Clasa a II-a Angle

= tulburari de crestere, dezvoltare si functionalitate a maxilarelor, alveolelor, dintilor si de

dinamica mandibulara caracterizate prin reducerea, marirea sau deviatia parametrilor de
referinta (diametre, linii ale frenului si interincisive) fata de planul medio-sagital;
- Scoala franceza descrie 2 forme:
1. Endognatia (baza maxilarului si piramida nazala sunt ingustate) si endoalveolia (este
afectat doar sectorul alveolar);
2. Laterodeviatia mandibulara:
a) Laterodeviatia
 b) Laterognatia
- exognatia = hiperdezvoltarea transversala a maxilarului; este o forma rara, parodontiul
ramane neafectat desi arcadele sunt spatiate;
- Scoala germana descrie 2 sindroame:
1. Sindromul de compresie maxilara:
a) Sindrom de compresie prin protruzie si spatiere dentara
 b) Sindrom de compresie cu inghesuire
2. Ocluzia incrucisata
- Scoala anglo-saxona descrie 2 forme clinice:
1. Malocluzia de clasa II/1
2. Malocluzia de clasa II/2

1. Malocluzia de clasa II/1 (endognatia sau sindromul de compresie maxilara cu

protruzie si spatiere dentara)
= un sindrom caracterizat prin reducerea diametrelor maxilarelor, proceselor alveolare si
dintilor fata de planul medio-sagital protruzia procesului dento-alveolar reflectata in
ocluzie prin decalaj sagital (inocluzie sagitala, ocluzia distalizata) si o posibila ocluzie
adanca, rar deschisa, cu sau fara laterodeviatie mandibulara;
- frecventa 18-51% din populatie in dentatia mixta si inceputul dentatiei permanente;

Etiopatogenie:
1) Factori generali:
Ereditatea – Korkhaus, Schwarz au demonstrat prezenta maxilarelor inguste inca de
la nastere; studiile pe gemeni monozigoti au evidentiat compresia de maxilar la ambii membri
ai cuplului cu aceeasi amploare a pierderii transversale si a compensatiei sagitale;
Factorul constitutional  –  tipul dolicocefal; frecvent la tipul constitutional nordic
(danezii dupa Graber);
Factori generali de dezvoltare: carentele de metabolism dezechilibru sindrom de
compresie maxilara; ex: in rahitismul (tulburarea metabolismului calciului) se produce un os
cu o textura slaba, fiind atat de fragil incat se deformeaza sub actiunea muschilor  este
vulnerabil obiceiurilor vicioase;
2) Factori loco-regionali:
 in viata intrauterina Orlick arata ca o serie de compresii exercitate de pozitiile
membrelor fatului asupra masivului facial pot produce compresii de maxilar sau laterognatie;
Geormaneanu citeaza asimetriile fetei nou-nascutului determinate de fibroame uterine;
  postnatal – cicatricile chirurgicale rezultate pe bolta palatina dupa interventiile din
anomaliile congenitale impreuna cu obliterarea prematura a suturii de crestere a maxilarului
compresia de maxilar;
 Caria dentara si complicatiile ei edentatie  perturba echilibrul intra si
interarcadic dpdv al lungimii, latimii si inaltimii arcadei (dezechilibru intre fortele intra si
 extraorale, limba patrunde in spatiul ramas edentat, fortele nu se neutralizeaza maxilarul se
ingusteaza) compromiterea zonei de sprijin;
 Factori disfunctionali = factori determinanti in producerea sindromului de
compresie maxilara prin dezechilibrul fortelor intra si extraorale dpdv al intensitatii, directiei,
duratei de actiune, receptivitatea terenului:
 Respiratia orala  –  apare un dezechilibru intre fortele musculare hipertonia
muschiului maseter, buccinator, mentalis hipotonia muschiului orbicular oris al buzei
superioare (muschii propulsori sunt hipotoni) compresia de maxilar  distalizarea mandibulei
cu restructurari in ATM, modificari in ocluzia dentara;
- se modifica starea de functionalitate a buzelor care schimba si
comportamentul lingual in statica si functie deglutitie de tip protruziv;
 Deglutitia atipica – interpozitia limbii intre arcade in deglutitie sindromul de
compresie maxilara paralela (maladia Cauhepe-Fieux) cu raspunsuri scheletale:
- dezechilibre intermaxilare – maxilar ingust, retrognatie mandibulara
- dezechilibre dentare  –  protruzie superioara compensatorie,
meziopozitie cu rotatie a M si PM, posibila normopozitie a I inferiori cu sau fara retruzia sau
 protruzia I inferiori, dispozitia PM-M;
- dezechilibre ocluzale: relatii molare distalizate, inocluzii sagitale
grave, pierderea stopurilor ocluzale si a functiei de ghidaj anterior, malpozitii ale I superiori si
inferiori schimba relatia dento-dentara;
 Sugerea degetului compresie alveolara cu protruzie, ocluzie adanca incompleta;
 Sugerea limbii = obicei vicios rar;
- deglutitia se realizeaza diferit: limba-buza inferioara, limba-buza inferioara-mucoasa
 palatina (buza inferioara patrunde interincisiv);
- in ocluzia adanca incompleta, deglutita se realizeaza intre limba-buza inferioara prin
 plasarea limbii deasupra I inferiori;

Manifestari clinice:
 Stare generala:

- dezvoltare generala ingreunata

- predispozitie la imbolnaviri bronho-pulmonare cu pusee de faringo-
amigdalita, anemie
- nivelul O2 din sange este normal reflexe compensatorii cardiovasculare,
tulburari gastrointestinale, renale, de memorie, de postura, accentuarea unghiului cranio-
cervical;
- performante scolare diminuate
 Aspect facial:

- facies adenoidian caracteristic leptoprosop, retrognatic, profil convex,

tegumente palide, pometi stersi, narine pensate, fanta labiala intredeschisa lasa sa se vada I
superiori, tulburari gingivale;
- in vorbire si suras se expune mucoasa gingivala, I superiori au smaltul uscat
care si-a pierdut transluciditatea, sunt proeminenti, spatiati, se sprijina pe buza inferioara;
- buza superioara este subtire, palida, tractionata la comisuri, ridicata catre
 pragul narinar, pare scurta;
- buza inferioara este groasa, fisurata, rasfranta in santul labio-mentonier lasand
sa se vada si o parte din mucoasa orala; muschiul mentalis este hiperton, prin contractie dand
impresia de barbie dubla;
  Examen endooral:
- se produc modificari ale bazei alveolare fata de baza coronara a arcadei: baza
apicala este mai mica si baza coronara este larga (prin inclinarea compensatorie a dintilor);
apexurile se inscriu pe un spatiu redus crea nd impresia de ,,strangulare” a arcadei;
- arcada poate avea forma de omega (compresie la nivel PM), V (compresie la
nivel I-C), U (compresie la nivel M), trapez (la mandibula), M, W;
- bolta palatina este adanca  foarte adanca (bolta gotica);
- protruzia grupului I superior, retruzia grupului I inferior, protruzia
ambelor grupuri si meziopozitia grupului dentar lateral superior si distopozitia grupului lateral
inferior;
- diferite grade de distalizare mandibulara, inocluzie sagitala, ocluzie adanca
sau deschisa uneori;
- in dinamica exista contacte si inteferente ocluzale;
- tulburari parodontale incisive: sangerare, tartru, recesiune parodontala;
- tulburari ATM;
- examen functional: este afectata masticatia (imposibilitatea executarii
recurgandu-se la un act de rupere ,,taiere in foarfece” sau plasare a alimentelor in zona
laterala in fragmente mici), fizionomia prin faciesul adenoidian cu suras gingival dizgratios,
fonatia, autointretinerea prin carii aproximale sau de colet la nivelul I superiori;
- explorarea functiei respiratorii hipotonie uni sau bilaterala a muschilor
narinari cu obstacole in inspir si expir, hipotonia muschiului orbicular al buzei superioare,
hipotonia sau hipertonia muschilor maseteri, hipertonia buzei inferioare, hipertonia
muschiului mentalis; daca exista incompetenta labiala aceasta este un factor major de recidiva;
- explorarea functiei de deglutie sindrom protruziv lingual cu
 precizarea daca limba este in pozitie de deglutitie atipica si cu cine se realizeaza contactul in
deglutitie (buza inferioara, buza superioara, mucoasa palatina);
- pozitia de postura a mandibulei – de tip anterior (o pozitie falsa) pt a
masca dezechilibrul fizionomic dizgratios dat de retrognatia mandibulara si protruzia mezio-
cefalica;

Examinari complementare:
 Studiu de model: forma arcadelor, IP, perimetrie, simetroscopie (alungirea arcadei
frontale), raporturi de distalizare si overjet;
 Examen fotostatic: etaj inferior marit, simetria fetei;
 Examenul radiologic  –  evidentiaza dezechilibre de crestere, relatii scheletale
interelemente, conexiunea cu partile moi; pe OPG se observa aspectul caracteristic al regiunii I-
C ,,in evantai japonez” care compenseaza insuficienta de baza osoasa; teleradiografia de
 profil stabileste diagnosticul si urmareste eficienta tratamentului:
- relatia maxilar-mandibula – unghi SNA marit, unghi SNB micsorat, ANB marit;
- baza craniului alungita anterior  protruzia mediana a fetei;
- baza craniului supradimensionata posterior  angularea puternica a bazei
retrognatie mandibulara
- HFP:HFA = 0,69 sau HFP <HFA  proclinarea I superiori creste;
- relatii dento-alveolare:
- inclinarea axelor dento-alveolare superioare si inferioare (uneori I inferiori se
inclina mai mult reusind sa pastreze un echilibru interincizal)
- retroinclinarea axelor dento-alveolare superioare si inferioare agravarea
anomaliei;
- unghiul IF >107, unghiul IM > sau < 90grade; unghiul id. B-M > sau <
85grade; unghiul Ii se reduce;
 - plan de ocluzie  –  grad de dezvoltare posterior, in zona frontala reflecta relatiile
dintre partile moi intra si extraorale;
- relatiile partilor moi:
- in rotatii faciale anterioare – unghiul planurilor maxilare este coborat, HFA
este mica, raspunsul la tratament in timpul cresterii este bun, cresterea scheletala si partile moi
tind sa imbunatateasca fizionomia;
- in rotatii faciale posterioare  –  unghiul planurilor maxilare este intalt, HFA
este mare, se inrautateste aspectul fizionomic in timpul cresterii, raspunsul la tratament nu
este bun, egresiune molara, menton in pozitie retrognata, incompetenta labiala;

Diagnostic pozitiv:
 Ortodontic morfologic - aspect facial (facies adenoidian), masuratori cefalometrice, IP,
studiu de model – decalaje transversale si sagitale (de dezvoltare la nivelul arcadei alveolare
si a ocluziei);
 Ortodontic functional  –  functii afectate: masticatia, fizionomia, fonatia,
autointretinerea, respiratia orala, deglutitia;

Diagnostic diferential:
 Malocluzie de clasa II/2: retroinclinarea dintilor frontali, supraocluzia, baza apicala
mare comparativ cu cea coronara, etiologie ereditara;
 Macrodontia: SI corelata cu indicii de dezvoltare a arcadelor alveolare si a fetei;
 Meziopozitia: se fac masuratori pe model si teleradiografie;

2. Malocluzia de clasa II/2 (endognatia sau sindromul de compresie maxilara cu

inghesuire dentara)
= sindrom caracterizat prin reducerea diametrelor PM si M prin retrodentie cu supraacoperire
a grupului incisiv si inghesuiri;

Etiopatogenie – ereditara – datorita unei rate mari de crestere a suturii incisive;

- retrodentia cu supraacoperire = un raspuns compensator al sistemului dentar fata de raportul
 bazelor osoase maxilare;
- retroinclinarea I si supraacoperirea va fi cu atat mai mare cu cat decalajul bazelor scheletale
maxilare va fi mai mare; cu cat retruzia I superiori este mai mare decat protruzia I inferiori
devine mai mare supraacoperirea;
- daca supraocluzia se asociaza cu decalaj intre muchia incizala a I inferior si centroidul
radacinii I superior tratament dificil;
Forme clinice – dpdv al gravitatii:
 Forma usoara – tulburari morfofunctionale si estetice in limitele tolerabilitatii
 Forma grava – dezechilibrele ocluzale produc tulburari parodontale;

Tablou clinic:
 Aspect facial: etaj inferior normal sau frecvent mai mic, sant labio-mentonier accentuat,
menton proeminent, buze subtiri, ocluzie labiala ferma cu planul plasat in pozitie
inalta pe coroana I superiori, nas proeminent datorita retroinclinarii;
 Examen endooral:
 Modificare a bazei apicale a arcadei dento-alveolare si a celei coronare: baza
apicala>baza coronara;
 Arcadele pot avea forma de trapez;
  IC superiori pot fi verticali, uneori in palatopozitie marcata;
 IL vestibuloversati cu rotatie M peste coroana centralilor;
 C in vestibulopozitie;
 I inferiori in retro sau proinclinare;
 Grade de abraziune pe fata palatinala a superiorilor si pe fata vestibulara a I
inferiori;
 Tulburari parodontale ca si o consecinta a dezechilibrelor morfofunctionale
scheletale (ocludarea I superiori in parodontiul inferiorilor si a celor inferiori in bolta
 palatina);
 Ocluzia afectata in diverse grade de supraacoperirea grupului incisiv: angrenaje
inverse PM unilaterale sau bilaterale si distalizarea in zona laterala;
 Relatia de postura a mandibulei (pt diferentierea de o pseudoocluzie adanca)  – 
drum de inchidere normal; miscari de lateralitate imposibil de efectuat in formele grave;
- tip masticator tocator cu o activitate puternica a muschilor ridicatori ai
mandibulei;
- daca tulburarea de crestere se complica prin pierderea unor dinti din zona laterala
mandibula este fortata sa se deplaseze si mai distal datorita cresterii supraocluziei
sindrom algo-disfunctional;
- reducerea diametrelor PM sau M, accentuarea curbei Spee;
 Dezvoltarea bazelor scheletale – clasa a II-a sau rar clasa I; formele moderate sunt
cele mai frecvente, dar poate exista si tipul sever clasa II-a; crestere faciala de tip anterior;
 baza maxilarului este mare, compensata prin inclinarea dentara, unghi marcat corono-
radicular al IC; inaltimea antero-inferioara a fetei (Nsa-Gn) este mai mica, unghiul planurilor maxilare
(M-Nsa-Nsp) mai redus decat normal, unghiul goniac este mai mic desi poate fi si
normal

Diagnostic diferential:
 Intre diviziunile clasei a II-a
 Pseudoocluzia adanca si cea adevarata
 clasa I cu supraalveolodontie incisiva

3. Sindromul ocluziei distalizate - 2 forme:

 Retrognatia mandibulara functionala
 Retrognatia mandibulara anatomica

 Retrognatia mandibulara functionala = un decalaj de pozitie al mandibulei cu

 pozitionarea acesteia mai posterior in raport cu maxilarul superior si cu baza craniului;
Etiopatogenie:
1) lipsa alimentatiei naturale a nou-nascutului lipsa stimulilor care produc prima
mezializare fiziologica a mandibulei
2) lipsa alimentatiei consistente care determin abrazia fiziologica a dintilor temporari
lipsa stimulilor care produc cea de-a doua mezializare fiziologica a mandibulei
3)  prezenta unui maxilar ingust care nu permite avansul mandibulei
4)  pozitia joasa si posterioara a limbii in repaus
5) obiceiuri vicioase de supt deget, cu presiunea pumnului pe menton
6) sprijinirea mentonului pe pumn
7)  parafunctii de aspirare, sugere, interpunere a buzei inferioare
8)  pante de conducere cuspidiana bilaterala
9)  prezenta unei retroalveolodentii superioare ereditare care mentine mandibula in
 pozitie distala
 -  progenia falsă (retrognația maxilară)
- frecvent cele doua forme: progenia falsă și prognatismul anatomic se asociază și reprezintă o
formă foarte gravă.

Consecintele pierderii premature a dintilor temporari

Atat procesele carioase extinse ocluzale, cariile proximale, cat mai ales extractia prematura
 pot avea grave repercursiuni care pot fi sintetizate in:
1. tulburari ale functiilor ADM
2. tulburari loco-regionale prin migrari V si S a dintilor vecini bresei
3. tulburari de eruptie a dintilor permanenti
4. anomalii de ocluzie
5. tulburari ale dinamicii mandibulare
6. consecinte asupra psihicului micului pacient
7. tulburari de dezvoltare prin reducerea centrelor osteo-genice si a stimulilor functionali