SINDROMUL COMPRESIEI DE MAXILAR

Definitie: este anomalia carcaterizata prin deficit de dezvoltare transversal la

maxilarul superior si/sau la mandibular. Situatia de compresie strict mandibulara e
foarte rara si vizeaza cazurile prin afectarea cresterii la nivel condilian.
-se incadreaza in clasificarea scolii germane.
-prezinta 2 forme clinice:
1. cu prodentie
2. cu inghesuire
3. prodentie+inghsuire.
-dupa scoala Americana se incadreaza in anomalia II/1.
! clasa a II-a unilaterala cu raport neutral pe parte opusa=> clasa aII-a cu
subdiviziunea 1.
-termenul de ocluzie adanca in acoperis reprezinta un diagnostic al ocluziei
patologice specific sindromului de compresie cu prodentie.
-pt populatia din Romania este anomalia cea mai frecventa (cea cu prodentie) -58%
din totalul anomaliilor.

ETIOPATOGENIE:
1. Ereditatea se poate mosteni, la populatiile nordice, ce prezinta un tipar
constitutional dolicocefal.
2. Influente prenatale:
a) Cauze mecanice propriu-zise (ex: pozitii vicioase ale fatului-mana pe zona
maxilara => deformari), fibroame in zona facial;
b) Cauze endogene: alimentatia insuficienta cantitativ si calitativ a mamei
care determina o plasticitate crescta scheletala si rezulta o structura
scheletala usor deformabila.
3. Influente in prima parte a copilariei:
a) Lipsa alimentatie natural a sugarului
b) Cauze mecanice-alimentatia naturala corecteaza retrognatia noului nascut
(deficit corectat)
c) Tulburari metabolice: rahitism modificari de crestere scheletala care la
nivelul aparatului dentomaxilar se manifesta prin aparitia sindromului de
ocluzie deschisa dismetabolice care se asociaza cu sindrom de compresie
de maxilar.

4. Obiceiurile vicioase- cel mai frecvent sugerea degetului cu sprijin la nivelul

boltii palatine in 1/3 anterioara sau medie- prin presiune mecanica directa a
zonei respective, presiunea oro-vestibulara si presiunea vertical infundand
bolta palatine.
-in timpul sugerii degetului, prin fenomenul de succiune se inverseaza
raportul dintre presiunea atmosferica si cea intraorala/sinusala, presiunea
atmosferica mai mare si comprima zonele laterale ale maxilarului superior.
5.
Respiratia orala cronica- principal cauza a compresiei de maxilar cu
prodentie. Intervine prin: copilul cu gura deschisa => hipotonie m. orbiculari=>
lasa grupul frontal sa se vestibuloincline => musculature obrazului apasa pe
versantele laterale => apare ingustarea/
-in timpul deglutitiei, limba nu ia contact cu bolta palatine, nu se creaza vid si nu se
realizeaza coborarea boltii palatine => bolta palatine adanca, ogivala =>
compresie.
6.
Factorul constitutional tipul dolicocefal (nordici) caracterizat prin crestere
longitudinala in defavoarea cresterii transversal => fete inguste si prelungite =>
compresie de maxilar
7.
Interrelatii dinti-maxilar: intarzieri de eruptie, eruptii ectopice pot favoriza
compresia.
8. Dezechilibre grupe musculare circumorale ; in sd de compresie cu prodentie
este specific deficitul grupelor musculare externe: orbicularii buzelor si musculature
obrazului;
-in sd de compresie cu inghesuire apare un deficit de tonicitate al musculaturii
interne (muschii limbii) .
9. Caria si complicatiile ei in dentitia temporara: pierderea precoce a dintilor
temporary creeaza deficit de crestere osoasa si induce migrari dentare de grup
care perturba dezvoltarea normala a maxilarului.

SEMNE CLINICE:
FACIALE- forma cu prodentie
-cel mai frecvent are in etiologie respiratia orala cronica.
-etajul inferior este micsorat (rotatie anterioara mandibulara, tipar hipodivergent de
crestere)
-profil accentuat convex, cu convexitatea intrrupta de un menton accentuat;

-treapta buzelor accentuata;

-sant labio-mentonier accentuat;
-aspect general de fata ingusta;
*in prodentia cu tipar hiperdivergent: profil accentuat convex, menton sters, sant
sters, treapta accentuata, etaj inferior marit, fata ingusta si prelunga;
-ambele forme prezinta FACIES ADENOIDIAN:

Paloare tegumentara;
Orificii narinare inguste (testul guedin pozitiv)
Stergerea santurilor nazo-geniene
Aplatizarea etajului mijlociu al figurii;
Buze uscate, crapate, fisurate, intens rosietice, lasa sa se vada incisivii
superiori cu distrofii de smalt si carii.

In forma cu prodentie-buza superioara este suspendata de pragul narinar, scurta,

hipotona cu procheilie, fren gros inserat jos;
-pt forma cu inghesuire modificarile la nivel labial sunt mult mai mici, zona labial are
aspect normal/

SEMNE CLINICE INTRAORALE:

-modificari de eruptive si alinieri dentare-apar toate tipurile de malpozitii (ectopii,
transpozitii, incluzii), meziopozitii generalizate, intarzieri de eruptive si modificari de
dezvoltare si conformare a arcadelor dentare;
-arcadele dentare sunt modificate ca forma in plan transversal: forma de V sau U la
arcada superioara, iar la cea inferioara de trapez.
! din cauza inocluziei sagitale si prodentiei, apare obiceiul vicios de sugere a buzei
inferioare care accentueaza prodentia superioara, iar inferior comprima zona
frontala.
-curba Spee accentuata din cauza suprapozitiei frontale inferioare la care se
asociaza in formele cu hipodivergenta, infrapozitia laterala inferioara.
-bolta palatine foarte adanca/ogivala- ogivala cu feride (se vede proeminent torusul)
-modificari de ocluzie:
a) in sens sagittal rapoare distalizate la nivel molar si canin, si inocluzie sagitala la
nivel incisive din cauza prodentiei, dar si a mandibulei care poate fi cu micrognatie
sau pozitioanata posterior (diagnosticul diferential intre micrognatie si retropulsie se

face cu testul de propulsive al mandibulei ; daca se normalizeaza profilul=>

anomalie strict pozitiva, daca nu se normalizeaza => anomalie anatomica)
b) in plan transversal-ocluzie inversa uni/bilaterala=> laterodevieri unilaterale, daca
nu se intervine in perioada de crestere se transforma in laterognatii (asimetrii
transversale)
c) in plan vertical-supraacoperire accentuate mare in forma hipodivergenta cu etaj
inferior micsorat.
-per ansamblu, modificarile ocluzale se incadreaza in ocluzia adanca in acoperis.
EXAMENE COMPLEMENTARE:
1. OPG- in compresia cu prodentie si spatiere apare un deficit alveolar foarte
mare cu baza apicala alveolara ingusta, iar dintii sunt dispusi in evantaiimagine in buchet)
2. TELERADIOGRAFIE
3. MODELE DE STUDIU

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
-Pt forma cu prodentie;
1.
2.
3.
4.
5.

Biproalveolodentia lui Chase (a rasei negroide);

Prodentie care apare in bolata parodontala;
Sindroame genetice: Down (prin macroglosie);
Tulburari endocrine: hipotiroidism;
Ocluzie distala genuine;

-Pt forma cu inghesuire:

1. Macrodontia absoluta/relativa;
2. Meziopozitie generalizata;

TRATAMENT:
-profilaxie: rahitism
-deconditionare obiceiuri vicioase, a deglutitiei infantile, a respiratiei orale
cornice
-tratamentul correct al cariei in DT;
-stimularea cresterii transversal a maxilarului superior in asociere cu retrudare
grup frontal superior;

-stimularea cresterii sagitale a mandibulare in formele de hipodivergente;

-se folosesc aparate mobilizabile de tipul placilor cu suruburi care realizeaza
crestere transversal, aparate functionale de tipul activatorului pt ca
actioneaza sip e maxilarul superior sip t propulsia mecanica terapeutica
mandibulara, deconditioneaza obiceiurile vicioase, tonifica musculature
orbicularilor.
-in compresiile severe se folosesc aparate de tipul disjunctorului, iar dupa
perioada de crestere- tratament combinat: orthodontic si chrirurgical
ortognat.