Pathophysiology of

digestive system

Pathophysiology of digestive
system
Hypersalivation

(sialorrhea, ptyalism)

Hyposalivation
Ulcer
Digestive disorders in diseases of the
pancreas

Digestive disorders in impaired bile secretion

and excretion

Malabsorption

Hipersalivaie
(sialoree, ptializa) - secre ie
inadecvat de saliva mai mult
de 2 litri n 24 de ore

Hipersalivatia
Aparitia fiziologica a reflexului:
-la ingerarea alimentelor uscate si
semiuscate;
-excitarea receptorilor bucali de catre
fumul de tigara sau guma de
mestecat;
-la copiii mici in timpul eruptiei dentare;
-la femeile insarcinate;
-la stimulare parasimpatica
(Pilocarpina,Fiziostigmina)

Aparitia patologica:
-in diferite afectiuni ale tubului digestiv si
glandelor accesorii (afectiuni dentare
si gingivale,stomatite toxice cauzate
de intoxicatii cu metale grele (Pb, Hg,
Bi)sau metaloizi(I,As),proteze dentare
rau fixate,tonsilite,flemoane
tonsilare,neoplasme ale cavitatii
bucale si limbii,afectiuni
gastroduodenale(spasmul
cardiei,gastroptoza,ulcer,cancer
gastric,parazitoze intestinale
s.a.),afectiuni
hepatice(ciroza,colecistita
cronica,dischinezie biliara).

Consecintele sialoreiei:
La

inghitire neutralizrea sucului gastric de

saliva cu pH basicaparitia dereglarilor
dedigestie gastrica.
La scurgerea din gura aparitia leziunilor
pielii si mucoasei comisurilor bucale(),cite o
data-deshidratare cu acidoza excretorie si
hipovolemie severa.

Hiposalivatie
scdea pn la ncetarea
complet a secreiei de
saliva(hipoasialie pina la
asialie)

Hiposalivatie
Fiziologica:
-la personele in etate
-stari emotive(anxietate,frica
de ingerarea alimentelor
lichide si semilichide)
- parasimpatoliticeAtropina

Patologica:
in dehidratarile severe
dehidratari
transpiratii abundente
diaree profuza
febra
casexie
toxine exogene (intoxicatie
cu Pb, Hg, Cu)
toxine endogene (uremie,
diabet, gusa)
parotidite alergice specifice
edem si pleurezie

Consecintele hiposalivaiei:

dificultati de masticaie si deglutite

uscciunea mucoasei cavitii bucale
activarea florei patogene(ca consecinta a diminuarii
concentratiei de lizocim), gingivite, erozii,ulcere
bucale, candidoze, carie dentara, parotidite
tulburri ale formarii bolului alimentar si deglutitiei
afectiuni faringoesofagiene
tulburri de digestie gastrica
tulburri de tranzit intestinal.

Secreia gastric i
hiperchlorhidria
Cauzele:
cafein
etanol
sruri de calciu
aminoacizi care sporesc producerea de gastrin
Sindromul Zollinger-Ellison hiper gastrinemia
hiperstimularea gastrica hipersecretie hiperacida

creterea numrului de celulele parietale

Patogenia hipersecreiei
gastrice

Excesul de HCI inhib secreia de gastrin

(mecanism de protectie) pilorospasm
chimostaza, pirozis, eructaii, iar uneori, vome
evacuarea chimului gastric n duoden este realizat
in porii mici digestie intestinal i absorbie
excesiv stimulare insuficient a peristalticii
intestinale de bolul fecal constipatii.

Hiposecreie i hipoaciditate.
Anaciditate. Aclorhidria. Ahilia.

Aclorhidrie -absena completa de acid clorhidric n sucul gastric,

care este asociata cu anaciditate gastrica - pH din stomac devine
neutru.
Ahilia reprezint absena complet a HCI i enzimelor din sucul
gastric.
Aclorhidria se ntlnete n dou forme:
a) aclorhidrie falsa, ca rezultat al hipersecretiei de mucus i
bicarbonai,care neutralizeaz aciditatea sucului gastric.
b) aclorhidrie adevrata, care este rezistenta la stimularea de
histamin, gastrin, insulin; se observ n distrofii masive de
celule parietale, gastritele atrofice, cancer gastric difuz.

Cauzele aclorhidriei:
modificri

atrofice sau degenerative ale

mucoasei gastrice (celulele parietale din
glandele fundice)
forme infiltrative de cancer gastric
avitaminoze
anemii
interventii chirurgicale pe stomac
afectiuni ale ficatului.

Patogeneza de aclorhidriei

Absena HCl pepsina devine inactiv dezintegrarea

proteinelor i absorbia n intestin este imposibila maldigestia
i malabsorbia proteinelor.
Anaciditatea i hipoaciditatea stomacului colonizarea
excesiv a tractului gastro-intestinal de flor bacterian
intensific fermentarea tulburri dispeptice accelerarea
evacuarii chimului gastric irita mucoasa intestinal i
intensifica peristaltismul accelereaza propulsia coninutului
intestinal maldigestie i malabsorbie sindrom diareic cu
steatoree, hipovitaminoza, tulburri metabolice, disbalanta
hidroelectrolitica, deshidratare a organismului, se dezvolta
alimentaia insuficienta i pierdere n greutate corporal.

Reglarea secretiei gastrice

Secretia sucului gastric,protectia mucoasei si riscul de ulcerartie

.Formarea sucului gastric

Stimulatori:
Acetilcolina
Gastrina
Histamina
Inhibitori:
Secretina
Somatostatin
Prostaglandine

2.Protectia mucoasei
Lumen gastric

Pelicula de
mucuscus

Pepsina

Secretia HCO3

tamponare

Bariera epiteliala

Perfuzia mucoasei cu singe

3.Riscul de ulceratie

Helicobacter pylory

Secretia sucului gastric

Secretica HCO3

Mitogeneza celulelor
Perfuzia sangvina

Tulburri digestive n bolile

pancreasului

Insuficiena secrteie de suc pancreatic lipide nu

sunt digerate (60-80%) i sunt eliminate cu M.F.
steatore.
Reducerea sau absena tripsinei n sucul
pancreatic dereglarea digestiei proteinelor
prezena fibrelor musculare nedigerat n excremente
- creatoree.
Absena amilazei pancreatice digestia
polizaharide (amidon, glicogen) devine imposibil
prezena granulelor de amidon in excremente.

Tulburri digestive n insuficien de

secreie i excreie bilir

1.
2.
3.
4.

Rolul bilei:
Bile crete tonusul i peristalica intestinului
Are o aciune bactericid asupra microflorei
intestinale patogene
Prevenirea procesele de fermentaie i de
degradare n intestin
Bile particip la digestia parietal prin crearea
unor condiii favorabile pentru fixarea enzimelor la
membrana in perie" a enterocitelor.

Afectarea sau absena bilei

Este necesara pentru activarea lipazei pancreatice

Meninerea mediului alcalin in duoden
Este necesar pentru formarea miceliilor care
transporta acizii grai i vitaminele liposolubile la
suprafaa mucoasei intestinale pentru absorbie
Afectarea absorbiei de acizi grai, colesterol,
vitamine liposolubile (A, D, K, E), aminoacizi i
sruri de calciu

Maldigestia i
malabsorbia
Reprezinta un defect de prelucrare i
scindare enzimatic n tractul
gastrointestinal; o tulburare de
absorbie.

Malabsorbia
Malabsorbia

poate afecta trei purtatori de

energie din produsele alimentare (grasimi,
proteine i carbohidrai), precum si
vitaminele, fier, calciu,magneziu, si
oligoelemente (zincul).

Topografia absoriei intestinale

Duodenul proximal:monozaharidele
Influxul de bil si suc pancreatic
Duodenul distal:dizaharidele,vitamine
liposolubile,Fe,Ca
Jejun:aminoacizi,glucoza,vitaminele
hidrosolubile
Ileon:lipide
Ileonul terminal:saruri biliare

Dereglarea etapelor digestiei ce duc la malabsorbtie

Prelucrare

Digestia
intraluminala

Digestia la
nivelul mucoasei

Alimente

Enzime
intraluminale
Enzimele
marginii in
perie

transportori

Absorbtia

Prelucrare la
nivelul
mucoasei

Celulele
mucoasei

Limfa
Singe

Transportul in
singe

Cauzele si consecintele malabsortiei

Defect a
proteinelor
carrier specificecistinurie

Pancreatita cronica,
cancer pancreatic

Gastrinom
Gastrectomie,
rezectie
gastrica,
vagotomie

Aclorhidria
Bacterii in intestinul
subtire

Deficit de
dizaharidaze

Afectiuni
globale(sprue,
b.Chron)

lmfangiectazie

Ischemie,
vasculite

Malabsorbtia
Proteine

edem
Pierdere in
greutate
Atrofie
musculara

Carbohidrati

Scindarea bacteriilor in
colon

Zinc

Fe,ciancobalamina

gust

Anemie,glosita,etc.

vindecare
a ranilor
Flatulenta

Diaree
apoasa

Acrodermatita

Ca,Mg

Tetanie

Parestezie