Alterari Celulare

MODIFICARI CELULARE DE ADAPTARE
Actiunea persistenta a unor stimuli/ agenti → celulele → tendinta de adaptare (modificari in mare parte reversibile odata
cu incetarea solicitarii).
Raspunsuri adaptative majore:
 ATROFIA
 HIPERTROFIA
 HIPERPLAZIA
 METAPLAZIA
 DISPLAZIA
❑ ATROFIA – proces adaptativ - ↓ volum si functia unei celule/organ ca raspuns adaptativ la ↓ ofertei
energetice/solicitari functionale (modif. reversibile – restabilirea cond. norm. de functionare)
• Celule atrofice: citoplasma redusa

organite rarite
vacuole autofagice
• A. viscere ← ↓ nr. si vol. celule componente
ATROFIA
FIZIOLOGICA PATOLOGICA
- A. si dispar - vase ombil.
- canal arterial
- A. timus (dupa pubertate)
- A. uter, gl. mamare (menop.) localizate
generalizate
- A. de senescenta A. prin inactivitate
- st. inanitie
- tulb. abs., dig. - repaus la pat
- infectii cr. - imobiliz. mb. – ap. gipsat
Viscere – cul .bruna - a. alveolei dent (edentatie)
- otravuri
(lipofuscina) - a. gl. salivare (obstr. duct)
- cancere
↓ A. prin ischemie (A. mioc.← ↓ aport oxigen)
casexie A. prin compresiune tes./org.
A. prin iradiere
A. muschi (temp., denervare)
A. ← ablatie chir. glande endocr.
Ex. atrofia uterului după menopauză
http://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=004178
Atrofia brună a miocardului
http://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/getpic-fra.cfm?id=2860
Atrofii patologice
Generalizate:
 inaniție,
 tulburări cronice de digestie,
 infecții cronice,
 boala canceroasă,
 acțiunea unor otrăvuri;
Localizate:
 atrofia prin inactivitate: - atrofia musculară,
- atrofia alveolei dentare după extactia dintelui
- atrofia unor glande în urma obstrucției
ducturilor lor excretoare;
 atrofia prin ischemie: - atrofia miocardului
 atrofia prin compresiune:
atrofia rinichiului in hidronefroză,
atrofia țesuturilor normale în jurul unor chisturi sau tumori,
atrofia sternului, a corpurilor vertebrelor – anevrismul aortei toracale.
 atrofia prin suprimarea semnelor trofice
 ablația unor glande endocrine:
 rezecția hipofizei anterioare → suprimă secreția h. tropi (ACTH, TSH, FSH);
 celulele canceroase;
 denervările:
 poliomielita;
 traumatisme (paraplegie).
 atrofia prin iradiere (raze X, radioizotopi)

 sistemul hematopoetic
 atrofia mușchilor din stări febrile prelungite

 ↑ catabolismul proteinelor;
 toxine microbiene, toxine endogene.
 atrofia din inflamațiile cronice.

Atrofia mucoasei intestinale din boala celiaca
Atrofie Alzheimer
http://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/getpic-fra.cfm?id=4036 http://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=9269
Atrofia ficatului
Atrofia mucoasei
colecistului
Atrofia testiculara -
hidrocel
Atrofia rinichiului
Lipofuscina
Atrofii patologice
Generalizate:
 inaniție,
 tulburări cronice de absorbtie, digestie,
 infecții cronice,
 boala canceroasă - casexie
 acțiunea unor otrăvuri;
Atrofii patologice
Localizate:
 A prin inactivitate:
- atrofia musculară,
- repaus la pat, imobiliz. mb. – ap. gipsat
- atrofia alveolei dentare după extactia dintelui
- atrofia unor glande în urma obstrucției
ducturilor lor excretoare;
 A. prin ischemie: - atrofia miocardului ← ↓ aport oxygen

 A. prin iradiere
 A. ← ablatie chir. glande endocr.
 A prin compresiune:
atrofia rinichiului in hidronefroză,
atrofia țesuturilor normale în jurul unor chisturi sau tumori,
atrofia sternului, a corpurilor vertebrelor tes/ org– anevrismul aortei toracale.
Atrofie ischemica rinichi
Atrofie renala
Atrofie testiculara
Atrofie musculara
Atrofie musculara in poliomielita

❑ HIPERTROFIA - ↑ volum unei celule/organ, insotita de ↑ capacitatii sale functionale
↑ rasp. stimuli trofici - horm. solicitari functionale
Proces
FIZIOLOGIC PATOLOGIC
- Htrofia org. genitale si gl. M la pubert. - Htr. musc. la sportivi (steroizi anab.)
(h. sexuali) - aparitia gusii tiroidiene (TSH)
- Htr. uter, gl. M in sarcina (estrogeni, prolactina) - apar. gigantism, acromegalie (Hsecr. STH)
- Htr. inimii (HTA, valvulop. cr)
- Htrofii compensatorii
Hipertrofie uter
Hipertrofie musculara
https://en.wikipedia.org/wiki/Goitre
Hiperplazie Basedow
Gigantism
Acromegalie- spatii
interdentare si prognatism
Acromegalie
Hipertrofie
ventriculara
stanga
Hipertrofie si atrofie cardiaca

HIPERPLAZIA
Cresterea numarului celulelor dintr-un tesut/organ (± hipertrofie)
 stimulare hormonală ,
 suprasolicitare funcțională,
 injurii celulare repetate;
o Hiperplazia endometriale ← stimulare estrogenica

o Ginecomastie
o Hiperplazia epiteliului tegumentar (psoriazis)
o Hiperplazia epiteliului vezicii urinare (cistita cronica)
o Hiperplazia nodulara benigna de prostata ← exces de
androgeni
Hiperplazie endometriala simpla fara atipii
Glande
Stroma hiperplazica endometriale
proliferate
Nuclei veziculosi
“ingramaditi”, fara atipii
Hiperplazie fiziologica a celulelor musculare netede in sarcina
Hiperplazie patologică - prin stimulare hormonală;
- secundar acțiunii persistente a unor agenți nocivi.
➢ prin stimulare hormonală:
•hiperplazia endometrială  stimulare estrogenică crescută;
•hiperplazia benignă a prostatei  exces de h. androgeni;
•ginecomastia  estrogenii (pacienți cu IRC, suferințe hepatice cronice, )
•tumori secretante de hormoni: cancerul renal → eritropoetină → policitemie

secundară
Ginecomastie
 inactiva (cu diferentiere lobulara)  activa
Ducte dilatate
Ducte hiperplaziate cu
strat
epitelial/mioepitelial
organizate sub forma
unui lobul mamar
Proliferarea
micropapilara a
epiteliului
http://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=009620 http://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=009697
Hiperplazia celulelor caliciforme de la nivelul
epiteliului bronsic
Coloratie PAS-AA
Celule caliciforme hiperplaziate
Coloratie HE
Hiperplazia epiteliului
tegumentar în psoriazis
Hiperplazie glandulara
Prostata normala prostatica
http://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/getpic-fra.cfm?id=2052 http://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/getpic-fra.cfm?id=3077
Hiperplazie nodulara benigna de prostata
Hiperplazie nodulara benigna de prostata
Hiperplazie glandulara
prostatica
Metaplazia
Transformarea unei celule diferențiate într-un alt tip de celulă diferențiată  răspuns la acțunea
persistentă a unor agenți nocivi (fizici, chimici, infecțioși, hormonali)
metaplazia scuamoasa -înlocuirea unui epiteliu glandular prin epiteliu scuamos (asig mai buna
protectie fata de actiunea ag nocivi)
 metaplazia scuamoasă a epiteliului bronsic în tabagism;
 metaplazia scuamoasă a epiteliului endocervical
 metaplazia scuamoasă a epiteliului tranzițional al tractului urinar;
transformarea unui epiteliu scuamos într-un epiteliu glandular:
 epiteliu Barrett  reflux gastro-esofagian cronic;
transformarea unui epiteliu glandular in alt epiteliu glandular
 metaplazia intestinală a epiteliului gastric;
 Metaplazia țesutului conjunctiv cu formare de – cartilaj, țesut osos, țesut adipos.
**** transformarea neoplazică a epiteliului metaplazic.

Metaplazia:
este cel mai adesea patologica

răspuns la stimuli anormali (fizici, chimici, infecțioși,
hormonali);
risc de transformare malignă: cancer pulmonar,
cervical, gastric, vezical;
proces potențial reversibil, cu revenirea epiteliului
metaplaziat la normal.
Epiteliu bronsic normal
Metaplazie scuamoasa a epiteliului bronsic
Metaplazia scuamoasa a endocolului uterin
Metaplazie scuamoasa si intestinala a uroteliului
Esofag Barrett
Metaplazie intestinala cu celule caliciforme a mucoasei gastice
Glande
gastrice
normale
Metaplazie intestinala
Metaplazie gastrica a mucoasei
duodenale
(coloratie PAS-AA)
Metaplazie gastrica a mucoasei veziculei biliare
Metaplazie apocrina a glandei mamare
Ducte dilatate chistic

tapetate de epiteliu
simplu columnar
Metaplazie apocrina
Metaplazie condroida
(tesut cartilaginos in tesuturile moi de la nivelul bratului)
Metaplazie condroida
Tesut conjunctiv
fibros
Metaplazie oncocitara tiroida
Displazia
Alterare celulară adaptativă patologică care implică modificarea volumului, formei și
organizării componentelor celulare ale unui țesut
 răspuns la iritații cronice, inflamații
modificări histopatologice în displazie:

 variația mărimii și formelor celulelor;
 creșterea volumului nucleilor, n. neregulați, hipercromi;
 aranjamentul dezordonat al celulelor în grosimea epiteliului, bulversarea stratificării,
disproporția între straturi;
 dediferențieri și depolarizări celulare;
în funcție de severitate:
 ușoară (simplă)
 moderată
 severă ( agravată)
 CIN1, CIN2, CIN3 (displazia severă și carcinomul intraepitelial/in situ)
 LSIL, HSIL
epiteliul hiperplazic si metaplazic (bronșii, col uterin etc)
unele regresează
Displazie epiteliala usoara (CIN I)
Koilocite
Displazie epiteliala
Displazie epiteliala severă
severa (CIN
(CIN III) III)
Displazie epiteliala
Displazie epiteliala moderata
moderata (CIN(CIN
II) II)
Imunohistochimie HPV 16/18
Displazia epiteliului vulvar
Displazie moderata Displazie severa/carcinom “in situ”
parakeratoz
a
atipii nucleare
moderate
mitoze
Displazie de grad jos si metaplazie intestinala a mucoasei gastrice
Displazie de grad jos

Metaplazie intestinala
Displazia uroteliului
https://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=1123 http://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/getpic-fra.cfm?id=1122
Displazie epiteliala a mucoasei gastrice
Displazie de grad jos Displazie de grad inalt
Adenom tubulo-vilos cu displazie epiteliala
Glande
cu
displazie mitoze
Glande
normale
Adenom cu displazie epiteliala
atipie nucleară
Secreție de
mucus
Atipie nucleară mai

marcată
Alterări produse prin tulburări ale metabolismului lipidelor
Steatoza (încărcarea grasă)
 acumularea unei cantități anormale de trigliceride în celule care în mod normal conțin doar urme de
lipide.
 leziune frecventă;
 afectează organe cu metabolism activ: ficat, miocard, rinichi, mușchi scheletici;
 cauze:
▪ stari hipoxice;
▪ boli consumptive cronice (tuberculoză, cancer, diabet zaharat);
▪ intoxicații cu diverse substanțe chimice (alcool, fosfor, cloroform, benzen, tetraclorură de carbon);
▪ stări toxi-infecțioase etc.
Steatoza hepatică (ficatul gras)
frecventă;
modificări minore, reversibile → alterări degenerative;
 macroscopic:
✓ ficat mărit în volum și greutate, cu margini rotunjite, gălbui-palid, moale,
păstos;
 microscopic:
✓ colorația HE: vacuole optic goale;
✓ colorații speciale:
▪ Scharlach
▪ Sudan III
▪ Albastru de Nil
▪ Acid osmic
steatoza microveziculară
steatoza macroveziculară
Distribuția grăsimilor în lobulii hepatici:
- centrolobulară: intoxicații cu - benzen,

- cloroform,
- tetraclorura de carbon,
- ciuperci;
- mediolobulară: hipoxie (ficatul de stază);
- exolobulară: obezitate și carențe proteice;
- panlobulară: etilism cronic.
Steatoza hepatica – coloratie Sirius Red
Steatoza hepatica – coloratie
Scharlach
Steatoza miocardică
 cauze: hipoxie-anoxie (anemie, ischemia miocardului, intoxicații cu monoxid

de carbon, stări toxi-infecțioase)
 două forme:
✓ forma focală (simplă): muşchii papilari şi grupuri de fibre musculare
subendocardice ale VS → aspect "în dungi“/pete gălbui neregulate/ aspect
tigrat;
✓ forma difuză (severă): interesează întregul miocard care are un aspect
palid-gălbui, flasc
 diagnostic diferențial: cu lipomatoza inimii

Steatoza miocard
Steatoza miocard – picaturi fine in sarcoplasma, in jurul polilor nucleilor

Steatoza renală
cauze: - staza cronică renală;

- anemii severe;
- stări toxi-infecțioase;
macroscopic: rinichi ușor mărit în volum și greutate, palid-gălbui, cu consistență ↓

și friabilitate↑; pe secțiune: corticala brun-gălbuie, contrastează cu medulara
microscopic: picături de grăsime în

- epiteliul tubilor contorți, colectori (bazal)
- în cel. epiteliale ale capsulei Bowman.
Alterarea hialină
 Hialin (hyalos) = material de aspect omogen, “sticlos”, eozinofil.

- mai multe tipuri de hialin care conține:
▪ fibrinogen;
▪ fibrină;
▪ imunoglobuline;
▪ complement;
▪ glicoproteine;
▪ complexe antigen - anticorp etc.
- poate fi:
▪ intracelular
▪ extracelular.
Alterarea hialină
 hialin intracelular  injurii celulare diverse – aspecte variate:
✓ picăturile hialine din epiteliul tubilor renali – proteine reabsorbite

din urina;
✓ corpii Mallory – blocuri de hialin - ficat gras alcoolic;
✓ corpii Councilman – hepatocite ratatinate - hepatite virale;
✓ picături acidofile hialine intrahepatocitare – ciroză, cancer
hepatic;
✓ modificări hialine Crooke – mase hialine -hipofiză, în sindr.
Cushing;
✓ corpii Rusell (globi hialini rotunjiti) – plasmocite → Ig
Picături hialine în epiteliul tubilor renali
https://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=2330
Hialin intracelular: corpi Mallory
Hepatocit cu alterare hidropica
Corpi Mallory
Hepatocit ratatinat, cu citoplasma
intens eozinofila
Hialin intracelular:
corpi Councilman
Hepatita cronica cu virus hepatitic C
Hialin intracelular: corpi Russell
Gastrita cronica
Corpi Russell
 hialin extracelular:
✓ hialin conjunctiv – proces de hialinizare/degenerare hialina a
colagenului
✓ cicatrici cheloide, inflamații cronice (pleură, capsula splinei, glomeruli), stroma unor tumori etc.
✓ hialin vascular – arterioloscleroza hialină/arteriolohialinoza

✓ în pereții arteriolelor - în HTA, DZ și la vârstnici;
✓ manșon omogen, eozinofil, între intimă și medie → perete vascular îngroșat → lumen micșorat.
✓ origine incertă
Modificari tip hialin

 hialin în condiții fiziologice: corpii albicans din ovar;
 cilindrii proteici din tubii renali;
 coloidul tiroidian;
 masele vechi de fibrină;
 trombii din vasele mici;
 produșii de secreție ai unor glande etc;
Splina de staza
Hialin extracelular conjunctiv: pleura
Hialin extracelular conjunctiv. Cicatrice
cheloida
Keloid
Hialin extracelular conjunctiv – in unele tumori
Leiomiom uterin
Benzi de hialin
Hialin extracelular vascular. Arterioloscleroza renala
Coloratie AFOG: Acid

Fuchsin Orange G
Depozite de hialin in
vasele eferente si
aferente
Hialin in conditii fiziologice. Corpi albicans in ovar
Corp albicans
http://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=4355 Case courtesy of Ed Uthman, Radiopaedia.org, rID: 77879

Cilindri hialini in tubii renali
Membrane hialine
ALTERAREA MUCINOASA SI MUCOIDA
 Mucina:
 substanță vâscoasă secretată de unele celule epiteliale
glandulare
 proteine, hidrocarbonate, MPZ
 se colorează cu coloranti bazici
 PAS+/AA+
 dă reacție metacromatică cu AT → roșu purpuriu
 secreție excesivă de mucină:
 inflamaţia catarală a mucoasei respiratorii şi intestinale;
 fibroza chistică (mucoviscidoză);
 tumori epiteliale - chistadenoame mucinoase,
chistadenocarcinoame mucinoase, carcinoame
mucinoase/coloide sau cu celule "în inel cu pecete"
Hipersecretie de mucină
Chistadenocarcinom mucinos de apendice
Chistadenom mucinos apendice

Chistadenocarcinom
mucinos ovarian
Carcinom mucinos mamar
Adenocarcinom mucinos pulmonar

coloratie PAS-Albastru Alcian
Mucine, celule in “inel cu pecete”
Fibroza chistică (mucoviscidoza)
- boală letala autozomal recesivă

(mutatie gene braț lung cr. 7)
- mucus foarte vâscos → dopuri de
mucus în ductele excretorii - blocare
- căi respiratorii, ducturi pancreatice,
căi biliare intrahepatice, intestin
subțire, căi genitale masculine.
Pancreas: mucoviscidoza
Mucoviscidoza – pancreas
ALTERAREA MUCINOASA SI MUCOIDA
 MUCOIDUL – material asemanator mucinei, compozitie chimica diferita (ac. hialuronic,

condroitinic, condroitinsulfati), constituent al SF.
Acumulari masive:
• stroma tumorala (gl. salivare, mixom)
• tes. conj. subcutanat - mixedem
• lez. degenerative ale vase sg. si valvelor cardiace
• (degenerescenta mixoida a mediei Ao, a vv mitrale)
Mixom digital
Degenerare mixoida mitrala
Degen mixoida mitrala
Mixom atrial
ALTERAREA FIBRINOIDA
(NECROZA FIBRINOIDA)
 Fibrinoid (necroză/degenerare fibrinoidă) – a tes conj in anumite circumst:
 material omogen sau fin granular, acelular și afibrilar, eozinofil, PAS+;
 tumefierea SF și a fibrelor de colagen → fragmentarea și dezintegrarea
lor → fibrinoid
 proteine, mucopolizaharide, fibrină, gamaglobuline.
 plasmă (fibrinogen, gamaglobuline);
 transformarea chimică a constituenţilor ţesutului conjunctiv local;
AF - leziune semnificativa/ nespecifica
 boli de colagen (colagenoze): LES, PR, SD, DM, RAA, PAN;
- arterele mici, arteriolele, colagenul interstiţial, seroasa pleurală şi articulară
etc;
- +/- reacţii celulare inflamatorii nodulare (nodulul Aschoff), difuze;
 ulcer peptic, HTA malignă, placentă, necroza hemoragică acută a
pancreasului
Poliartrita Reumatoida
Necroza fibrinoida – Poliartrita Reumatoida
Fibrinoid
Fibrinoid ulcer
Fibrinoid placenta
ALTERAREA AMILOIDA (AMILOIDOZA)
Depunerea in organism (conditii patologice) a unor depozite extracelulare de material
proteic cu structura fibrilara – amiloid
- imprimă organelor în care se depune o consistență cauciucată și un aspect translucid,

ceros;
- se localizează extracelular (mai frecvent la nivelul membranelor bazale);
- prezintă afinitate pentru anumiți coloranți: roșu de Congo sau roșu Sirius și are
birefringență în lumina polarizată pe lamele colorate cu Roșu de Congo;
- pe sect. uzuale (HE) – material omogen, roz-uniform, asemanator hialinului
- ME – structura fibrilara
- afinitate pt. coloranti iodati (col Lugol) – Ma. - rosu cafeniu

ALTERAREA AMILOIDA (AMILOIDOZA)
Clasificare clinica:
 Idiopatica – in absenta unei cz. aparente (premerg. L, MM)
 Secundara – complica boli cronice
 Familiala
 sistemice
 izolate – 1 organ (inima, plaman, pancreas)
Ma - ↑ volum, greutate; consist. ↑cauciucata; aspect translucid
Mi – in spatii intercelulare → atrofie prin compresiune; peretii vaselor; MB ale epitelii; fibre de reticulina
➢ A. hepatica - peretii sinusoidelor
➢ Splina cu amiloid
- forma nodulara (S. sagou) – SM moderata
A - peretii arteriole penicilate corpusculi
- fibre de reticulina limfoizi M
- forma difuza (S. sunca, lordacee) – SM marcata
A – pulpa rosie (peretii sinusoide venoase, fb. retic.)
➢ A. renala: A – glomeruli, tubi, peretii vaselor, interstitial (fibre)
Dg. + de certitudine: evidentierea A in materialul bioptic

- punctie biopsie (hepatica, renala)
- biopsie rectala, gingivala
! Amiloid: miocard, plaman, laringe, amigdale, tiroida, rect, limba, gingie

Amiloidoza renală
- Rinichiul: mărit în volum şi greutate, palid, gălbui-albicios,

dur, cu corticala îngroşată.
Amiloidul se depune:
- în glomeruli (iniţial sub endoteliul capilarelor şi în mezangiu,
de unde depozitele se extind treptat, comprimând şi
înlocuind capilarele glomerulare);
- în tubii contorţi (între membrana bazală şi epiteliul tubular);
- în pereţii vaselor interstiţiale (manşoane subendoteliale de
amiloid),
- în interstiţiu, de-a lungul fibrelor de reticulină şi colagen.
Amiloidoza renala
Amiloidoza renala
Amiloidoza hepatică
 Ficatul: mărit în volum şi grutate
palid-gălbui, dur, cauciucat
 Amiloidul se depune
- iniţial în pereţii sinusoidelor din zona
mediolobulară.
- depozitele se extind treptat - atrofia prin
compresiune a hepatocitelor. Alterarea funcţiilor
hepatice - în stadiile avansate ale bolii.
Amiloid ficat
Splina cu amiloid
Forma nodulară
(Sagou)
 Splenomegalie moderată
 Amiloidul se depune în pereţii
arteriolelor penicilate şi de-a
lungul fibrelor de reticulină din
corpusculii Malpighi, substituindu-
se progresiv elementelor limfoide.
 Foliculii limfoizi încărcaţi cu
amiloid apar ca formaţiuni
globuloase, albicioase, translucide
– aspect de splină sagou
Amiloid splina
Forma difuză (lardacee)
◼ Splenomegalie marcată
◼ Amiloidul se depune în pulpa roşie,
în pereţii sinusoidelor venoase şi de-a
lungul fibrelor de reticulină,
splenomegalia este de cele mai multe
ori exprimată, cu o splină roşietică-
palidă, lucioasă, ceruită - splina
şuncă sau splina lardacee..
Amiloidoza splenica (forma difuza)- col. HE
Amiloidoza splenica- col. rosu de Congo
Amiloid cord
Amiloid cord
Depuneri de amiloid mai pot fi întâlnite:
- în miocard (cardiomiopatie restrictivă),

- în pereţii vaselor şi în submucoasa tractului
gastro-intestinal (cu constipaţie sau diaree şi,
ocazional, malnutriţie),
- în limba, tiroidă, suprarenale, pancreas, în
stroma unor tumori, laringe (forma
pseudotumorală), în limfonoduli etc.
Tumora amiloida limba
Amiloid mielom A pancreatica
Amiloid - suprarenala
Amiloid – mucoasa colon

ALTERARI PRIN DEPUNEREA
CRISTALELOR DE URAT
GUTA - artrite acute si cronice
● principala alterare ← depunerea in tesuturi a cristalelor de urat (articulatii., rinichi.)
● ← ↑ nivel acid uric ← catab. purinelor ← alimente/ sintetizat in org. → elim. Urina
 Guta primara (idiopatica); B>40 ani

- Hiperuricemie I ← ↓excretia ren; sinteza↑
mostenita autozomal dominant
- ! predispozitia genetica; regim alimentar; alcool, status ponderal
 Guta secundara:
Hiperuricemia ← ↑catab. ac. nc. (leucemii, limfoame, chimioterapie, alcool cr)
← ↓excretiei renale a ac uric (boli renale, diuretice, deshidratare)
Clinic atacul de guta → dureri articulare intense/ inflamatie acuta
degete, coate, glezne, articulatii metatarsofalangiene
- noaptea
- precipitat: carne, alcool, traumatisme, diuretice/purgative, interv. chir
- se remite in cateva zile/ sapt
Guta cr tofacee - substrat lezional:
toful gutos ← depunerea cristalelor de urat extracelular:
- cartilaje articulare
- sinoviala
- tendoane
- tesuturi moi periarticulare
- dezorganizari severe ale structurilor
TOFI gutosi
- noduli duri, aspect cretos, albicios-galbui
- costituiti: aglomerari de cristale, înconjurate de
celule gigante multinucleate de corp străin, celule
mononucleare şi ţesut de granulaţie
TOFI gutosi
noduli duri
aspect cretos, albicios-galbui
TOF gutos CRISTALE URATI
cristale acid uric nou nascut
rinichiul in guta
ALTERARI PRIN VARIATIA DEPUNERILOR DE CALCIU
etiologie variata
au ca substrat - ↓ cantitatii Ca din tesuturi
(rahitismul, osteomalacia, osteoporoza)
depunerea acestuia în exces
(calcificări patologice: distrofice și metastatice).
RAHITISMUL – copii 6 luni – 2 ani

← hvitaminoza D; alterari metab. vit. D;
← alterari ereditare/ castigate ale metabolismului vit D
← defecte intrinseci in proces. de mineralizare a matricei osoase
Clinic:
- hipotonie musculara, anemie, apatici, iritabili
- modificari ale schelet
← tulburari in calcificarea straturilor profunde ale cartilajelor
de crestere; defect de mineralizare a matricei osoase
copilul cu rahitism prezintă următoarele deformări scheletale:
▪ incurbarea anormală a membrelor inferioare,

▪ stern proeminent sau înfundat,
▪ articulații condrocostale proeminente,
▪ ”brățări rahitice” identificate atât la nivelul mâinilor cât și al
gleznelor,
▪ deformări ale coloanei vertebrale (scolioză/cifoză) sau ale
pelvisului (copilul se va ridica și va merge mai târziu),
▪ craniotabesul rahitic
▪ întârziere în menținerea în poziție ridicată a capului,
▪ închiderea tardivă a fontanelelor,
▪ proeminenţa boselor frontale (frunte olimpiană)
▪ maxilarul superior împins înainte,
▪ boltă palatină ogivală,
▪ mandibulă de formă pătrată,
▪ anomalii de poziţie și de structură a dinţilor cu defecte ale smalţului
dentar şi carii multiple,
▪ tonus muscular scăzut sau chiar oprirea creșterii.
http://www.thachers.org/rickets_photos.htm
Rahitism bowleg
rahitism
Sant Harrison
scolioza http://www.thachers.org/rickets_photos.htm
➢ OSTEOMALACIA (rahitismul adultului)
- proces de mineralizare deficitara a matricei osoase – depunerea pe S lamelelor osoase de matrice
osteoida ce nu se calcifica
- inmuierea, deformarea oaselor – fracturi vertebre, coaste, col femural
Os normal
➢ OSTEOPOROZA - atrofia oaselor cu decalcificarea si ↓matricei osoase
↓
fracturi col femural, vertebre
- Primara (postmenopauza, senila) ← fct. genetici, ↓estrogeni, deficit Ca, varsta >
- Secundara ← tumori mg osoase, corticosteroizi Htiroidism, hgonadism, etilism cr, malnutritie
Mi. – trabecule osoase reduse numeric, fragmentate
Osteoporoza fractura
 Alterari prin depuneri excesive de Ca (calcificari patologice)
● Calcificari Distrofice – saruri de calciu in tesuturi alterate

- in peretii arterelor
- in valve M si Ao (valvulop. cr)
- in tumori (fibroame, meningioame, cc. mamar, tir.)
- in trombi org. (fleboliti, arterioliti)
- in leziuni parazitare (trichinella, chist hidatic)
- in tesut tiroidian/placentar alterat
- mase persistente de necroza (infarcte vechi, cazeum, placi aterom)
- in puroi vechi deshidratat
- in ducte excret. → calculi (cai biliare, urinare, ducte salivare, colecist…)
- in pulpa dentara → calcificari difuze; pulpoliti (litiaza pulpara)
● Calcificari Metastatice
– exprima tulburari in metab Ca
consecinta Hcalcemiei (HvitD, H-PTH, IRC)
Ca se depune in tesuturi viabile (septuri alveolare, tubii renali peretii vaselor)
Calcificări distrofice
În pereţii arterelor (arterioscleroza Monkeberg)

Arterioscleroza Monkeberg
Calcificari ale mediei - ateroscleroza
Calcificari - fibroleiomiom
CALCIFICARI VALVULARE
Calcificari valve aortice

Calcificare aortica
Calcificari valve Ao bicuspide

 În valvele mitrală şi aortică (stenoza mitrală sau aortică)
CALCIFICARI VALVULARE
calculi
Calcificari perete colecist
Vezicula “de portelan”

Calculi renali coraliformi
Calculi
Calcificari san
CALCIF CICATR
Calcificari placentare
trichineloza
CSN
Calcif distr muschi
Calcificari distrofice rinichi
nefrocalcinoza
Calcificari metastatice stomac
Calcificari distrofice stomac
Calcificari metastatice - plaman
Calcificari metastatice - plaman
Calcificari in ficat - hiperparatiroidism
Calcificari metastatice in vase subcutanate

ALTERARI CELULARE IREVERSIBILE
 NECROZA  APOPTOZA
 in celule lezate ireversibil  condensarea cromatinei
& fragmentarea celulei
 denaturarea proteinelor & moarte in corpi
digestie enzimatica apoptotici
 membrana celulara distrusa  membrana celulara
intacta
 intotdeauna patologica
 fiziologic/ patologic
 grupuri de celule
 o singura celula
 insotita de inflamatie
 fara inflamatie
 resturi fagocitate de
 resturi fagocitate de
neutrofile si macrofage celulele vecine
APOPTOZA
APOPTOZA
APOPTOZA
APOPTOZA
ALTERARI CELULARE IREVERSIBILE
NECROZA
▪ moartea celulelor in organismul viu
▪ survine spontan/ precedata de necrobioza
▪ se insoteste de modificari morfologice (MO)
Cauze:
▪ ischemia
▪ infectii virale
▪ toxine microbiene
▪ reactii imunologice
▪ agenti fizici (rad. ioniz., temp. extreme)
▪ subst. chimice toxice (acizi, baze, cianuri)
TIPURI DE NECROZĂ
• Necroza de coagulare
• Necroza de lichefactie
• Necroza cazeoasă
• Citosteatonecroza (necroza grasă)
• Necroza fibrinoidă
• Gangrena
• Noma
• Escara
NECROZA DE COAGULARE
se intalneste in rinichi ← ischemie completa si durabila

miocard arsuri termice si electrice
splina toxine bacteriene, toxice chimice
Ma: zona afectata - bine delimitata, usor tumefiata, dura, omogena, palid-galbui,
lucioasa
Mi: in masa de necroză pot fi recunoscute o perioadă de timp siluetele celulare (necroză
structurată).
Citoplasma → intens eozinofila, omogena sau fin granulara

Nucleu: cariopicnoza, cariorexis, carioliza
- retractat, condensat sub forma unui bloc dens

punctiform, intens bazofil de cromatina - cariopicnoza
- fragmentat in blocuri de cromatina dispersate in
citoplasma - cariorexis
- isi pierde conturul si afinitatea tinctoriala prin hidroliza
cromatinei - carioliza
necroza
fragmentarea nucleului în blocuri
cromatină condensată:
de cromatină dispersate în citoplasmă
masă solidă,
bazofilă, micșorată
pierderea afinității tinctoriale a

nucleului prin hidroliza
cromatinei
Necroza de coagulare - hipofiza
NECROZA DE COAGULARE
Infarct Miocardic recent – 24 ore
Infarctul renal
Infarctul splenic
Infarctul roșu pulmonar
NECROZA DE LICHEFACȚIE (COLICVAȚIE)
Lichefactie – proces de autoliza, de digestie a tes. necrozat →

focar necrotic moale, imbibat cu apa, care mi. - necroza astructurata -
nu se mai recunosc structurile preexistente.
Se intalneste in:
- N. de coagulare în care se supraadaugă rapid infecţii bacteriene (cu ii GN, re inflam ac si
surplus de hidrolaze care digera cel moarte → abcesul (n. supurativa)
- infarct cerebral
Necroza de coagulare a unor porţiuni din creier (în urma ocluziei unei artere cerebrale) este
urmată frecvent de lichefierea ţesutului necrozat → n. de lichefactie (material necrotic moale,
astructurat - terci)
Lichefacția celulelor necrozate ale creierului - cantitate mare de enzime lizozomale sau
diferite hidrolaze specifice în celulele SNC
NECROZA DE LICHEFACŢIE
(abces = necroză supurativă)
NECROZA DE LICHEFACŢIE
(infarctul/ramolismentul cerebral)
infarct cerebral pe cale de org chistica
http://www.vetmed.vt.edu/education/Curriculum/VM8304/vet%20pathology/CASES/CELLINJURY2/PAGE2-1.htm
http://myeducationalnotes.blogspot.ro/2011/10/types-of-necrosis.html
NECROZA CAZEOASĂ
▪ Leziunea alterativă din inflamația tuberculoasă
▪ Efect biologic toxic particular al complexului peptido-glico-lipidic din

peretele mycobacteriei tuberculoase (alături de limfokine, ischemia
locală)
▪ Ma: moale, friabil, gri-albicios (aseman. branzei) CAZEUM
▪ necroza astructurata
▪ nu se mai pastreaza siluetele structurilor necrozate
▪ masa amorfa, granulara, eozinofila, contine < fragm. de cromatina
Necroza cazeoasa
Necroza cazeoasa
NECROZA GRASĂ (CITOSTEATONECROZA)
Specifică țesutului adipos

În pancreatita acută sau după traumatisme
- În pancreatita acută - proces initiat de eliberarea enzimelor digestive în spaţiile

extracelulare - digerarea țesutului pancreatic și peripancreatic inclusive celulele adipoase
– eliberarea TG din adipocite.
- Hidroliza TG de către lipaza pancreatica
↓
acizii grași liberi - precipită sub formă de săpunuri de Ca - se acumulează la periferia

zonelor de necroză adipocitară ca depozite amorfe bazofile.
- În necroza grasă traumatică - TG şi lipazele sunt eliberate de către adipocitele agresionate şi

alterate.
Macroscopic focarele de citosteatonecroză - pete neregulate, albicioase-gălbui,
lucioase, asemănătoare picăturilor de ceară.
N. GRASA (CITOSTEATONECROZA) – specifica tesutului adipos
Alterarea acinilor si ducte pancr.

↓
tes. pancreatic
→
Enzime activate extracelular tes. din jur
digera
cel. adipoase ← P-lipaza
proteaza
↓
TG
Lipaza ↓ -HO
pancr
AGL
↓ precipita
Sapunuri Ca
NECROZA GRASĂ
(CITOSTEATONECROZA)
Ma: pete neregulate, albicioase-gălbui, lucioase,

asemănătoare picăturilor de ceară
citosteatonecroza
CITOSTEATONECROZA
NECROZA GRASĂ
CSN
NECROZA FIBRINOIDĂ
(HE) material omogen, fin granular, acelular şi

afibrilar, eozinofil, PAS+ (asemănător fibrinei)
HTA poliarterita nodoasa

peptic cronic
GANGRENA
= proces de necroză căruia i s-a supraadăugat o infecţie microbiană.
- primara ← infectia cu germeni anaerobi → enzime → digera tes. musc → bule de gaz
Tesuturi: moi, destinse (edem, bule de gaz), crepita la palpare, teg. supraiacent sub tensiune
- secundara ← invazia tes. necrozate prin flora microbiana mx.

- uscata - la nivelul extremităţilor inferioare (degete, laba picior)
- obstr. arteriala gradate (arteriopatie diabetică, trombangeită obliterantă)
- inițial: țesuturi reci, puls dispărut, circulație colaterală absentă
- tes. necrozate uscate, dure, cartonate brun-negricioase
- umeda - în urma strangulării unui viscer (intestin subţire, gros)

- după obstrucţia arterelor membrelor inferioare in DZ.
- tes. necrozate umede, edemat. →x flora de putrefactie → extindere proces
GANGRENA PRIMARĂ
GANGRENA PRIMARĂ
GANGRENA SECUNDARĂ USCATĂ
- extremități inferioare (degete, laba piciorului)

- obstrucție arterială gradată (arteriopatie diabetică,
trombangeită obliterantă)
- inițial: țesuturi reci, puls dispărut, circulație colaterală
absentă
- tes. necrozate uscate, dure, cartonate brun-
negricioase
G uscata
GANGRENA SECUNDARĂ UMEDĂ
- în urma strangulării unui viscer

(intestin subţire, gros)
- după obstrucţia arterelor membrelor inferioare
(diabeticii obezi).
- tes. necrozate umede, edematiate → multiplicarea
rapidă a florei de putrefacție → extinderea rapidă a
procesului;
- absenta șanțului de demarcație
Ma: tesuturi umede, edemațiate,

brun-negricioase cu tentă verzuie
Gangrena post obstructie arteriala
Gangr degeratura
NOMA
 Necroză rapid progresivă a țesuturilor moi și a oaselor cavității bucale și ale

feței (rareori alte localizări)
 Copii malnutriți, debilitați prin boli infecțioase recente (pojar, malarie,

leishmanioză). Suprainfecție cu bacilul fuziform
 Ulceratie (gingie) – distructiva, mutilanta → obrajii → perforatie,

suprainfectie
NOMA
MA: ulcerație unilaterală, caracter distructiv,

mutilant; începe ca o mică papulă la marginea
gingiei și se extinde spre obraji – perforație
Mi: necroza de coagulare a pielii, mușchilor

și țesutului adipos; colonii bacteriene pe
suprafața dezgolită a oaselor
ESCARA (NECROZA DE DECUBIT)
ESCARA - ischemia prin compresiune a tes. moi din

dreptul unor proeminente osoase (regiunea
sacrată, trohanteriană, scapulară, calcaneană).
Ma: tes. dure, uscate, negricioase,

se detaseaza (sechestru) → ulceratii → suprainfectii
cu supurație consecutivă
escara

Alterari Celulare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alterari Celulare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODIFICARI CELULARE DE ADAPTARE

• Celule atrofice: citoplasma redusa

 atrofia prin iradiere (raze X, radioizotopi)

 atrofia mușchilor din stări febrile prelungite

 atrofia din inflamațiile cronice.

 A. prin ischemie: - atrofia miocardului ← ↓ aport oxygen

Atrofie musculara in poliomielita

Hipertrofie si atrofie cardiaca

o Hiperplazia endometriale ← stimulare estrogenica

➢ prin stimulare hormonală:

•hiperplazia endometrială  stimulare estrogenică crescută;

•hiperplazia benignă a prostatei  exces de h. androgeni;

•ginecomastia  estrogenii (pacienți cu IRC, suferințe hepatice cronice, )

•tumori secretante de hormoni: cancerul renal → eritropoetină → policitemie

 inactiva (cu diferentiere lobulara)  activa

Celule caliciforme hiperplaziate

**** transformarea neoplazică a epiteliului metaplazic.

este cel mai adesea patologica

Metaplazie scuamoasa a epiteliului bronsic

Ducte dilatate chistic

modificări histopatologice în displazie:

Displazie moderata Displazie severa/carcinom “in situ”

Displazie de grad jos

Displazie de grad jos Displazie de grad inalt

Displazie de grad jos Displazie de grad inalt

Displazie de grad jos Displazie de grad inalt

Atipie nucleară mai

 afectează organe cu metabolism activ: ficat, miocard, rinichi, mușchi scheletici;

- centrolobulară: intoxicații cu - benzen,

 cauze: hipoxie-anoxie (anemie, ischemia miocardului, intoxicații cu monoxid

 diagnostic diferențial: cu lipomatoza inimii

Steatoza miocard – picaturi fine in sarcoplasma, in jurul polilor nucleilor

cauze: - staza cronică renală;

macroscopic: rinichi ușor mărit în volum și greutate, palid-gălbui, cu consistență ↓

microscopic: picături de grăsime în

 Hialin (hyalos) = material de aspect omogen, “sticlos”, eozinofil.

 hialin intracelular  injurii celulare diverse – aspecte variate:

✓ picăturile hialine din epiteliul tubilor renali – proteine reabsorbite

Hepatocit cu alterare hidropica

✓ hialin vascular – arterioloscleroza hialină/arteriolohialinoza

Modificari tip hialin

Coloratie AFOG: Acid

http://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=4355 Case courtesy of Ed Uthman, Radiopaedia.org, rID: 77879

Chistadenom mucinos apendice

Adenocarcinom mucinos pulmonar

- boală letala autozomal recesivă

 MUCOIDUL – material asemanator mucinei, compozitie chimica diferita (ac. hialuronic,

- imprimă organelor în care se depune o consistență cauciucată și un aspect translucid,

- pe sect. uzuale (HE) – material omogen, roz-uniform, asemanator hialinului

- afinitate pt. coloranti iodati (col Lugol) – Ma. - rosu cafeniu

 Idiopatica – in absenta unei cz. aparente (premerg. L, MM)

 Secundara – complica boli cronice

 izolate – 1 organ (inima, plaman, pancreas)

Ma - ↑ volum, greutate; consist. ↑cauciucata; aspect translucid

Dg. + de certitudine: evidentierea A in materialul bioptic

! Amiloid: miocard, plaman, laringe, amigdale, tiroida, rect, limba, gingie

- Rinichiul: mărit în volum şi greutate, palid, gălbui-albicios,

- în miocard (cardiomiopatie restrictivă),

Amiloid – mucoasa colon

 Guta primara (idiopatica); B>40 ani

RAHITISMUL – copii 6 luni – 2 ani

▪ incurbarea anormală a membrelor inferioare,

Mi. – trabecule osoase reduse numeric, fragmentate