CURS 3

Mecanismele cresterii si dezvoltarii osoase la nivelul aparatului dento-maxilar

Ce este cresterea?
-

,, o marire evolutiva a masei ,, ( STEWART ,1982)

,, o marire a numarului sau dimensiunilor ,,(PROFITT)
,, o modificare normal a cantitatii de substanta vie,, (MOYERS)
,, cresterea inseamna o marire, expansiune sau extensie a unui tesut ,, (PINKHAM)

Cresterea poate fi impartita in mai multe etape :

Cresterea intrauterina
Cresterea postnatala
Maturitatea
Batranetea

Majoritatea autorilor scot in evidenta faptul ca dezvoltarea ADM si a fetei rezulta din actiunea
concomitenta a doua potentiale :
- ereditar
- cel al solicitarilor functionale
La acestea s-ar putea adauga si alti factori generali, neereditari (alimentari,endocrini)
Pentru cresterea postnatala se pot discuta :
- tiparul (cresterea diferentiata a diferitelor segmente, cresterea cranio-caudala)
- variabilitatea
-timingul, rata si directia de crestere
In ceea ce priveste tiparul de crestere, diferite organe cresc cu rate diferite in momente diferite
Exista o modificare a raportului dintre extremitatea cefalica si restul corpului pe parcursul evolutiei:
- la 3 luni V.I.U capul reprezinta 50% din lungimea totala
- la nastere capul reprezinta 30% din lungimea totala
- la adult capul reprezinta 12% din inaltimea totala
In ceea ce priveste variabilitatea:
- nu exista 2 indivizi identici cu exceptia gemenilor siamezi
- este important sa cunoastem variabilitatea normalului, pentru a putea categorisi indivizii ca
fiind normali sau anormali

Momentul cresterii (Ritmul):

- variatiile din acest punct de vedere apar deoarece ceasul biologic al fiecarui individ este
diferit
- este influentat de: ereditate, sex, factori de mediu
Puseele de crestere sunt perioade cu o crestere accelerata si depind de sex.
Puseele normale sunt:
- imediat inainte de nastere
- 1 an dupa nastere
- puseul infantil: la 3 ani
- puseul dentitiei mixte:7-9 ani la fete si 8-9 la baieti
- puseul pubertatii: 11-13 ani la fete si 14-16 ani la baieti
Modificarile de forma si dimensiune ale alementelor osoase se efectueaza prin mai multe modalitati
de crestere:
1.
2.
3.
4.
5.

cresterea periostala
cresterea la nivelul suturilor
cresterea la nivelul cartilajelor
activitatea osteogenetica si osteotransformarea ligamentului alveolo-dentar
modificari de dimensiune, forma si rapoturi prin rezorbtie si apozitie

Cresterea periostala:
- are un rol deosebit pentru oasele de origine desmala
- un anumit aport periostal exista chiar in perioada de formare a piesei osoase
- activitatea osteoformatoare periostala continua pana la stadiul de adult
- fata interna a periostlui este tapetata cu un rand de osteoblaste care produc noi straturi de
os periferic, ce se incorporeaza intim la osul format anterior

Ponderea cresterii periostale este diferita la cele doua maxilare.

Mandibula beneficiaza de o suprafata periostala mult mai mare decat maxilarul, care are legaturi cu
multiple oase.
Un rol important in cresterea de tip periostal il are musculatura. Exista pe suprafata oaselor o serie
de creste care reprezinta o crestere periostala suplimentara, la nivelul insertiilor musculare.

CRESTEREA LA NIVELUL SUTURILOR:

- are loc la jonctiunea dintre doua oase de membrana, la nivelul periostului de conjugare
2

- in timpul evolutiei, suturile trec prin mai multe stadii:

Sincondroza
Sinfibroza - cu rol foarte important in cresterea osoasa
Sinartroza cresterea este posibila, dar e foarte redusa
Sinostoza nu mai este posibila cresterea

Structura suturilor faciale este reprezentata de 5 straturi:

Cate un strat osteogen situate adiacent osului

Spre osul vecin, cate un strat fibros, numit capsula externa
Un strat intermediar conjunctiv

Sutura este fertila in centrul sau, unde se produce tesut fibros, si osificabila pe versantele sale.
Pincipalele suturi care asigura dezvoltarea faciala sunt paralele de sus in jos si dinainte inapoi, deci
cresterea datorata activitatii suturilor este perpendiculara pe acest plan, deci in jos si inainte.

Dupa modalitatile in care se afronteaza intre ele oasele pe care le unesc, suturile pot fi :
- suturi armonice cele doua oase vin in contact prin suprafete netede; ex: s. palatina,
s. maxilo-malara, s. fronto-malara
- suturi dentate cele doua oase au marginile dantelate si se angreneaza unele in altele;
ex: s. dintre oasele boltii craniene
- suturi scuamoase cele 2 suprafete osoase, in forma de bizou, se acopera una pe alta;
ex: s.temporo-parietala, s. palatomaxilara
-suturi de imbucare una din marginile osoase este sub forma de creasta care articuleaza
intr-un sant; ex: s.vomero-sfenoidala

CRESTEREA LA NIVELUL CARTILAJELOR :

- cartilajul primar al mandibulei (cartilajul lui Meckel) dispare
- un rol important in cresterea si dezvoltarea faciala au capsula nazala si septul nazal
cartilaginos
- in ceea ce priveste cartilajele secundare ale mandibulei, un rol important prezinta cartilajul
condilian, prin partea sa postero-superioara, care asigura marirea indeosebi verticala a ramurii
ascendente; i se atribuie un rol important in reglarea cantitatii si directiei de crestere a mandibulei;
oprirea in crestere a cartilajului condilian duce la o hipodezvoltare mandibulara.
CRESTEREA LA NIVEL ALVEOLO DENTAR
-

prezenta dintilor duce la aparitia osului alveolar si la dezvoltarea acestuia

cresterea la nivel ligamentar este atat orizontala cat si verticala si se face atat pe fetele
laterale cat si la nivelul depturilor interdentare
ligamentele determina procese de resorbtie (presiune) si apozitie (tractiune)
3

in mecanismul parodontal, pe langa ligamentele alveolo-dentare, participa si cementul, osul

alveolar, ligamentele parodontale; toate acestea sunt foarte sensibile la fortele pe care le
primesc
fiecare ligament si fiecare unitate dentara constituie un centru de crestere, iar disparitia unui
dinte trebuie sa fie perfect justificata, pentru ca in timp duce la distrugerea arcului alveolodentar pe zona respectiva

CRESTEREA PRIN RESORBTIE SI APOZITIE

-

este corelata, in general, cu cresterea suturala; ramane activa pana tarziu

este o modalitate de crestere tot periostala, reprezentata prin actiunea conjugata in diferite
zone si pe fete diferite a celor doua procese de baza: RESORBTIE + APOZITIE (nu e vorba
de crestere si apozitie sub influenta aparatului ortodontic);
apare la nivelul:
o boltii craniene, care se adapteaza la dimensiunea creierului se produce resorbtie la
nivelul tablei interne si apoi apozitie la nivelul tablei externe;
o FN coborarea planseului
o formarea sinusului
o mandibulei, contribuind la lungirea ramurii orizontale: se produce resorbtie osoasa la
nivelul marginii anterioare a ramurii ascendente si apozitie pe marginea posterioara a
acesteia

CRESTEREA MAXILARULUI SUPERIOR

Maxilarul superior este legat de oasele inconjuratoare prin suturi de tip armonic si are o
crestere de tip sutural, periostal, prin apozitie si resorbtie
Cresterea in inaltime se face prin:
-

crestere suturala (are si o componenta transversala)

apozitie de os alveolar si pe suprafata palatina inferioara
resorbtie pe podeaua FN si podeaua cavitatii orbitare

Cresterea in latime se face prin:

-

crestere suturala, la nivelul sistemului sutural perimaxilar, la care se adauga si sutura

intermaxilara si mediopalatina
crestere apozitionala de natura periostala, pe fata externa
crestere divergenta a apofizelor alveolare laterale

Bolta palatina
-

creste in sens sagital la nivelul suturii incisivo-canine, palato-maxilare si pterigomaxilare

in sens transversal: prin sistemul sutural medio-sagital
vertical: prin cresterea inainte a cartilajului nazal, a lamei perpendiculare a etmoidului si
prin procese de resorbtie si apozitie osoasa

CRESTEREA MANDIBULEI
-

are toate tipurile de crestere

in sens vertical:
4

la nivelul cartilajului condilian => duce mandibula in jos si inainte; apofiza

coronoida influenteaza foarte putin cresterea in ansamblu a mandibulei
cresterea verticala a procesului alveolar

in sens sagital creste:

partial prin cartilajul condilian de crestere
resorbtie pe marginea anterioara si apozitie pe marginea posterioara a ramului
ascendent => alungirea ramurii orizontale
in sens transversal:
la nivelul suturii mentoniere, care se inchide in jurul varstei de 1 an
crestere apozitionata pe fata externa corelata cu resorbtie pe fata interna
apozitie pe marginea posterioara a ramului ascendent, care au o pozitie divergenta,
a.i. cresterea de la acest nivel mareste si dimensiunea transversala

Unghiul mandibulei:

La nceput este foarte larg deschis i se nchide treptat n timpul creterii

Dinamica nchiderii este urmtoarea:
o La natere 140-150 grade
o La finele primei dentiii 130-140
o La finele constituirii celei de-a II-a dentiii 125-130
o La adult 120-125
o La batrnul edentat se mrete din nou
Dinamica unghiului mandibular este invers dect la evoluia filogenetic ( n
evoluia filogenetic, unghiul crete, n ontogenetic scade)

Aparatul dento-maxilar la natere:

Etajul inferior al feei foarte puin dezvoltat

Mandibula are o poziie posterioar
Libertate mare a micrilor n ATM
Unghiul mandibulei larg deschis
Raporturile ntre maxilare se stabilesc la nivelul crestelor, prin mucoasa gingival

Raporturile intermaxilare la natere:

1. OCLUZIA PLAN:
Creasta superioar- lat
Creasta inferioar- n raport cu mijlocul crestei superioare (forma cea mai
fav)
2. OCLUZIA N ACOPERI ABRUPT:
Crestele sunt mult mai nguste
Creasta inferioar este aezat napoia celei superioare (forma cea mai
frecvent)
3. OCLUZIA N CUTIE:
Creasta superioar dezvoltat n plan vertical o acoper pe cea inferioar ca
un capac de cutie (forma iniial de ocluzie adnc acoperit)
5

4. OCLUZIA PROGEN:
Creasta inferioar depete anterior pe cea superioar

5. OCLUZIA CAP LA CAP

Crestele alveolare, relativ nguste, se gsesc pe acelai plan anterior
Erupia DT:

Din 6 n 6 luni, ncepnd cu vrsta de 6 luni

Dd de pe arcada inferioar erup naintea celor de pe arcada superioar, cu posibila
inversare la nivelul IL
Secvena de erupie: IC, IL, M, C, M2

Consecinele erupiei DT:

Maxilarele cresc n partea alveolar

Etajul inferior al feei se mrete
ntre cele 2 arcade se stabilesc raporturi constante
Micrile mandibulei sunt dirijate i de feele ocluzale ale dd n contact
Se stabilete nlimea ocluziei, care se va mri

Arcadele dentare temporare:

Form de semicerc
Dd au axul aproape perpendicular pe planul palatinal
Dd sunt aezai fr nghesuire
Planul post-lacteal
Supraocluzie incisiv redus
Diastemele fiziologice
Abraziunea fiziologic

Erupia DP:

La interval de 1 an, ncepnd cu 6 ani, cnd erup M1

Secvena de erupie:
o Superior: M1, IC, IL, PM1, PM2, C, M2, M3
o Inferior: M1, IC, IL, C, Pm1, Pm2, M2, M3
Zone de sprijin a ocluziei lui Korkhaus (stabilizeaz i menine rapoartele
interarcadice)

Arcadele dentare permanente:

Form de parabol/semielips
Dd se sprijin unii pe alii prin intermediul punctelor de contact

Axele dinilor sunt diferite, fcnd unghiuri variabile, dar determinate cu planul de
ocluzie (15 grade cu perpendiculara la planul de ocluzie), planul bazal, orizontala de
la Frankfurt.