Sunteți pe pagina 1din 20

DISMETABOLISMELE LIPIDICE

PROPRIETĂŢILE ŞI ROLUL BIOLOGIC AL LIPIDELOR

1. Esteri ai glicerolului şi acizilor graşi


2. Insolubilitatea în apă
3. Solubilitatea în solvenţi organici şi lipide
4. Proprietăţi amfofilice – posedă grupe hidrofile şi
hidrofobe
5. Rolul de structură a membranei citoplasmatice –
focfolipidele şi colesterolul
6. Rolul de semnale biologice – steroizii
7. Rolul de receptori – glicosfingolipidele
8. Rolul energetic – lipidele constituie 20% din masa
corporală

1. DISPONIBILITATEA SUBSTANŢELOR GLUCIDICE

Trugliceridele cu acizi graşi saturaţi (grăsimi neutre): grăsimile de origine


animală: acizii palmitinic (16:0), stearinic (18:0)

Trugliceridele cu acizi graşi nesaturaţi: uleiurile vegetale –


acizii oleinic (18:1), linolic (18:2), linolenic (18:3), arahidonic (18:4)

Fosfolipide

Colesterol: grăsimile animale, ouăle, icrele de peşte

Vitamine liposolubile – A,D,E,K


2. DEREGLĂRILE CONSUMULUI LIPIDELOR

Consecinţele finale ale consumului insuficientde lipide:


1. carenţa de acizi graşi nesaturaţi ---
diminuarea raportului fosfolipide / colesterol ---
predominarea colesterolului în membrana citoplasmatică ---
diminuarea plasticităţii, fluidităţii şi conformismului mecanic al
membranei ---
diminuarea rezistenţei mecanice a membranei celulare
2. carenţa de vitamine liposolubile - hipovitaminoza A,D,E,K)

Consecinţele finale ale consumului exagerat de lipide:

Hiperglipidemia alimentară persistentă


Obezitate alimentară
Infiltraţia şi distrofia grasă a organelor

Consecinţele consumului excesiv de colesterol:


hipercolesterolemia, ateromatoza

3. DIGESTIA LIPIDELOR
1. Acizii biliari – emulsionarea grăsimilor; formarea micelelor;
2. Lipaza gastrică -(la copiii sugari activă în hipoaciditatea gastrică)
3. Lipaza pancreatică – acizi graşi, mono- şi digliceride
4. Fosfolipaza pancreatică - acizi graşi, mono-, digliceride, izolecitina
5. Lipazele intestionale - acizi graşi, mono-, digliceride

MALDIGESTIA LIPIDELOR

Cauzele maldigestiei lipidice:


Consumul excesiv de lipide --- insuficienţa relativă a enzimelor
lipolitice --- maldigestie relativă a lipidelor
Excesul de Ca şi Mg în intestine – saponificarea lipidelor ---
-indigestia săpunurilor
Hiperperistaltismul intestinal – evacuaţia rapidă a bolului alimentar
---contsctul insufficient cu lipazele --- maldigestie
Insuficienţa pancreasului exocrin – (80% din lipidele alimentare
sunt digerate de către lipaza pancreatică) - insuficienţa absolută a
lipazei pancreatice --- maldigestie absolută a lipidelor
Lipsa lipazei intestinale –- fără consecinţe digestive grave
Afecţiuni intestinale – enterite, atrofia mucoasei – predominant
dreglări de absorbţie
Acolia – lipsa bilei (a acizilor biliari) în intestine – neemulsionarea
grăsimilor – maldigestia

Consecinţele maldigestiei lipidelor:


Consecinţele metabolice:
1. carenţa de acizi graşi nesaturaţi
2. carenţa de vitamine liposolubile (A,D,E,K):
(hipocoagulabilitatea sângelui, osteoporoza, insuficienţa
sistemului antioxidant endogen, dereglarea regenerării
mucoaselor, hemeralopia)
Consecinţele digestive:
dereglarea digestie dizaharidelor, tri- dipeptidelor, dereglarea absorbţiei
aminoaciuzilor, glucidelor
prezenţa substanţelor lipidice în bolul fecal (intestinal gros)
saponificarea grăsimilor cu cationii de Ca, Mg – carenţa de minerale
steatorea
2. ABSORBŢIA INTESTINALĂ A LIPIDELOR
Acizii graşi cu lanţul scurt (10 C) – (acidul butiric din lapte) –
absorbţia directă în sângele portal –
metabolismul în hepatocit

Microemulsia lipidică (diametrul mai mic de 0,5 mcm) –


traversează peretele intestinal prin spaţiile intercelulare –
limfa – sângele sistemic;

Emulsia lipidică cu diametrul picăturilor mai mare de 0,5 mcm –


hidroliza intestinală–
formarea micelelor (acizi graşi, mono-, digliceridele, fosfolipidele, colesterolul,
vitaminele liposolubile, acizii biliari) –
incorporarea în enterocite prin difuzie moleculară laterală; prin pinocitoză –
Metabolismul substanţelor lipidice în enterocite –
resinteza din acizi graşi, mono- şi digliceride a trigliceridelor –
triglicferidele resintetizate + fosfolipide + cholesterol + apoproteina ApoB48 =
chilomicroni –
lansarea chilomicronilor în limfă –
trcerea chilomicronilopr din limfă în sângele sistemic –
chilomicronemia

Acizii biliari din componenţa micelelor – detaşarea acizilor biliari –


reîntoarcerea în lumenul intestinului subţire –
absorbţia în sângele portal –
captarea de către hepatocit –
resecreţia în bilă –
reîntoarcerea în duoden
(recirculaţia enterohepatică – 8 cicluri pe 24 ore)

DEREGLĂRILE ABSORBŢIEI SUBSTANŢELOR LIPIDICE (MALABSORBŢIA)


Cauzele malabsorbţiei lipidelor: maldigestia lipidelor
defcte ale mucoasei intestinale
afecţiuni ale mucoasei intestinale (enter ite, atrofie)
Consecinţele malabsorbţiei lipidelor:
Consecinţe metabolice – malnutriţia lipidică - carenţa energetică (recuperabilă
prin asimilarea glucidelor şi lipidelor)
Carenţa acizilor graşi nesaturaţi (irecuperabilă)
Carenţa vitaminelor liposolubile (irecuperabilă)
Insuficienţa colesterolului exogen (recuperabilă prin sinteza colesterolului
endogen în ficat din acetat
3. TRANSPORTUL LIPIDELOR. HOMEOSTAZIA LIPIDICĂ ÎN SÂNGE

Transportul substanţelor lipidice:


Lipidele native hidrofobe nu pot fi transportate direct prin lichidele apoase -
Toate substanţele lipidice (acizii graşi, triacilgliceridele, colesterolul, vitaminele
A,D,E,K, steroizii) sunt transportate prin sânge în asociaţie cu alte
substanţe, care le atribuie hidrofilie
Complecşii din substanţe lipidice cu proteinele se numesc lipoproteine
Compoziuţia lipoproteinelor: nucleul lipidic hidrofob (triacilgliceride, colesterol)
şi membrana hidrofilă proteică - apoproteinele
Proprietăţile apoproteinelor: hidrofilia - rol solubilizant;
liganzi pentru receptorii celulari (ApoB48, ApoB100, ApoE),
activatorii lipoproteinlipazei sângelui (Apo C)
activatorul enzimei lecitincolesterolaciltransferazei (Apo A) –
transferul colesterolului din sânge în HDL
Acizii graşi generaţi în procesul liupolizei în ţesutul adipos – sunt transportaţi în asociaţie
cu albuminele serice (lipoproteine cu densitatea foarte mare);
Triacilgliceridele exogene – sunt transportate în compoziţia chilomicronilor
Triacilgliceridele endogene (sintetizate în ficat) – sunt transportate în compoziţia
lipoproteinelor cu densitate foarte mică (VLDL)
Colesterolul – spre organe este transportat în compoziţia lipoproteinelor cu densitate
mică şi foarte mică (LDL,VLDL)
Colesterolul – neutilizat de organe este transportat spre ficat în compoziţia
lipoproteinelor cu densitate mare (HDL)
Fosfolipidele – sunt trasportate în compoziţia chilomicronilor şi lipoproteinelor

HOMEOSTAZIA LIPIDICĂ SANGUINĂ CANTITATIVĂ –


Conţinutul total de substanţe lipidice în sânge – normolipidemia – 0,4 – 0,8%
Hiperlipidemia – depăşirea normei lipidemiei sau deviaţiile spectrului lipidic

Homeostazia lipidică sanguină calitativă:


Substanţele lipidice în sângele sistemic: lipoproteinele serice
LIPOPROTEINELE SERICE

Clasa de LP Densitatea Sursa Funcţia Diametrul C o m p o z i ţ i a (%)


(g/ml) (nm) TAG Colesterol Esterii Fosfolipide Apo-
liber colesterolulu proteine
Chilomicroni 0,92- 0,96 Intestinul Transp. 500 90 2 2 6 B48, E,
Lipidelor CI-III,
exogene AI-II
VLDL (preβ- 0,95-1,006 Ficatul Transp. 43 55 5 12 15 B100, E,
proteine) Lipidelor CI-III
endoogene
LDL 1,006- Catabolismul Transp. 22 8 9 38 22 B100
(β-proteine) 1,063 VLDL Colesterolului
spre organe
HDL 1,063- Ficat, intestin, Transp. 8 8 7 23 29 AI-IV,
(α-proteine) 1,125 Catabolismul Excesului dse CI-III,
VLDL şi colesterol de D,F
chilomicronilor la organe
VHDL adipocitul Transportul albumine
(albumine( AGN din
depozite

Apo- B48 – apoproteina chilomicronilor; se sintetizează în enterocit; ligand pentru receptorii celulari
Apo- B100 – apoproteina VLDL; se sintetizează în hepatocit; ligand pentru receptorii celulari
Apo- C - activatorul lipoproteinlipazei
Apo-E - ligand pentru receptorii celulari
Apo-A - activatorul lecitincolesterolaciltransferazei (LCAT); LCAT serică esterifică colesterolul cu acizii graşi;
încarcă cu cholesterol şi stabilizează HDL (HDL3-HDL2
TRANSPORTUL ŞI METABOLISMUL LIPIDELOR

INTESTINUL CHILOMICRONI TAG – 90% PLĂMÂNII


COLEST. 4 %
FOSFOLIP. 6%
B48,A,C.E

TAG – 55%
FICAT VLDL ENDOTELIUL
COLEST. 17 %
FOSFOLIP. 15%
VASCULAR
B100, C.E

FICAT

TAG –30%
IDL
COLEST. 40 % MUSCHI
FOSFOLIP. 14%
B100, C.E

TAG –8% MIOCARD

LDL COLEST. 47 %
FOSFOLIP. 22%
A, C,.E
ADIPOCITE

FICAT Predecesorii HDL


ALŢI
TAG –8%
HDL COLEST. 30 % CONSUMATORI
FOSFOLIP. 29%
A,C, .E
Dishomeostazia calitativă (a spectrului lipidic în sânge):
Dislipidemiile
A. Dislipidemiile primare (congenitale)
1. Hipertrigliceridemia familială (exogenă)
2. Hipercolesterolemia familială
3. Disbetalipoproteinemia familială
4. Hiperprebetalipoproteinemia familială
5. Hipertrigliceridemia combinată (exogenă şi endogenă)

B. Dislipidemiile secundare (achiziţionate)

1.Tip I (hipertrigliceridemia) – LE sistemic


2. Tip IIa hiperbetalipoproteinemia – afecţiuni hepatice, hipotiroidism
3. Tip IIb – sindromul nefrotic, Boala Couching
4. Tip III – gamapatia monoclonală
5. Tip IV – diabet zaharat, alcoolism, contraceptivele orale

Consecinţele finale ale hiperlipidemiei:


Obezitate
Infiltraţia grasă a organelor (ficat, miocard, piele etc.)
Hipercolesteroemia – ateromatoză

DEREGLĂRILE METABOLISMULUI COLESTEROLULUI.


ATEROMATOZA
Dereglarea metabolismului (aportului, sintezei, transportului,
utilizării şi reutilizării colesterolului) cu depuneri lipidice în intima
arterelor.
TRANSPORTUL ŞI METABOLISMUL COLESTEROLULUI
COLEST. 4 %

INTESTINUL CHILOMICR. TAG – 90%


FOSFOLIP. 6%
B48,A,C.E
VASUL
COLEST. 17 %

FICAT VLDL TAG – 55%


I
FOSFOLIP. 15% N
B100, C.E T
I
M
ENDOTELIOCITELE A
COLEST. 40 % MACROFAGI
IDL
TAG –30%
FOSFOLIP. 14%
B100, C.E CELULELE
PARENCHIMATOASE
M
I
COLEST. 47 %
LDL O
TAG –8%
C
FOSFOLIP. 22% I
A, C,.E FICATUL T
E

COLEST. 30 %
ATEROM
FICAT HDL TAG –8%
FOSFOLIP. 29%
A,C, .E

CORP. .REZ.
PATOGENIA ATEROMATOZEI

Factorii patogenetici principali:

I. HIPERCOLESTEROLEMIA:
a. cu lipoproteine nemodificate
b. cu lipoproteine modificate

II. INFILTARŢIA INTIMEI CU COLESTEROL

III. INFILTRAŢIA INTIMEI CU CELULE


a. celule „încărcate” cu colesterol
b. celule inflamatoare

IV. INFLAMAŢIA IMUNĂ A INTIMEI


I. HIPERCOLESTEROLEMIA

A. Hipercolesteolemia cu lipoproteine nemodificate


Cauzele:
1. Hipercolesterolemia familială (primară)
2. Hipercolesterolemia alimentară
3. Cercul vicios: hiperlipidemia --- saturaţia hepatocitelor cu
colesterol---inhibiţia sintezei receptorilor pentru liganzii apoB şi apo
E de pe LDL---retenţia LDL în sânge --- hipercolesterolemie
4. Afecţiuni hepatice --- diminuarea catabolismului LDL;
diminuarea sintezei acizilor biliari din colesterol –
hipercolesterolemia
5. Afecţiuni renale – sindromul nefrotic
6. Insuficienţa lipoproteinlipazei sanguine – LE sistemic
7. Insuficienţa activatorilor lipoproteinlipazei (heparinei)
8. Inactivarea lipoproteinlipazei (alcool, sarea de bucătărie)
9. Modificarea receptorilor apoB, apoE de pe hepatocite,
endoteliocite: mutaţii în genele receptorilor;
peroxidarea receptorilor;
acetilarea receptorilor;
glicozilarea receptorilor
10. Procese autoimune: autoanticorpi sau limfocite-T
sensibilizate contra receptorilor apoB, apoE.
Modificarea metabolismului colesterolului în hipercolesterolemie

La concentraţia normală de LDL în sânge:


1. LDL sunt captate în mod specific de receptorii apo B şi apo E de pe
endoteliocite ---
---complexul format din LDL, receptor şi glicocalixul celular este
învelit de un fragment de membrană citoplasmatică şi incorporat în
endoteliocit (formarea fagozomului) ---
--- fagozomul se contoeşte cu lizozomii celualri (formarea
fagolizozomului) ---
--- LDL din fagolizozom este degradat, iar substanţele lipidice
(inclusiv şi colesteroşul) sunt şi utilizate în celulă.
2. La concentraţia normală în sânge LDL nu sunt captate de
monocite (monocitele nu posedă receptori specifici apo B,E).
La concentraţia excesivă a LDL în sânge:
Cauzele: hipercolesterolemia familială;
hipercolesterolemia alimentară;
hipercolesterolemia la modificarea recptorilor apoB,apoE de
pe endoteliocite, hepatocite (peroxidarea, acetilarea, glicozilarea –
receptorii nu recunosc LDL normale, nu le captează, are loc
acumularea LDL în sânge – hipercolesterolemia).

Concentraţia sporită de LDL depăşeşte capacitatea de fixare a


receptorilor apoB, apoE---
---la saturaţia receptorilor specifici apoB şi apoE excesul de LDL (şi
colesterol) este captat în mod nespecific prin receptorii scavenger
(„măturători, gunoieri”) de pe endoteliocite şi monocite
Captarea nespecifică de către endoteliocite:
are loc adsorbţia fizico-chimică sau difuzia laterală a colesterolului din
LDL prin bistratul lipidic al membranei citoplasmatice direct în
citoplasmă---
---LDL absorbit intracelular nu este „învelit” de membrana
citoplasmatică şi nu formează fagozomi---
---LDL neprotejate de membrana fagozomului sunt supuse proceselor
oxidative şi enzimatice şi transformate în LDL moderat modificate
(mmLDL)---
---mmLDL se deplasează direct spre membrana bazală a
endoteliocitului şi trec în stratul subendotelial (intima vasului) ---
---în intima vasului se depun nu LDL native, ci modificate – mmLDL--
---mmLDL în intimă sunt ulterior modificate in situ prin peroxidare,
glicozilare şi transformate în LDL esenţial modificate - mLDL.
Captarea nespecifică de către monocite:
la concentraţia excesivă a LDL în sânge are loc captarea LDL de către
monocite prin receptorii scavengeri ---
---monocitele conţin incluziuni (vezicule) cu LDL – predecesori a
celulelor spumoase monocitare.
Concluzie: hipercolesterolemia cu LDL native (nemodificate)
conduce la imbibiţia intimei cu LDL modificate şi formarea
predecesorilor celulelor spumoase monocitare în sânge.
B. Hipercolesteolemia cu lipoproteine modificate
Are loc acumularea în sânge a LDL iniţial modificate (mLDL).

Cauzele formării mLDL:


1. Mutaţii în genele apoproteinelor şi sinteza de ApoB, ApoE
anomale---
---LDL anomale nu sunt recunoscute de receptorii nativi de pe
endoteliocite şi hepatocite şi nu sunt captaţi ---
---persistenţa LDL în sânge---
---hiupercolesterolemia.

2. Peroxidarea, acetilarea, glicozilarea apoproteinelor Apo B şi E


(genetic normale)

3. Procese autoimune:
autoanticorpi sau limfocite T sensibilizate contra apoproteinelor
ApoB, apoE de pe LDL---
--- blocarea liganzilor ApoB,E de către autoanticorpi ---
---- liganzii apoB,E de pe LDL nu sunt recunoscuţi de receptorii nativi
de pe endoteliocite şi hepatocite şi nu sunt captaţi ---
---persistenţa mLDL în sânge---
---hiupercolesterolemia.

Modificările metabolismului mLDL.


mLDL (LDL modificate – oxidate, glicozilate, acetilate) nu sunt
captate de receptorii specifici apo B,E de pe endoteliocite şi hepatocite,
ci de receptorii scavengeri ---
--- are captarea nespecifică a mLDL de către endoteliocite şi
translocarea (transcitoza) directă a mLDL în intima vasului.
mLDL sunt captate nespecific şi de către monocite prin receptorii
scavengeri – monocitele conţin incluziuni (vezicule) cu mLDL – se
formează predecesori a celulelor spumoase monocitare.
Copmplecşii imuni mLDL+anticorpi+complement sunt fagocitaţi
de macrofagi --- formarea predecesorilor celulelor spumoase
monocitare în sânge.
II. INFILTARŢIA INTIMEI CU COLESTEROL

A. Hipercolesterolemia cu lipoproteine nemodificate –


transportul transendotelial al LDL în intima
vasculară:
Patogenia.
La concentraţia normală de LDL în sânge:
captarea specifică a LDL de receptorii apo B şi apo E de pe
endoteliocite --- complexul format din LDL, receptor şi glicocalix este
învelit de fragmentul de membrană citoplasmatică şi incorporat în
endoteliocit (fagozom) --- contopirea fagozomului cu lizozomii celualri
(fagolizozom) --- degradarea LDL şi utilizarea ulterioară a
substanţelor acestora (inclusiv şi colesteroşul).
La concentraţia normală de LDL în sânge LDL nu sunt captate
de monocite (nu posedă receptori specifici apo B,E).
La concentraţia excesivă a LDL în sânge (depăşeşte capacitatea
de fixare a receptorilor apoB,E) suplimentar la captarea specifică se
adauăgă captarea nespecifică a LDL prin receptorii scavenger
(„măturători, gunoieri”) prin adsorbţie fizico-chimică, difuzie laterală
din LDL prin bistratul lipidic al membranei citoplasmatice direct în
citoplasmă; LDL intracelular nu este „învelit” de membrana
citoplasmatică, sunt supuşi proceselor oxidative şi enzimatice,
transformate în LDL moderat modificate (mmLDL), se deplasează
direct spre membrana bazală şi trec în stratul subendotelial (intima) –
astfel în intimă nimeresc nu LDL native, ci iniţial mmLDL. Ulterior
are loc modificarea in situ (peroxidarea, glicozilarea) şi transformarea
mmLDL în mLDL.
La concentraţia excesivă a LDL în sânge are loc captarea LDL de
către monocite prin receptorii scavengeri – monocitele conţin
incluziuni (vezicule) cu LDL – predecesori a celulelor spumoase
monocitare.
B. Hipercolesterolemia cu lipoproteine modificate - transportul
transendotelial al mLDL în intima vasculară:

Patogenia.
a. LP(a) – factor genotipic, lipoproteine superaterogene.
LP(a) crescută: variantă constitţională; risc crescut aterogen: LP(a)
LP(a) face complecşi cu fibrina, colagenul, elastina, fibronectina ---
imbibiţia, edemul, dezorganizarea matricei interceulare, ceşterea
permeabilităţii, imbibiţia cu lipoproteine (colesterol);
agregarea trombocitelor; tromboza;
blocada fibrinei; blochează plasmina - blocada fibrinolizei.
b. Modificarea fenotipică a LDL – transformarea în mLDL (LDL
modificate – oxidate, glicozilate, acetilate); mLDL sunt captate nu
de receptorii specifici apo B,E de pe endoteliocite, ci de receptorii
scavengeri – captarea nespecifică şi translocarea (transcitoza)
directă a mLDL în intima vasului.
mLDL sunt captate de către monocite prin receptorii scavengeri
– monocitele conţin incluziuni (vezicule) cu mLDL – predecesorii a
celulelor spumoase monocitare.
Copmplecşii imuni mLDL+anticorpi+complement sunt fagocitaţi
de macrofagi --- predecesorii a celulelor spumoase monocitare
C. Monocitele sanguine imbibate cu colesterol –– transportul în intimă
a colesterolului cu predecesorii celulelor spumoase monocitare
Patogenia.
Monocitele sanguine imbibate cu colesterol ---
---Adeziunea la endoteliul vascular ---
--- migrarea monocitelor prin fisurile interendoteliale în intima
vasului - celule spumoase monocitare;

Celulele spumoase monocitare ---


--- activarea monocitelor-macrofagilor ---
---sinterza de citokine: IL, TNF, factori de creştere, molecule de
adeziune, mitogene, chemokine--- activarea miocitelor;

Activarea miocitelor ---


---imigrarea miocitrlor vasculare din media în intimă ---
---proliferarea miocitelor imigrate în intimă (miom vascular)---
---adsorbţia colesterolului ---
---celule spumoase miocitare;
Activarea endoteliocitelor --- citokine: molecule de adeziune ---
aderarea celulelor sanguine: monocite, limfocite --- imigrarea în
intima vasului
Inflamaţia intimei; formarea capsulei ateromului
Consecinţele:
leziunea glicocalixului şi endoteliocitelor --- edemul endoteliului ---
lărgirea fisurilor interendoteliale --- creşterea permeabilităţii endoteliului
--- translocarea interendotelială a LDL din sânge în interstiţiu.

Consecinţele finale: formarea nucleului lipidic al plăcii ateromatoase:


acumularea în intima vasculară a colesterolului prin transport trans –
şi interendotelial şi din celulele spumoase monocitare şi miocitare,
limfocite, colagen, fibre elastice, Glucozoaminoglicane.
D. Modificarea endoteliului – transportul interendotelial al LDL în
intima vasculară:
Cauzele.
Hipertensiune arterială --- leziuni mecanice ale endoteliului, adeziunea şi
agregarea trombocitelor
Turbulenţe ale torentului sanguine --- leziuni mecanice ale endoteliului,
adeziunea şi agregarea trombocitelor
Dereglări reologice --- adeziunea şi agregarea trombocitelor ---
trombogeneza
Agregarea celulelor sanguine --- trombogenza
Fumatul (leziuni directe ale endoteliului)
Imunopatologii --- vasculite alergice
Hipoxie --- leziuni hipopxice ale endoteliului
Viruşi, bacterii endotoxine --- leziuni infecţioase

Patogenia: leziunea endoteliului --- creşterea permeabilităţii endoteliului


--- imbibiţia cu LDL (cholesterol)
IV.INFLAMAŢIA INTIMEI VASCULARE

Patogenia:
Activarea celulelor rezidente şi imigrate în interstiţiu:
Activarea endoteliocitelor --- expresia E-selectinelor, ICAM,
V(vascular)CAM, PE(plachetară, endotelială)CAM ---
--- adeziunea şi imigrarea în intimă a monocitelor, limfocitelor

Activarea macrofagilor --- secreţia citokinelor: IL1, TNF, factorii de


creştere, factorul activării trombocitelor, chemokine --- imigrarea celulelor
sanguine, proliferarea celulelor locale (macrofagi)
Activarea trombocitelor --- agregarea trombocitelor --- trombogeneza –
acumularea fibrinei
Activarea miocitelor: imigrarea în intimă - proliferarea (“miom
vscular”) obliterarea vasului – dereglări hemodinamice –– sinteza de
collagen – fibre elastice – glucozoaminoglicane
Activarea fibroblaştilor: sinteza de collagen – fibre elastice -
glucozoaminoglicane
Activarea dendrocitelor: reacţie imună tip celular
Activarea B limfocitelor: reacţie imună tipă umoral

Consecinţele finale:
inflamaţie imună locală --- formarea capsulei fibroase a ateromului
constituită din celulel mezenchimale şi fibre.
SCHEMA GENERALĂ A PATOGENIEI ATEROMATOZEI:

Hipercolesterolemia (cu LDL native sau cu mLDL)

Formarea predecesorilor celulelor


spumoase monocitare în sânge

Imbibiâia intimei vasului Infiltraţia intimei vasului


cu colesterol cu celule spumoase monocitare

Mobilizarea miocitelor vasculare


Mobilizarea celulelor inflamatoare:
macrofagi, limfocite

Inflamaţia intimei vasculare

Nucleul lipidic al ateromului Capsula ateromului

ATEROM
PATODINAMICA GENERALĂ A ATEROSCLEROZEI:

Ateroscleroza tip I. În intima vasului sunt prezente celule spumoase


solitare.

Ateroscleroza tip II. Strii lipidice – lipide intracelulare, celule


spumoase macrofagale şi miocitare

Ateroscleroza tip III. Strii lipidice – lipide intracelulare, celule


spumoase macrofagale şi miocitare, în plus – lipide extracelulare

Ateroscleroza tip IV. Aterom format (nucleul lipidic al ateromului)

Ateroscleroza tip V. Fibroaterom- nucleul înconjurat de capsula


fibroasă

Ateroscleroza tip IV. Leziunile ateromului: tomboza intramurală,


hemoragie intramurală, defecte ale capsulei.