific: Portulaca sylvestris popular: Cucut posibiliti: angustifolia oleracea

Denumire Alte Portulaca Portulaca Dioscoride: MANTEIA / MANTIA (M)

Batusul este folosit la vopsirea prului. Decoctul este folosit mpotriva diareei i combate menstruaia excesiv. Frunzele, dac se mestec, combat absena salivei i ntresc gingiile. Frunzele pot fi aplicate pentru a reduce herpesul, ulceraiile de pe cap, lcrimarea ochilor i hemoroizii. Romanii o numesc sentis, some,

rubus sau mora vaticana, iar dacii, mantia. Identificare probabil: Denumire tiinific: Rubus idaeus Denumire popular: Zmeura sau mura Alte posibiliti: Rubus vulgaris Rubus fructu nigro Rubus fructiosus Rubus plicatus Dioscoride: MOZULA / MIZELA / MIZILA (M) Thyme este un arbust cu multe ramuri, cu multe frunze nguste i flori mici purpurii. Crete de obicei n locuri stncoase. Decoctul, combinat cu mierea este folosit mpotriva astmului, eliminarea viermilor intestinali i uneori pentru avort. Aplicat n amestec cu vin, combate durerea de olduri i mncat cu carne, ajut n cazul vederii slabe. Romanii l numesc thymus, iar dacii, mozula. Identificare probabil: Denumire tiinific: Thymus serpillum Denumire popular: Cimbrior Alte posibiliti: Thymus angustifolius Thymus glaber

Dioscoride: OLMA (O) Aceast plant are rizom trtor, tulpin ptrat i multe ncrengturi. Frunzele se afl rspndite n jurul ramificaiilor. Are un miros puternic. Rdcina este de grosimea degetului. Rdcina este folositoare, pentru eliminarea excesului de ap din corp, dar duneaz stomacului. Frunzele i tulpina, fierte, cur saliva. Rdcina este bun n cazul hidropiziei. Decoctul este folosit n cazul mucturilor de viper. Frunzele sunt utile pentru ameliorarea durerilor cauzate de arsuri i mucturi de cine. Romanii o numesc ebulus, iar dacii, olma. Pseudo-Apuleius: OLMA / ELMAUOC Identificare probabil: Denumire tiinific: Sambucus ebulus Denumire popular: Boz Dioscoride: ORMIA / HORMIA (O) Horminum este o plant cultivat, cu tulpin ptrat i nalt de cincisprezece centimetri. Are semine rotunde i negre. Decoctul este considerat afrodisiac. mpreun cu miere, vindec ulceraiile corneei. Dizolvat n ap extrage achiile. Se mai pot aplica frunzele, pur i simplu, sau sub form de unguent. Romanii o numesc geminalis iar dacii hormia. Identificare probabil: Denumire tiinific: Salvia officinalis Denumire popular: Salvie Alte posibiliti: Salvia horminum Salvia pratensis Salvia sclarea Salvia sylvestris Orminum sativum

Orminum sclarea Orminum sylvestre Orminum pretense Orminum domesticum Dioscoride: PEGRINA () Vitis nigra este o plant crtoare, ce crete pe copaci. Fructele cresc n mnunchi, verzi la nceput i negre cnd se coc. Rdcina este neagr la exterior i colorat n interior. Tulpinile tinere sunt consumate ca i legumele. Sunt folosite n cazuri de epilepsie, ameeli i paralizii. Frunzele sunt folosite pentru tratarea rnilor de la gtul animalelor de traciune. Romanii o numesc oblamenia, batanuta sau betiscala, iar dacii, priadela sau pegrina. Pseudo-Apuleius: AURUMATI Identificare probabil: Denumire tiinific: Bryonia alba Denumire popular: Muttoarea cu fructe negre Alte posibiliti: Vitis nigra Clematis sylvestris latifolia Clematis vitalba Viburnum gallorum Ranunculus ficaria sau Tamus communis (?)

Dioscoride: POLPUM / POLTUM () Anethum este o plant comestibil. Decoctul filamentelor uscate i a seminelor crete secreia de lapte i combate balonarea. Uneori, este folosit pentru avorturi. Este folosit de femei la mbiere n cazul problemelor ginecologice. Romanii o numesc anethum, iar dacii, poltum. Identificare probabil: Denumire tiinific: Anethum graveolens Denumire popular: Mrarul Alte posibiliti: Anethum hortense Athenum selinum Peucedanum graveolens Pastinaca athenum

Dioscoride: PRIADELA () v.Pegrina

Dioscoride: PRODIORNA / PRODIARNA () Melampodiumul are frunze verzi ca i cele ntlnite la spondylium, mai zimate i mai nchise la culoare. Tulpina este aspr, cu flori albe cu tente purpurii. Rdcina este subire i neagr, semnnd cu ceapa. Crete n zone aride. Este util n cazul epilepsiei, depresiei i paraliziei. Se picur n ureche n cazul deficienelor de auz. Dac decoctul se toarn la baza butucilor de vie, vinul va avea proprieti purgative. Romanii o numesc veratrum nigrum sau saraca, iar dacii, prodiorna. Identificare probabil: Denumire tiinific: Helleborus niger Denumire popular: Spnz Alte posibiliti: Astrantia major

Helleborus foetidus Helleborus officinalis Helleborus viridis Veratrum nigrum Dioscoride: PROPEDULA / PROBEDULA () Pentaphyllum are ramuri subiri de douzeci de centimetri lungime, pe care se afl semine. Are frunze asemntoare cu ale mentei, cinci pe fiecare stem i n foarte puine cazuri mai multe. Floarea este pal, alburie sau glbuie. Crete n locuri umede i pe malurile rurilor. Are o rdcin roiatic i lunguia. Decoctul redus la o treime prin fierbere, calmeaz durerea de dini. Prin cltirea gurii, se opresc ulceraiile, prin gargar, se vindec gtul uscat iar dac se bea, previne dezinteria, artrita i sciatica. Rdcina, pulbere, fiart n oet i aplicat, reduce efectele herpesului, reduce umflturile, edemele, anevrismele, supuraiile i conjunctivitele. Sucul de rdcin, este util n cazul disfunciilor de ficat i a otrvirilor. Frunzele, amestecate cu miere sau vin i bute, sunt utile n cazul febrelor recurente. Romanii o numesc quinquefolium, iar dacii, propedula. Pseudo-Apuleius: PROPEDILA / POILA / CALLIPETALON Identificare probabil: Denumire tiinific: Potentilla reptans Denumire popular: Cinci-degete Alte posibiliti: Potentilla alba Potentilla hirta Potentilla opaca Potentilla pimpinelloides Dioscoride: RATIBIDA () Aster atticus are un stem lemons, cu o floare purpurie n vrf i frunze aezate n stea, lunguiee i aspre. Pisate, ajut n cazul inflamaiei de stomac, de ochi, de coapse i n cazul prolapsului perineului. Decoctul prii purpurii a florii este util n cazul epilepsiei la copii. Crete printre pietre i n locuri slbatice. Florile lucesc noaptea. Ciobanii o folosesc n amestec cu grsime rnced de porc, mpotriva mucturilor de cini turbai. Romanii o numesc inguinalis, iar dacii, rathibis. Identificare probabil: Denumire tiinific: Aster amellus Denumire popular: Scnteiu Alte posibiliti: Aster atticus Aster tripolium seudo-Apuleius: RIBORASTA Identificare probabil: Denumire tiinific: Arctium lappa Denumire popular: Brusture

Dioscoride: SALIA () Tragium alterum, are o rdcin alb, care, mncat, ajut n cazul dizenteriei. Toamna, frunzele prind miros de capr, de unde vine i numele, tragium. Crete pe pantele abrute ale dealurilor. Romanii o numesc comulaca sau bituensa, iar dacii, salia. Identificare posibil:

Denumire tiinific: Dictamnus fraxinella Denumire popular: Frsinelul Alte posibiliti: Pimpinella tragicum Polygonum bacciferum Atriplex olida Androsaemum foetidum Hypericum hircinum Dioscoride: SKIARE () Dipsacus este deasemenea o plant epoas. Are o tulpin nalt plin de epi, cu frunze care se nchid pe tulpin ca i la salat, cte dou pe fiecare nod. n vrful tulpinii, se afl un cap lunguie i epos, asementor cu ariciul. Cnd se usuc, devine alb. Rdcina acestei plante, fiart n vin pn devine groas, se folosete la tratarea fracturilor de fistule i perineu. Medicamentul, trebuie stocat ntr-o cutie de alam. Romanii o numesc Buza lui Venus, iar dacii, sciare. Pseudo-Apuleius: SKIATE Identificare probabil: Denumire tiinific: Dipsacus laciniatus Denumire popular: Varga ciobanului sau scaiul voinicesc Alte posibiliti: Dipsacus albus Dipsacus fullonum Dipsacus sativus Dipsacus sylvestris Dioscoride: SEBA () Acte, este un copac cu ramuri ca i stuful, rotunde i goale pe interior, alburii i destul de lungi. Trei sau patru frunze sunt aezate n jurul stemului. n captul ramurilor, se afl buchete de flori albe, cu miros puternic. Fructele sunt mici, rotunde, de culoare purpuriu nchis, cresc n ciorchine. Romanii l numesc sambucus, iar dacii, seba. Identificare probabil: Denumire tiinific: Sambucus nigra Denumire popular: Soc Dioscoride: SICUPNOEX () Eryngium este o plant cu epi. Frunzele noi se stocheaz i se mnnc ca i legumele. Ele sunt late, aspre i aromate la gust. Cnd cresc, se transform n epi la captul tulpinii, epii fiind aezati n form de stea n jurul capului rotund. La culoare pot fi verzi, pale, albe sau azurii. Rdcina este lung, lat, neagr la exterior i alb n interior, groas ct degetul mare. Are un miros dulceag i aromat i crete pe cmpii i pe terenuri dificile. Este folosit la provocarea urinrii sau a ciclului menstrual, deasemenea, mpotriva balonrilor. mpreun cu vin, n cazul disfunciilor ficatului, n cazul mucturilor de animale veninoase i n cazul ingerrii unei substane otrvitoare. Rdcina poate vindeca tetanosul i epilepsia. Romanii o numesc capitulum cardui sau carterae, iar dacii, sicuponex. Identificare probabil: Denumire tiinific: Eryngium campestre Denumire popular: Scai Alte posibiliti: Eryngium vulgare

Pseudo-Apuleius: SIPOAX Identificare probabil: Denumire tiinific: Plantago lanceolata Denumire popular: Ptlagina

Dioscoride: TENDILA Pseudo-Apuleius: TANDILA / TANIDILA Identificare probabil: Denumire tiinific: Mentha piperita Denumire popular: Ment

Dioscoride: TULBILA / TULBELA (T) Aceast plant are o tulpin cu coluri, nalt de aproximativ douzeci de centimetri nlime. Florile sunt de culoare purpuriu pal. Frunzele sunt nguste i lungi. Seminele seamn cu cele de gru, iar rdcina are o suprafa fin. Ct este verde, se prepar pulbere, care poate s nchid rnile i s vindece ulcerele vechi. Decoctul este util pentru sciatic i atenuarea durerilor. Sucul, preparat cu miere, este foarte util n cazul maladiilor de ochi. Poate fi folosit pentru a provoca avorturi sau n cazul strilor generale de slbiciune. Romanii o numesc febrifuga sau herba multiradix iar dacii, tulbela. Pseudo-Apuleius: SARSOZILA Identificare probabil: Denumire tiinific: Centaurium erythraea Denumire popular: Potroaca sau fierea pmntului Alte posibiliti: Centarium umbellatum

Dioscoride: TUTASTRA / TUTRASTRA / TRUTRASTRA (T) Colocynthis are ramuri mici, cu frunze zimate, care se ntind pe pmnt ca i la castravete. Fructul este rotund i foarte amar. Acesta trebuie cules cnd ncepe s-i schimbe culoarea. Pulpa fructului este un bun dezinfectant. Seminele pot fi fierte n miere diluat i amestecate cu salpetru de India sau smirn i transformat n pilule. Acestea pot fi folosite la clism sau ca i supozitoare pentru sciatic, paralizie, colici, curarea intestinului sau constipaie. Smna poate fi nvelit n lut i fiart n oet, lichidul rezultat, ameliornd durerile de dini, prin cltirea gurii. Este foarte duntor la stomac. Romanii o numesc cucurbita sylvatica, iar dacii, tutastra. Identificare probabil: Denumire tiinific: Cucurbita pepo Denumire popular: Curcubata sau titva Alte posibiliti: Citrullus colocynthis Cucumis colocynthis Pseudo-Apuleius: USAZILA / USUZILA / UTUTILA / AZILA / ADILA Identificare probabil: Denumire tiinific: Cynogglossum officinale

Denumire popular: Limba cinelui Dioscoride: ZENA Identificare probabil: Denumire tiinific: Ciscuta virosa Denumire popular: Cucut

Dioscoride: ZUOSTE / ZUSTE (Z) Artemisia sau monoclonos, crete pe litoral. Este un tufi cu frunze mari i aspre. Are un miros dulceag. Este folosit ca uz extern, pentru a mbia luzele n vederea regenerrii aparatului genital, sau pentru a provoca avortul dac este ingerat. Se mai folosete pentru a sparge pietrele renale i a regla disfunciile aparatului genital femi nin. Romanii o numesc salentia, serpyllum, herba regia, rapium, tertanageta sau artensia, iar dacii, zuoste. Identificare probabil: Denumire tiinific: Artemisia vulgaris Denumire popular: Pelinul negru Alte posibiliti: Artemisia arborescens Artemisia campestris Artemisia latifolia Artemisia monoclonos Artemisia tenuifolia Matricaria vulgaris Matricaria parthenium Pyrethrum parthenium Parthenium matricaria Chrysanthemum parthenium Chrysanthemum vulgare Tanacetum vulgare Dioscoride: TURA Identificare posibil: Denumire tiinific: Agrimonia eupatoria Denumire popular: Turi

Dioscoride: KYRIONNEKON Pseudo-Apuleius: ADILA / ACHLAUOCANT Identificare posibil: Denumire tiinific: Arum dracunculum popular: Rodul pmntului

Denumire

Pseudo-Apuleius: ACHLAVOCANT Identificare posibil: Denumire tiinific: Pleurothallis dracontea Denumire popular: Neidentificat

Pseudo-Apuleius: COICOLIDA Identificare posibil: Denumire tiinific: Neidentificat Denumire popular: Neidentificat Pseudo-Apuleius: DICOTTELA Identificare posibil: Denumire tiinific: Ranunculus acer Denumire popular: Piciorul cocoului Pseudo-Apuleius: DINUBULA Identificare posibil: Denumire tiinific: Hycinthus orientalis Denumire popular: Zambil

Pseudo-Apuleius: DROCILA Identificare posibil:

Denumire tiinific: Berberis vulgaris Denumire popular: Drcil

TEUDILA Identificare posibil: Denumire tiinific: Neidentificat Denumire popular: Neidentificat ZIRED Identificare posibil: Denumire tiinific: Artemisia scoparia Denumire popular: Pelin de mtur i BIBLIOGRAFIE: 1. POPA-LISSEANU G. - Dacia n autorii clasici 2. OSBALDESTON TA & WOOD RPA - The herbal of Dioscorides the Greek

3. VCZY Coloman - Nomenclatura dacic a plantelor 4. *** - Mic Dicionar Enciclopedic 5. *** - Dicionar Explicativ al Limbii Romne 6. Pseudo-Apuleius, Herbal, St.Augustine's abbey, Canterbury; cca.1070-1100 7. Pseudo-Apuleius, Herbarius, Frana, Bourguignon, cca.900-1000 8. http://ro.wikipedia.org