Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anul 1600- moda slefuiri selective (in present, la finalul tratamentului orthodontic sau in DT, cand un DP
vrea sa erupa si nu are loc de una din fetele proximale ale DT).
Coordonatele dentitiei in cursul dezvoltarii: orice dinte cauta vecinul (mai ales dinspre M-miscare fiziologica
meziala) si antagonistul.
Nu exista miscare de translatie in ortodontie (translatia rezulta din miscarea de basculare coroana-radacina)
Forta optima si optimala: forta medie la fiecare dinte in parte(la forte usoare). Niciodata nu raspunde un dinte la
forte mari.
Couchard (dupa 1760)=> scoaterea dintilor malpozitionati si reimiplantarea lor (tractionare cu un fir de matase
in pozitie optima)
Carabelli=> primul care a introdus modelele in stomatology si a realizat descrierea impecabila a ocluziei
deschise.
Angle=> conservator. Primul care a orientat orthodontia spre modern si primul care a dezvoltat aparatele
ortodontice
Case=> extractionist.
Diferentele dintre aparatele mobile si cele mobilizabile/fixe:
Aparatura ortodontica fixa niciodata nu face largirea maxilarelor. Acesta se realizeaza prin chirurgia ortognata.
EVOLUTIA FILOGENETICA
Conceptual actual al previziunilor privind evolutia filogenetica in ortodontie: pleaca ultimele grupe
dentare, dinspre posterior spre anterior
Consecintele evolutiei filogenetice:
Reducerea viscerocraniului
Cresterea neurocraniului
La nivelul viscerocraniului se reduc toate componentele (oase+ formatiuni dentare), insa nu cu
aceeasi viteza. Viteza de reducere a oaselor maxilare > viteza de reducere a dintilor ca
numar/dimensiune=anomalii dento-maxilare cu inghesuire.
La nivelul dintilor, procesul reductive intereseaza ultimii dinti din fiecare grup (teoria
proterogenetica sau a sfarsitului de serie= teoria Hotz= ultimii M, Pm2, IL cu exceptia IC
inferior)
Extractia dirijata a lui Hotz:
o M3=IL SUPERIOR
frecventa absentei dintilor ca urmare a
o PM2 INFERIOR
evolutiei filogenetice
o IC INFERIOR
Parodontiul cu o structura mai fina, datorita factorilor de mediu si alimentari. In present, boala
parodontala apare si in cazul copiilor.
Musculatura mai slab dezvoltata, insa structurata rafinat (in functie de mimica=> ex: teatrul
mimicii, teatrul mut)
*maimutele au 4 Pm si 3 M.
Definitie odontogenie: Dezvoltarea organismului de la ovulul fecundat, pana la moarte; se considera ca repeta
pe scurt filogenia;
Perioade:
1. Organogeneza (luna 1-3 V.I.U ) apar si se diferentiaza organele; daca intervin factori teratogeni poate
sa apara lipsa sau supranumerarea anumitor organe, precum si malformatii importante la conformarea
organelor .
EX: dinti supranumerari, anodontii, malformatii congenital (despicaturi)
3.
4.
5.
6.
7. Butonul embrionar
celulele de la periferie se multiplica foarte intens, se cubeaza si delimiteaza o cavitate numita sacul
vitelin
in centru prezinta o dehiscenta care se mareste si rezulta vezicula amniotica => 2 cavitati separate prin 2
straturi de cellule = stadiul DIDERMIC
8. Stadiul didermic
- ectoderm - spre vezicula amniotica
- endoderm spre sacul vitelin
t.osos
t . muscular
t . conjunctiv
t. cartilaginos
10. Mezodermizare desfiintarea ectodermului si a endodermului de catre mesoderm prin patrunderea celulelor
mezodermale printre cele epiteliale determina disparitia lor
- Alipirea formatiunilor care cresc pana ajung in contact - cand nu se produce, se dezlipesc
foitele epidermului si apar despicaturile congenitale
- mecaism de aparitie :
2.
3.
4.
5.
Septul nazal
Osul incisiv
Tuberculul median al buzei superioare i filtrumul (anul subnazal)
Particip la formarea palatului primar
Se disting 3 perioade:
1. De difereniere: apar centrele de osificare
2. De proliferare: extinderea osificrii (3 luni i jumtate)
3. De construcie: reorganizarea structurii interne
Transformarea esutului conjunctiv (principalul derivat al . mezodermal) n esut osos sepoate face prin
mai multe mecanisme:
1. Prin transformarea direct a esutului fibros n esut osos, constituind aa-numita osificare
membranoas sau osificare direct.
2. Prin transformarea esutului conjunctiv iniial n esut cartilaginos, urmat de osificarea acestuia
din urm, deci prin existena unei faze intermediare encondrale. Este vorba de osificarea
encondral sau de substituie.
3. Prin combinarea celor 2 procese n poriuni diferite ale aceleiai piese osoase.
La nivelul cutiei craniene: frontalul, parietalul, scuama occipitalului, scuama temporal, aripile
mari ale sfenoidului, apofizele pterigoide.
La nivelul masivului facial: maxilarul superior, o parte a mandibulei, osul malar, oasele lacrimale
La nivelul organismului: oasele bazinului, omoplatul
ETAPELE CONDRIFICRII:
Pornind de la periferie
Din interiorul masei cartilaginoase
Situaie particular: cartilaj condilian se metaplazeaz osos la partea inferioar i regereaz
condrogenic la partea superioar.
Osificare periferic
Pe faa interna nveliului apare un strat de osteoblaste, care vor produce
straturi de esut osos
Osificare encondral
n interiorul masei cartilaginoase apar insule de osteoblaste care ncep s
depun mas osoas. Aceste mase nlocuiesc esutul cartilaginos, care e
nlturat printr-un proces de condroliz (chimic) i condroclazie
(condroclaste).
Mezetmoidul
Cornetul inferior
Cea mai mare parte din sfenoid
Partea bazilar a occipitalului
Procesele exooccipitale
La sfritul sptmnii 4 VIU exista o schi cartilaginoas a feei, alctuit din lama perpendicular a
etmoidului i 2 prelungiri care formeaz capsula nazal cartilaginoas.
La nivelul arcurilor branhiale se dezvolt nainte i n jos catilajul lui Meckel, iar sub el cartilajul lui
Reichert.
CARTILAJUL LUI MECKEL:
OSIFICAREA MANDIBULEI
Mandibula isi incepe osificarea precoe, la zilele 30-40 de viata intrauterina. Este al doilea os al
organismului care se osifica, dupa clavicula.
Osificarea mandibulei se face din mai multe puncte, care pentru o hemimandibula sunt:
-
Centrele de osificare directa se dezvolta lateral (in afara) cartilajului lui Meckel.
Mecanism: Osificarea incepe la nivelul nucleului principal, se propaga spre anterior si inferior, iar in
momentul in care lama osoasa ajunge la marginea inferioara a mandibulei membranoase, se rasfrange si
=> 2 pereti ososi dispusi in V, ambii situati in afara cartilajului lui Meckel; santul osos astfel format
sufera un process de septare orizontala si vertical, delimitandu-se canalele mandibulare si mugurii
dentari.
Cartilajul lui Meckel dispare (rol de conformator);
Numai zona anterioara a cartilajului lui Meckel sufera un process de osificare indirect rezultand
asa numitele oscioare mentale => viitoarele apofize geni.
Zona posterioara a cartilajului => lig. la ATM
cartilajul condilian
cartilajul coronoidian
cartilajul angular
Cartilajul condilian
-
OSIFICAREA MAXILARULUI
Exista 5 puncte de osificare pentru fiecare hemimaxilar:
1.
2.
3.
4.
5.
Aceste zone se intind foarte repede in suprafata si profunzime. Intre ele exista o lama de tesut amorf (intre
IL si C) unde se afla viitoarea sutura incisivo-canina (zona in care apar malformatii congenitale).
Partea externa a suturii se inchide in viata intrauterina, iar cea palatinala se va inchide intre 8 si 14-15 ani
(sutura incisivo-canina din bolta).
Se formeaza travee osoase care pornesc din lamele extene si toata masa maxilarului se osifica direct.
Traveele patrund printre foliculii dentari, pe care ii incorporeaza.
CURS 3
Mecanismele cresterii si dezvoltarii osoase la nivelul aparatului dento-maxilar
Ce este cresterea?
-
Cresterea intrauterina
Cresterea postnatala
Maturitatea
Batranetea
Majoritatea autorilor scot in evidenta faptul ca dezvoltarea ADM si a fetei rezulta din actiunea concomitenta a
doua potentiale :
- ereditar
- cel al solicitarilor functionale
La acestea s-ar putea adauga si alti factori generali, neereditari (alimentari,endocrini)
In ceea ce priveste tiparul de crestere, diferite organe cresc cu rate diferite in momente diferite
Exista o modificare a raportului dintre extremitatea cefalica si restul corpului pe parcursul evolutiei:
- la 3 luni V.I.U capul reprezinta 50% din lungimea totala
- la nastere capul reprezinta 30% din lungimea totala
- la adult capul reprezinta 12% din inaltimea totala
In ceea ce priveste variabilitatea:
- nu exista 2 indivizi identici cu exceptia gemenilor siamezi
- este important sa cunoastem variabilitatea normalului, pentru a putea categorisi indivizii ca fiind
normali sau anormali
cresterea periostala
cresterea la nivelul suturilor
cresterea la nivelul cartilajelor
activitatea osteogenetica si osteotransformarea ligamentului alveolo-dentar
modificari de dimensiune, forma si rapoturi prin rezorbtie si apozitie
Cresterea periostala:
- are un rol deosebit pentru oasele de origine desmala
- un anumit aport periostal exista chiar in perioada de formare a piesei osoase
- activitatea osteoformatoare periostala continua pana la stadiul de adult
- fata interna a periostlui este tapetata cu un rand de osteoblaste care produc noi straturi de os periferic,
ce se incorporeaza intim la osul format anterior
Mandibula beneficiaza de o suprafata periostala mult mai mare decat maxilarul, care are legaturi cu multiple
oase.
Un rol important in cresterea de tip periostal il are musculatura. Exista pe suprafata oaselor o serie de creste care
reprezinta o crestere periostala suplimentara, la nivelul insertiilor musculare.
Sincondroza
Sinfibroza - cu rol foarte important in cresterea osoasa
Sinartroza cresterea este posibila, dar e foarte redusa
Sinostoza nu mai este posibila cresterea
Sutura este fertila in centrul sau, unde se produce tesut fibros, si osificabila pe versantele sale.
Pincipalele suturi care asigura dezvoltarea faciala sunt paralele de sus in jos si dinainte inapoi, deci cresterea
datorata activitatii suturilor este perpendiculara pe acest plan, deci in jos si inainte.
Dupa modalitatile in care se afronteaza intre ele oasele pe care le unesc, suturile pot fi :
- suturi armonice cele doua oase vin in contact prin suprafete netede; ex: s. palatina,
malara, s. fronto-malara
s. maxilo-
- suturi dentate cele doua oase au marginile dantelate si se angreneaza unele in altele;
oasele boltii craniene
ex: s. dintre
- suturi scuamoase cele 2 suprafete osoase, in forma de bizou, se acopera una pe alta;
s.temporo-parietala, s. palatomaxilara
ex:
-suturi de imbucare una din marginile osoase este sub forma de creasta care articuleaza intr-un sant;
ex: s.vomero-sfenoidala
- in ceea ce priveste cartilajele secundare ale mandibulei, un rol important prezinta cartilajul condilian,
prin partea sa postero-superioara, care asigura marirea indeosebi verticala a ramurii ascendente; i se atribuie un
rol important in reglarea cantitatii si directiei de crestere a mandibulei; oprirea in crestere a cartilajului condilian
duce la o hipodezvoltare mandibulara.
CRESTEREA LA NIVEL ALVEOLO DENTAR
-
crestere suturala, la nivelul sistemului sutural perimaxilar, la care se adauga si sutura intermaxilara si
mediopalatina
crestere apozitionala de natura periostala, pe fata externa
crestere divergenta a apofizelor alveolare laterale
Bolta palatina
-
vertical: prin cresterea inainte a cartilajului nazal, a lamei perpendiculare a etmoidului si prin procese de
resorbtie si apozitie osoasa
CRESTEREA MANDIBULEI
-
Unghiul mandibulei:
Creasta inferioar- n raport cu mijlocul crestei superioare (forma cea mai fav)
2. OCLUZIA N ACOPERI ABRUPT:
Crestele sunt mult mai nguste
Creasta inferioar este aezat napoia celei superioare (forma cea mai frecvent)
3. OCLUZIA N CUTIE:
Creasta superioar dezvoltat n plan vertical o acoper pe cea inferioar ca un capac de
cutie (forma iniial de ocluzie adnc acoperit)
4. OCLUZIA PROGEN:
Creasta inferioar depete anterior pe cea superioar
5. OCLUZIA CAP LA CAP
Crestele alveolare, relativ nguste, se gsesc pe acelai plan anterior
Erupia DT:
Form de semicerc
Dd au axul aproape perpendicular pe planul palatinal
Dd sunt aezai fr nghesuire
Planul post-lacteal
Supraocluzie incisiv redus
Diastemele fiziologice
Abraziunea fiziologic
Erupia DP:
Form de parabol/semielips
Dd se sprijin unii pe alii prin intermediul punctelor de contact
Axele dinilor sunt diferite, fcnd unghiuri variabile, dar determinate cu planul de ocluzie (15
grade cu perpendiculara la planul de ocluzie), planul bazal, orizontala de la Frankfurt.
CURS 4
FACTORII ETIOLOGICI AI ANOMALIILOR DENTOMAXILARE
I.
II.
FACTORI GENERALI
FACTORI LOCALI (FUNCTIONALI)
I.
FACTORI GENERALI
GENETICI
METABOLICI
ENDOCRINI
FACTORI LOCALI (FUNCTIONALI)
alterarea functiilor ADM (respiratie, deglutitie, masticatie, fonatie);
existenta unor obiceiuri vicioase;
II.
Factorii generali au capacitatea de a actiona sau de a determina potentialul de crestere, calitatea de crestere si
durata si ritmul de crestere.
Factorii functionali
-
Dinamica: aerul parcurge caile respiratorii superioare (FN + nazo-faringe) suferind de-a lungul traiectului
modificari calitative si cantitativecare au rolul de a-l adapta la conditiile impuse de respiratia pulmonara. Aceste
modificari sunt realizate prin anumite particularitati ce tin de pasajul aerian nazo-faringian: arhitectura
traiectului anatomic strabatut, functiile epiteliului de la acest nivel, functiile glandular, functiile tesutului venos
si inervatie.
Arhitectura
Are rol in reglarea vitezei de tranzit a aerului, iar aceste modificari se realizeaza prin schimbarea directiei
pasajului aerian si prin modifxari de calibru.
Functiile epiteliale
1) Prezenta cililor o prima functie de purifcare a aerului la nivelul mucoasei pituitare completata de
2) Secretia unui mucus bacteriostatic produs de glandele caliciforme
3) Fenomenul de TIRAJ datorita vitezei aerului din FN care antreneaza periodic drenarea aerului din
cavitatile sinusale maxilare si inlocuirea acestuia
Functiile glandulare
Glandele au rol de umectare a aerului. Cantitatea de secretie pe 24h = 0,5 litri.
Tesutul venos erectil
Are rol de incalzire a aerului.
Inervatia
Activitate reflexa senzoriala crescuta; se inchid arcuri reflexe la acest nivel; la nivelul fiecarui etaj se primesc
stimuli care regleaza aceasta activitate reflexa care e intretinuta de
contactul coloanei de aer cu mucoasa pituitara precum si de calitatea acestui aer.
RESPIRATIE MIXTA = respiratie nocturna ORALA (atunci cand nu se poate controla).
RESPIRATIA ORALA este obicei vicios atunci cand nu am obstructie a cailor respiratorii.
Mecanism: presupune anularea continentei labiale care antreneaza dupa sine aparitia dezechilibrului intre buze,
pozitia vertical si sagitala a mandibulei si limba. Din momentul in care mandibula isi modifica pozitia atat
vertical cat si sagital apare dezechilibru intre musculatura externa (circumorala) si interna (limba).
POZITII NORMALE:
-
Daca RO se instaleaza in perioada de crestere, consecintele sunt in functie de gradul de dezvoltare al ADM, iar
aceste influente se pot aprecia de la nivelul dezvoltarii pulmonare pana la anatomia si troficitatea cailor
respiratorii superioare.
Cauzele frecvente ale aparitiei RO:
1. obstructive
o vegetatii adenoide
o deviatii de sept
o rinite cronice
o amigdale hipertrofice
o malformatii ale choanelor
poate fi amplificat de obiceiuri vicioase, mai ales cand exista teren predispus;
dpdv al tipurilor constitutionale, cei mai predispusi sunt cei cu tip elastomat, fosfocalcic (usor de
deformat, cu elasticitate osoasa crescuta; de ex: rahitism in antecedente); se recunosc dupa facies
LEPTOPROSOP.
Forta de impact pe care coloana de aer o produce asupra palatului are rol in mentinerea unui palat adanc.
Aceasta presiune pozitiva nu e echilibrata de presiunea negativa din FN, N-F, sinus maxilar si bolta ramane
adanca. La asta se adauga si faptul ca musculatura externa care este in tensiune comprima maxilarul superior
si apare adancirea.
Anatomic si functional, modificarile funtionale care se intalnesc la un subiect pot sa conduca in functie
de combinarea lor la o anume ANOMALIE DENTO-MAXILARA.
2. prezenta amigdalelor hipertrofice
- mandibula e intr-o pozitie mai joasa si anterioara, ca sa elibereze istmul buco-faringian;
- limba e intr-o pozitie joasa
- musculatura externa e hipertona => comprima maxilarul
ocluzie inversa cel putin lateral
Apar modificari de coloana: lordoza cervicala, cifoza toracica.
Prezinta facies ADENOIDIAN:
-
o mecano ortodontice
o dispozitive functionale: folosesc functii ale ADM pentru a produce forte de corectie
o + DECONDITIONARE
Obiectivele tratamentului:
indepartarea obstructiei
reeducarea functiei respiratorii, ceea ce presupune recalibrarea FN, N-F
repozitionarea complexului mandibulo-linguo-hioidian
gimnastica respiratorie (ajuta la corectia posturala)
largire cu 1 mm pe o parte = dublarea volumului pasajului aerian;
cand se intervine cu aparate functionale se coboara si bolta (nu pot largi FN);
II.
DEGLUTITIA
= act fizic prin care bolul alimentar format in CB strabate caile digestive suprioare pana la intrarea in esofag; se
realizeaza atat pentru lichide cat si pentru solide. E o functie care se realizeaza cu o anumita frecventa
permanent, modificandu-se doar ritmul.
PENTRU REZIDENTIAT:
-
1. Timpul BUCAL
- timp voluntar
- bolul alimentar e transportat pana la intrarea in faringe prin contractii coordonate ale musculaturii
limbii, obrajilor, buzelor, mandibulei, complexului hiodian
- debuteaza printr-o inspiratie, dupa care urmeaza o inhibare completa a respiratiei pana la finalul
timpului faringian (II)
Fenomenele succesive ce apar pe parcursul timpului bucal prespun:
-
REZIDENTIAT:
a)
b)
-
contractia mm. Milohiodieni ridica planseul bucal odata cu limba, care apasa cu forta pe bolta palatina,
impingand bolul spre faringe
limba exercita pe bolta o presiune de 41-70g/cm in functie de consistenta alimentelor
presiunea se exercita mai ales pe partile laterale ale boltii
timpul bucal al deglutitiei se schimba cu varsta
2. Timpul faringian
- scurt: ~ 1 secunda
- implica declansarea unor reflexe, datorita contactul bolului cu anumite zone ale CB si faringelui, care
determina bolul sa patrunda in faringe si sa nu se intoarca catre N-F sau laringe
1/3 posterioara a limbii e in contact cu palatul moale care e ridicat
Dintii sunt in ocluzie
Buzele sunt in contact
3.
-
Timpul esofagian
debuteaza cu deschiderea orificiului crico-faringian
presupune declansarea unei unde peristaltice cu rolul de a deplasa bolul
se finalizeaza prin deschiderea reflexa a orificiului cardia
fata dorsala a limbii are contact ferm cu palatul, opunandu-se refluxului catre N-Z si orofaringe;
REZIDENTIAT:
Corelatii intre deglutitie si anomaliile dento maxilare
Prelungirea si permanentizarea stadiului de deglutitie infantila reprezinta o incapacitate a copilului de a-si
adapta miscarile la noile conditii create de eruptia dentara, consecinta a unei intarzieri in maturizarea
nervoasa si musculara.
In functie de momentul instalarii apar modificari ocluzale diferite.
Slefuirea selectiva a caninului se poate incepe cu varsta de 5 ani (pentru a nu cauza inocluzie
verticala.
CURS 5
FACTORI ETIOLOGICI AI ANOMALIILOR DENTO MAXILARE II
III. FUNCTIA MASTICATORIE
-
1.
2.
3.
4.
Cand se realizeaza alimentarea naturala, apare fiziologic un sincronism intre musculatura cervicala,
lingual si circumorala
SUPTUL presupune 2 mecanisme diferite:
1. Succiune (se creaza vid in CB => presiune negative)
2. Presiune (intre limba si buze => implica miscari coordonate ale mandibulei, propulsia acesteia,
contractii ale musculaturii limbii, buzelor, obrajilor)
Inconveninentele alimentatiei artificial a nou-nascutului:
1.
2.
3.
4.
nu exista propulsia mandibulei (in mod normal, la nn, arcada mandibulara circumscrie arcada maxilara)
travaliul muscular este scazut => suportul scheletal facial se la dezvolta mai putin
secretia salivara e mai scazuta
aerofagia e mai prezenta => se va satura mai repede
semne prezente de rahitism, carii de biberon, imunitate scazuta
abraziunea dintilor are un grad mai redus si se poate realiza cu tipare atipice;
mandibula ramane pe o pozitie posterioara
pot aparea probleme de pozitionare sagitala a M de 6 ani
de multe ori se creaza premisele pentru o supraacoperire frontala mai mare, mergand pana la ocluzie
adanca;
Mecanismul de masticatie evolueaza de la nou nascut la adult:
la un nn, cand suptul este adentat, miscarile mandibulei sunt libere, nesistematizate
odata cu aparitia dintilor (a 2 a etapa), mai precis odata cu aparitia M2 temporar, incep sa apara miscari
in plan vertical si orizontal, miscari de propulsie si retropulsie, miscari in ABT si miscari de lateralitate
odata cu aparitia DP, se modifica dinamica masticatorie si incepem sa vorbim despre stereotipuri
masticatorii:
1. miscari in plan orizontal FRECATOR
2. miscari in plan vertical TOCATOR
3. combinatii intre cele 2 ideal
ETAPELE MASTICATIEI
I.
INCIZIA
- se realizeaza de catre dd frontali
- presupune mai multe etape fuctionale:
1. coborarea mandibulei
2. propulsia
3. ridicarea mandibulei pana in pozitia cap la cap a incisivilor centrali
4. intoarcerea distala a incisivilor centrali cu alunecarea pe fetele palatinale a incisivilor superiori
II.
TRITURAREA
- se realizeaza la nivelul dd laterali (cuspidati) prin miscari de circumductie (presiune)
- presupune un ciclu de 4 timpi care sunt separati prin tipul de contacte interdentare sau interarcadice
1. Faza 1 faza libera, faza de atac
- presupune un crearea spatiu interarcadic prin interpunerea alimentelor
2. Faza 2 prejuxtaocluzala, faza de orientare
- tot prin intermediul alimentelor, cuspizii dintilor laterali inferiori se orienteaza fata de cei ai dintilor
laterali superiori in pozitie corecta ocluzala
3. Faza 3 juxtaocluzala
- presupune alunecarea pantelor cuspidiene inferioare pe cele superioare
4. Faza 4 de ocluzie
- cuspizii se sprijina in fosete, in pozitia finala ocluzala, ca o consecinta a angrenarii complete a
maxilarelor
toate presupun miscari coordonate a musculaturii maseterine, linguale, circumorale si propulsoare a
mandibulei
rezultatul final al fazelor este formarea bolului alimentar
EFICIENTA MASTICATORIE
= capacitatea ADM de a tritura alimentele in fragmente cat mai mici; depinde de aria masticatorie, de
intensitatea si numarul miscarilor masticatorii (masticatie lenesa/ grabita);
FUNCTIA MASTICATORIE
Exista 2 tipuri de ansambluri care fac posibila aceasta functie:
1. ansamblul mandibula maxilar care implica raportarea statica si dinamica a mandibulei fata de maxilar
si scheletul cranio-facial
2. ansamblul dento-alveolar - intermediat prin structuri parodontale
Rezidentiat:
In reeducarea functiei masticatorii se pot recomanda exercitii care sa vizeze consumul de alimente de
consistenta dura (ex: guma de mestecat). Urmarirea acestor exercitii este scaderea pragului de sensibilitate
dentara, ca urmare a cresterii fortei ( cu 40-50% intr-o luna). Daca exercitiile nu sunt efectuate suficient timp
(cel putin 6 luni), se revine la pragul initial dupa aproximatic 2 saptamani de la incetare.
La nivel dentar, sub influenta masticatiei apar niste deplasari si modificari adaptative. Consecinta directa a
masticatiei este INTRUZIA, care se realizeaza in 2 faze:
1. mai amplu si mai rapid asigurata de alungirea fibrelor parodontale
2. mai lenta si mai mica in amplitudine asigurata de deformarea elastica a osului alveolar tractionat de
fibrele parodontale
ambele faze sunt mai mici in amplitudine cand inaintam in varsta, cu precadere cea de-a doua
resorbtia anterioara si apozitia posterioara => micsorarea unghiului mandibular fiziologic, care se
stabileste la varsta de 12 ani; + alungirea ramului orizontal
atrezie = lipsa congenitala a unei formatiuni anatomice
Masticatia insuficienta, masticatia unilaterala, existenta unui anumit stereotip masticator sau preferinta
pentru o anumita consistenta sau tip de alimente, duc la modificari semnificative asupra cresterii
maxilarelor care se vad prin:
incongruente
blocaje ocluzo articulare (exemple de blocaj ocluzo-articular: supraacoperire verticala de M1, angrenaj
invers in zona frontala/laterala => o problema de ocluzie limiteaza o miscare articulara)
lipsa de structurare parodontala
mezio pozitie generalizata
Mecanismul prin care masticatie influenteaza aparitia unei anomalii, dar si mecanismul prin care anomaliile pot
sa influenteze exercitarea functiei masticatorii se refera la:
-
TRATAMENT:
1.
2.
IV. FONATIA
= emisia de sunete articulare caracterizate de parametri precum: intensitatea (cat de tare), inaltimea (sus/ jos),
timbrul (depinde de cavitatea de rezonanta), durata.
Exista 2 mecanisme care fundamenteaza acest mecanism:
1. Teoria clasica suntele sunt produse de vibratia pasiva a corzilor vocale cand aerul trece printre ele
1. 2. Teoria neuromusculara explica emisia de sunete prin vibratia activa a corzilor vocale ca urmare a
decalajului de impulsuri nervoase in nervii recurenti care sunt transmise la nivelul mm corzilor vocale
(mm ari si tirovocal).
CORZI VOCALE = formatiuni musculo-tendinoase asezate la nivelul laringelui; in pozitie de repaus, intre ele
se formeaza un spatiu = RIMA GLOTIDIS
TEORIA NEURO-MUSCULARA explica emisia de sunete prin vibratia activa a corzilor vocale ca urmare a
declansarii de impulsuri nervoase in nervii recurenti, care sunt transmise la nivelul mm corzilor vocale (mm ari
si tirovocal).
Contractia activa a mm. corzilor vocale 4 faze:
1. indepartarea corzilor vocale (abductia)
2. elongarea maxima
3. apropierea (adductia)
4. alipirea CV (acolarea)
La nn, nervii recurenti sunt egali; pe masura ce copilul incepe sa vorbeasca, recurentul stang se
alungeste si devine mai gros (recurenti egali ca la NN=> muti); Recurentul stang trece pe sub
aa.subclavie . Este mai lung cu 10 cm si mai gros.
Indicele neuro-muscular:
o Inspiratie=>corzile vocale nu vibreaza= inhibare fono-respiratorie Fabre
o Producerea sunetului= expir sub o anumita presiune (sunet glotic initial)
o Aerul expirat intampina o rezistenta-impedanta de scurgere (comanda inspiratia pentru urmatoarele
emisii)
PAVILIONUL FARINGO-BUCAL
-
Tulburari de fonatie:
-
Dislalii se refera la pronuntarea unor consoane, care, mai ales in situatia unor interpozitii,
agraveaza o anomalie existenta (ex: existenta pelticului, sigmatismului)
Rinolalii
a) inchise voce nazonata in obstructie tranzitorie a segmentul nazal (deviatie de sept)
b) deschise comunicare intre CB si segmentul nazal (despicaturi anterioare/ posterioare/ totale)
Tulburari de ritm:
- Bradilalie
- Tahilalie
- Balbaiti
TRATAMENT
-
OBICEIURI VICIOASE
= deprinderi care prin anumite caracteristici pot influenta cresterea si dezvoltarea ADM
-
pana la 4-5 ani sunt considerate in limite normale, pentru ca plasticitatea osoasa pe care scheletul o poate
prezenta pana la aceasta varsta permite corectia spontana
evolutia negativa depinde de intensitatea cu care se realizeaza, durata de timp, tipul obiceiului vicios
TIPURI:
1.
2.
3.
4.
respiratia orala
succiunea
interpozitia (cu/ fara succiune)
atitudini posturale
succiunea se poate asocia cu alte obiceiuri vicioase sau cu alte mecanisme: presiune (apare deformarea
elementelor) sau tractiune (mai grav)
interpozitia si succiunea buzei inferioare: urme ale incisivilor inferiori, adancirea santului labiomentonier
Pot fi:
autotrope (apartin ADM): interne limba; externe obraji, buza;
heterotrope: deget, pix
In cadrul sindromului Brodie este prezenta ocluzia lingualizata bilateral; Exista o dezvoltare maxilara
transversala in exces si dezvoltare mandibulara transversala insuficienta.
atitudini posturale
diurne sprijin pe barbie/ in pumn => lordoza cervicala
nocturne dormit in decubit lateral cu capul pe pmn, dormit in decubit dorsal cu capul in
extensie, dormit cu capul in flexie
Orice patologie care apare in evolutia ADM prezinta o cauza, cresterea si dezvoltarea mandibulomaxilara fiind supuse unor factori generali si loco-regionali. Factorii generali care influenteaza cresterea sunt:
ereditatea, factori neuro-endocrini, factori metabolici. Ponderea cea mai mare o are ereditatea, care influenteaza
dezvoltarea atat din perioada intrauterina, cat si dupa nastere. Desi are un rol preponderent pentru morfologia
ADM, e greu de precizat in ce masura interactioneaza cu factorii loco-regionali, astfel ca in etiologia
anomaliilor DM: 75-90% sunt de cauza functionala si 10-25% de cauza ereditara.
Este foarte importanta determinarea etiologiei in anomalii, pentru un diagnostic si tratament corect; orice
tratament trebuie sa inceapa cu atenuarea factorului etiologic.
Factorii generali influenteaza potentialul, durata, cantitatea si ritmul de crestere.
Factorii loco-regionali influenteaza directia de crestere.
Cu cat factorul etiologic actioneaza in perioadele initiale ale formarii, cu atat patologia e mai severa.
I. EREDITATEA
La nivel mandibulo-maxilar determina:
-
Baza craniului
- orizontal = planum
- decliv = clivus
intre ele se afla unghiul sfenoidal unde de afla saua turceasca, cu punctual sellae (in jurul lui se dezvolta
cresterea osoasa);
Zona bazei craniului prezinta zone de crestere endocondrala care influenteaza morfologia finala a maxilarului si
mandibulei.
Tiparul de rotatie faciala:
-
Anomalii care se transmit ereditar: ocluzia adanca acoperita, prognatismul mandibular adevarat (exces de
crestere la nivel madibular), dizarmonii dento-alveolare cu inghesuire sau spatiere, care apar prin ereditate
incrucisata, anodontiile, diastema vera in asociere cu morfologia si insertia frenului buzei superioare.
In majoritatea sindroamelor genetice exista o afectare importanta a dezvoltarii extremitatii cefalice, in
special prin modificari de crestere la nivelul bazei craniului, care influenteaza morfologia finala madibulo
maxilara. Exista 23 perechi de cromozomi (22 autozomali; 1 sexuali) => disgenezii autozomale/ gonadale.
Toate duc la anomalii de numar, de structura prin gene alelomorfo (anormale).
DISGENEZII AUTOZOMALE DE NUMAR
Caracteristici
1. Trisomiile
c) Trisomia 13
-modificari naso-septo-etmoidale: afectare de crestere a oaselor nazale, orbitelor (asociaza malformatii oculare),
despicaturi, aplazie palatina (lipsa)
- sindrom incompatibil cu viata
DISGENEZII DE STRUCTURA
a) S. Franceschette Zuraten-Klein (dizostoza mandibulo-faciala)
- apar modificari de crestere la nivelul mandibulei si oaselor malare => profilul de pasare (mandibula nu creste,
oasele malare sunt aplatizate, apar modificari la nivelul rebordului extern orbitar aspect antimongoloid: fanta
palpebrala descedenta)
- decalaj maxilo-mandibular important => aspect de macrostomie (distanta intercomisurala mare)
- frecvent apar modificari la nivelul pavilionului auricular, obstruarea CAE, modificari de forma, modifcari ale
urechii interne (merg pana la surditate)
b) Disostoza cleido-craniana
- lipsesc claviculele (aduce umerii in contact)
- brahicefalia (diamentrul antero-posterior al craniului e mic)
- retrognatism maxilar (fals sindrom progenic)
- intarzieri mari de eruptie, raman dinti in incluzie, pot aparea supranumerari care cresc riscul incluziei
DISGENEZIILE GONADALE
a) S. Turner (disgenezia ovariana) apare la fete
- lipseste un cromozom X (formula cromozomiala = 44 + X0)
- dezvoltare psihica normala
- prezinta organele aparatului genital la nastere, dar nu se instaleaza caracteristicile sexuale secundare; uterul si
ovarele se atrofiaza > infantilism sexual; amenoree precoce;
c) Displazia ectodermala
- la baieti, transmisa prin cr. X al mamei
- afectarea tuturor derivatelor ale ectodermului (piele, par, unghii, dinti)
- la nivel tegumentar lipsesc glandele sudoripare => tulburari de termoreglare + imbatranire
- aspect albinos, par friabil
- anodontii totale, subtotale; dintii prezenti pe arcada prezinta modificari de forma si volum (nanici, tarus)
DESPICATURILE LABIO-MAXILO-PALATINE
-
pot avea componenta genetica (perturbare care apare in timpul sarcinii sau ereditar)
deficit de crestere al maxilarului superior
anomalii dentare izolate: rotatii accentuate, ectopii, incluzii (in special la dintii de pe despicatura IL,
C)
se instaleaza sindrom progenic fals
tipar hiperdivergent (cu oblicitate accentuata a ramului orizontal, ancosa pregoniaca foarte accentuata,
etaj inferior mult marit => spatii mari de inocluzie verticala)
bolta palatina adanca (ogivala)
modificari dentare de structura
dirijeaza cresterea din perioada intrauterina, cu rol de catalizatori care intarzie sau accelereaza cresterea
STH (hipofiza)
a) HIPERSECRETIE
pana la 6 ani => gigantism: exces de crestere, dar proportional la nivel somatic; cel mult dizarmonie
dento-alveolara cu spatiere
6-16 ani => acromegalie juvenila: exces de crestere la nivelul extremitatilor si mandibulei; se poate
instala sindrom progenic, poate grabi eruptia dentara
la adult => acromegalie: boselarea la nivelul sinusurilor, accentuarea mentonului = progenie, cresterea
membrelor (maini, picioare)
b) HIPOSECRETIE
pana la 6 ani => nanism: deficit de crestere proportional; inghesuiri dentare, taurodontie
6-16 ani => progerie: imbatranire precoce a pielii, aspect mult mai batran, deficit de crestere
mandibulara, intarzieri ale eruptiei si apexificarii;
peste 16 ani => caexia pituitara (Sindrom Simmonds): tulburari trofice vasculare, imbatranire precoce
la nivelul pielii, resorbtii accentuate, forme grave de parodontopatie;
CURS 7
RADIOGRAFIA
Tipuri de Rx:
1.
2.
3.
4.
5.
1. Rx retroalveolara
Avantaje:
Dezavantaje:
2. Tehnica Clark
- 2 rx retroalveolare - una ortoradiala
-una excentrica(M/D)
Principiu: se fac 2 rx retroalveolare, dintele (formatiunea) care pe a doua rx apare deplasat in acelasi sens in
care s-a deplasat sursa de radiatii (M/D), este situat mai departe de aceasta, deci spre O.
3. Rx cu film muscat
Se foloseste in cazul in care exista dinti sau formatiuni incluse, pentru a aprecia pozitia acestora in sens
V-O
Se utilizeaza 2 incidente, perpendiculare pe planul de ocluzie
Cele 2 maxilare
Mugurii situati intraosos
Cele 2 arcade si raportul dintre ele
Sinusurile maxilare si raportul cu arcada superioara
Marginea orbitala inferioara
ATM, marimea si directia de crestere a condilului, raportul cu tuberculul articular, spatiul articular
Coloana vertebrala (x2)
Pe OPG se urmareste:
Pentru dintii care sunt erupti: gradul de formare a radacinilor, gradul resorbtiei radiculare DT
Pentru dintii situati intraosos: dimensiunea(rap. Fata de dintii permanenti situati pe arcada), forma,
pozitia preeruptiva, inclinatii
Prezenta dintilor supranumerari si localizarea lor
Anodontii
Incluzia dentara: pozitia dintelui inclus si unele din cauzele incluziei (anomalii de forma ale dintelui
inclus, obstacole in calea eruptiei, capac osos dens)
La diastema: orientarea apexurilor, existenta unui sept fibros, inclinarea apexurilor
Prezenta, pozitia si perspective de eruptie a M3(nu se vede inainte de 10-11 ani, mai exista si crestere
osoasa)
Leziuni dentare, procese apicale, tratamente odontale incorecte
Parodontiul marginal, nu se vede spatiul periodontal, eventuale largiri; se vede doar ciupirea septului
intedentar
Fracturi, tumori
OPG in ocluzie, in IM
5. Teleradiografia
Tipuri:
de profil(informatii despre dezvoltarea masivului facial in sens verical si sagital)
de fata(dezvoltare verticala si transversala)
axiala
- puncte care se marcheaza pe teleRx: Sn, N, Oph, Pr, Nsa, Nsp, Pg, A, B
obtinerea unor imagini rx cu ajutorul unui fascicul de radiatie reontgen, prin tomografierea in sectiuni,
straturi perpendiculare pe axul longitudinal al organismului, implicit al craniului si prelucrarea datelor
cuantificate in computer
este o metoda prin care pot fi luate radiografii seriate clare la adancimi gradate in oricare parte a
corpului
Avantaje:
-
Dezavantaje:
-
pret mare
acces limitat
doza mare de radiatii
Fasciculul conic permite obtinerea integrala volumetrica, 3d, a imaginii unei regiuni anatomice
Factorul decisiv nu este geometrica imaginii, ci metodele folosite pentru reconstructia 3d, care
difera fata de cele folosite la CT
Este generat un fascicul de raze conice in jurul centrului fix care este pacientul si care este centrul de
rotatie al sistemului
Un aspect functional pentru folosirea imagisticii 3d este un program computerizat de calitate
Avantaje:
-
Imaginea generata este 3d, in marime naturala, iar clinicianul are o imagine mult mai exacta
Medicul poate prezenta imediat pacientului datele in urma scanarii si poate procesa interactiv aceste
imagini, accentuand structurile anatomice specifice
Imaginile diferite din perspective diferite pot fi generate retroactiv din datele obtinute pot fi create
o serie de mici sectiuni aditionale
Doza mai mica de radiatii pentru ca zona examinata este scanata o singura data
Dezavantaje:
-
Pret ridicat
Accesibilitate limitata
PLANURILE
1. Medio-sagital: pe linia mediana, ant-post
2. Orizontal: orizontala de la Frankfurt
3. Transversal: strabate organismul dintr-o parte in alta
Termenii folositi pentru definirea anomaliilor ADM sunt formati din:
-
Sensul anomaliei
1.
-
In sens sagital
Pro- = deplasare spre anterior pentru maxilare, alveole si dd din regiunea frontala
Retro- = deplasare spre posterior in regiunea frontala
Mezio- = deplasare spre anterior a dintilor
Disto- = deplasare spre posterior a dintilor
2. In sens transversal
-
3. In sens vertical
-
supra = deasupra
infra = sub
Pentru aprecierea modificarilor dimensionale: macro = mai mare; micro= mai mic
Sediul anomaliei:
-
Alveolie = pt alveole
Dentie = pentru dinti
Genie = pt menton
Cheilie = pt buze
Particularitatile anomaliei:
-
Totala/ partiala
Unilat/ bilat
Sup/ inf
Unimax/ bimax
Dreapta/ stanga
Simetrica/ asimetrica
Frontala/ laterala
MALPOZITII DENTARE
1.
-
2.
-
CLASIFICAREA ADM
SD DE COMPRESIE DE MAX
-
Cu protruzie
o Cu aliniere dentara (frontalii superiori sunt V-inclinati, cu puncte de contact)
o Cu spatiere dentara (frontalii superiori sunt V-inclinati, fara puncte de contact)
Cu inghesuire
o Se datoreaza in special factorilor functionali, dar poate avea si caracter ereditar
SD DE OCLUZIE DESCHISA
-
SD PROGENIC
-
SD DE INCONGR DENTO-ALV
apar din cauza extractiilor precoce a dd temp, in special din zona de sprijin korkhaus
M 6 ani migreaza mezial, iar Pm + C nu mai au spatiu sa erupa pe arcada; cei care au cel mai mult de
suferit sunt cei care erup mai tarziu, in general Caninii;
ANOMALII MONOCAUZALE
-
Dizarmoniile de baza osoasa: sunt tulburate dimensiunile si/sau rapoartele reciproce ale maxilarelor sau
cu baza craniului
Dizarmoniile dento-alveolare: datorate modificarii raportului dintre dimensiunea dintilor si a arcadelor
Dizarmoniile sistemului dentar: de nr, volum, pozitie
Dizarmonii maxilare
Dizarmonii alveolare
Dizarmonii dentare de grup
Dizarmonii dento-alveolare
Dizarmonii dentare izolate
o Pentru fiecare clasa se precizeaza directia, topografia si factorii etiologici
o
CURS 9
PRINCIPII IN TERAPIA ORTODONTICA
-
Scopul fiecarui tratament ortodontic este acela de a se obtine un status, atat dpdv estetic, cat si
functional, care sa fie superior celui prevazut in lipsa tratamentului
OBIECTIVE:
1. Asigurarea starii de sanatate a ADM (prevenirea, limitarea, stoparea complicatiilor)
2. Corectarea dezechilibrelor ocluzo-articulare
3. Normalizarea functiilor ADM
COORDONATELE TRATAMENTULUI ORTODONTIC
-
Varsta
Tipul anomaliei dento-maxilare
Reactivitatea individuala
Relatia medic-pacient
Interrelatia cu alte specialitati
PRINCIPII
-
In primul rand se urmareste indepartarea cauzei care sa asigure atat obtinerea rezultat cat si stabilitatea
acestuia
terapia functionala: inlaturarea perturbarii functiilor ar duce la modificarea formei
terapia mecanica: urmareste modificarile formei, urmand ca matricea functionala sa se adapteze noilor
conditii
ideal ar fi tratamentul profilactic, care are la baza prevenirea aparitiei anomaliilor ADM prin
indepartarea cauzelor
cu cat dg anomaliei este mai timpuriu, cu atat tratamentul, prin indepartarea cauzei, va fi mai eficient
tratamentul ortodontic trebuie sa aiba la baza un dg corect si complet, el trebuie sa se finalizeze intr-un
rezultat mai bun decat in absenta terapiei, rezultat care trebuie sa fie stabil in timp
orice tratament trebuie sa asigure, atat pe durata sa, cat si dupa aceea, integritatea tesuturilor dentare,
parodontale, ADM, muschilor si a bazelor osoase
se pot folosi mijloace ortopedice, ortodontice sau chirurgicale care pot modifica directia si rata de
crestere a maxilarelor
un tipar de crestere determinat genetic nu poate fi influentat prea mult
remodelearea structurilor si a relatiilor dintre ele se face prin rezorbtie si apozitie osoasa, sub actiunea
unor forte de intensitate, directie, distanta si durata de actiune bine determinate
tratamentul ortodontic este strict individual, adaptat fiecarui pacient
uneori tratamentul ortodontic trebuie asociat cu alte tratamente: chirurgical, protetic, parodontal,
endocrin etc.
in cazul in care se prevad recidive, se poate opta pentru renuntarea la tratament
Tratamentul profilactic
-
Totalitatea masurilor prin care se inlatura factorii care ar putea determina tulburari in dezvoltarea
normala a ADM si care pot determina anomalii ADM
Varsta de electie: pana la 6 ani
Tratamentul interceptiv
-
Tratamentul curativ
-
Frecventa:
-
aproape intotdeauna DP
M3 superior + inferior, C superior, Pm inferior, M1, M2
In cazul C superior localizarea V-O este: palatinala (50%), vestibulara (30%), intermediara (20%)
In sens vertical, cel mai frecvent caninul este situat intre apexul si coletul IL si numai in 10% din cazuri are
pozitie foarte profunda, deasupra apexului IL (se palpeaza la nivelul nasului).
Etiopatogenie:
-
factori generali
factori locali (dd. inclusi, tesuturi inconjuratoare)
CAUZE GENERALE:
-
CAUZE LOCALE:
-
dupa formarea coroanei, paralel cu procesul de osificare a radacinii, dintele se deplaseaza intraosos catre
rebordurile maxilare
aceasta deplasare poate fi oprita datorita unor cauze si mecanisme diferite
incluzia dintilor frontali, in special la arcada superioara, este deseori sesizata de pacienti
incluzia dintilor laterali este descoperita de obicei, cu ocazia unui examen stomatologie de rutina
Se constata:
-
absenta de pe arcada a unui dinte, desi termenul sau de eruptie este de mult depasit
persistenta DT pe arcada, uneori cu o implantare foarte buna
spatiul de pe arcada este rar pastrat, de cele mai multe ori este redus, cu inclinarea dintilor vecini spre
bresa (semn patognomonic pentru incluzia C superior)
bombare osoasa in regiunea respectiva
Patologia da tulburari:
-
TRATAMENT:
Se urmareste in primul rand facilitarea evolutiei dintelui si alinierea lui pe arcada. Atunci cand acest lucru
nu este posibil, se iau in considerare extractia dintilor, extractia cu replantare (cu formarea unei noi alveole),
expectativa.
Tratament combinat: chirurgical + ortodontic etape
-
Au cele mai mari sanse de reusita atunci cand sunt practicate la o varsta la care mai exista potential de
eruptie
ancorare intratisulara
ancorare transtisulara
ancorare peritisulara:
legatura de sarma in jurul coletului
cimentarea unei cape/ inel
colajul unui atas (bracket, buton, carlig, lant)
tractionarea dintilor inclusi:
trebuie sa inceapa cat mai curand dupa interventia chirurgicala (8-15 zile)
tractiunea trebuie sa fie elastica
se folosesc forte foarte usoare, care sa stimuleze eruptia
se pot folosi aparate fixe/ mobile
REINCLUZIA DENTARA
Reincluzia dentara = tendinta de intoarcere/ reintoarcere progresiva in profunzimea osului a unui dinte
care a erupt atingand planul de ocluzie. Proces progresiv si lent, se poate opri din motive neelucidate,
intr-o etapa.
Frecventa: M2 temporat, M1 temporar, foarte rar: M1, M2 inferior.
Teorii etiopatogenice:
teoria mecanica
teoria tulburarii proceselor de dezvoltare osoasa
teoria ankilozei alveolo-dentare
teoria tulburarii metabolismului local (aritmii de metabolism)
teoria tulburarii proceselor evolutive locale
REINCLUZIA PARTIALA:
-
Pe Rx se observa:
-
REINCLUZIA TOTALA
- absenta dintilor de pe arcada , fara sa fi fost extrasi
reincluzia partiala :
oprirea in evolutie a dintilor
intruzia posttraumatica partial
pe baza anamnezei , examenul clinic si Rx
existenta unor obturatii pe fetele vertical
Consecinte :
- denivelarea planului ocluzal
- tulburari ocluzale din cauza migrarii dintilor vecini si antagonisti
- forte anormale la nivelul dintilor inclinati
- incluzia succesionalului permanent sau ectopia lui
- carii la colet si radiculare ale dintilor vecini
- hipersensibilitate , parodontopatii marginale ale dintilor vecini, prin denudarea acestora
Tratament :
- reconstruirea contactelor aproximale si ocluzale ale dintelui reinclus
- luxarea dintelui anchilozat , pentru a-I permite reluarea eruptiei
Curs 11
ANOMALII DENTARE IZOLATE
ANODONTIA
= lipsa congenitala a unor dintri dintr-o anumita dentitie (DT, DP), pentru care nu au existat muguri dentari/au
fost distrusi in stadia precoce (de regula, in organogeneza).
Terminologia variaza in functie de:
Intindere:
o ANODONTIE TOTALA= lipsesc toti dintii de pe o arcada
o ANODONTIE PARTIALA REDUSA=HIPODONTIE
Lipsa 1, 2 dinti de pe o arcada/hemiarcada
o ANODONTIE PARTIALA INTINSA=OLIGODONTIE
Nr dintilor mai mare
o ANODONTIE SUBTOTALA
Cand mai sunt prezenti 2-3 dd pe o arcada
Clinic:
Disostoza mandibulo-faciala
Disostoza acto-faciala
Condroectodermodisplazie
Lipoidproteinoze
Sdr. Down
DISOSTOZA CLEIDO-CRANIANA
o Clinic:
Etaj inferior drastic micsorat
Profil convex pathologic
Sant labio-mentonier accentuat
Menton de regula proeminent
Buza inferioara rasfranta
Hipodezvoltare osoasa mandibulara
De cele mai multe ori, subiectii sunt hipotrofi
o Intraoral:
Creste reduse (atat V-O, cat si vertical)=> forma de benzi de fibromucoasa
Daca exista cativa dinti, acestia prezinta o relatie ocluzala de intercalare in sens M-D, dd
au modificari de forma si volum (microdontie, dd conici)
Daca exista dinti- acestia sunt de regula canini sau pot fi prezenti 1-2 M1 permanenti)
Daca dintii au modificari de forma si dimensiune, de regula nu au modificari de structura
Limba este marita de volum
o Modificari functionale
Modificari fizionomice semnificative (aspect facial de copil batran, santuri periorale
adancite)
Functia masticatorie:
alterarea DVO
reducerea semnificativa a ariei de masticatie
Blocaje ocluzo-articulare datorita relatiei de ocluzie intercalate
Modificari ATM (in timp)=>miscari masticatorii dezordonate (nu exista
ghidaj)/blocate(datorita relatiilor ocluzale intercalate)
Diferente intre un edentate si un adentat:
Adentat: intre dd vecini bresei nu exista fibre parodontale transseptale
Edentate: fibrele apar dupa extractia dd respectiv
o Tratament
Trebuie sa debuteze foarte repede
Organism in crestere pe care trebuie s ail ajutam sa creasca
PT reglabile (sa nu infranam cresterea spontana)
CP mult mai defavorabil ca la un adult
DINTI SUPRANUMERARI
Existenta unui numar mai mare de dinti intr-un anumit sector al arcadei fata de seria normala,
erupti/situati intraosos
Denumiri: pleiodontie, hiperdontie
Localizare: -pe zona frontala =meziodens
-lateral de zona molara = paramolari
-distal de zona molara = distomolar
-orientat invers fata de planul de ocluzie = dinte anastrofic
Macroscopic: putem intalni ca formatiuni izolate, de seria statatoare sau sudate de dintii din seria
normala. In functie de modul in care apare alipirea, exista:
o Unirea dintilor de forma + marime diferita = dentes confuzi
o Unirea dintilor de forma + marime e comparabila -> uniti la nivel radicular =geminism
o Forma + marime comparabila uniti la nivel coronar = dinti fuzionati
o Un dinte crescut in interiorul altuia = dens in dente
o Un dinte alipit in exteriorul altui dinte = dentes evaginatus
o Talon cusp=forma atipica de dentes evaginatus
Daca avem perle de smalt, le consideram formatiuni supranumerare (dentina se formeaza inaintea
smaltului si stimuleaza initiera depunerii de smalt
Etiopatogenie:
1. Teoria celei de-a II-a dentitii: existenta unei lame dentare tertiare are ar da nastere la cea de-a III-a
dentitie
PRO:
-dintii supranumerari se formeaza oral fata de cei din seria normal
-formarea dintilor supranumerari e in intarziere fata de DP din seria normala
CONTRA:
-dintii supranumerari apar vestibular
-care insotesc DT
CURS 12
ECTOPIA
Definitie= este anomalia dentara izolata caracterizata prin eruptia dintelui la distant de pozitia normala pe
arcada, in interiorul/ exteriorul arcadei
-termenul se refera la pozitia V, pentru pozitia O = ENTOPIE
-DISTOPIE= erup la distanta mare de locul normal
-cel mai frecvent intereseaza: C sup, pm2 inf, C inf, pm sup, I sup+m3 (ft rar)
cea mai frecventa ectopie este cea a C sup in pozitie V
pm2 cel mai frecvent ectopie L
C inf- ectopie V
pm sup- ectopie V si P
Etiopatogenie
-in general e determinata de un factor local care dirijeaza eruptia in afara liniei arcadei
1. existenta unui obstacol in calea de eruptie:
dd supranumerari, absenta rizalizei/rizaliza atipica a DT,
capac osos gros/ fibromucoasa densa renitenta care se formeaza in urma afectarii prin carie a
DT
2. absenta spatiului de pe arcada:
macrodontia absoluta/relativa
mezializarea de grup (apar frecvent prin extractii precoce a DT)
lipsa mentinatorului de spatiu (factor iatrogen)
deficit de dezvoltare scheletala (determina deficit de dezvoltare a pr alv, dd supranumerari)
daca e M/D-lizat;
ectopie+transpozitie;
rotat in ax
in plan vertical (supra/infra-pozitie) ! suprapozitie mai frecventa in ectopia P
spatiul pe care il are la dispozitie (cat exista pe arcada)
determina modificari de forma a arcadei (M, omega)
modificari de oculzie mai ales cand se aociaza cu anomalii scheletale sau in ectopia de
cauza=mezializarea de grup)
ulceratii ale mucoasei limbii sau ale gingiei antagoniste (ectopia O)
Examene complementare
-analiza modelului de studiu (cu simetroscopul)
-in ectopia bilat pot aparea arcade patologie dar simetrice
-Rx:
1. OPG (pt a vizualiza eventualele obstacole, raportul dintre dintele ectopic si dintii vecini, situatia
odontala la nivelul arcadei -> poate presupune extractii seriate)
2. retroalveolara (pentru detalii legate de dintele ectopic)
3. teleradiografia (numai cand se asociaza anomalii scheletale)
4. CBCT (pentru evaluarea formatiunilor aflate in incluzie care determina ectopia)
Principii terapeutice
1.a. Tratament profilactic si interceptiv
-tratamentul leziunilor carioase
-mentinator de spatiu (cand se realizeaza extractii)
-atenuarea factorilor care detrmina anomalii scheletale
-deconditionarea obiceiurilor vicioase
-extractia DT cu rizaliza asimetrica/lipsa ei
1.b Terapie ortodontica propriu-zisa
-important daca exista spatiu present/redus/absent pe arcada
-cand spatiul <3mm => extractie (extractia nu depinde numai de prezenta spatiului pe arcada si de
asocierea cu o anomalie scheletala, ea depinde de raportul dintelui ectopic cu dd vecini)
-deplasarea ortodontica trebuie sa se faca cu o deplasare apicala minima
-C are apexul in dreptul pm1, decizia de extractie vizeaza pm1 (ortodontic e necesar doar bascularea
C)
-extractia depinde si de starea odontala, daca exista m6 ani compromise odontal, se va extrage pt a
profita de pm1 integru
-mai exista tratament prin extractie seriata (tratament la limita dintre interceptive si orto propriu-zis)
HOTZ=
o la 7 ani se extrage I lat pt a crea spatiu pt I central permanent
o 8 ani- Ctemp -> I lat permanent
o 9 ani- m1 temp -> pm1
o 10-11 ani pm1 -> C sup
TULLEY
o 8 ani extractia 4 C temp pt a face loc celor doua grupuri incisive
o 9 ani m1 temp -> pm1
o 10-11 ani pm1 -> C sup
-odata creat spatiul pe arcada, terapia ortodontica de aliniere pe arcada e relativ simpla = aparat mobil sau fix
TRANSPOZITIA
Definitie= este anomalia dentara izolata caracterizata orin eruptia a 2 dinti vecini in pozitie inversata pe arcada
-cel mai frecvent: C sup cu I lat sup/ Csup cu pm1/ Cinf cu I lat
dpdv al alinierii pe arcada
transpozitie completa (in poz complet inversata) - forma cea mai benigna
transpozitie partiala (dintii nu sunt aliniati pe arcada)
1. cor-rad partial = in sens M-D dintii se suprapun, fie sunt de o parte si de alta a arcadei, fie unul
aliniat iar celalat in interiorul sau exteriorul arcadei
2. transpozitia partiala doar a unei componente dentare
Etiopatogenie:
1.pozitia initiala inversata a mugurelui dentar
2.modificari de pozitie a mugurelui in cursul eruptiei
3.cronologia eruptiei care se inverseaza
4.dinte supranumerar/temp neavulsionat care modifica directia de eruptive
Clasificare
-clasa I Angle (strict dentara)
-II/III daca se asociaza cu anomalii scheletale
-Scoala Germana: anomalie dentara izolata
Semne clinice:
a) Faciale:
-vizibile daca exista o transpozitie partial ascociata cu ectopie (ca la ectopie restul de semne)
-transpozitie complete=semne clinice vizibile doar in timpul surasului
b) Intraorale
-modificari estetice (tr. Completa)
-modif de oculzie (tr partiala)
Tratament
1. Pentru transpozitia completa
modificari care presupun refacerea estetica:
slefuirea varfului C si completare cu compozit
I lat forma de C (se poate scoate din ghidaj)
slefuirea cuspidului MP al pm1 prin slefuiri selective succesive
2. Pentru transpozitia partiala
cor-rad = aducerea pe arcada
transpozitie cor = dd in pozitie corecta
transpozitie rad = se trasnforma transpozitia partiala in cea completa + tratament de la transpozitia
completa