Sunteți pe pagina 1din 54

CURS 1 ORTODONTIE

Consecintele evolutiei filogenetice:


-reducerea viscerocraniului: se reduc toate componentele:oase,dinti dar cu viteze diferite
Ex: reducerea in dimensiune a oaselor maxilare mai mare decat reducerea in dimensiune si numar a
dintilor; de aici rezulta anomaliile dentomaxilare cu inghesuire
Reducerea dintilor intereseaza ultimii dinti din fiecare grup (M3 , PM2 , IL) cu exceptia IC inferior, care
este mai des interesat decat IL inferior
Frecventa: M3 > IL. SUP > PM2 INF > IC INF
- cresterea neurocraniului
- parodontiul cu structura fina, sensibila
- musculatura nu e de forta, ci are o structura rafinata
CURS 1
Ortho=drept
-exceptie: un dinte/grup dentar au spatiu, insa din varii motive nu s-au asezat correct
-4 canini asezati V/P, iar intre IL si primii Pm nu avem spatiu=>marim arcadele/trimitem M inapoi, precum si
Pm (va fi foarte greu, nu cu aceeasi rata cu care s-au mezializat)
+18 ani=> sacrificam alti dd (IL sau PM1). Diferenta intre valoarea preteica si cea parodontala este egala, dar
intervine factorul esthetic (ne oblige sa ne ducem cu extractia cat mai D).
-dimensiunea dentara e dictate de latimea dintilor.
-normal: 1/3 pana la 1/2 din lungime
-ideal, valoarea latimii IC permanent=9mm. La C la fel.
-sacrificam dintele mai putin important sic el mai aproape de focarul de inghesuire.
ORTOPEDIA DENTO-FACIALA:
-largirea oaselor (toate structurile ADM)
-nu raman la fel dezvoltarea si aspectul facial
Aparatele ortodontice au in component lor:
-material plastic (acrilat)
-metal
-ambele (acrilat+metal)
-elemente ceramic
Scop: armonizarea malpozitiilor dentare
Indicatii: anomalii de inghesuire, anomalii de spatiere (mai rar)

Anul 1600- moda slefuiri selective (in present, la finalul tratamentului orthodontic sau in DT, cand un DP
vrea sa erupa si nu are loc de una din fetele proximale ale DT).
Coordonatele dentitiei in cursul dezvoltarii: orice dinte cauta vecinul (mai ales dinspre M-miscare fiziologica
meziala) si antagonistul.
Nu exista miscare de translatie in ortodontie (translatia rezulta din miscarea de basculare coroana-radacina)
Forta optima si optimala: forta medie la fiecare dinte in parte(la forte usoare). Niciodata nu raspunde un dinte la
forte mari.
Couchard (dupa 1760)=> scoaterea dintilor malpozitionati si reimiplantarea lor (tractionare cu un fir de matase
in pozitie optima)
Carabelli=> primul care a introdus modelele in stomatology si a realizat descrierea impecabila a ocluziei
deschise.
Angle=> conservator. Primul care a orientat orthodontia spre modern si primul care a dezvoltat aparatele
ortodontice
Case=> extractionist.
Diferentele dintre aparatele mobile si cele mobilizabile/fixe:

Tin de posibilitatea de ancorare in cavitatea bucala


Aparate mobile:
o Nu au niciun element de ancorare care sa le mentina in cavitatea bucala (gutiera/croset)
Aparate mobilizabile:
o Au elemente de agregare fixate pe dinti.
o Se mentin minim 16-18 ore/zi.

Aparatura ortodontica fixa niciodata nu face largirea maxilarelor. Acesta se realizeaza prin chirurgia ortognata.
EVOLUTIA FILOGENETICA
Conceptual actual al previziunilor privind evolutia filogenetica in ortodontie: pleaca ultimele grupe
dentare, dinspre posterior spre anterior
Consecintele evolutiei filogenetice:
Reducerea viscerocraniului
Cresterea neurocraniului
La nivelul viscerocraniului se reduc toate componentele (oase+ formatiuni dentare), insa nu cu
aceeasi viteza. Viteza de reducere a oaselor maxilare > viteza de reducere a dintilor ca
numar/dimensiune=anomalii dento-maxilare cu inghesuire.
La nivelul dintilor, procesul reductive intereseaza ultimii dinti din fiecare grup (teoria
proterogenetica sau a sfarsitului de serie= teoria Hotz= ultimii M, Pm2, IL cu exceptia IC
inferior)
Extractia dirijata a lui Hotz:
o M3=IL SUPERIOR
frecventa absentei dintilor ca urmare a
o PM2 INFERIOR
evolutiei filogenetice
o IC INFERIOR

Parodontiul cu o structura mai fina, datorita factorilor de mediu si alimentari. In present, boala
parodontala apare si in cazul copiilor.
Musculatura mai slab dezvoltata, insa structurata rafinat (in functie de mimica=> ex: teatrul
mimicii, teatrul mut)
*maimutele au 4 Pm si 3 M.

CURS 2 ORTODONTIE ONTOGENEZA (ONTOGENIE)

Definitie odontogenie: Dezvoltarea organismului de la ovulul fecundat, pana la moarte; se considera ca repeta
pe scurt filogenia;

Perioade:
1. Organogeneza (luna 1-3 V.I.U ) apar si se diferentiaza organele; daca intervin factori teratogeni poate
sa apara lipsa sau supranumerarea anumitor organe, precum si malformatii importante la conformarea
organelor .
EX: dinti supranumerari, anodontii, malformatii congenital (despicaturi)

2. Morfogeneza perfectionare morfofunctionala a organelor, de la 3 luni V.I.U. - pana la maturitate.


a) Intrauterina
b) Extrauterina
Apar modificari structural mai putin grave, asociate sau nu cu tulburari functionale.
Procese :
- crestere = multiplicare celulara egala, influentata de fact. genetici, apoi inegala
- dezvoltare = crestere inegala (fact. Genetici, endocrini, mediu, alimentatie)
- modelarea = adaptarea organelor la functii (fact, functionali)
Fertilizare => zigot => div celulara (egala + inegala) => 4 celule => 8 celule => morulus => div totala, dar
inegala => micromere (trofoblasti) la periferie servesc la nidatia (nutritia ) oului

3.
4.
5.
6.

macromere formeaza butonul embrionar ( celulele de la periferia nutonului embrionar se


multimplica foarte intens, se curbeaza si ajung sa delimiteze o cavitate = LECITOCEL/ SAC
VITELIN
Formarea celulei ou ( zigot)
Diviziune celulara totala si egala pana la 8 blastomere
Diviziune totala inegala
Exista 2 categorii de celule :
-micromere (trofoblaste) la periferie pt nidatia ovulului
-macromere (formeaza butonul embrionar)

7. Butonul embrionar

celulele de la periferie se multiplica foarte intens, se cubeaza si delimiteaza o cavitate numita sacul
vitelin
in centru prezinta o dehiscenta care se mareste si rezulta vezicula amniotica => 2 cavitati separate prin 2
straturi de cellule = stadiul DIDERMIC

8. Stadiul didermic
- ectoderm - spre vezicula amniotica
- endoderm spre sacul vitelin

9. Formare mesoderm (stadiul tridermic)


se formeaza mai tarziu
- aproximativ pe fata ventrala a butonului embrionar, apare o ingrosare celulara numita NODULUL LUI
HENSEN, care se continua spre caudal cu o alta ingrosare = linia primitiva
- la nivelul ingrosarii apar cellule noi, mezodermale (mezoblastice) care se multiplica intens, patrund intre
celelelate 2 straturi pe care le separa si determina aparitia MEZODERMULUI ( al treilea strat)
- din mezoblast de formeaza :
o
o
o
o

t.osos
t . muscular
t . conjunctiv
t. cartilaginos

10. Mezodermizare desfiintarea ectodermului si a endodermului de catre mesoderm prin patrunderea celulelor
mezodermale printre cele epiteliale determina disparitia lor
- Alipirea formatiunilor care cresc pana ajung in contact - cand nu se produce, se dezlipesc
foitele epidermului si apar despicaturile congenitale

ETAPA ARCURILOR BRANHIALE


- sunt in numar de 6
- apar in saptamana 4 V.I.U
- apar 4 arcuri bine dezvoltate, 5 si 6 rudimentare
- numerotate cranio-caudal
- exista intre sapt 4-7 si dispar in ziua 35 prin mezodermizare (fistule branhiale)
- contribuie la formarea capului si gatului
- primul arc branhial are rol in dezvoltarea facial

- mecaism de aparitie :

o crestere accelerata a mezodermului


o invaginarea foitelor acoperitoare
o procesele de flexiune ale extremitatii cefalice

1. ARCUL I (nervul trigemen)


- parti moi si scheletice ale ADM:
maxilar cea mai mare parte
mandibula
muschii masticatori
2. ARCUL II (nervul facial)
- muschii mimicii
- o parte din osul hyoid
3. ARCUL III (nerv glosofaringian)
-

cealalta parte din osul hyoid


glanda tiroida

4. ARCUL IV , V (nerv vag)


- portiunea inferioara a gatului
- portiunea superioara a toracelui

FORMAREA ELEMENTELOR ADM


La polul superior al embrionului, prin proliferarea esutului mezodermal, apare o nfundare =
STOMODEUM (GURA PRIMITIV), tapetat de ectoderm i separat de restul intestinului primitiv
prin mb buco-faringian, format din 2 straturi: ectoderm i endoderm
n jurul stomodeumului se vor forma mugurii faciali, din care vor rezulta maxilarul i mandibula, cu
material din primul arc branhial.
Tot n jurul stomodeumului se dezvolta organele de sim: veziculele optice, fosetele auditive i placadele
olfactive.

MUGURII FACIALI sunt:

1 mugure frontal (MF)


1 / 2 muguri nazali interni (MNI)
2 muguri nazali externi (MNE)
2 muguri maxilari superiori (MMS)
2 muguri mandibulari (MM)

Din MNI se formeaz:


1. Lama perpendicular a etmoidului

2.
3.
4.
5.

Septul nazal
Osul incisiv
Tuberculul median al buzei superioare i filtrumul (anul subnazal)
Particip la formarea palatului primar

Din MNE se formeaz:


1.
2.
3.
4.
5.
6.

Partea supero-intern a orbitei


Aripile nasului
Oasele proprii ale nasului
Lamele laterale ale etmoidului
Osul lacrimal
Poriunea intern a maxilarului (pereii laterali ai FN)

Din MMS se formeaz:


1. Restul maxilarului
2. Palatul primar i secundar
3. Poriunea lateral a buzei superioare
Din MM se formeaz:
1. Mandibula
2. Planeul bucal
3. O parte din materialul limbii
Maxilarul se formeaz prin creterea i unirea MNI cu MMS, iar mandibula din unirea celor 2 MM, prin
procesul de mezodermizare.
Cavitatea primitiv nazo-bucal va fi mparit ulterior n du caviti nazale i o cavitate bucal, printrun proces de septare vertical i orizontal.
Formarea bolii palatine are loc n dou etape:
1. Formarea palatului primar are loc din MNI i MMS care cresc i se unesc prin
mezodermizare, proces care are loc dinspre posterior spre anterior
2. Palatul secundar se dezvolt dinspre anterior spre posterior, cu material din MMS, care
emit prelungiri spre linia median, trec deasupra limbii i se unesc pe linia median. De
asemenea, se face unirea cu palatul primar i septul nazal. La locul de unire a palatului
primar cu cel secundar se formeaz canalul nazo-palatin.
FORMAREA SCHELETULUI ADM

Este strns legat de dezvoltarea ntregului ADM


Osificarea: proces intra i extrauterin, de apariie a unor zone de formare a osului, zone ce apar
ntr-o anumit ordine i cu o anumit cronologie

Se disting 3 perioade:
1. De difereniere: apar centrele de osificare
2. De proliferare: extinderea osificrii (3 luni i jumtate)
3. De construcie: reorganizarea structurii interne

Transformarea esutului conjunctiv (principalul derivat al . mezodermal) n esut osos sepoate face prin
mai multe mecanisme:
1. Prin transformarea direct a esutului fibros n esut osos, constituind aa-numita osificare
membranoas sau osificare direct.
2. Prin transformarea esutului conjunctiv iniial n esut cartilaginos, urmat de osificarea acestuia
din urm, deci prin existena unei faze intermediare encondrale. Este vorba de osificarea
encondral sau de substituie.
3. Prin combinarea celor 2 procese n poriuni diferite ale aceleiai piese osoase.

OSIFICAREA DIRECT- MECANISM:

La nivelul piesei membranoase apar centre de osificare (aglomerri de celule conjunctive).


La acest nivel apar celule cu proprieti noi = OSTEOBLASTE, care depun esut osteoid (de
origine proteic), care ulterior e impregnat cu sruri minerale.
Aceste centre de osificare sunt caracteristice pentru fiecare os (ca localizare i moment al
apariiei). La periferia oaselor condensare fibroas = PERIOST. Rol : formare, cretere,
protecie osoas
La nivelul suturilor, la locul de unire cu alte oase, rmne de asemenea un strat de esut
conjunctiv= ESUT CONJUNCTIV AL SUTURILOR. Rol: cretere osoas

OASE CU OSIFICARE DESMAL DIRECT:

La nivelul cutiei craniene: frontalul, parietalul, scuama occipitalului, scuama temporal, aripile
mari ale sfenoidului, apofizele pterigoide.
La nivelul masivului facial: maxilarul superior, o parte a mandibulei, osul malar, oasele lacrimale
La nivelul organismului: oasele bazinului, omoplatul

ETAPELE CONDRIFICRII:

Condensarea mezenchimului ntr-o anumit zon= centre de condrificare


Diferenierea i aglomerarea de celule= CONDROBLASTE
Formarea materiei sau subst fundamentale
Condensare mezenchimatoas la periferia piesei, alctuind pericondrul

TRANSFORMAREA OSOAS SE FACE:

Pornind de la periferie
Din interiorul masei cartilaginoase
Situaie particular: cartilaj condilian se metaplazeaz osos la partea inferioar i regereaz
condrogenic la partea superioar.

Cartilajul condilian la nivelul ramului superior mandibular. Se consider c asigur creterea n


sens vertical a mandibulei. Inferior: proces de cretere osoas. Superior: proces de alungire a
esutului cartilaginos.
esutul cartilaginos sufer apoi un proces de metaplazie osoas, prin:

Osificare periferic
Pe faa interna nveliului apare un strat de osteoblaste, care vor produce
straturi de esut osos
Osificare encondral
n interiorul masei cartilaginoase apar insule de osteoblaste care ncep s
depun mas osoas. Aceste mase nlocuiesc esutul cartilaginos, care e
nlturat printr-un proces de condroliz (chimic) i condroclazie
(condroclaste).

OASE DE NATUR ENCONDRAL:

Mezetmoidul
Cornetul inferior
Cea mai mare parte din sfenoid
Partea bazilar a occipitalului
Procesele exooccipitale

Oasele sufer transformri permanente, att la suprafa, modificndu-i forma, ct i n


profunzimemodificndu-i structura.
PROCESUL DE REMANIERE OSOAS se face prin:

Rezorbia osoas (osteoliz+osteoclaste)


Apariia osoas cu formare de os nou

La sfritul sptmnii 4 VIU exista o schi cartilaginoas a feei, alctuit din lama perpendicular a
etmoidului i 2 prelungiri care formeaz capsula nazal cartilaginoas.
La nivelul arcurilor branhiale se dezvolt nainte i n jos catilajul lui Meckel, iar sub el cartilajul lui
Reichert.
CARTILAJUL LUI MECKEL:

Apare n luna 2 VIU


Se compune din 2 lame cartilaginoase, simetrice: stng i dreapt
Fiecare din aceste pri se compune dintr-un segment ventral (mandibular) i un segment dorsal
(timpanic)-va forma ciocanul i nicovala
1. SEGMENTUL MANDIBULAR- 3 PRI:
a) Poriune median, anterioar, parasimfizar
-se consider c va dezvolta oscioarele mentale, viitoarele apofize genii
b) Poriune mijlocie, paramedian, paramandibular
-se resoarbe treptat, lsnd loc osificrii directe, desmale

c) Poriune posterioar, paracondilian


-se atrofiaz, transformndu-se ntr-un cordon conjunctiv care formeaz
ligamentul lateral intern al mandibulei
CARTILAJUL REICHERT:

Segment anterior- va forma coarnele mici ale hioidului


Segment mijlociu- din el se formeaz ligamentul stilohiodian
Segment posterior- se formeaz apofizele stiloide i scria
Corpul i coarnele mari ale hioidului se formeaz din masa cartilaginoas situat n cel de-al 3lea arc branhial.

OSIFICAREA MANDIBULEI
Mandibula isi incepe osificarea precoe, la zilele 30-40 de viata intrauterina. Este al doilea os al
organismului care se osifica, dupa clavicula.
Osificarea mandibulei se face din mai multe puncte, care pentru o hemimandibula sunt:
-

un punct central sau nucleu principal, numit si angular inferior;


un punct incisiv secundar;
un punct mentonier;
un punct condilian;
un punct coronoidian;
un punct pentru spina lui Spix;

Centrele de osificare directa se dezvolta lateral (in afara) cartilajului lui Meckel.
Mecanism: Osificarea incepe la nivelul nucleului principal, se propaga spre anterior si inferior, iar in
momentul in care lama osoasa ajunge la marginea inferioara a mandibulei membranoase, se rasfrange si
=> 2 pereti ososi dispusi in V, ambii situati in afara cartilajului lui Meckel; santul osos astfel format
sufera un process de septare orizontala si vertical, delimitandu-se canalele mandibulare si mugurii
dentari.
Cartilajul lui Meckel dispare (rol de conformator);
Numai zona anterioara a cartilajului lui Meckel sufera un process de osificare indirect rezultand
asa numitele oscioare mentale => viitoarele apofize geni.
Zona posterioara a cartilajului => lig. la ATM

Formarea mentonului este o caracteristica a omului. Este o ingrosare data de:


-

pozitia de implantare a dintilor fata de baza osoasa;


pozitia bipeda;
miscarea de indoire a potcoavei mandibulare;
ca o compensare la actiunea muschilor ce se insera pe marginea inferioara a regiunii anterioare a
mandibulei;

La om, stadiul fetal se caracterizeaza prin absenta mentonului.


La copilul mic este foarte putin dezvoltat.
Evolutia sa are loc odata cu dezvoltarea ADM.
Ramura orizontala are deci o osificare directa, cu exceptia regiunii geniene cu osificare indirecta
Ramura ascendenta are zone de osificare directa (condiliana, coronoidiana, a spinei lui Spix), dar in luna a 3-a
apar si cartilajele secundare:
-

cartilajul condilian
cartilajul coronoidian

cartilajul angular

Cartilajul condilian
-

contribuie cel mai mult la cresterea madibulei


are o forma alungita, de carota (morcov), orientat de sus in jos si dinapoi inainte
ramane activ o perioada foarte indelungata (pana la 21 de ani)
se osifica in portiunea inferioara si are activitate condrogenica in partea superioara, realizandu-se astfel
o alungire in sus si inapoi a ramurii ascendente prin deplasarea condilului. Dar, deoarece condilul nu se
poate deplasa din cauza rapoartelor cu ATM, in realitate restul mandibulei se deplaseaza in jos si inainte

Cartilajele coronoidian si angular au importanta mai redusa.


Madibula este deci un os cu osificare complexa, directa si indirecta, ceea ce se va rasfrange atat in
dezvoltare, cat si in posibilitatile terapeutice.

OSIFICAREA MAXILARULUI
Exista 5 puncte de osificare pentru fiecare hemimaxilar:
1.
2.
3.
4.
5.

un punct nazal, pentru regiunea canina si apofiza ascendenta


un punct incisive, intre cel nazal si linia mediana
un punct palatin, pentru anterioare ale apofizei palatine
un punct malar
un punct orbito-nazal, pentru regiunea sinusului maxilar si partea interna a planseului orbitei

In mare, pentru fiecare hemimaxilar sunt 2 zone:


-

zona anterioara (premaxilara), sub orificiul nazal, in zona incisiva


zona posterioara (postmaxilara), situata sub orbita

Aceste zone se intind foarte repede in suprafata si profunzime. Intre ele exista o lama de tesut amorf (intre
IL si C) unde se afla viitoarea sutura incisivo-canina (zona in care apar malformatii congenitale).
Partea externa a suturii se inchide in viata intrauterina, iar cea palatinala se va inchide intre 8 si 14-15 ani
(sutura incisivo-canina din bolta).

OSIFICAREA IN SUPRAFATA A MAXILARULUI SUPERIOR


In suprafata, din premaxila se dezvolta:
-

in jos lama alveolara externa incisiva


inainte spina nazala anterioara
in sus o parte din apofiza ascendenta

In suprafata, din postmaxila se dezvolta:


-

in jos lama alveolara de la canin la molar


in sus si anterior partea posterioara din apofiza ascendenta si partea anterioara din planseul orbitei
in sus si posterior restul planseului orbitei si apofiza zigomatica

OSIFICAREA IN PROFUNZIME A MAXILARULUI SUPERIOR

Se formeaza travee osoase care pornesc din lamele extene si toata masa maxilarului se osifica direct.
Traveele patrund printre foliculii dentari, pe care ii incorporeaza.

FORMAREA SINUSULUI MAXILAR


Odata cu extiderea in suprafata si in profunzime se formeaza si sinusul maxilar. Dupa formarea cavitatii
nazale permanente, relieful cavitatii nazare se modifica, rezultand cornete si meaturi.
Din meatul mijlociu rezulta infundibulul, din care se formeaza sinusul maxilar, sinusul etmoidal superior
si sinusul frontal.
Acestea sunt doar schitate in saptamana a 10-a, progreseaza odata cu coborarea foliculilor dentari, iar la
nastere sinusul maxilar are marimea unui bob de mazare. Ulterior, sinusurile se dezvolta datorita distribuirii si
propagarii fortelor generate de functionalitatea ADM.

CURS 3
Mecanismele cresterii si dezvoltarii osoase la nivelul aparatului dento-maxilar

Ce este cresterea?
-

,, o marire evolutiva a masei ,, ( STEWART ,1982)


,, o marire a numarului sau dimensiunilor ,,(PROFITT)
,, o modificare normal a cantitatii de substanta vie,, (MOYERS)
,, cresterea inseamna o marire, expansiune sau extensie a unui tesut ,, (PINKHAM)

Cresterea poate fi impartita in mai multe etape :

Cresterea intrauterina
Cresterea postnatala
Maturitatea
Batranetea

Majoritatea autorilor scot in evidenta faptul ca dezvoltarea ADM si a fetei rezulta din actiunea concomitenta a
doua potentiale :
- ereditar
- cel al solicitarilor functionale
La acestea s-ar putea adauga si alti factori generali, neereditari (alimentari,endocrini)

Pentru cresterea postnatala se pot discuta :


- tiparul (cresterea diferentiata a diferitelor segmente, cresterea cranio-caudala)
- variabilitatea
-timingul, rata si directia de crestere

In ceea ce priveste tiparul de crestere, diferite organe cresc cu rate diferite in momente diferite
Exista o modificare a raportului dintre extremitatea cefalica si restul corpului pe parcursul evolutiei:
- la 3 luni V.I.U capul reprezinta 50% din lungimea totala
- la nastere capul reprezinta 30% din lungimea totala
- la adult capul reprezinta 12% din inaltimea totala
In ceea ce priveste variabilitatea:
- nu exista 2 indivizi identici cu exceptia gemenilor siamezi
- este important sa cunoastem variabilitatea normalului, pentru a putea categorisi indivizii ca fiind
normali sau anormali

Momentul cresterii (Ritmul):


- variatiile din acest punct de vedere apar deoarece ceasul biologic al fiecarui individ este diferit
- este influentat de: ereditate, sex, factori de mediu
Puseele de crestere sunt perioade cu o crestere accelerata si depind de sex.
Puseele normale sunt:
- imediat inainte de nastere
- 1 an dupa nastere
- puseul infantil: la 3 ani
- puseul dentitiei mixte:7-9 ani la fete si 8-9 la baieti
- puseul pubertatii: 11-13 ani la fete si 14-16 ani la baieti
Modificarile de forma si dimensiune ale alementelor osoase se efectueaza prin mai multe modalitati de crestere:
1.
2.
3.
4.
5.

cresterea periostala
cresterea la nivelul suturilor
cresterea la nivelul cartilajelor
activitatea osteogenetica si osteotransformarea ligamentului alveolo-dentar
modificari de dimensiune, forma si rapoturi prin rezorbtie si apozitie

Cresterea periostala:
- are un rol deosebit pentru oasele de origine desmala
- un anumit aport periostal exista chiar in perioada de formare a piesei osoase
- activitatea osteoformatoare periostala continua pana la stadiul de adult
- fata interna a periostlui este tapetata cu un rand de osteoblaste care produc noi straturi de os periferic,
ce se incorporeaza intim la osul format anterior

Ponderea cresterii periostale este diferita la cele doua maxilare.

Mandibula beneficiaza de o suprafata periostala mult mai mare decat maxilarul, care are legaturi cu multiple
oase.
Un rol important in cresterea de tip periostal il are musculatura. Exista pe suprafata oaselor o serie de creste care
reprezinta o crestere periostala suplimentara, la nivelul insertiilor musculare.

CRESTEREA LA NIVELUL SUTURILOR:


- are loc la jonctiunea dintre doua oase de membrana, la nivelul periostului de conjugare
- in timpul evolutiei, suturile trec prin mai multe stadii:

Sincondroza
Sinfibroza - cu rol foarte important in cresterea osoasa
Sinartroza cresterea este posibila, dar e foarte redusa
Sinostoza nu mai este posibila cresterea

Structura suturilor faciale este reprezentata de 5 straturi:

Cate un strat osteogen situate adiacent osului


Spre osul vecin, cate un strat fibros, numit capsula externa
Un strat intermediar conjunctiv

Sutura este fertila in centrul sau, unde se produce tesut fibros, si osificabila pe versantele sale.
Pincipalele suturi care asigura dezvoltarea faciala sunt paralele de sus in jos si dinainte inapoi, deci cresterea
datorata activitatii suturilor este perpendiculara pe acest plan, deci in jos si inainte.

Dupa modalitatile in care se afronteaza intre ele oasele pe care le unesc, suturile pot fi :
- suturi armonice cele doua oase vin in contact prin suprafete netede; ex: s. palatina,
malara, s. fronto-malara

s. maxilo-

- suturi dentate cele doua oase au marginile dantelate si se angreneaza unele in altele;
oasele boltii craniene

ex: s. dintre

- suturi scuamoase cele 2 suprafete osoase, in forma de bizou, se acopera una pe alta;
s.temporo-parietala, s. palatomaxilara

ex:

-suturi de imbucare una din marginile osoase este sub forma de creasta care articuleaza intr-un sant;
ex: s.vomero-sfenoidala

CRESTEREA LA NIVELUL CARTILAJELOR :


- cartilajul primar al mandibulei (cartilajul lui Meckel) dispare
- un rol important in cresterea si dezvoltarea faciala au capsula nazala si septul nazal cartilaginos

- in ceea ce priveste cartilajele secundare ale mandibulei, un rol important prezinta cartilajul condilian,
prin partea sa postero-superioara, care asigura marirea indeosebi verticala a ramurii ascendente; i se atribuie un
rol important in reglarea cantitatii si directiei de crestere a mandibulei; oprirea in crestere a cartilajului condilian
duce la o hipodezvoltare mandibulara.
CRESTEREA LA NIVEL ALVEOLO DENTAR
-

prezenta dintilor duce la aparitia osului alveolar si la dezvoltarea acestuia


cresterea la nivel ligamentar este atat orizontala cat si verticala si se face atat pe fetele laterale cat si la
nivelul depturilor interdentare
ligamentele determina procese de resorbtie (presiune) si apozitie (tractiune)
in mecanismul parodontal, pe langa ligamentele alveolo-dentare, participa si cementul, osul alveolar,
ligamentele parodontale; toate acestea sunt foarte sensibile la fortele pe care le primesc
fiecare ligament si fiecare unitate dentara constituie un centru de crestere, iar disparitia unui dinte
trebuie sa fie perfect justificata, pentru ca in timp duce la distrugerea arcului alveolo-dentar pe zona
respectiva

CRESTEREA PRIN RESORBTIE SI APOZITIE


-

este corelata, in general, cu cresterea suturala; ramane activa pana tarziu


este o modalitate de crestere tot periostala, reprezentata prin actiunea conjugata in diferite zone si pe fete
diferite a celor doua procese de baza: RESORBTIE + APOZITIE (nu e vorba de crestere si apozitie sub
influenta aparatului ortodontic);
apare la nivelul:
o boltii craniene, care se adapteaza la dimensiunea creierului se produce resorbtie la nivelul
tablei interne si apoi apozitie la nivelul tablei externe;
o FN coborarea planseului
o formarea sinusului
o mandibulei, contribuind la lungirea ramurii orizontale: se produce resorbtie osoasa la nivelul
marginii anterioare a ramurii ascendente si apozitie pe marginea posterioara a acesteia

CRESTEREA MAXILARULUI SUPERIOR


Maxilarul superior este legat de oasele inconjuratoare prin suturi de tip armonic si are o crestere de tip
sutural, periostal, prin apozitie si resorbtie
Cresterea in inaltime se face prin:
-

crestere suturala (are si o componenta transversala)


apozitie de os alveolar si pe suprafata palatina inferioara
resorbtie pe podeaua FN si podeaua cavitatii orbitare

Cresterea in latime se face prin:


-

crestere suturala, la nivelul sistemului sutural perimaxilar, la care se adauga si sutura intermaxilara si
mediopalatina
crestere apozitionala de natura periostala, pe fata externa
crestere divergenta a apofizelor alveolare laterale

Bolta palatina
-

creste in sens sagital la nivelul suturii incisivo-canine, palato-maxilare si pterigomaxilare


in sens transversal: prin sistemul sutural medio-sagital

vertical: prin cresterea inainte a cartilajului nazal, a lamei perpendiculare a etmoidului si prin procese de
resorbtie si apozitie osoasa

CRESTEREA MANDIBULEI
-

are toate tipurile de crestere


in sens vertical:
la nivelul cartilajului condilian => duce mandibula in jos si inainte; apofiza coronoida
influenteaza foarte putin cresterea in ansamblu a mandibulei
cresterea verticala a procesului alveolar

in sens sagital creste:


partial prin cartilajul condilian de crestere
resorbtie pe marginea anterioara si apozitie pe marginea posterioara a ramului ascendent =>
alungirea ramurii orizontale
in sens transversal:
la nivelul suturii mentoniere, care se inchide in jurul varstei de 1 an
crestere apozitionata pe fata externa corelata cu resorbtie pe fata interna
apozitie pe marginea posterioara a ramului ascendent, care au o pozitie divergenta, a.i. cresterea
de la acest nivel mareste si dimensiunea transversala

Unghiul mandibulei:

La nceput este foarte larg deschis i se nchide treptat n timpul creterii


Dinamica nchiderii este urmtoarea:
o La natere 140-150 grade
o La finele primei dentiii 130-140
o La finele constituirii celei de-a II-a dentiii 125-130
o La adult 120-125
o La batrnul edentat se mrete din nou
Dinamica unghiului mandibular este invers dect la evoluia filogenetic ( n evoluia
filogenetic, unghiul crete, n ontogenetic scade)

Aparatul dento-maxilar la natere:

Etajul inferior al feei foarte puin dezvoltat


Mandibula are o poziie posterioar
Libertate mare a micrilor n ATM
Unghiul mandibulei larg deschis
Raporturile ntre maxilare se stabilesc la nivelul crestelor, prin mucoasa gingival

Raporturile intermaxilare la natere:


1. OCLUZIA PLAN:
Creasta superioar- lat

Creasta inferioar- n raport cu mijlocul crestei superioare (forma cea mai fav)
2. OCLUZIA N ACOPERI ABRUPT:
Crestele sunt mult mai nguste
Creasta inferioar este aezat napoia celei superioare (forma cea mai frecvent)
3. OCLUZIA N CUTIE:
Creasta superioar dezvoltat n plan vertical o acoper pe cea inferioar ca un capac de
cutie (forma iniial de ocluzie adnc acoperit)
4. OCLUZIA PROGEN:
Creasta inferioar depete anterior pe cea superioar
5. OCLUZIA CAP LA CAP
Crestele alveolare, relativ nguste, se gsesc pe acelai plan anterior
Erupia DT:

Din 6 n 6 luni, ncepnd cu vrsta de 6 luni


Dd de pe arcada inferioar erup naintea celor de pe arcada superioar, cu posibila inversare la
nivelul IL
Secvena de erupie: IC, IL, M, C, M2

Consecinele erupiei DT:

Maxilarele cresc n partea alveolar


Etajul inferior al feei se mrete
ntre cele 2 arcade se stabilesc raporturi constante
Micrile mandibulei sunt dirijate i de feele ocluzale ale dd n contact
Se stabilete nlimea ocluziei, care se va mri

Arcadele dentare temporare:

Form de semicerc
Dd au axul aproape perpendicular pe planul palatinal
Dd sunt aezai fr nghesuire
Planul post-lacteal
Supraocluzie incisiv redus
Diastemele fiziologice
Abraziunea fiziologic

Erupia DP:

La interval de 1 an, ncepnd cu 6 ani, cnd erup M1


Secvena de erupie:
o Superior: M1, IC, IL, PM1, PM2, C, M2, M3
o Inferior: M1, IC, IL, C, Pm1, Pm2, M2, M3
Zone de sprijin a ocluziei lui Korkhaus (stabilizeaz i menine rapoartele interarcadice)

Arcadele dentare permanente:

Form de parabol/semielips
Dd se sprijin unii pe alii prin intermediul punctelor de contact

Axele dinilor sunt diferite, fcnd unghiuri variabile, dar determinate cu planul de ocluzie (15
grade cu perpendiculara la planul de ocluzie), planul bazal, orizontala de la Frankfurt.

CURS 4
FACTORII ETIOLOGICI AI ANOMALIILOR DENTOMAXILARE

I.
II.

FACTORI GENERALI
FACTORI LOCALI (FUNCTIONALI)

I.

FACTORI GENERALI
GENETICI
METABOLICI
ENDOCRINI
FACTORI LOCALI (FUNCTIONALI)
alterarea functiilor ADM (respiratie, deglutitie, masticatie, fonatie);
existenta unor obiceiuri vicioase;

II.

Factorii generali au capacitatea de a actiona sau de a determina potentialul de crestere, calitatea de crestere si
durata si ritmul de crestere.
Factorii functionali
-

au capacitatea de a influenta calitativ fenomenul de crestere = se imprima in directia de crestere


actioneaza dupa momentul nasterii (putem vorbi de preventive)
vor influenta diferit structurile ADM in functie de momentul dezvoltarii la care e surprins acesta, dar si
in functie de anumiti parametri care caracterizeaza disfunctia:
o durata pe care factorul actioneaza
o intensitatea
o modul in care se desfasoara
o elementul din cadrul ADM asupra caruia actioneaza
o
I.
RESPIRATIA

Dinamica: aerul parcurge caile respiratorii superioare (FN + nazo-faringe) suferind de-a lungul traiectului
modificari calitative si cantitativecare au rolul de a-l adapta la conditiile impuse de respiratia pulmonara. Aceste
modificari sunt realizate prin anumite particularitati ce tin de pasajul aerian nazo-faringian: arhitectura
traiectului anatomic strabatut, functiile epiteliului de la acest nivel, functiile glandular, functiile tesutului venos
si inervatie.
Arhitectura
Are rol in reglarea vitezei de tranzit a aerului, iar aceste modificari se realizeaza prin schimbarea directiei
pasajului aerian si prin modifxari de calibru.
Functiile epiteliale

1) Prezenta cililor o prima functie de purifcare a aerului la nivelul mucoasei pituitare completata de
2) Secretia unui mucus bacteriostatic produs de glandele caliciforme
3) Fenomenul de TIRAJ datorita vitezei aerului din FN care antreneaza periodic drenarea aerului din
cavitatile sinusale maxilare si inlocuirea acestuia
Functiile glandulare
Glandele au rol de umectare a aerului. Cantitatea de secretie pe 24h = 0,5 litri.
Tesutul venos erectil
Are rol de incalzire a aerului.
Inervatia
Activitate reflexa senzoriala crescuta; se inchid arcuri reflexe la acest nivel; la nivelul fiecarui etaj se primesc
stimuli care regleaza aceasta activitate reflexa care e intretinuta de
contactul coloanei de aer cu mucoasa pituitara precum si de calitatea acestui aer.
RESPIRATIE MIXTA = respiratie nocturna ORALA (atunci cand nu se poate controla).
RESPIRATIA ORALA este obicei vicios atunci cand nu am obstructie a cailor respiratorii.
Mecanism: presupune anularea continentei labiale care antreneaza dupa sine aparitia dezechilibrului intre buze,
pozitia vertical si sagitala a mandibulei si limba. Din momentul in care mandibula isi modifica pozitia atat
vertical cat si sagital apare dezechilibru intre musculatura externa (circumorala) si interna (limba).
POZITII NORMALE:
-

Mandibula: coborata si retropulsie


Limba: pozitie joasa

Limba pe zona anterioara se proiecteaza:


pe incisivii superiori
interincisiv
pe incisivii inferiori
pe incisivii superiori/ inferiori : prodentie superioara/ inferioara
interincisiv: ocluzie deschisa
Daca mandibula e coborata, musculatura externa e in tensiune si apare fenomenul de compresie la nivelul
maxilarului.
In incontinenta labiala:
- buze hipotone
- buza inferioara scurta
predispune la prodentie superioara;
Buza inferioara poate fi interpusa interinicisiv, ceea ce poate duce la retrodentie inferioara.
Poate exista dezechibru intre musculatura anterioara (orbicularul buzelor) si posterioara (constrictor faringe) si
poate aparea meziopozitie generalizata (=MPG/ mezializare de grup).
Ca si evolutie: nou nascutul poate respira si inghiti in acelasi timp pentru ca glota si laringele sunt intr-o pozitie
mult mai inalta => nu exista risc de reflux sau la alimentele sa ia calea respiratorie.

Daca RO se instaleaza in perioada de crestere, consecintele sunt in functie de gradul de dezvoltare al ADM, iar
aceste influente se pot aprecia de la nivelul dezvoltarii pulmonare pana la anatomia si troficitatea cailor
respiratorii superioare.
Cauzele frecvente ale aparitiei RO:
1. obstructive
o vegetatii adenoide
o deviatii de sept
o rinite cronice
o amigdale hipertrofice
o malformatii ale choanelor
poate fi amplificat de obiceiuri vicioase, mai ales cand exista teren predispus;
dpdv al tipurilor constitutionale, cei mai predispusi sunt cei cu tip elastomat, fosfocalcic (usor de
deformat, cu elasticitate osoasa crescuta; de ex: rahitism in antecedente); se recunosc dupa facies
LEPTOPROSOP.
Forta de impact pe care coloana de aer o produce asupra palatului are rol in mentinerea unui palat adanc.
Aceasta presiune pozitiva nu e echilibrata de presiunea negativa din FN, N-F, sinus maxilar si bolta ramane
adanca. La asta se adauga si faptul ca musculatura externa care este in tensiune comprima maxilarul superior
si apare adancirea.
Anatomic si functional, modificarile funtionale care se intalnesc la un subiect pot sa conduca in functie
de combinarea lor la o anume ANOMALIE DENTO-MAXILARA.
2. prezenta amigdalelor hipertrofice
- mandibula e intr-o pozitie mai joasa si anterioara, ca sa elibereze istmul buco-faringian;
- limba e intr-o pozitie joasa
- musculatura externa e hipertona => comprima maxilarul
ocluzie inversa cel putin lateral
Apar modificari de coloana: lordoza cervicala, cifoza toracica.
Prezinta facies ADENOIDIAN:
-

fanta labiala deschisa (se vad incisivii superiori);


narine pensate
buzele mai palide/ mult mai rosii (ft. rar), fisurate, ragade comisurale;
incisivii superiori cu/ fara leziuni odontale
pacientii au o reactivitate scazuta
scaderea performantelor intelectuale
aerul inspirat pe nas: exista vase care in momentul inspirului transmit sange oxigenat direct la
creier
respiratia orala: sangele ajunge in creier la final, dupa ce trece prin tot organismul

TRATAMENTUL RESPIRATIEI ORALE

tratament chirurgical - pentru cauze obstructive (se poate face si preventiv):


adenoidectomie
amigdalectomie uni/bilaterala
corectare deviatii de sept semnificative
terapie ortopedica dento-faciala:
mijloace :

o mecano ortodontice
o dispozitive functionale: folosesc functii ale ADM pentru a produce forte de corectie
o + DECONDITIONARE
Obiectivele tratamentului:

indepartarea obstructiei
reeducarea functiei respiratorii, ceea ce presupune recalibrarea FN, N-F
repozitionarea complexului mandibulo-linguo-hioidian
gimnastica respiratorie (ajuta la corectia posturala)
largire cu 1 mm pe o parte = dublarea volumului pasajului aerian;
cand se intervine cu aparate functionale se coboara si bolta (nu pot largi FN);
II.

DEGLUTITIA

= act fizic prin care bolul alimentar format in CB strabate caile digestive suprioare pana la intrarea in esofag; se
realizeaza atat pentru lichide cat si pentru solide. E o functie care se realizeaza cu o anumita frecventa
permanent, modificandu-se doar ritmul.
PENTRU REZIDENTIAT:
-

nr. de deglutitii/24h: 600-1600


~1/3 se realizeaza in timpul meselor
~2/3 intre mese
in stare de somn: 50 de deglutitii
Timpii degutitiei:
1. Bucal
- Presupune transportul bolului alimentar in faringe
2. Faringian
- deplasarea bolului alimentar de-a lungul faringelui
3. Esofagian
- pana la orificiul cardia
4. Cardia
- trecerea bolului prin cardia

1. Timpul BUCAL
- timp voluntar
- bolul alimentar e transportat pana la intrarea in faringe prin contractii coordonate ale musculaturii
limbii, obrajilor, buzelor, mandibulei, complexului hiodian
- debuteaza printr-o inspiratie, dupa care urmeaza o inhibare completa a respiratiei pana la finalul
timpului faringian (II)
Fenomenele succesive ce apar pe parcursul timpului bucal prespun:
-

plasare initiala a bolului pe fata dorsala a limbii (portiunea anterioara)


limba ia forma de jgheab
ulterior limba se sprijina pe bolta si se indreapta catre posterior

REZIDENTIAT:

a)
b)
-

contractia mm. Milohiodieni ridica planseul bucal odata cu limba, care apasa cu forta pe bolta palatina,
impingand bolul spre faringe
limba exercita pe bolta o presiune de 41-70g/cm in functie de consistenta alimentelor
presiunea se exercita mai ales pe partile laterale ale boltii
timpul bucal al deglutitiei se schimba cu varsta

faza colectarii lichidelor


bolul alimentar este colectat la marginea anterioara a limbii, care e retractata
partea dorsala a limbii are contact cu palatul moale
buzele sunt in conact
arcadele sunt in inocluzie
faza de transport
1) primul timp al deplasarii
contact intre regiunea dorsala a limbii si valul palatin
2) al 2-lea timp al deplasarii
1/3 anterioara a limbii in contact cu palatul
1/3 medie se recurbeaza
3) al 3-lea timp al deplasarii
contact intre limba si palatul dur
palatul moale ridicat si inchide posterior N-F
bolul trece in faringe
arcadele dentare sunt in contact

2. Timpul faringian
- scurt: ~ 1 secunda
- implica declansarea unor reflexe, datorita contactul bolului cu anumite zone ale CB si faringelui, care
determina bolul sa patrunda in faringe si sa nu se intoarca catre N-F sau laringe
1/3 posterioara a limbii e in contact cu palatul moale care e ridicat
Dintii sunt in ocluzie
Buzele sunt in contact
3.
-

Timpul esofagian
debuteaza cu deschiderea orificiului crico-faringian
presupune declansarea unei unde peristaltice cu rolul de a deplasa bolul
se finalizeaza prin deschiderea reflexa a orificiului cardia
fata dorsala a limbii are contact ferm cu palatul, opunandu-se refluxului catre N-Z si orofaringe;

La finalul deglutitiei mandibula se plaseaza spontan in RC.


Dpdv evolutiv timpul bucal cunoaste niste diferente:
1) la nn pana la 6 luni: deglutitie fiziologica infantila (cu limba intre arcadele adentate, exista contact
intre limba si buze); =deglutitie viscerala
2) perioada de tranzitie: 6 luni 1,5 ani (eruptia M1 temporar)
3) deglutitia matura, care presupune: arcadele in contact, limba posterior de incisivii superiori;
=deglutitie somatica
REZIDENTIAT:

deglutitia cu arcadele in contact are loc la ingerarea alimentelor solide/ pastoase


pentru alimente lichide, zemoase, arcadele raman departate si la adult
daca nu se face tranzitia la deglutitia de tip adult sau se revine la cea infantila, e anormal, e un semn de
imaturitate neuro-musculara: deglutitie anormala (tip infantil)

TIPURI DE DEGLUTITII ANORMALE:


I.
II.
III.
IV.
-

Deglutitia cu impingerea limbii catre anterior


1) cu limba interincisiv => inocluzie verticala frontala
2) limba preseaza pe fata palatinala a incisivilor superiori: preodentie superioara
Deglutitia cu impingerea limbii spre lateral
inocluzie verticala laterala
impresiunile dintilor pe marginile laterale ale limbii
poate produce reincluzii
Deglutitia de tip posterior palatal
se intalneste in ocluzia adanca
dezechilibrele musculare sunt diferite pentru ca exista continenta labiala
bolta e adanca
versantul anterior se orienteaza spre oral => retrodentie anterioara
Deglutitia linguala (sublinguala)
cand inghite, limba se lateste in interiorul potcoavei mandibulare
se intalneste frecvent la cei cu amigdale hipertrofice
arcada inferioara dezvoltata in exces
linguoinclinare compensatorie a dintilor laterali mandibulari frontali (pentru ca baza alveolara e foarte
larga)
maxilarul superior nu are stimul pentru dezvoltare trasversala => hipodezvoltare transversala
apare ocluzia inversa

REZIDENTIAT:
Corelatii intre deglutitie si anomaliile dento maxilare
Prelungirea si permanentizarea stadiului de deglutitie infantila reprezinta o incapacitate a copilului de a-si
adapta miscarile la noile conditii create de eruptia dentara, consecinta a unei intarzieri in maturizarea
nervoasa si musculara.
In functie de momentul instalarii apar modificari ocluzale diferite.
Slefuirea selectiva a caninului se poate incepe cu varsta de 5 ani (pentru a nu cauza inocluzie
verticala.

CURS 5
FACTORI ETIOLOGICI AI ANOMALIILOR DENTO MAXILARE II
III. FUNCTIA MASTICATORIE
-

e functia cea mai importanta


ADM este aparatul masticator

CB are rol in procesul de digestie prin mai multe mecanisme:

1.
2.
3.
4.

incizia si triturarea alimentelor


functia gustative
impregnarea cu saliva a alimentelor => bolul alimentar
Inceputul digestiei prin anumite enzime (lizozim)

Cand se realizeaza alimentarea naturala, apare fiziologic un sincronism intre musculatura cervicala,
lingual si circumorala
SUPTUL presupune 2 mecanisme diferite:
1. Succiune (se creaza vid in CB => presiune negative)
2. Presiune (intre limba si buze => implica miscari coordonate ale mandibulei, propulsia acesteia,
contractii ale musculaturii limbii, buzelor, obrajilor)
Inconveninentele alimentatiei artificial a nou-nascutului:
1.
2.
3.
4.

nu exista propulsia mandibulei (in mod normal, la nn, arcada mandibulara circumscrie arcada maxilara)
travaliul muscular este scazut => suportul scheletal facial se la dezvolta mai putin
secretia salivara e mai scazuta
aerofagia e mai prezenta => se va satura mai repede
semne prezente de rahitism, carii de biberon, imunitate scazuta

Daca alimentarea are loc corect (masticatie maseterina):


=> dezvoltare scheletala normala, are loc propulsia mandibulei, contractie coordonata si echilibrata a
muschilor labiali si a antagonistilor (mm. valului palatin) si rezulta pozitionarea corecta a M de 6 ani.
=> abraziunea dintilor este egala si fiziologica, ceea ce face sa se stabileasca si la nivelul incisivilor o relatie
corecta
Daca exista masticatie temporala (si nu maseterina):

abraziunea dintilor are un grad mai redus si se poate realiza cu tipare atipice;
mandibula ramane pe o pozitie posterioara
pot aparea probleme de pozitionare sagitala a M de 6 ani
de multe ori se creaza premisele pentru o supraacoperire frontala mai mare, mergand pana la ocluzie
adanca;
Mecanismul de masticatie evolueaza de la nou nascut la adult:
la un nn, cand suptul este adentat, miscarile mandibulei sunt libere, nesistematizate
odata cu aparitia dintilor (a 2 a etapa), mai precis odata cu aparitia M2 temporar, incep sa apara miscari
in plan vertical si orizontal, miscari de propulsie si retropulsie, miscari in ABT si miscari de lateralitate

Combinarea miscarilor = MISCARI DE CIRCUMDUCTIE


Acest mecanism duce la fenomenul de abraziune dentara care ofera libertatea ocluzala caracteristica
dentitiei temporare;
plan de ocluzie orizontal la DT;
curba lui Spee la DP;

odata cu aparitia DP, se modifica dinamica masticatorie si incepem sa vorbim despre stereotipuri
masticatorii:
1. miscari in plan orizontal FRECATOR
2. miscari in plan vertical TOCATOR
3. combinatii intre cele 2 ideal

ETAPELE MASTICATIEI
I.
INCIZIA
- se realizeaza de catre dd frontali
- presupune mai multe etape fuctionale:
1. coborarea mandibulei
2. propulsia
3. ridicarea mandibulei pana in pozitia cap la cap a incisivilor centrali
4. intoarcerea distala a incisivilor centrali cu alunecarea pe fetele palatinale a incisivilor superiori
II.
TRITURAREA
- se realizeaza la nivelul dd laterali (cuspidati) prin miscari de circumductie (presiune)
- presupune un ciclu de 4 timpi care sunt separati prin tipul de contacte interdentare sau interarcadice
1. Faza 1 faza libera, faza de atac
- presupune un crearea spatiu interarcadic prin interpunerea alimentelor
2. Faza 2 prejuxtaocluzala, faza de orientare
- tot prin intermediul alimentelor, cuspizii dintilor laterali inferiori se orienteaza fata de cei ai dintilor
laterali superiori in pozitie corecta ocluzala
3. Faza 3 juxtaocluzala
- presupune alunecarea pantelor cuspidiene inferioare pe cele superioare
4. Faza 4 de ocluzie
- cuspizii se sprijina in fosete, in pozitia finala ocluzala, ca o consecinta a angrenarii complete a
maxilarelor
toate presupun miscari coordonate a musculaturii maseterine, linguale, circumorale si propulsoare a
mandibulei
rezultatul final al fazelor este formarea bolului alimentar

EFICIENTA MASTICATORIE
= capacitatea ADM de a tritura alimentele in fragmente cat mai mici; depinde de aria masticatorie, de
intensitatea si numarul miscarilor masticatorii (masticatie lenesa/ grabita);
FUNCTIA MASTICATORIE
Exista 2 tipuri de ansambluri care fac posibila aceasta functie:
1. ansamblul mandibula maxilar care implica raportarea statica si dinamica a mandibulei fata de maxilar
si scheletul cranio-facial
2. ansamblul dento-alveolar - intermediat prin structuri parodontale
Rezidentiat:

Presiune asupra osului alveolar=>rezorb


Ideal : F in axul dd, fie perpendicular pe una din fete
Intensitatea F:
o Temporal (35 kg)

Fascicul anterior: ridicare, propulsie


Fascicul mediu: lateralitate
o PTG extern (28 kg)
o Maseter (26kg)
Ridicare, secundar propulsie
o PTG intern (16 kg)
-combinarea dintre PTG face anumite miscari de lateralitate
In timpul masticatiei, dd sunt supusi la anumite presiuni foarte mari. Parodontiul are o capacitate
discriminatorie proprioceptiva, suportand presiuni de :
Incisivi (32 kg)
Canini (35 kg)
PM (44 kg)
M1 (46 kg)
M2 (64 kg)
* la F, fortele dezvoltate de molari= 2/3 din B

In reeducarea functiei masticatorii se pot recomanda exercitii care sa vizeze consumul de alimente de
consistenta dura (ex: guma de mestecat). Urmarirea acestor exercitii este scaderea pragului de sensibilitate
dentara, ca urmare a cresterii fortei ( cu 40-50% intr-o luna). Daca exercitiile nu sunt efectuate suficient timp
(cel putin 6 luni), se revine la pragul initial dupa aproximatic 2 saptamani de la incetare.
La nivel dentar, sub influenta masticatiei apar niste deplasari si modificari adaptative. Consecinta directa a
masticatiei este INTRUZIA, care se realizeaza in 2 faze:
1. mai amplu si mai rapid asigurata de alungirea fibrelor parodontale
2. mai lenta si mai mica in amplitudine asigurata de deformarea elastica a osului alveolar tractionat de
fibrele parodontale
ambele faze sunt mai mici in amplitudine cand inaintam in varsta, cu precadere cea de-a doua

MECANISME PRIN CARE MASTICATIA INFLUENTEAZA DEZVOLTAREA ADM


1. contractia musculaturii: toti muschii masticatori, iar cand aceasta contractie este intensa, egala, simetrica
si echilibrata, se asigura conditia unei dezvoltari dimensionale si posturale corecte
2. cresterea fluxului sanguin la nivelul zonelor la care se realizeaza contractia muschilor si la nivelul
oaselor la care se insera muschii (este o consecinta a contractiei muschilor)
3. cantitatea de saliva care variaza in functie de consistenta alimentelor si de cat timp se realizeaza
masticatia

resorbtia anterioara si apozitia posterioara => micsorarea unghiului mandibular fiziologic, care se
stabileste la varsta de 12 ani; + alungirea ramului orizontal
atrezie = lipsa congenitala a unei formatiuni anatomice

Masticatia insuficienta, masticatia unilaterala, existenta unui anumit stereotip masticator sau preferinta
pentru o anumita consistenta sau tip de alimente, duc la modificari semnificative asupra cresterii
maxilarelor care se vad prin:

incongruente
blocaje ocluzo articulare (exemple de blocaj ocluzo-articular: supraacoperire verticala de M1, angrenaj
invers in zona frontala/laterala => o problema de ocluzie limiteaza o miscare articulara)
lipsa de structurare parodontala
mezio pozitie generalizata

Mecanismul prin care masticatie influenteaza aparitia unei anomalii, dar si mecanismul prin care anomaliile pot
sa influenteze exercitarea functiei masticatorii se refera la:
-

reducerea ariei masticatorii, care poate aparea prin:


1. decalaj sagital intermaxilar
2. inocluzie sagitala frontala
3. inocluzie verticala frontala
=>dd aflati in ocluzie sunt suprasolicitati
=>dd care nu prezinta contact ocluzal vor fi infrasolicitati
frecventa modificarilor parodontale se va produce pe dd infrasolicitati, in timpul cresterii

blocaje ocluzo-articulare (URGENTA):


Limiteaza miscarile masticatorii
De regula sunt permise doar miscari verticale
Cu cat blocajul e mai aproape de determinantul posterior (ATM), cu atat va determina o
trauma ocluzala mai mare asupra ATM (ex:angrenaje inverse=urgente ortodontice)

TRATAMENT:
1.
2.

se pune problema inlaturarii factorului dureros:


tratamentul leziunilor odontale
tratamentul leziunilor parodontale
presupune reeducarea, care vizeaza grabirea ritmului alimentar daca e lenes, daca are masticatie
unilaterala sa devina bilaterala, masticatia grabita se diminueaza
3. presupune corectarea anomaliilor dento-maxilare care ar avea ca rezultat marirea ariilor masticatorii,
asigurarea miscarilor de circumductie, ca urmare a deblocarii ocluzale

IV. FONATIA
= emisia de sunete articulare caracterizate de parametri precum: intensitatea (cat de tare), inaltimea (sus/ jos),
timbrul (depinde de cavitatea de rezonanta), durata.
Exista 2 mecanisme care fundamenteaza acest mecanism:
1. Teoria clasica suntele sunt produse de vibratia pasiva a corzilor vocale cand aerul trece printre ele
1. 2. Teoria neuromusculara explica emisia de sunete prin vibratia activa a corzilor vocale ca urmare a
decalajului de impulsuri nervoase in nervii recurenti care sunt transmise la nivelul mm corzilor vocale
(mm ari si tirovocal).

CORZI VOCALE = formatiuni musculo-tendinoase asezate la nivelul laringelui; in pozitie de repaus, intre ele
se formeaza un spatiu = RIMA GLOTIDIS
TEORIA NEURO-MUSCULARA explica emisia de sunete prin vibratia activa a corzilor vocale ca urmare a
declansarii de impulsuri nervoase in nervii recurenti, care sunt transmise la nivelul mm corzilor vocale (mm ari
si tirovocal).
Contractia activa a mm. corzilor vocale 4 faze:
1. indepartarea corzilor vocale (abductia)
2. elongarea maxima
3. apropierea (adductia)
4. alipirea CV (acolarea)

La nn, nervii recurenti sunt egali; pe masura ce copilul incepe sa vorbeasca, recurentul stang se
alungeste si devine mai gros (recurenti egali ca la NN=> muti); Recurentul stang trece pe sub
aa.subclavie . Este mai lung cu 10 cm si mai gros.

Indicele neuro-muscular:
o Inspiratie=>corzile vocale nu vibreaza= inhibare fono-respiratorie Fabre
o Producerea sunetului= expir sub o anumita presiune (sunet glotic initial)
o Aerul expirat intampina o rezistenta-impedanta de scurgere (comanda inspiratia pentru urmatoarele
emisii)
PAVILIONUL FARINGO-BUCAL
-

rol in scaderea intensitatii sunetului (control asupra intensitatii)


in functie de locul si modul in care se formeaza suntele, rezulta vocale sau consoane
vocale = sunete produse direct prin contractia variabila a corzilor vocale; sunt diferite in functie
de locul unde se formeaza si de miscarea care este implicata in articularea lor; se pot forma la
nivel labial, la nivelul limbii, a portiunii superioare sau inferioare a CB (superior: rezonator
nazal, inferior: rezonator bucal)
tipuri: vocale palatale, mediale, velare; in functie de calibrul pavilionului faringo-bucal :
deschise/ inchise/ mijlocii
consoane = sunete produse in diferite segmente ale pavilionului faringo bucal, in functie de
interactiunea coloanei de aer cu aceste regiuni, prin contractia musculaturii aferente
tipuri: labiale, labio-dentare, linguo-palatale, linguo dentare;

TULBURARI DE FONATIE SI ANOMALII DENTO-MAXILARE


-

o tulburare de fonatie poate da o anomalie


daca exista o anomalie, de exemplu ocluzie deschisa si tulburari de fonatie, se corecteaza anomalia si
tulburarea devine mai mare => necesita reeducare de catre logoped

Tulburari de fonatie:
-

modificari de pronuntie = dislalie


moficari de sonoritate = rinolalii

Dislalii se refera la pronuntarea unor consoane, care, mai ales in situatia unor interpozitii,
agraveaza o anomalie existenta (ex: existenta pelticului, sigmatismului)
Rinolalii
a) inchise voce nazonata in obstructie tranzitorie a segmentul nazal (deviatie de sept)
b) deschise comunicare intre CB si segmentul nazal (despicaturi anterioare/ posterioare/ totale)
Tulburari de ritm:
- Bradilalie
- Tahilalie
- Balbaiti
TRATAMENT
-

in functie de care apare prima (cel mai frecvent anomalia)


trimitere la logoped si urmarire in timp
reeducare logoped
cum afecteaza dispozitivul ortodontic corectia tulburarii fonatorii
trebuie sa cunoastem pasii si durata reeducarii tulburarii fonatorii

OBICEIURI VICIOASE
= deprinderi care prin anumite caracteristici pot influenta cresterea si dezvoltarea ADM
-

pana la 4-5 ani sunt considerate in limite normale, pentru ca plasticitatea osoasa pe care scheletul o poate
prezenta pana la aceasta varsta permite corectia spontana
evolutia negativa depinde de intensitatea cu care se realizeaza, durata de timp, tipul obiceiului vicios

TIPURI:
1.
2.
3.
4.

respiratia orala
succiunea
interpozitia (cu/ fara succiune)
atitudini posturale

succiunea se poate asocia cu alte obiceiuri vicioase sau cu alte mecanisme: presiune (apare deformarea
elementelor) sau tractiune (mai grav)
interpozitia si succiunea buzei inferioare: urme ale incisivilor inferiori, adancirea santului labiomentonier
Pot fi:
autotrope (apartin ADM): interne limba; externe obraji, buza;
heterotrope: deget, pix
In cadrul sindromului Brodie este prezenta ocluzia lingualizata bilateral; Exista o dezvoltare maxilara
transversala in exces si dezvoltare mandibulara transversala insuficienta.

atitudini posturale
diurne sprijin pe barbie/ in pumn => lordoza cervicala
nocturne dormit in decubit lateral cu capul pe pmn, dormit in decubit dorsal cu capul in
extensie, dormit cu capul in flexie

Tratamentul atitudini posturale:


-gimnastica medicala de corectie
-educarea respiratiei

CURS 6 FACTORI GENERALI IN ETIOLOGIA ANOMALIILOR DENTO MAXILARE

Orice patologie care apare in evolutia ADM prezinta o cauza, cresterea si dezvoltarea mandibulomaxilara fiind supuse unor factori generali si loco-regionali. Factorii generali care influenteaza cresterea sunt:
ereditatea, factori neuro-endocrini, factori metabolici. Ponderea cea mai mare o are ereditatea, care influenteaza
dezvoltarea atat din perioada intrauterina, cat si dupa nastere. Desi are un rol preponderent pentru morfologia
ADM, e greu de precizat in ce masura interactioneaza cu factorii loco-regionali, astfel ca in etiologia
anomaliilor DM: 75-90% sunt de cauza functionala si 10-25% de cauza ereditara.
Este foarte importanta determinarea etiologiei in anomalii, pentru un diagnostic si tratament corect; orice
tratament trebuie sa inceapa cu atenuarea factorului etiologic.
Factorii generali influenteaza potentialul, durata, cantitatea si ritmul de crestere.
Factorii loco-regionali influenteaza directia de crestere.
Cu cat factorul etiologic actioneaza in perioadele initiale ale formarii, cu atat patologia e mai severa.
I. EREDITATEA
La nivel mandibulo-maxilar determina:
-

forma, volumul dintilor si al proceselor alveolare


adancimea si configuratia boltii palatine
pozitia dintilor in raport cu procesele alveolare
pozitia proceselor alveolare in raport cu baza maxilarelor
pozitia maxilarelor in raport cu baza craniului
tiparul de crestere la nivelul bazei craniului

Baza craniului
- orizontal = planum
- decliv = clivus
intre ele se afla unghiul sfenoidal unde de afla saua turceasca, cu punctual sellae (in jurul lui se dezvolta
cresterea osoasa);
Zona bazei craniului prezinta zone de crestere endocondrala care influenteaza morfologia finala a maxilarului si
mandibulei.
Tiparul de rotatie faciala:
-

anterior unghi mandibular micsorat (tipar hipodivergent)


posterior unghi mandibular marit (tipar hiperdivergent)
normal unghi madibular 120 (tipar normodivergent)

Anomalii care se transmit ereditar: ocluzia adanca acoperita, prognatismul mandibular adevarat (exces de
crestere la nivel madibular), dizarmonii dento-alveolare cu inghesuire sau spatiere, care apar prin ereditate
incrucisata, anodontiile, diastema vera in asociere cu morfologia si insertia frenului buzei superioare.
In majoritatea sindroamelor genetice exista o afectare importanta a dezvoltarii extremitatii cefalice, in
special prin modificari de crestere la nivelul bazei craniului, care influenteaza morfologia finala madibulo
maxilara. Exista 23 perechi de cromozomi (22 autozomali; 1 sexuali) => disgenezii autozomale/ gonadale.
Toate duc la anomalii de numar, de structura prin gene alelomorfo (anormale).
DISGENEZII AUTOZOMALE DE NUMAR
Caracteristici
1. Trisomiile

S. Down (trisomia 21): hipotrofie staturala


S. Edward (trisomia 18): tulburari mentale cu diferite grade; mor la varste mici
S. Patau (trisomia 13): tulburari de crestere; mor la varste mici

a) Trisomia 21 (maladia Longdon-Down, mongolism)


- hipertelorism (distanta interoculara mare) => sgn patognomonic
- aspect mongoloid (fanta palpebrala oblic ascendenta)
- subiectii nu depasesc varsta de 40-45 de ani
- deficit mental in diferite grade
- retrognatia maxilarului, care apare prin deficit de crestere la nivelul planum-ului
- limba plicaturata, geografica, macroglosie, care determina o V-inclinare accentuata a frontalilor anteriori
Se instaleaza ocluzia inversa prin deficit de crestere al maxilarului si V - inclinarea frontalilor inferiori
-modificari dentare de structura = displazii si de forma, volum
b) Trisomia 18
- nu traiesc mai mult de 3 ani
-deficit somato-psihic major
- afectarea mandibulei: ramul ascendent ramane foarte scurt
- afectarea extremitatii cefalice: deficit de crestere la nivelul oaselor frontale, ceea ce face ca regiunea occipitala
sa para foarte proeminenta

c) Trisomia 13
-modificari naso-septo-etmoidale: afectare de crestere a oaselor nazale, orbitelor (asociaza malformatii oculare),
despicaturi, aplazie palatina (lipsa)
- sindrom incompatibil cu viata

DISGENEZII DE STRUCTURA
a) S. Franceschette Zuraten-Klein (dizostoza mandibulo-faciala)
- apar modificari de crestere la nivelul mandibulei si oaselor malare => profilul de pasare (mandibula nu creste,
oasele malare sunt aplatizate, apar modificari la nivelul rebordului extern orbitar aspect antimongoloid: fanta
palpebrala descedenta)
- decalaj maxilo-mandibular important => aspect de macrostomie (distanta intercomisurala mare)
- frecvent apar modificari la nivelul pavilionului auricular, obstruarea CAE, modificari de forma, modifcari ale
urechii interne (merg pana la surditate)

DISGENEZII AUTOZOMALE PRIN GENE ANORMALE


a) S. Apert-Crouzon (ACROCEFALOSINDACTILIA)
-aencefalie (craniu in turn)
- deficit de crestere la nivelul zonei malare => aspect exoftalmic + fals simdrom progenic prin deficit de
crestere al maxilarului superior (ocluzie inversa)
- hipertelorism
- sindactilie (dar strctura scheletala completa)
- Tratament: chirurgie ortognata + tratament ortodontic in prealabil (decompensarea anomaliei)

b) Disostoza cleido-craniana
- lipsesc claviculele (aduce umerii in contact)
- brahicefalia (diamentrul antero-posterior al craniului e mic)
- retrognatism maxilar (fals sindrom progenic)
- intarzieri mari de eruptie, raman dinti in incluzie, pot aparea supranumerari care cresc riscul incluziei

DISGENEZIILE GONADALE
a) S. Turner (disgenezia ovariana) apare la fete
- lipseste un cromozom X (formula cromozomiala = 44 + X0)
- dezvoltare psihica normala
- prezinta organele aparatului genital la nastere, dar nu se instaleaza caracteristicile sexuale secundare; uterul si
ovarele se atrofiaza > infantilism sexual; amenoree precoce;

-hipotrofie staturala: maxim 150 cm


- aspect particular al gatului: pterigyum colli (din cauza unei insertii anormale a m. Pielos al gatului, aspect
asemanator siminelor: gat lat, scurt, inserat mai jos)
- deficit de crestere mandibulara => micrognatie mandibulara (profil de pasare)
- comisurile orientate in jos, fanta palpebrala antimongoloida => fata trista
b) S. Klinefelter (44 XXY) apare la baieti
- sindrom cu exces de crestere
- exces de crestere mandibulara => sindrom progenic
- caracteristici sexuale feminine

c) Displazia ectodermala
- la baieti, transmisa prin cr. X al mamei
- afectarea tuturor derivatelor ale ectodermului (piele, par, unghii, dinti)
- la nivel tegumentar lipsesc glandele sudoripare => tulburari de termoreglare + imbatranire
- aspect albinos, par friabil
- anodontii totale, subtotale; dintii prezenti pe arcada prezinta modificari de forma si volum (nanici, tarus)
DESPICATURILE LABIO-MAXILO-PALATINE
-

pot avea componenta genetica (perturbare care apare in timpul sarcinii sau ereditar)
deficit de crestere al maxilarului superior
anomalii dentare izolate: rotatii accentuate, ectopii, incluzii (in special la dintii de pe despicatura IL,
C)
se instaleaza sindrom progenic fals

II. FACTORII METABOLICI


Rahitismul afectare metabolica, determina modificari mari de morfologie dentara (sindrom de ocluzie
deschisa dismetabolica):

tipar hiperdivergent (cu oblicitate accentuata a ramului orizontal, ancosa pregoniaca foarte accentuata,
etaj inferior mult marit => spatii mari de inocluzie verticala)
bolta palatina adanca (ogivala)
modificari dentare de structura

III. FACTORII ENDOCRINI


-

dirijeaza cresterea din perioada intrauterina, cu rol de catalizatori care intarzie sau accelereaza cresterea
STH (hipofiza)

a) HIPERSECRETIE
pana la 6 ani => gigantism: exces de crestere, dar proportional la nivel somatic; cel mult dizarmonie
dento-alveolara cu spatiere
6-16 ani => acromegalie juvenila: exces de crestere la nivelul extremitatilor si mandibulei; se poate
instala sindrom progenic, poate grabi eruptia dentara
la adult => acromegalie: boselarea la nivelul sinusurilor, accentuarea mentonului = progenie, cresterea
membrelor (maini, picioare)
b) HIPOSECRETIE
pana la 6 ani => nanism: deficit de crestere proportional; inghesuiri dentare, taurodontie
6-16 ani => progerie: imbatranire precoce a pielii, aspect mult mai batran, deficit de crestere
mandibulara, intarzieri ale eruptiei si apexificarii;
peste 16 ani => caexia pituitara (Sindrom Simmonds): tulburari trofice vasculare, imbatranire precoce
la nivelul pielii, resorbtii accentuate, forme grave de parodontopatie;
CURS 7

RADIOGRAFIA

Tipuri de Rx:
1.
2.
3.
4.
5.

Rx endobucala, retroalveolara, izometrica si ortoradiala


Tehnica Clark
Rx cu film muscat
Ortopantomograma
Teleradiografia

1. Rx retroalveolara
Avantaje:

Permite efectuarea de masuratori (ex: lungimea radacinii, raportul DT-DP)


Ofera informatii precise, inclusiv despre spatiul periodontal
Permite aprecierea rapoartele reciproce ale diferitelor structuri

Dezavantaje:

Limitata, nu se poate vedea o leziune mai intinsa


Nu permite aprecierea rapoartelor in sens V-O

2. Tehnica Clark
- 2 rx retroalveolare - una ortoradiala
-una excentrica(M/D)
Principiu: se fac 2 rx retroalveolare, dintele (formatiunea) care pe a doua rx apare deplasat in acelasi sens in
care s-a deplasat sursa de radiatii (M/D), este situat mai departe de aceasta, deci spre O.
3. Rx cu film muscat
Se foloseste in cazul in care exista dinti sau formatiuni incluse, pentru a aprecia pozitia acestora in sens
V-O
Se utilizeaza 2 incidente, perpendiculare pe planul de ocluzie

Bolt: centrata pe linia mediana, pe incisivi


Simson: deplasata lateral si centrata pe elementele de radiografiat
4. Ortopantomograma
Orto=ortoradiala
Pan=cuprinde aproape toate elementele masivului facial
ELEMENTELE CUPRINSE PE OPG:

Cele 2 maxilare
Mugurii situati intraosos
Cele 2 arcade si raportul dintre ele
Sinusurile maxilare si raportul cu arcada superioara
Marginea orbitala inferioara
ATM, marimea si directia de crestere a condilului, raportul cu tuberculul articular, spatiul articular
Coloana vertebrala (x2)
Pe OPG se urmareste:
Pentru dintii care sunt erupti: gradul de formare a radacinilor, gradul resorbtiei radiculare DT
Pentru dintii situati intraosos: dimensiunea(rap. Fata de dintii permanenti situati pe arcada), forma,
pozitia preeruptiva, inclinatii
Prezenta dintilor supranumerari si localizarea lor
Anodontii
Incluzia dentara: pozitia dintelui inclus si unele din cauzele incluziei (anomalii de forma ale dintelui
inclus, obstacole in calea eruptiei, capac osos dens)
La diastema: orientarea apexurilor, existenta unui sept fibros, inclinarea apexurilor
Prezenta, pozitia si perspective de eruptie a M3(nu se vede inainte de 10-11 ani, mai exista si crestere
osoasa)
Leziuni dentare, procese apicale, tratamente odontale incorecte
Parodontiul marginal, nu se vede spatiul periodontal, eventuale largiri; se vede doar ciupirea septului
intedentar
Fracturi, tumori

OPG in ocluzie, in IM

Se evidentiaza relatia de ocluzie


Apare un grad de suprapunere in plan vertical, atat in zona frontala cat si in zona laterala
Condilul mandibular intra in cavitatea genoida
Nu se evidentiaza foarte precis leziunile odontale din cauza suprapunerii

OPG in propulsie, cap la cap

Nu se evidentiaza relatiile de ocluzie: se observa coroanele dintilor superiori si inferiori, rapoartele


volumetrice dintre ele, leziunile odontale

Zonele laterale cu un spatiu de inocluzie verticala


Condilul situat in dreptul tuberculului articular

5. Teleradiografia
Tipuri:
de profil(informatii despre dezvoltarea masivului facial in sens verical si sagital)
de fata(dezvoltare verticala si transversala)
axiala
- puncte care se marcheaza pe teleRx: Sn, N, Oph, Pr, Nsa, Nsp, Pg, A, B

6. Tomografia axiala computerizata


-

obtinerea unor imagini rx cu ajutorul unui fascicul de radiatie reontgen, prin tomografierea in sectiuni,
straturi perpendiculare pe axul longitudinal al organismului, implicit al craniului si prelucrarea datelor
cuantificate in computer
este o metoda prin care pot fi luate radiografii seriate clare la adancimi gradate in oricare parte a
corpului
Avantaje:
-

Analiza extrem de fina a diferentelor de atenuare caracteristica partilor moi


Se pot sesiza diferente inregistrate intre lichide si muschi, tesut adipos, etc.
Detecteaza leziunile osoase incipiente insotite de pierderi minerale reduse
Eliminarea suprapunerii altor structuri

Dezavantaje:
-

pret mare
acces limitat
doza mare de radiatii

7. CT volumetrica digitala cu fascicul conic CBUI (CBCT)


-

Fasciculul conic permite obtinerea integrala volumetrica, 3d, a imaginii unei regiuni anatomice
Factorul decisiv nu este geometrica imaginii, ci metodele folosite pentru reconstructia 3d, care
difera fata de cele folosite la CT
Este generat un fascicul de raze conice in jurul centrului fix care este pacientul si care este centrul de
rotatie al sistemului
Un aspect functional pentru folosirea imagisticii 3d este un program computerizat de calitate

Avantaje:
-

Imaginea generata este 3d, in marime naturala, iar clinicianul are o imagine mult mai exacta
Medicul poate prezenta imediat pacientului datele in urma scanarii si poate procesa interactiv aceste
imagini, accentuand structurile anatomice specifice
Imaginile diferite din perspective diferite pot fi generate retroactiv din datele obtinute pot fi create
o serie de mici sectiuni aditionale
Doza mai mica de radiatii pentru ca zona examinata este scanata o singura data

Dezavantaje:
-

Pret ridicat
Accesibilitate limitata

CURS 8 Terminologie si clasificare anomalii dento-maxilare

Cantitativ: exces sau deficit


De pozitie: vizand implantarea dd la nivelul arcadelor, arcadele pe bazele maxilarelor sau ale
maxilarelor pe baza craniului
De directie: cand axele dd, proceselor alveolare sau maxilarelor sunt modificate
De ritm de dezvoltare

PLANURILE
1. Medio-sagital: pe linia mediana, ant-post
2. Orizontal: orizontala de la Frankfurt
3. Transversal: strabate organismul dintr-o parte in alta
Termenii folositi pentru definirea anomaliilor ADM sunt formati din:
-

prefix: indica sensul anomaliei


radical: defineste tipul anomaliei
calificativ: precizeaza caracterul particular al anomaliei

Sensul anomaliei
1.
-

In sens sagital
Pro- = deplasare spre anterior pentru maxilare, alveole si dd din regiunea frontala
Retro- = deplasare spre posterior in regiunea frontala
Mezio- = deplasare spre anterior a dintilor
Disto- = deplasare spre posterior a dintilor

2. In sens transversal
-

Endo = spre interior


Exo = spre exterior

3. In sens vertical
-

supra = deasupra
infra = sub

Pentru aprecierea modificarilor dimensionale: macro = mai mare; micro= mai mic
Sediul anomaliei:
-

Gnatie = pentru maxilare

Alveolie = pt alveole
Dentie = pentru dinti
Genie = pt menton
Cheilie = pt buze

Particularitatile anomaliei:
-

Totala/ partiala
Unilat/ bilat
Sup/ inf
Unimax/ bimax
Dreapta/ stanga
Simetrica/ asimetrica
Frontala/ laterala

MALPOZITII DENTARE
1.
-

Fata de pozitia arcadei


Vestibulopozitie oropozitie
Vestibuloinclinatii oroinclinatii
Rotatii: in jurul axei dentare (se denumeste muchia deplasata si sensul deplasarii, numarul de grade)

2.
-

Fata de linia mediana


Meziopozitii
Distopozitii
Mezioinclinatii
Distoinclinatii

3. Fata de planul de ocluzie


- Suprapozitii
- Infrapozitii
ANOMALII DENTARE IZOLATE
-

Diastema (spatiu intre IC), trema


Incluzia (ramanerea unui dinte in os dupa termenul de eruptive)
Ectopia (eruptia unui dinte in afara/ inauntrul liniei arcadei)
Reincluzia (reintoarcerea in os a unui dinte care a fost erupt)
Transpozitia (schimbarea locului pe arcada intre 2 dinti vecini)
Dd supranumerari (nr. mai mare de dinti fata de normal)
Agenezie, anodontie (absenta unuia/ mai multor dinti)
Nanism dentar (un singur dinte este de dimensiuni mai mici)
Microdontie (toti dintii sunt de dimensiuni mai mici)
Gigantism dentar (un singur dinte e de dimensiuni mai mari)
Macrodontie (toti dintii au dimensiuni mai mari)
Eruptie precoce (eruptie cu mult inainte de termenul normal)
Eruptie tardiva (cu mult dupa termenul normal)

CLASIFICAREA ADM

Clasificarea scolii americane - Angle


Clasificarea scolii germane pe sindroame
Clasificarea scolii franceze - clinica
Clasificarea scolii romanesti Firu

1. Clasif lui Angle


-

Foloseste drept criterii rapoartele de ocluzie in plan sagital la nivelul M 6 ani


Considera M 6 ani superior fix, ceea ce nu e adeverat, apar rapoarte false
Da informatii strict cu privire la ocluzie, nu la toata anomalia
A fost extrapolata clasificarea si la raportul bazelor osoase
Cls 1 raport neutral la molari
Cls 2 raport distalizat
diviziunea 1 (II/1) ocluzie adanca in acoperis - IC superiori formeaza un unghi > 15 cu
perpendiculara la planul de ocluzie; supraacoperire frontala > 1/3
diviziunea 2 (II/2) ocluzie adanca acoperita; unghi < 15; supraacoperire frontala > 1/3;
subdiviziune: atunci cand raportul distalizat este unilateral;
Cls 3 raport mezializat
2. Clasif scolii germane
se precizeaza diagnosticul de anomalie dupa modul in care se asociaza mai multe semne, alcatuind un
sindrom, dar si dupa factorii etiologici.

SD DE COMPRESIE DE MAX
-

Cu protruzie
o Cu aliniere dentara (frontalii superiori sunt V-inclinati, cu puncte de contact)
o Cu spatiere dentara (frontalii superiori sunt V-inclinati, fara puncte de contact)
Cu inghesuire
o Se datoreaza in special factorilor functionali, dar poate avea si caracter ereditar

SD DE OCLUZIE DESCHISA
-

Prin interpozitii: cauza functionala


Forma grava, dismetabolica: datorita rahitismului, dar poate avea si caracter ereditar

SD DE OCLUZIE ADANCA ACOPERITA


-

Are etiologie predominant ereditara

SD PROGENIC
-

Adevarat: prin exces de crestere a mandibulei


Fals prin deficit de dezvoltare al maxilarului (factori ereditari si neuro-endocrini) sau prin pozitionarea
anterioara a mandibulei (factori functionali)

SD DE INCONGR DENTO-ALV

Cu inghesuiri: consecinta a mai multor factori: genetici, filogenetici, functionali


Cu spatieri: de etiologie ereditara si functionala

CONSECINTELE EXTRACTIILOR PREMATURE


-

apar din cauza extractiilor precoce a dd temp, in special din zona de sprijin korkhaus
M 6 ani migreaza mezial, iar Pm + C nu mai au spatiu sa erupa pe arcada; cei care au cel mai mult de
suferit sunt cei care erup mai tarziu, in general Caninii;

ANOMALII MONOCAUZALE
-

Dentare izolate: de nr, de pozitie, de eruptie, de dimensiune

3. Clasificarea scolii franceze


-

Dizarmoniile de baza osoasa: sunt tulburate dimensiunile si/sau rapoartele reciproce ale maxilarelor sau
cu baza craniului
Dizarmoniile dento-alveolare: datorate modificarii raportului dintre dimensiunea dintilor si a arcadelor
Dizarmoniile sistemului dentar: de nr, volum, pozitie

4. Clasificarea scolii romanesti


-

Dizarmonii maxilare
Dizarmonii alveolare
Dizarmonii dentare de grup
Dizarmonii dento-alveolare
Dizarmonii dentare izolate
o Pentru fiecare clasa se precizeaza directia, topografia si factorii etiologici
o

CURS 9
PRINCIPII IN TERAPIA ORTODONTICA
-

Scopul fiecarui tratament ortodontic este acela de a se obtine un status, atat dpdv estetic, cat si
functional, care sa fie superior celui prevazut in lipsa tratamentului

OBIECTIVE:
1. Asigurarea starii de sanatate a ADM (prevenirea, limitarea, stoparea complicatiilor)
2. Corectarea dezechilibrelor ocluzo-articulare
3. Normalizarea functiilor ADM
COORDONATELE TRATAMENTULUI ORTODONTIC
-

Varsta
Tipul anomaliei dento-maxilare
Reactivitatea individuala
Relatia medic-pacient
Interrelatia cu alte specialitati

A. Varsta evaluarea perioadei de crestere max


Fazele cresterii:
1. Perioada copilariei
puseu de creste rapida
momentul masurilor preventive
2. Perioada juvenila
rata de crestere scade pana la minim
perioada masurilor interceptive
3. Perioada puseului de crestere pubertina
crestere maxima
momentul tratamentului activ
4. Perioada postpubertara
cresterea se diminueaza
momentul stabilizarii rezultatelor contentia
PROCESUL DE CRESTERE
Nu e uniform, are perioade de accelerare/ incetinire
Puseul maxim de crestere = perioada pubertara a carei predictionare este dificila
Apare mai tarziu la baieti, dar are o magnitudine mai mare decat la fete
Exista diferente de crestere intre maxilar si mandibula (la mandibula accelerarea cresterii apare mai
tarziu decat la maxilar)
Predictionarea modificarilor de crestere e incerta si relativa
Nu exista limite sau tipare universale
Varietatea individuala este caracteristica esentiala principala a cresterii individualizarea tratamentului

PRINCIPII
-

In primul rand se urmareste indepartarea cauzei care sa asigure atat obtinerea rezultat cat si stabilitatea
acestuia
terapia functionala: inlaturarea perturbarii functiilor ar duce la modificarea formei
terapia mecanica: urmareste modificarile formei, urmand ca matricea functionala sa se adapteze noilor
conditii
ideal ar fi tratamentul profilactic, care are la baza prevenirea aparitiei anomaliilor ADM prin
indepartarea cauzelor
cu cat dg anomaliei este mai timpuriu, cu atat tratamentul, prin indepartarea cauzei, va fi mai eficient
tratamentul ortodontic trebuie sa aiba la baza un dg corect si complet, el trebuie sa se finalizeze intr-un
rezultat mai bun decat in absenta terapiei, rezultat care trebuie sa fie stabil in timp
orice tratament trebuie sa asigure, atat pe durata sa, cat si dupa aceea, integritatea tesuturilor dentare,
parodontale, ADM, muschilor si a bazelor osoase
se pot folosi mijloace ortopedice, ortodontice sau chirurgicale care pot modifica directia si rata de
crestere a maxilarelor
un tipar de crestere determinat genetic nu poate fi influentat prea mult
remodelearea structurilor si a relatiilor dintre ele se face prin rezorbtie si apozitie osoasa, sub actiunea
unor forte de intensitate, directie, distanta si durata de actiune bine determinate
tratamentul ortodontic este strict individual, adaptat fiecarui pacient
uneori tratamentul ortodontic trebuie asociat cu alte tratamente: chirurgical, protetic, parodontal,
endocrin etc.
in cazul in care se prevad recidive, se poate opta pentru renuntarea la tratament

garantia succesului o da numai controlul stabilitatii dupa tratament


durata tratamentului este in functie de finalizarea rezultatelor, dar nu trebuie sa epuizeze pacientul
supravegherea rezultatelor se face pana dupa eruptia M3

ORTODONTIE deplasari ale dd


ORTOPEDIE DENTO-FACIALA actiune asupra oaselor maxilare

In functie de momentul in care se intervine, tratamentul poate fi:


1. tratament profilactic preventiv
2. tratament interceptiv
3. tratament curativ
4. contentie (mentinerea rezultatelor)

Tratamentul profilactic
-

Totalitatea masurilor prin care se inlatura factorii care ar putea determina tulburari in dezvoltarea
normala a ADM si care pot determina anomalii ADM
Varsta de electie: pana la 6 ani

Tratamentul interceptiv
-

Masurile luate in vederea opririi dezvoltarii unei abateri de la normal.


se actioneaza in momentul depistarii dezechilibrului
urmareste redirijarea proceselor de crestere + dezvoltare pe calea normalitatii

Tratamentul curativ
-

implica o anomalie deja constituita


vizeaza corectarea tulburarilor morfologice si functionale printr-o multitudine de mijloace

CURS 10 ANOMALII DENTARE IZOLATE INCLUZIA DENTARA


Incluzia dentara = retentie primara
Reincluzie = retentie secundara
Incluzia dentara = ramanerea dintelui in profunzimea osului/ submucos, dupa ce dintele si-a depasit termenul de
eruptie, si fara a avea sansa de a erupe spontan.
Inclavare = blocarea unui dinte in eruptie dupa ce a perforat mucoasa (dintii carora li se vede un varf de cuspid)
dar exista lipsa de spatiu.

Frecventa:
-

aproape intotdeauna DP
M3 superior + inferior, C superior, Pm inferior, M1, M2

In cazul C superior localizarea V-O este: palatinala (50%), vestibulara (30%), intermediara (20%)
In sens vertical, cel mai frecvent caninul este situat intre apexul si coletul IL si numai in 10% din cazuri are
pozitie foarte profunda, deasupra apexului IL (se palpeaza la nivelul nasului).
Etiopatogenie:
-

factori generali
factori locali (dd. inclusi, tesuturi inconjuratoare)

CAUZE GENERALE:
-

boala Crouzon (disostoza cranio-faciala)


DLMP
disostoza cleido-craniana
hipotiroidii
intoxicatii cronice medicamentoase
ereditatea

CAUZE LOCALE:
-

dupa formarea coroanei, paralel cu procesul de osificare a radacinii, dintele se deplaseaza intraosos catre
rebordurile maxilare
aceasta deplasare poate fi oprita datorita unor cauze si mecanisme diferite

Cauze care tin de dintele inclus:


-

pozitie foarte inalta a mugurelui (mai ales la canini)


malformatii dentare: coroana foarte globuloasa (C, M), angulatie corono-radiculara, curbura radiculara
Ax modificat:
sagital: mezio-inclinatii coronare pana la pozitie aproape orizontala
transversal: mergand pana la dinte asezat de-a curmezisul arcadei
sagital + transversal: cel mai frecvent
pierderea provizorie sau definitiva a potentialului de eruptie => poate fi reluat in anumite conditii (ex:
aparate ortodontice, sarcina)
ankiloza dentoalveolara in special in reincluzii

Cauze care tin de tesuturile inconjuratoare:


-

pierderea ghidajului asigurat de IL (in anodontii)


existenta unor obstacole (persistenta DT, dinti supranumerari)
traumatisme in copilarie (mai ales in zona frontala)
existenta unor formatiuni tumorale (chist pericoronar, odontoame)
capac osos dens sau fibromucoasa abundenta (in special dupa extractia precoce a DT)
lipsa spatiului necesar evolutiei dintelui respectiv
in aceste situatii exista o neconcordanta intre dimensiunea insuficienta a suportului osos in raport cu
cea a dintelui care trebuie sa se alinieze pe arcada; consecintele apar la nivelul ultimilor dinti care
erup: M3, C sup, Pm2 inferior;
deficitul de spatiu poate aparea din mai multe motive: macrodontie, diastema interincisiva,
meziopozitie generalizata, dizarmonie dento-alveolara cu incongruenta, dezvoltarea insuficienta
transversala sau sagitala a arcadei;
EXAMEN CLINIC

incluzia dintilor frontali, in special la arcada superioara, este deseori sesizata de pacienti
incluzia dintilor laterali este descoperita de obicei, cu ocazia unui examen stomatologie de rutina

Se constata:
-

absenta de pe arcada a unui dinte, desi termenul sau de eruptie este de mult depasit
persistenta DT pe arcada, uneori cu o implantare foarte buna
spatiul de pe arcada este rar pastrat, de cele mai multe ori este redus, cu inclinarea dintilor vecini spre
bresa (semn patognomonic pentru incluzia C superior)
bombare osoasa in regiunea respectiva

Patologia da tulburari:
-

fizionomice si fonatorii (dd frontali)


mecanice (deplasari ale dd vecini, RR)
nervoase (senzitive, motorii, vegetative) in special la M3
infectioase (frecvent la M3, pericoronarite)
degenerescente tumorale (in special chistice)

Diagnostic diferential: cu anodontia (Rx) si extractia (Rx + anamneza)


Tipuri de Rx:
OPG (de rutina)
retroalveolara
cu film muscat (Simons pentru zona frontala, Belot pentru canini)
tehnica Clark (Rx excentrice)
CT, CBCT

TRATAMENT:
Se urmareste in primul rand facilitarea evolutiei dintelui si alinierea lui pe arcada. Atunci cand acest lucru
nu este posibil, se iau in considerare extractia dintilor, extractia cu replantare (cu formarea unei noi alveole),
expectativa.
Tratament combinat: chirurgical + ortodontic etape
-

tratament ortodontic prechirugical obtinerea spatiului pe arcada


descoperire chirurgicala + aplicarea dispozitivului de ancoraj
tractionarea ortodontica si alinierea pe arcada
obtinerea spatiului se face prin:
masurarea perimetrului arcadei se asociaza si deplasari are dintilor vecini migrati spre bresa, cu grija
sa nu se produca RR
extractia altui DP trebuie efectuata o analiza foarte atenta a cazului
interventia chirurgicala:
urmareste indepartarea obstacolelor care au determinat oprirea in evolutie a dintelui

Au cele mai mari sanse de reusita atunci cand sunt practicate la o varsta la care mai exista potential de
eruptie

Diagnosticul si tratamentul la varste tinere este foarte important


Dintele poate erupe spontan daca s-a indepartat obstacolul
ancorarea dintelui:
Modalitati de ancorare
-

ancorare intratisulara
ancorare transtisulara
ancorare peritisulara:
legatura de sarma in jurul coletului
cimentarea unei cape/ inel
colajul unui atas (bracket, buton, carlig, lant)
tractionarea dintilor inclusi:
trebuie sa inceapa cat mai curand dupa interventia chirurgicala (8-15 zile)
tractiunea trebuie sa fie elastica
se folosesc forte foarte usoare, care sa stimuleze eruptia
se pot folosi aparate fixe/ mobile
REINCLUZIA DENTARA
Reincluzia dentara = tendinta de intoarcere/ reintoarcere progresiva in profunzimea osului a unui dinte
care a erupt atingand planul de ocluzie. Proces progresiv si lent, se poate opri din motive neelucidate,
intr-o etapa.
Frecventa: M2 temporat, M1 temporar, foarte rar: M1, M2 inferior.

Teorii etiopatogenice:
teoria mecanica
teoria tulburarii proceselor de dezvoltare osoasa
teoria ankilozei alveolo-dentare
teoria tulburarii metabolismului local (aritmii de metabolism)
teoria tulburarii proceselor evolutive locale

REINCLUZIA PARTIALA:
-

o parte din coroana dintelui este vizibila


dintii vecini pot fi inclinati sau nu spre dintele reinclus
denivelarea la nivelul procesului alveolar
poate interesa unul sau mai multi dinti la acelasi subiect (in special M temporari)

Pe Rx se observa:
-

rizaliza in diferite stadii a dintelui reinclus


dintele succesional aflat in profunzimea osului/ absenta acestuia
prezenta zonelor de ankiloza osteoradiculara

REINCLUZIA TOTALA
- absenta dintilor de pe arcada , fara sa fi fost extrasi

- dintii vecini pot fi inclinati


- denivelare la nivelul procesului alveolar
- diagnostic diferential cu inclinarea
- orificiu pe creasta prin care se poate palpa coroana dintelui reinclus
- dintii pot fi acoperiti doar de mucoasa, dar si de tesut osos
Pe Rx se observa:
- molarii temporari cu radacini mai mult sau mai putin resorbite, dar infundat in os sau submucosa
- premolar situat profund, cu radacini formate corespunzator varstei
Diagnostic diferential cu
-

reincluzia partiala :
oprirea in evolutie a dintilor
intruzia posttraumatica partial
pe baza anamnezei , examenul clinic si Rx
existenta unor obturatii pe fetele vertical

Diagnostic diferential in reincluzia totala:


- cu incluzia dentara pe baza datelor obtinute in anamneza
- existenta unor documentatii obiective
- prezenta unor leziuni carioasa tipice
- existent unor obturatii pe oricare dintre fetele dd
- imagini Rx caracteristice
Evolutia este progresiva , nu avem control asupra evolutiei

Consecinte :
- denivelarea planului ocluzal
- tulburari ocluzale din cauza migrarii dintilor vecini si antagonisti
- forte anormale la nivelul dintilor inclinati
- incluzia succesionalului permanent sau ectopia lui
- carii la colet si radiculare ale dintilor vecini
- hipersensibilitate , parodontopatii marginale ale dintilor vecini, prin denudarea acestora
Tratament :
- reconstruirea contactelor aproximale si ocluzale ale dintelui reinclus
- luxarea dintelui anchilozat , pentru a-I permite reluarea eruptiei

- extractia sau replantarea cat mai precoce


- expectativa
Variante terapeutice :
- reincluzia M2 temporar : extractive pentru a se permite evolutia succesionalului sau inchiderea
spatiului in anodontie
- in anodontii se poate incerca refacerea coronara a dintelui reinclus
- in reincluzia M1 : luxare pt a-si relua eruptia sau extractia lui daca nu s-a intamplat acest lucru
- in reincluzia tardiva a M1 : refacere morfofunctionala a dintelui, urmata de extractie daca procesul de
reicluzie continua

Curs 11
ANOMALII DENTARE IZOLATE
ANODONTIA
= lipsa congenitala a unor dintri dintr-o anumita dentitie (DT, DP), pentru care nu au existat muguri dentari/au
fost distrusi in stadia precoce (de regula, in organogeneza).
Terminologia variaza in functie de:

Intindere:
o ANODONTIE TOTALA= lipsesc toti dintii de pe o arcada
o ANODONTIE PARTIALA REDUSA=HIPODONTIE
Lipsa 1, 2 dinti de pe o arcada/hemiarcada
o ANODONTIE PARTIALA INTINSA=OLIGODONTIE
Nr dintilor mai mare
o ANODONTIE SUBTOTALA
Cand mai sunt prezenti 2-3 dd pe o arcada

Modul in care a aparut:


o AGENEZIE DENTARA
Absenta dintilor pentru care niciodata nu au existat muguri dentari

*in anodontie au existat muguri, dar au disparut pe parcurs


ANODONTIA TOTALA SI SUBTOTALA
o Pot sa apara ca simptome.manifestari in cadrul unor sindroame generale.
o Se pot intalni ca tulburari complete de dezvoltare ADM si mai rar, ca afectiune independenta.
Etiopatogenie:
o Influenta unor factori generali (predispozitie, lues congenital, boli constitutionale, afectiuni
virale ale mamei in timpul sarcinii, tulburari nutritionale ale mamei in timpul sarcinii,
disendocrinii, alcoholism al mamei, tulburari neurotrofice)
-cand anodontia totala/subtotala apare in sindroame, cel mai frecvent o urmarim in displazia ectodermala:

Clinic:

o Tulburare generala a tuturor tesuturilor de origine ectodermala (par, piele, gl sudoripare,


dd)=> anodontie totala/subtotala, piele uscata, friabila cu zone de hiperkeratoza, gl
sudoripare absente, par cu aspect uscat, hipotricoza, par friabil, hipo/sindactilie
o Intraoral: creste edentate subtiri (ca la edentatul total vechi)

Alte sindroame in care intalnim anodontia totala/subtotala:

Disostoza mandibulo-faciala
Disostoza acto-faciala
Condroectodermodisplazie
Lipoidproteinoze
Sdr. Down

DISOSTOZA CLEIDO-CRANIANA
o Clinic:
Etaj inferior drastic micsorat
Profil convex pathologic
Sant labio-mentonier accentuat
Menton de regula proeminent
Buza inferioara rasfranta
Hipodezvoltare osoasa mandibulara
De cele mai multe ori, subiectii sunt hipotrofi
o Intraoral:
Creste reduse (atat V-O, cat si vertical)=> forma de benzi de fibromucoasa
Daca exista cativa dinti, acestia prezinta o relatie ocluzala de intercalare in sens M-D, dd
au modificari de forma si volum (microdontie, dd conici)
Daca exista dinti- acestia sunt de regula canini sau pot fi prezenti 1-2 M1 permanenti)
Daca dintii au modificari de forma si dimensiune, de regula nu au modificari de structura
Limba este marita de volum
o Modificari functionale
Modificari fizionomice semnificative (aspect facial de copil batran, santuri periorale
adancite)
Functia masticatorie:
alterarea DVO
reducerea semnificativa a ariei de masticatie
Blocaje ocluzo-articulare datorita relatiei de ocluzie intercalate
Modificari ATM (in timp)=>miscari masticatorii dezordonate (nu exista
ghidaj)/blocate(datorita relatiilor ocluzale intercalate)
Diferente intre un edentate si un adentat:
Adentat: intre dd vecini bresei nu exista fibre parodontale transseptale
Edentate: fibrele apar dupa extractia dd respectiv
o Tratament
Trebuie sa debuteze foarte repede
Organism in crestere pe care trebuie s ail ajutam sa creasca
PT reglabile (sa nu infranam cresterea spontana)
CP mult mai defavorabil ca la un adult

Copiii sunt greu de motivate in purtarea PT


o Obiectivele tratamentului
Obtinerea DVO a etajului inferior
Conformarea unui profil mai normal=>integrare sociala
Imbunatatirea functiei masticatorii pentru restul alimentelor care nu sunt lichide
(transmite F stimulatoare masivului facial, insa asigura aportul nutritive necesar pentru
cresterea si dezvoltarea mai normale)
o Solutii de tratament:
Protetice
PT cat mai devreme posibil
In anodontia subtotoala dd existenti se folosesc pentru cresterea stabilitatii
protezei totale
Este obligatorie schimbarea periodica la maxim 1-2 ani, pentru a nu infrana
cresterea, dar si in constitutia PT se pot aplica suruburi ortodontice care vor fi
reglate mai rar decat in cazul aparatelor ortodontice
Utilizarea unui parodontiu artificial (strat acrylic depresibil) care poate fi utilizat
in 3 variante diferite:
o Ca strat mucosal
o In grosimea bazei PT
o Intre dd artificiali si baza PT
Scop:mimarea unei reziliente parodontale
-in perioada 1-2 ani cat pacientul poarta PT , de multe ori sunt necesare rebazari.
Modalitatea de montare a dd difera fata de PT la adulti (se fac anumite artificii de
montare, spatieri intre dd)

ANODONTIA PARTIALA INTINSA (OLIGODONTIA)

De regula, intereseaza cu aceeasi frecventa ambele sexe


Mai frecvent DT
Clinic
o Cu cat lipseste un nr> de dinti, cu atat ne apropiem mai mult de anodontia
subtotala/totala.
o Etaj inferior micsorat
o Santuri periorale accentuate
o Buza inferioara rasfranta
o Profil convex
Intraoral
o Microdontie, modificari de forma, relatie ocluzala intercalate
o Daca C permanent evolueaza mezial de C temporar, extragem cat mai tarziu C temporar
(folosim C temporar ca un ghid de eruptive pentru C permanent catre meziopozitie)
o Anodontia de Pm2=>M2 temporar poate sa reziste pana la 40-50 de ani. Trebuie sa ne
gandim si la dd restanti pe care ii avem. Daca se ia decizia de extractive, aceasta se face
cat mai rapid. Daca anodontia e descoperita la un adult, M2 temporar se lasa in pace.
Protezare

o Vedem daca e necesara crearea de spatiu/ nu


o Tipul protezarii
o Pasul/Solutia urmatoare
!! Cand se urmareste inchiderea biologica a unor spatii:
Maxilar
o Mezializarea adduce dupa ea ingustare (medicul va mezializa si largi)
Mandibula
o Adduce largire (medicul va mezializa si ingusta)

DINTI SUPRANUMERARI

Existenta unui numar mai mare de dinti intr-un anumit sector al arcadei fata de seria normala,
erupti/situati intraosos
Denumiri: pleiodontie, hiperdontie
Localizare: -pe zona frontala =meziodens
-lateral de zona molara = paramolari
-distal de zona molara = distomolar
-orientat invers fata de planul de ocluzie = dinte anastrofic
Macroscopic: putem intalni ca formatiuni izolate, de seria statatoare sau sudate de dintii din seria
normala. In functie de modul in care apare alipirea, exista:
o Unirea dintilor de forma + marime diferita = dentes confuzi
o Unirea dintilor de forma + marime e comparabila -> uniti la nivel radicular =geminism
o Forma + marime comparabila uniti la nivel coronar = dinti fuzionati
o Un dinte crescut in interiorul altuia = dens in dente
o Un dinte alipit in exteriorul altui dinte = dentes evaginatus
o Talon cusp=forma atipica de dentes evaginatus
Daca avem perle de smalt, le consideram formatiuni supranumerare (dentina se formeaza inaintea
smaltului si stimuleaza initiera depunerii de smalt
Etiopatogenie:
1. Teoria celei de-a II-a dentitii: existenta unei lame dentare tertiare are ar da nastere la cea de-a III-a
dentitie
PRO:
-dintii supranumerari se formeaza oral fata de cei din seria normal
-formarea dintilor supranumerari e in intarziere fata de DP din seria normala
CONTRA:
-dintii supranumerari apar vestibular
-care insotesc DT

-care sunt intr-un stadiu de dezvoltare


2. Teoria atavica => formula dentara: 6 incisivi, 8 premolari, 6-8 molari
-nu explica cum pot sa apara C supranumerari, cum la acelasi pacient exista anodontie + dinti
supranumerari in sectoare diferite de arcada
3. Teoria diviziunii mugurelui dentar -> un mugure in perioada de formare s-ar divide,dupa care fiecare
formatiune se dezvolta separat
CONTRA:
-daca ar fi valabila, dintii ar avea volum si forma comparabila (in realitate este invers)
-obligatoriu sa fie formatiuni independente => (F)
4. Teoria mugurilor adamantini multipli: ar exista multi muguri adamantini si conform unui program
genetic, unii se atrofiaza si altii cresc. Nu a fost dovedita histopatogenetic
5. Teoria
-undeva, in stadiul de clopot a formarii organului dentar, tot datorita activarii suplimentare a lemei
dentare, se produca o evaginare a epiteliului adamantin (mai intai a celui extern, apoi a celui intern),
dupa care formatiunile se dezvolta independent.
CONTRA: dens in dente
Manifestari clinice:
-dintii supranumerari frontali -> tulburari fizionomice (incongruente, deformari ale regiuni fronale,
dinti foarte voluminosi, meziodens)
-pozitii palatinale => blocaje ocluzo-articulare (atat pe zona frontal ca si pe zona laterala)
-induc incongruente cu inghesuire
-cand rman inclusi => tulburari nervoase (senzitive,motorii,veg.)
-pot degenera cel mai frecvent chistic (de ex: odontoame complexe)
Incongruenta apare pentru ca volumul dentar > volumul alveolar
Forme clinice:
Dinti supranumerari eup fara a bloca eruptia unui dinte din deria normal (simptom: tabloul
clinic al malpozitiilor = rotatii, lipsa spatiu, alterarea conditiilor de autocuratire, modificare
de axe dentare, fenomene inflamatorii gingivale, blocaje ocluzo-articulare mai ales cand
supranumerarul erupe intr-o pozitie palatinala)
Dinti supranumerari au erupt si impiedica eruptia unui dinte din seria normaloa (tablou clinic
de incluzie)
Dinti supranumerari si cei din seria normala sunt in incluzie
!!! Poate sa apara si rizaliza, mobilitate dentara (consecinta indirecta)
Conduita terapeutica:

CURS 12

Dinte supranumerar perfect aliniat, nu da tulburari ocluzale+functionale -> se pastreaza


In contextul arcadei pacientului exista unul/mai multi dinti compromisi si dintele supranumerar
are forma+dezvoltare acceptabila, renuntam la cei compromisi si pastram dintele supranumerar
Cand dintele supranumerar impiedica eruptia DP sau creaza incongruenta dento-alveolara, sau
impiedica semnificativ ocluzia, se extrage si urmeaza trratamentul incluzie DP

ECTOPIA

Definitie= este anomalia dentara izolata caracterizata prin eruptia dintelui la distant de pozitia normala pe
arcada, in interiorul/ exteriorul arcadei
-termenul se refera la pozitia V, pentru pozitia O = ENTOPIE
-DISTOPIE= erup la distanta mare de locul normal
-cel mai frecvent intereseaza: C sup, pm2 inf, C inf, pm sup, I sup+m3 (ft rar)
cea mai frecventa ectopie este cea a C sup in pozitie V
pm2 cel mai frecvent ectopie L
C inf- ectopie V
pm sup- ectopie V si P
Etiopatogenie
-in general e determinata de un factor local care dirijeaza eruptia in afara liniei arcadei
1. existenta unui obstacol in calea de eruptie:
dd supranumerari, absenta rizalizei/rizaliza atipica a DT,
capac osos gros/ fibromucoasa densa renitenta care se formeaza in urma afectarii prin carie a
DT
2. absenta spatiului de pe arcada:
macrodontia absoluta/relativa
mezializarea de grup (apar frecvent prin extractii precoce a DT)
lipsa mentinatorului de spatiu (factor iatrogen)
deficit de dezvoltare scheletala (determina deficit de dezvoltare a pr alv, dd supranumerari)

Incadrarea ectopiei in clasificarea anomaliilor


1. Dupa Scoala Americana = cls a II-a Angle
2. Scoala Germana = grupa anomaliilor dentare izolate
Semne clinice
1. Faciale
a) Pt Caninul ectopic V
-daca ectopia este unilateral = asimetrie la nivelul reliefului buzei superioare, proeminenta buzei
in dreptul C, aplatizarea santului naso-genian
b) pt C ectopic P
-infundarea buzei superioare, aspect de edentatie in timpul surasului
2. Intraorale
-malpozitia propriu zisa, se descrie:
tipul ectopiei

daca e M/D-lizat;
ectopie+transpozitie;
rotat in ax
in plan vertical (supra/infra-pozitie) ! suprapozitie mai frecventa in ectopia P
spatiul pe care il are la dispozitie (cat exista pe arcada)
determina modificari de forma a arcadei (M, omega)
modificari de oculzie mai ales cand se aociaza cu anomalii scheletale sau in ectopia de
cauza=mezializarea de grup)
ulceratii ale mucoasei limbii sau ale gingiei antagoniste (ectopia O)

Examene complementare
-analiza modelului de studiu (cu simetroscopul)
-in ectopia bilat pot aparea arcade patologie dar simetrice
-Rx:
1. OPG (pt a vizualiza eventualele obstacole, raportul dintre dintele ectopic si dintii vecini, situatia
odontala la nivelul arcadei -> poate presupune extractii seriate)
2. retroalveolara (pentru detalii legate de dintele ectopic)
3. teleradiografia (numai cand se asociaza anomalii scheletale)
4. CBCT (pentru evaluarea formatiunilor aflate in incluzie care determina ectopia)
Principii terapeutice
1.a. Tratament profilactic si interceptiv
-tratamentul leziunilor carioase
-mentinator de spatiu (cand se realizeaza extractii)
-atenuarea factorilor care detrmina anomalii scheletale
-deconditionarea obiceiurilor vicioase
-extractia DT cu rizaliza asimetrica/lipsa ei
1.b Terapie ortodontica propriu-zisa
-important daca exista spatiu present/redus/absent pe arcada
-cand spatiul <3mm => extractie (extractia nu depinde numai de prezenta spatiului pe arcada si de
asocierea cu o anomalie scheletala, ea depinde de raportul dintelui ectopic cu dd vecini)
-deplasarea ortodontica trebuie sa se faca cu o deplasare apicala minima
-C are apexul in dreptul pm1, decizia de extractie vizeaza pm1 (ortodontic e necesar doar bascularea
C)
-extractia depinde si de starea odontala, daca exista m6 ani compromise odontal, se va extrage pt a
profita de pm1 integru
-mai exista tratament prin extractie seriata (tratament la limita dintre interceptive si orto propriu-zis)
HOTZ=
o la 7 ani se extrage I lat pt a crea spatiu pt I central permanent
o 8 ani- Ctemp -> I lat permanent
o 9 ani- m1 temp -> pm1
o 10-11 ani pm1 -> C sup
TULLEY
o 8 ani extractia 4 C temp pt a face loc celor doua grupuri incisive
o 9 ani m1 temp -> pm1
o 10-11 ani pm1 -> C sup
-odata creat spatiul pe arcada, terapia ortodontica de aliniere pe arcada e relativ simpla = aparat mobil sau fix

2.Tratament cand trebuie creat spatiu pe arcada pentru C sup


-stimularea cresterii pe linie mediana (ap fix/mobil de tipul disjunctorului)
-spatiul se transfera pe linie mediana la C prin
avansarea grupului incisiv (cele doua suturi incisivio-canine)
distalizarea de zona laterala
!! ft important e raportul cu m3, se poate recurge la odontectomii

TRANSPOZITIA
Definitie= este anomalia dentara izolata caracterizata orin eruptia a 2 dinti vecini in pozitie inversata pe arcada
-cel mai frecvent: C sup cu I lat sup/ Csup cu pm1/ Cinf cu I lat
dpdv al alinierii pe arcada
transpozitie completa (in poz complet inversata) - forma cea mai benigna
transpozitie partiala (dintii nu sunt aliniati pe arcada)
1. cor-rad partial = in sens M-D dintii se suprapun, fie sunt de o parte si de alta a arcadei, fie unul
aliniat iar celalat in interiorul sau exteriorul arcadei
2. transpozitia partiala doar a unei componente dentare

Etiopatogenie:
1.pozitia initiala inversata a mugurelui dentar
2.modificari de pozitie a mugurelui in cursul eruptiei
3.cronologia eruptiei care se inverseaza
4.dinte supranumerar/temp neavulsionat care modifica directia de eruptive
Clasificare
-clasa I Angle (strict dentara)
-II/III daca se asociaza cu anomalii scheletale
-Scoala Germana: anomalie dentara izolata
Semne clinice:
a) Faciale:
-vizibile daca exista o transpozitie partial ascociata cu ectopie (ca la ectopie restul de semne)
-transpozitie complete=semne clinice vizibile doar in timpul surasului
b) Intraorale
-modificari estetice (tr. Completa)
-modif de oculzie (tr partiala)

-modificari functionale de ghidaj (apar problem daca I lat preia ghidajul C)


Examen complementar
1.OPG
2.Retroalv
3.Teleradiografia

Tratament
1. Pentru transpozitia completa
modificari care presupun refacerea estetica:
slefuirea varfului C si completare cu compozit
I lat forma de C (se poate scoate din ghidaj)
slefuirea cuspidului MP al pm1 prin slefuiri selective succesive
2. Pentru transpozitia partiala
cor-rad = aducerea pe arcada
transpozitie cor = dd in pozitie corecta
transpozitie rad = se trasnforma transpozitia partiala in cea completa + tratament de la transpozitia
completa

S-ar putea să vă placă și