Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pediatrie-Semiologie
1. Particularitile anatomo-fiziologice ale sistemului nervos la copii. Ontogeneza sistemului nervos. Prinicipalele
elemente ale evolutiei morfofunctionale ale sistemului nervos la sugar si copil mic. Metodele de examinare clinic
a sistemului nervos.
n dezvoltarea intrauterin a SNC se deosebesc cteva etape de dezvoltare.
Prima etap - perioada embrionar corespunde primului trimestru al vieii intrauterine. Primele semne a plastinei
nervoase apar la a 3 sptmn de dezvoltare intrauterin, aceast plastin i-a forma unui tub, pe partea anterioar a
creia apar trei vezicule nervoase. Vezica anterioari cea posterioar se mai mpart n jumtate i aa se formeaz cinci
vezicule, care poart denumirea telencefalon, diencefalon,mezencefalon, metencefalon i mielencefalon. Din telencefalon
se dezvolt emisferele i ventriculele laterale, din diencefalon se dezvolt regiunea diencefalici ventriculul III al
creierului, din mezencefalon - mezencefalul i apeductul Sylvi, din metencefalon se dezvolt puntea Varoli, cerebelul i
ventriculul IV, din mielencefalon - medulla oblongat, mduva spinrii i canalul medular central.
n prima lun apar i primele plexuri vasculare, care secret lichidul cefalorahidian (LCR). n perioada lunii a 2-a cresc
intensiv emisferele i ganglionii subcorticali. n luna a 3-a apare circuitul Vilizy. Aa dar, n prima etap de dezvoltare
intrauterin apare tubul nervos din care se dezvolt intensiv emisferele creierului, apare cortexul cu unele
circumvoluiuni, paralel se dezvolt nucleii subcorticali, capsula intern, talamusul opticus, cerebelul. Apare sistemul
vascular cu plexus chorioideus ce secret LCR. Aciuneadiferitor factori nocivi asupra ftului n aceast perioad va duce
la reinerea n dezvoltare ale diferitorsectoare ale creierului. Aceast perioad este cea mai periculoasn apariia
anomaliilor de dezvoltare,ns care depinde de intensitatea factorilor nocivi.
Etapa a doua cuprinde trimestrul II al vieii intrauterine (4-6 luni), care se numete fetal precoce (12-28 sptmni). Se
caracterizeaz prin intensificarea diferenierii de mai departe a sectoarelor creierului.
Datorit LCR care se secretn abunden de plexus chorioideus veziculele creierului se dilat, ceprovoac apariia
hidrocefaliei fiziologice. La a 4-a lun apare sulcul Sylvi (sulcus cerebry lateralis), la a 5-a lun - sulcus Rollandi (sulcus
centralis). Intens se difereniaz circumvoluiunile scoarei. La 5-a lunn locul veziculei IV apare ventriculul IV cu
foramen Majandi i douforamen laterale Luca. Prin aceste orificii LCR ptrunde pe suprafaa creierului. n aceast
perioadse difereniaz intensiv scoara creierului: aparstraturile de celule corticale i cmpurile funcionale. n
alimentarea creierului o nsemntate mai marecapt sistemul vascular.
A treia etap - fetal tardiv - creierul format continu s creascn dimensiuni. Continu procesul demielinizare, ns
mielinizarea decurge neuniform. La nceput se mielinizeaz mduva spinrii la a 4-a lunde via intrauterin. Ctre
natere mielinizarea se riridc pn la mezencefal. Adic la natere copilul esteo fiin truncular. Emisferele se
mielinizeaz dup natere i se termin la 2-3 ani de via, ce are importann practic (cel mai des se afecteaz
trunchiul cerebral i tratamentul trebuie de continuat intensiv pn la 3 ani). Cel mai ncet se mielinizeaz cerebelul.
Stratificarea scoarei cerebelare se termin la a 9-11 lun de via postnatal. Celulele cerebelului continu s se
nmuleasci dup natere, deacea copiii ncep s mearg doar la vrsta de 1 an.
n primul trimestru creierul se alimenteaz preponderent prin difuzie din vezicule i LCR, iar apoi n trimestrul trei
creierul se alimenteaz din sistemul vascular.Cea mai intens vascularizare a creierului se petrece n luna a 8-a de via
intrauterin, ce are importann practic. Copiii nscui n aceast lun fac frecvente hemoragii cerebrale, deoarece
vasele lipsite de fibrele elastice argintofile sunt fragile. La nou- nscui masa creierului (370-390 gr) atinge 10-12% din
masa corpului.
Particularitile de baz anatomo-fiziologice ale sistemului nervos central la sugari
Sistemul nervos al copiilor de vrst fraged se caracterizeaz prin unele
particulariti: 1) imaturitatea elementelor celulare i a fibrelor nervoase, ce determin o afectare difuz a
creierului,
2) sensibilitate mrit fa de factorii nocivi i prag de excitabilitate sczut, ce poate provoca stare de ru convulsiv,
3) hidrofilie mrit a esutului nervos ce contribuie la dezvoltarea rapid a edemului cerebral,
4) intolerana SNC fa de sistemul imun, ce condiioneaz apariia autoanticorpilor anticerebrali n caz de afectare a
barierei hematoencefalice,
5) plasticitatea i posibiliti compensatorii mari ale creierului, 6) creierul chiar i la nou-nscut se aflntr-o cutie
relativ rigid - craniul.
Investigarea sistemului nervos la copii
Examenul neurologic la copii este n dependen direct de particularitile de vrst a SNC la copii, care sunt diferite
la prematur, la nou-nscut la termen, la sugar i copil de vrst fraged (pn la 3 ani). La copii mai mari examenul
neurologic este asemntor cu cel al adultului.
Examenul neurologic la copii de vrst fraged (0-3 ani) const din 2 verigi principale:
Aprecierea gradului de maturizare anatomici funcional a SN corespunztor vrstei;
Aprecierea simtomelor i sindroamelor neurologice n dependen de etiologie i localizarea focarului patologic,
care va evalua ntr-un diagnostic preventiv mai mult sau mai puin conturat.
Aprecierea corect a gradului de maturizare fiziologic a SNC i a dezvoltrii psihomotorii a copilului n perioada
postnatal (n deosebi n 1 an de via) favorizeaz depistarea precoce a semnelor patologice din partea SNC. Cu
ct gradul de afectare a SNC este mai mare, cu att simtomele neurologice vor aprea mai devreme, chiar din
perioada nou-nscutului. Dac afectarea SNC este ntr-o form uoar, atunci semnele de afectare pot fi bine
destinse mai trziu datorit reinerii procesului de mielinizare a fibrelor nervoase i corespunzator agravrii
treptate a retardului neuropsihic.
Gradul de maturizare a SNC se poate stabili prin urmrirea dezvoltrii psiho-motorii a copilului n perioada
0-3 ani, adicn perioada, cnd se termin maturizarea anatomic a SNC.
Puntea Varoli, Reflex cornean Reflex Gradul I-III Apnoe periodic Hipotonie sau atonie muscular
oculovestibular, Reflex de tus, Vom sczute
sau dispar
3. Particularitile anatomo - fiziologice ale tegumentelor, mucoaselor i fanerelor, esutului adipos subcutanat la copii
conform vrstei. Funciile pielii. Metodele de examinare ale tegumentelor i esutului adipos la copii.
Tegumentul la copii, ca i la aduli, este format din 3 straturi succesive, dispuse de la suprafa spre profunzime:
a) epidermul sau stratul superficial;
b) dermul sau pielea propriu-zis;
c) hipodermul sau esutul adipos subcutanat.
ntre 1 i 2-lea strat se afl jonciunea epidermo-dermic sau membrana bazal.
Anexele pielii sunt:
-fanerele (unghiile, firele de pr) ;
-glandele (sudoripare i sebacee).
Particulariti anatomice ale tegumentelor la copii (I):
> Funcia de protecie, mai slab ca la adult ( epiderm mai subire, fraged i spongios, mebran bazal strat cornos subire;
> epiderm fraged i spongios;
> membrana bazal nedezvoltat, fini poroas;
> grosimea epidermului la nou-nscui variazn dependen de regiunea corpului de la 0,15 pn la 0,25 mm n timp
ce la aduli aceste valori pot fi 0,25-0,36 mm;
> stratul granular la copii e slab dezvoltat fapt care explic transparena
roz;
stratul cornos este mult mai subire i mai lasc ca la adult;
legtura intre epidem i derm este slab dezvoltat: n unele afeciuni aletegumentelor se produce
detaarea epidermului, prin acest fapt explic dezvoltarea uoar a epidermolizei, formarea uoar a veziculelor,
bulelor la copii;
> strat reticular al dermului insuficient dezvoltat;
> vascularizare ( reea capilar) bogat
nedezvoltat, strat cornos subire i lasc, strat reticular slab dezvoltat, insuficiena melaninei )
Sensibilitatea pielii copiilor este mai mare, infectarea ei se produce mai uor, fapt care este legat de dezvoltarea
incomplet a cheratinei din stratul cornos, imaturitatea factorilor imunitii locale.
Suprafaa pielii copiilor este mai uscat dect la adult - predispoziie ctre descuamare n urma
paracheratozei fizilogice i a funciei sczute a aparatului glandular al pielii.
Funcia excretorie a pielii la copiii mici este imperfect. Glandele sudoripare la natere sunt funcional
nedezvoltate ( cu excepia regiunii gtului i prii piloase a capului).
Intensitatea respiraiei cutanate la copii este foarte nalt datorit particularitilor structurale, inclusiv
vascularizrii
Termoreglarea prin piele este imperfect la nou-nscui i copiii mici din cauza suprafeei pielii comparativ mai mari,
vascularizrii mai intense a tegumentelor.
Funcia resorbtiv a pielii copiilor este mai pronunat din cauza vascularizrii intense a ei.
Unghiile - un epiderm modificat, fr elemente de straturi granular i hialin, apar n sptmna a 5-a de dezvoltare
intrauterin.
* La copiii nscui la termen ating vrfurile falangelor distale, reprezint un criteriu de apreciere a
maturitii nou-nscutului.
Prul
* ncepe s se dezvolte din sptmnile a 5- 7 de dezvoltare intrauterin;
* este prezent la natere;
* poate avea lungime i densitate diferit, ns cu timpul el este nlocuit de prul permanent.
Glandele sebacee la nou-nscut sunt completamente formate i funcioneaznc din a 7-a lun de
dezvoltare intrauterin:
* morfologic ele sunt identice cu cele ale adultului;
* la naterea copilului, pielea lui este acoperit cu un strat gras de secreii ale glandelor, numit vernix
cazeosa. ( const din grsimi, colesterol, mult glicogen, particule de epidem exfoliat);
* la nou-nscui pot s formeze microchisturi n regiunea nasului i regiunile din apropiere -,,milia,
ele
sunt deobicei superficiale i dispar la scurt timp fr nici o intervenie;
* la sugari cu predispoziie alergic se poate dezvolta o hiperfuncie la nivelul prii piloase a capu
cruste de lapte.
Glandele sudoripare apar din sptmna 8-a de dezvoltare intrauterin, iniial pe palme i tlpi i la natere
sunt numeric identice cu ale adultului.
* dezvoltarea i maturizarea funcional continu dup natere, fapt care explic sudoraia imperfect la nou-
nscui i sugari;
* dezvoltarea canalelor excretorii se intensificncepnd cu luna a 5-a de via, iar diferenierea lor definitiv
corespunde vrstei de 7 ani;
* din punct de vedere morfologic i funcional la natere sunt dezvoltate doar glandele sudoripare localizate
pe frunte i cap, ceea ce explic hipersudoraia a acestor regiuni la sugar;
* pe msur ce se dezvolti se matureaz glandele sudoripare i sistemul nervos vegetativ se schimbi pragul
sudoraiei:
* la un copil de 2 sptmni sudoraia se declanaz la o temperatur a aerului de 35o C
* la sugarul de 3 luni - la temperatura de 27-28o C.
* sudoraia adecvat se instaleazn decursul primilor 7 ani de via;
* glandele sudoripare apocrine la natere sunt nedezvoltate i ncep s funcioneze de la vrsta
10 ani.
Dezvoltarea esutului adipos subcutanat ncepe din luna a V de dezvoltare intrauterin;
* n primul an de via creterea esutului adipos -preponderent pe contul mririi numerice a celulelor adipoase;
* supraalimentarea copilului de aceast vrst poate duce la dezvoltarea excesiv a adipocitelor i a unor unor forme
severe i persistente de obezitate.
* adipocitele sunt mai mici, cu nuclee bine dezvoltate; cu timpul celulele se mresc n dimensiune, iar nucleiele se
micoreaz;
* la copii primului an de via raportul dintre esutul adipos subcutanat i masa corpului este relativ mai mare ca la
adult, fapt ce explic forma i aspectul deosebit al corpului copiilor mici;
* la sugar n cavitile toracici abdominal, precum i n spaiul retroperitoneal sunt practic absente depunerile de
esut adipos. Ele se dezvolt doar ctre vrsta de 5-7 ani i , n mod deosebit, n perioada pubertar;
* la nou-nscut i sugari este prezent esutul adipos embrionar, care posed nu doar funcie de
depozitare, dar i funcie hematopoietic;
* la nou-nscuii i sugari este prezent esutul adipos brun, situat n regiunea dorso-cervical, n jurul tiroidei,
timusului, n regiunea axilar, zona supraileocecali n jurul rinichilor, interscapular;
* funcia de baz a esutului adipos brun este termogeneza necontractiv, adic neasociat de contracia muscular;
* capacitatea de termogenez a esutului adipos brun este maximn primele zile de via. Rezervele de acest esut la
copilul nscut la termen pot asigura o protecie fa de hipotermia moderat pe parcursul a
1- 2 zile;
* ctre momentul naterii esutul adipos subcutanat este mai pronunat pe fa, membre, torace, spate.;
* Dispariia esutul adipos subcutanat n caz de distrofie survine n succesiune invers.
5. Particularitile anatomo - fiziologice ale sistemului muscular i osos al copilului. Metodele de examinare.
Semiologia afeciunilor esutului muscular i osos la copil.
esutul osos la nou-nscut are o structur macrofibrilar, reticular. Plcile osoase, canalele Havers, dispuse n
dezordine, sunt reprezentate de cartilaj;
n oasele nou-nscutului se conine mult api o cantitate mic de substan dur;
oasele nou-nscutului sunt moi, mai puin friabile, se ndoaie i se deformeaz uor, pot fi tiate f
dificultate;
oasele sunt bine vascularizate graie canalelor vasculare largi.
sunt bine vascularizate metafizele i epifizele, fapt ce condiioneaz dezvoltarea n zonele respe
osteomielitei hematogene la copiii de pn la 2 ani;
periostul este gros, el asigurngroarea oaselor. Dac se produce traum, fragmentele osoase nu se ndeprteaz
- tipul creang verde.
o cretere intensiv a oaselor se atest:
- n primii 2 ani de via;
- la vrsta colar mic;
- n perioada pubertii.
Exist anumite legiti legate de vrst care determin apariia punctelor de osificare (vrsta oaselor). Osificarea se
produce la fete mai rapid dect la biei.
dezvoltarea scheletului se caracterizeaz printr-o modificare treptat a formei i proporiilor corporale;
capul nou-nscutului e considerabil mai mare i reprezintn raport cu talia:
- 1/4 - pentru copiii nscui la termen;
- 1/3 - pentru copiii nscui prematuri;
este mai bine dezvoltat poriunea cerebral a craniului dect cea facial; nu sunt bine dezvoltate prile
proeminente ale feei: zigomele i arcadele supraorbitale, nasul este scurt;
suturile (coronar, sagital, temporal lamboid) sunt late, neconcrescut; concreterea lor definitiv se produce la
vrsta de 3-4 ani;
prezena fontanelelor. frontal, occipital, a dou fontanele laterale;
osul frontal e constituit din 2 pri care concresc la vrsta de 2 ani;
osul occpital e format din 5 pricare concresc n totalitate pe la 3-4 ani;
n primul an de via vrsta copilului poate fi stabiliti prin intermediul erupiei dinilor de lapte vrsta dentar
sinusul maxilar la nou-nscui este n stare rudimentar, n forma unei fisuri nguste;
inusurile frontale lipsesc, ele ncep s se dezvolte n al doilea an de via;
sinusurile etmoidale nazale lipsesc; o dezvoltare intens a sinusurilor nazale se relev la 5-6 ani, acest proces
definitivndu-se la 15-16 ani
coloana vertebral a nou-nscutului e rectilinie, fr curburi fiziologice, cu segmentul sacral orientat nainte;
deja n primul an de via, n funcie de sporirea efortului static, se formeaz 3 curburi:
lordoza cervical (curbur orientatnainte) - la 1,5-2 luni, atunci cnd micuul ncepe s-i susin capul;
cifoz toracic (curbur orientatnapoi) - ncepe s se formeze n zona pectoral la 6-7 luni, atunci cnd
bebeluul ncepe s stea pe posterior. Constituirea ei ia sfrit la vrsta de 6-7 ani;
lordoza lombar - la 11-12 luni, cnd micuul ncepe s mearg.
cutia toracic a nou-nscuilor:
- are form de butoi;
- este scurt;
- cu baza lrgit;
- dimensiunea anteroposterioar o depete pe cea lateral;
- coastele sunt dispuse paralel una fa de alta;
- unghiul epigastral este obtuz;
oasele bazinulii sunt realitiv mici; creterea lor esenial se produce pn la 6 ani, apoi pn la 12 ani se menine o
stabilitate a dimensiunilor bazinului;
copiilor de vrst anteprecolar le este specificdisproporia lungimii corpului i a membrelor. membrele nou-
nscutului sunt scurte, n special cele inferioare;
ulterior creterea membrelor depete creterea trunchiului i a capului: dac capul se mrete la copii de 1,5 ori,
trunchiul - de 3 ori.
Articulaiile se caracterizeaz printr-o flexibilitate excesiv, din cauza slabei dezvoltri a aparatului musculo- ligamentar.
pn la 3 ani nregistrm la copii platipodia fiziologic, deoarece flexura labiei piciorului e
umplut cu
esut adipos subcutanat. Nu este format bolta labei piciorului.
Semiologia afeciunilor sistemului osos la copii
Afeciunile esutului osos pot fi congenitale i dobndite, primare i secundare.
Osteogeneza este dereglat pe fundalul tulburrilor de metabolism, digestie, absorbie, care cauzea
- ncetarea sau creterea lent a oaselor i modificarea termenelor de osificare;
- osteomalacie - ramolirea oaselor, fenomen caracteristic raistismului i afeciunilor rahitice;
- hiperplazie osteoid, displazie;
- osteoporozi fracturi;
- modificarea formei i lungimii oaselor.
amelia: lipsa congenital a membrului;
hemimelia: absena unui membru sau a unei poriuni a lui;
displazia congenital a oaselor i a articulaiilor, depistat vizual i rentgenologic; mai frecvent se atest
luxaia congenital a oldului;
condrodistrofia,n care se produce proliferarea cartilajului n zona terminaiuniilor osoase, se pot scurta
oasele, se pot produce fracturi;
osteogenez incomplet, care este de origine incert; se produc spontan multiple fracturi osoase, se
formeaz pseudoartroze i se constat un numr impuntor de calusuri fibroase ( sindromul Vrolik, Salvioni,
etc. );
afeciuni rahitiforme: sindromul Fanconi-Debre-de Toni, diabetul fosfatic, tubulopatii aminoacidurice, ce
conduc la deformarea membrelor i la distrugerea scheletului;
anomalii congenitale ale capului: micrognaie, prognaie, macrognaie, palat gotic, labioschizis- buz de
iepure, fisur labiopalatin - gur de lup, hipertelorism - dispunerea ndeprtat a ochilor, scafocefalie - aplatisarea
craniului n prile laterale etc;
Afeciunile dobndite sunt, de obicei secundare, afectnd scheletul n mod specific:
patologii craniene d obndite:
- macrocefalie,determinat de proliferarea esutului osteoid, n caz de rahitism sau de hidrocefalie;
- microcefalie (n cazul hipoplaziei (nedezvoltrii) craniene, al craniostenozei - osificarea prematur a epifizelor i
nchiderea timpurie a fontanelei frontale);
- craniu n turn;craniotabes - osteomalacia oaselor craniene;
torace n caren - bombarea sternului, determinat de nfatul strns rahiticilor cu o evoluie acut a maldiei;
torace de cizmar - depresiune n form de plnie a toracelui, nregistrat, deasemenea,
n rahitism
i n cazul stridorului congenital al laringelui;
anul Harrison-Filatov- retracia cutiei toracice n patea anterioar, pepacursul de fixare a dia
(n rahitism); mtnii costale la bolnavii de rahitism;
scolioza (asimetria toracelui, distribuirea nesimetric a umerilor i a omoplailor, nivel diferit de
dispunere a mameloanelor, triunghiul mrit al taliei n patea ei concav);
cifoza zonei toracolombaren formele severe de rahitism la copii, tuberculoza osoas a coloanei vertebrale, de
tumoarea oaselor coloanei i a mduvei spinrii, de boala lui Guler, de sindromul Morquio, de hipofosfatemie i
sindromul Sheierman;
lordoza patologicn regiunea lombar survine n cazul luxaiei congenitale a oldului, al afectrii tuberculoase a
articulaiei coxofemurale;
Modificrile patologice ale membrelor
a) afeciuni congenitale
amelia - absena congenital a membrelor.
hemimelia - lipsa unui membru sau al unui fragment al lui.
displazia congenital a oaselor i a articulaiilor,subluxaii i luxaii ale articulaiilor.
arahnodactilia - membre lungi, subiri)
b) afeciuni dobndite
leziuni traumatice (luxaii articulare, subluxaii, fracturi)
deformaii - n rahitism i maladii pseudorahitismale, osteocondrozi condrodistrofie;
leziuni inflamatorii - n osteomielit hematogen, maladii sistemice ale esutului conjunctiv.
Sist. Muscular:
la nou-nscui sistemul muscular nu este dezvoltat suficient;
masa muscularn raport cu masa corporal la nou-nscui e de circa 2 ori mai mic i constit
25%, comporativ cu 45% la adult;
miofibrilele sunt mai mici, cu multe nuclee, dei numrul miofibrilelor e identic adulilor; pe parcursul vieii
masa muscular sporete pe contul creterii i ngrori miofiblilelor;
coninutul proteicn muchii nou-nscuilor este de dou ori mai mic ca la aduli, este prezent forma fetal a
miozinei;
masa muscular de baz a nou-nscutului este repartizat pe trunchi, iar la copiii din alte categorii de vrst - pe
membre;
relieful muscular la copilul de vrst fraged e slab exprimat, el se dezvolt odat cu creterea masei musculare;
n primele dou luni de via este caracteristichipertonia muscular fiziologicn membre,
meninerea poziiei de flexie, prevalena tonusului flexorilor asupra celui al extensorilor, din cauza cilor
piramidale i extrapiramidale nedesvrite;
excitabilitatea muscular mecanic la nou-nscui este mrit (reacii de micri reflectorii ca rspuns la o excitare
mecanic);
coordonarea micrilor la nou-nscui practic lipsete datorit subdezvoltrii muchilor scheletici,
diferenierii insuficiente a esuturilor muscular i a celui conjunctiv, a sistemului nervos central;
dezvoltarea muscular la copii evolueaz neuniform; iniial se dezvolt muchii mari brahiali, iar
minii abia pe la 4 ani;
creterea considerabil a masei musculare a trunchiului i membrelor revine vrstei de 8-9 ani i perioadei de
pubertate ;
Semiologia sist muscular
a) modificri de volum muscular.
hipotrofia i atrofia muscular - n distrofii musculare progresive, poliomielit, artrit juvenil, afeciuni
neurologice cu afectarea neuronilor periferici, hipotrofie, n traume, n rezultatul aflrii ndelungate a copilului
imobilizat, n infecii cronice grave (osteomielit, tuberculoz);
hiperplazia esutului muscular de obicei se constatat la adolescenii care practic exerciii de sport speciale
sau sub aciunea preparatelor anabolizante;
ngrori sau induraii delimitate;
I eziuni mus culare prin contuzii, hemoragii, rupturi;
b) modificrile tonusului muscular:
atonie - pierderea funciei motorii, copilul nu poate s-i susin braul fr suport;
hipotonie - nou-nscutul nu are poziia caracteristic de hipertonus fiziologic membrele sunt relaxate, nu- i
curbeaz coloana vertebral; poate fi din cauza hipoxiei, traumelor encefalului i ale mduvei spinrii, etc;
n rahitism hipotonia general se manifest prin membre i abdomen relaxate, susinere insuficient a coloanei
cu cifoz rahitic;
c) anomaliile de dezvoltare muscular:
hipoplazia muchiului sternocleidomastoidian manifestat prin torticolis;
anomalia de dezvoltare a diafragmei, manifestat prin hernie diafragmal;
hipoplazia i aplazia muchiului deltoid, care cauzeaz deformarea i disfuncia umrului;
miotonia - relaxare muscular dificil dup contracie, manifestat prin contracturi musculare;
miatonia - hipotonie general cu atonia deplin a muchilor scheletici;
miastenia - slbiciune muscular.
6. Particularitile anatomo-fiziologice ale sistemului imun la copii. Ontogeneza sistemului imun.
Organele sistemului imun. Funciile sistemului imun. Perioadele critice n dezvoltarea imunoreactivitii
copilului. Metodele de examinare a sistemului imun la copii.
Sistemul imun:
reunete organele, esuturile i celulele, care asigur aprarea organismului uman de substane genetic strine
(antigeni) de origine exogen sau endogen
Funcia SI constn identificarea Ag i generarea unui rspuns specific -
> sintez de anticorpi,
acumulare de limfocite sensibilizate, care l vor: neutraliza, distrug i elimina din organism.
Componentele SI:
1. Organele Limfoide:
a) Centrale
b) Periferice
2. Componente Umorale
a) Nespecifice
b) Specifice
3. Componente Celulare
a) Nespecifice
b) Specifice
Organele limfoide centrale (primare) sunt reprezentate de:
Mduva hematogen;
Timus
Organele limfoide centrale sunt de o nsemntate majorn imunitate, pentru c ele reprezint sediul
limfopoiezei.
La nivelul lor, componentele celulare ale SI: limfocitele B i limfocitele T, se difereniaz din precursori derivai din celula
stem, prolifereazi se matureazn celule funcionale.
Mduva hematogen este localizatn trabeculele esutului osos spongios din epifizele oaselor lungi, din grosimea oaselor
plate i din interiorul oaselor scurte.
Dpv histologic, ea este format din strom, vase sanguine, limfatice i nervi. Stroma este format din celule conjunctive
reticulare, formnd o retea n ochiurile creia se afla celule stem.
Timusul este situat retrosternal.
Dpv anatomic, T este format din doi lobi unii printr-un istm.
Fiecare lob este format din lobuli delimitai de septuri conjunctive care provin din capsula ce nvelete ntregul organ.
Lobulului timic i se descriu dou zone: zona corticali zona medular.
Celulele din timus sunt limfocite, celule epiteliale i celule non-epiteliale.
Procesul de difereniere se desfoara sub influena hormonilor locali (timozina, timopoietina, timulina) secretai n principal
de epiteliul subcapsular i subtrabecular Se formeaz la sfritul primei luni de dezvoltare intrauterin.
Atinge gradul maxim de dezvoltare n copilria fraged.
n perioada 3 - 13-15 ani are loc o stabilizare a masei glandei,ca ulterior s involuieze.
Stratul cortical devine mai srac n T-limfocite, dispar corpusculii Gassale din stratul medular, aceste structuri fiind nlocuite cu
esut conjunctiv i adipos. n cazuri rare involuia fiziologic nu se produce.
Aceste situaii clinice obinuit sunt asociate cu diminuarea secreiei de GCS de ctre corticala suprarenal. Aa pacieni sunt
mai receptivi la infeciile intercurente, au un risc sporit pentru apariia neoplaziilor
Organele limfoide periferice (secundare) sunt reprezentate de:
Splin
Ganglioni limfatici
esutul limfoid asociat mucoaselor
Splina este un organ situat n partea stng superioar a abdomenului.
Ca i timusul, la exterior prezint o capsul de natur conjunctiv ce trimite n interiorul organului, n parenchim, prelungiri
care alcatuiesc trabecule. Acestea mpreun cu reeaua de celule reticulare formeaz suportul pentru o larg varietate de
celule.
n structura splinei intra dou tipuri de esut:
esutul responsabil de distrugerea hematiilor mbtrnite i de generarea n urgen de noi hematii, plachete i
granulocite (pulpa roie) i
esutul populat de celule implicate n imunitate (pulpa alb).
o Pulpa alb a splinei este un esut limfoid dispus n dou zone:
zona T-dependent, situatn jurul unei arteriole centrale i
zona B-dependent, care nconjoar zona T,ca un manon.
o n zona B, celulele sunt organizate n
foliculi primari (nestimulai) i n foliculi secundari (stimulai).
o La periferia zonei B, spre exterior se afl macrofagele splenice.
Ganglionii limfatici - sunt formaiuni ovale de diferite dimensiuni, amplasai n locul de confluen a vaselor limfatice mari
Formarea GL ncepe n a 2-a lun de dezvoltare intrauterini se terminn
perioada postnatal.
La nou-nscui capsula GL este
foarte subire i fin, trabeculile puindifereniate,aceea palparea l
este dificil. GL sunt moi i sunt inglobai n esutul adipos lax bine dezvoltat la acest vrst.
La vrsta de 1 an GL sunt palpabili la majoritatea copiilor.
Odat cu creterea n dimensiuni are loc i diferenierea lor.
La vrsta de 3 ani capsula este bine format.
La 7-8 ani ncepe formarea trabeculelor n interirul GL.
La 12-13 ani structura GL este definitivat,difereniindu-se bine toate structurile sale: capsula, trabeculile, foliculii,
sinusurile
s n perioada pubertar creterea GL nceteaz, iar uneori chiar regreseaz parial. s Numrul
maxim de GL este atins n jurul vrstei de 10 ani.
La un matur sunt prezeni aproximativ 460 GL, avnd o mas total de 1% din masa corporal (500 - 1000g).
Fiecare ganglion limfatic (GL) este acoperit la suprafa cu o capsul din esut conjunctiv, iar n interior conine esut
limfoid. esutul limfoid al GL este separat n dou straturi:corticali medular.
Stratul corticaleste format din foliculi - conglomerate de limfocite B.
n stratul paracortical sunt amplasate cu predilecie limfocitele T.
n stratul medular se gsesc plasmocitele,care secret imunoglobulinele.
GL sunt amplasai n grupuri, prin ele efectundu-se drenarea limfei din zone anatomice distincte. Graie structurii i
localizrii sale GL au rol de bariere n calea de rspndire a infeciei, prevenind generalizarea ei.
GL filtreaz particulile cu proprieti antigenice,iar limfocitele i plasmocitele din GL asigur sinteza de anticorpi. Aparatul
limfoid al tractului respirator i digestiv asigur buna funcionare a imunitii locale la nivelul mucoasei acestora.
Reacia GL la diferii stimuli, n special infecioi poate fi observat de la vrsta de 3luni.
La copii de 1-2 ani funcia de barier a GL nu este bine exprimat, de aceea la acest vrst frecvet infeciile generalizeaz
uor (septicemie,meningit,forme generalizate deTBC). Imaturitatea aparatului limfoid de la nivelul tubului digestiv
predispune sugarii la infecii intestinale i alergizarea organismului pe cale enteral. La vrsta anteprecolarGL sunt deja
bine structurai i pot servi ca barier mecanicn rspndirea infeciei. La aceast vrst sunt frecvente limfadenitele,
inclusiv cele purulente i cazeoase (TBC).
La vrsta de 7-8 ani GL devin pe deplin funcionali i pot suprima infecia prin mecanisme imunologice.
Occipitali - amplasai pe tuberozitile occipitale - colecteaz limfa de la tegumentul scalpului i regiunea cervical
posterioar.
Mastoidieni - amplasai n regiunea apofizelor mastoide, retroauriculari - amplasai postrior de pavilionul urechii -
ambele grupuri colecteaz limfa de la urechea medie, conductul auditiv extern, pavilionul urechii, tegumentul
paraauricular.
Submandibulari - amplasai sub ramurile inferioare ale mandibulei - colecteaz limfa de la tegumentul feei i mucoasa
gingiilor.
Mentonieri - amplasai cte unul bilateral n regiunea brbiei - colecteaz limfa de la tegumentul buzei inferioare,
mucoasa gingiilor i de la incisivii inferiori
Cervicali anteriori i tonzilari - amplasai anterior de muchiul sternocleidomastoidian, n triunghiul cervical superior
- colecteaz limfa de la tegumentele feei, de la glanda paratiroid, mucoasa nazal, faringiani bucal.
Cervicali posteriori - amplasai posterior de muchiul sternocleidomastoidian, anterior de muchiul trapez, n triunghiul
cervical superior - colecteaz limfa din regiunea cervicali parial de la laringe.
GL din grupurile enumerate anterior sun frecvent catalogai ca un grup unic - GL cervicali.
Supraclaviculari - amplasai n fosa supraclavicular - colecteaz limfa de la partea superioar a cutiei toracice,
domurile pleurale i apexurile pulmonare.
Subclaviculari - amplasai n fosa infraclavicular - colecteaz limfa de la peretele toracic i de la pleur.
Axilari - amplasai n fosa axilar - colecteaz limfa e la membrul superior (excepie degetele V, IV, III i palm).
Toracali - amplasai la marginea inferioar a muchiului pectoral mare - colecteaz limfa de la tegumentele peretelui
toracic, pleura parietal, parial de la plmni i glandele mamare.
Cubitali - amplasai n regiunea cubital la nivelul tendonului bicepsului - colecteaz limfa de la degetele V, IV, III i
palm.
Inghinali - amplasai pe traiectul ligamentului inghinal - colecteaz limfa de la tegumentele membrului inferior,
hipogastriu, fese, regiunea anal, perineu, organele genitale.
Poplitei - amplasai n fosa poplitee - colecteaz limfa de la tegumentele piciorului.
Cunoaterea localizrii GL i a zonelor pe care le dreneaz are rol major n identificarea porii de intrare a infeciei, n
special n cazul n care modificrile de la poarta de intrare ale infeciei sunt minimale sau chiar absente, or GL
regionali vor reaciona n toate cazurile
n categoria organelor limfoide secundare intri esuturile limfoide asociate mucoaselor.
Acestea pot fi: structuri bine individualizate anatomic sau structuri limfo-epiteliale difuze
SISTEMUL imun:
n ncercarea de a ntelege cum reuete organismul s fac fa agresiunilor din mediul extern (ageni infecioi)
au fost evideniate dou posibiliti de manifestare a rspunsului imun:
eliminarea agenilor patogeni cu ajutorul unor componente preformate (mijloacele nespecifice de rspuns
ale SI) sau
producerea unor componente celulare i moleculare care s se adapteze agentului patogen (mijloace specifice).
Astfel dezvoltarea SI este un proces ontogenetic programat genetic. Procesul de formare se iniiaz intrauterin. Cel mai
important stimul l primete dup natere, cnd crete mult agresia antigenic exo- i endogen, determinatn special de
popularea tubului digestiv, a cilor respiratorii superioare i a tegumentelor de ctre flora condiionat-patogen.
Imaturitatea SI la copil
l face mai sensibil la infeciile intercurente, favorizeaz generalizarea procesului infecios, cu dezvoltarea septicemiei i
septicopiemiei, favorizeaz evoluia mai grav a patologiilor infecioase.
Perioadele critice n dezvoltarea Sistemului Imun
Sunt perioadele, cnd sistemul imun ale organismului n cretere i dezvoltare genereaz rspunsuri paradoxale sau
neadecvate la stimulul antigenic.
I- a perioad critic - prima lun de via.
II- a perioad critic - de la 3 la a 6 luni de via.
III- a perioad critic - al doilea an de via.
IV- a perioad critic - de la 4 la 6 ani de via.
V- a perioad critic - perioada adolescenei
Prima perioad critic - prima lun de via.
> Se atest o activitate diminuat a fagocitelor.
> Limfocitele sunt capabile s reacioneze la stimulul antigenic i la aciunea mitogenilor.
> Imunitatea umoral este asigurat de IgG materne.
A doua perioad critic - de la 3 la a 6 luni de via.
> Anticorpii materni dispar din plasma copilului,
> ca rspuns la stimulul antigenic se sintetizeaz IgM proprie.
> Deficitul de IgA predispune la infecii frecvente ale cilor respiratorii (virale).
> Celulele imunocompetente au o activitate diminuat.
> n aceast perioad se manifest imunodeicienele primare.
A treia perioad critic - al doilea an de via.
> Sistemul imun este pe deplin funcional.
> Crete capacitatea de sintez a IgG,
> dar mecanismele locale de aprare mai rmn insuficient dezvoltate.
> Aceasta menine receptivitatea nalt a organismului copilului la diferii ageni patogeni.
A patra perioad critic -de la 4 la 6 ani de via.
> Sinteza anticorpilor, cu excepia IgA,atinge nivelul adultului.
> Concomitent crete i titrul IgE.
> Activitatea factorilor locali de aprare rmne diminuat.
> La aceast vrst se manifest clinic
deficienele imune congenitale tardive.
A cincia perioad critic - perioada adolescenei.
> Hormonii gonadieni secretai n aceast perioad inhib raciile imune.
> Ca rezultat se pot dezvolta patologiile autoimune i limfoproliferative.
> Se atest o cretere a receptivitii la diferi ageni micobieni.
8. Imunoprofilaxia. Calendarul Naional de vaccinare a copiilor. Caracteristica vaccinurilor incluse n Calendarul Naional de
vaccinri. Contraindicaiile pentru vaccinarea copilului. Reaciile adverse i complicaiile posibile, metode de profilaxie.
Imunoprofilaxia este o metod specific utilizat pentru prevenirea, colectiv sau individual, a maladiilor infecioase, prin
imunizarea artificial a organismului. Prevenirea infeciilor depinde i de eliminarea sursei specifice de infecie i de ntrirea
rezistenei individuale (alimentaie sntoas, igien personali utilizarea apei potabile), dar cea mai eficace strategie de
combatere a viruilor s-a dovedit a fi crearea de imuniti artificiale.
Imunoterapia reprezint totalitatea metodelor tiinifice de tratament mpotriva infeciilor prin intermediul vaccinurilor i
serurilor imune, care conin anticorpi specifici bolii respective.
Imunoprofilaxia are dou forme, una activ - prin administrarea n organism a unor Ag microbiene, cunoscutele vaccinuri, i cea
pasiv - introducerea n organism a unor preparate ce conin Ac specifici, administrarea fcndu-se intravenos sau
intramuscular. Vaccinarea, o metod eficace de imunizare a organismului.Vaccinarea primar, de baz, confer organismului
imunitate, iar vaccinrile de rapel (revaccinarea) se utilizeaz pentru stimularea unui raspuns imun secundar, grbind i
intensificnd procesul.
n urma unor studii, s-au stabilit i calitile vaccinului ideal, cum ar fi: o imunogenitate nalt, cu o administrare simpli
eficace, fr efecte secundare, durat mare a vaccinului n organism, disponibilitate pe piata farmaceutici un pre accesibil.
n cazul pacienilor care sufer de procese cronice (stafilodermii, candidoze, dizenterie cronic), este indicat autovaccinul.
Acesta este practic un vaccin preparat din tulpin microbian izolat de la un bolnav i inoculat aceluiai bolnav pentru
stimularea imunitii scontate.
Boala i mortalitatea infantile, evitate prin vaccinuri
Scderea mbolnvirilor i mortalilii n cazul copiilor s-au redus vizibil n ultimii ani, acest proges fiind datorat n principal
realizrilor n domeniul medical. Au fost descoperite vaccinuri ca mijloc de prevenie primar a mbolnvirilor, s-au mbuntit
mijloacele de asisten prenatal, s-au fcut descoperiri i cercetri ale antibioticelor i s-au diversificat instrumentele i
tehnicile de diagnostic i tratament. A fost preluat un control asupra vectorilor de transmitere ai unor boli, s-au realizat
mijloace eficiente de sntate public, prin purificarea apei i prin igiena manipulrii alimentelor i s-au luat decizii de izolare a
indivizilor cu boli transmisibile. Activitatea preventiv - informare i contientizare asupra posibilelor pericole
Prevenia este o practic importantn medicina de familie, reprezentnd o latur de baz a preocuprilor n cadrul asistenei
medicale primare. Exist trei componente principale ale activitaii de prevenie i anume: prevenia primar - realizatn
special prin imunoprofilaxie i consiliere, prevenia secundar - care permite depistarea bolilor ntr-o faz presimptomatici
prevenia teriar - care are ca scop prevenirea unor complicaii n cazul bolilor deja instalate.
n cazul preveniei primare, imunizarea joac un rol important, beneficiile acesteia fiind mai notabile la o grup de vrst
pediatric dect la grupa adultului.
Imunizarea, n practica medicinei de familie
Vaccinarea de rutin a copilului poate preveni un numr foarte mare de boli. Imunizrile mpotriva difteriei, tusei convulsive,
tetanusului, poliorubeolei, oreionului, precum i alte vaccinri specifice, au condus la o scdere dramatic a cazurilor de
mbolnvire. Eficacitatea i efectele secundare n funcie de tipul vaccinului sunt consecine ce nu pot fi ntotdeauna anticipate,
dar pot fi influenate de o informare i o prescripie corecte. Schema de vaccinare, efecte adverse, contraindicaii
3 ' i
Vaccinurile menionate n schem se administreaz injectabil. Ele sunt fie individuale, copilul necesitnd astfel mai multe injecii
la o edin de vaccinare, fie combinate ntr-o singur injecie. Exist pe piaa romneasc att variantele individuale ct i cele
combinate, ele au aceeai eficien, singura diferenine de discomfortul unui numar mai mare de nepturi.
Imi este imposibil, la momentul de fa, s ofer informaii exacte despre vaccinurile oferite de stat, dac se gsesc i care sunt
acestea, pentru c situaia n acest an a fost destul de complicat. Medicul dumneavoastr de familie este n msur s v ofere
informaii actuale despre acest lucru.
Efecte adverse
Orice vaccin poate cauza reacii adverse sau alergii. E bine de tiut, ns, c acestea sunt minore, n marea lor majoritate.
Durerea la locul injectrii sau febra uoar sunt cele mai comune i dispar n cteva zile.
1. DTP poate cauza: febr uoar (1 copil din 4), durere, nroire local (1 copil din 4), agitaie moderat (1 copil din 3),
oboseal, scderea poftei de mncare (1 copil din 10), vom (1 un copil din 50).
Efecte secundare mai serioase pot fi, rar: febrnalt ( 1 copil din 16.000), convulsii (1 copil din 14.000), plns peste 3 ore
froprire (1 copil din 1000)
2. Vaccinul contra hepatitei B este unul dintre cele mai sigure. A fost raportat doar febr uoar (1 din 15 copii) sau
durere la locul administrrii.
3. Vaccinul contra Hemofilus (Hib) poate cauza febr uoar ( 1 din 20 de copii) sau durere la locul administrrii (1 din 4
copii).
4. ROR (rujeol, oreion, rubeol) poate cauza cteva efecte secundare uoare, ntr-un interval de pn la 712 zile de la
administrare. Acestea sunt: febr (1 copil din 6), erupie pe corp ( 1 copil din 20), umflarea glandelor parotide (obraji) foarte
rar.
Efecte secundare mai serioase: convulsii febrile (1 copil din 3000), tulburri trectoare de coagulare a sngelui ( 1 copil din
30.000), dureri articulare (apar rar la fetele adolescente).
S-a observat c aceste efecte secundare sunt mult mai rare la a doua doz fa de prima.
5. IPV (anti-polio). Acesta este vaccinul nou, injectabil, inactivat a crui reacie advers poate fi durerea local. Nu exist
riscul ca acest vaccin s produc poliomielt, ca n cazul vaccinului vechi, cu virus viu care se administra oral.
6. Gardasil poate produce: durere local (8 copii din 10), umflarea sau nroirea local ( 1 copil din 4), durere de cap (1
copil din 3), febr uoar (1 copil din 10).
n afara celor menionate, orice vaccin, la fel ca orice injecie, de altfel, poate produce reacii alergice, unele severe. De
aceea e bine ca dup vaccinare s nu prsii zona cabinetului medical pentru mcar 15-20 de minute.Reaciile alergice
periculoase apar,de regul,n acest interval si,extrem de rar,mai trziu.
Atenie: studii recente au artat ca administrarea de Paracetamol dup vaccinare scade rspunsul imun la vaccin, sczndu-i
astfel eficiena. Nu administrai antitermice dect n cazul n care copilul face febr peste 38 de grade si folosii ibuprofenul
pentru aceasta.
Contraindicaii
Exist situaii n care se prefer amnarea sau chiar anularea efecturii unui vaccin.
Vaccinul va fi amnat o scurt perioad dac copilul este ntr-un puseu de boal acut, prezint febr sau erupii suspecte
pentru o boal contagioas.
Vaccinul poate fi amnat pe termen lung sau chiar anulat dac copilul a avut o reacie advers sever la o vaccinare anterioar
cu acelai vaccin, dac are alergie la ou, tulburri de coagulare a sngelui, convulsii sau alte boli neurologice, imunodeficiene
sau urmeaz tratament de lung durat cu steroizi sau imunosupresoare.
9. Particularitile anatomo - fiziologice ale aparatului respirator la copil. Cile respiratorii, plmnul-stucturi
funcii. Ontogeneza aparatului respirator i anomaliile de dezvoltare. Metodele de examinare clinic ale sistemului
respirator la copii.
10. Semiologia afeciunilor aparatului respirator la copii. Sindroamele principale de afectare ale sistemului
respirator la copii. Metode complementare de investigaii Aspectul clinic
Aparatul respirator al copilului este, n mod remarcabil,accesibil examenului clinic.
Grosimea redusa a peretelui toracic, elasticitateasa mai mare la copil dect la adult, deplasrile importanteale mediastinului
n cursul proceselor patologiceunilaterale explica de ce exista foarte pujine afectiuni respiratorii care nu se exprima prin
simptome functionale sau date ale examenului clinic.in plus, diminuarea fiziologica a lumenului traheei si bronhiilor,
modificarile importante ale calibruluilor n cursul ciclului respirator si absenta rigiditatii lor explica frecvenja obstructiilor
bronsice -partiala sau totala - mai ales la sugar.Un examen fizic precis si complet are deci toate sansele de a objine date de
valoare ca: aspectul respirajiei (frecventa, tipul respiratiei n raport cuvrsta), precum si sa ofere o confruntare
clinicoradiologica sigura Aspectul respiratiei
Frecventa
- Nou-nascut: 40-50/minut
- Sugar: 25-30/minut
- Dupa 2-3 ani: 18-20/minut
Tipul respiratiei
- Nou-nascut:
- Respirajie abdominala
- Respirajie pe cale nazala (detresa respiratorie) n cazul n care caile aeriene nu sunt permeabile
- Ritm adesea neregulat
- Sugar:
- Progresiv respirajia devine toracoabdominala
- Dupa vrsta de 6 luni poate respira pe cale orala
- Regularitatea ritmului respirator
- Dupa vrsta de 2 ani:
- Respirajie identica cu a adultului
Inspectia toracelui este un timp esenjial. Eapermite: vizionarea copilului respirnd, a ampliajiilor toracice, a frecventei
respiratorii, a existenjei eventuale a unei asimetrii ventilatorii si a unui tiraj.Percujia cerceteaza existenja unei
matitati,auscultajia noteaza deplasarea posibila a zgomotelorcardiace, intensitatea comparativa a murmurului vezicular pe
diversele arii pulmonare, existenta de raluri si sufluri si reverberajia tipatului.
2. Aspectul radiologic
Cliseulde faja al toracelui trebuie efectuat la un copil bine imobilizat, strict de faja" (repere: articulajiile sterno-
claviculare, arcurile anterioareale coastelor), profitnd de o apnee" n inspirajie(cel pujin 8 arcuri posterioare ale coastelor
vizibile deasupra cupolelor diafragmatice). Cliseul n expirajie (cmpurile pulmonare ntunecate",traheea n baioneta") nu
este adecvat pentru un examen standard.
Cliseul efectuat In profil completeaza datele topografice objinute pe cliseul de fata"
Un cliseude fata n decubit lateral este util pentru evidenjierea unui revarsat" lichid sau gazos discret
Timusul poate fi voluminos la sugar si copilul mic; n acest caz, o opacitate mediastinala anterioara nalta, ce poate
descinde foarte jos, cu margini nete, cu margini cu aspect ondulat (prin mulajul pe spajiile intercostale). n acest caz trebuie
prudenja" nainte de a face un diagnostic eronat (adenopatii traheo-bronsice, de obicei de etiologie tuberculoasa).
3. Alte mijloace de explorare
n pneumologia pediatrica sunt frecevent utilizate:
Tehnici radiologice: CT-scan, ce poate nlocui o tomografie standard pulmonara; bronhografie (indicata cu prudenja la
copilul mic); angiografia(ce permite aprecierea perfuziei diferitelor segmente pulmonare)
Ecografie (n caz de mase" solide sau lichidiene)
Rezonanta magnetica nucleara (MRI)
Metode endoscopice
Exista aparate adaptate perioadei neonatale. Endoscopia laringo-traheo-bronsica se practica curent;ea permite studiul
configurajiei tractului respirator,dinamicii sale, aspirarii de secretii purulente,extragerea de corpi straini, efectuarea unei
biopsii,realizarea unui lavaj" alveolar ce permit stabilirea diagnosticelor citologice, virusologice, bacteriologice si micologice.
Scintigrafia pulmonara de ventilatie si de perfuzie permite aprecierea calitajilor ventilatorii si circulatorii ale teritoriilor ariilor
pulmonare.
Explorarile functionale respiratorii sunt fundamentale n patologia pulmonara pediatrica, dar necesita echipe bine
pregatite.Unele tehnici sunt adaptate" la orice vrsta, cum ar fi pletismografia care studiaza variajiile de volum. Indicatiile
biopsiei parenchimului pulmonary ramn exceptionale.
Semne clinice importante
Tusea.Acest simptom, extrem de comun, atrage atenjia nu numai asupra arborelui traheo-bronsic ci si a totalitatii aparatului
respirator,cuprinznd si fosele nazale.Mecanismul sau este totdeauna acelasi indiferent de cauza sa. Ea prezinta succesiv o
inspirajie rapida si profunda, apoi nchiderea glotei, contractia violenta a muschilor peretelui abdominal, care antreneaza o
ascensiune brutala a diafragmului si, n final,expulzia, cu mare viteza si sub puternica tensiune
a volumului de aer expirat ce traverseaza glota,determinnd sunetul/zgomotul tusei. Viteza acestei expiratii violente,
scaderea" brutala a presiunii n conductele aeriene propulseaza catre exterior particule ce sunt prezente n bronhii, ntr-un
mod cu att mai eficace, cu ct diametrul bronsic este mai mare. Rolul tusei n toaleta" cailor aeriene apare astfel fundamental
(Tournier G, 1975).Reflexul tusigen ia nastere la nivelul zonelor sensibile, care sunt, mai ales, laringele, bifurcajia traheala,
diviziunile bronsice si pleura, si accesoriu faringele, urechea si viscerele abdominale.Orice excitajie care se produce n cmpul
senzitival pneumogastricului, prin corpi straini sau secrejii patologice la nivelul arborelui respirator, la nivelul coardelor
vocale, bifurcajia bronsica si pintenul traheal (zone tusigene) se va traduce prin tuse.
Clinic se disting mai multe aspecte ale tusei, ce sunt utile n diagnosticul etiologic.
Tusea coqueluchoide, chintoasa, spasmodica, nu se constata numai n tusea convulsiva. Adenovirozele,corpii straini traheo-
bronsici, compresiunile extrinseci ale traheei si ale marilor trunchiuri bronsice, fistulele ganglio- bronsice tuberculoase,traheo-
bronsitele alergice, muscovicidoza sunt, de asemenea, responsabile.
Tusea ragusita, latratoare, este evocatoare de laringita subglotica daca vocea este clara. Tusea
pune n discutie o laringita glotica, crup, daca vocea este stinsa".
Tusea seaca, scurta, dureroasa este un simptom obisnuit si precoce al revarsatului" pleural lichidian sau gazos. Tusea
repetitiva, moniliforma, nencetata, la un sugar mic se observa de obicei n muscovicidoza,pneumoniile interstijiale; ea este, de
asemenea,frecvent legata de insuficienta cardiaca prin cardiopatiesau miocardita. Tusea grasa, productiva si cronica, se observa
frecvent cnd exista o adenoidita sau o sinuzita cronica,bronsiectazie, o fistula eso-traheala, un reflux gastro-esofagian cu sau
fara hernie hiatala, corpi straini bronsici necunoscuji, accidente de tipul cailor false alimentare repetate", mai rar a
muscovicidozei sau tuberculozei.De asemenea, tusea are semnificajia unui tic; un copil poate tusi prin obisnuinta, n sco
a atrage atenjia anturajului asupra sa.lnhibijia sau abjinerea reflexului tusigen determina rapid o
acumulare de
secrejii n bronhii, care nu pot fi evacuate. Este cazul tuturor, celor cu coma,cu afectare neurologica sau musculara ce afecteaza
functia respiratorie, a celor cu poliomielita anterioara acuta, cu sindrom Guillain-Barre, cu maladie Werdnig-Hoffman, a
cazurilor de miopatie si miastenie.Afectarea asociata, frecventa, a carrefour aero-digestif ce determina un risc grav de inhalatie
salivara sau alimentara majoreaza ncarcarea", cu secrejii, nsojita de obstrucjia cailor aeriene. Tusea productiva nu trebuie sa
fie deprimata prin o medicatie. n afectiunile cronice, o educatie a copilului este de dorit n scopul de a-l nvata sa utilizeze
tusea ca o modalitate deosebita de drenaj bronsic. Tusea seaca beneficiaza, n mod util, de medicatia sedativa sau de
antihistaminice. Utilizarea de opiacee trebuie evitata la copii.
Expectoratia
Observatii putin obisnuite la copii, care frecvent nu ajung sa-si elimine secretiile din cavitatea bucala,sunt urmate de
nghitirea", n mod obisnuit, a expectorajiei, n cazul n care aceasta este abundenta.n prezenta unei tuse productive,
examenul lichidului gastric a jeun permite identificarea secretiilor purulente. Drenajul de postura si kineziterapia
sunt, de asemenea, utile.Se pot distinge trei tipuri de expectoratie: seroasa,
foarte fluida, adesea spumoasa, bogata n albumina, ce poate fi confirmata prin dozare, ea
traducnd un edem pulmonar. Expectoratia mucoasa are un caracter filant si mucos; ea este
legata de hipersecretia bronsica. Ea este observata foarte frecvent n tusea convulsiva si cteodata n astmul
copilului, mucusul foarte dens putnd realiza sputa perlata descrisa de Laennec.Expectoratia purulenta poate
sa se observe n toate starile de supurajie bronho-pulmonara; fetiditatea halenei este, n aceste cazuri,
obisnuita. Hipersecrejia bronsica care se asociaza explica faptul ca aceasta expectorajie este practic
totdeaunamuco-purulenta si sedimentata n doua straturi, stratul superior fiind format din mucus. O astfel de expectorajieeste
foarte evocatoare de bronsiectazie,uneori de mucoviscidoza. n realitate, cel mai frecvent la copil, expectorajia muco-purulenta
esten raport cu o sinuzita purulenta sau o adenoidita cronica.Examenul expectorajiei, aspectul si abundenta sa, urmarita pe o
curba cotidiana, mirosul sau, sunt interesante pentru a urmari evolujia sub tratament a acestor supurajii. Studiul citologic este
mai ales util n astm, n raport cu bogatia sa n celule eozinofile,n caz de infectie, acest studiu demonstrnd prezenta de
polinucleare alterate.
Examenul bacteriologic este esential: studiul direct cu metodele Gram si Ziehl (daca se suspecteaza o tuberculoza) si mai ales
culturile pe medii selective, eventual inoculare la animale.Diagnosticul de tuberculoza se bazeaza n parte pe acest studiu. n caz
de supurajie bronho-pulmonara,datele antibiogramei sunt de nenlocuit pentru a ghida tratamentul. Studiile biochimice ale
expectoraj iei nu sunt efectuate curent. Dozajul imunoglobulinelor A, este, n special, interesant. Pentru rajiuni tehnice legate de
dificultaji de prelevare, este preferabila efectuarea investigatiilor pe saliva/ secretii bronsice (Tournier G, 1975).
Hemoptizia
Definijia hemoptiziei este:eliminarea" de snge pe cale bucala cu provenienja din zona subglotica a arborelui respirator. Rara la
copil, hemoptizia este frecvent dificil de afirmat, eroarea privind locul de sngerare este clasica la adult, ca si la copil. Pentru
acest motiv, originea digestiva si mai ales rinofaringiana a sngerarii trebuie cercetata sistematic.
n cursul primei infecjii tuberculoase,hemoptizia este observata n cazul existent ei unei fistule ganglio- bronsice, unui granulom
endobronsic, unei bronsiectazii. n aceste cazuri, prezenta bacilului Koch n expectorajie sau n lichidul objinut prin tubaj gastric
este frecventa.
Alte etiologii mai putin comune sunt dilatatia bronhiilor, corpii straini n caile aeriene si n esofag (n conditiile realizarii unei
perforatii eso-pleuropulmonare),embolia pulmonara, abcesul pulmonar,hemosideraza pulmonara idiopatica.Cu totul
exceptional se va lua n discutie un chist hidatic pulmonar, o micoza pulmonara, sarcoidoza,o malformajie pulmonara, angiomul,
sechestrarea pulmonara, chistul bronhogenic, n special, o tumora a bronhiilor, o hemopatie maligna.O simpla traheo-bronsita
alergica poate, uneori,sa se complice cu hemoptizie. Originea traumatica a sngerarii este frecvent usor de gasit, n cazul unei
leziuni laringo-traheo-bronsice (dupa investigatie prin bronhoscopie, bronhoaspirajie etc.), sau dupa un traumatism toracic cu
leziuni pulmonare sau mai rar dupa un traumatism cervical prin afectarea laringelui sau a traheei.Edemul pulmonar este, de
asemenea, usor de afirmat pe baza datelor clinice.
Hemoptizia, traducnd o hemoragie pulmonara,mai mult sau mai pujin masiva, a prematurului sau a nou- nascutului, constituie
frecvent un accident terminal, n cursul unei detrese respiratorii neonatale.n prezenta unei hemoptizii se indica totdeauna un
minimum de investigatii de efectuat: radiografie toracica, examen ORL, cercetarea bacilului Koch n sputa hemoptoica, studiul
hemostazei si, mai ales,bronhoscopia; acestea trebuie efectuate rapid pentru
a stabili sediul sngerarii. Bronhografia este, de asemenea,interesanta. Alte investigatii sunt n funcjie de orientarea etiologica
adusa de primele investigatii. Este posibil,dar rar,ca explorarile vasculare sa fie necesare pentru stabilirea diagnosticului
etiologic la copil.
Tratamentul comporta: medicajie sedativa - cu eliminarea opiaceelor - uneori transfuzii. Extractul de lob posterior hipofizar (1-
2 unitati n perfuzie lenta) poate fi indicat n marile hemoptizii, sub supraveghere medicala riguroasa.
4.Stridorul
Stridorul este numai un simptom si nu o maladie;el desemneaza un zgomot ritmat de respirajie, care este comparat foarte variat,
cu o serie de zgomote:cotcodacit, croncanit etc. n realitate, ori de cte ori calibrul, dispozijia, consistenja cailor aeriene de la
raspntia aero-digestiva pna la penetrajia bronhiilor de origine n hilurile pulmonare" este modificata,se poate observa un
stridor. Acest zgomot respirator acut este regasit cel mai frecvent la sugari;el este izolat sau asociat cu dispnee. Stridorul se
atenueaza frecvent cnd capul copilului este plasat
n hiperextensie si se exagereaza voluntar cu ocazia meselor sau agitatiei.Un stridor exclusiv inspirator este de origine
laringiana, n timp ce un stridor expirator sau present n cei doi timpi, este adesea de origine traheala.Foarte numeroase
anomalii pot fi responsabile de stridor pe diversele segmente ale axei aeriene.Un stridor laringian poate aparea n: laringite(n
acest caz se vorbeste de cornaj), frecvent n laringomalacie (stridor laringian congenital),n
cursul unui abces retrofaringian, unui corp strain laringian sau esofagian (n zona superioara), n cursul unei tumori a laringelui
(papilom, chist, angiom),a unei paralizii laringiene, a unui diafragm" laringian partial sau unei alte malformatii laringiene mai
rare.Etiologiile traheale sunt mai rare: compresiunetraheala prin o masa mediastinala (adenopatie sau tumori), prin un vas n
pozijia normala (arc aortic sau artera pulmonara etc.), sau o malformatie traheala (angiom, stenoza, traheomalacie primitiva sau
secundara).Simptomul stridor, adesea izolat si perfect tolerat,nu trebuie sa fie neglijat sau atribuit fara proba unei
laringomalacii sau unei laringite cronice.El este aproape totdeauna legat de o cauza precisa; laringoscopia, la nevoie
traheobronscopia,examenul radiografic al toracelui, esofagului si laringelui de profil trebuie sa permita precizarea etiologiei.
4.Cianoza
Cianoza se defineste etimologic ca o colorajie albastruie" a tegumentelor si mucoaselor. Din punct de vedere fiziopatologic,
cianoza traduce desaturarea n oxigen a sngelui ce circula n capilarele cutanate, ea aparnd cnd concentrajia hemoglobinei
reduse depaseste 5 grame/dl n sngele periferic.Cifra de 5 grame de hemoglobina redusa la 100ml snge reprezinta pragul
cianozei".Un anemic al carui snge conjine 30% hemoglobina va avea doar 4 grame hemoglobina redusa; acest pacient nu va
prezenta cianoza, deoarece cantitatea de hemoglobina redusa este mai mica dect pragul cianozei. Din contra, un bolnav cu
poliglobulie va atinge cu usurinta pragul cianozei si va prezenta o cianoza importanta.
Depasirea nivelului critic de 5 g/100 hemoglobina redusa la nivelul sngelui periferic, n cursul unei maladii respiratorii,
nsojita de cianoza, poate fi datorata:
Unei insuficiente de ventilatie
Unei tulburari de transfer a oxigenului la nivelul barierei alveolo-capilare
Unei diminuari a perfuziei pulmonare sau perfuziei teritoriilor pulmonare pujin sau deloc ventilate
n existenta unui shunt arterio-venos pulmonar.n prezenta unei cianoze, originea sa cardiaca,
circulatorie prin ncetinirea circulajiei capilare sau toxican cursul unei methemoglobinemii - de exemplu - sunt de discutat.
Examenul clinic si radiografic al toracelui permite, n general, de a raporta cu usurinta cianoza unei afectiuni respiratorii.
Dispneea
Polipnee: respirajie superficiala si rapida (diminuarea ciclului ventilator).
Tahipnee: accelerarea ritmului respirator: semn frecvent de cardiopatie (frecvent asociata cu polipnee). Bradipnee: respirajia
lenta care poate interesa timpii inspirator si expirator.
Ortopnee: dispnee ce mpiedica pozijia culcata si obliga copilul sa se aseze pe scaun sau sa se ridice n picioare.
Apnee: oprirea respirajiei mai mult sau mai pujin pe o durata de timp prelungita. Daca dureaza sub 10 secunde fara
bradicardie si fara cianoza apneea este considerata fiziologica la nou-nascut. Repetitia apneei trebuie sa nelinisteasca si
impune consult medical.
Tiraj: depresia peretelui toracic, care este suplu la copil. Tirajul este supra-sternal, supra-clavicular,intercostal si/sau sub-
sternal. Este un semn de obstructie respiratorie.
Geamat: zgomot expirator datorat ocluziei par-jiale a glotei care mentine o presiune intratoracica pentru a se opune colapsului
alveolar. Este un semn de lupta contra unei diminuari a compliantei n cursul dispneelor acute ale nou-nascutului.
Analiza dispneei este fundamental si permite cel mai frecvent orientarea etiologiei
Trebuie analizate:
Timpii dispneei: inspirator, expirator sau a ambilor timpi
Frecvenja respiratorie pe 1 minut
Caracterul regulat sau nu al ritmului respirator
Existenta semnelor de lupta:
- Batai ale aripilor nasului
- Tiraj: sediu, intensitate Caracterul si originea dispneei
Dispneea inspiratorie
- Timpul inspirator este alungit
- Adesea bradipnee
- Cauzata cel mai frecvent de obstrucjia cailor aeriene superioare (laringe, faringe)
- Se nsojeste eventual de:
Tiraj supra- sau sub-sternal
Semne de lupta
Cornaj - modificarea vocii si tusei (origine laringiana)
- Auscultatia pulmonara normala (cu exceptia unei patologii asociate)
- Numeroase zgomote transmise
Dispneea expiratorie
- Timpul expirator este scurt
- Bradipnee sau polipnee
- Cauzata de obstructia bronhiilor si bronsiolelor(spasme,edem) mpiedica trecerea
- Se asociaza eventual cu:
tiraj sub-sternal sau intercostal
distensie toracica cu diminuarea ampliajiei toracice
wheezing
gemete (nou-nascut)
- La auscultatie: raluri ronflante si sibilante
Dispnee n acelasi timp inspiratorie si expiratorie
Origine traheala: bradipnee afectnd cei 2 timpi sau asocierea cauzelor de dispnee inspiratorie si expiratorie.
Polipnee
- Dispnee neobstructiva
- n raport cu o diminuare a capacitajii respiratorii(pneumonie, revarsat" lichid sau gazos, paralizie
respiratorie, anomalie toracica, staza vasculara, prin insuficienta cardiaca)
- Poate fi:sine materia" n raport cu o acidoza metabolica +++ (sugar)
- Anemie
- Soc - durere
Dou tipuri particulare de dispnee:
Dispneea Cheyne-Stokes
Ritmul respirator caracterizat printr-o perioada de apnee, mai mult sau mai pujin lunga, la care succede o serie de respiratii
de amplitudine crescuta apoi descrescnda urmata de o noua pauza.
- poate traduce o suferinja a centrilor respiratori
- este foarte frecvent observata la prematuri
Dispneea Kussmaul
- respiratie lenta si profunda n doi timpi egali; traduce acidoza la copilul mare;
- nu se constata la sugar care lupta", n cursul acidozei, prin polipnee.
Conduitn prezenta unei dispnei acute
Cercetarea imediata a semnelor de gravitate:
acestea sunt:
- neregularitatea ritmului respirator (epuizare)
- existenta de pauze respiratorii chiar de apnee
- tahicardie
- cianoza
- extremitati reci
- hipertensiune arteriala ce precede o usoara hipotensiune si colaps
- transpirajii (semn inconstant si tardiv)
- tulburari ale constientei
- o hipoxie < 60 mm Hg si/sau o hipercapnie >60 mm Hg
Toate aceste elemente trebuie sa fie notate regulat n cursul supravegherii; adesea ele impun o terapeutica de urgenja si
spitalizare.
Strngerea de informatii prin anamneza:
Antecedente respiratorii, vaccinari, agenji de contagiune, circumstanje de aparijie, sindromul infect ios, notiunea de sindrom
de penetratie, dificultati de alimentatie, intoxicatii.
Practicarea unui examen clinic complet:
- inspectie: paloare, distensie toracica, semne de lupta
- auscultatie: zgomote supraadaugate sau silentiu la auscultatie
- percutie: matitate, hipersonoritate
- palpare: hepatomegalie, ficat cobort", emfizem subcutanat (pneumomediastin)
- analiza si orientarea etiologiei n funcjie de tipul de dispnee
Solicitarea unei radiografii toracice si analiza sistematica a parenchimului pulmonar, volumul cordului,cupolele
diafragmatice, scheletul Tulburarile de ventilajie se observa:
- n cursul bronhopneumopatiilor cronice
- n caz de compresiune extrinseca sau intrinseca a bronhiilor
- n caz de obstructie (totdeauna, la copil, se va pune n discujie un corp strain)
- cele 2 tipuri de imagini radiologice care pot realiza o tulburare de ventilatie sunt:
- opacitate retractila
- hiperclaritate cu distensie segmentara sau lobara
Orice suspiciune de corp strain trebuie urmata de efectuarea unui examen radiologic pulmonary n inspirajie si expirajie
fortata.Orice suspiciune a unui revarsat pleural trebuiesa fie urmata de efectuarea unei radiografiipulmonare n decubitus
lateral.
Gazele sanguine" trebuie sa fie efectuate de fiecare data cnd exista semne de gravitate.
12. Semiologia afeciunilor sistemului cardiovascular la copii. Sindroamele principale de afectare. Metode
complementare de investigaii.
Particulariti morfo-funcionale ale sistemului cardiovascular la diverse etape de dezvoltare
Ontogeneza sistemului cardiovascular ncepe n a II sptmn de la concepie, n mezoderm, prin formarea tubului cardiac
primitiv, din care se formeaz:
trunchiul arterial comun, ulterior se vor dezvolta vasele magistrale (aorta i artera pulmonar);
bulbul cardiac, din care se va dezvolta ventriculul drept;
ventricolul primitiv -predecesorul ventriculului stng;
atriul primitiv - precede cele dou atrii;
sinusul venos, de unde se vor forma venele mari
n sptmna III urmeaz conturarea din tubul cardiac a dou straturi :
intern, din care ulterior se va dezvolta endocardul;
extern, din care provine miocardul i epicardul.
Sptmna IV- se va forma cordul cu 2 caviti
Sptmna IV - se constituie sistemului de conducere:
nodul sinusal,
atrioventricular,
fascicolul His,
Bahman,
precum i cile suplimentare (Kent etc.)
Sptmna V - cord cu 3 caviti
Sptmna VI-VII:
divizarea
trunchiului arterial comun n artera pulmonari aort,
ivizarea ventricolului unic n ventricol stng i drept (formarea septului interventricular). Cordul nou-nscutului are n rezerv
un potenial important de adaptare:
Scderea viscozitii sngelui prin majorarea numrului de elemente figurate (eritrocite, leucocite);
Sistarea circulaiei placentare, care diminueaz volumul sngelui circulant cu 25-30% i reduce calea de parcurs a
acestuia;
Dup natere crete sarcina ventriculului stngi se micoreaz treptat sarcina v. drept.
Evoluia fiziologic a sarcinii, fr aciunea factorilor nocivi, n special teratogeni, asiguri dezvoltarea adecvat a sistemului
cardiovascular.
n caz contrar se pot produce perturbri serioase de ontogenez, cu formarea de malformaii congenitale cardio-vasculare.
Stabilirea diagnosticului corect i complet ntr-o boal cardiovascular la copil necesit utilizarea urmtoarelor metode de
diagnostic:
1. Anamnez
2. Examenul fizic
inspecie
palpare
percuie
auscultaie
3. Radiografia toracic
4. Examene grafice noninvazive:
a) echocardiografia;
b) fonocardiograma;
c) metode de cardiologie nuclear, radiocardiografie pulmonar, radiospirometrie;
d) tomodensitometrie (tomografie computerizat triaxial)
3. Examene invazive: cateterism i angiografie
4. Investigarea ritmului fetal (cardiologie fetal).
Anamneza
Este discuia dirijat cu copilul bolnav i cu apropiaii acestuia, n cursul creia se obin informaii privind antecedentele sale i
istoricul actualei boli, cu evidenierea acuzelor prezente i a motivelor prezentrii la medic. Se examineaz prezena la ali
membri ai familiei a:
Cardiopatiilor congenitale,
Existena consanguinitii,
Dismorfii specifice pentru unele malformaii congenitale,
Cardiomegalii,
Moarte subit inexplicabil la tineri Vom urmri dacn primele
trei luni de sarcin:
au existat agresiuni toxice (intoxicaie sau consum de alcool la mam),
tratamente hormonale,
expuneri la radiaii sau infecii virale (rubeol, rujeol, gripetc.)
O deosebit atenie se va acorda:
istoricului antenatal i a cirumstanelor
naterii: durata sarcinii, greutatea la
natere, scorul Apgar, prezentaia, cianoza
la natere,
dificultile de alimentaie.
Se va concretiza:
evoluia creterii i dezvoltrii de la natere i pn la momentul adresrii (dezvoltarea fizici
neuropsihic),
rezistena la infecii,
prezena de infecii pulmonare (cardiopatii cu hunt stnga-dreapta),
apariia de edem pulmonar acut (stenoz mitral, hipertensiune arterialetc.),
sincope (stenoz aortic),
claudicaii la nivelul membrelor inferioare la efort (coarctaie de aort).
Principalele simptome de afectare a sistemului cardio-vascular Palpitaiile sunt expresia
disritmiei cardiace, organice sau funcionale.
Ele pot s fie generate de o distonie neuro-vegetativ, de unele stri funcionale i, mai rar la copil, de un substrat
lezional organic
Durerile precordiale sunt alarmante pentru bolnav, ele se pot manifesta sub form de:
nepturi,
precardialgii,
presiune,
arsur,
constricie toracic.a.,
cu localizarea precordial
Cnd sunt de origine cardiac, acestea vor fi produse prin:
insuficien coronarian (stenoze aortice,
unele cardiopatii congenitale,
hipertensiune pulmonaretc.
Existi situaii (reumatismul articular acut, unele miocardite, pericardite, endocardite, extrasistolii) care pot produce
dureri precordiale de cauz necoronarian.
n neuralgia intercostal pot aprea de asemenea dureri cu localizare precordial, dar care pot fi uor difereniate.
Cianoza de tip cardiac este central, apare cnd hemoglobina redus depete 5% i se poate accentua la
efort.
Dispneea, simptom relativ precoce, este rezultatul tulburrilor de oxigenare a esuturilor; se ntlnete la efort
(dispnee de efort), n repaus (ortopnee) sau brusc (dispnee paroxistic, uneori nocturn, edem pulmonar acut).
Lipotimia
pierderea cunotinei de scurt durat, dar cu pstrarea funciilor vitale (circulaia i respiraia).
Sincopa
pierderea cunotinei, de scurt durat, fr pstrarea funciilor vitale:
micorarea marcat pn la oprire a contraciilor cardiace;
lipsa pulsului;
micorarea pn la oprire a respiraiei.
prbuirea tensiunii arteriale;
manifestri neurologice;
dureaz 3-4 minute, peste 5 minute se produce decerebrarea.
ntre lipotimie i sincop este diferen de grad, ambele avnd ca substrat tulburrile de irigaie cerebral - reducerea
debitului cerebral
13. Particularitile anatomo-fiziologice ale aparatului renourinar la copii de diferite vrste. Ontogeneza Ui funciile
rinichiului. Particularitile anamnezei. Metode de examinare clinic ale aparatului renourinar. Modificarile
aspectului urinei. Metode de examinri complementare.
Particularitati anatomo-fiziologice:organ pereche , situai retroperitoneal;- dispui n zona lombar, paravertebral ; - poziie
oblic de sus n jos i dinuntru n afar ;- form de boab de fasole Topografia: NN: polul inferior sub creasta iliac 1an:
polul inferior la creasta iliac 2 ani: polul inferior deasupra crestei iliace copil mare -adult: T 11 -T12 i L1 -L2.
-Dimensiunile rinichiului: Nou-nscut = 4 -4,5 x 2,3-2,7 cm; Sub 5 ani = 8,5 x4,3 cm; 5-7 = 9,5
4,3 cm; 8-11 = 11,2 -5,3 cm; 12-15 = 12,6 6-7,5 cm.
-Greutatea : NN =11--12g= 1/100 din greutate; - 1 an = 36--37 g =1/269 din greutate; - 15 ani = 105--120 g = 1/320 din
greutate.
Pelvisul (bazinetele) renale: la copil sub 1 an nu dep[|e[]te 5 mm.; la copil peste 1 an nu dep[|e[]te 8 mm (pielectazie).
Ureterele : Nou-nscut = 5--7 cm, traiect sinuos ; 2 ani = dublare la10--14 cm; adult = 27-30 cm. Fibrele musculare [|i elastice
a ureterelor a bazinetelor slab dezvoltate la sugar ce favorizeaz staza [|i infecia,n special la prematuri
Vezica urinar: organ abdominal pelvin : NN = 80 ml ; 1 an = 100 ml; 2 ani =140 ml; 3 ani =160 ml; adult = 300--400 ml;
Vezica urinara
Peretele anterior al vezicii este n raport cu peretele abdominal la natere.
La sugarul mic vrful vezicii se afl la jumtatea distanei dintre ombelic [|i pubis.
Dup un an vezica coboarn bazinul mic iar peretele su anterior se gsete posterior de pubis.
La nivelul mucoasei-epiteliul de trecere este mai subire,cu aprarea antibacterian local redus.
La nivelul submucoasei-este bogat vascularizat.
La nivelul muscular-dezvoltare slab a musculaturii,fibrele musculare lungi sunt mai dezvoltate ca cele circulare.
n cadrul proceselor inflamatorii se dezvolt mai rapid refluxul vezico-ureteral.
Uretra
-Uretra feminin la natere -1,5 cm lungime [|i 4 mm grosime,la pubertate 3,5-4,5 cm lungime.
-Uretra masculin la natere are o lungime de 5 cm, 15 cm la pubertate.Stricturile fiziologice ale uretrei masculine sunt mai
accentuate la copil dect la adult. Provenien - mezoblastul intermediar.
Glomerulii :- neomogenitate de mrime ( juxtamedulari > corticali ; - imaturitate structural: ghemul ca
puin dezvoltat; - aspectul imatur al nefronului se menine cteva luni dup natere .
FUNCIONAL rinichiul n.n. i sugarului se caracterizeaz prin:
- filtratul glomerular redus pn la 2 ani; -reabsorbia glucozei redus(glucozurie fiziologic).;
- capacitate redus de transport tubular a apei, electroliilor i H+;
- excreie redus a Na din diet (tendina la retenie de Na);
- pragul renal sczut pentru bicarbonai (excreie excesiv de bicarbonat cu retenie de H+) n special la prematuri
(cauz de acidoz metabolic);
- manipulare redus a apei la nivel tubular ( tendin la retenie hidricn caz de suprancrcare i la deshidratare n
caz de aport hidric deficitar).
- capacitate de concentrare a urinii redus.
* Particulariti ale funciei renale la copil -Filtratul glomerular redus pna la circa 2 ani
-Reabsorbia glucoizei, aminoacizilor, fosfailor redus (glucozurie fiziologic)
-Capacitate redus de transport tubular a apei, electroliilor, i ionilor de H+
- Excreie redus a Na din diet (tendina la retenie de Na, nu sare pn la 2 ani)
- Manipulare redus a apei la nivel tubular (tendin la retenie hidricn caz de suprancrcare i la
deshidratare n caz de aport hidric deficitar)
- Reglarea echilibrului acido-bazic la copil mic imatur: prag renal sczut pentru bicarbonai (excreie excesiv de
bicarbonat cu retenie de H+), n special la prematuri (cauz de acidoz metabolic frecvent)
- Capacitate de concentrare a urinii redus, n special la prematuri, maturizare definitiv circa 9-12 ani
- Imaturitatea mecanismelor de reglare a funciilor renale (nervos, hormonal) .
Ontogeneza sistemului reno-urinar:
3 stadii succesive:
- pronefros din spt. 3
- mezonefros din spt. 4
- metanefros spt. 4-32.
Nefrogeneza este finalizat ctre spt. 36 gestaie.Ctre spt.9 rinichiul ncepe s funcioneze, sunt mai sus de bifurcaia
aortei .
Funciile principale ale rinichiului
1. Meninerea homeostaziei mediului intern(izovolemia (volumul lichidian plasm interstiiu) ; izoionia (constana
electroliilor din lichidul extracelular - Na+, K+, Cl-, Ca2+i Mg2+, HCO3 ;- izotonia (presiunea osmotic);- izohidria
(constana ionilor de H, echilibrul acido-bazic) ;
Reglarea TA : -reglarea eliminrii de Na, ap ; -secreia de renin activarea SRAA, prin HAD ;
Eliminarea produilor de catabolism ).
2. Eliminarea produilor finali de metabolism: Eliminarea produilor metabolici endogeni (uree, acid uric, creatinina,
bilirubina);
Eliminarea unor molecule exogene (medicamente, pesticide);
3. Funcie endocrin (incretorie): sinteza Qi eliberarea unor substane n torentul circulator
- renina (SRAA- controlul PS, metabolismul sodiului)
- prostaglandine, kinine
- eritropoetina (stimulator hematopoez)
- producie de1,25dihidroxi-vit.D (calcitrioli, rol important n homeostazia fosfo-calcic)
4. Reglarea TA
5. Funcia metabolic (gluconeogenez)
6. Formarea, depozitarea i eliminarea urinii Particularitatile anamnezei.
Vrsta
NN: -malformaii externe ale aparatului reno-urinar:-imperforarea uretrei, epispadias, hipospadias, fimoze Copii
mici:- tubulopatii ereditare; malformaii reno-urinare, inclusiv RVU; infecia tractului renourinar; nefroblastomul
(tumora WILMS); sindrpmul nefrotic
Copil mare - Adolesceni: infecia tractului renourinar, inclusiv specifice; GNA poststreptococic;boli cronice renale ;
manifestri precoce ale rinichiului polichistic .
Antecedente heredo-colaterale: Predispoziie familial, surditate, HTA; Malformaii renale ; Rinichi polichistic ; Litiaz renal
Antecedente personale patologice:- Evoluia sarcinii [|i naterii ; Infecii diverse ca localizare, durat, etiologie ; Boli cardio-
vasculare, inclusiv HTA esenial sau secundar ; Boli digestive ; Boli metabolice cu determinri renale: DZ, hipercalcemia. ;
Colagenoze cu determinri renale prin vasculite (LES, PN) ; Medicamentoase .
Simptome generale n boli reno-urinare
Durere abdominal, lombar; - Febra-frison, sau subfebrilitate nemotivate; - Edeme periferice renale;
HTA, cefalee inexplicabil; -Tulburri de miciune, modificare aspect urin ; - Dereglri dispeptice nemotivate; -Copil
frecvent bolnav; - Surditate, dereglri de vedere nemotivate;- Slbiciune, pierdere n greutate; - Paliditate, anemie rezistent
la fier.
Examenul obiectiv-fizical
Semne de afectare reno-urinare
Dezvoltarea fizic - retard
staturoponderal
- Stigme de disembriogenez; -Anomalii genitale externe; - Edeme periferice, ascit, HTA; - Paliditate marcat-
vasoconstricie periferic sistemic, anemie; - Rinichi palpabil, glob vezical suprapubian, abdomen asimetric;
- Durere abdominal flancuri, suprapubian la palpare; - Poziie forat geno-cubital; - Dereglri n timpul miciunii;-
Semne de boli sistemice (LES, vasculite...).
Inspecie:
- Stare general alterat sau satisfctoare,copil agitat sau somnolent
-Facies - renal( paliditate cu edem palpebral ) sau cushingoid la tratament ndelungat cu glucocorticoizi -Dezvoltare fizic -
normal sau retard staturo- ponderal -Tegumente si mucoase- palide sau pmntii ( la hemodializai )
-Turgor cutanat - crescut in caz de edeme , sczut in caz de dehidratare ( diabet insipid) ;
-Edeme - faciale sau generalizate ( ascita, pleurezie, pericardit, n scrot ) albe , moi , pufoase, nedureroase -Ganglioni
limfatici - pot fi mrii n zona inghinaln caz de infecie a TU
-Sistemul osos - dezvoltat normal sau prezena deformaiilor osoase sau a ntrzierii dezvoltrii osoase n caz de unele
tubulopatii cu osteopatii, IRC la copil, tratament ndelungat cu glucocorticoizi -Regiunea lombar: -bombare localizat:
tumori renale, hematom perirenal .; -eritem i edem: flegmon perinefretic.
-Regiunea hipogastric: bombare n caz de glob vezical.
Palparea rinichilor (prin balotare); se poate face n decubit dorsal, decubit lateral [|i ortostatism; rinichii nu sunt, n mod
normal, accesibili palprii se pot palpa (rinichiul drept) la copil sub 2 ani devin palpabili n caz de mobilitate anormal, ptoz
sau mrire de volum palpare bimanualn decubit dorsal (procedeu Guyon) Examenul clinic al aparatului urinar
Manevra Giordano-Pasternatzki (percuie lombar bilateral, simetric):
Percuia regiunii lombare, cu vrful degetelor sau cu marginea cubitala a minii, declanseaz dureri n afeciuni renale de tipul
litiazei renale,glomerulonefritei acute, pielonefritei, abcesului renal sau infarctului renal (uneori sunt dureri extrem de vii).
Auscultatia:
Anomalii ale arterei renale (stenoze, anevrisme)
Se poate percepe ascultatoric n regiunea lombar sau anterior paraombilical, subcostal un suflu cu caracter de tril sincron cu
pulsul . .
Modificarile aspectului urinei
Culoarea urinei normale este galbuie sau roiatic. Ea este mai inchis la culoare cnd este foarte concentrat sau dup
consumul unor medicamente (piramidon, antinevralgice, tetraciclina, albastru de metilen, etc.). n bolile insoite de
eliminarea sngelui n urina, urina are o culoare rosie murdara. Iar in bolile de ficat cu icter, bila trecnd n sange se elimin
prin urina producnd o culoare brun-negricioas (ca berea neagra). Si o serie de alimente ca: sfecla, varza roie, bomboanele
colorate, etc. pot s modifice culoarea normal a urinei.
Mirosul urinei este specific. In infeciile urinare care duc la fermentarea urinei, mirosul este caracteristic de amoniac sau de
gunoi de grajd. Unele alimente sau medicamente aromate care se elimin prin urina pot s-i imprime acesteia mirosuri
aromate. Urina bolnavilor de diabet poate mirosi a aceton, iar a alcoolicilor a alcool.
Transparenta este caracteristica urinei proaspete; dupa cateva ore de la urinare se poate tulbura, mai ales daca este tinuta la
rece. Acest lucru se datoreaza precipitarii (solidificarii) sarurilor minerale care se gasesc in mod normal dizolvate in urina si
nu constituie simptomul vreunei boli. Dar daca urina proaspat, cald este tulbure atunci poate fi vorba de o infecie (puroi si
mucus) de o hemoragie sau de un consum foarte mare de produse bogate n calciu (lapte , branza) ori de carne. n cazul unei
urine cu snge, se pot vedea plutind cheaguri cu sange.
Cantitatea de urina in 24 de ore la un adult variaz de la 1-1,5 litri. In sezonul cald, dup febr , dup vrsturi, diaree, dup
transpiraii intense sau consum redus de lichide, cantitatea de urin este mai mica. In ocul produs de hemoragii mari, arsuri
sau traumatisme, in bolile care rein apa in organism cantitatea de urin scade foarte mult.
Densitatea (greutatea specifica) urinei este mai mare dact a apei (care este de 1000).
Valori normale in cazul densitaii: 1015-1030. Cnd se consum mai multe lichide, deci in cazurile in care crete cantitatea de
urin, se produce in general o scadere a densitaii urinare si invers, cnd urina din 24 de ore este in cantitate mai mica si mai
concentrat, atunci densitatea urinar este mai crescut.
PH-ul urinar sau reacia urinei arat dac urina este acid sau alcalin. Sub pH-ul 7,0 urina este considerata acid ,iar peste
pH-ul 7,0 urina este considerat alcalin. Dupa o alimentaie bogat in carne i medicamente acide (sare de lmie, vitamina
C), se elimin o urin mai acid, iar dup un regim alimentar vegetarian, dup medicamente alcaline (bicarbonat, ape
minerale) sau dup infecii ale aparatului urinar, devine alcalin. Albumina sau proteinele urinare provine din albumina
sanguina, si in mod normal ea nu se gasete in urin. Dar in bolile care altereaz porii din filtrul rinichilor sau in bolile care
produc sngerari pe traiectul cilor urinare, albumina trece in urin (albuminurie, proteinurie). La unele persoane cu
constituie mai slab a rinichilor urina poate conine albumina in cantitate mai mica. Este vorba mai ales de tineri de 15-25
ani, de obicei slabi si inalti, care dupa eforturi fizice, dupa mers, dupa statul indelungat in picioare prezinta albuminurie
tranzitorie in timpul zilei, care dispare noaptea si dupa repaus la pat. Albuminurii tranzitorii se mai intalnesc dupa frig, stari
emotionale, vaccinari si stari alergice, dupa consumul de oua si medicamente in timpul sarcinii.
Zaharul sau glucoza din urina (glucozuria sau glicozuria). . Asa cum s-a aratat la analiza zaharului in sange, cand glicemia din
diabet depaseste 150-200 mg/100 ml sange, glucoza (zaharul) trece prin filtrul renal si se elimina prin urina, de unde poate fi
analizata. De mentionat ca glicozuria nu se intalneste numai in diabet ci si in alte situatii, de exemplu, dupa un consum
exagerat de glucoza sau alte zaharuri, dupa diferite medicamente, la femeile gravide si la persoanele care urmeaza tratamente
cu hormoni.
Corpii cetonici nu se gsesc in urin normal. Dar dupa cum s-a artat la diagnosticul de laborator al diabetului, concentraia
lor urinar crete foarte mult in diabetul zaharat netratat. i alte cauze pot sa creasc concentraia corpilor cetonici din urin:
infecii microbiene, intoxicaii grave, dupa un post prelungit sau dupa un regim alimentar srac in dulciuri si bogat in grasimi,
in cursul sarcinii, dupa vrsturi prelungite. Unele medicamente luate de bolnavi produc o reacie falsa pentru corpii cetonici.
Prezena corpilor cetonici se noteaza cu 1-3 plusuri.
Celulele epiteliale sunt rare in mod normal, dar in infeciile vezicii urinare i ale rinichiului pot deveni numeroase.
Leucocitele sunt celule sanguine albe, care au trecut in urina din snge (leucociturie) de obicei cu ocazia unei infecii urinare
acute sau cronice .
Hematiile indic o sngerare la nivelul cailor urinare sau ale rinichilor. Infectiile urinare , calculii urinari, tumorile, bolile de
snge, sunt insotite de eliminari de sange in urina (hematurie). Uneori hematuria este aa de mare inct sngele care coloreaza
urina, producnd cheaguri, se vede si cu ochiul liber. Dar sunt persoane care prezinta hematurie far a avea vreo boal
oarecare (hematurie congenital).
Cilindrii urinari sunt niste formatiuni cilindrice care apar numai in cazurile de boli are rinichilor (glomerulonefrita, nefroza).
Cristalele urinare de natur mineral sau organic se gasesc la toate persoanele. Insa sunt persoane care elimin aproape
permanent cristale numeroase de acid uric si de oxalat de calciu. Si unele medicamente (sulfamildele) pot s se elimine sub
forma de cristale, perturbnd filtrarea urinei la nivelul rinichiului.
Metode de examinari complementare
Examenul urinii :-examen macroscopic; -examen fizico-chimic ; -examen microscopic ; -examen bacteriologic
Volumul urinar/24h - variaii ntre 300-2000 ml;
culoarea glbuie (de la deschis la ro^ietic)
transparena - limpede, transparent
miros - caracteristi c -amoniacal (infecii urinare, urin pstrat)
-mere acre (diabet zaharat cu cetonurie),
-putrid (infecii urinare cu flor anaerob).
Proba celor trei pahare:
primul pahar, hematurie iniial - origine joas (uretr, prostata, vagin)
toate 3 pahare, hematurie total - origine nalt renal
ultimul pahar, hematurie terminal - origine cervico-vezical Examenul
fizicochimic
pH normal este acid (5,0-7,0), regim alimentar echilibrat:
Nou-nscut 5,4-5,9
Sugar 5,9-7,8
- pH alcalin >7,5 (diet lacto-vegetarian, dup vrsturi, diaree, infecii urinare),
- pH acid < 5,5 (diet carnat, lactate acide, efort fizic, DZ, IRC)
densitate urinar (1010-1030) - depinde de diet, lichide, vrst
osmolaritatea (exprim relaia ntre densitatea urinari diurez;
= 800-1200
mosm/l Modificri ale
densitii urinare:
-hipostenurie, densitate 1002-1008 (400-600 mosm)
-izotstenurie 1008-1010 (300 mosm, ca plasma)
-hiperstenurie > 1030 (falsn proteinurie, glucozurie, eliminare
substane contrast; oligurie, nefropatii dismetabolice)
Explorari imagistice reno-urinare : Neinvazive
Ecografia renal-vezical: evideniaz sediul, conturul i dimensiunile rinichilor, unele malformaii, hidronefroza, litiaza,
infeciile, tumori, corticala, calice-pelvis, chiste renale, calcificri, vezica-reziduu, pereii, dimensiuni.
Simpl, inofensiv, eftin, dinamic, accesibil...
Radiografia simpl: conturul [|i dimensiunile renale, calculi radioopaci, calcificri, mase tumorale. Uretrocistografia
retrograd micional:ntroducerea substanei de contrast n vezica urinar, evaluarea RVU
Urografia endovenoas excretorie: injectarea i/v a unei substane contrast (Odiston, Omnipac) cu radiografii
abdominale repetate dup 7 -15 min, apreciaz morfologia si funcia aparatului excretor. Scintigrafia renal: cu
techneiu -99, cu care se marcheaz substane farmaceutice care: -se eliminglomerular (creatinina,inulina) ;
-se eliminglomerular [|i se excrettubular (hipuran); vizualizndu-se astfel parenchimul renal.
Tomografia computerizat renal: pentru evidenierea tumorilor renale, retroperitoneale, vezicale, de prostat.
Angiografia cu substracie digital: metod radiologic computerizat, permite vizualizarea arterelor renale dup injectarea
i/v a substanei de contrast, tumori, boal chistic.
Cistoscopia: permite vizualizarea direct a vezicii urinare prin cistoscop: inflamaii, tumori (cu biopsie sau extirpare), calculi
(cu extragere).
Puncia -biopsie renal: permite diagnosticul morfologic al bolilor renale (glomerulare, tubulo-interstiiale sau vasculare). Se
efectueaz sub control ecografic. Preparatul se examineazn microscopie optic, electronic, imunofluorescen.
14. Semiologia afeciunilor congenitale i dobndite ale sistemului reno-urinar. Sindroame renale majore i
particularitile lor n principalele nefropatii la copil.
Semne Ui simptome majore renourinare
1. Durerea abdominal ;
2. Tulburri ale miciunii;
3. Tulburri ale diurezei ;
4. Edemele renale;
5. HTA;
6.Sedimentul urinar patologic
I. Durerea abdominal reno-urinar
- Lombar uni- sau bilateral ;- Abdominaln flancuri;- Hipogastric-suprapubian; - Pelviperineal .
- Acut sau cronic -Caracter colicativ sau permanent
Mecanismele durerii lombare renal: 1. distensia capsulei renale; 2.obstrucia vascular periferic; 3 distensia cilor
excretoare (calice, bazinet, uretere);4. contractura musculaturii netede a ureterelor .
Durerea lombar difuz permanent perceput sub form de jen, discomfort, intensitate diferit. Poate iradia spre flancurile
abdomenului, anterior pe traseul ureterelor spre vezic. Se accentueazn ortostatism, micare, efort, palpare. Diminun
clinostatism.
1) Bilateral - caracterizeaz bolile ce afecteaz simultan ambii rinichi = glomerulonefrite, nefrita tubulointerstiial,
rinichi polichistic.
2) Unilateral -caracterizeaz nefropatii unilaterale (pielonefrita, hidronefroz, pionefroz, tuberculoz, calcul renal, ptoz
renal, abces perirenal, neoplasm.
Elementul clinic major este manevra Giordano pozitiv care traduce inflamaia perinefritic sau dilataia bazinetului.
Durerea hipogastrica
De origine vezical (cistalgia), din sindromul cistitic, alturi de tulburri de miciune (disurie, polakiurie, tenesme)
Localizare: suprapubian ; Intensitate: medie ;Caracter: jen dureroas, arsuri = cistalgia, permanent, cu exacerbare
micional
Cauze: patologia vezicii urinare,cistite acute, cronice ;litiaz vezical;tumori ale vezicii urinare;retenie acut de urin
(tenesme) - durerea are caracter de presiune, distensie, se accentueaz la mers sau presiune local, cedeaz dup sondaj
vezical.
Colica reno-ureterala Analiza semiologic:
Debut - brusc, factori declanatori: efort fizic, zdruncintur (trepidaii), cztur, consum exagerat lichide, administrare de
diuretice, mers rapid, n plin sntate
Caracter - durere violent, continu cu intensificri paroxistice, cu caracter de torsiune, traciune, sfiere, de
intensitate foarte mare
Localizare - lombar, unghiul costovertebral
Iradiere - pe traiectul ureterului corespunztor, ctre vezica urinarn hipogastru i organele genitale externe. Durat - greu de
prevzut, minute-ore-zile.
Durerea se accentueaz la inspir profund, tuse-strnut, palprea lojei renale.
Circumstane de dispariie (ameliorare): antispastice, antiinflamatoare, cldur local 2.Tulburari ale diurezei
Diureza normal reprezint cantitatea de urin eliminatntr-un interval de timp (valori normale: 800-2000 ml/zi, 0,5-1,5
ml/min), n funcie de aportul i pierderile lichidiene. La 1 an = 600 ml.
La copil V = 600 + 100 (n - 1) sau V = 100 (n + 5)
Tulburrile de diurez sunt: 1 poliuria ;2. oliguria ;3.anuria ;4. nicturia (nocturia);5. opsiuria.
-Poliuria: Creterea diurezei peste 2000 ml/zi (peste 50% din valorile medii normale, peste 80-90 ml/or). Variante: fiziologic
sau patologic, tranzitorie sau persistent, cauz renal sau extrarenal.
Trei mecanisme de producere a poliuriei: 1.Creterea filtrrii glomerulare - poliuria de filtrare.
- fiziologic -ingestia crescut de lichide, alimente cu efect diuretic, dup stres (prin eliberare de
catecolamine), expunere la frig (prin vasoconstricie periferic), n crize epileptice;
- patologic-hipertiroidism, n faza de vindecare a glomerulonefritei difuze acute, diuretice, n insuficiena renal
cronic, insuficiena renal acut - faza de reluare a diurezei.
2. Reducerea reabsorbiei tubulare obligatorii de ap = diureza osmotic. Apare atunci cnd trebuie eliminat o
sarcin osmotic mare. Caracteristic: diabet zaharat, unde diureza atinge 3-6 litri/24 ore; -Administrre de diuretice
osmotice (manitol, uree);
-Faza de reluare a diurezei din insuficiena renal acut;
-Faza poliuric din insuficiena renal cronic.
3. Reducerea absorbiei facultative de ap=poliurie hipoton, hidrurie Poliuria este impresionat, 10-15 l/24 ore, are
dou mecanisme:
lipsa hormonului antidiuretic (sensibil la vasopresin) = diabet insipid; urina are totdeauna densitatea sub 1.008, rspunde la
administrarea de hormon antidiuretic;
lipsa de rspuns la hormonul antidiuretic a celulelor int din tubul distal = diabet insipid nefrogen, afeciune rar ntlnitn
unele nefropatii tubulointerstiiale; nu rspunde la administrarea de hormon antidiuretic. Oliguria-Reducerea diurezei sub 300
ml/m2/24 ore, sau <0,5 ml/kg /or. Oligurii tranzitorii: regim sec, transpiraii abundente, sindrom febril, deshidratare, colic
nefritic. Oliguria patologic are ntotdeauna semnificaie clinic grav. Mecanismele de producere a oliguriei sunt: 1.scderea
RFG; 2.creterea reabsorbiei tubulare de ap;3. obstrucia ureterelor -Cauzele renale glomerulonefrita acut, nefrita
tubulointerstiial
-Cauzele prerenale includ toate strile cu hipotensiune arterial,[]oc, colaps, pierderi de lichide.
-Cauzele postrenale - uropatii obstructive.
Anuria-Diureza sub 60 ml/m2/24 ore, (sub 100-50 ml/24 ore) definete anuria. Anuria este ntotdeauna patologic.
Cauze iniial funcionale: hipotensiune arterial, hipovolemie, sau organice (nefropatii acute tubulare, interstiiale, glomerulare,
vasculare, obstrucii ale cilor urinare, distrugeri masive de nefroni). Diagnostic diferenial :Anuria trebuie difereniat de
retenia acut de urin: n anurie sondajul vezical este negativ. Nicturia-Egalizarea sau inversarea raportului ntre diureza
nocturni cea diurn (norma 1/4-1/3). Cauze: consumul excesiv de lichide seara, insuficien renal, cardiac, hepatic.
Opsiuria-reprezint formarea i eliminarea ntrziat a urinii n raport cu momentul i volumul ingestiei de lichide. Cantitatea
de lichide ingerat se elimin, n mod normal, n aproximativ 4 ore. Cauza este extrarenal, perturbarea reabsorbiei,
transportului i circuitului apei n organism determinntrzierea eliminrii lichidelor (ntr-un timp dublu sau mai mult).
Opsiuria se ntlnete n: ciroze hepatice cu hipertensiune portal, n modificrile secreiei sau inactivrii aldosteronului,
hormonului antidiuretic i estrogenilor.
3. Tulburari ale mictiunii
Miciunea este un act reflex, declanat, n mod normal, numai n timpul strii de veghe. Miciunea normal este spontan,
voluntar, imediat, inodolor, jet abundent i regulat, complet (un reziduu >25ml este nesemnificativ).
Frecvena miciunilor: 0-6 luni 20-30; 6-12 luni -10-15;2-3 ani 8-10, ;copil mare 6-7/zi. Tulburrile miciunii pot fi determinate
de: obstacolen calea eliminrii normale a urinii; asincronismul senzitivo-motor al musculaturii vezicale, datorat unor afeciuni
congenitale sau dobndite.
Tulburrile de miciune sunt: polakiuria, miciunea rar, disuria, miciunea dureroas, retenia de urin, incontinena
de urini miciunea imperioas
Polachiuria-Frecvena crescut a miciunilor fr creterea diurezei; cnd este corelat cu creterea volumului de urin este
numit polakiurie prin poliurie. Mecanismele polakiuriei sunt: 1 reducerea capacitii vezicii urinare ;2. polakiuria prin
poliurie; 3. iritabilitatea crescut a sfincterului vezical sau detursorului ;4. disectazia de col vezical-dificultate n
nchiderea/deschiderea colului vezical (falsa polakiurie) .
Asocierea polakiuriei cu alte simptome: 1-asocierea cu piurie i durere micional caracterizeaz cistita acut ;
2. -asocierea cu lombalgia iradiatn fosa iliac evoc o litiaz renoureteral ;3-asocierea cu lombalgia i piuria n
context febril sugereaz o pielonefrit acut ;4.-asocierea cu piohematuria, orienteaz spre o tumor de tract urinar
Polakiuria trebuie difereniat de: 1 .disurie, unde predomin dificultatea la miciune ;2.miciunea incomplet, asociat cu
reziduu vezical ;3. incontinena de urin, caracterizat prin pierderi involuntare de urin.
Mictiuni imperioase-Este caracterizat de imposibilitatea de a reine urina odat cu apariia senzaiei de miciune.
Cauze: urinare: cistit, uretrit, prostatit, adenomul de prostat, litiaza, tuberculoza vezical. extraurinare: cerebro-
meningoscleroza difuz, cistopatia endocrin, modificri brute ale pH-ului urinar .
Uneori, se manifest ca tenesme vezicale, acestea putnd fi definite ca miciuni imperioase ineficiente i dureroase.
Disuria-dificultate la miciune, caracterizat clinic prin: 1.urinare cu efort mare premicional, asociat cu durere ntrzierea
actului micional (ntrzierea jetului urinar fa de senzaia de urinare);2 miciune lent, cu greu, frecvent cu participarea
musculaturii abdominale; 3. Jetul este modificat: presiunea sa scade pn ajung vertical, filiform (pacientul urineaz pe vrful
pantofului), ntrerupt, pictur cu pictur;4. apariia de urin dup senzaia de terminare a miciunii.
copilul mic- agitat, nelinitit, anxios, disconfort, get ntrerupt n timpul miciunii.
Cauze frecvente: uretrite, cistite, balanite, litiaz, obstrucie joas, adenom Retentia
de urina-Incapacitatea vezicii urinare de a-i goli coninutul.
Poate fi complet sau incomplet, instalare acut sau cronic.Retenia incomplet de urin evolueazn dou etape:
1 .fr distensie vezical (reziduu < 300 ml) ; 2.cu distensie vezical (reziduu > 300 ml)
Retenia de urin se asociaz cu nelinite, jen dureroas sau durere hipogastric cu iradiere de-a lungul uretrei, apariia
globului vezical. Cauzele reteniei complete de urin. ICauze urinare: -uretrale: stricturi, polipi, calculi, corpi strini, cancer
uretral ;- vezicale: cheaguri de snge, calcul, corp strin, tumor, diverticul vezical mare ;- renale: pielonefrite acute (pe cale
reflex), tuberculoza renal cu cistit .
2. Cauze extraurinare: leziuni ale sistemului nervos: traumatisme medulorahidiene, mielite .
Incontinenta de urina: Reprezint imposibilitatea de a reine urina n vezica urinar, urina scurgndu-se din vezic total sau
parial, intermitent sau permanent, contient sau incontient.
Incontinena adevrat - vezica urinar este n permanen goal, urina se pierde pe msur ce apare n vezic.
Incontinena urinar fals - n vezic mai rmne urin postmicional, bolnavul pierde urin prin prea plin!. Incontient -
pierderea de urin se face fr ca bolnavul s aib senzaia nevoii de miciune (pictur cu pictur - prin prea plin, sau n jet la
intervale mari); este miciunea automat la pacienii cu suferin medular. Involuntar - pacientul percepe senzaia nevoii de a
urina, dar nu se poate opune pierznd urina.
Incontinena urinar poate fi:- Ortostatic; - De efort (tuse, strnut, sughi, ridicare de greuti)
Cauze: urologice: insuficiena sfincterelor vezicale intern/extern
neurologice: leziuni de neuron motor central, leziuni medulare
psihiatrice: psihoze, neuroze isterice
Enurezisul: miciuni involuntare i incontiente n timpul somnului. Fiziologic la copii sub 3 ani. Ulterior denot o
maturizare incomplet a controlului cortico-spinal al actului de miciune, la copii cu spina bifid.
4.Sindromul edematos renal
Prezena edemelor periferice localizate sau generalizate.
Sindromul edematos renal-particulariti: albe, moi, pufoase, nedureroase, las godeu persistent , apar iniial dimineaa pe fa,
pleoape, periorbital, reg. sacrat, pe gambe, peretele abdominal.
Sunt declive- uor i schimb poziia n legtur cu schimbarea poziiei n pat a copilului.
Pot interesa seroasele (peritoneul, pleura, pericardul, scrotul) ajungnd pn la anasarc (sd. nefrotic).
Pielea supraiacent este transparent, lucioas, subire, aspect ceros.
Edeme de genez extrarenal: maladii endocrine, cardiace, hepatice, boli alergice.
Mecanismele de producere a edemelor renale.
Retenia hidrosalin prin reducerea filtrrii glomerulare
Hipervolemie (creterii volumului sngelui circulant)
Creterea permiabilitii vasculare [i capilare
Activarea sistemului renin-angiotensin-aldosteron
Hiperaldosteronism secundar
Micorarea presiunii coloid-osmotice sanguine prin hipoalbuminemie
Hiperproducie de hormon antidiuretic 5.Sindromul
Hipertensiunii Arteriale in Afectiunile Renale:
Presiunea arterial este direct proporional cu debitul cardiac []i rezistena vascular periferic. Sindromul hipertensiv la
copii cu boli reno-urinare se datoreaz ambelor mecanisme:1 Hipervolemiei (retenie hidric, sodiu);2. Activarea SRAA ;3.
Micorarea formrii substanelor depresoare (prostaglandine, kalicreine, lipide medulare ;4. Disfunia vegetativ cu
hupersimpaticotonie marcat.
Cauzele hipertensiunii arteriale la copii sunt:
reno-vascular: stenoza arterelor renale, tromboza venelor i arterelor renale, anevrizme artere renale.
reno-parenchimatoas: glomerulonefrite, pielonefrit cronic, rinichi polichistic, anomalii congenitale a rinichilor,
nefroblastomul
Caractere: sistolo-diastolic, dar cu predilecie diastolic. Este o HTA palid" prin vasoconstricie generalizat. Puls
bradicardic.
6.Sedimentul urinar patologic Examenul urinii
1.examen macroscopic ;2.examen fizico-chimic ; 3.examen microscopic ;4.examen bacteriologic .
Volumul urinar/24h - variaii ntre 300-2000 ml; culoarea glbuie (de la deschis la ro[ietic)
;transparena - limpede, transparent
miros - caracteristic :-amoniacal (infecii urinare, urin pstrat) ;-mere acre (diabet zaharat cu
cetonurie);-putrid (infecii urinare cu flor anaerob).
Examenul fizicochimic
pH normal este acid (5,0-7,0), regim alimentar echilibrat: -Nou-nscut 5,4-5,9; 2.Sugar 5,9-7,8;
- pH alcalin >7,5 (diet lacto-vegetarian, dup vrsturi, diaree, infecii urinare),
- pH acid < 5,5 (diet carnat, lactate acide, efort fizic, DZ, IRC)
densitate urinar (1010-1030) - depinde de diet, lichide, vrst
osmolaritatea (exprim relaia ntre densitatea urinari diurez = 800-1200 mosm/l
Modificri ale densitii urinare:
-hipostenurie, densitate 1002-1008 (400-600 mosm) ;-izotstenurie 1008-1010 (300 mosm, ca plasma);-
hiperstenurie > 1030 (falsn proteinurie, glucozurie, eliminare substane contrast; oligurie, nefropatii
dismetabolice)
Sindromul urinar. Proteinuria.
Proteinuria normal: urme, sau <0,033g/l, sau <50-150mg/zi
evideniere calitativ: cu bandelete reactive
evideniere cantitativ: cu albuminometrul Essbach.
Proteinuria patologic:< 4 mg/m2/or; sau 100 mg/m2/zi; sau <150mg/zi
Mecanisme fizio-patologice de producere: 1.Creterea permeabilitii filtrului glomerular;2.Scderea capacitii de
reabsorbie tubular a proteinelor normal filtrate;3.modificri ale configuraiei fizico-chimice a proteinelor
plasmatice ;4.Creterea secreiei tubulare.
Proteinuria normal: urme, sau <0,033g/l, sau <50-150mg/zi
Semnificaia proteinuriei: Fiziologic (benign, tranzitorie), < 200-500 mg/24 ore: stri febrile;
deshidratare, suprarcire, efort fizic, postprandial, ortostatism prelungit; boli de piele, secrete vaginale, insuficien
cardiac, pericardit constrictiv, arsuri (permeabilitate crescut capilare glomerulare, staz de snge). Condiia
esenial pentru definirea acestei entiti este negativarea proteinuriei dup dispariia condiiilor particulare care
au generat-o.
Patologic: persistent, > 0,5 g/24 ore
1. proteinurie u[oar = 0,5-0,9 g/24 ore. ;
2. proteinurie moderat = 1- 3 g/24 ore
3. proteinurie sever (rang nefrotic): >3,0- 3,5 g/24 ore
Electroforeza proteinelor urinare: -proteinurie selectiv (> 80% albumine, n SN) ;-proteinurie neselectiv ( < 80%
albumine, n GNF)
15. Particularitile anatomo-fiziologice ale sistemului hematopoetic la copii. esutul sanguine, organele
hematopoetice i caracteristica lor. Ontogeneza hematopoezei. Metodele de examinare clinice i paraclinice ale
sistemului hematopoetic la copii. Caracteristica mielogramei.
Particularitile hemoleucogramei la copii de diferite vrste.
Particulariti anatomofiziologice ale sistemului hematopoetic la copii .
Mduva osoasa iniial se formeazn claviculn a doua lun a dezvoltrii intrauterine. Spre sfritul lunii a treia mduva
osoasa apare n oasele plate - omoplati, craniu, coaste, stern i vertebre i din luna a patra n oasele tubulare ale
membrelor. Pn la sptmna a 11 mduva osoasndeplinete funcia osteogen. Celulele hematopoietice apar la
sptmna a 12-14. n sptmnele a 20-28 se formeaz canalul cefalorahidian i mduva osoasa ncepe funcia
principal hematopoetic.
Sngele - mediu-intern, care ndeplinete un ir de funcii vitale ale organismului. Nu exist sistem, organ, esut, celul, care
ar putea exista fr componentele sangvine. De aici i reies rolul central al sngelui pentru organismul uman i practic
pentru toate vietile. Sngele - asigur funcionalitatea sistemului respirator (calea de transport a oxigenului i bioxidului de
carbon);
Functiile sistemului hematopoetic:
De aprare (imunitatea humurali celular)
Homeostatic (meninerea stabilitaii mediului intern)
Alimentar (transportul substanelor nutritive)
Excretorie (eliberarea de deeuri reziduale)
Humoral (transportul de hormoni i de substane biologic active)
Condiionat sngele este divizat n 2 componente:
1. Elemente structurale - eritrocite, trombocite i leucocite
2. Componentul intercelular - plazma, care este constituit din ap, proteine, fermeni, hormoni, vitamine etc.
Eritrocitele
Elementele structurale roii, fr nucleu. Durata medie de via 100 zile (80-120).
Forma celulelor:
- Discocite -forma de disc biconcav, n norm constituie 80% din numrul total eritrocitar
- Poikilocitoza - prezena eritrocitelor de diferit form
- Sferocite - eritrocite n form de sfer
- Acantocite - eritrocite cu membrana sub form de spini
- Plantocite - sub form de disc cu suprafaa
neted Dup dimensiuni eritrocitele pot fi:
Normocite cu dimensiuni medii normale (constituie 75%)
Macrocite - diametrul eritrocitar mai mare de 8 mcm (norma pna la 12,5%)
Megalocite - dimensiuni uriae mai mari de 9,5mcm (se ntalnesc rar)
Microcite - diametru mai mic de 6 mcm (n norma pan la 12,5%)
Schizocite - diametrul 2-3 mcm (se ntalnesc rar)
Anizocitoza - eritrocite de diferite dimensiuni, cantitatea crora depete 25%
Anizocromia - diferite nuane de culoare
Trombocitele - fragmente citoplazmatice ale celulelor uriae a mduvii osoase cu denumirea de megacariocite. Durata de
existen 8-9 zile. Funcia principal - hemostaza.
Leucocitele - elementele structurale albe cu nucleu, fr pigment, cu posibilitate de a prsi patul vascular pentru a
ndeoplini funcie principal - de aprare. Leucocitele se mpart n: granulocite si agranulocite
1. Granulocite
- Bazofile, eozinofile I neutrofile - n mediu supraveuiesc 0-20 de zile.
- Bazofilele - participn procesul metabolizrii histaminei i heparinei
- Eozinofilele - funcia de aprare (reactioneaz la aloproteine, participn reaciile alergice)
- Neutrofilele - funcia de aprare (asigur lizisul microorganismelor). n esuturi supraveuiesc c
2. Agranulocitele - sunt constituite din limfocite i monocite
- Funcia general imunologic. Ulterior ele se mpart n T-limfocite si B-limfocite
- T-limfocitele - se maturizeazn timus, splin, ganglioni limfatici. Supraveuiesc ani, uneori zeci d
Funcia eseniala -realizarea rspunsului celular si reglarea imunitii humorale.
- B-limfocitele - se maturizeazn ganglionii limfatici i splin. Se afln patul vascular de la cteva sptmni
pan la cteva luni. Funcia principal - imunitatea humoral. B-limfocitele formeaz plazmocitele - celule
ce produc anticorpi.
- Monocitele se formeazn mduva osoasa. n patul vascular se afl 30-60 de ore. Funcia principal
de aprare. Monocitele se refer la sistemul macrofagal al organismului (sistemul fagocitar mononuclear).
Dup trecere n esuturi se transformn macrofagi. Durata vieii nu este apreciat.
Etapele hematopoezii la ft
1. n sptmna a trea a dezvoltrii intrauterine n insulele hematopoietice a sacului vitelin apar primele celule sangvine -
megaloblatii primitivi cu hemoglobina primitiv.
n sptmna a treia hemoglobina primitiv este substituit cu hemoglobina fetali se iniiaz sinteza hemoglobinei adulte.
Ctre timpul naterii HbF i HbA constituie corespunztor 60 i 40%.
2. Sptmna a asea (nceputul) - luna a cincea (hematopoieza maximal) - hematopoeza hepatic cu formarea
megaloblatilor - celule eritroide, neutrofile - seria granulocitara i - megacariocitar - seria trombocitar
3. Luna a treia nceputul, luna a cincea sfritul - hematopoieza hepatolienaln care se formeaz limfocitele si
monocitele
4. Luna a patra (nceputul) hematopoieza medular. Spre timpul travaliului i pentru toat viaa mduva osoasa
rmne organul hematopoietic central n care sunt situate celulele hematopoietice stem i se formeaz celulele mielo- i
limfopoietice
Metodologia i regulile cercetrii clinice.
Acuzele caracteristice - sangerrile, hemoragiile, paliditatea tegumentelor, osalgiile.
Acuze de caracter general: 1.Hipertermie, ;2.Cefalee virtej ;3.Surmenajul, slbiciunile ;4.Dereglrile memoriei; 5.Inapetena ;
6.Dispnee la efort fizic
Anamnesticul :1.ziua apariiei ;2.condiiile de apariie, particularitile sngerrii i a hemoragiei (spontan), leziunile i
intensitatea lor, loviturile, suprancalzirea, efortul fizic;3.de precizat dinamica simptomatologiei patologice (cnd au aprut
primele elemente - n acelai timp sau succesiv) ;4.de precizat informaia despre terapia efectuat, inclusiv doza, durata,
eficacitatea ;5.de fcut cunostin cu rezultatele probelor de laborator ;
6. dac maladia este repetat este necesar precizarea duratei, semnelor clinice i terapiei efectuate .
Examen obiectiv:Poziia (activ, pasivi indus; -Hemoragiile - localizarea, intensitatea, durata ;-Culoarea tegumentelor -
paliditatea / Icterul / Cianoza ;-Viteza apariiei, instalrii, caracterul manifestrilor ;-Noiunea de esut bilirubinofil ;-Sclera,
mucoasele palatului dur ;-Pielea palmelor, tlpilor, sectorului interscapular ;-Erupiile ; facies - mongoloid la copiii cu
sferocitoz, edematos bouffi- n anemia Biermer ;-tulburri trofice ale tegumentelor, fanerelor ;-semne din partea diverselor
aparate i sisteme;-splenomegalie: Biermer, anemii hemolitice
Explorari paraclinice: hemograma
nr E, Hb (< 11 g%), Ht (<34), IE: VEM, HEM, CHEM
frotiul periferic (MGG: nr R, evidenierea modificrilor de culoare, formi coninut a hematiilor)
medulograma
examen citologic al MO obinute prin puncie aspiraie sau biopsie de creast iliac
studiul tuturor seriilor medulare ;
Alte explorri
echografie, CT
gastroscopie, colonoscopie
radiografie toracic, consulturi interdisciplinare diverse (ORL, stomatologic, ginecologic la femei)
16. Semiologia afeciunilor sistemului hematopoetic la copil. Sindroame majore de afectare ale sistemului
hematopoetic la copil.
Il.Sindroame hemoragice
Stri patologice rezultate din incapacitatea meninerii hemostazei, avnd drept consecine sngerri la nivelul tegumentelor,
mucoaselor i esuturilor.
Hemostaza - 5 faze succesive:
-vase mici
1.vasoconstricia care scade brea vasculari scade debitul sangvin
2.faza trombocitar cu aderarea, eliberarea granulelor i agregarea trombocitelor - formarea cheagului alb
provizoriu
-vase mari
3.formarea cheagului de fibrin - faza plasmatic (f. VII-IX) sau umoral a coagulrii (generarea protrombinei - f.
II) - formarea trombinei i transformarea fibrinogenului (f. I) n fibrin
4.retracia cheagului
5.liza cheagului - repermeabilizare vascular (fragm. f. Hagernan, tPA)
Principalele sindroame hemoragice:
1.SH prin defect al peretelui vascular: -Teleangiecrazia ereditar b.Rendu-Ossler ; -Purpura Henoch- Schonlein
2.SH prin defect trombocitar :-trombocitopatie (calitativ): -trombocitopenie (cantitativ)
3.SH prin defectul factorilor plasmatici ai coagulrii (unuia sau mai multora) :
-coagulopatii ereditare: hemofilia A, B, C, hipoprotrombinemia ;
-coagulopatii dobndite: deficit de vitamina K, hepatopatii cronice, CIVD 4.SH prin exagerarea fibrinolizei :
-fibrinoliz patologic primar (eliberarea activatorlor tisulari ai fibrinolizei: uter, prostat, plmn)
- sindroame hemoragipare grave;
-fibrinoliz patologic secundar (patologia hematologic)
- coagulopatie de consum: etape succesive:
1. exces de trombinn circulaie i hipercoagulare
2. hipocoagulare prin consum cu scderea fibrinogenului, scderea trombocitelor
3. fibrinoliza reactiv
5.SH prin mecanism mixt :-vasculopatii, ; - coagulopatii ; - fibrinoliz
Din anamneza: Vrsta
sngerare prel a plgii ombilicale la nou nscui - hemofilie(?)
n prima i a doua copilrie pn la pubertate
-boala Verlhof - trombocitopenia esenial,
-purpura H-Sch, boala von Willebrand, boala R-Ossler
n copilrie - hemofiliile - hematoame diverse (hemartroza - deformri articulare)
adult - hemoragii de natur secundar (hepatopatii, IR, insuficien medular)
vrstnici - purpura senil (fragilizarea capilarelor)
Sex i Apf
hemofiliile A, B apar exclusiv la brbai
boala Verlhof la femei
CIVD la femei (nateri laborioase, avorturi, manevre obstetricale)
AHC :-transmitere ereditar: vasculopatii (boala R-O), trombastenia Glanzmann, coagulopatii: boala von Willebrand,
hemofiliile A, B (anomalie localizat pe cromozomul X)
App :
1 .infeciile de diferite etiologii (vascularit, trombocitopenie, CIVD)
2reacii alergice (alimentare, medicamente) - purpur prin mecanism vascular (urticarie hemoragic) 3.intoxicaiile
endogene (uremia, diabet zaharat, cetoz) sau exogene (venin de arpe, insecte, ciuperci, substane chimice) -
manifestri hemoragice
4. boli hepatice (HC i CH) - diefecte ale fact coagulrii dependeni de vitamina K, trombocitopenie
(splenomegalie), fibrinoloza crete - hemoragie
5.icterul mecanic - malabsorbia vitaminei K (sindrom maldig malabsobia) - fenomene hemoragipare
6splenomegalii - hipersplenism
7. Tu maligne - CIVD, invazie medular cu pancitopenie
8. tratamente - antiagregante, plachetare anticoagulante Simptome- necaracteristice
astenie, cefalee, ameeli - consecina anemiei secundare
stare general alterat (septicemii - CIVD)
dureri articulare - purpura H-Sch, hemofilii
dureri abdominale, sc sanguinolente - purpura abdominal
prurit - purpurele vasculare prin mecanism imunologic
Tegumente i mucoase -manifestri hemoragipare cutaneo-mucoase diverse (purpur - sufuziuni sg)
-boala Verlhof: peteii rspndite pe trunchi i membre i niv mucoaselor sufuzinu sg (bucofaringian, cj) -purpurele
vasculare (purpura H-Sch): vasculite ale vaselor mici - aspect maculo-papulos (purpur palpabil) pe trunchi i membre;
hemoragii mucoase, viscerale (purpur abdominal)
-hemofilie sufuziuni sg cut - mucoase cu diverse localizri, frecvent dup traumatisme minime -teleangiectazia R-O:
ghemuri arteriocapilare plate sau elevate cutaneo-mucoase, de culoare roie-violacee, care dispar la vitropresiune,,
deosebit de friabile ; -se depisteaza daca este deasemenea temperatura(febra,purpura fulmingococica)sau subfebrilitati de
resorbtie(hemofilii cu hematoame)
Examen obiectiv pe aparate si sisteme: aparat respirator - epistaxis, hemoptizie
aparat digestiv - stomato-gingivoragii, hematemez, melen, hematochezie,rectoragie,prezena hepato-
splenomegaliei
aparat reno-urinar - hematurie (micro- i macroscopic)
aparat genital - la femei meno- i metroragii
SNC - hemoragii cerebrale - pg rezervat Investigatii
paraclinice:
a) Explorarea hemostazei primare - depinde de: factorii vasculari ; -integritatea morfofuncional a Tr
Timpul de sngerare Duke (1-3 minute)alungit n: sindroame hemoragipare vasculare ;-trombocitopenii ;-boala
von Willebrand
Testul garoului (Rumpel-Leede) :apariia leziunilor purpurice dup exercitarea unei presiuni venoase (510
minute) cu ajutorul garoului sau manetei tensoimetrului ; -se pozitiveazn - purpure vasculare, trombocitopenie
b) Explorarea hemostazei secundare (proteinele plasmatice - faza plasmatic a coagulrii)
-explorarea coagulrii globale (scade n hipercoagularea, cresc n hipocoagularea)
-testul Lee-White (6-12 minute)
testul Howell (timpul de recalcifiere a plasmei oxalate) (1-2 minute)
TTH (3-5 minute)
2. explorarea sistemului intrinsec
testul consumului de protrombin (f tromboplastinici, plasmatici i trombopl trombocitar (40-70 sec))
< 40 sec - hipocoagulabilitate
> 40 sec - hipercoagulabilitate
3. explorarea sistemului extrinsec:1.- testul Quick (timpul de protrombin este de 15sec);INR ; 2.- explorarea
factorilor II, V, VII, IX, X de origine hepatic
c) Explorarea fibrinolizei
n mod normal cheagul odat format nu se modific timp de 24 de ore
n cazurile de fibrinoliz acut liza cheagului ncepe dup 20-30de minute, ca dup alte 30 de
minute cheagul s dispar complet
testul de liz a cheagului euglobulime (3-7 ore), valoare care scade n fibrinolizele subacute i cronice
d) Alte teste
numratoarea trombocitelor (150-350 000 /mm3)
Trombocitopenii <80000mm3: eseniale i dobndite (splenomegalie, aplazie med, imunologice, Ac Anti T
r)
trombocitoz> 450 000/cm3
dozarea fibrinogenului (2-4 g/l)
produii de degradare ai fibrinogenului -apar n bolile tromboembolice(D-dimerii), infarcte, anemii
hemolitice microangiopatice
cantiti mari - CIVD
III. Sindromul adenomegalic
Nodulii Limfoizi - organe limfoide periferice conectate circulaiei prin vase limfatice aferente i eferente;
limfocite T, B cu rol n procesele imunologice, aprarea antininfeciosi antitumoral
Patalogia acestor sisteme este: ndeosebi cea de reacie la diferite agresiuni, proliferativ sau associate altor boli
hematopoietice i/sau de sistem.
Boli asociate adenopatiilor:
> I.Boli infecioase
t
virale: MN, hepatite, AIDS, rubeol, varicel, herpes -zoster bacteriene: strepto, stafilo,
salmonella, brucella, *pasteurella,jerssinia, boala zgrieturii de pisic
fungice: coccidiomicoza,
histoplasmoz clamidii: trahom
mycobacterii: TBC, lepr parazitare:
toxoplasmoz spirochetale: lues,
leptospiroz
> 2.Boli imunologice :colagenoze: PR, LES, DM, sd Sjogren ; -reacie la medicamente: boala serului, fenitoin, hidralazin,
algocalmin
> 3.Boli maligne ;-hematologice: limfoleucoze acute i cronice, histiocitoz; -tumori metastatice viscerale: gastro-
intestinal, plamni, sn, prostat, rinichi
> 4.Tezamismoze - depozite de lipide: Niemann Pick, Gaucher
> 5.Alte :sarcoidoza,
amiloidoza Anamneza:
vrst
leucoze acute - frecven maximn copilrie
adolesceni: mononucleoza infecioas
adult tnr: LMC, boala Hodkin
vrstnici: MM, limfoleucoze cronice
sex:barbai: predispui bolilor limfoproliferative
AHC :cromozomul Ph1 n LMC (cr 22)
App:-infecii virale (EBV) : -tratamente: citostatice, analgezice, antitiroidiene, ATB (cloranfenicol) -
agranulocitoz
Simptome:
dureri
osoase: MM i bolile nsoite de intensitatea hematopoiezei med cu localizri la nivelul oaselor scurte i late (calota
cranian, bazin, coloan)
dureri cu caracter nevralgic sunt determinate de compresiunea filetelor nervoase de ctre adeno
(limfoame, LLC) sau tumori cu punct de plecare osos (MM)
abdominale - hip stng - splenomegalie
astenie - apare frecvent n bolile limfoproliferative
prurit
>% din bolnavii cu limfoame Hodkin
simptom de alarm, atrage atenia asupra bolii sau exacerbrilor evolutive mai
accentuat
noaptea
Examen obiectiv: facies
infiltraie simetric a glandelor salivare i lacrimale - limfoleucoz cronic
gt proconsular (adenopatii laterocervicale) - limfoame
tegumente i mucoase
paloare - anemie
roeaa difuz asociat cu leziuni nodulare moi, de culoare violacee (limfodermie circumscris) n
limfoleucoze cronice
manifestri hemoragipare - trombocitopenie asociat
leziuni de grataj (limfom Hodkin)
temperatura: febra de tip ondulant (Pel-Ebstein) i febra de tip septic n LA i agranulocitoze
- adenopatia -semnul principal
n limfoame unice sau generalizate, de mrimi diferite, consisten semidur, mobile,
nedureroase
Adenopatiile mari - compresiune pe filetele nervoase - durere
Explorari complementare: hemograma cu formul
puncie stemal, biopsie ganglionar
imunofenotipizare, cariotipare (citogenetic) - cromozomul Ph1
explorri citochimice (FAL leucocitar scade n LMC)
Elfo, imunElfo, examen urin (proteinurie Bence-Jones n MM)
radiografia oaselor late - osteoliz circumscrisn MM
echografia abdominal, CT (adenopatii)
IV. Sindrom splenomegalic:
Bolile caracterizate prin creterea n volum a splinei
Cauze:
Boli infecioase
MN, septicemia (EI), TBC, malaria, AIDS, hepatit viral, abces splenic Boli
imunitare
PR (sindrom Felty), LES, anemia hemolitic autoI i boala serului
Tulburri ale fluxului sangvin splenic (splenomegalii congestive)
CH (HTP), tromboze VP, boala venoocluziv, tromboz VS (obstrucie), anevrism al arterei splenice, ICC Boli
infiltrative ale splinei
benigne: amiloidoza, boala Gaucher, boala Neumann-Pick
maligne: leucemia, limfoame , angiosarcoame, sindrom mieloproliferativ, tumori metastatice Boli
asociate anomaliilor eritrocitare
sferocitoz, sickle cell, ovalocitoz,
talasemia Alte cauze
splenomegalia idiopatic sarcoidoza,
berilioza, etc Simptome:- efect de mas ; -hipersplenism
Examen obiectiv: evaluarea pacientului cu splenomegalie
splenomegalia nsoit de durere acut a hip stng - hematom subcapsular ruptur splin, infarct splenic
boal acut febril asociat cu splenomegalia - EI, sindroame de tip mononucl inf, TBC, histoplasmoz
febr, adenopatie perifericrash, altralgii cu splenomegalie - sarcoidoza, limfom Hodkin, boala de colagen, siclemie
boala acut cu splenomegalie, simptome de anemie i/sau semne de sngerare - anemie hemolitic auto I, sindrom
mieloproliferativ, LA
splenomegalie cu semne de boal cronic - numeroase afeciuni
- trebuie exclus boala hepatic cu HTP
- PR cu adenopatie - leucopenie, sindrom Felty
- adenopatii - LLC, limfoame
Explorari paraclinice: hemoleucograma, puncie stemal, examen HP al splinei (splenectomii, limfoame cu debut splenic)
explorri diverse (probe hepatice, auto I)
echografii, CT, scintigrafie (TC 99) - splenoportolografie izotopic
17. Particularitatile anatomo-fiziologice a hemostazei la copii.Metodele de examinare clinice si paraclinice.
Hemostaza este prezentat de sistemul biologic, funciile cruia constau n meninerea n patul vascular, asigurarea
stoprii hemoragiei, strii reologice sangvine i recanalizarea vaselor sangvine n caz de ocluzie accidental.
Hemostaza este asigurat de 4 subcompartimente funcionale :1.hemostaza primar (vasele sangvine i
trombocitele) ;2.hemostaza secundar (sistemul de coagulare);3. sistemul anticoagulant ;4. sistemul fibrinolitic.
Etapele hemostazei: 1.Hemostaza primar (tromb alb trombocitar) ;2.Hemostaza secundar (tromb rou
eritrocitar) ;3.Fibrinoliza (lizisul trombului) .
I. Hemostaza primarsau 1. Timp vascular = vasoconstricie reflex
timpul vasculo-plachetar 2. Timp plachetar = formareatrombusului / dopului alb
plachetar temporar
II.Hemostaza secundarsau
coagularea
Hemostaza primara
Aceasta etapa are ca scop :
- formarea nunui dop strict plachetar, in conditiile unor modificari hemodinamice locale si care este capabil sa
opreasca pe moment sangerarea.
- acest dop nu reprezinta o solutie definitiva, deoarece el este de slab atasat la locul bresei vasculare si poate fi
mentinut cat persista vasoconstrictia vasului lezat,
- odata cu disparitia vasoconstrictiei, fluxul sanguin devine mai puternic si poate produce dislocarea dopului
plachetar si reluarea sangerarii,
- acest lucru este prevenit prin interventia celei de a II-a faze a hemostazei ce-l ancoreaza mai ferm la peretele
vasului printr-o retea de fibrina-.
In desfasurarea hemostazei primare se deosebesc 4 faze:
1) faza modificrilor hemodinamice locale (rheologice) ale fluxului sanguin:
2) aderarea plachetara la locul leziunii vasculare;
3) agregarea plachetara;
4) metamorfoza vascoasa a plachetelor agregate Faza modificarilor hemostazei primare :
1. Mecanisme active:
- vasoconstrictie a vasului lezat, realizata prin reflex de axon, st.nervos adrenergic - prin actiunea factorului
lezional
- ea este mentinuta, un oarecare timp, datorita eliberarii din plachetele aderate de subst.
vasoconstrictoare: Tx A2 , serotonina sau epinefrina (adrenalina), bk
2. Mecanisme pasive: absenta peretilor vasculari, compresie prin sangele extravazat.
3. Mecanism biochimic: modificari intime ale endoteliului capilar Rolul acestora este
- diminuarea locala a fluxului sanguin, putandu-se ajunge chiar la sistarea sa (vase de calibru f. mic)
- o alta modificare hemodinamica- o reprezinta deschiderea colateralelor vasculare adiacente vasului lezat
- care preiau sangele ce strabatea vasul lezat.
2. Aderarea plachetara
Reprezinta:
- procesul de atasare al trombocitelor la peretele vascular lezat
- este un fenomen pasiv ce nu necesita consum de energie si se realizeaza prin intermediul factorului von Willebrand, o
proteina ce se sintetizeaza in celulele endoteliale si intr-o mai mica masura in hepatocite si megacariocite.
- acesta nu are doar rol in aderare, el reprezentand si transportorul factorului VIII al coagularii.( este un complex
trimolecular alcatuit din f.v.W, componenta procoagulanta, VIIIC si o componenta antigenica).
- in momentul in care exista o leziune endoteliala, f.v.W. se fixeaza pe receptori specifici aflati in structura colagenului
vascular (mediaza adeziunea plachetelor la locul leziunii vasculare)
- fixarea- produce modificari conformationale in structura sa, ce permit f.v.W. sa se ataseze cu cel de-al
II- lea capat de receptori specifici, pe membrana trombocitului.
Receptorul trombocitar pentru f.v.W.:
este o glicoproteina 1b ce face parte dintr-un complex glicoproteic membranar alaturi de GPIX, de care este legata
covalent. Acest complex se numeste glicocalicina.
- GP 1b este formata din 2 lanturi polipeptidice diferite:
- care este mai lung;
- care este mai scurt si care are rol doar structural
GP 1b ii determina acestuia- o serie de modificari conformationale ce se transmit: prin segm.
transmembranar si prin cel citoplasmatic pana la diferite sisteme enzimatice.
Acesta se activeaza si transmite modificarea conformationala GP adiacente (GPXI ), ce devine sa fixeze din circulatie FXI
al coagularii.
3. Agregarea plachetara
Consta in stabilirea unor contacte multiple si punctiforme intre trombocitele aderate.
Dupa aderare trombocitele sufera profunde modificari morfologice: devin sferice, emit pseudopode, se degranuleaza
si elibereaza o multitudine de factori.
Sub actiunea unor agenti inductori (ADP, trombina) formeaza agregate celulare.
Formarea trombusului depinde de legarea fibrinogenului la glicoproteina IIb/IIIa = un heterodimer transmembranar
si un membru al familiei de integrine de pe membrana trombicitilor.
Trombusul format este initial fragil, permeabil si usor de fragmentat
Lezarea endoteliului vascular sau lezarea tisulara initiaza procesul de coagualre
Evolutia cheagului va fi spre dizolvare -liza prin interventia plasminei sau spre organizare fibroasa
4. Metamorfoza viscoasa
In paralel cu hemostaza primara se activeaza si cascada coagularii:
- din care rezulta trombina, ce actioneaza nu numai in transformarea fibrinogen> fibrina,dar si pe
suprafata trombocitare si anume se fixeaza de receptorii trombocitari reprezentati de GP V.
- aceasta fixare conduce la o crestere a permeabilitatii membranare pt. ionii de Na.
- Pe baza gradientului de concentratie, Na intra din sp.extracel in trombocit; acesta atrage osmotic cantitati
suplimentare de apa=>hiperhidratarea => cresterea volumului trombocitului => se inchid ochiurile dintre
pseudopode
=>dopul plachetar devine hemostatic.
- In plus ,puntile de fibrinogen s-au transformat in fibrina=>dopul a devenit mult mai puternic, aderat,
deoarece colagenul vascular contine si receptori pt. fibrina.
Hemostaza secundara
1. Tromboplastinoformarea:
-4-6min, calea endogena-activata de FXII, calea exogena-activata de F.tisular -interventia
FXII-este mult mai complexa-activator major al mai multor sist.biologice -rezultatul final-
>tromboplastina activa
2. Trombinoformarea:
-rezultatul actiunii tromboplastinei activate asupra protrombinei, in prezenta ionilor de Ca
Trombina formata actioneaza asupra altor faze.
3. Fibrinoformarea:
-rezultatul scindarii proteolitice a fibrinogenului sub actiunea fibrinei
-monomeri de fibrina->polimerizati in molecule de Fibrina S sub actiunea FXIII+ionii de Ca ->cheg de fibrina solid
(insolubil).
III. Fibrinoliza
I. Retractia cheagului:
-scurtarea filamentelor de fibrina prin contractia trombosteninei trombocitare -
micsorarea dimensiunilor cu expulsia serului -nr. si calitati normale ale
trombocitelor
2. Liza cheagului de fibrina si recanalizarea vasului:
-realizata de sist.fibrinolitic - plasmina (plasminogen)
-formeaza un complex cu fibrinogenul si fibrina, inglobat in cheagul de sange.
Activatorii plasminogenului:
-obisnuiti:substante eliberate din endoteliile lezate, urochinaza,
-patologici:toxine microbiene, subst.din lichidul amniotic, cel.tumorale,
Inhibitorii plasminogenului:
-directi(antiplasmine)-medicamentosi:ac.epsilon aminocaproic, trasilol, antistreptolizina -
indirecti(antiactivatori)
Plasmina-are mare afinitate pentru fibrina de care se fixeaza cu predilectie.
Normal : plasmina din cheag produce fibrinoliza in timp ce plasmina circulanta este neutralizata de
antiplasmine.
In marile sindroame fibrinolitice - plasmina ataca si proteinele plasmatice (fibrinogen, fact. plasmatici ai coagularii)
si inhiba formarea fibrinei de fibrinopeptide.
->sindrom hemoragic grav
Factorii plasmatici de coagulare: (F I Fibrinogenul;F II Protrombina;F III Tromboplastina tisular;
F IV Ionii de Ca++;F V, VI Proaccelerina, factorul labil;F VII Proconvertina, factorul stabil;F VIII
Globulina antihemofilic;F IX Tromboplastina plasmatic (F Cristmas);F X Protrombinaza ;F XI Predecesorul tromboplastinei
plazmatice;F XII Factorul de contact, f. Hageman;F XIII Factorul fibrinstabilizant, fibrinaza
-Calea intrinseca(citeva minute): Declansata de contactul plasmei cu supafee neregulate, ncrcate negativ (colagen):-
Factorul XIIa poate activa factorul XI =>Factorul XIa activeaya factorul IX =>Factorul IXa (enzima), in prezenta factorului
VIIIa (cofactor enzimatic)(de catre trombina), determina activarea factorului X = factor Xa.
-Calea extrinseca(citeva secunde) : Necesita prezenta unei proteine non-enzimatice = factorul tisular (FT, factorul III).
FT ^ celule endoteliale, esut cerebral, celule musculare netede, plaman
In prezenta FT, factorul VII se activeaza = VIIa
Factorul VII + FT + Ca2+ =activarea factorului X-
FIZIOLOGIA
DIGESTIEI
proteine
amilaza pancreatica
in intestin
dizaharidazele marginii in perie
GLUCIDELE ................................................... ^ dizaharide ................................................................. ^
monozaharide (
gucoza,fructoza,galactoza) lipide:
saruri biliare
LIPIDELE ^ sunt emulsionate si micelizate-^ trigliceride ^
(sub actiunea lipazazei pancreatice care actioneaza la un pH neutru - rezultat pe\rin neutalizarea ac. gastrice
prin bicarbonatii pancreatici) ............................................ ^ monogliceride
-PROTEINELE-absorbtie activa ca si aminoacizi in jejunul proximal
-GLUCIDELE- sub forma de monozaharide - activ (energodependent) pt. glucoza si galactoza si pasiv pt. fructoza
-XILOZA ( monozaharid pentozic) - absorbtie activa la concentratii joase si prin difuziune la concentratii mari
-LIPIDELE ( monoglicride + AGL) se absorb in primii 100 cm ai jejunului si mai putin in ileon
-FIERUL- se absoarbe in duoen si primele anse intestinale (sub forma redusa); transportul enterocitar: feritina;
transportul sanguin:siderofilina.
-Vit B 12 -absorbtie in ileonul terminal unde exista receptori care recunosc complexul factor intrinsec-factor extrinsic
-ELECTROLITI SI APA- absorbtie activa si pasiva in duoden si ileon, iar Na si K si in colon
Intestinul s fie suficient de lung, traectoria digestiv s nu fie ntrerupt sau deviat, s efectueze micri
normale propulsive i de amestec ale alimentelor cu secretele digestive;
suprafaa mucoasei s fie capabil de a asigura digestia, absorbia, transportul substanelor nutritive;
Fluxul secreilor (gastric, pancreatic, biliar, intestinal )s fie adecvat calitativ i cantitativ;
Circulaia sangvini limfatic s asigure preluarea i transportul substanelor nutritive spre celul. Tulburarea
oricrei din aceste condiii poate duce la apariia fenomenului de malabsorbie.
Digestia i absorbia sunt un complex de mecanisme de transformare i transport ale principiilor alimentare ctre celul. Ele se
desfoar succesiv. Rolul esenial n procesul de digestie - absorbie i revine enterocitului. Important: durata de via medie a
enterocitului este 48 - 72 ore; fiecare 4-6 zile are loc nlocuirea total a celulelor epiteliului, microvilelor ...suprafaa mucoasei
intestinale de absorbie la aduli este circa 450 m2 DIGESTIA - procesul de transformare fizico - chimic a principiilor
alimentare n produi asimilabili de ctre enterocit. Ea se realizeaz sub aciunea sucului gastric, sucului i enzimelor
intestinale i pancreatice, bilei (corespunde fazei intraluminale a digestiei)
ABSORBIA - asigur transportul principiilor alimentare degradate din lumen n enterocit i de aici n circulaia sangvin v.
porta sau limfatic. Transferul este activ, pasiv, prin difuziune, pinocitoz.
Fazele procesului de digestie-absorbie intestinal
Faza luminal (intraluminal) - este digestia alimentelor n lumenul intestinal sub aciunea enzimelor
pancreatice, acizilor biliari, enzimelor intestinale. Are loc degradarea alimentelor pn la oligomeri
(oligopeptide, oligozaharide etc. vezi tabela ).
Faza membranar (parietal) - se petrece la nivelul marginii n perii a enterocitelor sub aciunea enzimelor
enterocitului. La acest nivel este o specificitate strict (fiecare ingridient are enzim specific, mecanism de
transport).
Faza intracelular - se produce intracelular, este n parte o nou degradare, dar i o resintez (perioada
neonatal).
Simptome/semne
Generale
a. Febra: apare frecvent n bolile digestive infecioase, fiind uneori nsoit de frisoane, cum ar fi:
angiocolite, colecistite acute, enterocolite acute, apendicita acut;
Subfebriliti: hepatitele acute, parazitoze intestinale, colecistite subacute sau cronice, hepatite cronice cu citoliz, perioade
evolutive ale rectocolitei ulcerohemoragice (boala Crohn), etc.
Stri septice febrile: abcese hepatice, subfrenice, neoplasm de colon, hepatom primitiv, etc.
b. Facies - modificarea lui n peritonite acute pn la cel hipocratic (obraji subi, nas ascuit, buze uscate, ochi nfundai
n orbite); facies hepatitic sau cirotic, cu coloraie icteric, hiperemia sau telangiectazii ale obrajilor, buze i limb
carminate, stelue vasculare, dispariia firelor de pr din treimea extern a
sprncenelor; xantelasme n unghiul intern al ochilor la pacienii cu dislipidemie sau colestaze cronice, ciroza biliar
primitiv, etc.
c. Scderea ponderal: apare la pacieni cu neoplasme digestive comsumptive sau la cei cu stri febrile prelungite,
vrsturi sau diare, anorexie prelungit. La aceti bolnavi poate apare i deshidratarea (pliu cutanat persistent, limb prjit).
Trebuie menionat c pacienii obeji pot asocia boli precum: steatoza hepatic, litiaza biliar, pancreatite cronice, etc.
d. Starea general: este alteratn sindroame acute de tipul perforaiilor digestive, ocluzii intestinale, infarct
mezenteric,etc.
e. Poziia antalgic: specificn criza de ulcer (flexia ventral cu apsarea minii pe abdomen sau poziia ghemuit);
poziia culcat, nemicat cu respiraii superficiale, n peritonite acute, etc.
f. Paloarea: apare dup hemoragii digestive superioare fiind asociat cu
anemii, hipotensiune, colaps;
culoarea palid teros apare la cei cu neoplazii digestive (gastrice, pancreatice), etc.
g. Icterul apare la pacienii cu hepatopatie cronic, ciroz hepatic, icter mecanic (diverse cauze: biliare, pancreatice,
hepatice).
h. Modificri ale fanerelor. hipotricoza axilari pubiann ciroza hepatic
EXAMEN OBIECTIV
INSPECIA
A. CAVITATEA BUCAL
BUZE
culoare: palide, cianotice, rosii, visinii eruptii(herpes labial)
(policitemia vera), carminate (ciroza hepatica) cicatrice
volum: mari (edem Quincke, aeromegalie, cheilita angular
mixeddem) anomalii: ex.buza de iepure
epiteliomul buzei
DINTI
- parodontoz - carii dentare
- anomalii de pozitie - granuloame radiculare
- aspect striat al dintilor - dintii superiori in forma
- dinti patati de sa
- diastema
LIMBA:
form: macro- / microglosie rosie-zmeurie
sabural, cu ulceratii, escarii geograficv
culoare: albicioase (gastrit acut), gri- leucoplazia lingual
galbui (gastrit cronic), rosie depapilat, atrofie (colite cornice)
albicioas depapilat (stari febrile), neagr/ uscat/ prajit
de papagal,
ABDOMENUL
A. Forma abdomenului:
Norma:
globulos
Patologie
:
bombare:
a)in totalitate (obezi, ascita, ocluzie intestinala, pneumoperitoneu)
b) regional
- hipocondru drept: - mezogastru (hernie
(hepatomegalie, chist hidatic, ciroza) ombilical, eventraii postoperatorii)
- hipocondru sting - flancuri (tumori ale colonului
(splenomegalie giganta in tumoare, abcese, ascendent sau descendent (rar), rinichi
limfoame) polichistic)
PALPAREA ABDOMENULUI
Superficial
- Tegumentele: calitatea, sensibilitatea, temperarura local. Hiperestezia cutanat (iritaia peritonealn apendicit
acut, colecistit, ulcer perforat)
- esutul subcutanat: lipoame, formaiuni tumorale, procese inflamatorii superficiale , abces hepatic cu reacie
superficial
- Musculatura peretelui (anomalii de dezvoltare, prezena de puncte herniare sau tumori)
- Peritoneul parietal Profunda
Aprecierea dimensiunii organelor abdominale palpabile
Delimitarea unor formaiuni tumorale (localizare topografic, forma, mrimea, mobilitatea, consistena,
sensibilitatea, participarea la micrile respiratorii)
Aprecierea durerii provocate prin determinarea punctelor dureroase
PERCUIA ABDOMENULUI
- Dimensiunea organelor abdominale
- Consistena organelor abdominale
- Prezena de lichid sau aer n abdomen
- Prezena de formaiuni tumorale
AUSCULTATIA ABDOMENULUI
Zgomote hidroaerice (date de peristaltica intestinal)
- intensificarea (gastroenterite, faza iniial a ocluziei (semnul Koenig)
- diminuare (peritonita acut)
- lipsa(ileus paralitic i dinamic (silentio abdominal)
Suflu sistolicn:
- zona supraombilical (anevrism de aort abdominal)
- hipocondrul drept sau stng (stenoz de artere renale).
SINDROAME DIGESTIVE
1. SINDROM DISPEPTIC
A. Funcional
- sindrom dispeptic de tip ulceros (ulcer-like)
- sindrom dispeptic nespecific (nesistematizat
- sindrom dispeptic gazos (cauzat de aerofagie) = balonari
- sindrom dispeptic de tip reflux = regurgitatii
- sindrom dispeptic de tip dismotilitate (sindrom de staz gastro-duodenal) sindrom. dispeptic hiposten
B. Hiperstenic
C. Hipostenic
2. SINDROM HEMORAGIE DIGESTIV SUPERIOAR
3. SINDROM DE STENOZA (stomac, duoden)
4. SINDROM DE PERFORATIE (stomac, duoden)
5. SINDROM NEOPLAZIC (stomac, duoden)
6. SINDROM DE PERFORATIE ESOFAGIANA: dispnee, febr, emfizem subcutanat
7. SINDROM ESOFAGIAN: disfagie,durere, regurgitaie
8. SINDROM NEOPLAZIC ESOFAGIAN: disfagie,durere, regurgitaie, hemoragii
Durerea caracteristici
Durata durerii Intensitatea
Caracterul debutului Iradierea
Caracterul evoluiei Periodicitatea
Localizarea durerii Ritmicitate
13.MALNUTRITIA PROTEICA(KWASHIORKOR).
Reprezinta forma de malnutritie a copilului,rezultind dintr-un dezichilibru al balantei azotate prin aport proteic insufficient si
mai rar prin pierdere.
Etiopatogenie. Afectiunea se dezvolta dupa o intarcare tardiva si trecerea la masa "adultului fara a se asigura ratia de proteine
necesara virstei.
Tabloul clinic: Semnele clinice tipice apar la 2-8 luni de la intarcare.Lipsa proteinilor pe masura ce efectele carentei
progreseaza,se observa o stagnare a curbei ponderale si edeme generalizate care un timp oarecare poate masca slabirea
copilului.Starea generala este alterata;bolnavul este indispus,apatic,privirea ochilor stearsa ,suferinda.Pielea,turgurul sunt
flasce.Tegumentele sunt uscate,scuamoase,se marcheaza o pigmentatie in regiunile iritante si nu in cele expuse la soare sau o
roseata generalizata.Parul este rar,subtire,de culoare rosie-cenusie la cei cu parul negru-depigmentat.Sunt prezente infectiile
frecvente: diaree , dermatite, infestari parazitare,hepatomegalie.Deficitul proteic si carenta de vitamin retine cresterea
staturala.Tesutul adipos subcutanat,troficitatea si tonusul muscular -scazut.Se determina hipotermie,bradicardie,scaderea
tolerantei digestive,scaderea rezistentei la infectii,intirziere in dezvoltarea neuropsihica.
Diagnosticul pozitiv: se bazeaza pe criterile antropometrice,clinice si paraclinice. Abaterea de la normal a greutatii se calculeaza
prin indicele ponderal-raportul intre greutatea copilului(reala) si greutatea medie considerate normal la virsta respective.
Calcularea indecilui nutritional-raportul intre greutatea reala si greutatea corespunzatoare taliei .
Grade de distrofie:
Gr.I IP=0.9-0.76; IN=0.9-0.81 Gr II IP=0.76-0.61; IN=0.8-0.7 Gr III IP=sub 0.6;IN=SUB 0.7 Paraclinic: scaderea proteinilor
serice,albuminelor sub 3g/100ml,hipoglicemie,hiponatriemia, in hemograma- anemie.
Tratamentul: -dietetic-se efectueaza in 3 etape:
Etapa I-de tatonare a tolerantei digestive(repaus si alimentatie minima).
Etapa II- de inbunatatire a rationului zilnic prin aport caloric crescut(intermediar .Etapa III- de revenire la un regim alimentar
obisnuit.
Tratamentul dietetic se efectueaza conform gradului de hipotrofie. Inainte de a incepe dietoterapia se calculeaza volumul
alimentar pu 24 ore-170,0-200,0 ml pu fiecare kg/greutate a masei corporale reale sau 1/5 din masa reala,dar nu maimult de 1 l
in 24 ore. In hipotrofie de gr.I volumul hranirii pu 24 ore constituie 2/3 din 1/5 a masei reale .La hipotrofia de gr.II de la 1/3
pina la 1/2 in functie de toleranta fata de alimentatie si la hipotrofia de gr.III nu mai mult d 1/3 din 1/5 a greutatii reale.in zilele
urmatoare in caz de ap[etit bun si indicia de toleranta satisfacatori volumul nutritivse mareste cotidian de la 1/3 pina la % sau
2/3.
In prima etapa insuficienta de alimente se completeazazilnic pina la volumul necesar.In completarea necesitatilor de lichide se vor
indica supe de morcov cu 5% sol.glucoza,ceai ,sucuri din fructe si legume.
La etapa de alimentatie minima la 1kg masa reala a corpului survin 0.7-1.5-2 g protein; 2-4 g lipide ;8-11g glucide.In total 60-70-
100 kalorii.
La etapa a II-a -copilul primeste volumul complet de alimente pu 24 h .La aceasta etapa pot fi folosite:laptele matern
,amestecuri de lactate adaptate. De la 7 luni in calitate de amestec de baza pot fi folosite-iaurt ,chefir,biolact inbogatite cu
glucide si lipide.In aceasta etapa se mareste cantitatea de lipide pina la 5-6 g/kg masa,glucide pina la 13-15 g/kg .
Etapa a III- revenirea la un regim alimentar ,optim .corespunzator virtsei biologice. Amestecurile curative se inlocuiesc cu cele
fiziologice.Alimentatia optima la 1kg masa reala revine 4-4.5 g protein,6-6.5 g lipide ,15-16 g glucide si kkcal 130-150/kg.
Tratament medicamentos. In malnutritii severe creste hipovitaminoza - este rational folosirea parenterala a vitaminelor.In scop
de substitutie ,pu ameliorarea procesului de digestie se administreaza pepsin cu acid clorhidric, acidin-pepsina,sug gastric
natural,pancreatina,festal. Pu normalizarea microflorii intestinale se recomanda preparate biologice active:bifidobacterina(pina
la virsta de 6 luni), bificol si coli-bacterina(dupa 6 luni). Durata administrarii 2 saptamini-2 luni.Ii hipotrofie marcata de origine
infectioasa se indica terapia antibacteriana. Cu scop de stimulare a functiei trofice si ameliorare a proceselor metabolice in
hipotrofia de gr.II-III se recomanda apilac,metacil.orotat de potasiu.Aceste preparate se administreaza numai dupa ameliorarea
starii copilului si cresterea ponderala. Pu ridicarea nivelului de protective nespecifica se recomanda gama globulina,albumina.
In hipotrofie torpida- administrare de hormone cu actiune anabolica(retabolil,nerobolil) pu stimularea cresterii in greutate.
Anemia se corecteaza prin administrarea prep de fier., rahitismul-vit D.
Profilaxia
1. .Supravegherea medicala active a copilului in primele luni de viata pu depistarea precoce si inlaturarea
erorilor in alimentatie.
2. Mentinerea alimentatiei naturale.
3. Alimentatia corecta mixta sau artificiala cu amestecuri de lapte adaptate -umanizatesau partial adaptate.
4. Diversificarea corecta a alimentatiei pu acoperirea necesitatilor nutritive ale copiilor,mai ales la 46 luni.
5. Educatia parintilor in ceea ce priveste nutritia corecta in perioda pre- si postnatala.
6. Depistarea precoce si tramentul correct al infectiilor enterale si parenterale.
7. Iluminarea sanitara in profilaxia hipotrofiilor la radiou,televiziune,in presa.
14.Febra si sindromul hipertermic.Convulsiile febrile.
Temperatura centrala a fiintelor umane este o constanta ,pe care o numim homeotermie.Homeotermia rezulta dintr-un
echilibru intre crearea de caldura sau termogeneza si termoliza.Totusi exista variatii ale temperaturii centrale pe parcursul unei
zile de ordinul a 0.6 grade C, temperatura cea mai scazuta inregistrindu-se dimineata si cea mai ridicata seara.
Numim febra atunci cind temperatura corpului este m mare de 38 C. O senzatie febrila poate surveni atunci cind temperatura
depaseste valoarea medie de 37 C.
Starea febrila apare pe fundalul cind functia centrelor de termoreglare din hipotalamus nu este dereglata, dar sub actiunea
substantelor pirogene exogene sau endogene se schimba punctul de temperatura a corpului.Starile febrile au un caracter
pozitiv biologic de aparare a organismului.
Reactia hipertermica (t. mai inalta de 38-39C), apare pe fondalul tulburarii si decompensarii functiei mecanismului de
termoreglare.Reactiile hipertemice se intilnesc in neuroinfectii,diferite viroze si sunt lipsite de sensul biologic pu organism.
Datorita hipertermiei se decompenseaza toate formele de metabolism,creste intoxicatia endogena a organismului , se
deregleaza centrii vitalii- respirator si cardiovascular,apar convulsii, creste edemul cerebral.
Etiologia febrei.
CAUZE INFECTIOASE
INFECII BACTERIENE
MYCOPLASME
HLAMIDII
PARAZITOZE
MlCOZE
CAUZE NEINFECTIOASE :
HlPERTERMIA MALIGNA
NIVELELE FEBREI
Subfebrila (pina la 38C)
o Febra moderata (38,1-
39.0 C) o Febra avansata
(39,0 C ->) o Hiperpirexie
(mai sus de 41 C)
Curbele termice
S Febra continua-oscileaza in 24 ore nu mai mult de 1 grad C( tifos abdominal)
S Febra remitenta- oscileaza in 24 ore mai mult de 1 grad C( infectii virotice si bacteriene)
S Febra iregulara sau atipica-scilatiile sunt iregulare -cel mai des intilnita forma de febra in cadrul diferitor patologii
S Febra heptica-corelare intre febra remitenta si iregulara cu oscilatii mai mult de 2-3 grade C
S Febra intermitenta-periode scurte de temperature inalta care coreleaza cu perioade de temperatura
fiziologica(tuberculoza ,infectii purulente)
S Febra recurenta-caracteristic este alternarea crizelor febrile timp de 2-7 zile cu perioade de apirexie de
2- 4 zile(malaria)
Semnele clinice
SISTEMUL CiRCULATOR-cresterea pulsului cu 8-10 batai la cresterea febrei cu 1 grad.In cazul de stari febrile
indelungate si manifestate cu valori mari se determina colaps,insuficienta cardiac, sindr CID.
Sistemul NERVOs-oboseala, cefalee, delir,insomnia sau somnolenta.
Respiratia-in prima faza a febrei frecventa respiratiei scade,apoi crescind cu 4 miscari respiratorii la fiecare grad de febra.In
acelasi timp volumul respiratiei nu creste ba chiar se micsoreaza fiind determinantul aparitiei hipoxiei ca mecanism patogenetic
de afectare in febra.
Sistemul digestiv-se caracterizeaza prin scaderea activitatii motorii si fermentative, micsorarea aciditatii sucului
gastric,scaderea poftei de mincare.
Diagnosticul- se bazeaza pe termometrie, pe manifestarile clinice a maladiei de baza si examinarilor paraclinice de rutina.
Tratament
Dieta
Metode fizice de raciere
Antipiretice
CONVULSIILE FEBRILE
Convulsiile reprezinta contractii muscular paroxistice sau ritmice si sacadate,incadrate in crize tonice, tonico- clonice sau
clonice.
Convulsiile sunt de origine epileptica sau neepileptica(declansate de febra, tulburari metabolice, neuroinfectii). Convulsiile
febrile-reprezinta tulburari critice care apar la copii intre 6 luni si 5 ani, in asociere cu fiebra, dar fara semne de infectie
intracraniana si fara crize febrile in atecedente.
Tratamentul se face cu anticonvulsivante obisnuite si in dozaj specific, ca celor recomandate in tratamentul statusului epileptic.
Se asociaza mijloace de scadere a temperaturii corpului si tratamentul maladiei responsabile de febra.
Medicatia recomandata este cu fenobarbital sau valproat -singurele anticonvulsivante eficiente in convulsiile febrile.
Terapia profilactica intermitenta are insa o actiune generala.Medicatia este efectuata cu diazepam oral 0.3 mg/kg,diazepam
rectal 0.5 mg/kg.
Tabloul clinic
Manifestarile clinice se include in 3 sindroame:
1) anemic
2) gastroenterologic
3) neurologic
Sindromul anemic-slabiciune,vertij,acufene,palpitatii,dispnee la efort fizic
Sindrom gastroenterologic-anorexie,senzatii de greutate si dureri in regiunea epigastrica,dureri in
limba,constipatii,diaree
Sindr.neurologic-senzatie de amorteala ,de raceala in miini si picioare, senzatie de picioare de vata. Investigatii de
laborator
Anizocitoza(eritrocitele variaza mult in dimensiuni)-de la schizocite(fragmente de eritrocite) pina la
megalocite
Poichilocitoza
Hipercromia eritrocitelor
Corpusculi Jolly,inele Kebot
Reticulocite in cantitate redusa
Formula leucocitara in norma,trombocitopenie Tratament:
Administrarea parenterala a Vit B12. 2 etape de tratament:
1) etapa de saturare a organismului cu Vit B12
2) etapa de mentinere
23. SINDROMUL DE MALABSORBTIE.
Sindromul de malabsorbie (SM) - este un complex de manifestri clinice digestive i extradigestive, datorat dereglri
mecanismelor de digestie, absorbie i transportare ale principiilor alimentare.
Fazele procesului de digestie - absorbie intestinal
I. Faza luminal( intraluminal, extraluminal) - este digestia alimentelor n lumenul intestinal sub aciunea
enzimelor pancreatice, acizilor biliari, enzimelor intestinale. Are locdegradarea alimentelor pn la oligomeri
(oligopeptide, oligozaharide etc. vezi tabela ).
II. Faza membranar (parietal) - se petrece la nivelul marginii n perii a enterocitelor sub aciunea enzimelor
enterocitului. La acest nivel este o specificitate strict (fiecare ingridient are enzim specific, mecanism de transport)
. III. Faza intercelular - se produce intracelular, este n parte o nou degradare, dar io resintez (perioada neonatal)
. Clasificarea sindroamelor de malabsorbie
9
Clasificarea SM se poate face pe baza a numeroase criterii: aspectulscaunilor, segmentul afectat, funcia afectat etc.
Clasificarea fiziopatologic a sindromului de malabsorbie
ANOMALII ALE FAZEI
INTRALUMINALE (DIGESTIE
INADECVAT)
Fibroza chistic
Sdr. Schwachman
Deficit izolat de lipaz
Pancreatita cronic
I. Scderea acizilor biliari
Boli cronice hepatice (hepatita neonatal, ciroz)
Atrezia biliar
Colicestita cronic
II. Dizordini (cauze) intestinale
Contaminare bacterian
Sindromul intestinului scurt
Hipo - i aclorhidria
Cauze anatomice cu staz intestinului subire
Sdr. imunodeficien
Malnutriia marasmul
Diareea intractabil.
Manifestri paraclinice n SM
Examinul coprologic macroscopic i microscopic
Proba de digestie relev prezena fibrelor musculare nedegerate (creatoree), amidon(aminoree),grsimi
(steatoree)trigliceride, grsimi neutre din insuficien pancriaticexocrin. Lipidele n scaun nu trebuie s
depeasc 4 -4,5g/24 ore.
Prezena de acizi grai, spunuri, bilirubin, netransformat - malabsorbie intestenal.Cantitate mare de celuloz , bilirubin,
flor iodofil abundent - tranzit intestinalaccelerat.pH - ul acid - intoleran la lactoz. Prezena sngelui n scaun (n lipsa
infeciei,giardiei)-IPLV.
Prezena de mucus, leucocite, eritrocite - maicturi de afectare preponderent
colitir(mucus se produce numai colon, hematiile se distrug n intestinul subire)
Determinarea grasimilor n masele fecale;
Determinarea enzimelor pancreatice n sucul duodenal;
Determinarea tripsinei n masele fecale
Testul D-xiloza pentru studiul absorbiiei intestinale;
Xiloza este o hidrocarbur care se absoarbe pasiv la nivelul jejunului . Dup absorbie se elumin prin urin peste 20%
din cantitatea administrat. Se administreaz oral 0,5 g/kg.
56
Eliminarea cu urina sub 15-20 % indic la lezarea mucoasei intestinale ( celiachie).
Testele de ncrcare i provocare (cu lactoz, zaharoz, etc.);
Biopsia intestinal;
Determinri biochimice pentru carenele digestive cronice:
Anemie microcitar (caren de fier), macrocitar (caren de acid folic, B12);
Hipocalcemie ,hipomagne Hipoproteinemie, hipoalbuminemie;
Hipolipidemie;
Reducerea factorilor de coagulare vit.K dependeni;
Examene radiologice, microbiologicemie;
24.INSUFICIENTA LACTAZICA PRIMARA SI SECUNDARA LA COPII.
Intoleranta la lactozintoleranolerana la lactoz.
9 >
Deficit lactazic primar: poate fi congenital ( alactazia sugarului)
- Intoleran congenital familialtip Durand;
- Hipolactazia cu debut tardiv (de tip adult).
Deficit lactazic secundar .
La fel deosebesc alactazie (lips total) i hipolactazie parial.
INTOLERAN CONGENITAL LA LACTOZ (ALACTAZIA SUGARULUI).
Deficit ereditar de lactoz, tip Holzel, transmitere autosomal-recesiv. Incidena este foarte rar.Debutul poate fi
chiar din primele mese cu lapte ale copilului. Vrsturile sunt constante, apoi rapid urmate de diaree caracteristic:
scaune frecvente, apoase, spumoase, explozive, nsoite de distensie abdominal, meteorism, stare de agitaie. Ca
consecin, apar pierderea n greutate, deshidratare pronunat, toxicoz, instalarea unei malabsorbii. Dac nu se
sisteaz alimentaia cu lapte, este posibil decesul. Invers, anularea alimentaiei cu lapte rapid duce la ameliorarea
strii, creterea ngreutate, ETC.
Alt form - alactazia tip Durand - este o form mai grav. n afara lipsei lactazei, este crescut permeabilitatea mucoasei
intestinale cu creterea lactozei serice, efecte toxice ale lactozei asupra SNCi rinichilor. Mai frecvent se ntlnete la familii
nrudite. Debut precoce, evoluie grav cu deces frecvent. Snge - lactozemie. Aminoacidurie. Caracter familial, autosomal-
recesiv.
DEFICITUL SECUNDAR DE LACTAZe considerat cea mai frecvent cauz de malabsorbie ala copii. Nounscuii,ndeosebi
prematurii, prezint o intoleran tranzitorie la lactoz, care se corecteaz cu vrsta. TABLOUL CLINIC
este n funcie de maladia de baz, vrsta, gradul de lezare a mucoasei intestinale, gradul de suprimare a secreiei de lactaz,
cantitatea produselor lactate din alimentaie. Debutul este treptat, semnele de baz sunt diareea apoas, deshidratarea,
malnutriia.
Diareea din intolerana la dizaharide are caracter particular: diareea apare la alimentaie sau imediat dup alimentaie.
Scaune frecvente, apoase, spumoase, se emit exploziv, culoare galben deschis,miros acru( pH acid ), apare eritem fesier(
aciditate). Diareea este nsoit de vome repetate, refuzul alimentaiei, meteorism, borborisme, flatulen, dureri
abdominale(frecvent aceste semne precede diareea). Diareea este abundenti rebel, poate duce la o deshidratare i
toxicoz. Diareea este persistent, chiar i o perioad de timp dupntreruperea lactozei.
DIAGNOSTICUL:
1. Examenul coprologic. pH acid sub 6.0, osmolaritatea crescut peste 40 mEq/l, acizi grai, floriodofil.
2. Testul de toleran la glucoz nu este schimbat.
3. Testul de toleran la lactoz. - administrare oral a 1-2 g/kg de lactozi ap cu aprecierea glicemiei i
galactozemiei.
4. aprecierea H2 n aerul expirat - o cretere dup dejun de prob cu lactoz.
5. analiza histoenzimatica bioptatului jejunal - nivelul lactozei redus sub 15 Ul/g
6. teste de excludere TRATAMENT
Este dietetic, cu excluderea sau reducerea din alimentaie a preparatelor de lapte ce conin lactoz. n formele congenitale
confirmate, lactoza se exclude pe toat viaa. n formele secundare se sisteaz preparatele din lapte pentru 7-10-15 luni.
Alimentaia sugarului se face cu preparate din lapte delactozate, sau hipolactozate.
n deficitul secundar de lactaz, deficitul tranzitoriu sunt folosite preparatele hipolactozate, care se administreaz doar pe o
perioad de timp pn la refacerea enterocitelor. n aceste forme sunt premise brnzeturile fermentate i proaspete, iaurturile
(sunt tolerate datorit bacteriilor fermentative), produse delactozate NESTLE: Alfare, Nan fr lactoz, Clinutren junior.
Reintroducerea produselor lactate se face fracionat sub supravegherea medicului.
Episoadele de deshidratare se trateazn funcie de severitatea pierderilor.
Este important suplinirea ratei de calciu, tratamentul simptomatic al anemiei, rahitismului, malnutriiei.
Evoluia bolii este favorabil
25. CELIACHIA.ETIOLOGIE.PATOGENIE.TABLOU CLINIC. DIAGNOSTICUL POZITIV SI DIFERENIAL. TRATAMENT. PROFILAXIE.
Boala celiac (BC) (sinonime celiachia, enteropatia indus de gluten, intolerana la gluten, sprue tropical).
BC -este o afeciune inflamator-imun a intestinului subire, determinat de hipersensibilitate la gluten,la persoanele
genetic predispuse, caracterizat clinic prin sindrom de malabsorbie global, histologicatrofie vilozitar jejunal,
evolutiv -remisie clinico-histologic dup excluderea glutenului din alimentaiei recdere histologic la rentroducerea
acestuia.
Etiopatogenie.
BC apare n rezultatul interaciunii a trei factori obligatori: factori genetici (ereditari), factorul exogen (de mediu), factori
imunologici.
Factorul exogen.
Este glutenul -protein din gru, orz, secar, ovs, (gru-gliadina, orz-ordelina, secar-secalina, ovsavenina). Fracia toxic a
glutenului din gru este gliadina. Sunt studiate 4 subfracii electroforetice ale gliadinei - alfa, beta, gama, omega. Gliadina are
masa molecularmare, coninut nalt de glutamin, prolin. Similare gliadinei sunt prolaminele din orz, secar, ovs,
denumite respectiv ordelina, secalina, avenina.
Factori ereditari.
MALADIA ESTE CAUZATA DE MUTATIA GENEI CFTR(PROTEINA TRANSMEMBRANICA REGLATOARE). Lipsa proteinei CFTR determina deficit
de secretie activa a ionilor de Cl, incapacitatea celulelor de a secreta lichid (Na+H2O), absorbia crescuta de apa (epiteliu
respirator, intestinal). Secretiile celulelor exocrine vor fi anormale, viscoase, lipicioase,deshidratare, greu de mobilizat
(coninut scazut de Cl, Na, H2O, bogat in Ca, proteine).
Are loc stagnarea, acumularea de mucus i obstruarea canalelor excretorii pancreatice, bronhiilor mici, cailor biliare cu
MANIFESTRI CLINICE IN F.C.
Clasificaia (este convenionala)
1. Forma pulmonara 15-20%
2. Forma intestinala 5%
3. Forma mixta 75-80%
Manifestari digestive sunt prezente la 80-90% din bolnavi: insuficiena pancreatica exocrin, ileus, sindrom de malabsorbie,
afectari hepatobiliare.
Ileus meconial, prezent la circa 10-15%. Se datoreaza acumularii de meconiu viscos, cu coninut scazut de apa si bogat in
proteine, obstrucia ileonului distal. Se manifesta prin lipsa meconiului in primele 24-28 ore, varsaturi cu bila, distensie si
meteorism,deshidratare, rar perforaie-peritonita. Radiologic: dilatarea anselor intestinale, nivele hidroaerice in intestinul
subtire, absena aerului in colon, la nivelul ocluziei-fenomenul Sticla mata.
Manifestarile sindromului de malabsorbie
9
Diareea cronica: scaune steatoreice nedigerate, voluminoase -polifecalie, pastoase-aspect grasos, lucioase, fetide, aderente
(lasa pete grase). Rar constipaii cu scaunele voluminoase, fetide, lipicioase, cu multe grasimi neutre. Se asociaza malnutriia
staturoponderala, abdomen marit n volum. Important -copilul are "sudoare sarata! Poate fi prolaps rectal.
Manifestari hepatobiliare - sindromul de bila groasa cu icter colestatic prelungit la nounascut si la sugarul mic. La copil mare
ciroza multilobulara . Mamifestarile respiratorii n FC.
Mamifestarile respiratorii sunt prezente la circa 90% din bolnavi, debuteaza precoce, determina evoluia bolii. Manifestarile
pulmonare sunt consecina acumularii de mucus in bronhii, atelectazii, incapacitatea mucociliara de a elimina mucusul si
germenii patogeni.
Semnele de baza sunt tusea, dispneea, wheezengul, infecia recurenta, insuficiena respiratorie.
Aspectul fizic al toracelui caracteristic: forma globuloas, stern proeminent, spate cifotic.
Alte manifestri n FC:
Sterilitate masculin prin azoospermie-poate fi semn unic la brbai;
Crize de deshidratare prin pierderi de sodiu, ap, la clduri mari;
Manifestri cardiace, endocrine (diabet zaharat), osteoarticulare etc.
Diagnosticul n FC:
1. Examenul coprologic: scaune cu aspect lutos, steatoreic, cantitate mare de grsimi(peste 4,5-5g/zi), prezena
fibrelor musculare nedigerate, grsimi neutre n cantitate mare, pH alcalin (insuficiena pancreasului exocrin);
2. Dozarea tripsinei n masele fecale: scdera sau lipsa ei;
3. Dozarea albuminelor n meconiu: >20 mg/g de meconiu- test screening neonatal;
4. Testul sudorii la concentraia de clor - testul-cheie, pozitiv la 99% cazuri. Valorile normale sunt de 40 mmol/l.
Testul este pozitiv cnd concentraia de clor crete >60mmol/l. Sunt necesare 3 teste la intervale peste o zi.
5. Teste genetice (diagnosticul molecular): ADN-diagnostic, cel mai sensibil i specific. Se efectuiaz prin metoda PCR.
6. Alte investigaii pentru funcia digestiv:
Determinarea enzimelor pancreatice n sucul duodenal;
-Ecografia abdominal: schimbri n pancreas, steatoz hepatic;
-Radiografie abdominal: bule de aer n ileus meconial.
7. Teste respiratorii:
-Radiografie toracic pentru diagnosticul i evoluia manifestrilor pulmonare: ngrori peribronice difuze, atelectazii,
emfizem pulmonar, broniectazii;
-Spirografia arat tulburri respiratorii tip obstructiv i restrictiv;
-Scintigrafia pulmonar arat schimbri vasculare difuze (fibroz pulmonar).
8. Modificri imunologice: hipogamaglobulinemia, nivele crescute de complexe imune.
9. Consult genetic;
10. Teste de excludere (celiachie, boli pulmonare etc.);
11. Diagnostic prenatal: determinarea activitii fosfatazei alcaline, enzime lizosomale n lichidul i celulele amniotice
din 18-20spt.gest.; testul genetic ARN; ECHOgrafie prenatal din 11-12spt.gest.
Diagnosticul diferenial.
Alte cauze de insuficien pancreatic exocrin:
Sindromul Schwachman-Diamond. Boala este autosomal-recisiv, afecteaz pancreasul exocrin, mduva osoas, creterea
metafizar. Insuficiena pancreasului exocrin este datorat unei hipoplazii i lipomatoze pancreatice. Se manifest de la
natere prin diaree cronic, steatoree, malabsorbie, malnutriie sever. Concentraia clorului n sudoare este normal.
Se asociaz cu neutropenie cronic sau ciclic (cauz de infecii severe recurente, frecvent cauz de deces precoce ), displazie
metafizari nanism.
Pancreatita cronic -rar la copii. Steatoreea i malabsorbia apar la o extindere a leziunilor peste 80% din pancreasul acinar.
Se confirm prin ecografie abdominal, determinarea activitii enzimatice n sucul duodenal. Deficit izolat de lipaz
pancreatic. Boal autosomal-recisiv rar, deficitul de lipaz determin malabsorbia lipidelor. Scaunele au aspect de lichid
uleios chiar de la natere, dar fr repercusiuni severe asupra creterii. Diagnosticul-prin dozarea lipazei n sucul duodenal.
Tratamentul n fibroza chistic
I. Terapia bolii pulmonare prin:
Antibiotice pentru infecia respiratorie
Drenajul i meninerea permiabilitii cilor respiratorii prin inhalarea de aerosoli, mucolitice, fiziokinetoterapie
Tratamentul antiinflamator
II. Terapia nutriional:
Regim igieno-dietetic
Substituie cu enzime pancreatice
Suplinirea cu vitamine, minerale
III. Tratamentul complicaiilor Terapia nutriional
Dieta hiperproteic, hiperglucidic, normal pentru lipide. Pentru sugar: Alfare, Portagen,Pregestemil, Humana; Clinutren -
junior pentru copiii de 1-3 ani. Regim hidric de 2-3 litri pe zi. Pentru perioada cald a anului - supliment de sare pn la 1-4
grame n zi.
Terapia de substiuie cu enzime pancreatice
Este tratamentul estenial al insuficienei pancreatice, care amelioreaz pronosticul calitatea vieii, dieta cu un coninut
normal de lipide. Preparatele de baz: Creon, mezim-forte, pancitrat, pancreaza, prolipaza etc . Tratamentul antibacterian.
n St. aureus: oxacilina, cloxacilina, amoxiclav, unasin,vancomicina, cefalexina, amonoglicozide n formele rebele
n Haemophilus influenzae: amoxiclav, unasin, cefalosporine ll-lll, levomicetina, azitromicina.
n Pseudomonas aeruginosa: cefalosporine (ceftazidim, cefoperazon), aminoglicozide, fluorchinolone. Administrarea prin
aerosol a antibioticelor.
Ageni mucolitici.
N-acetilcisteina sub form de inhalaii-nebulizri i oral. Dozele:
0-2 ani cte 50 mg de 3ori/zi,
2-6 ani cte 100 mg de 3-4 ori/zi,
peste 6 ani cte 200 mg de 3-4 ori /zi Inhalaii salin-alcaline cu ser fiziologic Tratamentul antiinflamator .
Tratamente antiinflamatorii contemporane:
Antiproteaze -alfa 1-antitripsina, inhib elastaza din sput
Anticitochine, antiinterleuchine
Preparatul Pulmozim -dezoxiribonucleaza uman recombinatn inhalaii - neutralizeaz ADN-ul eliberat de celulele
distruse n cile respiratorii, amelioreaz funcia respiratorie (este costisitor)
Inhalaii cu amilorid (diuretic) -blocheaz reabsorbia excesiv de sodiu i deshidratarea secretelor
Transplantul de pulmoni sau cord-pulmoni n faza terminal.
Pronosticul este nefavorabil, durata de viat este de circa 35-40 ani. n perspectiv pn la 50 ani. n RM durata de via
medie este de 10 ani, sunt unici pn la 27 ani. Sunt importante psihoterapia, probleme medicosociale, crearea de centre
specializate pentru bolnavi cu FC. Diagnosticul prenatal.
Este cea mai frecv.boala cronica la copil si apare de obicei dupa 2 ani.
factori predispozani->factori genetici -atopia
-predispoziia genetic pt.atopie sau pt.hiperreactivitate bronic
factori cauzali->alergeni -praful de cas (acarieni,fibre,spori)
-alergeni de origine animal -gndaci de buctrie
-polenuri
-medicamente->aspirina i alte AINS
Tratament:
Daca in 1-2 ore nu se obtine o ameliorare clinica evidenta, tratamentul se va efectua in spital.
B. Tratamentul crizei de astm in spital:
a) lnvestigatii de urgenta la internare: prelevari de sange pt.determinare de electroliti,RA (ASTRUP);rg.toracica;
puls;frecventa respiratorie,TA.
b) Oxigenoterapie - pe sonda endo-nazala-8-10 l/min.
c) Corectarea acidozei metabolice si dezechilibrelor hidro-electrolitice:
-bicarbonat de sodiu 42%o,3 ml/kg;
- sol.Glucoza 5%, max. 80 ml/kg,in pev;
d) trat.medicamentos:
- Miofilin iv lent;
- Salbutamol 5-20 mg/kg im, 2mg/kg,iv
- HHC 4-8 mg/kg/doza cu repetare la 6 ore sau Dexametazona 1 mg/kg/zi iv
e) Ventilatie mecanica-in tulb.de ritm si de respiratie.
47.Status asmaticus
Def. Statutul asthmaticus este o form ce nu rspunde de obicei la terapie corespunztoare care duce la insuficien
pulmonar si a cile respiratorii reactiv progresiv care duce la agravata de astm. Fiziopatologia statutul asthmaticus este un
proces reversibile, recurente, difuze obstructiv boli pulmonare cauzate de inflamaia cilor aeriene i hiper-reactivitate.
Fiziopatologia primare include: spasmul musculaturii netede edem ale mucoasei.Aceste schimbri duc la obstrucie,
care duce la nchiderea cilor respiratorii prematur prin expirare care provoac hypercarbia i hiperinflaiei dinamic. Acest
hiperinflaia dinamice sau "aer-capcan" conduce de asemenea la ventilaie / perfuzie (V/Q) nepotrivite care
cauzeazhypoxemia.
Semne clinice-tuse, dispnee i respiraie uiertoare. Acesti pacieni nu rspunde la tratament, au rezerve minime
respiratorii Qi au o condiie clinic rezervata. Infeciilor tractului respirator sunt adesea gsit concomitent i exacerba
procesul acut reactiv a cilor respiratorii.
Prezena sau absena de respiraie uiertoare n timp ce examinarea unui copil cu SA necesit o atenie special. Examenul
clinic de respiraie uiertoare se schimb pe msur ce boala progreseaza:-Expiratory wheeze: cile respiratorii
obstrucionate numai n timpul de expirare - wheeze Inspiratory i expiratory: cile respiratorii sunt obstrucionate pe
ntregul ciclu de respirator - putin aer circulant auzit ("bine"): funcia respiratorie sever compromis includ: Retractions
prelungete faza expiratory Pulsus paradoxus - tensiunii arteriale sistolice cade mai mult de 18 mmHg
cyanosis/hypoxemia - PaO2 mai puin 60mmHg, schimbare n contiina Hypercapnia - PaCO2 mai mare 40mmHg n
prezena dispneea i respiraie uiertoare acidoz metabolice FEV1 sau PEFR (vrf expiratory debit) mai mic de 20% fara
nici un rspuns la terapie acut.
Diagnosticul difereniala pentru respiraie uiertoare n cadrul populaiei pediatrice este extinsQi trebuie considerat
la un pacient care prezint respiraie uiertoare pentru prima dat. Unele dintre diagnosticele mai comune includ
laryngotracheomalacia, alte malformaii congenitale, disfuncia coardelor vocale, corp strin, infecie (Crupa,
broniolit, pneumonie), i boli cardiace.
Diagnosticul pozitiv:
radiografie toracic Hiperinflaia i ngroare peribronhial sunt concluziile comune.
Teste de laborator pentru a evalua gradul de acidozi pentru o infecie poteniale sunt benefice.
Spirometry poate fi util, de asemenea, evaluarea gravitatea bolii. O scdere FEV1 a fost demonstrat pentru a corela bine cu
gradul de obstrucie cilor respiratorii Qihypoxemia n stare asthmaticus.
Tratament:
- se face in sectia de terapie intensiva
- pozitia pacientului trebuie sa fie ridicata; se administraeza 02
-- B2- agonisti cu durata scurta de actune (la fiecare 20 min in prima ora)
- corticosteroizi (prednisolon 30 mg i/m)
Daca este insuficient : ipratropiu bromid 0,5mg inhalator; aminofilina i.v. 250mg in 20 minute; B-agonisti cu durata scurta de
actiune i.v. perfuzie.
Daca starea se amelioreaza: se micsoreaza de 02 (40%), prednisolon i/m, B2 -agonisti de durata scurta de 4 ori/zi
Daca starea nu se amelioreaza: se mareste concentratia de 02 (60%); B2 agonisti de durata scurta de actiune la fiecare 15-30
minute; - dupa prima ora prednisolon 60mg i.v. , ipratropiu bromid inhalator la 6 ore, ventilatie mecanica.
Angioedemul Quinckeeste o forma particulara mai severa de urticarie.Se manifesta prin tumefierea edematoasa a
capului si gatului, fara apartitia semnelor inflamatorii. Apare edem glotic, laringean, ce determina obstructia mecanica partiala
sau totala a cailor respiratorii superioare cu aparitia dispneei, senzatiei de sufocare, cianozei, tirajului si cornajului, si edemului
masiv al buzelor, obrajilor, limbii, aceste simptome aparand brusc, dupa injectarea unui medicament, putand duce la soc
anafilactic Formele clinice: depind de localizarea edemului angionevrotic.
Sistemul afectat: tegumentele si mucoasele sunt cel mai frecvent afectate.
Ereditatea, n Edemul Quincke ereditar deficitul inhibitorului componentului C, al complementului se mosteneste pe cale
autozomal dominanta.
Incidenta. Edemul Quincke este mai frecvent dect se descrie obisnuit, din cauza naturii autolimitate si tranzitorii a
modificarilor cutanate.
Se ntlneste la toate etapele de vrsta, dar incidenta creste dupa adolescenta si ajunge cea mai mare n decada a treia.
Semne si simptome
Edem raspndit, indurativ, palid, nepruriginos al pielii si tesutului adipos subcutanat, la presiune nu ramne amprenta (uneori
si/sau al mucoasei), eritem, senzatie de amortire care poate asocia sau nu urticarie. Localizare: mai frecvent pe fata (buze si
pleoape), extremitati, organe genitale.
Cea mai periculoasa localizare este laringele, se ntlneste n 25% din cazuri si poate provoca asfixia cu:
- debut acut brutal;
- mai nti apare vocea ragusita" si tusea latratoare";
- apoi apare respiratie dificila cu dispnee inspiratorie, respiratia devine zgomotoasa, stridoroasa;
- culoarea fetei capata un aspect cianotic, apoi brusc devine palida, bolnavii sunt agitati, nu-si gasesc locul;
- daca edemul se raspndeste la mucoasele traheii si bronhiilor se asociaza sindromul de astm bronsic cu raluri difuze
sibilante;
- are solutionare spontana.
Uneori n localizarea pe fata a edemului Quincke se pot antrena n proces inflamator tunicile meningeale cu: cefalee intensa;
voma; semne meningeale; convulsii; uneori se poate dezvolta sindromul Meniere (vestibulopatia alergica).
Alteori, cnd edemul Quincke are localizare predominanta n mucoasa tractului gastrointestinal, se dezvolta sindromul
abdominal, care:
- debuteaza cu greata, voma cu resturi de alimente apoi cu bila;
- apare durere acuta abdominala, mai nti locala, apoi difuza, uneori cu semne de iritare peritoneala (semnul
Sciotchin pozitiv);
- meteorism, peristaltism intestinal pronuntat;
- criza finalizeaza cu diaree profuza;
- analiza coprologica depisteaza eozinofilie si cristale Charcot-Lieden;
- edemul abdominal se asociaza n 30% cu manifestari cutanate, ceea ce faciliteaza mult diagnosticul.
Uneori edemul Quincke se manifesta n sistemul urogenital:
- semne de cistita acuta, apoi retentie de urina;
- edem al organelor genitale.
Cauze:
EQ este o maladie multicauzala, care poate fi indusa de factori imuni si extraimuni. Astfel se distinge:
- EQ alergic: n rezultatul reactiei alergice de tip I la preparate medicale (mai frecvent unele antibiotice ), produse
alimentare, muscatura de insecte;
- EQ pseudoalergic: ca urmare a unei actiuni directe nonimune (eliberatoare de histamina) a unor preparate
medicale (salicilate si alte preparate antiinflamatorii nesteroidene, dextrane, etc.) sau produse alimentare (alergie
alimentara);
- EQ complement-dependent: congenital sau dobndit (de ex. n tumori maligne limfoproliferative);
- EQ idiopatic - etiologie necunoscuta.
Factori de risc - predispunere ereditara si familiala, boli cronice ale sistemului digestiv, neglijarea restrictiilor dietetetice si
exacerbarea bolilor digestive.
Diagnosticul clinic - se stabileste n baza acuzelor, anamnezei aler-gologicc, care trebuie precizata minutios (vezi urti-caria:
factori legati de vrsta - pediatrici), si a semnelor clinice.
Diagnostic diferential - dermatita de contact, edemul limfatic, tromboflebita, limfostaza (n EQ ereditar), erizipelul, cheilita
granulomatoasa, celulita, edemul fetei din hipotireoza (mai ales n EQ ereditar), glomerulonefrita cronica (n EQ ereditar).
Schimbari morfologice - se caracterizeaza prin edem masiv dermic. Fasciculele de colagen din benzile afectate sunt larg
separate cu venulele uneori dilatate. Infiltratul perivenular consta din limfocite, eozinofile si neutrofile, care sunt prezente n
tot dermul.
Teste speciale: cutanate (sunt periculoase pentru soc anafilactic) se efectueaza de catre specialist. Investigatii instrumentale -
laringoscopia - edem si hiperemie a mucoasei laringelui.
Regim - strict de pat pna la stabilizarea indicilor hemodinamici.
Dieta - exclude alergenii alimentari: albusul de ou, laptele si pastele fainoas, pestele, nucile, ciocolata, bananele, citricele.
Complicatii posibile - asfixie produsa de edemul laringelui, evolutie spre soc anafilactic.
Prognosticul si evolutia - edemul Quincke dureaza maximal 10 - 14 zile. Prognosticul EQ alergic n cele mai multe cazuri este
favorabil. Pericol pentru viata comporta numai EQ cu localizare n laringe.
Prognosticul edemului Quincke ereditar adeseori este nefavorabil. Sunt descrise familii, n care mai multe generatii sufereau
de aceasta boala si care decedau la vrsta de pna la 40 ani de asfixie cauzata de angioedem laringian.La sugari si copiii mici se
dezvolta EQ ereditar. Membrii familiei din generatie n generatie fac edem al laringelui, uneori cu exitus letal.
La copii factorii precipitanti si favorizanti ai edemului Quincke pot fi:
- microtraumatismul;
- plagile mici;
- interventiile chirurgicale;
- stresul emotional.
La copii edemul progreseaza n cteva ore, se localizeaza mai frecvent pe mucoasa cailor respiratorii si a tractului digestiv.
Edemul are un aspect palid, este foarte dur, se extinde pe arii mari. De obicei tratamentul cu corticosteroizi si remedii
antihistaminice nu este eficient. Pronosticul adeseori este nefavorabil. Tot la copii tratamentul cu Suprastina poate incita
excitatie.
Geriatrici: La vrstnici EQ si urticaria se ntlneste mai rar, evolueaza cu semne clinice mai slab pronuntate, dar poate agrava
insuficienta cardiaca. Tavegilul la vrstnici provoaca ameteli, hipertensiune arteriala, sedare. Sarcina - EQ asociat cu urticarie
n timpul sarcinii poate agrava patologia renala (glomerulonefritele) si gestozele.
Tratamentul consta in:
- oprirea imediata a administrarii medicamentului incriminat
- administrare de corticisteroizi in cantitate mare: hemisuccinat de hidrocortizon 300 - 400 mg. i.v.
- Fortecortin, 40 mg. i.v.
- Adrenalina, 1%, 1/2 f. de 1 ml. i.v.
- Suprarenalina, 1 mg.
- Tavegyl, 1 - 2 f. de 2 mg. i.v.
- Tagamet, 200 mg. i.v. (1 -2 f.)
- oxigenoterapie sub presiune
- punctie cricotiroidiana
- internare in spital
ocul anafilactic
ocul anafilactic, numit i anafilaxie, este cel mai sever i mai nspimnttor rspuns alergic. Anafilaxia este un rspuns al
anticorpilor imunoglobulinici la un numr mare de alergeni. Rspunsul este brusc, aprnd n secunde sau minute de la
contactul cu un alergen.
Reacia anafilactic este sistemic, aceasta nsemnnd c nu se limiteaz la locul iritaiei. Simptomul caracteristic este
constricia cilor aeriene. Constricia se asociaz adesea cu oc-o situaie n care se produce o scdere brusc a tensiunii
sangvine ce determin puls rapid, precum i slbiciune, paloare, confuzie mentali incontien. Anafilaxia necesit tratament
imediat i poate produce moartea dac nu este tratat rapid.
O persoan care are iniial doar o reacie uoar poate prezenta o reacie sever dup o alt expunere. O persoan poate
prezenta hipersensibilizare n orice moment, indiferent c a fost sau nu sensibilizat anterior. TABLOUL CLINIC
Simptomele apar la cateva minute dupa expunerea la alergen si cu cat reactia este mai rapida cu atat este mai grava. Primul
simptom este senzatia de rau general pe care o incearca pacientul. O buna definitie clinica a reactiei anafilactice tine cont de
prezenta a doua manifestari severe: dificultatea respiratorie (prin edem laringian sau criza de astm) si hipotensiunea.
SIMPTOME
Prurit la nivelul buzelor, palatului, ochilor, mainilor si picioarelor
Disfonie
Dispnee
Palpitatii
Disfagie
Crampe abdominale si
greata SEMNE
Urticarie Tahicardie
Flushing Hipotensiune
Angioedem Colaps
Edem laringian Voma si diaree
Wheezing
ETIOLOGIA
Cele mai frecvente cauze de reactii anafilactice:
-Medicamente
-Produse biologice umane
-Intepaturi de insecte
-Alimente
-Latex
-Stimuli fizici
-Idiopati
Medicamentele - Printre medicamentele care pot da reactii anafilactice se numara penicilina, aspirina, AINS si insulina.
Potenta acestora creste prin administrare parenterala. Excipientii medicamentosi pot fi, de asemenea, alergeni; de exemplu,
lactoza, un ingredient comun al pulberilor inhalatorii uscate.
Produsele biologice umane - Produsele derivate din sange, inclusiv plasma si imunoglobulinele, pot produce reactii
anafilactice. S-au citat cazuri de soc anafilactic produs de lichidul seminal, in timpul actului sexual.
Intepaturile de insecte - In Regatul Unit, intepatura de viespe sau albina se soldeaza cu 9-10 morti anual. Alimentele -
Arahidele, ouale, laptele si molustele sunt alergeni alimentari comuni. Prevalenta reala este necunoscuta, dar un studiu recent a
relevat ca 1/80 dintre copiii testati prin scarificare au alergie la arahide.3
Latexul - Alergia IgE-mediata la latexul natural din care sunt confectionate manusile constituie o cauza importanta de soc
anafilactic la personalul medical. Se citeaza reactii si la pacientii operati, prin expunere la manusile chirurgului.
Stimulii fizici - Pacientii care sufera de urticarie indusa de frig si sar direct in apa rece pot face o reactie anafilactica letala.
Colapsul vascular poate aparea si la pacientii cu prurit sau urticarie induse de efortul fizic.
Manifestarea idiopatica - La unii pacienti, reactiile anafilactice se pot produce repetitiv, fara a avea o cauza evidenta. Pentru
a pune diagnosticul de anafilaxie idiopatica trebuie excluse mastocitoza si sindromul carcinoid.
Analiza sangelui.Reactia anafilactica se poate confirma prin cercetarea triptazei mastocitare in sangele recoltat la 1-5
ore de la debutul simptomatologiei.1
66.lnsuficienta cardiaca cronica la copii. Etiologie. Patogenie. Clasificarea. Particularitatile clinice in dependenta de virsta.
Diagnosticul paraclinic.
Insuficiena cardiac - este sindromul clinic datorat incapacitii inimii de a asigura debitul circulator necesar activitii
metabolice tisulare, sau asigurarea acestui debit cu preul unor presiuni diastolice excesive (E. Braunwald).
n insuficiena cardiac congestiv tabloul clinic este dominat de manifestrile secundare congestiei venoase retrograde.
Etiologie
A. Ft:
1. Anemie sever;
2. Boala hemolitic (incompatibilitate feto-matern);
3. Transfuzie feto-matern sau feto-fetal;
4. Aritmii (tahicardie supraventricular, flutter sau fibrilaie atrial, tahicardie ventricular, bloc atrio-
ventricular complet);
5. Suprancrcare cu volum (insuficiena valvelor atrioventriculare sau semilunare, fistule arterio-venoase,
nchiderea prematur a foramenului ovale, rabdomiom al atriului drept)
6. Alte cauze (miocardit, cardiomiopatii - glicogenoze, tromboza vaselor coronare).
B. Nou-nscut
1. Disfuncie miocardic :
-Asfixie perinatal, Hipoglicemie, Hipocalcemie, Septicemie, Miocardit, Ischemie miocardic tranzitorie
2. Suprancrcare de presiune a ventricului stng:
-Stenoz aortic sever, Coartaie de aort, Arc aortic ntrerupt, Hipoplazia inimii stngi
1. Suprancrcare de volum -hunt la nivelul vaselor mari (PCA, trunchi arterial comun,
fereastra aorto-pulmonar)
-hunt la nivelul ventricular (DSV, ventricol unic, canal atrioventricular complet)
-fistule arteriovenoase sistemice -insuficiena valvelor atrioventriculare
4. Disritmii:
-tahicardie supraventricular, flutter sau fibrilaie atrial, bloc atrioventricular complet
C. Sugar
1. Suprancrcare cu volum:
-hunt la nivelul vaselor mari (PCA, trunchi arterial comun, fereastra aorto-pulmonar)
- hunt la nivelul ventricular (DSV, ventricul unic, canal atrioventricular complet)
- hunt la nivelul atrial (retur venos pulmonar total anormal fr obstrucie)
- Malformaiuni arteriovenoase (hemangioame)
2. Suprancrcare cu presiune:
-ventriculul drept (hipoxemie cronic, hipertensiunea pulmonar primar),ventriculul stng (HTA sistemic - nefropatii)
3. Disfuncie miocardic:
-fibroelastoz endocardic, Sindromul Pompe, miocardit, deficit de carnitin, cardiomiopatie dilatativ primar, originea
arterei coronare stngi din pulmonar, calcinoza coronarelor, chirurgia pe cord deschis , hipo, hipertiroidism, septicemie Copil
i adolescent
1. Cardiopatii congenitale neoperate (DSV, B.Ebstein)
-Apariia unor insuficiene valvulare datorit dilatrii cavitilor,sindromului Eisenmenger, suprapunerea unei tahiaritmii
2. Cardiopatii congenitale operate
-insuficiene valvulare, hunturi aortopulmonare importante operate paleativ
3. Cardiopatii dobndite
-Febra reumatismal acut (cardita acut, valvulopatie cronic), Endocardit infecioas, Colagenoze (lupusul
eritematos sistemic, artrita idiopatic juvenil) Septicemie, Miocardita viral, Boala Kawasaki, Cardiomiopatii
(hemocromatoz, boli neuromusculare, tireotoxicoz, hipotirioidism, iradiere, cardiomiopatii primare), HTA
sistemic sau pulmonar, Anemii cronice (siclemie, talasemie),Disritmii cardiace
CLASIFICAREA ICC NYHA
Clasa funcional I (la copii mari fr limitare): activitatea fizicobinuit nu prezint oboseal, dispnee sau palpitaii.
Clasa II: uoar limitare a activitii fizice. Pacientul este asimptomatic n repaus, dar activitatea fizic obinuit
determin oboseal, palpitaii, dispnee.
Clasa III:marcat limitare a activitii fizice. Dei bolnavii sunt asimptomatici n repaus, activitatea fizic mai uoar dect
cea obinuit duce la apariia dispneei, oboselei sau palpitaiilor.
Clasa IV:incapacitatea de aface orice fel de activitate fizic frdiscomfort. Simptoamele de IC sunt prezente chiar i n repaus.
Discomfortul apare la orice activitate fizic.
Elemente de patogenie
n tahicardii importante (200/min) debitul cardiac nu mai crete ca rezultat al scurtrii diastolei ce mpiedic
umplerea ventricular, iar VES scade.
In bradicardii importante (mai mic de 45-50/min) DC poate fi meninut numai prin creterea VES, a
volumului telediastolic ce duce la o dilatare extrem de mare a inimii, care interfer cu oxigenarea miocardului, aducnd la
ischemie i la scderea contractibilitii miocardului.
Dilatarea progresiv a fibrelor face s scad contractibilitatea i impune dezvoltarea IC. Dilataia cavitii
duce la creterea tensiunii peretelui cavitii, mrind necesitatea miocardului n oxigen.
Hipertrofia ventricular sfrete prin a fi patologic deoarece sporirea masei musculare i mrirea masei de
esut conjunctiv reduc funcia ventricular diastolic.
ICC se dezvolti progreseaz datorit:
activrii mai multor sisteme endocrine (activitatea neurohormonal cu participarea aldosteronului, sistemului
endotelinic, peptidelor natriuretice, vasopresinei) care induce vasoconstricie periferic, retenie hidrosalini modificri
structurale i funcionale ale organelor i sistemelor.
Angiotensina II este cel mai puternic peptid vasoconstrictor, se formeaz sub influena enzimei de conversie a angiotensinei.
Angiotensina II determin vasoconstricie arteriali venoas, crete eliberarea de norepinefrin din terminaiunile simpatice
nervoase, stimuleaz producerea de aldosteron.
Aldosteronul reine sodiul, stimuleaz fibrogeneza n miocard i vase, contribuind la remodelarea ventriculari vascular cu
efecte nefavorabile asupra insuficienei cardiace. Hiperaldosteronul induce hipocaliemie, hipomagneziemie, activare
simpatici inhibiie vagal.
Sistemul arginin-vasopresina
Determin reabsorbia a unei cantiti sporite de ap la nivelul tubului colector i induce vasoconstricie. Secreia de
argenin-vasopresin este stimulat de stimuli osmotici (hiponatriemie) i nonosmotici (diurez excesiv, hipotensiune,
angiotensina II).
Activarea endotelinei
are efect vasoconstrictor i proliferativ;
are loc n insuficiena cardiac sever;
duce la creterea inotropismului cardiac;
duce la activarea fibroblastelor miocardice;
coreleaz cu hipertrofia ventricular stng indus de ncrcare de presiune.
Peptidul natriuretic atrial
Peptidul natriuretic tip B (produs exclusiv de miocardul ventricului)
Hormon peptidic de origine cardiac, apare la distensia atrial. Are aciune vasodilatatoare.
Peptidul natriuretic tip C (care este eliberat de celule endoteliale ca r)
PNA este marcher important al insuficienede celulei cardiace.
PNA are aciune inotrop negativi este un factor inhibitor al creterii miocardice.
Citokinele inflamatorii
n ICC se determin un nivel seric ridicat al factorului de necroz tumoral (TNF) i a interleukinei 1 i 6.
TNF alfa agraveaz IC prin stimularea apoptozei. Apoptoza sau moartea celular programat produce pierdere de
cardiomiocite i contribuie la remodelarea cardiaci la progresia IC.
TABLOUL CLINIC
Semne directe de afectare a miocardului:
cadiomegalie, accentuarea zgomotului II la artera pulmonar, ritm de galop, suflu sistolic de insuficien
tricuspidal sau insuficien mitral funcional, puls paradoxal alternativ, diminuat, tahicardie, ncetinirea creterii,
dificulti n alimentaie, deficit ponderal .
Semne de congestie pulmonara
semne de detres respiratorie, bti ale aripilor nazale, geamt, tiraj, dispnee la efort, dispnee paroxistic nocturn,
tus cronic, raluri, semne de obstrucie, wheezing, raluri umede, Cianoz de tip central.
Semne de congestie venoasa sistemica
hepatomegalie, turgescena venelor jugulare, cretere ponderal paradoxal(prin retenie hidrosalin, oligurie),
edeme periorbitale, hidrotorace, ascit, anasacr tardiv, n fazele avasate hidrotorax i ascit.
Sindromul debitului cardiac mic:
astenie general, scderea capacitii musculare la efort, scderea memoriei, tulburri de dispoziie psihic,
insomnii, oligurie, nicturie.
DIAGNOSTICUL PARACLINIC
1. Radiografie toracic
-Silueta cardiac (mrit, forme particulare), Vascularizarea pulmonar, Cmpii pulmonari (edem, atelectazie,...), Rvrsat
pleural
2. ECG
-Hipertrofii, dilatri ale cavitilor, Aritmii, Semne de miocardit, pericardit, ischemie miocardic
3. Ecocardiografie cu Doppler color
-Defecte secundare, Funcia ventricular, Revrsat pereicardic, Date hemodinamica (fluxurile sangvine)
4. Examene de laborator
1. Hemoglobina, hematocritul, hematii - anemie (factor cauzual sau precipitant)
2. Leucocite, formula leucocitar,VSH,PCR infecie, inflamaie
3. lonograma seric (Na, K,Ca, Mg) tulburri electrolitice(hiponatremie, hipo/hiperporasemie,
hipocalcemie
4. Parametri acodobazici (pH, HC03) i gazele sanguine (p02, pC02)
a. Acidoz metabolic - hipoxie
b. Acidoz respiratorie - edem alveolar
c. Alcoloz metabolic - furosemid, hipoclortiazid
d. Alcaloz respiratorie - edem pulmonar interstiial
e. Hipoxemie - edem alviolar, hunt dreapta stnga
5. Glicemie (hipoglicemie cauza sau efect al insuficienei cardiace)
6. Uree, creatinin insuficiena renal (prerenal, intrarenal)
7. Examen de urin poate evidenia densitate urinar crescut, Na urinar < 10 mmol/l,
proteinurie, hematurie microscopic.
8. Biomarcherii necrozei miocardului (creatinina, fofsfochinaza toali fracia MB, LDH1, troponina1)
Teste biochimice suplimentare
1. Acidul uric n ser
2. Hormonii glandei tiroide (T3, T4), mai ales pentru pacienii cu disritmii cardiace
3. Tyroid Stimulatic Hormone (TSH)
4. Peptididele natriuretice
5. Explorari specifice
1. Explorri cardiace radioizotopice
2.
Cat
ete
ris
m
car
dia
c
Ind
ica
ii:
Ecocardiografia nu este concludent
Discrepanntre manifestrile clinice i examinrile neinvazive
biopsie endomiocardic
Tratament (atrioseptotomie, cateterism electrofiziologic n artmii)
3. Angiocardiografie
4. Examinri virusologice i bacteriologice
5. Biopsie endomiocardic
^4. odinamica st . T
Hemodinamica
reapta V p st
n lipsa efectului adenozinei se recomand blocanii canalelor de calciu - dac vrsta > 1 an:
Verapamil 0,1 mg/kg, (soluie 0,25%) o pn la 1 lun: 0,2 - 0,3 ml; o pn la 1 an: 0,3 - 0,4 ml; o 1-5 ani - 0,4 - 0,5 ml; o 5 -
10 ani - 1 - 1,5 ml, o peste 10 ani - 1,5 - 2 ml.
n lipsa efectului rebolus n aceeai doz sau Amiodaron 5 mg/kg i/v, lent sau Diltiazem 0,25 mg/kg iv, repetat
J. 35.mg/kg sau Esmolol (P-blocante) n mediu - 550 ^g/kg/min, (300-1000 ^g/kg/min).
n sindromul WPW preparatele de elecie sunt: Procainamida, Amiodarona.
La copii cu insuficien cardiac congestiv sau cu scderea fraciei de ejecie sub 50% se administreaz: Digoxin:
pn la 1 lun 0,025-0,035 mg/kg;
1-24 luni 0,035 - 0,060 mg/kg,
2-5 ani 0,03-0,04 mg/kg;
5-10 ani 0,02-0,03 mg/kg;
5-10 ani 0,010-0,015 mg/kg, per os Hemodinamic instabil:
Conversie sincron (0,5 - 1 J/kg), la necesitate repetat 2 J/kg (ESC 2006):
Indicaii.
1. Conversia farmacologic ineficient.
2. Presiunea arterial sistolic sub 90 mm Hg.
3. Insuficiena cardiac.
4. Sindromul de preexcitaie ventricular cu ritmul ventricular accelerat i hemodinamic instabil.
5. Instalarea ischemiei acute.
Prognosticul este rezervat.
Obstructia ventriculara dreapta reduce debitul pulmonar,cauzeaza suntul orientat de la drp la stg prin DSV,creste debitul si
presiunea in VD.In timpul sistolei sangele patrunde din ambii ventriculi in aorta si intr-o cantitate mai mica in artera
pulmonara Tabloul clinic:
1. Majoritatea sunt simptomatici cu cianozi hipoxie ce apare nainte de vrsta de 1 an dup natere.Sunt
remarcate:
-dispnee,
-angin pectoral,
-cefalee,
-ameeli,
-poziie pe vine,
-crize cu hipercianoz (hiperpnee, convulsii, sincop, accidente cerebrovasculare i decese) i, mai rar,
-fenomene de insuficien cardiaci palpitaii prin tulburrile de ritm, n special tahicardii ventriculare.
2. Tulburari de crestere
3. Prezinta pozitia "pe vine sau genu-pectorala la sugari ceea ce diminueaza intoarcerea venoasa
sistemica,reducand suntul drept-stang
4.Obiectiv-uneori bombarea regiunii precordiale.Se poate percepe la palpare in sp.lll i/c pe marginea stanga a sternului un
freamat systolic,tot in acest loc poate fi perceput un suflu systolic ejectional de gradele 3-5-6.Z II la artera pulmonara pote fi
micsorat,normal sau chiar marit,pe baza componentei aortic
5. Paraclinic-policitemie
6. Fundul de ochi-venele retiniene dilatate,marirea vascozitatii indecelui proteic.
Diagnosticul paraclinic:
Examinri
Examene de laborator: hematocritul i hemoglobina (crescute), coagulograma.
ECG: AE deviat spre dreapta, hipetrofia VD, aritmii (fibrilaie atrial, tahicardii ventriculare) deviere QRS spre dreapta.
Examen Rx cardiopulmonar: cord normal sau mrit uor, "inima n sabot (volum normal,arc mijlociu stang
concave,varful cordului ascensionat deasupra diafragmului),vascularizaie pulmonar redus.
Cateterismul i cardioangiografia: determin presiunea crescutn VD, gradientul i localizarea SP, gradul hipoxiei n VS i
aort, circulaia bronic, poziia aortei.
EcoCG-aorta largita,ruperea continuitatii intre septul ventricular si aorta,discontinuitatea septului,hipertrofia ventriculului
drept ,poziia clare a aortei..EcoCG Doppler determina gradientul presiunii pulmonare si anomaliile arterelor pulmonare.
Complicaii:
-aritmii,
-tromboze,
-ictus,
-embolii paradoxale,
-abces cerebral,
-endocardit infecioas,
-insuficienVD,
-moarte subit.
Tratamentul:
-Conservativ-prevenirea si tratamentul deshidratarilor -trat. crizelor de dispnee
paroxistica -prevenirea endocarditei bacteriene -combaterea
anemiei hipocrome
-beta-blocanti,preparate anticoaguante indirect(trombostop,finilin)
Acces de ru hipoxic:
-poziie pe vine,
-se administreaz O2,
-propranolol i/v (0,01-0,25 mg/kg) ncet,
-bicarbonat de sodiu 1 mEq/kg i/v repetat la 10-15', i, rar,
-morfin 0,2 mg/kg subcutan sau i/m.
Accesele cu hipercianoz:
- pot fi prevenite cu p adrenoblocante per os 0,5-1,5 mg/kg fiecare 6 ore.
-Profilaxia endocarditei bacteriene.
-Tratamentul anemiei.
Indicaiile de intervenie chirurgical
1. copii cu cianoz, hipoxie
2. crize cu hipercianoz
3. hematocrit peste 65%
Operaii paliative (Blalock-Taussing):
unt aort a. pulmonar, ce crete fluxul pulmonar. Persist pericol de complicaii (embolii,
endocardit infecioas, boal vascular pulmonar obstructiv, unt dreapta-stnga).
La 3-5 ani: corecie total - valvotomie pulmonar, nchiderea DSVi conduct VD-AP n caz de atrezie pulmonar.
-Chirurgical-pana la varsta de 2 ani cand boala este prost tolerant se prefer interventii palliative(amelioreaza perfuzia
pulmonara):anastomoza intre aorta sau subclavia si artera pulmonara.
-dupa 2 ani trat. chirurgical radical:inchiderea DSV,deschiderea caii infundibulo-pulmonare stenozate.ln present
trat.chirurgical se face in primele zile dupa nastere in dependenta de necessitate.
Prognostic:forma de stenoza a AP larga are evolutia mai benigna,in celelalte variante bolnavii cu tetralogia Fallot mor in
primele 2 decenii ale vietii din cauza unor complicatii greu de evitat.
1. Febra reumatismala acuta la copii. Etiologia. Patogenia. Morfopatologia. Clasificarea. Tablou clinic.
Febra reumatismal acut se consider o maladie sechelar nonsupurativ a tractului respirator superior cauzat streptococul
p-hemolitic grupul A cu afectarea cordului, articulaiilor, sistemului nervos central, tegumentelor i esuturilor subcutanate, cu
tendin spre evoluie cronic cu exacerbri i consecine grave din motivele realizrii carditei reumatismale sau cardiopatiei
reumatismale (leziuni valvulare cu sechele fibroase). Etiologia
Agentul patogen - Streptococul hemolitic din grupul A; Ser
reumatogene sunt: M1, M3, M5, M6, M18, M24; Proteina M
are un
rol important n declanarea procesului reumatismal; Este un
antigen
specific de membran a streptococului hemolitic din grupul A; Antigenul
streptococului este
un superantigen ce induce rspunsul inflamator n esuturi, stimulnd nespecific imunitatea celular mediat. Patogenia FRA
Sunt cunoscute mai multe ipoteze n patogenia FRA prin implicarea direct a Streptococului din Grupul A n iniierea bolii.
1. Mimicrie molecular - fenomen de includere a anticorpilor formai mpotriva antigenilor streptococici n reacii de
ncruciare cu antigenii proprii, ceea ce duce la dezvoltarea procesului inflamator n cord, articulaii i creer; 2.Ipoteza
hipersensibilitii -
prezint un rspuns imunologic exagerat (hipersensibilitate la produsele streptococului de 10-21 zile n efect i apariia bolii)
i este argumentat prin creterea ASLO i a titrului altor anticorpi la 80% din bolnavi.
3. Ipoteza autoimun - existena unei perioade lungi de laten dup debutul faringintei i apariia FRA, se evideniaz
semilitudini antigenice ntre streptococul hemolitic din grupul A i esuturile umane. Aceast ipotez se bazeaz pe anticopi
formai mpotriva antigenelor sreptococicise includ n reacii de ncruciare cu esuturile corespunztoare, ceea ce duce la
dezvoltarea procesului antiinflamator n cord, articulaii, creer.
4. Ipoteza toxic - schimbarea toxic a miocitelor sub influena streptolizinei S cu afectarea membranei lisosomale i eliberarea
enzimelor proteolitice, sub influena streptolizinei S dup 2-3 ore de aciune.
5. Asocierea genetic (Khanna) - prezena aloantigenului B-limfocitar D8/17 la 99% pacieni cu FRA i numai n
14% n grupul de control; s-a demonstrat rolul factorilor genetici prin asocierea antigenelor de histocompatibilitate (HLA)
DRB1*16, DR1-DR7, CW2-CW3;
> Date epidemiologice
Prevalena febrei reumatismale acute - la 10.000 populaie 2,7; 2,5; 2,0
Incidena febrei reumatismale acute - la 10.000 populaie 1,5;1,4; 1,0 Preva
cardiopatiilor reumatismale cronice (la 10.000 populaie) 8,3; 7,3; 6,5 Incidena
cardiopatiilor
reumatismale cronice (la 10.000 populaie) 1,8; 1,1; 1,0
> Factori de risc ai FRA
Nutriie deficitar cu caren de vitamine C, A, D, calciu i fosfor;
Predispoziie ereditar;
Condiii insalubre de via;
Colectiviti aglomerate (coli, familii aglomerate cazate n spaii restrnse);
Infeciile streptococice repetate
Variaiile sezoniere (iarna, primvara n paralel cu variaiile sezoniere ale faringitei streptococice); Purttori de
streptococi grupului A n cile respiratorii superioare.
Anatomie patologic Leziunile
histopatologice n FRA se caracterizeaz printr-un proces inflamator difuz, proliferativ i exudativ al esutului conjunctiv,
localizat n special n cord, articulaii, piele i creer. FRA determin leziuni definitive numai n cord, crund alte organe.
Clasificarea
Caracteristica simptomelor clinice
De baza Suplimentare
I.Reumocardit primar 1. Eritem marginat
2. Reumocardit recurent 2. Noduli subcutanai
a.Fr valvulopatii 3. Atralgii;
b. Pe fondalul valvulopatiilor 4. Sindromul abdominal
3.Artrita 5. Infecia streptococic
a. Fr afectarea evident a precedent
cordului
b. Cu afectarea a cordului
4. Coreea
a. Fr afectarea evident a
cordului
b. Cu afectarea a cordului
5. 5.Valvulopatie reumatismal
primar depistat
>Clasificarea
activitatea evolutia consecintele Complicatiile
gr.I Acut > Fr IC CF I,II,III,IV
gr.ll Trenant valvulopatii Dereglri de ritm,
gr.iii Latent > Cu trombo-embolii,
valvulopatii tromboze.
Criteriile de diagnostic ale FRA (criterii OMS 2002-2003 bazate pe criteriile revizuite Jones)
Categoriile de diagnostic Criterii
Cardiopatie reumatismal cronic (pacient primar Nu sunt necesare alte criterii pentru diagnostic.
prezentat cu stenoz mitral sau boal mixt mitral
sau/i boal aortal)
Diagnosticul difereniat
n funcie de prezentarea clinic, exprimarea criteriilor majore sau minore este necesar de efectuat diagnosticul difereniat cu
urmtoarele maladii:
Endocardita bacterian subacut
apare la bolnavii .
cu1.valvulopatii
ALGORIXIVO deDE
etiologie
CONDUITAreumatismal.
n endocardit durerile vagi difuze n extremiti sunt mult mai frecvente dect artrita, dar aceste sindroame, alturi
de febri astenie sunt suficiente pentru a sugera recurena reumatismului. Descoperirea unor peteii cu centrul alb,
a nodulilor Osler, a hemoculturilor pozitive sprijin diagnosticul de endocardit bacterian. Artrita
reumatoid
afecteaz mai ales articulaiile mici ale degetelor, nu are caracter migrator si nu dispare rapid dup aspirin.
Cu timpul apar deformaii permanente i anchiloze, lipsete afectarea cordului i erupia cutanat difer de eritemul
marginat n FRA. Osteomielita
poate determina dureri i tumefacii la nivelul membrelor, dar afectarea multipl este rar, sensibilitatea maxim
este la nivelul diafizei osoase. n
osteomielit generalizat poate fi o septicemie cu febr de tip septic, Examen
radiologic i hemoculturile stabilesc diagnosticul. Lupus
eritematos sistemic (LES)
manifest cu febri artralgii, sau artrite, este prezent factorul antinuclear, erupia n fluture la nivelul obrajilor i
nasului. depistarea
celulelor lupice
mai mult de 0,6%, leucopenia
afectarea renal ! sunt caracteristice n LES !
Cardita viral(non reumatic) se caracterizeaz prin pericardit, cardiomegalie, insuficien cardiac
sufluri cardiace care pot fi confundate cu cardita reumatic,
cardita viral lipsesc anticorpii antistreptococici, dar se poate evidenia virusul n scaun, exudatul faringian, precum
i a rspunsului anticorpic.
84 Artrita idiopatica juvenila. Etiopatogenia. Clasificarea. Tablou clinic, diagnostic diferential si pozitiv. Principii de tratament.
Prognostic. Supravegherea.
Artrita juvenila cronica
Artrita reumatoida
juvenila - ARA Artrita
juvenila cronica - EULAR
Artrita juvenila idiopatica
- ILAR
Artrita juvenil cronica (AJC), cea mai comun boala reumatismal a copilriei, este una din cele mai frecvente suferinte i
cauze de dizabilitate ale acestei perioade de varst Criterii de diagnostic ACR
vrsta debutului sub 16 ani; artrit ; durata bolii - 6 sptmni sau mai mult ; excluderea altor forme de artrit juvenil
Artrita la copil:
Tumefactia articulatiei sau
Minum 2 din urmatoarele
semne:
Limitarea amplitudinii miscarii
Sensibilitate sau durere la mobilizarea articulatiei
Caldura locala
Artrita juvenila cronica
Criterii europene EULAR
Varsta de debut < 16 ani
Semne de artrita
Durata simptomelor 3 luni sau mai
mult Excluderea altor cauza de
artrita Difera subtipurile
Epidemiologie
Incidenta : pana la 20 cazuri la 100 000 copii
Prevalenta: 0,1 - 1caz la 1000
Raport F:B de aprox 2:1 (in functie de forma clinica)
Etiologie
inflamaie cronica sinoviala
Mai multe ipoteze : Infecioas, imunologic,DE
. 1. ALGORIXIVO traumatic,
CONDUITAgenetic .
Anatomie
patologica
Stadii
lezionale:
1. sinovita exsudativa si modificari proliferativa sinoviale minime ;
2. formare de panus, initierea distructiei cartilagiului articular, osteoporoza incipienta ;
3. sinovita proliferativa avansata cu formare extensiva de panus, distrugere severa a cartilagiului, osteoporoza marcata
;
4. anchiloza fibroasa si proces inflamator mai putin activ ;
5. dezvoltarea tesutului cicatricial dens cu anchiloza osoasa.
Consecintele artritei
Tumefactie, Roseata locala, Caldura locala, Durere / discomfort, Micsorarea spatiului articular, Limitarea
miscarilor, Functie articulara diminuata ,Retard de crestere si dezvoltare
Clasificare AJR
Subtipuri AJC
Sistemica: febra
Pauciarticular: < 5 articulatii
Poliarticular >4 articulatii cu FR negativ
Poliarticular >4 articulatii cu FR pozitiv
Spondilita anchilozanta juvenila
Artrita psoriazica juvenila
Artropatii asociate bolilor inflamatorii intestinale
AJI sistemica
Artrita asociata sau precedata de febra Durata febrei de aprox. 2 saptamani Febra de min 3 zile Alte semne:
Eruptie eritematoasa Limfadenopatie generalizata Hepatomegalie si/sau splenomegalie Serozite
Simptome extraarticulare Pericardita asimptomatica Pleurezie, Peritonita Iridociclita reumatismala Sindrom de
activare macrofagica AJI pauciarticulara
Oligoartrita persistenta max. 4 articulatii afectate pe tot parcursul bolii
Oligoartrita extinsa afectarea a 5 sau mai multe articulatii cumulativ in evolutie, dupa primele 6 luni de la debut :
pauciarticulara tip I, Fetite, Varsta mica de debut < 5 ani, 50% monoarticulare, Disconfort sau durere,
Genunchi > glezna > cot, Redoare matinala, Risc crescut de iridociclita cronica, ANA +, FR - AJI pauciarticulara tip II, Baieti > 8
ani, Debut la articulatiile mari ale membrelor inferioare, Ulterior articulatiile: temporomandibulare, sacroiliace, tendinite,
HLA B27, Evolutie spre SA, AJI poliarticulara cu FR negativa > 5 articulatii afectate in primele 6 luni de evolutie, FR negativ la
2 determinari, Debut in copilaria tarzie, Artrite severe, Frecvent noduli reumatoizi, Criterii de excludere:
Psoriazis sau psoriazis la rude gr I
HLA B27 pozitiv la baieti cu debut > varsta de 6 ani
Boli asociate cu HLA B27 la rude gri
Artrita sistemica
Ig M FR pozitiv
AJI poliarticulara cu FR pozitiv : La 5-10% din pacieni, Mai mult de 5 articulaii afectate de la debut, Mai
frecvent la fetie, Vrsta de debut la 2-5 ani i 10-18 ani, ___________________________________________________________________________________
Artrite de gravitate medie, Rar noduli reumatoizi, n 5% din cazuri asociaz manifetri extraarticulare:febr,
hepatosplenomegalie, limfadenopatie, uveita; FR pozitiv la min 2 determinari la distanta de 3 luni;
Artrita cu entezita;
Artrita + entezita sau, Artrita sau entezita + cel putin 2 din:Sensibiltate sacroiliaca si/sau durere inflamatorie axiala, HLA B27
pozitiv, Debutul bolii la baieti > 6 ani , Uveita anterioara simptomatica,
Boli asociate cu HLA B27 la rude gr. I Artrita psoriazica
Psoriazis + artrita sau Artrita + minim 2 din: Dactilita; Onicoliza; Psoriazis la rude gr. I; Examene biologice; Nu exista teste
specifice; Teste inflamatorii pozitive; VSH ; fibrinogen ; CRP pozitiv; a2 si gama globuline ; Ig in special Ig G; Teste
biologice: AAN,FR , Hemoleucograma, Leucocitoza, Anemie hipocroma,
Trombocitoza, Imagistica, Criteriile radiologice de stadializare ale ARJ sunt :
Osteoporoza, leziuni microchistice ale structurii osoase ale epifizelor din vecinattea
articulaiilor interesate
Pensare articular, ngustarea spaiilor articulare
Eroziuni osoase,
Anchiloze fibroase sau osoase, deformri articulare, poziii vicioase (tardiv)
Imagistica
RMN
CT
DEXA (dual-energy X-ray absorbtiometry)
Examen oftalmologic cu biomicroscop
Examene paraclinice
Artrocenteza:cantitate crescut de lichid galben - verzui, clar - tulbure, NL pn la 50 000/mmc,
PMN= 50 -90%, evidenierea ragocitelor (+), proteinele i fibrinogenul crescute, glucoza scazut, FR evideniabil
n lichid (+), culturi sterile (+)
Biopsia sinoviala: hiperplazie sinovial cu formare de franjuri, infiltrat dens limfoplasmocitar, limfocite grupate n foliculi,
noduli reumatoizi, vasculita necrotica
Diagnostic pozitiv
Simptomele si semnele, recunoasterea subtipului
Examenul clinic
Testele inflamatorii
Radiografia, utila tardiv
Raspunsul la tratament
Evolutia
Diagnostic diferential AJI pauciarticulara
RAA
Infecii (artrit septic)
Traumatisme (hemartroz)
Bolile hematologice - hemofilia, boli maligne iar formele cu evoluie prelungit vor trebui difereniate de :
artrit psoriazic
spondilita ankilopoietic
tuberculoza
sarcoidoza
sinovita vilonodular
Diagnostic diferential AJI poliarticulara
Poliartrita septic
RAA
Spondilita ankilopoietic juvenil
Artrita psoriazic infantil
Dermatomiozita, sclerodermia
Imunodeficiene, n special deficiena selectiv de IgA i hipogamaglobulinemie
Lupus eritematos sistemic
Boala Lyme, artitre reactive
Boli hematologice
Sarcoidoz
Sindromul sinovitei hipertrofice familiale
Mucopolizaharidoze
Diagnostic diferential AJI sistemica
infeciile
boala inflamatorie intestinal
bolile maligne
bolile esutului conjunctiv (LES, dermatomiozita, poliarterita nodoas)
febra familial mediteranean
Evolutie AJI pauciarticulara
Debut la varsta mica - evolutie in medie 2-3 ani
Remisiune completa
Rar disabilitati severe
Sechele oculare pana la cecitate
Factori de prognostic sever:
mai mult de 1 artic afectata ;Afectarea membrelor superioare ; VSH mare la debut prezice evolutia spre
poliarticular
Evolutie AJI poliarticulare
Exacerbari si remisiuni
Deformari articulare
Contractura; Distructie articulara ; Anchiloza
Sechelele iridociclitei
Factori de pronostic rezervat in AJI poliarticulara
Debut tardiv in copilarie
Durata lunga de evolutie a bolii
Afectarea precoce a articulatiilor mici
Aparitia precoce a eroziunilor osoase
Persistenta activitatii inflamatorii
FR pozitiv prezice modificarile distructive
Noduli reumatoizi
Evolutie AJI sistemic
Dramatice prin afectarea sistemica
Tendinta la recurente
Prognostic functional bun
Semnele sistemice dispar in cateva luni
Factori de prognostic sever:
Debut varsta <5-7 ani; Poliartrita; Persistenta semnelor sistemice ; CT necesara si dupa 6 luni de evolutie
Clasificarea funcionala ARJ (Criteriile Steinbrocker modificate)
Clasa I - frdisabilitate major pentru bolnav, fr limitarea semnificativ a micrilor articulare
Clasa II - funcionalitate general acceptabil , n ciuda disconfortului sau limitrii detectabile a micrilor
articulare
Clasa III - funcionalitate general afectat, dar bolnavul pstreaz capaciti ambulatorii ( inclusiv cu ajutorul
bastonului sau crjei )
Clasa IV - disabilitate sever (existen limitat la fotoliu rulant sau pat)
Tratament
Obiective :
- educatie . 1. ALGORIXIVO DE CONDUITA
- diminuarea durerii
- prezervarea funciei articulare
- tratamentul adecvat al manifestrilor extraarticulare
- suportul psihologic si social al bolii cronice
Tratament Echip
pediatru reumatolog
oftalmolog
nutriionist
chirurg ortoped
fizioterapeut
terapeut ocupaional
asistent social
Tratament medicamentos
Antiinflamatoare nesteroidiene
Medicamente modificatoare de boala
Corticoterapia
Tratament imunosupresor sau citotoxic
Tratament biologic
Antiinflamatoarele
nesteroidiene Procesele care sunt
influentate de AINS:
Productia de Pg
Sinteza de leucotriene
Interfera cu eliberarea enzimelor lizozomale
Agregarea si adeziunea neutrofilelor
Functia celulelor membranare
Functia limfocitara
Productia de FR
Metabolismul cartilajului
Antiinflamatoarele nesteroidiene
Salicilati
Acid acetilsalicilic <25kg 80-100mg/kg/zi
>25kg 2500mg/m2/zi
Grupare acid propionic
Naproxen 10-20mg/kg/zi
Ibuprofen 30-40mg/kg/zi
Ketoprofen 2-4mg/kg/zi
Antiinflamatoarele nesteroidiene
Derivati de acid acetic
Indometacin 1,5-3mg/kg/zi
Diclofenac 2-3mg/kg/zi
Oxicami
Meloxicam 0,25mg/kg/zi
Piroxicam 0,2-0,3mg/kg/zi
Antiinflamatoarele nesteroidiene reactii adverse
Iritarea mucoasei gastrointestinale
Ulcer peptic
Efecte SNC
Hepatotoxicitate
Toxicitate renala
Sd Reye
Accidente alergice
Tulburari coagulare
Corticoterapia
Intraarticular
Local intraocular
Oral - limitat, datorita efectelor secundare
Intravenos - pulsterapia cu Metilprednisolon in formele sistemice severe
Medicatia modificatoare de boala: Metotrexat 10-15mg/m2/sapt
Sulfasalazina
Antimalaricele
Ciclosporina
Azatioprina
Sarurile de aur
Altele: IVIG, Ciclofosfamida, Leflunomida
Tratament biologic
Agenti anti TNFa
Adm sucutanata: Etanercept - rec p75 TNFa fuzionat cu reg Fc IgG1
Intravenos
Infliximab Ac monoclonal uman+soareci anti-TNFa
Adalimumab Ac monoclonal uman anti-TNFa
Tratament biologic,
Anti-IL1, Anakinra, Anti-IL6 receptor, Fizioterapia, Termoterapie (caldura superficiala si profunz),Masaj ,Hidroterapia,
Aerobic, Terapie ocupationala, Electroterapia, Laserterapia, Tratamente ortopedice, Ortoze, Corectii chirurgicale
Dermatomiozita la copii. Etiopatogenia. Clasificarea. Tablou clinic.Dg. pozitiv si diferential. Pricipii de tratament. Prognostic.
Supravegherea.
Def. Dermatomiozita - boala inflamatorie nesupurativa a muchiului scheletic si cu afectarea diversa a tegumentelor.
Etiologie:
predispozitie genetica , jumatate din bolnavi apartin fenotipului HLA DR3 asociat cu HLA B8, iar bolnavii care prezinta
autoanticorpi Joi apartin grupului HLA DR2.
Ipoteza virala, (adenovirusuri, toxoplasma) actioneaza la indivizii cu predispozitie genetica.
In dermatomiozita se intilnesc citeva tipuri de anticorpi suspecti Joi si PL.
Morfopatologie: In faza acuta- necroza miofibrilara dispusa focal sau segmentar, infiltrat cu celule mononucleare
(macrofage)dispuse in jurul fibrelor musculare.
Clasificarea: dermatomiozita primara si secundara; dermato. acuta, subacuta, cronica.
Manifestari clinice: leziunile tegumentelor si musculaturii - rach-ul pe fata periorbitalsi loa buza superioara cu edem al
pleoapelor de culoare rosie violeta, pe scalp si ceafa. Eritemul in dosul palmei, la genunchi si glezne. Patul ungial- hiperemic,
apar si teleangectazii. Sdr muscular - astenie musculara si durere. Afecteaza diferite grupuri de muschi, acestea la palpare
devin durerosi, edematiati, mai apoi se indureaza si se depun calcificari. Visceritele.
Examenul de laborator: 1. Nivelul enzimelor serice, creste fosfocreatininkinaza, lactatdehidrogenaza, aldolaza,
transaminazele, mioglobina. 2. Reactantei fazei acute serice - VSH, alfa -2 globulina sint crescute.
3. Determinarea anticorpilor anti- Joi, anti- PLJ, anti-PL12, anti-Mi2. 3. Electromiografia. 4. Biopsia musculara. Diagnostic
pozitiv: Criteriile de baza: 1. Implicarea tegumentelor: edem periorbital si Rach-ul - sdr, de ochelari, teleangectazii, eritamul
fetei, gitului, memebrelor. 2. Implicarea musculaturii scheletice proximale a membrelor. Astenie musculara, edem, mialgii,
atroie musculara. 3, biopsie musculara - necroza fibrilara, fagocitoza, fibroza interstitala. 4. Cresterea activitatii enzimelor
serice - fosfocreatininkinaza, lactatdehidrogenaza, transaminazele. 5. Semne caracteristice in examenul electromiografic -
aparitia d unde mici, scurte, polifaze, fibrilatii, descarcari repetitive cu mare frecventa, unde pozitive. Criterii adaugatoare:
idisfagia, 2calcificari. Agumentarea dg. 3 criterii de baza sau 2 de baza si 2 suplimentare.
Dg. diferential se face cu alte maladii cu semne de astenie si dureri musculare. Cu miozita, polimiozita, dermatomiozita
asociata cu vasculita, focare cronice de infectie, infectii cu toxoplasmoza, etc.
Tratament. 1. Corticosteroizi- prednisolon 1-2 mg/kg/zi, dupa 1-2 luni se reduce doza; durata terapiei 1-2 ani. Debutul
tratam. Se poate incepe cu metilprednisolon timp de 3 zile. Rezistenta la corticosteroizi inpune introducerea metatrexatului
1,5 -11,5 mg pe saptaminatimp de citeva luni. 2. Azatioprina - initial 2mg/kg/zi, dupa citeva luni se va scadea pina la 0,5 -1
mg/kg/zi. Ciclofosfamida - 100- 200 mg zilnic. 3. Plasmafereza. 4. Antimalarice. 5. Trilon B i.v. pina la 4 g dizolvat in solutie
fiziologica glucoza, perfuza t incet. 6. Vasodilatatoare. Prognostic. Este mai bun ca la adulti. Doar 10-15 % pot deceda , mai
ales in caz de debut acut a maladiei. Supravegherea. Se efectueaza de 2 ori pe an si depinde de evolutia bolii.
86. Sclerodermia la copii. Etiopatogenia. Clasificarea. Tablou clinic.Dg. pozitiv si diferential. Pricipii de tratament.
Prognostic. Supravegherea.
Def. Sclerodermia este o boal cr a tesutului conjuctiv caracterizata printr-o obloiterare a arterelor mici si a capilarelor
cu fibroza si leziuni degenerative care intereseaza pielea si posibil unele viscere.
Etiopatogenia Cauza bolii este necunoscuta. Etiologic boala este de caracter multifactorial: stari emotional negativ intense,
factori imunologici, factori toxici, fact. Genetici
Patogenia leziuni vasculare. In rezultatul leziuni endoteliale se produc schimbari biochimice ce pot provoca proliferarea
vasculara. Leziunile endoteliale pot fi apreciate prin masurare in ser a Ag factorului VIII -von Willenbrand. S-a determinat un
factor seric cu actiune endotoxica fata de celule endoteliale asemanatoare tripsinei. In urma afectarii endoteliului creste
activitatea plachetara si se elibereaza factori procuagulanti ca exemplu factorul IV, acesta b-tromboglobuline in ser confirma
activarea plachetara. Proliferarea endoteliala are caracter neinflamator cu timpul paote aparea si un infiltrat celular
mononuclear perivascular, apoi mai tardiv necroza fibrinoida , scleroza intimala, fenomene trombotice. Fibroza. Limfokinele,
insuficienta de gama- interferon si diverse toxine duc la activarea secretorie excesiva a fibroblastilor, care secreta cantitati
mari de colagen si alte componente ale tesutului conjugtiv ce se depun in dermul profund atribuindui dermului aspect dur.
Manifestarile clinice : Pielea - foliculii pielosebacei dispar, ce duc la edematierea pielii, apoi cu aspect ciros, rigid, se pirde
elasticitatea pielii. Tegumentele degetelor se subtiaza, pierd mobilitatea si fixate in semiflexie; pe pulpa degetelor zone de
necroza; fata cu aspect imobil cu stregerea pliurilor tegumentare de pe frunte, buzele strinse ce impiedica deschiderea gurii.
Sdr Raynaud - sdr vasomotor . 1.paroxistic.
ALGORIXIVO ntreruperea circulatiei arteriale la unul sau mai multe degete fac ca aceste sa devina
DE CONDUITA
reci si palide, aceasta faza sincopala dureaza citeva minute, dupa care in zona data se reia circulatia. Regiunea este dureroasa,
teleangectazii, apar atit pe mucoasa cit si pe fata, palme. Afectarea tubului digestiv - atrofia mucoasei netede si inlocuirea ei cu
tesut conjugtiv, ca urmare are loc disfunctia esofagului si a sfincterelor sale, disfagia, greata, pirozis, dureri retrostrenale,
voma agravata de decubit. Afectarea pulmonara - leziuni fibroase, infiltrative ale peretilor si structurilor peribronsice.
Proliferari endoteliale in arteriole si artere de calibru mic, ingugustari vasculare si hipertensiune in artera pulmonara ce duce
la la sdr restrictiv si respectiv la dispnee cu caracter progresiv; Afectarea renal - odata cu proliferarea celulelor endoteliale
arteriolele aferente au hiperactivitate vasoconstrictoare ce reduce fluxul sanguin renal in zona corticala prin intermediul
sistemului renina- angiotensina ce determina HTA sistemica,
IRC. Afectarea cardiaca - tulburari de ritm si de conducere, IC, insuf. Coronariana. Atralgiile - localizare in articulatiile
mici ale minilor cu afectarea sinoviala ce nu intereseaza osul. Leziunile musculare - durere de intensitate medie insotite
de cresteri minore ale leziunilor.
Examenele paraclinice : hemograma (anemie); hipergamaglobulinemie- cu nivel crecut de Ig G; factorul reumatoid; anticorpi
antinucleari; anticorpi anti-ScL70; testarea factorului VIII willenbrand; examenul histologic (biopsia); capilaroscopia.
Dg. pozitiv se bazezeaza pe prezenta fenomenului Raynaud, modificari tegumentare, pe serologia imuna, capilaroscopie
si biopsie tegumentara.
Dg. Diferential cu artrita reumatoida juvenila, LES, dermatomiozita, periartrita nodoasa.
Tratamentul Depinde de interesarea organului afectat. 1. Corticosteroizi : prednisolon 0,25 -1 mg/kg/zi Corticoterapia este
contraindicata in leziunile renale si HTA. Durata tratamentului 1 luna sau ani. 2. D- penicilina 18 luni , 750 mg/zi, creste
colagenul solubil; 3 colchicina (6 -12luni)1 mg /zi 5 zile pe saptamina, ajuta incorporarea prolinei in colagen. 4.
Imunosupresoarele (azatioprina, clorambucilul, ciclofosfamida) salazoprima 1 g/zi. 5. Terapia ci vit, E 300mg in zi 8 -10
saptamini, uleiuri vegetale 100-200 mg/zi timp de 6-8 luni; antiagregante. Afectarile viscerale - sdr Raynaud- prin evitarea
frigului, purtarea manusilor, interzicerea fumatului, nifdipina 5 -10 mg/zi conform virstei; in afectarea esofagiana - terapia
antacida almagel, metoclorpiramida, la copii sub un an 5-10 picaturi, la 1-3 ani 8 -12 pic. La 3-6 ani 10- 15 pic, de 3 ori/zi;
dupa 6 ani 5mg 3 ori/zi enteral. Afectarea renala - necesita hidrolazina, metildopa, inhibitorii enzimei de conversie (captopril,
enalapril ).
Prognostic : prognosticul este rezervat.
LES. . Etiopatogenia. Clasificarea. Tablou clinic.Dg. pozitiv si diferential. Pricipii de tratament. Prognostic.
Supravegherea.
DEF. LES este o afectiune cr caracterizata printr-un proces inum inflamator difuz, care implica o serie de organe. Boala
este insotita de producera multipla de autoanticorpi.
Etiologia. Cauza bolii este necunoscuta; factori predispozanti sunt factorii genetici, hormonali si imunologici. In producera LES
sunt implicate si genele care controleaza nr receptorilor C3b de pe hematii si care sete redus in aceasta maladie. la sexul
femenin se constata niveluri mai sporite de metaboliti estrogeni, acestea au capacitatea de a modula reactivitatea imuna nu
numai la nivelul limfocitelor dar si la nivelul sistemului reticuloendotelial. Din factorii de mediu sunt implicate RU, virusii si
medicamentele; etiologie virala - este argumentata serologic, morfologic . etiologia medicamentoasa care induce boala sunt
hidrolazina, procainamida, d- penicilina, sarurile de aur, ect.
Patogenia. Imunologic hiperactivitatea B-limfocitelor si deprimarea limfocitelor T-supresor. Perturbarea echilibrului
limfocitar Th/ Ts in favoarea subpopulatiei Th. Cooperarea Th cu limfocitul B ca urmare producere in
113
exces de autoanticorpi anti- ADN dublu si monocatenar ARN, nucleoproteinei, histonei. Unirea anticorpului cu antigenul duce la formarea
complexelor imune anti- ADN. Leziunile imune in LES se produc in mare parte prin depunerea lor in diverse tesuturi. Depunerea complexelor
influenteaza activarea complementului.
Tablou clinic . debutul maladiei poate fi acut sau insidios. In debut acut apare brus cu afectarea multisistemica iar cel insidios tabloul clinic este
sarac, se completeaza in evolutie. In perioada de stare se depisteaza: manifestari cutanate - eritem in fluture localizat pe piramida nazala, eruptia
apare mai frecvent dupa insolatie, eritemul se poate extinde pe frunte, barbie si git. La extremitati apar macule eritematoase, apoi pot aparea leziuni
urticariene, edem angioneurotic, leziuni buloase, fenomenul Raynaud, ulcere pe mucoasa gurii, nasului sau palatului, alopecia, parul este uscat,
fragil; manifetarile osteoarticulare si musculare - suferinta articulara (atralgii, artrite). Artrita neeroziva cu redoare matinal, in perioada acuta apar
noduli subcutanati; poliserozita se manifesta pericardita cu dureri toracice, fracaturi pericardice, determinind rareori tamponada cordului,
pleurizia, peritonita rar intilnita; manifestari renale - glomerunefrita lupica , sdr nefrotic, IR, HTA; manifestarile pulmonare - asimptomatic sau cu
semne de dispnee, cianoza, raluri subcrepitante; manifestarile acrdiovasculare - IC, afectarea coronarelor si pericardului, poate fi afectata valva
mitrala; manifestari neuro -psihice - convulsii, tulburari psihice, confuzie, halucinatii, paralizie de nervi cranieni; manifestari digestive - greata,
voma, anorexie, dureri abdominale, hepatomegalii; manifestari hematologice - anemia, trombocitopenia si leucopenia. Diagnostic:
1. hematologic, 2.Determinarea anticorpilor antinucleari, 3.Determinarea celulelor lupice, 4.Complexe imune circulante Ag-Ac
au titru marit, 5.Determinarea complimentului seric, 6.Proteinile serice si imunoglobulinile marit, 7 testul Combs+, 8.Reactantii de faza acuta : VSH
crescut,Proteina C reactiva crescuta si fibrinogen crescut., 9.Urina sumara prezinta hematurie,cilindrurie,proteinurie, 10.Biopsia renala,
11.Radiografia,ECG Diagnostic pozitiv:
1. Eritrem facial.2.Lupus discoid.3.Fotosensibilitate.4.Ulceratii nedureroase.5.Artrita neeroziva.6.Serozita.7.Anomalii renale.8.Anomalii
neuro-psihice.9.Anomalii hematologice/10.Anomalii imunologice(prezenta celulelor LE).11.Ac antinucleari la titruri cerscute in absenta unor
medicamente. Diagnostic diferential:cu reumarism,infectii virale,endocardita bacteriana,sclerodermie sistemica,polimiozita,ect.
Tratamentul : Antiinflamatoare(Aspirina,ibuprofenul),
Antimalarice(hidroxiclorochinul),Corticosteroizi(prednizolon,metiprednizolon.triamcinolon-0,5- 2mg/kg/zi ).lmunosupresoare(ciclofosfamida -
10-15mg/kg/zi sau 1g/m2 i/v timp de 1 luna; azotrioprina-1- 2,2mg/kg timp de citeva luni sau ani. Plasmofereza!!! Administrarea vit.A,B,E
Prognostic-depinde de evolutia bolii.in formele grave este rezervat.Supravegherea copilul se afla la evidenta toata copilaria.
COLECISTITA CRONICA:
Definitie: prezinta inflamatia cronica a cailor si veziculei biliare ce se dezvolta pe fondul discoliei,dischineziei,anomaliilor
de dezvoltare a cailor biliare.
Etiologie:
- Infectioasa:bacteria:stafilococii,streptococii,proteus, virusi(adenovirusurile)
- Neinfectioasa: reflux duodeno biliar in dischinezia hipomotorie,paraziti, reactii alergice in diatezele atopice.
Patogeneza: deosebim forma acalculoasa si calculoasa de colecistita cronica. La copii prevaleaza forma necalculoasa.
Factori predispozanti:anomaliile de dezvoltare,discolia,disbacterioza. Infectia atinge vezicula biliara ascendant prin
ductus choledocus sau limfatic, hematogen. Microbii ajungind prin vena porta din intestine in ficat apoi in caile
biliare.peretii veziculei biliare se ingroasa se sclerozeaza apare pericolecistita ce duce la dereglari de functie se formeaza
dopuri epiteliale,concremente.
Tabloul clinic:
- Sindromul asteno vegetative
- Sindr. De intoxicatie
- Sindr dyspeptic
- Sindr colestatic
- Sindr dolor:dureri surde,siciitoare de compresie ce se agraveaza la 20-30 min dupa o masa cu alimente
reci,grase,pot aparea la efort fizic sau fara motiv. Pot fi de tip colicativ cu o durata de 30 min.
La examen obiectiv:ficatul putin marit,tegumentele palide. Tahicardie si bradicardie,puls labil,suflu systolic functional
mai rr hypotonic. Simptomul Ker,Ortner,Merfi,Mendel,Lepine pozitiv.
Diagnosticul pozitiv:
- Anamneza
- Datele sondajului duodenal
- Rezultatele colecistografiei
- USG
- Hemograma si probele biochimice:leucocitoza cu neutrofiloza,vsh marit. Disproteinemie marirea gama
globulinelor.
Sondajul duodenal:permite de a aprecia tipul secretiei duodenale,microscopia bilei,examen bacteriologic si
biochimic:prezenta In Portia B a leucocitelor,microlitilor,cristalelor de cholesterol conglomeratelor de acizi biliari.
Schimbarile biochimice ale bilei se manifesta prin: marire cantitatii de proteine marirea concentratiei de Ig G,A. SI
fosfatazei alkaline.
Criteria ecografice: ingrosarea peretilor vezicii biliare>3mm,indurarea sau stratificarea peretilor v.b, <dimensiunilor
v.b,cavitatea v.b neomogena.
Colecistografia: pentru a exclude anomaliile v.b.
Diagnostic diferential: duodenita ,gastrita,pancreatita,boala ulceroasa,apendicita ,pielonefrita.
Tratament:
- Regim la pat in acutizare cu prezenta febrei si sindromul dolor.
- Dieta nr 5 cu excluderea alimentelor reci,picanta,prajite.
- In acces dolor spasmolitice(no-spa,papaverin)
- Antibioticoterapia 7-10 zile : ampiox , gentamicina.
- Vitaminoterapia: A,C, B ,PP.
- Coleretice:liobil,alohol.
PROGNOSTIC: favorabil
Dispensarizarea: pe parcursul a 3 ani. Dieta nr 5se repeat 3 ani.
Profilaxia: sanarea focarelor de infectie,gimnastica curative,mod de viata active.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL :
colecistita acuta, colica biliara si renala, ulcerul perforant, pneumonia bazala, infarctul miocardic forma
abdominala, anevrismul disecant de aorta, coma diabetica, colagenoza cu vasculite. ulcerul duodenal perforat
,ocluzoia intestinala ,insuficienta mesenterica .
COMPLICATII :
Complicaiile posibile
- flegmonul pancreatic
- abcesul pancreatic.
- pseudochiste pancreatice.
- hemoragie digestiva n pancreatita acuta.
- ascita pancreatica.
- complicatii sistemice: (apar n primele 15 zile) insuficienta multiorganica: soc, detresa respiratorie acuta,
insuficienta renala, tromboza arterei sau/si venei renale.
- encefalopatie pancreatica.
TRATAMENTUL:
Spitalizarea urgenta , repaos la pat ,post alimentar side lichide spre a reducesecretia pancreatica , sonda
nazogastrica 2-4 zile .
Se administreaza lichide i/v ,la 3-4 zi lichide per os(apa minerala alcalina ,apoi dieta se diversifica treptat : terci cu
apa , lapte diluat , supe mucilaginoase , ceai , brinza de vaci ,jeleu .La a 7 zi se indica dieta nr.5
Terapia medicamentoasa :
Lichidarea sindromului dolor ANALGEZICE (analgina , baralgina , promedol )
SPASMOLITICE (papverina ,no-spa ) COLINOLITICE (platifilina , metacina )
Inhibarea secretiei pancreatice COLINOLITICE (atropina , gastrozepina ) ANTACIDE (almagel , maalox )
H2histaminoblocatori gener.2-3 ( ranitidina , famotidina )lnhibitorii pompei HK ATF-azei (omeprazol )
Inhibarea enzimatica (contrical , gordox , trasilol )
In vome repetate -(cerucal , motilium , sulpirid )
Pentru profilaxia complicatiilor purulente (cefalosporine , aminoglikozide )
FERMENI -(pancreatina , mezim forte , creon )
In pancreatite acute distructive cu complicatii - TRATAMENT CHIRURGIKAL
PROGNOSTICUL SI EVOLUTIA :
De la 75% pna la 90% din PA sunt forme edematoase cu autolimitarc si au o evolutie favorabila cu o mortalitate de
3 - 5%. PA necrotizanta are o mortalitate de 9%, iar n formele fulminante severe, care se ntlnesc rar, mortalitatea
creste pna la 30 - >0%. Criteriile de prognostic nefavorabil pot fi:
- glicemia mai mare de 200 mg /dl;
- LDH serica crescuta;
- ST serica > 250 U/l;
- leucocitoza> 16 x 10000 ml.
2. dupa gravitate:
1. usoara.
2. de gravitate medie;
3. grava;
3. dupa perioada:
1. acutizare;
2. remisiune incompleta/remisiune;
4. dupa evolutie: fulminanta; acuta; cronica;
5. dupa localizarea procesului: colita segmentara; totala;
Tabloul clinic:
1. Rectoragia se manifesta prin prezenta singelui rosu la suprafata bolului fecal sub forma de striuri sau separate
de scaunul moale.
2. Diareea-intotdeauna severa ,postprandial,tenesme fecale uneori incontinenta fecalelor
3. Durerea abdominala-caracter de crampa discomfort in etajul inferior al abdomenului.
4. Febra-
5. Alte simptome se insotesc de tulburari dispeptice, anorexie, greturi , discomfort,varsaturi.
Examen obiectiv:la palpare colonul distins si sensibil. Bolnavii au aspect de suferinta.Ei sunt anemic, se pot observa
edemele gambelor, degete hipocratice, hipotensiune arterial.Tuseul rectal dureros.
In analiza singelui periferic se depisteaza anamie,leucocitoza, marirea VSH. In analiza biochimica a singelui-
disproteinemie, hipoalbuminemie, > proteinei C reactive si acizii sialici;
3 forme pentru aprecierea gravitatii:
1. Forma usoara- starea generala neschimbata, temperature neschimbata deficit ponderal nu se depisteaza. Frecventa
scaunului 2- 3 pe zi cu cantitate neinsemnata de mucus. VSH putin marita sau in limetele normei. Endoscopic colita
distala prin evidentierea unei mucosae congestionate, stralucitoare , fragile, usor singerinde.
2. Forma de gravitate medie- diareea sangvinolenta , tenesme rectale cu simptome generale: inapetenta , greturi, dureri
abdominale, astenie. Deficit ponderal- 10-15 %. VSH marita,disproteinemie, anemie grad
1. Endoscopic : ulceratii acoperite de membrane pultacee si polipi inflamatori;
3. Forma grava- diaree profuza pina la 30 sec. diaree afecala alcatuita din puroi si singe. Febra mare, stare de prostatie,
astenie ,tahicardie, edeme conditionate de hipoalbuminemie.
Complicatii:
1. Locale: hemoragia intestinala,perforatia intestinului; megacolon toxic; fisuri anale; malignizare;
2. Generale: colangita sclerozanta, artrita; endocardita; eritem nodos;iridociclita.
Diagnostic-anamneza, examen obiectiv, analiza generala a singelui; biochimia singelui; coprograma; coprocultura;
endoscopia; irigoscopia.
Diagnostic diferential:
1. Dizinteria acuta;
2. Boala Crohn- afectiune inflamatorie cronica a intestinului, caracterizata prin afectarea discontinua si transmurala a
tuturor paturilor peretelui intestinului si formarea de granuloame necazeoase. Marcherii genetici caracteristici
pentru boala data sunt HLA, DR1,DRW5;
3. Amibiaza si balantidiaza;
4. Colite infectioase;
5. Polipoza rectocolonica;
6. SIDA.
Tratamentul este complex vezi pag. 85 vol 2 manual Rudi;
Intrebarea 99:Hepatita virala cronica(prelegeri)
Definitie:Hepatitele cronice reprezint acele afeciuni hepatice, cu multiple cauze i severitate diferit, cu manifestri
clinice i imunologice variate, n care inflamaia hepatic dureaz de peste 6 luni.
Etiologia:n majoritatea cazurilor etiologia hepatitelor cronice este viral. La etapa actual exist teste serologice sensibile
ce permit identificarea a 7 virui: A,B, C,D,E,F,G: A i E cu manifestri de transmitere fecal-oral, ce nu dau forme cronice;
B,C,D,F,G - cu cale de transmitere parenteral, care dau forme cronice. Clasificarea hepatitei cronice: ______________________
____________________
Forma (etiologic) Faza Gradul de Stadiu (morfologic) Scor Knodell
activitate
Replicativ Minimal
Moderat
0 - absena fibrozei
Hepatitele cronice Integrativ 1 - fibroz periportal slab
Pronunat
virale B, delta C, G, F pronunat
Hepatit Acutizare 2 - fibroz moderat cu septe
autoimun Remisie portoportale
Hepatit Acutizare 3 - fibroz pronunat cu septe
medicamentoas Remisie porto-central
Hepatit 4 - ciroz hepatic
criptogen
Virusul hepatic C:
Se distinge printr-o mare variabilitate genotipica. Caracterizeaza hepatitele posttransfuzionale. Histologic HC cu virusl
hepatitei c(hcv) se distinge prin agragate limfoide in spatiile porte,modificarea canaliculelor biliare,steatoza hepatocitelor
diagnosticul de HCV, se bazeaza pe identificarea Ac anti-HBV indreptati impotriva proteinelor structurale si nestructurale.
Virusul hepatic delta(D):
Este un virus defectiv avind nevoie pentru replicare de prezenta virusului hepatic B al carui antigen de suprafata il inveleste
la exterior. Agentul D se gaseste numai in concordanta cu HBV. Absenta HBC IgM la un pacient cuAGHBs si VHD pozitiv
semnifica infectie succesiva. Asocierea celor doua particule agraveaza procesul. Serologic infectia cu VHD se poate confirma
pe baza existentei Ag HBs fara anticorpi anti-VHD . Diagnosticul hepatitei cronice: 3 etape:
1. Recunoasterea existentei bolii hepatice: astenie,scaderea performantelor academice,manifestari dispeptice,jena
in hipocondrul drept,migrena. Examen clinic:hepatomegalie,splenomegalie moderata.
2. Stabilirea stadiului evolutiv si diferentierea de ciroza hepatica:punctia biopsie hepatica.
3. Stabilirea gradului de activitate a hepatitei cronice:nivelul transaminazelor,dublarea nivelului gamaglobulinelor. Se
apreciaza sindromul citolitic,hepatopriv si activitatea mezenchimala.
Tratamentul hepatitelor:
1. Un regim caloric corespunzator virstei: cu predominarea gramilor de origine vegetala.(2-3 gr/kg/zi);
2. Tratamentul antiinflamator imunosupresiv: prednisolon in doza de 1-2 mg/kg; cu durata variabila prelungita
aproape 2 ani cu o doza de intretinere de 5-10 mg/jzi;
3. Tratamentul antiviral: vidarabin (in caz de AgHBe +), actioneaza impotriva ADN ului viral,inhiba ADN
polimeraza-9-14 zile; in primele zile se administreaza 10 mg /kg; interferonul alfa in caz de semne de replicare
virala 3-5 mil Ul/m de trei ori pe saptamina timp de trei luni.
4. Tratament hepatotrofic:stimulant al regenerarii hepatice,sunt recomandate vit. Grup B, acidul aorotic, silimarina.
INTREBAREA 100:HEPATITA AUTOIMUNA LA COPII;(MANUAL RUDI VOL 2 PAGINA 99Definitie: HA este o boala
autoimuna organ specifica, caracterizata prin absenta marcherilor serologici de infectie VHB,
hipergamaglokbulinemie,autoanticorpi tisulari,sindroame imune extrahepatice si raspuns bun la imunosupresoare.
Etiologie si patogenie: ca orice boala autoimuna, HAI are o etiologie multifactoriala. Factorii incriminati in inducerea
autoimunitatii pot fi grupati in endo si exogeni.
Factorii endogeni: susceptibilitate genetica la HAI: haplotipul HLA-H1-B8DR3 si DR4.
Factorii exogeni:pierderea tolerantei fata de tesutul hepatic autolog.
Tabloul clinic:debutul insidios. Sinptomele: astenie,fatigabilitate,anorexie,greata , icter. La nivelul tegumentelor apar
purpura vasculara,eruptii maculopapuloase,eritem asemanator lupusului eritematos,angioame stelate pe regiunile
fetei,cervicala sau toracica. Prezenta vergeturilor pe coapse. La examenul abdomenului:hepatomegalie
moderata,splenomegalie constanta.
Examenul de laborator:anemia hemolitica autoimuna.
Examenul biochimic:
1. Sindromul mezenchimal inflamator-leucocitoza,VSH marit,proba cu timol
crescuta,hiperproteinemie,disproteinemie cresterea marca a imunoglobulinelor.
2. Sindromul de colestaza-bilirubina crescuta, predominant crescuta,colesterolul,fosfataza alcalina.
3. Sindromul de citoliza-marire ALT,AST,aldolazei monofosfat;
4. Sindromul hepatopriv-scad proteinele serice,albuminele,fibrinogen.
Explorari instrumentale: cu izotopi radioactivi,ecografia ficatului si cailor biliare,TC.
1. punctia biopsica hepatica.
2. Examenul morfologic-leziuni histologice.
Diagnosticul diferential:
1. Hepatitele virale icterice.
2. Hepatitele medicamentoasa.
3. Boala wilson
4. Deficit de 1 alfa antitripsina.
Tratament include:
1. Terapia conventionala-masuri igieno dietetice; repaus absolut la pat de 14-15 ore zi. Dieta nr 5 .
2. Tratamentul imunosupresor-prednisolon 1-1,5 mg/kg/zi timp de 2-3 luni pina la remisiunea clinico biologica. Apoi copilul
trece la terapia de mentinere ce alcatuieste % din doza initiala tip de 2 ani. Indicarea tratamentului imunosupresor se indica
in caz de:\
1. Clinic:mai mult de 6 luni,splenomegalie,astenie.
2. Biologice-hipergamaglobulinemie
3. Imunologice- cresterea Ig G serice mai mult de 2 mii mg /100 ml;
4. Histologice-infiltrat inflamator cronic ce evadeaza parenchimul hepatic.
Evolutie si prognostic:terapia imunosupresoare prelungeste supravetuirea dar nu previne dezvoltarea cirozei hepatice.
109
Criteriile auxiliare:paliditate,anorexia,edem sub ochi,dispepsie,retard fizic,
hematurie,anemie,leucocitoz.cre^terea TA.P/u stabilirea diagn.sunt necesare 3 criterii din cele de bazi 1-2 din cele auxiliare.Se face
urocultura cantitativ, analiza urinei-poate fi clar sau tulbure,uneori hematurie(cistite),pH-ul puin acid sau alcalin.Proteinuria poate lipsi sau
poate da urme.Leucocituria prezent sau lipsi n primele 2-3 zile.Proba Neciporenco-nr de leucocite,eritriocite.Hematuria macroscopic
trectoare.Analize biochimice-ureea,creatinina mrit,clearance-ul creatininei. Analiza general a sngelui- leucocitoz cu neutrofilie i deviere
n stnga,anemie,VSH mrit. Examene instrumentale-USG,Scintigrafia,urografia excretorie,cistografia micional.
Diagn.diferenial-ITU,cistite.
Tratament:etiotrop,patogenetic,simptomatic.Dieta nr.5din produse lactate,ulei vegetal,cartofi,morcov,sfecla ro^ie,varz,mere,pepeni
verzi,sucuri naturale.Contraindicate:cafeaua,cacao,ceapa,hreanul,carnea prjit,usturoiul,bulionul
concentrat,murturi,copturi,conservani.Mrirea cantitii de lichid pn la 2l/zi.
Trat.PN neobstructive i obstructive cuprine 2 etape:I. De atac;II. De consolidare.
n forme grave AB generale cu chimioterapice urinare.Tratam. de atac dureaz 10-14 zile n primul puseu p/u inf.joase,14-21 zile cele nalte. n
PN cronic cu obstrucie trat.pn la sterilizarea urinei.Profilaxia recidivelor 36 luni. Trat. de consolidare cu chimioterapice prin monoterapie sau
terapie combinat. Vit.A,E, C, B1,B2,B6.Fitoterapie i ape minerale.
Dispensarizarea:1. PN acut-3-6 luni; 2.PNcronic primar la eviden 5 ani , secundar-toat viaa Prognostic: PN acut
bun,PN persistenti recurent fr malformaii obstructive bun,cu obstrucie rezervat.PN cronic obstructiv pn la IRC.
106. Enurezisul(p.191)
Dereglarea controlului miciilor.Se caract. prin micii normale,necontrolate( involuntare,incon^tiente),cel mai des nocturne,la un copil mai
mare de 5 ani,de regul bieii.
Etiopatogenia:Clasif.etiologic:1. Funcional(primar,idiopatic),caractere: -predispoziia ereditar; -capacitate vezical redus; -
tulb.emoionale; -situaii conflictuale n familie, traume emoionale.2.Organic:- anomalii TU; -stenoza uretrei distale; -uretrita; -diverticul
uretral; -ITU; -IRC; -anomalii endocrine i metabolice; anomalii ali SNC.
Manifestri clinice: deregl. ritmului urinrii n timpul zilei; schimbri n senzaia de urin;incontinena de urin noaptea. Tipul
hiperreflector:polachiurie;senzaia imperativ de urinare; incontinena imperativ de urinare; miciuni frecvente; incontinena urin
noaptea. Tip hiporeflector:miciuni rare, absena senzaiei de urinare, incontinena de urin-tip ischuria paradoxal,eliminarea urinei cu
picturi n timp ce vezica e suprancrcat. Tratament:Met.de reeducare:miciunila ore fixe cu intervale progresiv n cretere, trezirea
copilului ntre orele 23 00-2 00, notarea de ctre copil n agend a rezultatelor obinute. Terapia medicamentoas:Imipramina- antidepresiv
central, create vigilena,anticolinergic. La copii mai mari de 6 ani seara n doz 25-50mg-2-3 luni.Consum redus de lichide seara,psihoterapie,n
infecii AB, terapia chirurgical a anomaliilor organice i funcionale.
108. GN cronic.
GNC se caract.prin manifestarea mai pronunat a inactivrii precoce a trombinei, n stadiul IR se determin hipercoagularea
general, disfuncia trombocitelor i depresiunea fibrinolizei.
Clasificarea:forma nefrotic, mixt, hematuric.
Forma nefrotica GNC: se caract. prin edeme,proteinurie mai sus de 3,5g/24 ore, hipo Qi disproteinemie.La muli copii sdr.
acesta determinat de Purie selectivQi ridicarea c% PCR n 94% cazuri. HT lipseQte,funciile renale sunt pstrate, sedimentul
urinar n limitele normei. Se mresc rinichii,comprimarea echilibrat a sistemului colector renal
Forma mixt a GNC: se caract.prin asocierea sdr.nefrotic cu hematurie Qi HT.Puria neselectiv rar leucociturie mononuclear
sau mixt,pe parcursul 1-2 ani se reduc funciile tubulare fr insuficien renal. Este rezistent la metodele contemporane
de tratament Qi are un prognostic nefavorabil.
Forma hematuric a GNC:hematurie fr sau n asociaie cu Purie nepronunat. Edemele Qi HT lipsesc,funciile mult timp sunt
pstrate.
n dependen de gradul de activitate al simptomelor pentru fiecare form GNC n evoluia bolii se disting 3 stadii:
1. Activ sau de recidiv:simptomele sunt pronunate.
2. Remisiunea clinico-paraclinic parial: atenuarea semnelor
3. Remisiunea complet clinicQi de laborator.
Remisiunea parialQi complet se diagnosticheaz la meninerea lor nu mai puin de 1-2 luni.
Diagnosticul diferenial:nefrita interstiial,metabolic,ereditar,capilar toxic;
cisitita,hidronefroza,hemoragii fornicale, trombocitopenia, hipoconvertinemia, sdr.Goodpasture.
Tratament formei hematurice:
Hormonii sunt contraindicai. Preparate membrano-stabilizatoare (Aevit, vit.E, Unitiol, ATF) Qi prevenirea infeciei
respiratorii frecvente, care provoac recidiva GN.
Terapia formei mixte: puls-terapia i.v. Metilprednisolon 30mg/kg peste o zi 3 cure cu tratament ulterior cu
Metilprednisolon 50-60mg/24h peste o zi cteva sptmni , puls-terapia cu citostatice 4- 5mg/kg/24h.Plasmafereza 4-5
Qedini n combinaie cu imunosupresie (glucocorticoizi,citostatice)
113
-gradul de reglare a homeostazei renale(acidoza,metabolismul hidroelectrolitic).
n snge n IRC se constat niveluri crescute de azot neproteic,uree,creatinin, acid uric.Apare retenia altor catabolii toxici ai
P:biguanide.
Modif.hematologice:anemie normocrom.
HTA;Scderea rezistenei la infecie:complicaiile:pneumonia bacterian, infecia urinar,septicemia. Modif.osoase n
IRC,osteopatia uremic.
Clinica:slbiciune,subfebrilitate,reducerea apetitului,polidipsie,retard fizic,tegumente uscate,de culoare pal- icterice,absena
sudoraiei,disfuncii intestinale,vom,poliurie,nicturie.
Date de laborator:normostenurie,hipostenurie,anemie normocrom medie sau uQoar.
Stadiul tumbular al I.R.C. (renal insufficiency)
Manifestrile clinice.copilul oboseQte repede,pierde interesul pentru joacQi Qcoal,prezint
cefalee,anorexie,poliurie,polidipsie,paliditate Qi uscciunea tegumentelor,disfuncii intestinale(gastro-
enterocolit,grea,vom)poliurie evident cu prezena deshidratrii,dereglri electrolitice-hiponatriemie) cefalee,
grea,convulsii);hipoksliemie(hipotonie muscular,apatie).
Date de laborator:reducerea filtraiei glomerurale,anemie normocrom sau hipocrom de grad ushor sau mediu,majorarea
indiciilor ureei(10-13 mmol/l), creatinina fiind normal,acidoza metabolic,hipostenurie.n acest stadiu manifestrile clinico-
paraclinice depind de etiologia I.RC.
Stadiul insuficien ei renale totale.gr.I (renal insufficinecy)
Manifestrile clinice.acuzele sunt aceleaQi ca Qi n insuficiena renal tubular,dar mai exprimate:tegumentele de culoare
icteric cu nuan pmntie,prezena sindromului hemoragic(hemoragii nazale),gastro-enterocolit,
hipertensiune,dimineralizare osoas(osteoporoz,osteomalacie),anemie de grad mediu ,deformaii evidente ale oaselor,dureri
n oase.
Date de laborator:diminuarea filtraiei glomerurale cu 40-50%,anemie hipocrom(Hb 80-90g/l),majorarea ureei,creatininei
ureei,creatinimei,acidoz metabolic,hiperfosfatemia,hipocalieimie,hiporcalciemie.
I.R.C. total.gr II(renal failure).Acuzele i manifestrile clinice sunt mai exprimate din cauza progresarii procesului
patologic.Dereglri din partea:
-sistemuluicardiovascular-hipertensiune,dereglri de ritm,pericadit,insuficiena cardiac.Se atest schimbri n ECG-tahicardie,schimbarea
amplitudei undelor P,R,T, segmentul RST mai jos de izolinie;
-sistemului respirator-pneumoniibanale,pneumonit uremic,pleurit fibrinoas,edemul plmnilor.
-sistemuluigastro/'ntest/'nal-anorexie,greuri,vom,miros neplcut din cavitatea bucal,gastro- enterocolit,meteorism.
-sistemului neuro-psihic-starea astenic ,astenodepresiv,fric nentemeiat.Se atest schimbri n vedere- senzaia de cea,sindromul
ochilor mari ro^ii(depunerea cristalelor de calciu n conjunctiv).Sunt prezente i dereglri de auz.
Date delaborator-reducerea progresiv a filtraiei glomerurale,anemie de genez mixt,hipostenuria,acidoz metabolic decompensat,valori
majorate ale creatininei i ureei,hiperfosfatemia,hiperkaliemia.
I. R.C. total.gr.III(End Stage Renal Disease). Sunt evidente att manifestrile clinice,ct i de laborator caracteristice uremiei,diureza
etse redus,atrofie muscular,schimbri ale tegumentelor i mucoaselor(stomatite),acidoz decompensat pn la com acidotic. Aplicarea
terapiei de dializ favorizeaz regresia simptomaticii,dar pe parcurs apar alte complicaii:-dereglarea echilibrului hidro-electrolitic;-dereglarea
balanei de Na,indici mai mici de 130mmol/l.Mai frecvent se prezintn stadiul tubular al I.R.C. Diagnosticul:-aprecierea factorului
ereditar,anamneza,evoluia clinic a maladiei;-aprecierea strii clinice a pacientului;-examenul urinei:-diagnosticul funcional;-examinarea
homeostazei;-diagnosticarea afeciunilor diferitelor sisteme.
Tratamentul.n tratamentul pacienilor cu .I.R.C. este important de a :
-exclude preparatele i produsele cu aciune alergic,nefrotoxic asupra rinichilor;
-asigur dezvoltarea intelectuali fizic a copilului.
Tactica tratmentului include:
-terapie conservatoare:
-hemodializa sau transplant renal;
-terapie de imunosupresie n cazul de glomerulonefrit.
Un loc aparten trtamentul I.R.C. ocupa DIETOTERAPIA. Principiul de baz al dietoterapiei constn reducerea aportului de proteine.Nu
este recomandat scderea brusc a proteinelor(0,5-0,7g/kg n 24 ore). La copii de vrst fraged se indic Similac,cu coninut redus de
electrolii i proteine i majorat de Ca+.Indicele ureeise coreleaz cu clinica I.R.C.
La copii de vrst fraged se indic Similacul n doz de 1,5-2g/kg mas iar celor mai mari 2g/kg.Dac I.R.C. progreseaz aportul de
proteine se limiteaz pn la 0,5 g/kg mas. ntruct proteinele sunt foarte importante pentru organismul n cre^tere,se indic amestecuri
proteice:cartofi i ou. n cazul cnd clearnce-ul creatininei endogene este de 20 mil/min/1,73m2 se reduce aportul de proteine animale.Dintre
lipide se va da preferin uleiului vegetal(se va reduce nivelul trigliceridelor):uleiului de msline de msline,caise(30-50)cu adaos de suc de
lmie.
La copii este contraindicat n calitate de adaos energetic Lespineflilului,care conine 70% de etanol i are aciune minimn reducerea
nivelului ureei. Deoarece la aceti bolnavi gustul de dulce sau de acru este de 10 ori mai redus,se adaug condimente ce ar stimula aceste
gusturi.
n I.R.C. sunt recomandate dietele:Giordano-Giovanetti,Borst.
Bolnavilor cu hiperahozemia i sindrom cu pierderi de sruri,pentru profilaxia disfunciei renale,se indic 1g/24 de ore de sare. n caz de
edeme,hipertensiune se indica 0,2-0,4g/24 de ore de sare.Funciile tegumentelor se stimuleaz prin bi simple sau cu tr.Se recomnd
cltirea cavitii bucale cu infuzii de ierburi,splarea regulat a dinilor.Sunt indicai sorben^ii orLI-Carbolen,Polifepan. Cura de tratment cu
sorbenii este de 2 stmni pn la 10 luni.
Corecia dereglrilor electrolitice.Se reduce cantitatea (diureza+pierderile neidentificate(400ml/m2 24 de ore). n cazul de absen a
edemilor i a hipertensiuni sarea se reduce. n ineficiena srii se administreaz Furosemid;la nceput 2 mg/kg de 1-2 ori pe zi. La pacienii cu
poliurie volumul de lichid zilnic administrat se calculeaz din raionamentul400 ml/m2+volumul de lichid la ziua precedent.n cazul cnd
coninutul de sodiu n plasm este mai mic de 120 mmol/l se micoreaz cantitatea de lichid cu 300 ml/m2i se mrete cantitatea de sodiu.
Cnd Na < 120mmol/l este necesar urgent corecia de Nan plasm se constituie 125-130 mmol/l.Este necesar controlul riguros a strii inimii
deoarece se poate dezvolta insuficiena cardiac a ventricululuistng. Cu el profilactic se administreaz Furosemid,care asigur eliminarea
surplusului de Na,Cl,K.
Corecia caliului.n cazul de hiperkaliemie(6,5mmol/l) se indic:
-i/v bicorbonat de sodiu de 4% 3-4 mEq/kg n decurs de 10 min.
Favorizeaz trecerea K n celul;
-i/v n soluie de de Cach de 10 % 1 ml/kg. Reduce aciunea negativ a hiperkaliemiei asupra muchiului cardiac. Este contraindicat la bolnavii
ce primesc glicozie cardiace.
Se execut aportul K cu alimentele,se recomand sorbit de 70%:10-15ml la 1m2 corp fiecare 2 ore pn la declanarea diareei. Msurile
indicate sunt temporare.
Indicaii pentru hemodializa :K>3,5 mmol/l. Se dezvoltn cazul poliuriei, hiporaldosperonismului,,acidozei tulburale
renale,diareei,malabsoriei ,terapiei intensive cu diuretice ,dozelor mari de purgative.
Manifestri clinice:miastenia,micQorarea motoricii gastrice Qi intestinale,ileusul paralitic.
EGG Qi asculativ:manifestri caracteristice insuficienei cardiace mrirea limitelor cordului,suflu sistolic la apex,intervalul Q-T
mrit,reducerea segmentului S-T mai jos de izolinie,unda U patologic.
n hipokaliemie sunt recomandate produse bogate n potasiu:curmale, smochine
,ingir,stafide,poam,caise,mazre,ptrunjel,varz,boabe,cartofi,pine neagr,orez,nuci,ciuperci,ciocolat,cacao- praf.Din preparatele pe
os:Panangin (1 dr-36,2mg K+),Asparcam(1 p-40,1 mg K+).Asparcamul conine Mg Qi acid ascorbic, ceea ce favorizeaz trecerea ionilor de K+
INTRACELULAR.
Corecia acidozei se aplic cnd SB<18-20 mmol/l. Se administreaz bicarbonatul de sodiu 2-3 mEq/kg. ntr-o linguri de sod se conin 4 mEq
baz.
n cazul acidozei pronunate <15 mmol/l se administreaz bicarbonat de sodiu (soluie de 8%),calculat deup formula:.
V=0,2 x P x BE
Unde: P-masa
BE-deficitul bazic.
La bolnavii cu T/A mrit,edeme,insuficien cardiovascular corecia bicarbonailor la plasma se efectueaz cnd BE=18-21 mmol/l.
n hipertonie:dietcu excluderea srii,Captopril(inhibitor al enzimei de conversie),preparate de Rauwolfia n combinaie cu diuretice.
n hipertonie-indicareablocatorilor canalelor de calciu-Nifdipin 0,25-0,5 mg/kg n 2 prize,oral sau sublingual,inhibitorilorenzimei de
conversie-Captopril1-6 mg/kg n 3 prize sau 0,1-0,5 mg/kg n 2 prize.
n osteopatii-administrareapreparatelor de calciu:calciu carbonat 4-6 gr n 24 de ore sub controlul Ca+ n ser. Indicarea vitaminei D2-4000-
40000 Un/24 de ore sau vitamina D3 10000-20000 UA,Calcitriol 1-2 ^g n 24 de ore. Este necesar efectuarea reaciei Sulcovici Qi controlul
calciului seric.
Durata curei de tratament1-1,5 luni cu repetarea ei peste 2-3 stmni .
Administrarea suplimentar a preparatelor vitaminei D n caz de necesitate.
Anemiacu greu,dar poate fi combtut prin administrarea de eritropoetin recombinat,doza maximal la 150200 UA/kg de 3 ori pe sptmn
timp de 4-6 sptmni. ntruct utilizarea chelatorilor de fosfor pe baz de aluminiu duce la scurtarea vieii eritrocitelor,se indic Deferoxamin.
Retardulfizic se combate prin administrarea hormonului de creQtere 4 UA m2/24 de ore subcutan.
Terapia de substituie:
Indicaii pentru hemodializa(seapreciaz individual,n fiecare caz concret):
-filtraia glomerular< 10 ml/min x 1,73 m2<
-Creatinina serului>0,7 mmol/l;
-hiperkaliemia>6,5 mmol/l;
-hipertensiunea necontrolt
-pericadit uremic;
Contraindicaii n hemodializ:
-maladii psihice;
-tumori maligne;
-mas corporal mic;
-vicii congenitale multiple;
-refuzul prinilor la terapie cu dializ.
Prognostic.Progresele realizate n ultimii ani n ceea ce priveQte diagnosticul I.R.C., terapia unor nevropatii cu evoluie progresiv,depistarea
precoce Qi tratamentul chirurgical al malformaiilor tractului urinar,terapia conservatoare a I.R.C. Qi ndeosebi practicarea dializei cronice Qi a
transplantului renal au ameliorat considerabil prognosticul acestui sindrom,prelungind viaa acestor copii cu 25-30 ani.
115
intermediar ntre hematom echimoz. Sngerarea de tip mixt este caracteristic pentru boala Willebrand cu dereglri trombocitare de
coagulare ,deficien profund a factorilor VII VIII diatezele hemoragice secundare,determinate de sindromul coagulrii intravasculare
diseminate.
Tipul vascular-purpuralal sngerrii include hemoragiile determinate de modificrile inflamatorii n vasele de calibru mic esuturile
perivasculare.Hemoragiile apar pe fondalul modificrlie locale exsudativ-inflamatorii ,n legtur cu ce erupiile puin se reliefeaz deasupra
nivelului pielii,sunt dure,formeaz bondura infiltrativ pigmentar uneori se necrozeaz formeaz cruste.
Tipul angiomatosse ntlne^te n displaziile vasculare de genez congenital sau dobndit- telangiectazii(boalaa Rendu-Osler-Weber,Luis-
Barr, formele secundare n ciroza hepatic)sau n microangiomatoze. Cele mai frecvente mai grave sunt hemoragiile nazale,urmeaz
hemoragiile recidivante din telangiectaziile gastrice,intestinale,renale i pulmonare.
Ca surs a hemoragiilor profuze pulmonare pot servi unturile arteriovenoase , care imit pe radiogram o tumoare sau un focar de
tuberculoz. Prezena la copil a efectrii ereditare a hemostazei se determin prin aprecierea caracterului datelor anamnestice
clince(sngerare din copilrie,hemoragiile repetate pe parcurs,cazuri analogice n familie).Este necesar de precizat,c lipsa patologiei analoage
n familie nu nseamn lipsa afectrii hemostaze,care poate evolua pentru prima dat (cazurile sporadice). n formele umoare de diateze
hemoragice sngerarea poate prezenta consecina unei traume sau intervenii chirurgicale,n cazul cnd mecanismele hemostatice nu sunt n
stare s compenseze hemoragia.De aceea bolnavii cu suspecii la o diatez hemoragic ereditar necesit o supraveghere deosebit,n
particular,dup extracia dinilor.
La bolnavii cu defect n sistemul vascular-trombocitar,hemoragiile intervin nemijlocit dup traum,deoarece nu se formeaz trombul
primarcuiul trombocitar - este dereglat etapa final a hemostazei. Perioada de timp de la traumatizarea esuturilor pn la nceputul
hemoragiilor este mare,la unii bolnavi de la cteva ore pn la cteva zile. Localizarea hemoragiilor,determinate de dereglrile hemostazei
primare,au distincii considerabile de hemoragiile de coagulare.Pentru coagulopatii cu dereglarea sintezei factorilor plasmatici de coagulare
sunt tipice n articulaii esuturile moi.La bolnavii cu hemofilia A B se stabilesc semne ale hemoragiilor precedente n articulaii (ngo^area
capsulei articulare,limitarea volumului,contracturile,atrofia muchilor. Diagnosticul dereglrii sistemului trombocitar al hemostazei.
n insuficiena trombocitar congenital dobndirea manifestrile hemoragice sunt determinte la unul din nivelele reaciei consecutive
hemostatice:sunt determinate la unul din nivelele reaciei consecutive hemostatice . Cu scop de determinare a insuficienei activitii
funcionale a plachetelor trombocitare aprecierea caracterului patologic al afeciunilor trombocitare sunt necesare urmtoarele precizri:
Etapa I-se stabilete faptul dereglrii n acest compartiment al hemostazei;
Etapa II-se determin faza concret a reaciilor trombocitare;
Etapa III- se precizez efectul structural biochimic care st la baza dereglrii hemostazei.
La prima etapse determin tipul de sngerare(capilar sau mixt),testele sreening-durata sngerrii(testul Duke),rezistena capilar,numrul
trombocitelor testele se adezivitate agregare.
La etapa a douade diagnostic se efecuteaz probele de determinare a adezivitii prin lipsa sau reducerea agregrii n prezena
ristomicinei,corectarea defectului trombocitar de ctre factorul Willebrand proba
fotometric de determinare a agregrii primare cu ADF,proba la fibrinogen,aprecierea undei a doua a agregrii trombocitelor.
La etapa a treiaare loc aprecierea undei a doua de agregare a trombocitelor(dereglarea funciei de secreie a plachetelor),testul cu acid
arhidonic,aprecierea participrii trombocitelor la procesul de coagulare a sngelui. Aprecierea numrului de trombocite n frotiurile de
sngenfrotiul subire,fixat cu metanor,colorat dup Romanovschi-Giemsa determinm numrul de trombocite la 1000 de eritrocite.
Numrul de trombocite este egal cu numrul de trombocite la 1000 de eritrocite n frontiu nmulit la numrul de eritrocite. Rezumatul obinut
se mparte la 1000,obinnd astfel numrul de trombocite n promile(norma este 40-60%)transformndu-le apoi n sistemul SI (norma 150-
450*109/l).
Aprecierea activitii de agregare Ui de adezivitate a trombocitelor.
La baza metodei st imitarea proceselor reactive ale trombocitelor la contactul lor cu fibrele de colagen,suprafaa sticlei,tifon,vat. Poate fi utilizat
metoda cu folosirea unei cosie din fibre de sticl cu lungimea Qi masa standarde(1-6cm, m-0,5g,timpul explorrii-15 sec).
Determinarea procentului trombocitelor,reinute de cosi,care caracterizeaz activitatea de adezivitate Qi agregare a plachetelor,se calculeaz
dup formula:
A-B/A*100%
Unde A-numrul de trombocite n sngele venos x109/l
B-numrul de trombocite n prima pictur de snge,propulsat prin cosia timp de 15 sec x 109/l. Procesul de
agregareactualmente poate fi aprexiat prin dou metode: cercetarea n sistemul fotometric Qi supravegherea vizual sau microscopic a
procesului de agregare.
Metoda fotometriceste bazatpe fenomene fizice,determinate de modificrile optice ale plasmei la concentraie diferit a trombocitelor n
mediu -la concentraia mare a celulelor transmisia muninii este mic,iar la reducerea numrului de trombocite acesta creQte.
Aprecierea vizual:neprubet siliconizat se introduc 0,2 ml de plasm Qi se menine temperatura de 370C (baia de ap). Dup 30 sec se
adaug 0,1 ml de acid difosforic Qi se fixeaz timpul de formare a agregatelor. n caz de necesitate se utilizeaz determinarea microscopic. Timpul
de formare a agregatelor pn la 60 sec constituie reacia normal ,mai mult de 60 sec reacia patologic.
Testul de agregare cu ristomicin-testareafactorului Willebrand. Pe lama microscopic se amestecn cantitate egal cercetarea bogatn
trombocite cu soluie de ristomicin de diferit concentraie. Dupa 2 min la microscop se determin concentraia minim a ristomicinei ce induce
reacia evident de agregare a plachetelor. Norma pentru proba dat este de 0,6-0,05 mg/ml de ristomicin. La bolnavii cu boala Willebrand
indicele este mai mare de 0,80-0,05 mg/ml.
Cercetarea funciei de retracie a cheagului-contractareaQi comprimarea cheagului din fibrin ca rezultat al activrii sistemului
actomiozinic n trombocite. 2 metode:-ntr-o eprubet siliconizat gradat la 0,1 ml colectm 5mlde snge venos. Introducem on eprubet o
baghet de sticln form de spiral Qi o fixm n poziia vertical. Introducem la temperatura 37.Peste o or scoatem bagheta mpreun cu
cheagul format pe ea. Indicele de retracie la oameni sntoQi: 0,48- 0,62(48-62%).Retracia insuficient e n trombocitopenie Qi n disfuncii
trombocitare.
Aprecierea activitii de coagulare a trombocitelor:-apreciereafosfoL membranei plasmatice Qi disponibilitatea lor la activitatea
plachetelor sangvine.
Diagnosticul dereglrilor sist.coagulator al hemostazei:
Metode de investigare a coagulrii sanguine:
Timpul de coagulare a sngelui venos (proba LeeWhite):caract.activitatea de coagulare a sngelui integru prin determinarea vitezei de
formare a cheagului. Este pozitiv n afectrile profunde ale hemostazei secundare- hemofilie, boala Willebrand.
Timpul de recalcificare a plasmei:etimpul de coagulare a plasmei citrate n condiiile termostatului la temperatura de 37,dup adugarea n ea
a CaCl.
Timpul activat al tromboplastineipariale:determin mecanismul intrinsec al activitii de coagulare a plasmei.
Testul de caracterizare a mecanismului extrinsec de coagulare sanguin. Timpul protrombinic.(indicele
protrombinic):determinarea timpului de recalcificare a plasmei citrate n prezena surplusului de tromboplastin tisular. El creQte n
tratamentul bolnavilor cu heparin,cumarin.
Testul de caracterizare a cilor comune de coagularesanguin.determinarea timpului de coagulare a plasmei citrate dup suplimentarea ei
cu soluie de trombin de concentraie mic.
Determinarea nivelului de fibrinogen:prinmetode fizice Qi imunologice. CreQterea coninutului de fibrinogen n strile de hipercoagulare,iar
micQorarea reflect dereglrile hipocoagulatorii complexe ale hemostazei.
Testul de lizn uree a cheagului din fibrin:factorul Xll,factorul fibrin-stabilizant,fibrinaza este activat de ctre trombinn prezena ionilor
de Ca Qi asigur sudarea covalent a monomerilor de fibrin,formnd un polimer stabil. Stabilizat de factorul Xlll,cheagul din fibrin nu se dizolvn
soluie de 5M. La reducerea factorului XII l,liza cheagului de fibrin se mreQte Qi acest fenomen este utilizat pentru aprecierea activitii de
coagulare a factorului XIII
117