Examen test

la disciplina „Creşterea animalelor”, specialitatea Medicină Veterinară

NP studentului ___________________________________ ________grupa____,

Data examinare:15.06.2020

1. Potrivirea perechilor în funcţie de vârstă se realizează în felul următor:

pentru femelele de vârstă: tânără medie bătrâne

se selectează masculi de
vârstă:
a) tânără bătrână medie
b) medie medie tânără
c) medie de toate vârstele de toate vârstele
d) medie Indiferent de vârstă medie

2. Sarcina principală a sectorului zootehnic este?

a) valorificarea deşeurilor vegetale;
b) aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare de origine animală;
c) aprovizionarea industriei de prelucrare cu materie primă;
d) aprovizionarea industriei de prelucrare cu îngrăşăminte organice;

3. Exteriorul reprezintă:
a) totalitatea caracteristicilor animalului după forma exterioară a corpului în raport cu particularităţile
lui biologice şi de producţie;
b) caracteristica animalului după forma exterioară;
c) caracteristica animalului după conformaţia corporală ţinând cont de vârstă;
d) forma exterioară a animalului.

4. Căile de intensificare a dezvoltării sectorului zootehnic sunt:

a) crearea de rase şi tipuri de animale cu producţii mari şi acomodate la tehnologii industriale;
b) crearea unei baze stabile şi suficiente de nutreţuri calitative;
c) introducerea însămânţării artificiale a tot efectivului matcă şi transferul de embrioni; introducerea
în producţie a tehnologiilor avansate de creştere, ameliorarea şi exploatare a animalelor;
d) toate opțiunile propuse

5. Strămoşii sălbatici ai animalelor domestice sunt:

5.1. – a taurinelor:
a) bivolul, yakul, gaurul;
b) bourul, zebul, batengul,
c) bourul european, bourul asiatic, bourul african.
d) bourul, bivolul, zebu.
5.2. – a suinelor
a) mistreţul american, mistreţul asiatic;
b) mistreţul european, mistreţul asiatic;
c) mistreţul asiatic, mistreţul mediteran, mistreţul african;
 d) toate opțiunile propuse
5.3. – a cabalinelor
a) calul Prjevalschi, calul “Diluvian”;
b) Tarpnul, calul indian, calul mongol;
c) Calul Prjevalschi, Tarpanul, calul “Diluvian”;
d) calul Prjevalschi, Tarpanul.
5.4. – a ovinelor
a) muflonul sălbatic, Arcalul;
b) Argalul, Muflonul de munte;
c) Muflonul, Arcarul, Argalul;
d) Argalul, Arcarul, Muflonul american.

6. În ce direcţie s-au modificat caracterele morfo-productive şi de comportament a animalelor

domestice în procesul de domesticire în comparaţie cu animalele sălbatice:?
6.1. Masa corporală şi dimensiunile animalelor domestice:
a) au crescut;
b) au devenit foarte variate (exemple);
c) s-au micşorat la unele specii de animale şi au crescut la alte (exemple);
d) nu s-au modificat esenţial.
6.2. Culorile părului şi a penajului:
a) au devenit foarte variate;
b) nu s-au modificat;
c) s-au schimbat în funcţie de direcţia de selecţie;
d) au devenit caracter de rasă.
6.3. Glanda mamară:
a) a crescut glanda mamară şi s-a redus ţesutul glandular;
b) a crescut glanda mamară din contul ţesutului glandular;
c) a crescut glanda mamară din contul ţesutului conjunctiv;
d) a rămas practic aceeaşi.
6.4. Tubul digestiv şi capacitatea de valorificare a hranei:
a) au crescut considerabil;
b) practic nu s-au modificat;
c) tubul digestiv a crescut, iar capacitatea de valorificare nu s-a schimbat esenţial;
d) animalele domestice valorifică mai bine hrana.
6.5. Prolificitatea , precocitatea şi nivelul productiv:
a) au crescut considerabil (exemple);
b) nu s-au modificat esenţial;
c) prolificitatea a crescut, nivelul productiv a rămas acelaşi;
d)prolificitatea nu s-a schimbat, precocitatea şi nivelul productiv a sporit.
6.6. – Comportamentul:
a) au devenit mai indiferente;
b) au devenit mai blânde;
c) au pierdut instinctul de dobândire a hranei;
d) nu s-a schimbat.

7. Prin constituţie se înţelege?

a) totalitatea aspectelor morfologice, structurale şi funcţionale, care condiţionează tipul
productiv şi nivelul producţiei unui animal, cît şi puterea lui de rezistenţă faţă de condiţiile
nefavorabile de mediu.
 b) totalitatea funcţiilor interioare şi exterioare ce condiţţionează un nivel productiv înalt şi
rezistenţa organismului faţă de diferite boli.
c) aspectul unui animal referitor la exterior şi interior, care asigură obţinerea unei producţii mari şi
calitative, funcţii de reproducţie normale şi rezistenţa la diferite maladii.
d) aspectul unui animal referitor la interior şi exterior.

8. Condiţiile animalelor domestice sînt?

a) condiţia de reproducţie, expoziţie, îngrăşare, antrenament şi de muncă.
b) condiţia de reproducţie, îngrăşare, fină şi de muncă.
c) condiţia de reproducţie, frumuseţe, antrenament şi de muncă.
d) condiţia de reproducţie, expoziţie, îngrăţare, antrenament.

9.Factorii externi care influenţează procesul de creştere şi dezvoltare a organismului animal sunt:
a) alimentaţia, igiena corporală, temperatura, jimnastica funcţională;
b) alimentaţia, baza ereditară, jimnastica funcţională;
c) gimnastica funcţională, igiena corporală, alimentaţia, sistemul nervos;
d) temperatura, igiena corporală, hipofiza, alimentaţia;

10. Rasa reprezint

a) grup compact de animale, care au aceeaşi origine, nivel productiv, culoare şi transmit însuşirile lor
descendenţilor;
b) grup compact de animale din aceeaşi specie, care transmit prin ereditare proprietăţile lor specifice
urmaşilor;
c) grup compact de animale de aceeaşi specie, au origine comună, caractere specifice ce le deosebesc
de alte grupe de animale din aceeaşi specie, pe care le transmit stabil descendenţei, au un număr
suficient de indivizi ce permit împerecherile n e înrudite;
d) grup compact de animale, care se deosebesc de alte animale după caracterele lor morfo-productive
pe care le transmit stabil urmaşilor.

11.Marcarea animalelor şi păsărilor domestice se face prin ?

a) crestarea urechilor, tatuare, aplicarea mărcilor, inferare, criomarcare, marcarea cu
ajutorul lazerului, cipizarea.
b) tatuare, criomarcare, marcarea cu ajutorul lazerului, cipizarea.
c) crestarea urechilor, aplicarea mărcilor, inferare, criomarcare.
d) crestarea urechilor, tatuare, aplicarea mărcilor, marcarea cu ajutorul lazerului, cipizarea

12.Rasele se clasifică în funcţie de gradul de perfecţionare:

a) primitive, intermediare, perfecţionate;
b) primitive cu producţii mici, locale;
c) locale, intermediare, perfecţionate;
d) de import, locale.

13.Producția de carne depinde de următorii factori?

a) specia, rasa, vârsta, sexul, gradul de îngrășare, starea de sănătate, condițiile de mediu şi
alimentație.
b) specia, rasa, vârsta, nașterea, starea de sănătate şi alimentație.
c) specia, rasa, defectele, condițiile de mediu.
d) rasa, sexul, viciile, starea de sănătate, condițiile de mediu şi alimentație.
14.Formele ugerului cele mai solicitate pentru mulsul mecanic?
a) vană şi cupă
b) vană, cupă, de capră
c) vană şi de capră
d) vană, rotunjită şi de capră

15.Selecţia animalelor după descendenţă prevede?

a) selecţia animalelor după productivitate
b) selecţia după calităţile descendenţei provenite de la animalele apreciate
c) selecţia animalelor exterior şi constituţie
d) selecţia animalelor după exterior, constituţie şi productivitate

16. Caracterele de rasă sunt:

a) talia şi masa corporală, profilul capului, forma urechilor şi a cozii, culoarea părului;
b) nivelul productiv, precocitate, prolificitate, forma cozii la ovine, a urechilor la porcine;
c) indicii morfo-fiziologici şi productivi;
d) talia, masa corporală, profilul capului, forma urechilor la porcine, a cozii la ovine, culoarea părului
şi a penajului, nivelul productiv.

17. Rasele se clasifică în funcţie de:

17.1. arealul de răspândire:
a) rase cu areal larg de răspândire, zonale, interzonale, locale;
b) raionare restrânsă, întinsă, locală, zonală;
c) areal îngust de răspândire, locale, zonale;
d) rase interzonale, zonale, locale.
17.2. Locul de formare:
a) raionale, zonale;
b) locale, străine;
c) de import, locale;
d) cu producţii mici, cu producţii mari.
17.3. După gradul de perfecţionare:
a) primitive cu producţii mici, locale;
b) locale, intermediare, perfecţionate;
c) de import, locale;
d) primitive, intermediare, perfecţionate.
17.4. După tipul de producţie:
a) specializate, cu producţii mixte;
b) de lapte, , de carne, de lână, ouă;
c) de lapte-carne, carne-lapte, ouă-carne;
d) de lapte, de grăsime, de carne, cu producţii mixte.

18. Rasa este formată din următoarele diviziuni:

a) linii, familii, tip de rasă;
b) linii, familii, varietate de rasă, subrasă, tip de rasă;
c) linii, familii, varietate de rasă;
d) linii, familii, tipuri de rasă.

19. Simptome de degenerare a raselor sunt:

a) creşterea masei corporale şi reducerea nivelului productiv;
 b) apariţia rahitizmului şi a obezităţii;
c) reducerea masei corporale şi a nivelului productiv, sporirea morbidităţii produşilor, apariţia
rahitizmului, anemiei, a obezităţii;
d) apariţia diferitelor boli infecţioase, a monstruozitaţilor, reducerea nivelului productiv.

20. Conform legii Cirvinski – Maligonov în perioada de subalimentaţie a organismului suferă în

primul rând:
a) organele ce asigură vitalitatea organismului şi musculatura;
b) scheletul şi organele interne;
c) organele şi ţesuturile ce se caracterizează prin intensitate biologică sporită în această perioadă de
creştere;
d) suferă în aceeaşi măsură toate organele şi ţesuturile.

21. Procesul de creştere şi dezvoltare poate fi dirijat în direcţia dorită prin:

a) potrivirea perechilor parentale şi obţinerea descendenţei dorite;
b) crearea condiţiilor favorabile pentru femelele în gestaţie;
c) crearea condiţiilor optime de alimentaţie şi întreţinere în corespundere cu vârsta animalului;
d) a + b + c;

22. Producţia de carne se caracterizează prin următorii indici:

a) masa corporală şi greutatea carcasei, randamentul la tăiere, vârsta animalului, perioada naşterii,
specia;
b) randamentul la tăiere, proprietăţile gustative ale cărnii, compoziţia chimică şi morfologică a
carcasei, consumul de furaje la 1 kg spor în greutate;
c) masa corporală la sacrificare, masa carcasei, randamentul la tăiere, compoziţia chimică şi
morfologică a carcasei, precocitate, consum de furaje lşa 1 kg spor în greutate, calităţile gustative ale
cărnii;
d) masa corporală la sacrificare, randamentul la tăiere, rasă, specie, compoziţia chimică şi
morfologică a carcasei, consumul de furaje la 1 kg spor în greutate, vârsta la sacrificare.

23. Producţia de lână se caracterizează prin următorii indici:

a) cantitatea de lână obţinută la o tunsoare, fineţea şi lungimea lânii, vârsta animalului, perioada
obţinerii, alimentaţia oilor, rasa.
b) cantitatea de lână spălată, ondulaţia fibrelor de lână, fineţea, rezistenţa, condiţiile climaterice;
c) cantitatea de lână obţinută la o tunsoare sau pe an, randamentul la spălare, proprietăţile fizice şi
tehnologice ale lânii;
d) mărimea cojocului, randamentul la spălare, proprietăţile tehnologice ale lânii, culoarea, fineţea.

24.Prin noţiunea de selecţie se înţelege:

a) alegerea celor mai productive animale pentru a spori volumul de producţie animalieră în scopul
satisfacerii necesităţilor populaţiei în produse alimentare;
b) alegerea şi reţinerea în reproducţie a acelor animale care sunt mai bine acomodate la condiţiile de
existenţă şi tehnologiilor de producţie pentru obţinerea unor generaţii mai productive;
 c) alegerea şi reţinerea în reproducţie a acelor indivizi care corespund cel mai bine scopului urmărit
în vederea obţinerii unor generaţii superioare celor iniţiale;
d) alegerea pentru reproducţie a acelor animale care sunt mai productive şi permit obţinerea
producţiilor calitative şi competitive pe piaţa de desfacere;

25. Selecţia după mai multe caractere se realizează prin următoarele forme:
a) în tandem;
b) după limite independente;
c) după indicele de selecţie;
d) în tandem, după limite independente sau indicele de selecţie în funcţie de scopul urmărit.

26.Rasele de bovine prezentate se clasifică după tipul de producţie

:
a) specializate, cu producţii mixte;
b) de lapte, de carne;
c) de lapte-carne, carne-lapte;
d) de carne, cu producţii mixte.

27.Rasele de ovine prezentate se clasifică după tipul de producţie

a) de lapte;
b) de pelicele;
c) carne-lînă;
d) toate opțiunile.

28.Rasele de suine prezentate se clasifică după tipul vorfo-productiv:

:
a) pentru carne;
b) de bacon;
c) pentru grăsime;
d) universal sau mixt.

29.Această metodă de creştere animalelor este:

 :
a) creştere în rasă pură prin împerechere înrudită;
b) creştere în rasă pură;
c) încrucişare infuzie de sînge;
d) încrucişare de absorbţie.

30. Metodă de creştere animalelor este

exemplu folosit la cresterea
suinelor

х
Iorcşir Landras

х
Iorcşir х Landras Hempşir

(Iorcşir х Landras) х Hempşir :

a) încrucişare industrială compusă;
b) încrucişare infuzie de sînge;
c) creştere în rasă pură;
d) încrucişare de rotaţie.