Sunteți pe pagina 1din 6

FACTORII ETIOLOGICI AI ANOMALIILOR DENTOMAXILARE

I.
II.

FACTORI GENERALI
FACTORI LOCALI (FUNCTIONALI)

I.

FACTORI GENERALI
GENETICI
METABOLICI
ENDOCRINI
FACTORI LOCALI (FUNCTIONALI)
alterarea functiilor ADM (respiratie, deglutitie, masticatie, fonatie);
existenta unor obiceiuri vicioase;

II.

Factorii generali au capacitatea de a actiona sau de a determina potentialul de crestere, calitatea de


crestere si durata si ritmul de crestere.
Factorii functionali
-

au capacitatea de a influenta calitativ fenomenul de crestere = se imprima in directia de


crestere
actioneaza dupa momentul nasterii (putem vorbi de preventive)
vor influenta diferit structurile ADM in functie de momentul dezvoltarii la care e surprins
acesta, dar si in functie de anumiti parametri care caracterizeaza disfunctia:
o durata pe care factorul actioneaza
o intensitatea
o modul in care se desfasoara
o elementul din cadrul ADM asupra caruia actioneaza

I.

RESPIRATIA

Dinamica: aerul parcurge caile respiratorii superioare (FN + nazo-faringe) suferind de-a lungul
traiectului modificari calitative si cantitativecare au rolul de a-l adapta la conditiile impuse de
respiratia pulmonara. Aceste modificari sunt realizate prin anumite particularitati ce tin de pasajul
aerian nazo-faringian: arhitectura traiectului anatomic strabatut, functiile epiteliului de la acest
nivel, functiile glandular, functiile tesutului venos si inervatie.
Arhitectura
Are rol in reglarea vitezei de tranzit a aerului, iar aceste modificari se realizeaza prin schimbarea
directiei pasajului aerian si prin modifxari de calibru.
Functiile epiteliale
1

1) Prezenta cililor o prima functie de purifcare a aerului la nivelul mucoasei pituitare


completata de
2) Secretia unui mucus bacteriostatic produs de glandele caliciforme
3) Fenomenul de TIRAJ datorita vitezei aerului din FN care antreneaza periodic drenarea
aerului din cavitatile sinusale maxilare si inlocuirea acestuia
Functiile glandulare
Glandele au rol de umectare a aerului. Cantitatea de secretie pe 24h = 0,5 litri.
Tesutul venos erectil
Are rol de incalzire a aerului.
Inervatia
Activitate reflexa senzoriala crescuta; se inchid arcuri reflexe la acest nivel; la nivelul fiecarui etaj
se primesc stimuli care regleaza aceasta activitate reflexa care e intretinuta de contactul coloanei de
aer cu mucoasa pituitara precum si de calitatea acestui aer.
RESPIRATIE MIXTA = respiratie nocturna ORALA (atunci cand nu se poate controla).
RESPIRATIA ORALA este obicei vicios atunci cand nu am obstructie a cailor respiratorii.
Mecanism: presupune anularea continentei labiale care antreneaza dupa sine aparitia dezechilibrului
intre buze, pozitia vertical si sagitala a mandibulei si limba. Din momentul in care mandibula isi
modifica pozitia atat vertical cat si sagital apare dezechilibru intre musculatura externa
(circumorala) si interna (limba).
POZITII NORMALE:
-

Mandibula: coborata si retropulsie


Limba: pozitie joasa

Limba pe zona anterioara se proiecteaza:


pe incisivii superiori
interincisiv
pe incisivii inferiori
pe incisivii superiori/ inferiori : prodentie superioara/ inferioara
interincisiv: ocluzie deschisa
Daca mandibula e coborata, musculatura externa e in tensiune si apare fenomenul de compresie la
nivelul maxilarului.
In incontinenta labiala:
- buze hipotone
- buza inferioara scurta
predispune la prodentie superioara;
Buza inferioara poate fi interpusa interinicisiv, ceea ce poate duce la retrodentie inferioara.
2

Poate exista dezechibru intre musculatura anterioara (orbicularul buzelor) si posterioara (constrictor
faringe) si poate aparea meziopozitie generalizata (=MPG/ mezializare de grup).
Ca si evolutie: nou nascutul poate respira si inghiti in acelasi timp pentru ca glota si laringele sunt
intr-o pozitie mult mai inalta => nu exista risc de reflux sau la alimentele sa ia calea respiratorie.
Daca RO se instaleaza in perioada de crestere, consecintele sunt in functie de gradul de dezvoltare
al ADM, iar aceste influente se pot aprecia de la nivelul dezvoltarii pulmonare pana la anatomia si
troficitatea cailor respiratorii superioare.
Cauzele frecvente ale aparitiei RO:
1. obstructive
o vegetatii adenoide
o deviatii de sept
o rinite cronice
o amigdale hipertrofice
o malformatii ale choanelor
poate fi amplificat de obiceiuri vicioase, mai ales cand exista teren predispus;
dpdv al tipurilor constitutionale, cei mai predispusi sunt cei cu tip elastomat, fosfocalcic
(usor de deformat, cu elasticitate osoasa crescuta; de ex: rahitism in antecedente); se
recunosc dupa facies LEPTOPROSOP.
Forta de impact pe care coloana de aer o produce asupra palatului are rol in mentinerea unui
palat adanc. Aceasta presiune pozitiva nu e echilibrata de presiunea negativa din FN, N-F, sinus
maxilar si bolta ramane adanca. La asta se adauga si faptul ca musculatura externa care este in
tensiune comprima maxilarul superior si apare adancirea.
Anatomic si functional, modificarile funtionale care se intalnesc la un subiect pot sa conduca
in functie de combinarea lor la o anume ANOMALIE DENTO-MAXILARA.
2. prezenta amigdalelor hipertrofice
- mandibula e intr-o pozitie mai joasa si anterioara, ca sa elibereze istmul buco-faringian;
- limba e intr-o pozitie joasa
- musculatura externa e hipertona => comprima maxilarul
ocluzie inversa cel putin lateral
Apar modificari de coloana: lordoza cervicala, cifoza toracica.
Prezinta facies ADENOIDIAN:
-

fanta labiala deschisa (se vad incisivii superiori);


narine pensate
buzele mai palide/ mult mai rosii (ft. rar), fisurate, ragade comisurale;
incisivii superiori cu/ fara leziuni odontale
pacientii au o reactivitate scazuta
scaderea performantelor intelectuale
aerul inspirat pe nas: exista vase care in momentul inspirului transmit sange
oxigenat direct la creier
respiratia orala: sangele ajunge in creier la final, dupa ce trece prin tot organismul
3

TRATAMENTUL RESPIRATIEI ORALE

tratament chirurgical - pentru cauze obstructive (se poate face si preventiv):


adenoidectomie
amigdalectomie uni/bilaterala
corectare deviatii de sept semnificative
terapie ortopedica dento-faciala:
mijloace :
o mecano ortodontice
o dispozitive functionale: folosesc functii ale ADM pentru a produce forte de corectie
o + DECONDITIONARE

Obiectivele tratamentului:

indepartarea obstructiei
reeducarea functiei respiratorii, ceea ce presupune recalibrarea FN, N-F
repozitionarea complexului mandibulo-linguo-hioidian
gimnastica respiratorie (ajuta la corectia posturala)
largire cu 1 mm pe o parte = dublarea volumului pasajului aerian;
cand se intervine cu aparate functionale se coboara si bolta (nu pot largi FN);
II.

DEGLUTITIA

= act fizic prin care bolul alimentar format in CB strabate caile digestive suprioare pana la intrarea
in esofag; se realizeaza atat pentru lichide cat si pentru solide. E o functie care se realizeaza cu o
anumita frecventa permanent, modificandu-se doar ritmul.
PENTRU REZIDENTIAT:
-

nr. de deglutitii/24h: 600-1600


~1/3 se realizeaza in timpul meselor
~2/3 intre mese
in stare de somn: 50 de deglutitii
Timpii degutitiei:
1. Bucal
- Presupune transportul bolului alimentar in faringe
2. Faringian
- deplasarea bolului alimentar de-a lungul faringelui
3. Esofagian
- pana la orificiul cardia
4. Cardia
- trecerea bolului prin cardia
1. Timpul BUCAL
- timp voluntar
- bolul alimentar e transportat pana la intrarea in faringe prin contractii coordonate ale
musculaturii limbii, obrajilor, buzelor, mandibulei, complexului hiodian
- debuteaza printr-o inspiratie, dupa care urmeaza o inhibare completa a respiratiei pana la
finalul timpului faringian (II)
Fenomenele succesive ce apar pe parcursul timpului bucal prespun:
4

plasare initiala a bolului pe fata dorsala a limbii (portiunea anterioara)


limba ia forma de jgheab
ulterior limba se sprijina pe bolta si se indreapta catre posterior

REZIDENTIAT:
-

a)
b)
-

contractia mm. Milohiodieni ridica planseul bucal odata cu limba, care apasa cu forta pe
bolta palatina, impingand bolul spre faringe
limba exercita pe bolta o presiune de 41-70g/cm in functie de consistenta alimentelor
presiunea se exercita mai ales pe partile laterale ale boltii
timpul bucal al deglutitiei se schimba cu varsta

faza colectarii lichidelor


bolul alimentar este colectat la marginea anterioara a limbii, care e retractata
partea dorsala a limbii are contact cu palatul moale
buzele sunt in conact
arcadele sunt in inocluzie
faza de transport
1) primul timp al deplasarii
contact intre regiunea dorsala a limbii si valul palatin
2) al 2-lea timp al deplasarii
1/3 anterioara a limbii in contact cu palatul
1/3 medie se recurbeaza
3) al 3-lea timp al deplasarii
contact intre limba si palatul dur
palatul moale ridicat si inchide posterior N-F
bolul trece in faringe
arcadele dentare sunt in contact

2. Timpul faringian
- scurt: ~ 1 secunda
- implica declansarea unor reflexe, datorita contactul bolului cu anumite zone ale CB si
faringelui, care determina bolul sa patrunda in faringe si sa nu se intoarca catre N-F sau
laringe
1/3 posterioara a limbii e in contact cu palatul moale care e ridicat
Dintii sunt in ocluzie
Buzele sunt in contact
3. Timpul esofagian
- debuteaza cu deschiderea orificiului crico-faringian
- presupune declansarea unei unde peristaltice cu rolul de a deplasa bolul
- se finalizeaza prin deschiderea reflexa a orificiului cardia
fata dorsala a limbii are contact ferm cu palatul, opunandu-se refluxului catre N-Z si
oro-faringe;
La finalul deglutitiei mandibula se plaseaza spontan in RC.
Dpdv evolutiv timpul bucal cunoaste niste diferente:
1) la nn pana la 6 luni: deglutitie fiziologica infantila (cu limba intre arcadele adentate,
exista contact intre limba si buze); =deglutitie viscerala
5

2) perioada de tranzitie: 6 luni 1,5 ani (eruptia M1 temporar)


3) deglutitia matura, care presupune: arcadele in contact, limba posterior de incisivii
superiori; =deglutitie somatica
REZIDENTIAT:
-

deglutitia cu arcadele in contact are loc la ingerarea alimentelor solide/ pastoase


pentru alimente lichide, zemoase, arcadele raman departate si la adult
daca nu se face tranzitia la deglutitia de tip adult sau se revine la cea infantila, e anormal, e
un semn de imaturitate neuro-musculara: deglutitie anormala (tip infantil)

TIPURI DE DEGLUTITII ANORMALE:


I.
II.
III.
IV.
-

Deglutitia cu impingerea limbii catre anterior


1) cu limba interincisiv => inocluzie verticala frontala
2) limba preseaza pe fata palatinala a incisivilor superiori: preodentie superioara
Deglutitia cu impingerea limbii spre lateral
inocluzie verticala laterala
impresiunile dintilor pe marginile laterale ale limbii
poate produce reincluzii
Deglutitia de tip posterior palatal
se intalneste in ocluzia adanca
dezechilibrele musculare sunt diferite pentru ca exista continenta labiala
bolta e adanca
versantul anterior se orienteaza spre oral => retrodentie anterioara
Deglutitia linguala (sublinguala)
cand inghite, limba se lateste in interiorul potcoavei mandibulare
se intalneste frecvent la cei cu amigdale hipertrofice
arcada inferioara dezvoltata in exces
linguoinclinare compensatorie a dintilor laterali mandibulari frontali (pentru ca baza
alveolara e foarte larga)
maxilarul superior nu are stimul pentru dezvoltare trasversala => hipodezvoltare
transversala
apare ocluzia inversa

REZIDENTIAT:
Corelatii intre deglutitie si anomaliile dento maxilare
Prelungirea si permanentizarea stadiului de deglutitie infantila reprezinta o incapacitate a
copilului de a-si adapta miscarile la noile conditii create de eruptia dentara, consecinta a unei
intarzieri in maturizarea nervoasa si musculara.
In functie de momentul instalarii apar modificari ocluzale diferite.
Slefuirea selectiva a caninului se poate incepe cu varsta de 5 ani (pentru a nu cauza
inocluzie verticala.