CURS 2 ORTODONTIE

COMPRESIA DE MAXILAR

Sindromul de compresie de maxilar: deficit de crestere in plan transversal, cel mai

frecvent la nivelul maxilarului superior si/sau mandibular. Compresia la mandibula apare de
obicei, dupa un traumatism in perioada de crestere, ce blocheaza cresterea condiliana.
Clasificare: Forma 1 : cu prodentie – mai frecvent, cu cele mai multe modificari
Forma 2: cu inghesuire
Dupa Angle: Este o anomalie de clasa II, subdiviziunea 1: unilateral neutral/ unilateral
distalizat
Clasificare Scoala Franceza:
ENDOGNATIE = ingustare de baza de maxilar
ENDOALVEOLIE = ingustarea proceselor alveolare
ENDODENTIE = ingustarea arcadelor dentare
Cand prodentia este foarte accentuata se poate asocia cu plasarea anterioara a maxilarului
superior si dupa Scoala Franceza se numeste „ prognatie maxilara” (in plan sagital)
Este anomalia cea mai frecventa, atat in randul copiilor cu anomalii (58%), cat si pe un lot
populational luat la intamplare.

Factorii etiologici:
1. Influente din perioada prenatala:
 Alimentatia insuficient calitativ a mamei in timpul sarcinii poate duce la
cresterea plasticitatii scheletale a fatului, determinand deformari scheletale (
exmplu; compresia de maxilar)
 Factori de ordin mecanic : fibroame uterine car comprima zonele de crestere;
anumite pozitii ale fatului;
2. Influente din prima copilarie:
 Lipsa alimentatiei natural nu favorizeaza alimentatia fizionomica a
mandibulei: mandibular ramane in pozitie posterioara si nu stimuleaza
cresterea maxilarului.
 Rahitismul : determina o plasticitate foarte mare a structurii scheletale – sub
actiunea muschilor faciale apare o evazare a ramului mandibular si o ingustare
foarte mare a maxilarului.
3. Tiparul constitutional
 Tipar de crestere dolicocefal (specific rasei nordice) – se caracterizeaza printr-
o crestere predominant longitudinala, in detrimentul cresterii transversale
  Tipar de crestere elastopat: mobilitate extrema articulara, prezinta ingustarea
maxilarelor, laxitate crescuta, ingustarea spatiului faringian, modificarea
curburilor coloanei vertebrale, deformarea cutiei toracice.
4. Obiceiuri vicioase :
 Sugerea degetului/degetelor;
 Este important sa specificam varsta la care s-a desfasurat obiceiul vicios, zona
pe care actioneaza si directia de presiune
 Are la baza 2 mecanisme:
i. a) presiune mecanica directa (ceea ce determina predentia frontalilor
superiori; uneori prin sprijin pe mandibulam rezulta o parghie ce
impinge mandibula spre posterior;
ii. b) prin sugerea degetului apare succiune ce detrmina scaderea presiunii
din cavitatea bucala – presiunea atmosferica fiind mai mare duce la
compresia maxilarului;
 Alte exemple : dormitul cu pumnul intre fata si perna; dormitul cu capul in
hiperextensie (favorizeaza deplasarea spre posterior a mandibulei, cu aparitia
micrognatiei si indirect determina compresia de maxilar)
5. Respiratia orala – poate fi patologica si reprezinta principalul factor etiologic in
compresia de maxilar cu prodentie.
 De asemenea, se considera obicei vicios atunci cand desi caile aeriene
superioare au fost permeabilizate, dar copilul continua sa respire pe gura
 Mecanismele prin care respiratia orala determina compresia de maxilar:
 Atunci cand gura este deschisa, muschii fetei comprima fetele laterale
ale maxilarelor. Hipotonia orbicularului buzei lasa incisivii superiori sa
se duca in prodentie.
 Respiratia pe gura antreneaza aerul din sinusurile maxilare -presiunea
atmosferica devine mai mare decat presiunea intersinusala si apasa pe
fetele laterale ale maxilarului determinand compresia acestuia.
6. Interactiunea dinti-maxilar: orice modificare de pozitie a mugurilor dentari poate
determina compresie. De exmplu: formarea mugurilor dentari in palato-pozitie (in
special dintii laterali, dar si frontali)
 In compresia de maxilar exista o discrepanta intre varsta dentara (care este
precoce) si varsta biologica, ducand la o eruptie dentara precoce peun suport
scheletal insuficient dezvoltat ( apare inclinarea dintilor)
7. Influenta grupelor musculare antagoniste
 Exista un echilibru intre musculatura externa (circumorala) si cea intraorala
(musculatura limbii)
i. Hipotonia grupelor externe + hipertonia musculaturii limbii =>
compresie cu prodentie
ii. Hipertonia grupelor externe + hipotonia musculaturii limbii =>
compresie cu inghesuire
8. Relatiile intre ocluzie si cresterea maxilo-mandibulara
 Un maxilar ingust nu lasa mandibula sa se dezvolte
 O mandibula mica ( Ex: ca urmare a unui traumatism ATM, cu afectarea
zonelor de crestere) determina compresia maxilarului
SEMNE CLINICE PENTRU SINDROMUL DE COMPRESIE CU PRODENTIE

1. Pentru ca respiratia orala este cauza cea mai frecventa, unul din semnele clinice este :
„ FACIESUL ADENOIDIAN”:
 Fata ingusta si prelunga
 Orificii narinare inguste (test Gudin pozitiv)
 Paloare tegumentara
 Cearcane
 Fanta labiala deschisa in repaus ( se vad incisivii superiori in prodentie, uneori cu
leziuni carioase atipice)
 Uneori poate aparea si aplatizarea etajului mijlociu

2. Fata ingusta si prelunga

3. Profil convex prin plasarea punctului Gn posterior de planul Simon – fie prin
micrognatie mandibulara sau prin pozitia posterioara a mandibulei
 Diagnosticul diferential intre micrognatie mandibulara si plasarea posterioara
a acesteia se face prin testul de propulsie al mandibulei (vezi LP).
i. Test pozitiv:normalizarea aspectului in timpul propulsiei =>
modificare functionala (plasarea post a mandibulei)
ii. Test partial pozitiv : se atenueaza aspectul
iii. Test negativ – nu poate face propusia - in micrognatiile post traumatice
4. Menton ascutit, in general
5. Celelate semne faciale depind de tiparul de rotatie al mandibulei
 Tipar hipodivergent ( unghi mandibular micsorat) – etaj inf micsorat
 Tipar hiperdivergent (unghi mandibular marit) – etaj inferior marit
6. Buza iferioara se insinueaza in spatele incisivilor superiori
7. Treapta buzelor este accentuata, buza superioara scurta (parca atarna de philtrumul
nazal, hipotona, in prochilie) – conformatie a buzei specifica respiratorului oral
 In compresia de maxilar cu inghesuire – buza superioara este normo-
/hipotona, iar modificarile sunt minime + modificari scheletale mai reduse

SEMNE CLINICE INTRAORALE

1. Modificari de dezvoltare a arcadelor
 La arcada superioara: semnele ingustarii a arcadei : forma de V, U, Ω. Arcada
poate fi ingustata sau alungita.
 Arcada inferioara: specifica compresiei de maxilar: forma de trapez (buza
interpusa intre arcadele dentare, aplatizeaza zona frontala). Arcada poate fi
ingustata
 In plan vertical:
o In forma de compresie cu prodentie si hipodivergenta :
infraalveolodentie laterala – mandibula nu se dezvolta in plan vertical,
frontalii inferiori migreaza ajungand in contact cu bolta palatina =>
supraalveolodentie frontala inferioara. Curba Spee se accentueaza
 foarte mult. La nivelul arcadei superioare apare supraalveolodentie
frontala superioara.

2. Modificari de eruptie si aliniere dentara

 V – O pozitiii
 M – D pozitii
 Dinti ramasi in incluzie
 Rotatii dentare
 Transpozitii
 Ectopii
 Varsta dentara precoce de eruptie in raport cu varsta osoasa = > suport
scheletal insuficient dezvoltat, baza alveolara apicala este ingusta in raport cu
perimetrul dentar: dintii pot fi in prodentie si aliniati/ in prodentie cu
inghesuire/ prodentie cu spatiere ( forma cea mai severa de compresie :
dezvoltarea osoasa redusa determina inclinarea dintilor „in evantai” –
radacinile sunt convergente, iar coroanele sunt divergente)
 Intarzieri de eruptie, cand dintii raman in incluzie

3. Modificari de conformatie a boltii palatine

 Bolta este adanca/ foarte adanca/ ogivala (specifica)
 Peretii laterali ai boltii sunt aproape paraleli in compresiile severe si se
asociaza cu o ingustare foarte mare a foselor nazale
4. Modificari de ocluzie
 In plan sagital:
i. ocluzie distalizata (la nivel molar si canin) – se realizeaza testl de
propulsie pentru a se determina cauza;
ii. Inocluzie sagitala
 In plan transversal:
i. In compresia de maxilar: ocluzie inversa unilaterala/bilaterala. Ocluzia
inversa unilaterala se asociaza uneori cu devieri ale mandibulei ce se
pot anatomiza, devenind laterognatie
ii. In compresia de mandibula: ocluzie lingualizata
 In plan vertical:
i. Ocluzie adanca in formele cu hipodivergenta
ii. Ocluzie deschisa in formele cu hiperdivergenta
iii. In compresia cu prodentie este especifica ocluzia adanca in acoperis
CONSECINTE FUNCTIONALE
1. Masticatie deficitara: nu poate sa faca incizia/ triturarea alimentelor (preferinta pentru
alimentele moi)
2. Apar modificari de fonatie, deglutiei
3. Tonicitate musculara : hipotonia orbicularului buzei si hipotonia m. Pterigoidian
lateral ( deoarece mandibula este posterior/mica)
4. Tuburari fizionomice
INVESTIGATII COMPLEMENTARE
1. Modele de studiu : pe care se fac masuratori
2. OPT – se vad dintii si pozitia lor; curba Spee accentuata; tiparul de rotatie
mandibulara
3. Teleradiografia de profil – arata dezvoltarea in plan sagital
4. Teleradiografia de fata – indicata in compresiile severe si in laterognatii

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
Compresia de maxilar cu prodentie
1. OCLUZIE DISTALIZATA GENUINA – se caracterizeaza prin prodentie si ocluzie
distalizata, dar nu apare ingustarea maxilarului si nici micrognatia mandibulara.
2. CONSTRICTIA SI ANCHILOZA ATM – lipsa de mobilitate mandibulara si
imposibilitatea deschiderii gurii
3. BIPROALVEOLODENTIA LUI KASE - specifice rasei neroide
4. PRODENTIA DIN :
 SDR DOWN – macrogolosia determina prodentia
 Macroglosia
 Prodentia constitutionala
 Prodentia cauzata de boala parodontala
 Hipotiroidism

Compresia de maxilar cu inghesuire

1. Macrodontia absoluta/relativa
2. Meziopozitia generalizata

OBIECTIVE TERAPEUTICE
1. Profilactice si interceptive:
 Alimentatia corecta a mamei in timpul sarcinii
 Profilaxia rahitismului
 Alimentatia naturala in primele luni de viata
 Deconditionarea obiceiurilor vicioase
 Deconitionarea respiratiei orale
2. Tratament ortodontic propriu-zis
 In perioada de crestere: Stimularea cresterii maxilarului superior in plan
transversal cu retrudarea grupului frontal si propulsia terapeutica a mandibulei.
Se face cu:
i. Placi cu surub median, ancorate pe gutiere
ii. Aparate fixe de tip disjunctor, ancorate pe gutiere
 iii. De electie: aparate functionale : monobloc activator – stimuleaza
cresterea maxilarului, arcul V aliniaza frontal, masa interocluzala
aduce mandibula in propulsie.
iv. Aparate functionale scheletizate – indeparteaza zonele hipertone (
muschii obrazului) si pune in actiune zonele hipotone (buzele). Ex:
Frankle, Balters
 Pentru tratamentul la adolescenti : aparate fixe cu mecanica de clasa a Iia. In
compresiile severe se recomanda largirea maxilara asistata chirurgical +
tratament ortodontic
 Pentru tinerii adulti : chirurgie ortognata: remodelarea functionala a
mandibulei/ maxilarului + tratament ortodontic fix