CURS 1 ORTODONTIE

Consecintele evolutiei filogenetice:

-reducerea viscerocraniului: se reduc toate componentele:oase,dinti dar cu viteze
diferite
Ex: reducerea in dimensiune a oaselor maxilare mai mare decat reducerea in
dimensiune si numar a dintilor; de aici rezulta anomaliile dentomaxilare cu inghesuire
Reducerea dintilor intereseaza ultimii dinti din fiecare grup (M3 , PM2 , IL) cu
exceptia IC inferior, care este mai des interesat decat IL inferior
Frecventa: M3 > IL. SUP > PM2 INF > IC INF
- cresterea neurocraniului
- parodontiul cu structura fina, sensibila
- musculatura nu e de forta, ci are o structura rafinata
CURS 1
Ortho=drept
-exceptie: un dinte/grup dentar au spatiu, insa din varii motive nu s-au asezat correct
-4 canini asezati V/P, iar intre IL si primii Pm nu avem spatiu=>marim arcadele/trimitem M
inapoi, precum si Pm (va fi foarte greu, nu cu aceeasi rata cu care s-au mezializat)
+18 ani=> sacrificam alti dd (IL sau PM1). Diferenta intre valoarea preteica si cea
parodontala este egala, dar intervine factorul esthetic (ne oblige sa ne ducem cu extractia cat
mai D).
-dimensiunea dentara e dictate de latimea dintilor.
-normal: 1/3 pana la 1/2 din lungime
-ideal, valoarea latimii IC permanent=9mm. La C la fel.
-sacrificam dintele mai putin important sic el mai aproape de focarul de inghesuire.
ORTOPEDIA DENTO-FACIALA:
-largirea oaselor (toate structurile ADM)
-nu raman la fel dezvoltarea si aspectul facial

Aparatele ortodontice au in component lor:

-material plastic (acrilat)
-metal
-ambele (acrilat+metal)
-elemente ceramic
Scop: armonizarea malpozitiilor dentare
Indicatii: anomalii de inghesuire, anomalii de spatiere (mai rar)
Anul 1600- moda slefuiri selective (in present, la finalul tratamentului orthodontic sau in
DT, cand un DP vrea sa erupa si nu are loc de una din fetele proximale ale DT).
Coordonatele dentitiei in cursul dezvoltarii: orice dinte cauta vecinul (mai ales dinspre Mmiscare fiziologica meziala) si antagonistul.
Nu exista miscare de translatie in ortodontie (translatia rezulta din miscarea de basculare
coroana-radacina)
Forta optima si optimala: forta medie la fiecare dinte in parte(la forte usoare). Niciodata nu
raspunde un dinte la forte mari.
Couchard (dupa 1760)=> scoaterea dintilor malpozitionati si reimiplantarea lor (tractionare cu
un fir de matase in pozitie optima)
Carabelli=> primul care a introdus modelele in stomatology si a realizat descrierea impecabila
a ocluziei deschise.
Angle=> conservator. Primul care a orientat orthodontia spre modern si primul care a
dezvoltat aparatele ortodontice
Case=> extractionist.
Diferentele dintre aparatele mobile si cele mobilizabile/fixe:

Tin de posibilitatea de ancorare in cavitatea bucala

Aparate mobile:
o Nu au niciun element de ancorare care sa le mentina in cavitatea bucala
(gutiera/croset)
Aparate mobilizabile:
o Au elemente de agregare fixate pe dinti.
o Se mentin minim 16-18 ore/zi.

Aparatura ortodontica fixa niciodata nu face largirea maxilarelor. Acesta se realizeaza prin
chirurgia ortognata.
EVOLUTIA FILOGENETICA

Conceptual actual al previziunilor privind evolutia filogenetica in ortodontie: pleaca

ultimele grupe dentare, dinspre posterior spre anterior
Consecintele evolutiei filogenetice:
Reducerea viscerocraniului
Cresterea neurocraniului
La nivelul viscerocraniului se reduc toate componentele (oase+ formatiuni
dentare), insa nu cu aceeasi viteza. Viteza de reducere a oaselor maxilare >
viteza de reducere a dintilor ca numar/dimensiune=anomalii dento-maxilare cu
inghesuire.
La nivelul dintilor, procesul reductive intereseaza ultimii dinti din fiecare grup
(teoria proterogenetica sau a sfarsitului de serie= teoria Hotz= ultimii M, Pm2,
IL cu exceptia IC inferior)
Extractia dirijata a lui Hotz:
o M3=IL SUPERIOR
frecventa absentei dintilor ca
urmare a
o PM2 INFERIOR
evolutiei filogenetice
o IC INFERIOR
Parodontiul cu o structura mai fina, datorita factorilor de mediu si alimentari.
In present, boala parodontala apare si in cazul copiilor.
Musculatura mai slab dezvoltata, insa structurata rafinat (in functie de
mimica=> ex: teatrul mimicii, teatrul mut)

*maimutele au 4 Pm si 3 M.
CURS 2 ORTODONTIE ONTOGENEZA (ONTOGENIE)

Definitie odontogenie: Dezvoltarea organismului de la ovulul fecundat, pana la moarte; se

considera ca repeta pe scurt filogenia;

Perioade:
1. Organogeneza (luna 1-3 V.I.U ) apar si se diferentiaza organele; daca intervin factori
teratogeni poate sa apara lipsa sau supranumerarea anumitor organe, precum si
malformatii importante la conformarea organelor .
EX: dinti supranumerari, anodontii, malformatii congenital (despicaturi)

2. Morfogeneza perfectionare morfofunctionala a organelor, de la 3 luni V.I.U. - pana

la maturitate.
a) Intrauterina
b) Extrauterina
Apar modificari structural mai putin grave, asociate sau nu cu tulburari functionale.
Procese :
- crestere = multiplicare celulara egala, influentata de fact. genetici, apoi inegala
- dezvoltare = crestere inegala (fact. Genetici, endocrini, mediu, alimentatie)
- modelarea = adaptarea organelor la functii (fact, functionali)
Fertilizare => zigot => div celulara (egala + inegala) => 4 celule => 8 celule => morulus =>
div totala, dar inegala => micromere (trofoblasti) la periferie servesc la nidatia (nutritia )
oului

3.
4.
5.
6.

macromere formeaza butonul embrionar ( celulele de la periferia nutonului

embrionar se multimplica foarte intens, se curbeaza si ajung sa delimiteze o
cavitate = LECITOCEL/ SAC VITELIN
Formarea celulei ou ( zigot)
Diviziune celulara totala si egala pana la 8 blastomere
Diviziune totala inegala
Exista 2 categorii de celule :
-micromere (trofoblaste) la periferie pt nidatia ovulului
-macromere (formeaza butonul embrionar)

7. Butonul embrionar
-

celulele de la periferie se multiplica foarte intens, se cubeaza si delimiteaza o cavitate

numita sacul vitelin
in centru prezinta o dehiscenta care se mareste si rezulta vezicula amniotica => 2
cavitati separate prin 2 straturi de cellule = stadiul DIDERMIC

8. Stadiul didermic
- ectoderm - spre vezicula amniotica
- endoderm spre sacul vitelin

9. Formare mesoderm (stadiul tridermic)

se formeaza mai tarziu
- aproximativ pe fata ventrala a butonului embrionar, apare o ingrosare celulara numita
NODULUL LUI HENSEN, care se continua spre caudal cu o alta ingrosare = linia primitiva

- la nivelul ingrosarii apar cellule noi, mezodermale (mezoblastice) care se multiplica intens,
patrund intre celelelate 2 straturi pe care le separa si determina aparitia MEZODERMULUI
( al treilea strat)
- din mezoblast de formeaza :
o
o
o
o

t.osos
t . muscular
t . conjunctiv
t. cartilaginos

10. Mezodermizare desfiintarea ectodermului si a endodermului de catre mesoderm prin

patrunderea celulelor mezodermale printre cele epiteliale determina disparitia lor
- Alipirea formatiunilor care cresc pana ajung in contact - cand nu se
produce, se dezlipesc foitele epidermului si apar despicaturile congenitale

ETAPA ARCURILOR BRANHIALE

- sunt in numar de 6
- apar in saptamana 4 V.I.U
- apar 4 arcuri bine dezvoltate, 5 si 6 rudimentare
- numerotate cranio-caudal
- exista intre sapt 4-7 si dispar in ziua 35 prin mezodermizare (fistule branhiale)
- contribuie la formarea capului si gatului
- primul arc branhial are rol in dezvoltarea faciala
- mecaism de aparitie :
o crestere accelerata a mezodermului
o invaginarea foitelor acoperitoare
o procesele de flexiune ale extremitatii cefalice

1. ARCUL I (nervul trigemen)

parti moi si scheletice ale ADM:

maxilar cea mai mare parte
mandibula
muschii masticatori

2. ARCUL II (nervul facial)

- muschii mimicii
- o parte din osul hyoid

3. ARCUL III (nerv glosofaringian)

-

cealalta parte din osul hyoid

glanda tiroida

4. ARCUL IV , V (nerv vag)

- portiunea inferioara a gatului
- portiunea superioara a toracelui

FORMAREA ELEMENTELOR ADM

La polul superior al embrionului, prin proliferarea esutului mezodermal, apare o
nfundare = STOMODEUM (GURA PRIMITIV), tapetat de ectoderm i separat
de restul intestinului primitiv prin mb buco-faringian, format din 2 straturi:
ectoderm i endoderm
n jurul stomodeumului se vor forma mugurii faciali, din care vor rezulta maxilarul i
mandibula, cu material din primul arc branhial.
Tot n jurul stomodeumului se dezvolta organele de sim: veziculele optice, fosetele
auditive i placadele olfactive.

MUGURII FACIALI sunt:

1 mugure frontal (MF)

1 / 2 muguri nazali interni (MNI)
2 muguri nazali externi (MNE)
2 muguri maxilari superiori (MMS)
2 muguri mandibulari (MM)

Din MNI se formeaz:

1.
2.
3.
4.
5.

Lama perpendicular a etmoidului

Septul nazal
Osul incisiv
Tuberculul median al buzei superioare i filtrumul (anul subnazal)
Particip la formarea palatului primar

Din MNE se formeaz:

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Partea supero-intern a orbitei

Aripile nasului
Oasele proprii ale nasului
Lamele laterale ale etmoidului
Osul lacrimal
Poriunea intern a maxilarului (pereii laterali ai FN)

Din MMS se formeaz:

1. Restul maxilarului
2. Palatul primar i secundar
3. Poriunea lateral a buzei superioare
Din MM se formeaz:
1. Mandibula
2. Planeul bucal
3. O parte din materialul limbii
Maxilarul se formeaz prin creterea i unirea MNI cu MMS, iar mandibula din unirea
celor 2 MM, prin procesul de mezodermizare.
Cavitatea primitiv nazo-bucal va fi mparit ulterior n du caviti nazale i o
cavitate bucal, printr-un proces de septare vertical i orizontal.
Formarea bolii palatine are loc n dou etape:
1. Formarea palatului primar are loc din MNI i MMS care cresc i se
unesc prin mezodermizare, proces care are loc dinspre posterior spre
anterior
2. Palatul secundar se dezvolt dinspre anterior spre posterior, cu material
din MMS, care emit prelungiri spre linia median, trec deasupra limbii
i se unesc pe linia median. De asemenea, se face unirea cu palatul
primar i septul nazal. La locul de unire a palatului primar cu cel
secundar se formeaz canalul nazo-palatin.
FORMAREA SCHELETULUI ADM

Este strns legat de dezvoltarea ntregului ADM

Osificarea: proces intra i extrauterin, de apariie a unor zone de formare a

osului, zone ce apar ntr-o anumit ordine i cu o anumit cronologie
Se disting 3 perioade:
1. De difereniere: apar centrele de osificare
2. De proliferare: extinderea osificrii (3 luni i jumtate)
3. De construcie: reorganizarea structurii interne

Transformarea esutului conjunctiv (principalul derivat al . mezodermal) n esut osos

sepoate face prin mai multe mecanisme:
1. Prin transformarea direct a esutului fibros n esut osos, constituind aanumita osificare membranoas sau osificare direct.
2. Prin transformarea esutului conjunctiv iniial n esut cartilaginos, urmat de
osificarea acestuia din urm, deci prin existena unei faze intermediare
encondrale. Este vorba de osificarea encondral sau de substituie.
3. Prin combinarea celor 2 procese n poriuni diferite ale aceleiai piese osoase.

OSIFICAREA DIRECT- MECANISM:

La nivelul piesei membranoase apar centre de osificare (aglomerri de

celule conjunctive). La acest nivel apar celule cu proprieti noi =
OSTEOBLASTE, care depun esut osteoid (de origine proteic), care
ulterior e impregnat cu sruri minerale.
Aceste centre de osificare sunt caracteristice pentru fiecare os (ca localizare
i moment al apariiei). La periferia oaselor condensare fibroas =
PERIOST. Rol : formare, cretere, protecie osoas
La nivelul suturilor, la locul de unire cu alte oase, rmne de asemenea un
strat de esut conjunctiv= ESUT CONJUNCTIV AL SUTURILOR. Rol:
cretere osoas

OASE CU OSIFICARE DESMAL DIRECT:

La nivelul cutiei craniene: frontalul, parietalul, scuama occipitalului, scuama

temporal, aripile mari ale sfenoidului, apofizele pterigoide.
La nivelul masivului facial: maxilarul superior, o parte a mandibulei, osul
malar, oasele lacrimale
La nivelul organismului: oasele bazinului, omoplatul

ETAPELE CONDRIFICRII:

Condensarea mezenchimului ntr-o anumit zon= centre de condrificare

Diferenierea i aglomerarea de celule= CONDROBLASTE
Formarea materiei sau subst fundamentale
Condensare mezenchimatoas la periferia piesei, alctuind pericondrul

TRANSFORMAREA OSOAS SE FACE:

Pornind de la periferie
Din interiorul masei cartilaginoase
Situaie particular: cartilaj condilian se metaplazeaz osos la partea
inferioar i regereaz condrogenic la partea superioar.

Cartilajul condilian la nivelul ramului superior mandibular. Se consider c

asigur creterea n sens vertical a mandibulei. Inferior: proces de cretere osoas.
Superior: proces de alungire a esutului cartilaginos.
esutul cartilaginos sufer apoi un proces de metaplazie osoas, prin:

Osificare periferic
Pe faa interna nveliului apare un strat de osteoblaste,
care vor produce straturi de esut osos
Osificare encondral
n interiorul masei cartilaginoase apar insule de
osteoblaste care ncep s depun mas osoas. Aceste
mase nlocuiesc esutul cartilaginos, care e nlturat
printr-un proces de condroliz (chimic) i condroclazie
(condroclaste).

OASE DE NATUR ENCONDRAL:

Mezetmoidul
Cornetul inferior
Cea mai mare parte din sfenoid
Partea bazilar a occipitalului
Procesele exooccipitale

Oasele sufer transformri permanente, att la suprafa, modificndu-i forma, ct i n

profunzimemodificndu-i structura.
PROCESUL DE REMANIERE OSOAS se face prin:

Rezorbia osoas (osteoliz+osteoclaste)

Apariia osoas cu formare de os nou

La sfritul sptmnii 4 VIU exista o schi cartilaginoas a feei, alctuit din lama
perpendicular a etmoidului i 2 prelungiri care formeaz capsula nazal cartilaginoas.
La nivelul arcurilor branhiale se dezvolt nainte i n jos catilajul lui Meckel, iar sub el
cartilajul lui Reichert.
CARTILAJUL LUI MECKEL:

Apare n luna 2 VIU

Se compune din 2 lame cartilaginoase, simetrice: stng i dreapt

Fiecare din aceste pri se compune dintr-un segment ventral (mandibular) i
un segment dorsal (timpanic)-va forma ciocanul i nicovala
1. SEGMENTUL MANDIBULAR- 3 PRI:
a) Poriune median, anterioar, parasimfizar
-se consider c va dezvolta oscioarele mentale, viitoarele
apofize genii
b) Poriune mijlocie, paramedian, paramandibular
-se resoarbe treptat, lsnd loc osificrii directe, desmale
c) Poriune posterioar, paracondilian
-se atrofiaz, transformndu-se ntr-un cordon conjunctiv care
formeaz ligamentul lateral intern al mandibulei
CARTILAJUL REICHERT:

Segment anterior- va forma coarnele mici ale hioidului

Segment mijlociu- din el se formeaz ligamentul stilohiodian
Segment posterior- se formeaz apofizele stiloide i scria
Corpul i coarnele mari ale hioidului se formeaz din masa cartilaginoas
situat n cel de-al 3-lea arc branhial.

OSIFICAREA MANDIBULEI
Mandibula isi incepe osificarea precoe, la zilele 30-40 de viata intrauterina. Este al
doilea os al organismului care se osifica, dupa clavicula.
Osificarea mandibulei se face din mai multe puncte, care pentru o hemimandibula
sunt:
-

un punct central sau nucleu principal, numit si angular inferior;

un punct incisiv secundar;
un punct mentonier;
un punct condilian;
un punct coronoidian;
un punct pentru spina lui Spix;

Centrele de osificare directa se dezvolta lateral (in afara) cartilajului lui Meckel.
Mecanism: Osificarea incepe la nivelul nucleului principal, se propaga spre anterior si
inferior, iar in momentul in care lama osoasa ajunge la marginea inferioara a
mandibulei membranoase, se rasfrange si => 2 pereti ososi dispusi in V, ambii situati
in afara cartilajului lui Meckel; santul osos astfel format sufera un process de septare
orizontala si vertical, delimitandu-se canalele mandibulare si mugurii dentari.
Cartilajul lui Meckel dispare (rol de conformator);
Numai zona anterioara a cartilajului lui Meckel sufera un process de osificare
indirect rezultand asa numitele oscioare mentale => viitoarele apofize geni.

 Zona posterioara a cartilajului => lig. la ATM

Formarea mentonului este o caracteristica a omului. Este o ingrosare data de:

-

pozitia de implantare a dintilor fata de baza osoasa;

pozitia bipeda;
miscarea de indoire a potcoavei mandibulare;
ca o compensare la actiunea muschilor ce se insera pe marginea inferioara a regiunii
anterioare a mandibulei;

La om, stadiul fetal se caracterizeaza prin absenta mentonului.

La copilul mic este foarte putin dezvoltat.
Evolutia sa are loc odata cu dezvoltarea ADM.
Ramura orizontala are deci o osificare directa, cu exceptia regiunii geniene cu osificare
indirecta
Ramura ascendenta are zone de osificare directa (condiliana, coronoidiana, a spinei lui Spix),
dar in luna a 3-a apar si cartilajele secundare:
-

cartilajul condilian
cartilajul coronoidian
cartilajul angular

Cartilajul condilian
-

contribuie cel mai mult la cresterea madibulei

are o forma alungita, de carota (morcov), orientat de sus in jos si dinapoi inainte
ramane activ o perioada foarte indelungata (pana la 21 de ani)
se osifica in portiunea inferioara si are activitate condrogenica in partea superioara,
realizandu-se astfel o alungire in sus si inapoi a ramurii ascendente prin deplasarea
condilului. Dar, deoarece condilul nu se poate deplasa din cauza rapoartelor cu ATM,
in realitate restul mandibulei se deplaseaza in jos si inainte

Cartilajele coronoidian si angular au importanta mai redusa.

Madibula este deci un os cu osificare complexa, directa si indirecta, ceea ce se va
rasfrange atat in dezvoltare, cat si in posibilitatile terapeutice.

OSIFICAREA MAXILARULUI
Exista 5 puncte de osificare pentru fiecare hemimaxilar:
1.
2.
3.
4.

un punct nazal, pentru regiunea canina si apofiza ascendenta

un punct incisive, intre cel nazal si linia mediana
un punct palatin, pentru anterioare ale apofizei palatine
un punct malar

5. un punct orbito-nazal, pentru regiunea sinusului maxilar si partea interna a planseului

orbitei

In mare, pentru fiecare hemimaxilar sunt 2 zone:

-

zona anterioara (premaxilara), sub orificiul nazal, in zona incisiva

zona posterioara (postmaxilara), situata sub orbita

Aceste zone se intind foarte repede in suprafata si profunzime. Intre ele exista o lama de
tesut amorf (intre IL si C) unde se afla viitoarea sutura incisivo-canina (zona in care apar
malformatii congenitale).
Partea externa a suturii se inchide in viata intrauterina, iar cea palatinala se va inchide
intre 8 si 14-15 ani (sutura incisivo-canina din bolta).

OSIFICAREA IN SUPRAFATA A MAXILARULUI SUPERIOR

In suprafata, din premaxila se dezvolta:
-

in jos lama alveolara externa incisiva

inainte spina nazala anterioara
in sus o parte din apofiza ascendenta

In suprafata, din postmaxila se dezvolta:

-

in jos lama alveolara de la canin la molar

in sus si anterior partea posterioara din apofiza ascendenta si partea anterioara din
planseul orbitei
in sus si posterior restul planseului orbitei si apofiza zigomatica

OSIFICAREA IN PROFUNZIME A MAXILARULUI SUPERIOR

Se formeaza travee osoase care pornesc din lamele extene si toata masa maxilarului se
osifica direct. Traveele patrund printre foliculii dentari, pe care ii incorporeaza.

FORMAREA SINUSULUI MAXILAR

Odata cu extiderea in suprafata si in profunzime se formeaza si sinusul maxilar. Dupa
formarea cavitatii nazale permanente, relieful cavitatii nazare se modifica, rezultand cornete si
meaturi.
Din meatul mijlociu rezulta infundibulul, din care se formeaza sinusul maxilar, sinusul
etmoidal superior si sinusul frontal.
Acestea sunt doar schitate in saptamana a 10-a, progreseaza odata cu coborarea
foliculilor dentari, iar la nastere sinusul maxilar are marimea unui bob de mazare. Ulterior,
sinusurile se dezvolta datorita distribuirii si propagarii fortelor generate de functionalitatea
ADM.

CURS 3
Mecanismele cresterii si dezvoltarii osoase la nivelul aparatului dento-maxilar

Ce este cresterea?
-

,, o marire evolutiva a masei ,, ( STEWART ,1982)

,, o marire a numarului sau dimensiunilor ,,(PROFITT)
,, o modificare normal a cantitatii de substanta vie,, (MOYERS)
,, cresterea inseamna o marire, expansiune sau extensie a unui tesut ,, (PINKHAM)

Cresterea poate fi impartita in mai multe etape :

Cresterea intrauterina
Cresterea postnatala
Maturitatea
Batranetea

Majoritatea autorilor scot in evidenta faptul ca dezvoltarea ADM si a fetei rezulta din
actiunea concomitenta a doua potentiale :
- ereditar
- cel al solicitarilor functionale
La acestea s-ar putea adauga si alti factori generali, neereditari (alimentari,endocrini)
Pentru cresterea postnatala se pot discuta :
- tiparul (cresterea diferentiata a diferitelor segmente, cresterea cranio-caudala)
- variabilitatea
-timingul, rata si directia de crestere
In ceea ce priveste tiparul de crestere, diferite organe cresc cu rate diferite in momente
diferite
Exista o modificare a raportului dintre extremitatea cefalica si restul corpului pe parcursul
evolutiei:
- la 3 luni V.I.U capul reprezinta 50% din lungimea totala
- la nastere capul reprezinta 30% din lungimea totala
- la adult capul reprezinta 12% din inaltimea totala
In ceea ce priveste variabilitatea:

- nu exista 2 indivizi identici cu exceptia gemenilor siamezi

- este important sa cunoastem variabilitatea normalului, pentru a putea categorisi
indivizii ca fiind normali sau anormali

Momentul cresterii (Ritmul):

- variatiile din acest punct de vedere apar deoarece ceasul biologic al fiecarui individ
este diferit
- este influentat de: ereditate, sex, factori de mediu
Puseele de crestere sunt perioade cu o crestere accelerata si depind de sex.
Puseele normale sunt:
- imediat inainte de nastere
- 1 an dupa nastere
- puseul infantil: la 3 ani
- puseul dentitiei mixte:7-9 ani la fete si 8-9 la baieti
- puseul pubertatii: 11-13 ani la fete si 14-16 ani la baieti
Modificarile de forma si dimensiune ale alementelor osoase se efectueaza prin mai multe
modalitati de crestere:
1.
2.
3.
4.
5.

cresterea periostala
cresterea la nivelul suturilor
cresterea la nivelul cartilajelor
activitatea osteogenetica si osteotransformarea ligamentului alveolo-dentar
modificari de dimensiune, forma si rapoturi prin rezorbtie si apozitie

Cresterea periostala:
- are un rol deosebit pentru oasele de origine desmala
- un anumit aport periostal exista chiar in perioada de formare a piesei osoase
- activitatea osteoformatoare periostala continua pana la stadiul de adult
- fata interna a periostlui este tapetata cu un rand de osteoblaste care produc noi
straturi de os periferic, ce se incorporeaza intim la osul format anterior

Ponderea cresterii periostale este diferita la cele doua maxilare.

Mandibula beneficiaza de o suprafata periostala mult mai mare decat maxilarul, care are
legaturi cu multiple oase.

Un rol important in cresterea de tip periostal il are musculatura. Exista pe suprafata oaselor o
serie de creste care reprezinta o crestere periostala suplimentara, la nivelul insertiilor
musculare.

CRESTEREA LA NIVELUL SUTURILOR:

- are loc la jonctiunea dintre doua oase de membrana, la nivelul periostului de
conjugare
- in timpul evolutiei, suturile trec prin mai multe stadii:

Sincondroza
Sinfibroza - cu rol foarte important in cresterea osoasa
Sinartroza cresterea este posibila, dar e foarte redusa
Sinostoza nu mai este posibila cresterea

Structura suturilor faciale este reprezentata de 5 straturi:

Cate un strat osteogen situate adiacent osului

Spre osul vecin, cate un strat fibros, numit capsula externa
Un strat intermediar conjunctiv

Sutura este fertila in centrul sau, unde se produce tesut fibros, si osificabila pe versantele sale.
Pincipalele suturi care asigura dezvoltarea faciala sunt paralele de sus in jos si dinainte inapoi,
deci cresterea datorata activitatii suturilor este perpendiculara pe acest plan, deci in jos si
inainte.

Dupa modalitatile in care se afronteaza intre ele oasele pe care le unesc, suturile pot fi :
- suturi armonice cele doua oase vin in contact prin suprafete netede; ex: s. palatina,
s. maxilo-malara, s. fronto-malara
altele;

- suturi dentate cele doua oase au marginile dantelate si se angreneaza unele in

ex: s. dintre oasele boltii craniene

alta;

- suturi scuamoase cele 2 suprafete osoase, in forma de bizou, se acopera una pe

ex: s.temporo-parietala, s. palatomaxilara

-suturi de imbucare una din marginile osoase este sub forma de creasta care
articuleaza intr-un sant; ex: s.vomero-sfenoidala

CRESTEREA LA NIVELUL CARTILAJELOR :

- cartilajul primar al mandibulei (cartilajul lui Meckel) dispare

- un rol important in cresterea si dezvoltarea faciala au capsula nazala si septul nazal

cartilaginos
- in ceea ce priveste cartilajele secundare ale mandibulei, un rol important prezinta
cartilajul condilian, prin partea sa postero-superioara, care asigura marirea indeosebi verticala
a ramurii ascendente; i se atribuie un rol important in reglarea cantitatii si directiei de crestere
a mandibulei; oprirea in crestere a cartilajului condilian duce la o hipodezvoltare mandibulara.
CRESTEREA LA NIVEL ALVEOLO DENTAR
-

prezenta dintilor duce la aparitia osului alveolar si la dezvoltarea acestuia

cresterea la nivel ligamentar este atat orizontala cat si verticala si se face atat pe fetele
laterale cat si la nivelul septurilor interdentare
ligamentele determina procese de resorbtie (presiune) si apozitie (tractiune)
in mecanismul parodontal, pe langa ligamentele alveolo-dentare, participa si cementul,
osul alveolar, ligamentele parodontale; toate acestea sunt foarte sensibile la fortele pe
care le primesc
fiecare ligament si fiecare unitate dentara constituie un centru de crestere, iar disparitia
unui dinte trebuie sa fie perfect justificata, pentru ca in timp duce la distrugerea arcului
alveolo-dentar pe zona respectiva

CRESTEREA PRIN RESORBTIE SI APOZITIE

-

este corelata, in general, cu cresterea suturala; ramane activa pana tarziu

este o modalitate de crestere tot periostala, reprezentata prin actiunea conjugata in
diferite zone si pe fete diferite a celor doua procese de baza: RESORBTIE +
APOZITIE (nu e vorba de crestere si apozitie sub influenta aparatului ortodontic);
apare la nivelul:
o boltii craniene, care se adapteaza la dimensiunea creierului se produce
resorbtie la nivelul tablei interne si apoi apozitie la nivelul tablei externe;
o FN coborarea planseului
o formarea sinusului
o mandibulei, contribuind la lungirea ramurii orizontale: se produce resorbtie
osoasa la nivelul marginii anterioare a ramurii ascendente si apozitie pe
marginea posterioara a acesteia

CRESTEREA MAXILARULUI SUPERIOR

Maxilarul superior este legat de oasele inconjuratoare prin suturi de tip armonic si are
o crestere de tip sutural, periostal, prin apozitie si resorbtie
Cresterea in inaltime se face prin:
-

crestere suturala (are si o componenta transversala)

apozitie de os alveolar si pe suprafata palatina inferioara
resorbtie pe podeaua FN si podeaua cavitatii orbitare

Cresterea in latime se face prin:

-

crestere suturala, la nivelul sistemului sutural perimaxilar, la care se adauga si sutura

intermaxilara si mediopalatina

crestere apozitionala de natura periostala, pe fata externa

crestere divergenta a apofizelor alveolare laterale

Bolta palatina
-

creste in sens sagital la nivelul suturii incisivo-canine, palato-maxilare si

pterigomaxilare
in sens transversal: prin sistemul sutural medio-sagital
vertical: prin cresterea inainte a cartilajului nazal, a lamei perpendiculare a etmoidului
si prin procese de resorbtie si apozitie osoasa

CRESTEREA MANDIBULEI
-

are toate tipurile de crestere

in sens vertical:
la nivelul cartilajului condilian => duce mandibula in jos si inainte; apofiza
coronoida influenteaza foarte putin cresterea in ansamblu a mandibulei
cresterea verticala a procesului alveolar

in sens sagital creste:

partial prin cartilajul condilian de crestere
resorbtie pe marginea anterioara si apozitie pe marginea posterioara a ramului
ascendent => alungirea ramurii orizontale
in sens transversal:
la nivelul suturii mentoniere, care se inchide in jurul varstei de 1 an
crestere apozitionata pe fata externa corelata cu resorbtie pe fata interna
apozitie pe marginea posterioara a ramului ascendent, care au o pozitie
divergenta, a.i. cresterea de la acest nivel mareste si dimensiunea transversala

Unghiul mandibulei:

La nceput este foarte larg deschis i se nchide treptat n timpul creterii

Dinamica nchiderii este urmtoarea:
o La natere 140-150 grade
o La finele primei dentiii 130-140
o La finele constituirii celei de-a II-a dentiii 125-130
o La adult 120-125
o La batrnul edentat se mrete din nou
Dinamica unghiului mandibular este invers dect la evoluia
filogenetic ( n evoluia filogenetic, unghiul crete, n ontogenetic
scade)

Aparatul dento-maxilar la natere:

Etajul inferior al feei foarte puin dezvoltat

Mandibula are o poziie posterioar

Libertate mare a micrilor n ATM

Unghiul mandibulei larg deschis
Raporturile ntre maxilare se stabilesc la nivelul crestelor, prin mucoasa
gingival

Raporturile intermaxilare la natere:

1. OCLUZIA PLAN:
Creasta superioar- lat
Creasta inferioar- n raport cu mijlocul crestei superioare (forma cea
mai fav)
2. OCLUZIA N ACOPERI ABRUPT:
Crestele sunt mult mai nguste
Creasta inferioar este aezat napoia celei superioare (forma cea mai
frecvent)
3. OCLUZIA N CUTIE:
Creasta superioar dezvoltat n plan vertical o acoper pe cea
inferioar ca un capac de cutie (forma iniial de ocluzie adnc
acoperit)
4. OCLUZIA PROGEN:
Creasta inferioar depete anterior pe cea superioar

5. OCLUZIA CAP LA CAP

Crestele alveolare, relativ nguste, se gsesc pe acelai plan anterior
Erupia DT:

Din 6 n 6 luni, ncepnd cu vrsta de 6 luni

Dd de pe arcada inferioar erup naintea celor de pe arcada superioar, cu
posibila inversare la nivelul IL
Secvena de erupie: IC, IL, M, C, M2

Consecinele erupiei DT:

Maxilarele cresc n partea alveolar

Etajul inferior al feei se mrete
ntre cele 2 arcade se stabilesc raporturi constante
Micrile mandibulei sunt dirijate i de feele ocluzale ale dd n contact
Se stabilete nlimea ocluziei, care se va mri

Arcadele dentare temporare:

Form de semicerc
Dd au axul aproape perpendicular pe planul palatinal

Dd sunt aezai fr nghesuire

Planul post-lacteal
Supraocluzie incisiv redus
Diastemele fiziologice
Abraziunea fiziologic

Erupia DP:

La interval de 1 an, ncepnd cu 6 ani, cnd erup M1

Secvena de erupie:
o Superior: M1, IC, IL, PM1, PM2, C, M2, M3
o Inferior: M1, IC, IL, C, Pm1, Pm2, M2, M3
Zone de sprijin a ocluziei lui Korkhaus (stabilizeaz i menine rapoartele
interarcadice)

Arcadele dentare permanente:

Form de parabol/semielips
Dd se sprijin unii pe alii prin intermediul punctelor de contact
Axele dinilor sunt diferite, fcnd unghiuri variabile, dar determinate cu
planul de ocluzie (15 grade cu perpendiculara la planul de ocluzie), planul
bazal, orizontala de la Frankfurt.

FACTORII ETIOLOGICI AI ANOMALIILOR DENTOMAXILARE

I.
II.

FACTORI GENERALI
FACTORI LOCALI (FUNCTIONALI)

I.

FACTORI GENERALI
GENETICI
METABOLICI
ENDOCRINI
FACTORI LOCALI (FUNCTIONALI)
alterarea functiilor ADM (respiratie, deglutitie, masticatie, fonatie);
existenta unor obiceiuri vicioase;

II.

Factorii generali au capacitatea de a actiona sau de a determina potentialul de crestere,

calitatea de crestere si durata si ritmul de crestere.
Factorii functionali

au capacitatea de a influenta calitativ fenomenul de crestere = se imprima in directia

de crestere
actioneaza dupa momentul nasterii (putem vorbi de preventive)
vor influenta diferit structurile ADM in functie de momentul dezvoltarii la care e
surprins acesta, dar si in functie de anumiti parametri care caracterizeaza disfunctia:
o durata pe care factorul actioneaza
o intensitatea
o modul in care se desfasoara
o elementul din cadrul ADM asupra caruia actioneaza

I.

RESPIRATIA

Dinamica: aerul parcurge caile respiratorii superioare (FN + nazo-faringe) suferind de-a
lungul traiectului modificari calitative si cantitativecare au rolul de a-l adapta la conditiile
impuse de respiratia pulmonara. Aceste modificari sunt realizate prin anumite particularitati
ce tin de pasajul aerian nazo-faringian: arhitectura traiectului anatomic strabatut, functiile
epiteliului de la acest nivel, functiile glandular, functiile tesutului venos si inervatie.
Arhitectura
Are rol in reglarea vitezei de tranzit a aerului, iar aceste modificari se realizeaza prin
schimbarea directiei pasajului aerian si prin modifxari de calibru.
Functiile epiteliale
1) Prezenta cililor o prima functie de purifcare a aerului la nivelul mucoasei pituitare
completata de
2) Secretia unui mucus bacteriostatic produs de glandele caliciforme
3) Fenomenul de TIRAJ datorita vitezei aerului din FN care antreneaza periodic
drenarea aerului din cavitatile sinusale maxilare si inlocuirea acestuia
Functiile glandulare
Glandele au rol de umectare a aerului. Cantitatea de secretie pe 24h = 0,5 litri.
Tesutul venos erectil
Are rol de incalzire a aerului.
Inervatia
Activitate reflexa senzoriala crescuta; se inchid arcuri reflexe la acest nivel; la nivelul fiecarui
etaj se primesc stimuli care regleaza aceasta activitate reflexa care e intretinuta de
contactul coloanei de aer cu mucoasa pituitara precum si de calitatea acestui aer.

RESPIRATIE MIXTA = respiratie nocturna ORALA (atunci cand nu se poate controla).

RESPIRATIA ORALA este obicei vicios atunci cand nu am obstructie a cailor respiratorii.
Mecanism: presupune anularea continentei labiale care antreneaza dupa sine aparitia
dezechilibrului intre buze, pozitia vertical si sagitala a mandibulei si limba. Din momentul in
care mandibula isi modifica pozitia atat vertical cat si sagital apare dezechilibru intre
musculatura externa (circumorala) si interna (limba).
POZITII NORMALE:
-

Mandibula: coborata si retropulsie

Limba: pozitie joasa

Limba pe zona anterioara se proiecteaza:

pe incisivii superiori
interincisiv
pe incisivii inferiori
pe incisivii superiori/ inferiori : prodentie superioara/ inferioara
interincisiv: ocluzie deschisa
Daca mandibula e coborata, musculatura externa e in tensiune si apare fenomenul de
compresie la nivelul maxilarului.
In incontinenta labiala:
- buze hipotone
- buza inferioara scurta
predispune la prodentie superioara;
Buza inferioara poate fi interpusa interinicisiv, ceea ce poate duce la retrodentie inferioara.
Poate exista dezechibru intre musculatura anterioara (orbicularul buzelor) si posterioara
(constrictor faringe) si poate aparea meziopozitie generalizata (=MPG/ mezializare de grup).
Ca si evolutie: nou nascutul poate respira si inghiti in acelasi timp pentru ca glota si laringele
sunt intr-o pozitie mult mai inalta => nu exista risc de reflux sau la alimentele sa ia calea
respiratorie.
Daca RO se instaleaza in perioada de crestere, consecintele sunt in functie de gradul de
dezvoltare al ADM, iar aceste influente se pot aprecia de la nivelul dezvoltarii pulmonare
pana la anatomia si troficitatea cailor respiratorii superioare.
Cauzele frecvente ale aparitiei RO:
1. obstructive
o vegetatii adenoide
o deviatii de sept
o rinite cronice

o amigdale hipertrofice
o malformatii ale choanelor
poate fi amplificat de obiceiuri vicioase, mai ales cand exista teren predispus;
dpdv al tipurilor constitutionale, cei mai predispusi sunt cei cu tip elastomat,
fosfocalcic (usor de deformat, cu elasticitate osoasa crescuta; de ex: rahitism in
antecedente); se recunosc dupa facies LEPTOPROSOP.
Forta de impact pe care coloana de aer o produce asupra palatului are rol in mentinerea
unui palat adanc. Aceasta presiune pozitiva nu e echilibrata de presiunea negativa din FN,
N-F, sinus maxilar si bolta ramane adanca. La asta se adauga si faptul ca musculatura
externa care este in tensiune comprima maxilarul superior si apare adancirea.
Anatomic si functional, modificarile funtionale care se intalnesc la un subiect pot sa
conduca in functie de combinarea lor la o anume ANOMALIE DENTO-MAXILARA.
2. prezenta amigdalelor hipertrofice
- mandibula e intr-o pozitie mai joasa si anterioara, ca sa elibereze istmul bucofaringian;
- limba e intr-o pozitie joasa
- musculatura externa e hipertona => comprima maxilarul
ocluzie inversa cel putin lateral
Apar modificari de coloana: lordoza cervicala, cifoza toracica.
Prezinta facies ADENOIDIAN:
-

fanta labiala deschisa (se vad incisivii superiori);

narine pensate
buzele mai palide/ mult mai rosii (ft. rar), fisurate, ragade comisurale;
incisivii superiori cu/ fara leziuni odontale
pacientii au o reactivitate scazuta
scaderea performantelor intelectuale
aerul inspirat pe nas: exista vase care in momentul inspirului transmit sange
oxigenat direct la creier
respiratia orala: sangele ajunge in creier la final, dupa ce trece prin tot
organismul

TRATAMENTUL RESPIRATIEI ORALE

tratament chirurgical - pentru cauze obstructive (se poate face si preventiv):

adenoidectomie
amigdalectomie uni/bilaterala
corectare deviatii de sept semnificative
terapie ortopedica dento-faciala:
mijloace :
o mecano ortodontice
o dispozitive functionale: folosesc functii ale ADM pentru a produce forte de
corectie
o + DECONDITIONARE

Obiectivele tratamentului:

indepartarea obstructiei
reeducarea functiei respiratorii, ceea ce presupune recalibrarea FN, N-F
repozitionarea complexului mandibulo-linguo-hioidian
gimnastica respiratorie (ajuta la corectia posturala)
largire cu 1 mm pe o parte = dublarea volumului pasajului aerian;
cand se intervine cu aparate functionale se coboara si bolta (nu pot largi FN);
II.

DEGLUTITIA

= act fizic prin care bolul alimentar format in CB strabate caile digestive suprioare pana la
intrarea in esofag; se realizeaza atat pentru lichide cat si pentru solide. E o functie care se
realizeaza cu o anumita frecventa permanent, modificandu-se doar ritmul.
PENTRU REZIDENTIAT:
-

nr. de deglutitii/24h: 600-1600

~1/3 se realizeaza in timpul meselor
~2/3 intre mese
in stare de somn: 50 de deglutitii
Timpii degutitiei:
1. Bucal
- Presupune transportul bolului alimentar in faringe
2. Faringian
- deplasarea bolului alimentar de-a lungul faringelui
3. Esofagian
- pana la orificiul cardia
4. Cardia
- trecerea bolului prin cardia
1. Timpul BUCAL
- timp voluntar
- bolul alimentar e transportat pana la intrarea in faringe prin contractii coordonate ale
musculaturii limbii, obrajilor, buzelor, mandibulei, complexului hiodian
- debuteaza printr-o inspiratie, dupa care urmeaza o inhibare completa a respiratiei pana
la finalul timpului faringian (II)
Fenomenele succesive ce apar pe parcursul timpului bucal prespun:
-

plasare initiala a bolului pe fata dorsala a limbii (portiunea anterioara)

limba ia forma de jgheab
ulterior limba se sprijina pe bolta si se indreapta catre posterior

REZIDENTIAT:
-

contractia mm. Milohiodieni ridica planseul bucal odata cu limba, care apasa cu forta
pe bolta palatina, impingand bolul spre faringe
limba exercita pe bolta o presiune de 41-70g/cm in functie de consistenta alimentelor
presiunea se exercita mai ales pe partile laterale ale boltii

timpul bucal al deglutitiei se schimba cu varsta

a)
b)

faza colectarii lichidelor

bolul alimentar este colectat la marginea anterioara a limbii, care e retractata
partea dorsala a limbii are contact cu palatul moale
buzele sunt in conact
arcadele sunt in inocluzie
faza de transport
1) primul timp al deplasarii
contact intre regiunea dorsala a limbii si valul palatin
2) al 2-lea timp al deplasarii
1/3 anterioara a limbii in contact cu palatul
1/3 medie se recurbeaza
3) al 3-lea timp al deplasarii
contact intre limba si palatul dur
palatul moale ridicat si inchide posterior N-F
bolul trece in faringe
arcadele dentare sunt in contact

2. Timpul faringian
- scurt: ~ 1 secunda
- implica declansarea unor reflexe, datorita contactul bolului cu anumite zone ale CB si
faringelui, care determina bolul sa patrunda in faringe si sa nu se intoarca catre N-F
sau laringe
1/3 posterioara a limbii e in contact cu palatul moale care e ridicat
Dintii sunt in ocluzie
Buzele sunt in contact
3. Timpul esofagian
- debuteaza cu deschiderea orificiului crico-faringian
- presupune declansarea unei unde peristaltice cu rolul de a deplasa bolul
- se finalizeaza prin deschiderea reflexa a orificiului cardia
fata dorsala a limbii are contact ferm cu palatul, opunandu-se refluxului catre
N-Z si oro-faringe;
La finalul deglutitiei mandibula se plaseaza spontan in RC.
Dpdv evolutiv timpul bucal cunoaste niste diferente:
1) la nn pana la 6 luni: deglutitie fiziologica infantila (cu limba intre arcadele
adentate, exista contact intre limba si buze); =deglutitie viscerala
2) perioada de tranzitie: 6 luni 1,5 ani (eruptia M1 temporar)
3) deglutitia matura, care presupune: arcadele in contact, limba posterior de incisivii
superiori; =deglutitie somatica
REZIDENTIAT:
-

deglutitia cu arcadele in contact are loc la ingerarea alimentelor solide/ pastoase

pentru alimente lichide, zemoase, arcadele raman departate si la adult

daca nu se face tranzitia la deglutitia de tip adult sau se revine la cea infantila, e
anormal, e un semn de imaturitate neuro-musculara: deglutitie anormala (tip infantil)

TIPURI DE DEGLUTITII ANORMALE:

I.
II.
III.
IV.
-

Deglutitia cu impingerea limbii catre anterior

1) cu limba interincisiv => inocluzie verticala frontala
2) limba preseaza pe fata palatinala a incisivilor superiori: preodentie superioara
Deglutitia cu impingerea limbii spre lateral
inocluzie verticala laterala
impresiunile dintilor pe marginile laterale ale limbii
poate produce reincluzii
Deglutitia de tip posterior palatal
se intalneste in ocluzia adanca
dezechilibrele musculare sunt diferite pentru ca exista continenta labiala
bolta e adanca
versantul anterior se orienteaza spre oral => retrodentie anterioara
Deglutitia linguala (sublinguala)
cand inghite, limba se lateste in interiorul potcoavei mandibulare
se intalneste frecvent la cei cu amigdale hipertrofice
arcada inferioara dezvoltata in exces
linguoinclinare compensatorie a dintilor laterali mandibulari frontali (pentru ca baza
alveolara e foarte larga)
maxilarul superior nu are stimul pentru dezvoltare trasversala => hipodezvoltare
transversala
apare ocluzia inversa

REZIDENTIAT:
Corelatii intre deglutitie si anomaliile dento maxilare
Prelungirea si permanentizarea stadiului de deglutitie infantila reprezinta o incapacitate a
copilului de a-si adapta miscarile la noile conditii create de eruptia dentara, consecinta a
unei intarzieri in maturizarea nervoasa si musculara.
In functie de momentul instalarii apar modificari ocluzale diferite.
Slefuirea selectiva a caninului se poate incepe cu varsta de 5 ani (pentru a nu
cauza inocluzie verticala.

FACTORI ETIOLOGICI AI ANOMALIILOR DENTO MAXILARE II

III. FUNCTIA MASTICATORIE
-

e functia cea mai importanta

ADM este aparatul masticator

CB are rol in procesul de digestie prin mai multe mecanisme:

1.
2.
3.
4.

incizia si triturarea alimentelor

functia gustative
impregnarea cu saliva a alimentelor => bolul alimentar
Inceputul digestiei prin anumite enzime (lizozim)

Cand se realizeaza alimentarea naturala, apare fiziologic un sincronism intre

musculatura cervicala, lingual si circumorala
SUPTUL presupune 2 mecanisme diferite:
1. Succiune (se creaza vid in CB => presiune negative)
2. Presiune (intre limba si buze => implica miscari coordonate ale mandibulei, propulsia
acesteia, contractii ale musculaturii limbii, buzelor, obrajilor)
Inconveninentele alimentatiei artificial a nou-nascutului:
1. nu exista propulsia mandibulei (in mod normal, la nn, arcada mandibulara circumscrie
arcada maxilara)
2. travaliul muscular este scazut => suportul scheletal facial se la dezvolta mai putin
3. secretia salivara e mai scazuta
4. aerofagia e mai prezenta => se va satura mai repede
semne prezente de rahitism, carii de biberon, imunitate scazuta
Daca alimentarea are loc corect (masticatie maseterina):
=> dezvoltare scheletala normala, are loc propulsia mandibulei, contractie coordonata si
echilibrata a muschilor labiali si a antagonistilor (mm. valului palatin) si rezulta
pozitionarea corecta a M de 6 ani.
=> abraziunea dintilor este egala si fiziologica, ceea ce face sa se stabileasca si la nivelul
incisivilor o relatie corecta
Daca exista masticatie temporala (si nu maseterina):

abraziunea dintilor are un grad mai redus si se poate realiza cu tipare atipice;
mandibula ramane pe o pozitie posterioara
pot aparea probleme de pozitionare sagitala a M de 6 ani
de multe ori se creaza premisele pentru o supraacoperire frontala mai mare, mergand
pana la ocluzie adanca;
Mecanismul de masticatie evolueaza de la nou nascut la adult:
la un nn, cand suptul este adentat, miscarile mandibulei sunt libere, nesistematizate
odata cu aparitia dintilor (a 2 a etapa), mai precis odata cu aparitia M2 temporar, incep
sa apara miscari in plan vertical si orizontal, miscari de propulsie si retropulsie,
miscari in ABT si miscari de lateralitate

Combinarea miscarilor = MISCARI DE CIRCUMDUCTIE

Acest mecanism duce la fenomenul de abraziune dentara care ofera libertatea ocluzala
caracteristica dentitiei temporare;
plan de ocluzie orizontal la DT;
curba lui Spee la DP;
-

odata cu aparitia DP, se modifica dinamica masticatorie si incepem sa vorbim despre

stereotipuri masticatorii:
1. miscari in plan orizontal FRECATOR
2. miscari in plan vertical TOCATOR
3. combinatii intre cele 2 ideal

ETAPELE MASTICATIEI
I.
INCIZIA
- se realizeaza de catre dd frontali
- presupune mai multe etape fuctionale:
1. coborarea mandibulei
2. propulsia
3. ridicarea mandibulei pana in pozitia cap la cap a incisivilor centrali
4. intoarcerea distala a incisivilor centrali cu alunecarea pe fetele palatinale a
incisivilor superiori
II.
TRITURAREA
- se realizeaza la nivelul dd laterali (cuspidati) prin miscari de circumductie (presiune)
- presupune un ciclu de 4 timpi care sunt separati prin tipul de contacte interdentare sau
interarcadice
1. Faza 1 faza libera, faza de atac
- presupune un crearea spatiu interarcadic prin interpunerea alimentelor
2. Faza 2 prejuxtaocluzala, faza de orientare
- tot prin intermediul alimentelor, cuspizii dintilor laterali inferiori se orienteaza fata de
cei ai dintilor laterali superiori in pozitie corecta ocluzala
3. Faza 3 juxtaocluzala
- presupune alunecarea pantelor cuspidiene inferioare pe cele superioare
4. Faza 4 de ocluzie
- cuspizii se sprijina in fosete, in pozitia finala ocluzala, ca o consecinta a angrenarii
complete a maxilarelor
toate presupun miscari coordonate a musculaturii maseterine, linguale, circumorale
si propulsoare a mandibulei
rezultatul final al fazelor este formarea bolului alimentar

EFICIENTA MASTICATORIE
= capacitatea ADM de a tritura alimentele in fragmente cat mai mici; depinde de aria
masticatorie, de intensitatea si numarul miscarilor masticatorii (masticatie lenesa/ grabita);
FUNCTIA MASTICATORIE

 Exista 2 tipuri de ansambluri care fac posibila aceasta functie:

1. ansamblul mandibula maxilar care implica raportarea statica si dinamica a
mandibulei fata de maxilar si scheletul cranio-facial
2. ansamblul dento-alveolar - intermediat prin structuri parodontale
Rezidentiat:

Presiune asupra osului alveolar=>rezorb

Ideal : F in axul dd, fie perpendicular pe una din fete
Intensitatea F:
o Temporal (35 kg)
Fascicul anterior: ridicare, propulsie
Fascicul mediu: lateralitate
o PTG extern (28 kg)
o Maseter (26kg)
Ridicare, secundar propulsie
o PTG intern (16 kg)
-combinarea dintre PTG face anumite miscari de lateralitate
In timpul masticatiei, dd sunt supusi la anumite presiuni foarte mari. Parodontiul are o
capacitate discriminatorie proprioceptiva, suportand presiuni de :
Incisivi (32 kg)
Canini (35 kg)
PM (44 kg)
M1 (46 kg)
M2 (64 kg)
* la F, fortele dezvoltate de molari= 2/3 din B

In reeducarea functiei masticatorii se pot recomanda exercitii care sa vizeze consumul de

alimente de consistenta dura (ex: guma de mestecat). Urmarirea acestor exercitii este scaderea
pragului de sensibilitate dentara, ca urmare a cresterii fortei ( cu 40-50% intr-o luna). Daca
exercitiile nu sunt efectuate suficient timp (cel putin 6 luni), se revine la pragul initial dupa
aproximatic 2 saptamani de la incetare.
La nivel dentar, sub influenta masticatiei apar niste deplasari si modificari adaptative.
Consecinta directa a masticatiei este INTRUZIA, care se realizeaza in 2 faze:
1. mai amplu si mai rapid asigurata de alungirea fibrelor parodontale
2. mai lenta si mai mica in amplitudine asigurata de deformarea elastica a osului
alveolar tractionat de fibrele parodontale
ambele faze sunt mai mici in amplitudine cand inaintam in varsta, cu precadere cea dea doua

MECANISME PRIN CARE MASTICATIA INFLUENTEAZA DEZVOLTAREA

ADM

1. contractia musculaturii: toti muschii masticatori, iar cand aceasta contractie este
intensa, egala, simetrica si echilibrata, se asigura conditia unei dezvoltari dimensionale
si posturale corecte
2. cresterea fluxului sanguin la nivelul zonelor la care se realizeaza contractia muschilor
si la nivelul oaselor la care se insera muschii (este o consecinta a contractiei
muschilor)
3. cantitatea de saliva care variaza in functie de consistenta alimentelor si de cat timp se
realizeaza masticatia

resorbtia anterioara si apozitia posterioara => micsorarea unghiului mandibular

fiziologic, care se stabileste la varsta de 12 ani; + alungirea ramului orizontal
atrezie = lipsa congenitala a unei formatiuni anatomice

Masticatia insuficienta, masticatia unilaterala, existenta unui anumit stereotip masticator

sau preferinta pentru o anumita consistenta sau tip de alimente, duc la modificari
semnificative asupra cresterii maxilarelor care se vad prin:
-

incongruente
blocaje ocluzo articulare (exemple de blocaj ocluzo-articular: supraacoperire verticala
de M1, angrenaj invers in zona frontala/laterala => o problema de ocluzie limiteaza o
miscare articulara)
lipsa de structurare parodontala
mezio pozitie generalizata

Mecanismul prin care masticatie influenteaza aparitia unei anomalii, dar si mecanismul prin
care anomaliile pot sa influenteze exercitarea functiei masticatorii se refera la:
-

reducerea ariei masticatorii, care poate aparea prin:

1. decalaj sagital intermaxilar
2. inocluzie sagitala frontala
3. inocluzie verticala frontala
=>dd aflati in ocluzie sunt suprasolicitati
=>dd care nu prezinta contact ocluzal vor fi infrasolicitati
frecventa modificarilor parodontale se va produce pe dd infrasolicitati, in
timpul cresterii

blocaje ocluzo-articulare (URGENTA):

Limiteaza miscarile masticatorii
De regula sunt permise doar miscari verticale
Cu cat blocajul e mai aproape de determinantul posterior (ATM), cu atat va
determina o trauma ocluzala mai mare asupra ATM (ex:angrenaje
inverse=urgente ortodontice)

TRATAMENT:
1.
2.

se pune problema inlaturarii factorului dureros:

tratamentul leziunilor odontale
tratamentul leziunilor parodontale
presupune reeducarea, care vizeaza grabirea ritmului alimentar daca e lenes, daca are
masticatie unilaterala sa devina bilaterala, masticatia grabita se diminueaza
3. presupune corectarea anomaliilor dento-maxilare care ar avea ca rezultat marirea
ariilor masticatorii, asigurarea miscarilor de circumductie, ca urmare a deblocarii
ocluzale

IV. FONATIA
= emisia de sunete articulare caracterizate de parametri precum: intensitatea (cat de tare),
inaltimea (sus/ jos), timbrul (depinde de cavitatea de rezonanta), durata.
Exista 2 mecanisme care fundamenteaza acest mecanism:
1. Teoria clasica suntele sunt produse de vibratia pasiva a corzilor vocale cand aerul trece
printre ele
1. 2. Teoria neuromusculara explica emisia de sunete prin vibratia activa a corzilor

vocale ca urmare a decalajului de impulsuri nervoase in nervii recurenti care sunt

transmise la nivelul mm corzilor vocale (mm ari si tirovocal).

CORZI VOCALE = formatiuni musculo-tendinoase asezate la nivelul laringelui; in pozitie de

repaus, intre ele se formeaza un spatiu = RIMA GLOTIDIS
TEORIA NEURO-MUSCULARA explica emisia de sunete prin vibratia activa a corzilor
vocale ca urmare a declansarii de impulsuri nervoase in nervii recurenti, care sunt transmise la
nivelul mm corzilor vocale (mm ari si tirovocal).
Contractia activa a mm. corzilor vocale 4 faze:
1. indepartarea corzilor vocale (abductia)
2. elongarea maxima
3. apropierea (adductia)
4. alipirea CV (acolarea)

La nn, nervii recurenti sunt egali; pe masura ce copilul incepe sa vorbeasca,

recurentul stang se alungeste si devine mai gros (recurenti egali ca la NN=> muti);
Recurentul stang trece pe sub aa.subclavie . Este mai lung cu 10 cm si mai gros.

Indicele neuro-muscular:
o Inspiratie=>corzile vocale nu vibreaza= inhibare fono-respiratorie Fabre
o Producerea sunetului= expir sub o anumita presiune (sunet glotic initial)
o Aerul expirat intampina o rezistenta-impedanta de scurgere (comanda inspiratia
pentru urmatoarele emisii)

PAVILIONUL FARINGO-BUCAL
-

rol in scaderea intensitatii sunetului (control asupra intensitatii)

in functie de locul si modul in care se formeaza suntele, rezulta vocale sau consoane
vocale = sunete produse direct prin contractia variabila a corzilor vocale; sunt
diferite in functie de locul unde se formeaza si de miscarea care este implicata
in articularea lor; se pot forma la nivel labial, la nivelul limbii, a portiunii
superioare sau inferioare a CB (superior: rezonator nazal, inferior: rezonator
bucal)
tipuri: vocale palatale, mediale, velare; in functie de calibrul pavilionului
faringo-bucal : deschise/ inchise/ mijlocii
consoane = sunete produse in diferite segmente ale pavilionului faringo bucal,
in functie de interactiunea coloanei de aer cu aceste regiuni, prin contractia
musculaturii aferente
tipuri: labiale, labio-dentare, linguo-palatale, linguo dentare;

TULBURARI DE FONATIE SI ANOMALII DENTO-MAXILARE

-

o tulburare de fonatie poate da o anomalie

daca exista o anomalie, de exemplu ocluzie deschisa si tulburari de fonatie, se
corecteaza anomalia si tulburarea devine mai mare => necesita reeducare de catre
logoped

Tulburari de fonatie:
-

modificari de pronuntie = dislalie

moficari de sonoritate = rinolalii
Dislalii se refera la pronuntarea unor consoane, care, mai ales in situatia unor
interpozitii, agraveaza o anomalie existenta (ex: existenta pelticului,
sigmatismului)

Rinolalii
a) inchise voce nazonata in obstructie tranzitorie a segmentul nazal (deviatie
de sept)
b) deschise comunicare intre CB si segmentul nazal (despicaturi anterioare/
posterioare/ totale)
Tulburari de ritm:
- Bradilalie
- Tahilalie
- Balbaiti

TRATAMENT
-

in functie de care apare prima (cel mai frecvent anomalia)

trimitere la logoped si urmarire in timp
reeducare logoped
cum afecteaza dispozitivul ortodontic corectia tulburarii fonatorii
trebuie sa cunoastem pasii si durata reeducarii tulburarii fonatorii

OBICEIURI VICIOASE
= deprinderi care prin anumite caracteristici pot influenta cresterea si dezvoltarea ADM
-

pana la 4-5 ani sunt considerate in limite normale, pentru ca plasticitatea osoasa pe
care scheletul o poate prezenta pana la aceasta varsta permite corectia spontana
evolutia negativa depinde de intensitatea cu care se realizeaza, durata de timp, tipul
obiceiului vicios

TIPURI:
1.
2.
3.
4.

respiratia orala
succiunea
interpozitia (cu/ fara succiune)
atitudini posturale

succiunea se poate asocia cu alte obiceiuri vicioase sau cu alte mecanisme: presiune
(apare deformarea elementelor) sau tractiune (mai grav)
interpozitia si succiunea buzei inferioare: urme ale incisivilor inferiori, adancirea
santului labio-mentonier
Pot fi:
autotrope (apartin ADM): interne limba; externe obraji, buza;
heterotrope: deget, pix
In cadrul sindromului Brodie este prezenta ocluzia lingualizata bilateral; Exista o dezvoltare
maxilara transversala in exces si dezvoltare mandibulara transversala insuficienta.

atitudini posturale

diurne sprijin pe barbie/ in pumn => lordoza cervicala

nocturne dormit in decubit lateral cu capul pe pmn, dormit in decubit dorsal
cu capul in extensie, dormit cu capul in flexie

Tratamentul atitudini posturale:

-gimnastica medicala de corectie
-educarea respiratiei

CURS 6 FACTORI GENERALI IN ETIOLOGIA ANOMALIILOR DENTO MAXILARE

Orice patologie care apare in evolutia ADM prezinta o cauza, cresterea si dezvoltarea
mandibulo-maxilara fiind supuse unor factori generali si loco-regionali. Factorii generali care
influenteaza cresterea sunt: ereditatea, factori neuro-endocrini, factori metabolici. Ponderea
cea mai mare o are ereditatea, care influenteaza dezvoltarea atat din perioada intrauterina, cat
si dupa nastere. Desi are un rol preponderent pentru morfologia ADM, e greu de precizat in ce
masura interactioneaza cu factorii loco-regionali, astfel ca in etiologia anomaliilor DM: 7590% sunt de cauza functionala si 10-25% de cauza ereditara.
Este foarte importanta determinarea etiologiei in anomalii, pentru un diagnostic si
tratament corect; orice tratament trebuie sa inceapa cu atenuarea factorului etiologic.
Factorii generali influenteaza potentialul, durata, cantitatea si ritmul de crestere.
Factorii loco-regionali influenteaza directia de crestere.
Cu cat factorul etiologic actioneaza in perioadele initiale ale formarii, cu atat patologia
e mai severa.
I. EREDITATEA
La nivel mandibulo-maxilar determina:
-

forma, volumul dintilor si al proceselor alveolare

adancimea si configuratia boltii palatine
pozitia dintilor in raport cu procesele alveolare
pozitia proceselor alveolare in raport cu baza maxilarelor
pozitia maxilarelor in raport cu baza craniului
tiparul de crestere la nivelul bazei craniului

Baza craniului
- orizontal = planum
- decliv = clivus
intre ele se afla unghiul sfenoidal unde de afla saua turceasca, cu punctual sellae (in
jurul lui se dezvolta cresterea osoasa);

Zona bazei craniului prezinta zone de crestere endocondrala care influenteaza morfologia
finala a maxilarului si mandibulei.
Tiparul de rotatie faciala:
-

anterior unghi mandibular micsorat (tipar hipodivergent)

posterior unghi mandibular marit (tipar hiperdivergent)
normal unghi madibular 120 (tipar normodivergent)

Anomalii care se transmit ereditar: ocluzia adanca acoperita, prognatismul mandibular

adevarat (exces de crestere la nivel madibular), dizarmonii dento-alveolare cu inghesuire sau
spatiere, care apar prin ereditate incrucisata, anodontiile, diastema vera in asociere cu
morfologia si insertia frenului buzei superioare.
In majoritatea sindroamelor genetice exista o afectare importanta a dezvoltarii extremitatii
cefalice, in special prin modificari de crestere la nivelul bazei craniului, care influenteaza
morfologia finala madibulo maxilara.
Exista 23 perechi de cromozomi (22 autozomali; 1 sexuali) => disgenezii autozomale/
gonadale. Toate duc la anomalii de numar, de structura prin gene alelomorfo (anormale).
DISGENEZII AUTOZOMALE DE NUMAR
Caracteristici
1. Trisomiile

S. Down (trisomia 21): hipotrofie staturala

S. Edward (trisomia 18): tulburari mentale cu diferite grade; mor la varste mici
S. Patau (trisomia 13): tulburari de crestere; mor la varste mici

a) Trisomia 21 (maladia Longdon-Down, mongolism)

- hipertelorism (distanta interoculara mare) => sgn patognomonic
- aspect mongoloid (fanta palpebrala oblic ascendenta)
- subiectii nu depasesc varsta de 40-45 de ani
- deficit mental in diferite grade
- retrognatia maxilarului, care apare prin deficit de crestere la nivelul planum-ului
- limba plicaturata, geografica, macroglosie, care determina o V-inclinare accentuata a
frontalilor anteriori
Se instaleaza ocluzia inversa prin deficit de crestere al maxilarului si V - inclinarea
frontalilor inferiori

-modificari dentare de structura = displazii si de forma, volum

b) Trisomia 18
- nu traiesc mai mult de 3 ani
-deficit somato-psihic major
- afectarea mandibulei: ramul ascendent ramane foarte scurt
- afectarea extremitatii cefalice: deficit de crestere la nivelul oaselor frontale, ceea ce face ca
regiunea occipitala sa para foarte proeminenta

c) Trisomia 13
-modificari naso-septo-etmoidale: afectare de crestere a oaselor nazale, orbitelor (asociaza
malformatii oculare), despicaturi, aplazie palatina (lipsa)
- sindrom incompatibil cu viata

DISGENEZII DE STRUCTURA
a) S. Franceschette Zuraten-Klein (dizostoza mandibulo-faciala)
- apar modificari de crestere la nivelul mandibulei si oaselor malare => profilul de pasare
(mandibula nu creste, oasele malare sunt aplatizate, apar modificari la nivelul rebordului
extern orbitar aspect antimongoloid: fanta palpebrala descedenta)
- decalaj maxilo-mandibular important => aspect de macrostomie (distanta intercomisurala
mare)
- frecvent apar modificari la nivelul pavilionului auricular, obstruarea CAE, modificari de
forma, modifcari ale urechii interne (merg pana la surditate)
DISGENEZII AUTOZOMALE PRIN GENE ANORMALE
a) S. Apert-Crouzon (ACROCEFALOSINDACTILIA)
-aencefalie (craniu in turn)
- deficit de crestere la nivelul zonei malare => aspect exoftalmic + fals simdrom progenic prin
deficit de crestere al maxilarului superior (ocluzie inversa)
- hipertelorism
- sindactilie (dar strctura scheletala completa)

- Tratament: chirurgie ortognata + tratament ortodontic in prealabil (decompensarea

anomaliei)

b) Disostoza cleido-craniana
- lipsesc claviculele (aduce umerii in contact)
- brahicefalia (diamentrul antero-posterior al craniului e mic)
- retrognatism maxilar (fals sindrom progenic)
- intarzieri mari de eruptie, raman dinti in incluzie, pot aparea supranumerari care cresc riscul
incluziei

DISGENEZIILE GONADALE
a) S. Turner (disgenezia ovariana) apare la fete
- lipseste un cromozom X (formula cromozomiala = 44 + X0)
- dezvoltare psihica normala
- prezinta organele aparatului genital la nastere, dar nu se instaleaza caracteristicile sexuale
secundare; uterul si ovarele se atrofiaza > infantilism sexual; amenoree precoce;
-hipotrofie staturala: maxim 150 cm
- aspect particular al gatului: pterigyum colli (din cauza unei insertii anormale a m. Pielos al
gatului, aspect asemanator siminelor: gat lat, scurt, inserat mai jos)
- deficit de crestere mandibulara => micrognatie mandibulara (profil de pasare)
- comisurile orientate in jos, fanta palpebrala antimongoloida => fata trista
b) S. Klinefelter (44 XXY) apare la baieti
- sindrom cu exces de crestere
- exces de crestere mandibulara => sindrom progenic
- caracteristici sexuale feminine
c) Displazia ectodermala
- la baieti, transmisa prin cr. X al mamei
- afectarea tuturor derivatelor ale ectodermului (piele, par, unghii, dinti)

- la nivel tegumentar lipsesc glandele sudoripare => tulburari de termoreglare + imbatranire

- aspect albinos, par friabil
- anodontii totale, subtotale; dintii prezenti pe arcada prezinta modificari de forma si volum
(nanici, tarus)
DESPICATURILE LABIO-MAXILO-PALATINE
-

pot avea componenta genetica (perturbare care apare in timpul sarcinii sau ereditar)
deficit de crestere al maxilarului superior
anomalii dentare izolate: rotatii accentuate, ectopii, incluzii (in special la dintii de pe
despicatura IL, C)
se instaleaza sindrom progenic fals

II. FACTORII METABOLICI

Rahitismul afectare metabolica, determina modificari mari de morfologie dentara (sindrom
de ocluzie deschisa dismetabolica):

tipar hiperdivergent (cu oblicitate accentuata a ramului orizontal, ancosa pregoniaca

foarte accentuata, etaj inferior mult marit => spatii mari de inocluzie verticala)
bolta palatina adanca (ogivala)
modificari dentare de structura

III. FACTORII ENDOCRINI

-

dirijeaza cresterea din perioada intrauterina, cu rol de catalizatori care intarzie sau
accelereaza cresterea
STH (hipofiza)

a) HIPERSECRETIE
pana la 6 ani => gigantism: exces de crestere, dar proportional la nivel somatic; cel
mult dizarmonie dento-alveolara cu spatiere
6-16 ani => acromegalie juvenila: exces de crestere la nivelul extremitatilor si
mandibulei; se poate instala sindrom progenic, poate grabi eruptia dentara
la adult => acromegalie: boselarea la nivelul sinusurilor, accentuarea mentonului =
progenie, cresterea membrelor (maini, picioare)
b) HIPOSECRETIE
pana la 6 ani => nanism: deficit de crestere proportional; inghesuiri dentare,
taurodontie
6-16 ani => progerie: imbatranire precoce a pielii, aspect mult mai batran, deficit de
crestere mandibulara, intarzieri ale eruptiei si apexificarii;

 peste 16 ani => caexia pituitara (Sindrom Simmonds): tulburari trofice vasculare,
imbatranire precoce la nivelul pielii, resorbtii accentuate, forme grave de
parodontopatie;
RADIOGRAFIA
Tipuri de Rx:
1.
2.
3.
4.
5.

Rx endobucala, retroalveolara, izometrica si ortoradiala

Tehnica Clark
Rx cu film muscat
Ortopantomograma
Teleradiografia

1. Rx retroalveolara
Avantaje:

Permite efectuarea de masuratori (ex: lungimea radacinii, raportul DT-DP)

Ofera informatii precise, inclusiv despre spatiul periodontal
Permite aprecierea rapoartele reciproce ale diferitelor structuri

Dezavantaje:

Limitata, nu se poate vedea o leziune mai intinsa

Nu permite aprecierea rapoartelor in sens V-O

2. Tehnica Clark
- 2 rx retroalveolare - una ortoradiala
-una excentrica(M/D)
Principiu: se fac 2 rx retroalveolare, dintele (formatiunea) care pe a doua rx apare deplasat in
acelasi sens in care s-a deplasat sursa de radiatii (M/D), este situat mai departe de aceasta,
deci spre O.
3. Rx cu film muscat
Se foloseste in cazul in care exista dinti sau formatiuni incluse, pentru a aprecia pozitia
acestora in sens V-O
Se utilizeaza 2 incidente, perpendiculare pe planul de ocluzie
Bolt: centrata pe linia mediana, pe incisivi
Simson: deplasata lateral si centrata pe elementele de radiografiat
4. Ortopantomograma
Orto=ortoradiala
Pan=cuprinde aproape toate elementele masivului facial
ELEMENTELE CUPRINSE PE OPG:

Cele 2 maxilare
Mugurii situati intraosos
Cele 2 arcade si raportul dintre ele
Sinusurile maxilare si raportul cu arcada superioara
Marginea orbitala inferioara
ATM, marimea si directia de crestere a condilului, raportul cu tuberculul articular,
spatiul articular
Coloana vertebrala (x2)

Pe OPG se urmareste:
Pentru dintii care sunt erupti: gradul de formare a radacinilor, gradul resorbtiei
radiculare DT
Pentru dintii situati intraosos: dimensiunea(rap. Fata de dintii permanenti situati pe
arcada), forma, pozitia preeruptiva, inclinatii
Prezenta dintilor supranumerari si localizarea lor
Anodontii
Incluzia dentara: pozitia dintelui inclus si unele din cauzele incluziei (anomalii de
forma ale dintelui inclus, obstacole in calea eruptiei, capac osos dens)
La diastema: orientarea apexurilor, existenta unui sept fibros, inclinarea apexurilor
Prezenta, pozitia si perspective de eruptie a M3(nu se vede inainte de 10-11 ani, mai
exista si crestere osoasa)
Leziuni dentare, procese apicale, tratamente odontale incorecte
Parodontiul marginal, nu se vede spatiul periodontal, eventuale largiri; se vede doar
ciupirea septului intedentar
Fracturi, tumori

OPG in ocluzie, in IM

Se evidentiaza relatia de ocluzie

Apare un grad de suprapunere in plan vertical, atat in zona frontala cat si in zona
laterala
Condilul mandibular intra in cavitatea genoida
Nu se evidentiaza foarte precis leziunile odontale din cauza suprapunerii

OPG in propulsie, cap la cap

Nu se evidentiaza relatiile de ocluzie: se observa coroanele dintilor superiori si

inferiori, rapoartele volumetrice dintre ele, leziunile odontale
Zonele laterale cu un spatiu de inocluzie verticala
Condilul situat in dreptul tuberculului articular

5. Teleradiografia
Tipuri:
de profil(informatii despre dezvoltarea masivului facial in sens verical si sagital)
de fata(dezvoltare verticala si transversala)
axiala
- puncte care se marcheaza pe teleRx: Sn, N, Oph, Pr, Nsa, Nsp, Pg, A, B
6. Tomografia axiala computerizata
-

obtinerea unor imagini rx cu ajutorul unui fascicul de radiatie reontgen, prin

tomografierea in sectiuni, straturi perpendiculare pe axul longitudinal al
organismului, implicit al craniului si prelucrarea datelor cuantificate in computer
este o metoda prin care pot fi luate radiografii seriate clare la adancimi gradate in
oricare parte a corpului
Avantaje:
-

Analiza extrem de fina a diferentelor de atenuare caracteristica partilor moi

Se pot sesiza diferente inregistrate intre lichide si muschi, tesut adipos, etc.
Detecteaza leziunile osoase incipiente insotite de pierderi minerale reduse
Eliminarea suprapunerii altor structuri

Dezavantaje:
-

pret mare
acces limitat
doza mare de radiatii

7. CT volumetrica digitala cu fascicul conic CBUI (CBCT)

-

Fasciculul conic permite obtinerea integrala volumetrica, 3d, a imaginii unei

regiuni anatomice
Factorul decisiv nu este geometrica imaginii, ci metodele folosite pentru
reconstructia 3d, care difera fata de cele folosite la CT
Este generat un fascicul de raze conice in jurul centrului fix care este pacientul si
care este centrul de rotatie al sistemului
Un aspect functional pentru folosirea imagisticii 3d este un program computerizat
de calitate

Avantaje:
-

Imaginea generata este 3d, in marime naturala, iar clinicianul are o imagine mult
mai exacta
Medicul poate prezenta imediat pacientului datele in urma scanarii si poate
procesa interactiv aceste imagini, accentuand structurile anatomice specifice
Imaginile diferite din perspective diferite pot fi generate retroactiv din datele
obtinute pot fi create o serie de mici sectiuni aditionale
Doza mai mica de radiatii pentru ca zona examinata este scanata o singura data

Dezavantaje:
-

Pret ridicat
Accesibilitate limitata

CURS 10 ANOMALII DENTARE IZOLATE INCLUZIA DENTARA

Incluziadentara = retentie primara
Reincluzie = retentie secundara
Incluzia dentara = ramanerea dintelui in profunzimea osului/ submucos, dupa ce dintele si-a
depasit termenul de eruptie, si fara a avea sansa de a erupe spontan.
Inclavare = blocarea unui dinte in eruptie dupa ce a perforat mucoasa (dintii carora li se vede
un varf de cuspid) dar exista lipsa de spatiu.

Frecventa:
-

aproape intotdeauna DP
M3 superior + inferior, C superior, Pm inferior, M1, M2

In cazul C superior localizarea V-O este: palatinala (50%), vestibulara (30%),

intermediara (20%)
In sens vertical, cel mai frecvent caninul este situat intre apexul si coletul IL si numai in
10% din cazuri are pozitie foarte profunda, deasupra apexului IL (se palpeaza la nivelul
nasului).
Etiopatogenie:
-

factori generali
factori locali (dd. inclusi, tesuturi inconjuratoare)

CAUZE GENERALE:
-

boala Crouzon (disostoza cranio-faciala)

DLMP
disostoza cleido-craniana
hipotiroidii
intoxicatii cronice medicamentoase
ereditatea

CAUZE LOCALE:

dupa formarea coroanei, paralel cu procesul de osificare a radacinii, dintele se

deplaseaza intraosos catre rebordurile maxilare
aceasta deplasare poate fi oprita datorita unor cauze si mecanisme diferite

Cauze care tin de dintele inclus:

-

pozitie foarte inalta a mugurelui (mai ales la canini)

malformatii dentare: coroana foarte globuloasa (C, M), angulatie corono-radiculara,
curbura radiculara
Ax modificat:
sagital: mezio-inclinatii coronare pana la pozitie aproape orizontala
transversal: mergand pana la dinte asezat de-a curmezisul arcadei
sagital + transversal: cel mai frecvent
pierderea provizorie sau definitiva a potentialului de eruptie => poate fi reluat in
anumite conditii (ex: aparate ortodontice, sarcina)
ankiloza dentoalveolara in special in reincluzii

Cauze care tin de tesuturile inconjuratoare:

-

pierderea ghidajului asigurat de IL (in anodontii)

existenta unor obstacole (persistenta DT, dinti supranumerari)
traumatisme in copilarie (mai ales in zona frontala)
existenta unor formatiuni tumorale (chist pericoronar, odontoame)
capac osos dens sau fibromucoasa abundenta (in special dupa extractia precoce a DT)
lipsa spatiului necesar evolutiei dintelui respectiv
in aceste situatii exista o neconcordanta intre dimensiunea insuficienta a suportului
osos in raport cu cea a dintelui care trebuie sa se alinieze pe arcada; consecintele
apar la nivelul ultimilor dinti care erup: M3, C sup, Pm2 inferior;
deficitul de spatiu poate aparea din mai multe motive: macrodontie, diastema
interincisiva, meziopozitie generalizata, dizarmonie dento-alveolara cu
incongruenta, dezvoltarea insuficienta transversala sau sagitala a arcadei;
EXAMEN CLINIC

incluzia dintilor frontali, in special la arcada superioara, este deseori sesizata de

pacienti
incluzia dintilor laterali este descoperita de obicei, cu ocazia unui examen
stomatologie de rutina

Se constata:
-

absenta de pe arcada a unui dinte, desi termenul sau de eruptie este de mult depasit
persistenta DT pe arcada, uneori cu o implantare foarte buna
spatiul de pe arcada este rar pastrat, de cele mai multe ori este redus, cu inclinarea
dintilor vecini spre bresa (semn patognomonic pentru incluzia C superior)
bombare osoasa in regiunea respectiva

Patologia da tulburari:

fizionomice si fonatorii (dd frontali)

mecanice (deplasari ale dd vecini, RR)
nervoase (senzitive, motorii, vegetative) in special la M3
infectioase (frecvent la M3, pericoronarite)
degenerescente tumorale (in special chistice)

Diagnostic diferential: cu anodontia (Rx) si extractia (Rx + anamneza)

Tipuri de Rx:
OPG (de rutina)
retroalveolara
cu film muscat (Simons pentru zona frontala, Belot pentru canini)
tehnica Clark (Rx excentrice)
CT, CBCT

TRATAMENT:
Se urmareste in primul rand facilitarea evolutiei dintelui si alinierea lui pe arcada. Atunci
cand acest lucru nu este posibil, se iau in considerare extractia dintilor, extractia cu
replantare (cu formarea unei noi alveole), expectativa.
Tratament combinat: chirurgical + ortodontic etape
-

tratament ortodontic prechirugical obtinerea spatiului pe arcada

descoperire chirurgicala + aplicarea dispozitivului de ancoraj
tractionarea ortodontica si alinierea pe arcada
obtinerea spatiului se face prin:
masurarea perimetrului arcadei se asociaza si deplasari are dintilor vecini migrati
spre bresa, cu grija sa nu se produca RR
extractia altui DP trebuie efectuata o analiza foarte atenta a cazului
interventia chirurgicala:
urmareste indepartarea obstacolelor care au determinat oprirea in evolutie a dintelui

Au cele mai mari sanse de reusita atunci cand sunt practicate la o varsta la care mai exista
potential de eruptie
Diagnosticul si tratamentul la varste tinere este foarte important
Dintele poate erupe spontan daca s-a indepartat obstacolul
ancorarea dintelui:
Modalitati de ancorare
-

ancorare intratisulara

ancorare transtisulara
ancorare peritisulara:
legatura de sarma in jurul coletului
cimentarea unei cape/ inel
colajul unui atas (bracket, buton, carlig, lant)
tractionarea dintilor inclusi:
trebuie sa inceapa cat mai curand dupa interventia chirurgicala (8-15 zile)
tractiunea trebuie sa fie elastica
se folosesc forte foarte usoare, care sa stimuleze eruptia
se pot folosi aparate fixe/ mobile

REINCLUZIA DENTARA
Reincluzia dentara = tendinta de intoarcere/ reintoarcere progresiva in profunzimea
osului a unui dinte care a erupt atingand planul de ocluzie. Proces progresiv si lent, se
poate opri din motive neelucidate, intr-o etapa.
Frecventa: M2 temporat, M1 temporar, foarte rar: M1, M2 inferior.
-

Teorii etiopatogenice:
teoria mecanica
teoria tulburarii proceselor de dezvoltare osoasa
teoria ankilozei alveolo-dentare
teoria tulburarii metabolismului local (aritmii de metabolism)
teoria tulburarii proceselor evolutive locale

REINCLUZIA PARTIALA:
-

o parte din coroana dintelui este vizibila

dintii vecini pot fi inclinati sau nu spre dintele reinclus
denivelarea la nivelul procesului alveolar
poate interesa unul sau mai multi dinti la acelasi subiect (in special M temporari)

Pe Rx se observa:
-

rizaliza in diferite stadii a dintelui reinclus

dintele succesional aflat in profunzimea osului/ absenta acestuia
prezenta zonelor de ankiloza osteoradiculara

REINCLUZIA TOTALA
- absenta dintilor de pe arcada , fara sa fi fost extrasi
- dintii vecini pot fi inclinati
- denivelare la nivelul procesului alveolar

- diagnostic diferential cu inclinarea

- orificiu pe creasta prin care se poate palpa coroana dintelui reinclus
- dintii pot fi acoperiti doar de mucoasa, dar si de tesut osos
Pe Rx se observa:
- molarii temporari cu radacini mai mult sau mai putin resorbite, dar infundat in os sau
submucosa
- premolar situat profund, cu radacini formate corespunzator varstei
Diagnostic diferential cu
-

reincluzia partiala :
oprirea in evolutie a dintilor
intruzia posttraumatica partial
pe baza anamnezei , examenul clinic si Rx
existenta unor obturatii pe fetele vertical

Diagnostic diferential in reincluzia totala:

- cu incluzia dentara pe baza datelor obtinute in anamneza
- existenta unor documentatii obiective
- prezenta unor leziuni carioasa tipice
- existent unor obturatii pe oricare dintre fetele dd
- imagini Rx caracteristice
Evolutia este progresiva , nu avem control asupra evolutiei
Consecinte :
- denivelarea planului ocluzal
- tulburari ocluzale din cauza migrarii dintilor vecinisi antagonisti
- forte anormale la nivelul dintilor inclinati
- incluzia succesionalului permanent sau ectopia lui
- carii la colet si radiculare ale dintilor vecini
- hipersensibilitate , parodontopatii marginale ale dintilor vecini, prin denudarea
acestora
Tratament :

- reconstruirea contactelor aproximale si ocluzale ale dintelui reinclus

- luxarea dintelui anchilozat , pentru a-I permite reluareaeruptiei
- extractia sau replantarea cat mai precoce
- expectativa
Variante terapeutice :
- reincluzia M2 temporar : extractive pentru a se permiteevolutia succesionalului sau
inchiderea spatiului in anodontie
- in anodontii se poate incerca refacerea coronara a dintelui reinclus
- in reincluzia M1 : luxare pt a-si relua eruptia sauextractia lui daca nu s-a intamplat
acest lucru
- in reincluzia tardiva a M1 : refacere morfofunctionala a dintelui, urmata de extractie
daca procesul de reicluzie continua

CURS 8 Terminologie si clasificare anomalii dento-maxilare

Cantitativ: exces sau deficit

De pozitie: vizand implantarea dd la nivelul arcadelor, arcadele pe bazele maxilarelor
sau ale maxilarelor pe baza craniului
De directie: cand axele dd, proceselor alveolare sau maxilarelor sunt modificate
De ritm de dezvoltare

PLANURILE
1. Medio-sagital: pe linia mediana, ant-post
2. Orizontal: orizontala de la Frankfurt
3. Transversal: strabate organismul dintr-o parte in alta
Termenii folositi pentru definirea anomaliilor ADM sunt formati din:
-

prefix: indica sensul anomaliei

radical: defineste tipul anomaliei
calificativ: precizeaza caracterul particular al anomaliei

Sensul anomaliei
1. In sens sagital
- Pro- = deplasare spre anterior pentru maxilare, alveole si dd din regiunea frontala
- Retro- = deplasare spre posterior in regiunea frontala

Mezio- = deplasare spre anterior a dintilor

Disto- = deplasare spre posterior a dintilor

2. In sens transversal
-

Endo = spre interior

Exo = spre exterior

3. In sens vertical
-

supra = deasupra
infra = sub

Pentru aprecierea modificarilor dimensionale: macro = mai mare; micro= mai mic

Sediul anomaliei:
-

Gnatie = pentru maxilare

Alveolie = pt alveole
Dentie = pentru dinti
Genie = pt menton
Cheilie = pt buze

Particularitatile anomaliei:
-

Totala/ partiala
Unilat/ bilat
Sup/ inf
Unimax/ bimax
Dreapta/ stanga
Simetrica/ asimetrica
Frontala/ laterala

MALPOZITII DENTARE
1.
-

Fata de pozitia arcadei

Vestibulopozitie oropozitie
Vestibuloinclinatii oroinclinatii
Rotatii: in jurul axei dentare (se denumeste muchia deplasata si sensul deplasarii,
numarul de grade)

2. Fata de linia mediana

- Meziopozitii
- Distopozitii

Mezioinclinatii
Distoinclinatii

3. Fata de planul de ocluzie

- Suprapozitii
- Infrapozitii
ANOMALII DENTARE IZOLATE
-

Diastema (spatiu intre IC), trema

Incluzia (ramanerea unui dinte in os dupa termenul de eruptive)
Ectopia (eruptia unui dinte in afara/ inauntrul liniei arcadei)
Reincluzia (reintoarcerea in os a unui dinte care a fost erupt)
Transpozitia (schimbarea locului pe arcada intre 2 dinti vecini)
Dd supranumerari (nr. mai mare de dinti fata de normal)
Agenezie, anodontie (absenta unuia/ mai multor dinti)
Nanism dentar (un singur dinte este de dimensiuni mai mici)
Microdontie (toti dintii sunt de dimensiuni mai mici)
Gigantism dentar (un singur dinte e de dimensiuni mai mari)
Macrodontie (toti dintii au dimensiuni mai mari)
Eruptie precoce (eruptie cu mult inainte de termenul normal)
Eruptie tardiva (cu mult dupa termenul normal)

CLASIFICAREA ADM
- Clasificarea scolii americane - Angle
- Clasificarea scolii germane pe sindroame
- Clasificarea scolii franceze - clinica
- Clasificarea scolii romanesti Firu
1. Clasif lui Angle
-

Foloseste drept criterii rapoartele de ocluzie in plan sagital la nivelul M 6 ani

Considera M 6 ani superior fix, ceea ce nu e adeverat, apar rapoarte false
Da informatii strict cu privire la ocluzie, nu la toata anomalia
A fost extrapolata clasificarea si la raportul bazelor osoase
Cls 1 raport neutral la molari
Cls 2 raport distalizat
diviziunea 1 (II/1) ocluzie adanca in acoperis - IC superiori formeaza un
unghi > 15 cu perpendiculara la planul de ocluzie; supraacoperire frontala >
1/3
diviziunea 2 (II/2) ocluzie adanca acoperita; unghi < 15; supraacoperire
frontala > 1/3;
subdiviziune: atunci cand raportul distalizat este unilateral;
Cls 3 raport mezializat
2. Clasif scolii germane
se precizeaza diagnosticul de anomalie dupa modul in care se asociaza mai multe
semne, alcatuind un sindrom, dar si dupa factorii etiologici.

SD DE COMPRESIE DE MAX
-

Cu protruzie
o Cu aliniere dentara (frontalii superiori sunt V-inclinati, cu puncte de contact)
o Cu spatiere dentara (frontalii superiori sunt V-inclinati, fara puncte de contact)
Cu inghesuire
o Se datoreaza in special factorilor functionali, dar poate avea si caracter ereditar

SD DE OCLUZIE DESCHISA
-

Prin interpozitii: cauza functionala

Forma grava, dismetabolica: datorita rahitismului, dar poate avea si caracter ereditar

SD DE OCLUZIE ADANCA ACOPERITA

-

Are etiologie predominant ereditara

SD PROGENIC
-

Adevarat: prin exces de crestere a mandibulei

Fals prin deficit de dezvoltare al maxilarului (factori ereditari si neuro-endocrini) sau
prin pozitionarea anterioara a mandibulei (factori functionali)

SD DE INCONGR DENTO-ALV
-

Cu inghesuiri: consecinta a mai multor factori: genetici, filogenetici, functionali

Cu spatieri: de etiologie ereditara si functionala

CONSECINTELE EXTRACTIILOR PREMATURE

-

apar din cauza extractiilor precoce a dd temp, in special din zona de sprijin korkhaus
M 6 ani migreaza mezial, iar Pm + C nu mai au spatiu sa erupa pe arcada; cei care au
cel mai mult de suferit sunt cei care erup mai tarziu, in general Caninii;

ANOMALII MONOCAUZALE
-

Dentare izolate: de nr, de pozitie, de eruptie, de dimensiune

3. Clasificarea scolii franceze

-

Dizarmoniile de baza osoasa: sunt tulburate dimensiunile si/sau rapoartele reciproce

ale maxilarelor sau cu baza craniului

Dizarmoniile dento-alveolare: datorate modificarii raportului dintre dimensiunea

dintilor si a arcadelor
Dizarmoniile sistemului dentar: de nr, volum, pozitie

4. Clasificarea scolii romanesti

-

Dizarmonii maxilare
Dizarmonii alveolare
Dizarmonii dentare de grup
Dizarmonii dento-alveolare
Dizarmonii dentare izolate
o Pentru fiecare clasa se precizeaza directia, topografia si factorii etiologici

CURS 9
PRINCIPII IN TERAPIA ORTODONTICA
-

Scopulfiecaruitratamentortodonticesteacela de a se obtine un status, atatdpdvestetic,

cat si functional, care sa fie superior celuiprevazut in lipsatratamentului

OBIECTIVE:
1
2
3

Asigurareastarii de sanatate a ADM (prevenirea, limitarea, stopareacomplicatiilor)

Corectareadezechilibrelorocluzo-articulare
Normalizareafunctiilor ADM

COORDONATELE TRATAMENTULUI ORTODONTIC

-

Varsta
Tipulanomalieidento-maxilare
Reactivitateaindividuala
Relatia medic-pacient
Interrelatia cu altespecialitati
A Varsta evaluareaperioadei de crestere max
Fazelecresterii:
1 Perioadacopilariei
puseu de cresterapida
momentulmasurilor preventive
2 Perioadajuvenila
rata de cresterescadepana la minim
perioadamasurilor interceptive
3 Perioadapuseului de cresterepubertina
crestere maxima
momentultratamentuluiactiv
4 Perioadapostpubertara
cresterea se diminueaza
momentulstabilizariirezultatelor contentia

PROCESUL DE CRESTERE
Nu e uniform, are perioade de accelerare/ incetinire
Puseul maxim de crestere = perioadapubertara a careipredictionareestedificila
Aparemaitarziu la baieti, dar are o magnitudinemai mare decat la fete
Existadiferente
de
crestereintremaxilarsimandibula
mandibulaaccelerareacresteriiaparemaitarziudecat la maxilar)
Predictionareamodificarilor de crestere e incertasirelativa
Nu existalimitesautipareuniversale
Varietateaindividualaestecaracteristicaesentialaprincipala
a
cresterii
individualizareatratamentului

(la

PRINCIPII
-

In primul rand se urmaresteindepartareacauzei care saasigureatatobtinerearezultat cat

sistabilitateaacestuia
terapiafunctionala: inlaturareaperturbariifunctiilorar duce la modificareaformei
terapiamecanica: urmarestemodificarileformei, urmandcamatriceafunctionalasa se
adaptezenoilorconditii
ideal ar fi tratamentulprofilactic, care are la bazaprevenireaaparitieianomaliilor ADM
prinindepartareacauzelor
cu cat dg anomalieiestemaitimpuriu, cu atattratamentul, prinindepartareacauzei, va fi
maieficient
tratamentulortodontictrebuiesaaiba la baza un dg corectsicomplet, el trebuiesa se
finalizezeintr-un rezultatmai bun decat in absentaterapiei, rezultat care trebuiesa fie
stabil in timp
oricetratamenttrebuiesaasigure,
atatpeduratasa,
cat
sidupaaceea,
integritateatesuturilordentare, parodontale, ADM, muschilorsi a bazelorosoase
se pot folosimijloaceortopedice, ortodonticesauchirurgicale care pot modificadirectiasi
rata de crestere a maxilarelor
un tipar de cresteredeterminat genetic nu poate fi influentatpreamult
remodeleareastructurilorsi a relatiilordintreele se face prinrezorbtiesiapozitieosoasa,
sub actiuneaunor forte de intensitate, directie, distantasidurata de actiune bine
determinate
tratamentulortodonticeste strict individual, adaptatfiecaruipacient
uneoritratamentulortodontictrebuieasociat cu altetratamente: chirurgical, protetic,
parodontal, endocrin etc.
in cazul in care se prevadrecidive, se poateoptapentrurenuntarea la tratament
garantiasuccesului o da numaicontrolulstabilitatiidupatratament
duratatratamentuluieste
in
functie
de
finalizarearezultatelor,
dar
nu
trebuiesaepuizezepacientul
supravegherearezultatelor se face panadupaeruptia M3

ORTODONTIE deplasari ale dd

ORTOPEDIE DENTO-FACIALA actiune asupra oaselor maxilare

In functie de momentul in care se intervine, tratamentul poate fi:

1. tratament profilactic preventiv
2. tratament interceptiv
3. tratament curativ
4. contentie (mentinerea rezultatelor)

Tratamentul profilactic
-

Totalitateamasurilorprin care se inlaturafactorii care arputeadeterminatulburari in

dezvoltareanormala a ADM sicare pot determinaanomalii ADM
Varsta de electie: pana la 6 ani

Tratamentul interceptiv
-

Masurileluate in vedereaopririidezvoltariiuneiabateri de la normal.

se actioneaza in momentuldepistariidezechilibrului
urmaresteredirijareaproceselor de crestere + dezvoltarepecaleanormalitatii

Tratamentul curativ
-

implica o anomaliedejaconstituita
vizeazacorectareatulburarilormorfologicesifunctionaleprintr-o multitudine de mijloace

CURS 12
ECTOPIA
Definitie= esteanomaliadentaraizolatacaracterizataprineruptiadintelui la distant de
pozitianormalapearcada, in interiorul/ exteriorularcadei
-termenul se refera la pozitia V, pentrupozitia O= ENTOPIE
-DISTOPIE= erup la distanta mare de locul normal
-celmaifrecventintereseaza: C sup, pm2 inf, Cinf, pm sup, I sup+m3 (ftrar)
ceamaifrecventaectopieestecea a C sup in pozitie V
pm2 celmaifrecvent ectopie L
C inf- ectopie V

pm sup- ectopie V si P
Etiopatogenie
-in general e determinata de un factor local care dirijeazaeruptia in afaralinieiarcadei
1. existentaunuiobstacol in calea de eruptie:
ddsupranumerari, absentarizalizei/rizalizaatipica a DT,
capacososgros/ fibromucoasadensarenitenta care se formeaza in
urmaafectariiprincarie a DT
2. absentaspatiului de pearcada:
macrodontiaabsoluta/relativa
mezializarea de grup (aparfrecventprinextractiiprecoce a DT)
lipsamentinatorului de spatiu (factor iatrogen)
deficit de dezvoltarescheletala (determina deficit de dezvoltare a pralv,
ddsupranumerari)

Incadrareaectopiei in clasificareaanomaliilor
1. DupaScoala Americana= cls a II-a Angle
2. ScoalaGermana=grupaanomaliilordentareizolate

Semneclinice
1. Faciale
a) PtCaninul ectopic V
-dacaectopiaesteunilateral = asimetrie la nivelulreliefuluibuzeisuperioare,
proeminentabuzei in dreptul C, aplatizareasantuluinaso-genian
b) pt C ectopic P
-infundareabuzeisuperioare, aspect de edentatie in timpulsurasului
2. Intraorale
-malpozitiapropriuzisa, se descrie:
tipulectopiei
daca e M/D-lizat;
ectopie+transpozitie;
rotat in ax

in plan vertical (supra/infra-pozitie) ! suprapozitiemaifrecventa in ectopia P

spatiulpe care il are la dispozitie (cat existapearcada)
determinamodificari de forma a arcadei (M, omega)
modificari de oculziemai ales cand se aociaza cu anomaliischeletalesau in
ectopia de cauza=mezializarea de grup)
ulceratii ale mucoaseilimbiisau ale gingieiantagoniste (ectopia O)

Examenecomplementare
-analizamodelului de studiu (cu simetroscopul)
-in ectopiabilat pot aparea arcade patologiedarsimetrice
-Rx:
1.OPG (pt a vizualizaeventualeleobstacole, raportuldintredintele ectopic sidintiivecini,
situatiaodontala la nivelularcadei->poatepresupuneextractii seriate)
2.retroalveolara (pentrudetalii legate de dintele ectopic)
3.teleradiografia (numaicand se asociazaanomaliischeletale)
4. CBCT (pentruevaluareaformatiuniloraflate in incluzie care determinaectopia)
Principiiterapeutice
1.a. Tratamentprofilacticsiinterceptiv
-tratamentulleziunilorcarioase
-mentinator de spatiu (cand se realizeazaextractii)
-atenuareafactorilor care detrminaanomaliischeletale
-deconditionareaobiceiurilorvicioase
-extractia DT cu rizalizaasimetrica/lipsaei
1.bTerapieortodonticapropriu-zisa
-important dacaexistaspatiu present/redus/absent pearcada
-candspatiul<3mm =>extractie (extractia nu depindenumai de
prezentaspatiuluipearcadasi de asocierea cu o anomaliescheletala, eadepinde de
raportuldintelui ectopic cu ddvecini)
-deplasareaortodonticatrebuiesa se faca cu o deplasareapicala minima
-C areapexul in dreptul pm1, decizia de extractievizeaza pm1 (ortodontic e
necesardoarbascularea C)
-extractiadepindesi de stareaodontala, dacaexista m6 anicompromise odontal, se
vaextragept a profita de pm1 integru
-maiexistatratamentprinextractieseriata (tratament la limitadintre interceptive
siortopropriu-zis) HOTZ=
o la 7 ani se extrage I latpt a creaspatiupt I central permanent
o 8 ani- Ctemp -> I lat permanent
o 9 ani- m1 temp -> pm1
o 10-11 ani pm1 -> C sup
TULLEY
o 8 aniextractia 4 C temp pt a face loccelordouagrupuri incisive
o 9 ani m1 temp -> pm1
o 10-11 ani pm1 -> C sup

-odatacreatspatiulpearcada, terapiaortodontica de alinierepearcada e relativsimpla

=aparatmobilsau fix
2.Tratamentcandtrebuiecreatspatiupearcadapentru Csup
-stimulareacresteriipeliniemediana (ap fix/mobil de tipuldisjunctorului)
-spatiul se transferapeliniemediana la C prin
avansareagrupuluiincisiv(celedouasuturiincisivio-canine)
distalizarea de zonalaterala
!! ft important e raportul cu m3, se poaterecurge la odontectomii
TRANSPOZITIA
Definitie= esteanomaliadentaraizolatacaracterizataorineruptia a 2 dintivecini in
pozitieinversatapearcada
-celmaifrecvent: C sup cu I lat sup/ Csup cu pm1/ Cinf cu I lat

dpdv al alinieriipearcada
transpozitiecompleta (in pozcompletinversata)-forma ceamaibenigna
transpozitiepartiala (dintii nu suntaliniatipearcada)
1.cor-rad partial= in sens M-D dintii se suprapun, fie sunt de o parte si de alta a
arcadei, fie unulaliniatiarcelalat in interiorulsauexteriorularcadei
2.transpozitiapartialadoar a uneicomponentedentare

Etiopatogenie:
1.pozitiainitialainversata a mugureluidentar
2.modificari de pozitie a mugurelui in cursuleruptiei
3.cronologiaeruptiei care se inverseaza
4.dintesupranumerar/temp neavulsionat care modificadirectia de eruptive
Clasificare
-clasa I Angle (strict dentara)
-II/III daca se asociaza cu anomaliischeletale
-ScoalaGermana: anomaliedentaraizolata
Semneclinice:

a) Faciale:
-vizibiledacaexista o transpozitie partial ascociata cu ectopie (ca la ectopierestul de
semne)
-transpozitie complete=semneclinicevizibiledoar in timpulsurasului
b) Intraorale
-modificariestetice (tr. Completa)
-modif de oculzie (trpartiala)
-modificarifunctionale de ghidaj (apar problem daca I latpreiaghidajul C)
Examencomplementar
1.OPG
2.Retroalv
3.Teleradiografia

Tratament
1. Pentrutranspozitiacompleta
modificari care presupunrefacereaestetica:
slefuireavarfului C sicompletare cu compozit
I lat forma de C (se poatescoate din ghidaj)
slefuireacuspidului MP al pm1 prinslefuiri selective succesive
2. Pentrutranspozitiapartiala
cor-rad=aducereapearcada
transpozitiecor= dd in pozitiecorecta
transpozitie rad=se trasnformatranspozitiapartiala in ceacompleta + tratament de
la transpozitiacompleta