Sunteți pe pagina 1din 27

Denumirea testului: Terapia în boli 4.

Neuro-hormonală
chirurgicale şi stomatologie veterinară
Întrebarea 3.
ID test: ObstetricChirurg
Reanimarea reprezintă o:
Întrebări total în test: 300
Variante de răspuns:
Partea 1 60%: Număr de întrebări - 170,
([56,67%]-31,33%-12% ).
1. Restabilire a tranziţiei tractului gastro-
Partea 2 30%: Număr de întrebări - 94, intestinal
(56,67%-[31,33%]-12% ).
2. Vindecarea ţesutului muscular traumat
Numărul total de grupuri (teme): 15
3. Restabilirea volumului de sânge în cazul
------------------------------------------------------ anemiilor
-------------------------------------
4. Resuscitare şi reechilibrare funcţională
Partea 1 60%: Număr de întrebări - 170,
a organismului
(56,67%).

Grupul (tema): Tema01 Întrebarea 4.

Întrebarea 1. Simptoamele stopului cardiac sunt:

Reanimarea combate diferite dereglări care Variante de răspuns:


au apărut în:
1. Respiraţia frecventă
Variante de răspuns:
2. Pierderea cunoştinţei
1. Aparatul respirator şi cardiovascular
3. Creşterea pronunţată a tensiunii arteriale
2. Aparatul urinar
4. Frecvenţa pulsului este mărită
3. Aparatul gastro-intestinal
Întrebarea 5.
4. Aparatul locomotor
Simptoamele stopului cardiac sunt:
Întrebarea 2.
Variante de răspuns:
Reanimarea poate fi efectuată prin
resuscitarea: 1. Abolirea sau absenţa pulsului

Variante de răspuns:
2. Sensibilitatea durerii este activ pronunţată

3. Creşterea pronunţată a tensiunii arteriale


1. Cardio-respiratorie
4. Respiraţia frecventă
2. Aparatului locomotor

3. Gastro-intestinală Întrebarea 6.
Simptoamele stopului cardiac sunt: 4. Administrarea intra-cardiacă de
clorură de calciu 10%
Variante de răspuns:
Întrebarea 9.
1. Absenţa respiraţiei
Pentru menţinerea activităţii cardiace după
2. Toate variantele sunt corecte reanimare se prescrie:

3. Abolirea sau absenţa pulsului Variante de răspuns:

4. Pierderea cunoştinţei 1. Sulfatul de cupru i/v


Întrebarea 7. 2. Efortilul i/v sau i/m lobelina
Reluarea activităţii cardiace poate fi primită 3. Clorură de natriu
prin:
4. Amoniacul 10% i/v
Variante de răspuns:
Întrebarea 10.
1. Aplicarea a 4-6 lovituri cu palma în
regiunea greabănului Disfuncţiile respiratorii pot fi provocate
prin:
2. Aplicarea a 4-6 lovituri cu palma în
regiunea cardiacă Variante de răspuns:

3. Aplicarea a 4-6 lovituri cu palma în 1. Fracturile vertebrelor lombare


regiunea ventrală toracală
2. Fracturile osului sacru
4. Aplicarea a 4-6 lovituri cu palma în
regiunea ventrală abdominală 3. Fracturi costale multiple

Întrebarea 8. 4. Fracturile vertebrelor coccigiene

Reluarea activităţii cardio respiratorii poate Întrebarea 11.


fi reluată prin:
Disfuncţiile respiratorii pot fi provocate
Variante de răspuns: prin:

1. Administrarea intra-cardiacă de sulfat de Variante de răspuns:


cupru 10%
1. Fracturile apofizelor laterale ale
2. Administrarea intra-cardiacă de amoniac vertebrelor lombare
10%
2. Fracturile osului sacru
3. Administrarea intra-cardiacă de sulfat de
amoniu 10% 3. Pneumotorax, hidrotorax, hemotorax

4. Fracturile proceselor dorsale ale


vertebrelor toracale
Întrebarea 12. Stimularea şi menţinerea activităţii
respiraţiei se poate efectua prin
Disfuncţiile respiratorii pot fi provocate
prin: administrarea:

Variante de răspuns: Variante de răspuns:

1. Rupturi diafragmatice 1. Coriocenului

2. Fracturi costale multiple 2. Cordiazolului, lobelinei, cofeinei

3. Toate variantele sunt corecte 3. Umbilicenului

4. Pneumotorax, hidrotorax, hemotorax 4. No-şpa

Întrebarea 13. Întrebarea 16.

Ordinea reanimării respiratorii este: Simptomele clinice în deshidratare sunt:

Variante de răspuns: Variante de răspuns:

1. Eliberarea căilor aerofore 1. Ochii şterşi şi enoftalmici

2. Ventilaţia căilor aerofore 2. Toate variantele sunt corecte

3. Toate variantele sunt corecte 3. Botul şi mucoasa bucală sunt uscate

4. Poziţionarea animalului în decubit lateral 4. Puls accelerat şi cu volum redus


sau dorsal
Întrebarea 17.
Întrebarea 14.
Rehidratarea se face prin:
Reanimarea respiraţiei prin compresiune
este contraindicată în: Variante de răspuns:

Variante de răspuns: 1. Administrarea soluţiei fiziologice prin


puncţie în cavitatea abdominală
1. Fracturile vertebrelor lombare
2. Administrarea lichidelor prin clisme
2. Fracturile oaselor pelviene
3. Administrarea per os a lichidelor
3. Leziuni traumatice ale toracelui
4. Perfuzie a lichidelor perfuzabile
4. Fracturile apofizelor dorsale ale osului
sacru Întrebarea 18.

Întrebarea 15. Dintre lichidele perfuzabile fac parte:

Variante de răspuns:
1. Toate variantele sunt corecte Grupul (tema): Tema02

2. Plasma Întrebarea 22.

3. Sângele integral Terapia stimulatorie în chirurgie se prescrie


în:
4. Clorura de sodiu de 0,9%
Variante de răspuns:
Întrebarea 19.
1. Tratamentul bolilor cu evoluţie
Dintre lichidele electrolitice fac parte: subacută şi cronică

Variante de răspuns: 2. În cazul temperaturii corporale ridicată

1. Clorura de sodiu 3. În cazul rănilor tăiate

2. Soluţia Ringher 4. Tratamentul bolilor cu evoluţie acută

3. Toate variantele sunt corecte Întrebarea 23.

4. Dextranul Metodele de terapie nespecifică sunt

Întrebarea 20. Variante de răspuns:

Dintre soluţiile nutritive fac parte 1. Proteinoterapia

Variante de răspuns: 2. Terapia tisulară

1. Apa oxigenată de 3% 3. Toate variantele sunt corecte:

2. Soluţia clorură de sodiu 0,9% 4. Leucoterapia

3. Soluţia clorură de calciu Întrebarea 24.

4. Glucoza Leucoterapia reprezintă o:

Întrebarea 21. Variante de răspuns:

Riscurile perfuziei sunt: 1. Administrare i/m a sângelui steril integral

Variante de răspuns: 2. Hiperleucocitoză prin acţiunea unor


substanţe iritante
1. Necroza pielii
3. Administrare i/m a soluţiei sterile de
2. Toate variantele sunt corecte clorură de sodiu

3. Emfizemul subcutan 4. Hipoleucocitoza prin acţiunea


antibioticilor
4. Infecţiile locale
Întrebarea 25. Întrebarea 28.

Enzimele specifice formate în leucoterapie Abcesul de fixare al leucoterapiei poate fi


produc: realizat prin:

Variante de răspuns: Variante de răspuns:

1. Atonia ţesuturilor din procesul chirurgical 1. Administrarea per os a glucozei


patologic
2. Administrarea s/c a soluţiei fiziologice
2. Inhibiţia fagocitozei asupra microbilor
din procesul patologic 3. Administrarea i/m a vit. B1

3. Fagocitoza microbilor şi a ţesuturilor 4. Administrarea s/c a oleului de


alterate terebentină

4. Favorizează necroza septică a ţesuturilor Întrebarea 29.


din rană
Abcesul de fixare în leucoterapie în perioada
Întrebarea 26. acută reprezintă o:

În leucoterapie sunt elaborate următoarele Variante de răspuns:


enzime:
1. O tumoare mobilă
Variante de răspuns:
2. O tumoare malignă
1. Enzime de hidratare şi rehidratare
3. O tumefiere caldă, dureroasă
2. Enzime oxidante şi dezoxidante
4. O tumefiere abolică
3. Toate variantele sunt corecte
Întrebarea 30.
4. Enzime de coagulare
Proteinoterapia ca metodă stimulatoare
Întrebarea 27. nespecifică poate fi realizată prin

Există următoarele metode de realizare a Variante de răspuns:


leucoterapiei:
1. Administrarea s/c a glucozei
Variante de răspuns:
2. Administrarea sângelui integral i/m;
1. Abcesul de fixare i/v sau s/c

2. Necroza ţesuturilor 3. Administrarea s/c a soluţiei fiziologice

3. Contuzia ţesuturilor 4. Administrarea per os a glucozei

4. Cauterizarea ţesuturilor Întrebarea 31.


Ca tehnică proteinoterapia poate fi aplicată Întrebarea 34.
sub formă de
Prin utilizarea topică a sângelui se
Variante de răspuns: subînţelege:

1. Heterohemoterapie Variante de răspuns:

2. Autohemoterapie 1. Aplicarea unei pungi de sânge îngheţat pe


o articulaţie
3. Toate variantele sunt corecte
2. Aplicarea unui pansament îmbibat cu
4. Izohemoterapie sânge pe regiunea afectată

Întrebarea 32. 3. Administrarea sângelui s/c în jurul


procesului patologic
Izohemoterapia reprezintă:
4. Recoltarea de sânge din jurul unei arsuri
Variante de răspuns: sau ulceraţii

1. Administrarea sângelui de la specii Întrebarea 35.


diferite de animale
Seroterapia reprezintă:
2. Administrarea sângelui conservat cu
soluţie izotonică Variante de răspuns:

3. Administrarea sângelui de la acelaşi 1. Aplicarea unui pansament îmbibat cu ser


animal pe diferite căi sanguin pe regiunea afectată

4. Administrarea sângelui de la aceiaşi 2. Administrarea serului sanguin s/c în jurul


specie de animale procesului patologic

Întrebarea 33. 3. O imunizare pasivă prin folosirea


anumitor seruri tipizate sau preparate în
Heterohemoterapia reprezintă: scop preventiv sau curativ administrate
s/c
Variante de răspuns:
4. Aplicarea unei pungi cu ser sanguin
1. Administrarea sângelui de la aceiaşi îngheţat pe regiunea afectată
specie de animale
Întrebarea 36.
2. Administrarea sângelui de la acelaşi
animal pe diferite căi Terapia tisulară mai poartă denumire a de:

3. Administrarea sângelui de la specii Variante de răspuns:


diferite de animale
1. Histoterapie
4. Administrarea sângelui conservat cu
soluţie hipertonică 2. Proteinoterapie
3. Seroterapie Contraindicaţiile în terapia tisulară sunt:

4. Tratament cu antibiotice Variante de răspuns:

Întrebarea 37. 1. Ulcerele

Pentru prima dată terapia tisulară a fost 2. Afecţiunile cardiovasculare şi


folosită de către: hemoragice cerebrale recente

Variante de răspuns: 3. Fistule

1. Hazbulatov 4. Rănile atonice

2. Filatov Întrebarea 41.

3. Lebedev Ţesuturile în terapia tisulară sunt


administrate
4. Boşkirov
Variante de răspuns:
Întrebarea 38.
1. Subcutanat
Ţesuturile folosite în terapia tisulară sunt:
2. Rectal
Variante de răspuns:
3. Intravenos
1. Pielea
4. Per os
2. Splina
Grupul (tema): Tema03
3. Ficatul
Întrebarea 42.
4. Toate variantele sunt corecte
Enzimoterapia în chirurgie constă în:
Întrebarea 39.
Variante de răspuns:
Indicaţiile în terapia tisulară sunt:
1. Utilizarea enzimelor cordului
Variante de răspuns:
2. Utilizarea enzimelor proteolitice
1. Fistule
3. Utilizarea enzimelor ficatului
2. Ulcere
4. Utilizarea enzimelor din sucul gastric
3. Toate variantele sunt corecte
Întrebarea 43.
4. Răni atonice
Tripsina are un efect:
Întrebarea 40.
Variante de răspuns:
1. Coagulează fibrina din procesul patologic 4. Acumularea de exudat inflamator în rană

2. Formează aderente în rană Întrebarea 47.

3. Antiinflamator în edeme şi hematoame Terapia proinflamatoare este folosită în


scopul:
4. Neutralizează fagocitoza
Variante de răspuns:
Întrebarea 44.
1. Stimulării proceselor de cicatrizare a
Tripsina este folosită în tratarea: rănilor

Variante de răspuns: 2. Reţinerii maturării procesului


1. Tratarea rănilor atonice 3. Stopează procesul de cicatrizare a rănilor
2. Ulcerului lingual 4. Răspândirea infecţiei locale
3. Toate variantele sunt corecte Întrebarea 48.

4. Fistulelor patologice Din terapia proinflamatoare corectă se


folosesc următoarele substanţe:
Întrebarea 45.
Variante de răspuns:
Tripsina este incompatibilă cu următoarele
antibiotice: 1. Substanţele anestezice
Variante de răspuns: 2. Substanţele rubefiante
1. Penicilina 3. Substanţele narcotice
2. Streptomicina 4. Soluţia fiziologică
3. Tetraciclina Întrebarea 49.

4. Tricilina În terapia proinflamatorie corectă se


folosesc următoarele substanțe:
Întrebarea 46.
Variante de răspuns:
Hialunoridoza contribuie la:
1. Substanţe anestezice
Variante de răspuns:
2. Soluţie fiziologică
1. Hemostază
3. Substanţe narcotice
2. Dilatarea vaselor sangvine pe corp
4. Substanţe vezicante
3. Resorbţia edemelor şi hematoamelor
Întrebarea 50.
Dintre substanţele rubefiante fac parte: 2. Substanţe medicamentoase cu acţiune
locală şi sistemice
Variante de răspuns:
3. Substanţe medicamentoase cu acţiune
1. Uleiul de terebentină generală

2. Camforul 4. Unguentul vezicant


3. Tinctură de iod Întrebarea 54.
4. Toate variantele sunt corecte Fizioterapia include:

Întrebarea 51. Variante de răspuns:

Dintre substanţele vezicante fac parte: 1. Kinetoterapia


Variante de răspuns: 2. Electroterapia
1. Camforul 3. Toate variantele sunt corecte
2. Uleiul de terebentină 4. Termoterapia
3. Tinctura de iod Întrebarea 55.
4. Biiodura de mercur Electroterapia include:

Întrebarea 52. Variante de răspuns:

Substanţele rubefiante sunt indicate în: 1. Masajul manual


Variante de răspuns: 2. Galvanoterapia
1. Cheratită, sclerită 3. Radioterapia
2. Laringită 4. Băi calde
3. Tendinită, artrită Întrebarea 56.
4. Conjunctivită Termoterapia include:

Întrebarea 53. Variante de răspuns:

În terapia antiinflamatoare se folosesc: 1. Terapia cu raze scurte


Variante de răspuns: 2. Radiaţiile solare
1. Preparatele narcotice 3. Căldura uscată, căldura umedă, băi
calde, comprese
4. Masajul manual Întrebarea 60.

Întrebarea 57. La bovine urticarea apare mai des în


regiunea:
Kinetoterapia include:
Variante de răspuns:
Variante de răspuns:
1. În apropierea orificiilor naturale, uger
1. Căldura umedă, băile calde
2. Spaţiul interdigital
2. Galvanizarea
3. Unghiurile externe ale articulaţiilor
3. Radiaţiile ultraroşii
4. Unghiurile interne ale articulaţiilor
4. Masajul manual, masajul cu aparate,
gimnastica funcţională Întrebarea 61.

Grupul (tema): Tema04 În urticare se prescrie:

Întrebarea 58. Variante de răspuns:

Urticarea se caracterizează prin: 1. Soluţie dimedrol 1% i/m

Variante de răspuns: 2. Soluţie formalină 4% i/m

1. Apariţia unui edem pronunţat în regiunea 3. Soluţie glucoză 5% s/c


podală
4. Soluţie fiziologică 0,9% i/m
2. Apariţia unei hemotoame subcutane
Întrebarea 62.
3. Apariţia unui abces purulent
Decubitul reprezintă:
4. Apariţia bruscă a unei erupţii mici de
piele Variante de răspuns:

Întrebarea 59. 1. Leziuni necrotice pe piele din cauza


presiunii mărite şi constantă
La cabaline urticarea apare mai des în
regiunea: 2. Rubefacţie locală pe piele

Variante de răspuns: 3. Prurit local

1. Suprafaţa laterală a capului, omoplat 4. Eroziuni locale pe piele

2. Unghiurile interne ale articulaţiilor Întrebarea 63.

3. Suprafeţele interne ale articulaţiilor În decubit se prescrie:

4. Regiunea inghinală Variante de răspuns:


1. Soluţie 3% glucoză i/v 2. Unguent Iam

2. Soluţie 3% clorură de calciu s/c 3. Verde de briliant 1,0 + alcool etilic de 700

3. Soluţie 3% apă oxigenată s/c 4. Toate variantele sunt corecte

4. Soluţie 3% alcool şi pioctanină Întrebarea 67.

Întrebarea 64. Elefantiazisul reprezintă

Dermatita reprezintă: Variante de răspuns:

Variante de răspuns: 1. Extravazare de limfă a pavilionului


urechii la elefant
1. Inflamaţia straturilor profunde a pielii
2. Edem traumatic al gambei la elefant
2. Inflamaţia straturilor superficiale a pielii
3. Sclerozarea pielii a stratului celular
3. Inflamaţia tuturor straturilor pielii subcutanat

4. Toate variantele sunt incorecte 4. Edem traumatic difuz al greabănului la


elefant
Întrebarea 65.
Întrebarea 68.
Dermatita paratraumatică apare în cazul
când: În toate stadiile de dezvoltare a
elefantiazisului este indicat folosirea:
Variante de răspuns:
Variante de răspuns:
1. În contuzie acută a ţesuturilor
1. Sărurilor neutre în calitate de
2. Când rana cutanată are formă de pară
purgative pentru îmbunătăţirea stării de
3. Când exudatul purulent acţionează de eflux a limfei după evacuarea lichidului
din organism
lungă durată asupra pielii în

regiunea rănii 2. Administrarea i/v a dozelor majore de


soluţie glucoză 5%
4. Când dermatita apare paralel în aceleaşi
regiuni a corpului 3. Administrarea i/v a dozelor majore de
soluţie izotonică
Întrebarea 66.
4. Soluţia de azotat de argint administrată
Mijloacele farmaceutice utilizate în i/v
dermatite sunt:
Întrebarea 69.
Variante de răspuns:
Toxidermia reprezintă:
1. Acid boric + acid de zinc în părţi egale
Variante de răspuns: În carbunculoză sensibilitatea de durere este:

1. Intoxicarea organismului cu preparate Variante de răspuns:


anestezice
1. Toate variantele sunt corecte
2. Intoxicarea organismului cu substanţe
micotice 2. Durerea locală lipseşte

3. Inflamaţia pielii şi mucoaselor care 3. Mărită


apare ca răspuns a pătrunderii în
4. Micşorată
piele a toxinelor pe cale hematogenă
Întrebarea 73.
4. Inflamaţia pielii şi mucoaselor pe cale
limfogenă Manifestările clinice caracteristice în
carbunculoză sunt:
Întrebarea 70.
Variante de răspuns:
În toxidermie tratamentul se efectuează cu:
1. Formarea edemului traumatic difuz
Variante de răspuns:
2. Formarea unui hematom
1. Comprese reci
3. Formarea fistulelor multiple
2. Pansamente compresive şi antibiotice
4. Formarea extravazatului de limfă
3. Comprese de încălzire
Întrebarea 74.
4. Antihistamine, corticosteroizi
Tratamentul indicat în carbunculoză este:
Întrebarea 71.
Variante de răspuns:
Carbunculoza reprezintă o:
1. Prescrierea cursului de antibiotice
Variante de răspuns:
2. Preparate cu acţiune locală şi generală
1. Inflamaţie a glandelor sudoripare
3. Toate variantele sunt corecte
2. Inflamaţie a glandelor mamare
4. Irigaţii cu soluţii hipertonice
3. Inflamaţie purulentă acută a câtorva
saci ale firelor de păr şi a Grupul (tema): Tema05

glandelor sebacee localizate alături Întrebarea 75.

4. Inflamaţie a straturilor superficiale a Cele mai frecvente anomalii ale aparatului


pielii lacrimal sunt:

Întrebarea 72. Variante de răspuns:


1. Stenoza conductului lacrimo-nazal 3. Dedublarea glandei lacrimale

2. Imperforarea punctelor lacrimale 4. Extirpaţia glandei lacrimale

3. Toate variantele sunt corecte Întrebarea 79.

4. Imperforarea conductului lacrimo-nazal Chimioterapia în dacrioadenită se face prin


utilizarea următoarelor soluţii:
Întrebarea 76.
Variante de răspuns:
Care este pericolul în anomaliile aparatului
lacrimal: 1. Toate variantele sunt corecte

Variante de răspuns: 2. Sulfacefamină soluţie 10%

1. Lacrimile se cristalizează 3. Sulfat de zinc soluţie 1%

2. Împiedică circuitul normal al 4. Cloralfenicol soluţie 5%


lacrimilor
Întrebarea 80.
3. Formarea în exces a lacrimilor
Dacriocistina reprezintă:
4. Lacrimile se acumulează în unghiul
extern al ochiului Variante de răspuns:

Întrebarea 77. 1. Dedublarea sacului lacrimal

Cele mai dese traume ale aparatului lacrimal 2. Extirparea sacului lacrimal
sunt prezentate sub formă de:
3. Inflamaţia sacului lacrimal
Variante de răspuns:
4. Lipsa sacului lacrimal
1. Impâstarea cu corpi străini
Întrebarea 81.
2. Invaginaţia canalului lacrimo-nazal
În scopul anesteziei superficiale şi profunde
3. Torsionarea canalului lacrimo nazal a globului ocular se efectuează

4. Contuzii şi răni Variante de răspuns:

Întrebarea 78. 1. Blocajul nervului frontal

Dacrioadenita reprezintă: 2. Blocajul nervului infraorbital

Variante de răspuns: 3. Blocajul nervului mandibular alveolar

1. Lipsa glandei lacrimale 4. Blocajul retrobular

2. Inflamaţia glandei lacrimale Întrebarea 82.


Medicaţia folosită pentru analgezia Întrebarea 85.
locoregională este:
Ectropionul reprezintă
Variante de răspuns:
Variante de răspuns:
1. Toate variantele sunt corecte
1. Prezenţa unei fistule purulente în pleoapa
2. Procaina inferioară

3. Cocaina, dicaina 2. Răsfrângerea marginilor libere ale


pleoapelor în afară
4. Xilina
3. Lipsa fantei palpebrale
Întrebarea 83.
4. Răsfrângerea marginilor libere ale
Fimoza fantei palpebrale reprezintă pleoapelor înăuntru

Variante de răspuns: Întrebarea 86.

1. Răsfrângerea marginilor libere ale Panoftalmia reprezintă:


pleoapelor în afară
Variante de răspuns:
2. Imposibilitate de deschidere a fantei
palpebrale 1. Inflamaţia purulentă a marginilor libere
ale pleoapelor
3. Răsfrângerea marginilor libere ale
pleoapelor înăuntru 2. Inflamaţia purulentă a sacului lacrimal

4. Imposibilitatea de închidere a fantei 3. Inflamaţia purulentă a tuturor


palpebrale sferturilor globului ocular

Întrebarea 84. 4. Inflamaţia purulentă a canalelor lacrimale

Entropionul reprezintă: Întrebarea 87.

Variante de răspuns: Blocajul retrobular tip Avrorov este


contraindicat în
1. Răsfrângerea marginilor libere ale
pleoapelor înafara Variante de răspuns:

2. Răsfrângerea marginilor libere ale 1. Retinită


pleoapelor înăuntru
2. Irită
3. Lipsa fantei palpebrale
3. Toate variantele sunt incorecte
4. Prezenţa unei fistule purulente în pleoapa
superioară 4. Panoftalmită

Întrebarea 88.
Cerato-conjunctivita parazitară poate fi 1. Lărgirea fantei palpebrale prin incizia
provocată de: comisurii temporale a

Variante de răspuns: pleoapelor

1. Toate variantele sunt corecte 2. Lărgirea fantei palpebrale prin incizia


comisurii anterioare a pleoapelor
2. Telazia Rodezi
3. Îngustarea fantei palpebrale
3. Telozia Skreabiny
4. Închiderea totală a fantei palpebrale
4. Telazia Gulosa
Întrebarea 92.
Întrebarea 89.
Blefaro-tarsorafia reprezintă:
Examenul clinic al globului ocular se
efectuează cu: Variante de răspuns:

Variante de răspuns: 1. Lărgirea fantei palpebrale

1. Fonendoscopul 2. Cauterizarea pleoapei a 3-a

2. Otooftalmolaringoscopul 3. Îngustarea fantei palpebrale

3. Oftalmoscopul 4. Închiderea temporară a fantei


palpebrale prin suturi
4. Stetoscopul
Întrebarea 93.
Întrebarea 90.
Paracenteza oculară reprezintă:
Saza şi necroza papilei nervului oftalmic
poate fi provocată de: Variante de răspuns:

Variante de răspuns: 1. Puncţia corpului vitros a ochiului

1. Anoftalmie 2. Puncţia cristalinului

2. Conjunctivită 3. Toate variantele sunt incorecte

3. Exoftalmie 4. Puncţia camerei anterioare a ochiului

4. Cheratită Întrebarea 94.

Întrebarea 91. Globul ocular al ochiului este alcătuit din:

Cantotomia reprezintă: Variante de răspuns:

Variante de răspuns: 1. 5 poli


2. 4 poli Întrebarea 98.

3. 2 poli Camera posterioară a globului ocular este


localizată în:
4. 3 poli
Variante de răspuns:
Întrebarea 95.
1. În spaţiul dintre cornee şi pupilă
Camera anterioară a globului ocular este
localizată în 2. În spatele corpului vitros

Variante de răspuns: 3. În spaţiul dintre conjunctivă şi cornee

1. În spaţiul dintre conjunctivă şi cornee 4. Polul anterior (dintre pupilă şi


cristalin)
2. Polul anterior (dintre pupilă şi cristalin)
Grupul (tema): Tema06
3. Polul anterior (dintre cornee şi pupilă)
Întrebarea 99.
4. Polul posterior
Entorsa cervicală se caracterizează prin:
Întrebarea 96.
Variante de răspuns:
Cristalinul este fixat de către:
1. Distensia ligamentelor ce reunesc
Variante de răspuns: vertebrele cervicale

1. Ligamentele Zin 2. Ruperea ligamentului nucal

2. Ligamentul selero-corneian 3. Luxaţia articulaţiilor cervicale

3. Ligamentul nucal 4. Fractura vertebrei a 7-a cervicală

4. Ligamentul cruciform Întrebarea 100.

Întrebarea 97. Cauza entorsei cervicale este:

Cataracta reprezintă Variante de răspuns:

Variante de răspuns: 1. Mişcări de lateralitate ale gâtului, duse


dincolo de limitele fiziologice
1. Revărsarea în afară a lichidului din
camera anterioară a ochiului 2. Fracturile vertebrei a7-a cervicală

2. Opacifierea cristalinului 3. Mişcări de dorsale ale gâtului, duse


dincolo de limitele fiziologice
3. Creşterea presiunii intraoculară
4. Fracturile atlasului
4. Dislocaţia cristalinului
Întrebarea 101. Întrebarea 104.

Simptoamele entorsei cervicale la animale Artroza rahidiană reprezintă:


sunt:
Variante de răspuns:
Variante de răspuns:
1. O inflamaţie a genunchiului
1. Crepitaţia la nivelul solzului occipital
2. Inflamaţia articulaţiilor intervertebrale
2. Gâtul animalului este poziţionat într-o
linie dreaptă 3. Proliferare osoasă cu distrugeri
concomitente ale cartilajelor
3. Gâtul animalului este deviat într-o
parte articulare

4. Animalul ţine capul ridicat dincolo de 4. Inflamaţia articulaţiei coxo-femurale


limitele fiziologice
Întrebarea 105.
Întrebarea 102. Fracturile coloanei vertebrale mai frecvent
În scopul tratării entorselor cervicale acute sunt înregistrate în regiunea:
se prescrie
Variante de răspuns:
Variante de răspuns:
1. Discul vertebrei
1. Toate variantele sunt incorecte
2. Apofizele transverse şi spinoase
2. Hidroterapia caldă sub formă de
3. Arcul vertebrei
comprese cu apă caldă
4. Vertebra a 8-a sacrală
3. Pansament compresiv
Întrebarea 106.
4. Hidroterapia rece sub formă de
comprese cu apă rece Sindromul de compresiune medulară mai
frecvent se localizează la nivelul:
Întrebarea 103.
Variante de răspuns:
Entorsa dorso-lombară mai frecvent este
înregistrată la:
1. Măduvei coccigiene
Variante de răspuns: 2. Măduvei sacrale
1. Porcine 3. Măduvei cervicale
2. Câine 4. Măduvei dorso-lombare
3. Ovine Întrebarea 107.
4. Cabaline
Simptomul de bază în compresiunea Prin tip de dinţi heterodonţi subînţelegem:
medulară-lombară este:
Variante de răspuns:
Variante de răspuns:
1. Dinţii la care arcadele dentare nu se
1. Paraplegia şi anestezia în regiunea suprapun
situată înapoi a leziunii
2. Dinţii tăioşi
2. Poziţia membrelor posterioare în formă
de X 3. Dinţii cu coroana scurtă

3. Atrofia muşchilor trenului anterior al 4. Mai multe tipuri de dinţi deosebiţi


animalului între ei din punct de vedere

4. Paraplegia şi anestezia în regiunea situată morfologic


înaintea leziunii
Întrebarea 111.
Întrebarea 108. Prin tipul de dinţi anizognanţi subînţelegem:
Spondiloza deformantă reprezintă
Variante de răspuns:
Variante de răspuns:
1. Dinţii pigmentaţi
1. Absenţa osteofitelor
2. Dinţii la care arcadele dentare nu se
2. Proliferare a coloanei vertebrale suprapun perfect

3. Absenţa ciocurilor (spicurilor) osoase 3. Dinţii cu coroana scurtă

4. Absenţa punţilor osoase dintre vertebre 4. Dinţii tăioşi

Grupul (tema): Tema07 Întrebarea 112.

Prin tip de dinţi brahiodanţi subînţelegem:


Întrebarea 109.

Dinţii de tip heterodant sunt prezenţi la: Variante de răspuns:

Variante de răspuns: 1. Dinţii la care arcadele dentare nu se


suprapun perfect
1. Carnivore
2. Dinţii tăioşi
2. Cabaline
3. Dinţii pigmentaţi
3. Bovine
4. Dinţii cu coroana scurtă
4. Ovine
Întrebarea 113.
Întrebarea 110.
Dinţii de tip secodant reprezintă:
Variante de răspuns: 3. 44

1. Dinţii tăioşi 4. 42

2. Dinţi cu pigmentaţie diferită Întrebarea 117.

3. Dinţi cu coroana scurtă Numărul premolarilor dinţilor caduci la


câine este:
4. Dinţi ale căror arcade coronae nu se
suprapun perfect Variante de răspuns:

Întrebarea 114. 1. 3:2


Prin dinţi caduci se subînţelege: 2. 3:3

Variante de răspuns: 3. 3:1

1. Dinţii cu diferită pigmentaţie 4. 3:0

2. Dinţi ondulaţi Întrebarea 118.

3. Dinţi temporari (de lapte) Numărul incisivilor dinţilor caduci la câine


este:
4. Dinţii giganţi
Variante de răspuns:
Întrebarea 115.
1. 3:4
Numărul dinţilor caduci la câine este:
2. 3:3
Variante de răspuns:
3. 3:1
1. 26
4. 3:2
2. 28
Întrebarea 119.
3. 30
Numărul caninilor al dentiţiei caduce la
4. 22 câine este:

Întrebarea 116. Variante de răspuns:

Numărul dinţilor permanenţi la câine este: 1. 2:3


Variante de răspuns: 2. 1:1
1. 38 3. 2:2
2. 40 4. 2.0
Întrebarea 120. Variante de răspuns:

Numărul premolarilor la dentiţia permanentă 1. Dinţii canini


la câine este:
2. Dinţii molari
Variante de răspuns:
3. Lobul dentar cel mai proeminent al
1. 1:1 incisivilor

2. 4:4 4. Dinţii premolari

3. 2:2 Întrebarea 124.

4. 3:3 Incisivii la câine îşi termină erupţia în jurul


vârstei de:
Întrebarea 121.
Variante de răspuns:
Numărul molarilor la dentiţia permanentă la
câine este: 1. 8 săptămâni

Variante de răspuns: 2. 9 săptămâni

1. 2:4 3. 7 săptămâni

2. 1:2 4. 6 săptămâni

3. 2:2 Întrebarea 125.

4. 2:3 Înlocuirea incisivilor la câine se finalizează


la vârsta de:
Întrebarea 122.
Variante de răspuns:
Incisivii sunt sistematizaţi în:
1. 6 luni
Variante de răspuns:
2. 5 luni
1. Mijlocaşi
3. 8 luni
2. Cleşti
4. 7 luni
3. Toate variantele sunt corecte
Întrebarea 126.
4. Lăturaşi
Incisivii la câine încep să se îngălbinească la
Întrebarea 123. vârsta de:

Trefla (sau floarea de crin) la câine Variante de răspuns:


reprezintă:
1. 2-3 ani
2. Toate variantele sunt incorecte Întrebarea 130.

3. 4-5 ani Premolarii şi molarii se împart pe fiecare


maxilar în:
4. 1-2 ani
Variante de răspuns:
Întrebarea 127.
1. Tuberculoase
Rădăcina caninului la câine ajunge până în
dreptul rădăcinii a celui de-al: 2. Toate variantele sunt corecte

Variante de răspuns: 3. Precarnasiere

1. Cincilea premolar 4. Carnasiere

2. Patrulea premolar Întrebarea 131.

3. Treilea premolar Numărul total de dinţi diciduali la pisică este


de:
4. Doilea premolar
Variante de răspuns:
Întrebarea 128.
1. 32 dinţi
Caninii la câine încep erupţia la vârsta de:
2. 28 dinţţ
Variante de răspuns:
3. 26 dinţi
1. 40 zile
4. 30 dinţi
2. 21 zile
Întrebarea 132.
3. 35 zile
Numărul total de dinţi permanenţi la pisică
4. 30 zile este de:

Întrebarea 129. Variante de răspuns:

Caninii caduci la câine sunt înlocuiţi la 1. 36 dinţi


vârsta de:
2. 30 dinţi
Variante de răspuns:
3. 32 dinţi
1. 8 luni
4. 34 dinţi
2. 5 luni
Întrebarea 133.
3. 7 luni
Incisivii la pisică erup la vârsta de:
4. 6 luni
Variante de răspuns: 1. Din celulele mezenchimale ale sacului
dentar
1. 6 săptămâni
2. Din celulele mezenchimale ale papilei
2. 4 săptămâni dentare
3. 5 săptămâni 3. Din celulele ale stratului extern a
organului smalţului
4. 3 săptămâni
4. Din placa dentară
Întrebarea 134.
Întrebarea 137.
Înlocuirea incisivilor la pisică are loc la
vârsta de: Din ce ţesut al mugurului dentar se formează
cementul:
Variante de răspuns:
Variante de răspuns:
1. 11-12 luni
1. Din celulele mezenchimale ale papilei
2. 9-11 luni
dentare
3. 7-9 luni 2. Din celulele epiteliale ale stratului intern
4. 4-7 luni a organului smalţului

3. Din sectorul anterior al plăcii dentare


Întrebarea 135.
4. Din celulele mezenchimale ale sacului
Din ce ţesut a mugurului dentar se formează
smalţul: dentar

Întrebarea 138.
Variante de răspuns:
Din ce ţesut al mugurului dentar se formează
1. Din celulele epiteliale ale stratului
pulpa:
intern a organului smalţului
Variante de răspuns:
2. Din celulele epiteliale ale stratului extern
a organului smalţului 1. Din celulele mezenchimale ale sacului
3. Din placa dentară dentar

4. Din straturile intermediar şi stelat a 2. Din placa dentară


organului smalţului 3. Din celulele epiteliale ale stratului extern
a organului smalţului
Întrebarea 136.
4. Din celulele mezenchimale ale papilei
Din ce ţesut al mugurului dentar se formează
dentina: dentare

Întrebarea 139.
Variante de răspuns:
Din ce ţesut al mugurului dentar se formează Pe fiecare arcadă dentară la cal sunt un
osul alveolar: număr respectiv de incisivi:

Variante de răspuns: Variante de răspuns:

1. Din celulele mezenchimale ale papilei 1. 10 incisivi


dentare
2. 6 incisivi
2. Din celulele epiteliale ale stratului intern
şi extern al organului smalţului 3. 8 incisivi

3. Din sectorul anterior ale plăcii dentare 4. 12 incisivi

4. Din mezenchimul care înconjoară sacul Întrebarea 143.


dentar
Incisivii cabalinelor se scurtează prin tocirea
Grupul (tema): Tema08 coroanei?:

Întrebarea 140. Variante de răspuns:

Numărul total al dinţilor de lapte la cal este 1. Se scurtează chear dacă cresc constant
de:
2. Se scurtează schimbându-şi direcția
Variante de răspuns:
3. Nu se scurtează deoarece aceştea cresc
1. 30 diţnţi constant

2. 26 dinţi 4. Se scurtează schimbându-şi forma


suprafeţii de uzură
3. 32 dinţi
Întrebarea 144.
4. 28 dinţi
Caninii la armăsari erup în jurul vârstei de:
Întrebarea 141.
Variante de răspuns:
Numărul total al dinţilor permanenţi la cal
este de: 1. 2-3 ani

Variante de răspuns: 2. 1-2 ani

1. 42 dinţi la armăsar şi 38 la iapă 3. 3-4 ani

2. 44 dinţi la armăsar şi 40 la iapă 4. 4-4,5 ani

3. 40 dinţi la armăsar şi 36 la iapă Întrebarea 145.

4. Toate variantele sunt incorecte Dentiţia de lapte la bovine cuprinde:

Întrebarea 142. Variante de răspuns:


1. 28 dinţi Întrebarea 149.

2. 20 dinţi Dentiţia permanentă la ovine cuprinde:

3. 30 dinţi Variante de răspuns:

4. 26 dinţi 1. 34 dinţi

Întrebarea 146. 2. 32 dinţi

Dentiţia permanentă la bovine cuprinde 3. 28 dinţi

Variante de răspuns: 4. 36 dinţi

1. 36 dinți Întrebarea 150.

2. 40 dinți Numărul total de incisivi la ovine este:

3. 34 dinți Variante de răspuns:

4. 32 dinți 1. 10 incisivi

Întrebarea 147. 2. 6 incisivi

Numărul total de incisivi la bovine este: 3. 8 incisivi

Variante de răspuns: 4. 12 incisivi

1. 6 incisivi Întrebarea 151.

2. 4 incisivi Dentiţia de lapte la suine cuprinde:

3. 8 incisivi Variante de răspuns:

4. Toate variantele sunt incorecte 1. 32 dinţi

Întrebarea 148. 2. 36 dinţi

Dentiţia de lapte la ovine cuprinde: 3. 38 dinţi

Variante de răspuns: 4. 34 dinţi

1. 24 dinţi Întrebarea 152.

2. 28 diţni Dentiţia permanentă la suine cuprinde:

3. 20 dinţi Variante de răspuns:

4. 30 dinţi 1. 44 dinţi
2. 42 dinţi 4. 101

3. 40 dinţi Întrebarea 156.

4. 38 dinţi Care dintre metodele de numerotare a


dinţilor corespunde sistemului Haderup:
Întrebarea 153.
Variante de răspuns:
Dentiia de lapte la iepuri cuprinde:
1. 101
Variante de răspuns:
2. 1+
1. 20 dinţi
3. I1
2. 22 dinţi
4. 1┘
3. 16 dinţi
Întrebarea 157.
4. 24 dinţi
Care dintre metodele de numerotare a
Întrebarea 154. dinţilor corespunde sistemului Winkel:

Dentiţia permanentă la iepuri cuprinde: Variante de răspuns:

Variante de răspuns: 1. 1┐
1. 28 dinţi 2. I1
2. 34 dinţi 3. 101
3. 32 dinţi 4. 1+
4. 30 dinţi Întrebarea 158.

Grupul (tema): Tema09 Care dintre metodele de numerotare


(identificare) a dinților corespunde
Întrebarea 155. sistemului Triadian:
Care dintre metodele de numerotare a
Variante de răspuns:
dinţilor corespunde sistemului anatomic:
1. I1
Variante de răspuns:
2. 1┘
1. ┘
1

3. 1+
2. I1
4. 101
3. 1+
Întrebarea 159.
Zgomote de clic-clac sau de pocnitură sunt Variante de răspuns:
determinate de:
1. Absenţa dinţilor respectivi
Variante de răspuns:
2. Planşeul sublingual şi limba
1. Patologiile în articulaţia tempoo-
mandibulară 3. Adâncimea şanţului periodontal

2. Incisivii extraşi 4. Palatul dur

3. Molarii extraşi Întrebarea 163.

4. Porţiunea edentară a mandibulei Examinarea structurilor periodontale


vizează:
Întrebarea 160.
Variante de răspuns:
Care dintre bolile sistemice la câine pot
provoca periodontopatii: 1. Gingivita şi indicele ginginal

Variante de răspuns: 2. Palatul dur

1. Cardiopatiile 3. Absenţa dinţilor respectivi

2. Neuropatiile 4. Buzele şi obrajii

3. Exemul şi dermatita pavilionului urechii Întrebarea 164.

4. Alergiile cutanate Examinarea structurilor periodontale


vizează:
Întrebarea 161.
Variante de răspuns:
Care sunt metodele de examinare a cavităţii
bucale: 1. Buzele şi obrajii

Variante de răspuns: 2. Mobilitatea dentară

1. Metoda biologică 3. Frâul limbii

2. Metoda fizică 4. Palatul dur

3. Metoda iniţială şi completă Întrebarea 165.

4. Metoda chimică Indicele gingival este evaluat în baza:

Întrebarea 162. Variante de răspuns:

Examinarea structurilor periodontale vizează 1. Puncţiei gingiei


evoluarea
2. Edemului şi tumefacţiei gingiei
3. Sedimentarea gingiei 2. Gradul 1

4. Necrozii gingiei 3. Toate variantele sunt corecte

Întrebarea 166. 4. Gradul 2

Adâncimea şanţului periodontal normal se Întrebarea 169.


măsoară de la:
În mobilitatea de gradul 3 are loc:
Variante de răspuns:
Variante de răspuns:
1. De la baza şanţului periodontal până la
vârful rădăcinii dintelui 1. Absenţa mobilităţii dintelui

2. De la marginea liberă a alveolei până la 2. Mobilitatea orizontală sub 1 mm


vârful rădăcinii dintelui
3. Mobilitatea orizontală mai mare de 1 mm
3. De la marginea liberă a gingiei până la
4. Mobilitatea dintelui atât pe orizontală
suprafaţa de masticaţie a dintelui
cât şi pe verticală
4. Baza şsnţului periodontal până la
marginea liberă a gingiei Întrebarea 170.

Testele suplimentare de examinare a dintelui


Întrebarea 167.
sunt:
Buzunarul periodontal este înregistrat în
cazurile când: Variante de răspuns:

Variante de răspuns: 1. Toate variantele sunt corecte

1. Este rănită gingia prin rupere 2. Biopsia şi examenul citologic

2. Este ruptă coroana dentară 3. Iluminarea transdentară

3. Este fisurată coroana până la coletul 4. Examenul radiologic


dintelui

4. Este distrus ligamentul periodontal şi


are lor resorbţia osului alveolar

Întrebarea 168.

Câte grade de mobilitate dentară cunoaşteţi:

Variante de răspuns:

1. Gradul 3

S-ar putea să vă placă și