Sub 1.

Clasificarea Angle
Clasificarea lui Angle este una din primele clasificari, recunoscuta pe plan international. Are drept
criteriu de clasificare relatiile mandibulo-maxilare in plan sagital.
Pentru evaluarea clinica, Angle s-a oprit asupra molarului de 6 ani, considerandu-l in pozitie fixa, la
nivelul bazelor maxilare.
Astfel, relatia normala este definita prin pozitia varfului cuspidului MV al M1 sup in dreptul primului sant
V al M1 inf .
Imparte malocluziile in 3 clase
• Clasa I
- Raport neutral la nivelul molarilor de 6 ani
- Anomalia este cantonata la nivelul grupului frontal
- Apar angrenaje inverse, ocluzie deschisa, ocluzie adanca acoperita –cand rapoartele molare
sunt neutrale
- Pot exista anomalii unidentare – dinti supranumerari, anodontii, dinti ectopici, etc
• Clasa II
- Raport molar distalizat, santul intercuspidian inf plasat distal de varful cuspidului MV sup. In
functie de raporturile frontale, in plan vertical exista 2 diviziuni
a) Diviziunea 1 – malocluzie cu raporturi distalizate bilaterla si ocluzie adanca in acoperis
b) Diviziunea 2- malocluzie cu raporturi distalizate bilateral si ocluzie adanca acoperita
- Cand raporturile sunt distlizate unilateral, se foloseste termenul de subdiviziune
• Clasa III
- Raport mezializat la nivelul molarilor, santul intercuspidian inf este plasat M fata de vf
cuspidului MV sup
- Asociat cu ocluzie inversa frontala

Sub 2. Clasificarea scolii franceze

1. Anomalii maxilare ce pot sa fie

• Anatomice – tulburari de forma si dimensiune a bazelor osoase- determinate de factori generali
• Functionale – anomalii de pozitie consecutive devierii drumului de inchidere a mandibulei
2. Anomalii ale proceselor alveolare – determinate de factori functionali loco-regionali
3. Anomalii dentare – de forma, volum, nr, pozitie, structura- in mare parte determinate
genetic

Sub 3. Clasificarea scolii germane

Considera ca aceiasi factori etiologici, in aceleasi conditii, dau aceleasi forme de anomalii.
Imparte anomaliile in sindroame, astfel
- Sindromul de compresie de maxilar – are 2 variante – cu protruzie (cu sau fara spatiere) / cu
inghesuire
- Sindromul de ocluzie incrucisata
- Sdr progenic (de conducere fortata/ fals(retrognatism mx)/ adevarat
- Sdr de ocluzie adanca acoperita
- Sdr de ocluzie deschisa cu 2 variante (dento alveolara/gnatica)
- Grupa anomaliilor monocauzale – determinate de pierderea precoce a dintilor temporari din
zona de sprijin Korkhaus – anomalii dentare izolate/transpozitie/reincluzie
-
Sub 4. Compresia de maxilar cu proalveolodentie (Clasa Angle II/I) Etiopatogenie
Gabita:
Etiopatogenia copresiei de maxilar cu proalveolodentie este vasta, cauzata de multiplii factori si de
reactia de raspuns a organismului la actiunea lor.
1. Ereditate
2. Tulburari de dezvoltare
3. Traumatisme
a. Traumatisme prenatale si leziuni la nastere
b. Traumatism postnatal
4. Agentii fizici
a. Extractie prematura dinti temporari
b. Alimentatia- naturala/artificiala
5. Obiceiuri vicioase
a. Suptul degetului
b. Interpozitia limbii
c. Suptul buzelor si muscarea buzelor
d. Muscarea unghiilor
6. Boli generale
a. Boli sistemice
b. Tulburari endocrine
c. Boli locale
7. Malnutritia

Merisanu:
• Ereditatea – la unii pacienti, se remarca faptul ca maxilarele sunt inguste inca din momentul
nasterii. La gemenii monozigoti, compresia de maxilar apare in egala masura . Apare ingustarea
transversala si compensarea sagitala. Rolul ereditar in compresia de maxilar este sustinut de
multi autori pe baza studiilor clinice, atat timp cat compresiunea de maxilar apare la varste
foarte fragede, anterior actiunii factorilor de mediu sau a factorilor functionali
• Factori constitutionali – tip ectomorf, delicocefal – frecvent la nordici (ex. Danezii au o slabiciune
constitutionala , o plasticitate osoasa, un teren elastopat- osul maxilar este usor deformabil sub
actiunea fortelor determinate de diferite disfunctii
• Factori generali de dezvoltare
- Carente metabolice
- Rahitism ( se produce un os cu textura slaba, datorita tulburarilor metabolismului fosfo-
calcic. La actiunea musculaturii functionale, osul se deformeaza si este vulnerabil la actiunea
obiceiurilor vicioase)
- Dispepsie (poate determina tulburari de absorbtie si rahitism)
• Factori locali de dezvoltare
- Compresiuni exercitate in viata intrauterina de membrele fatului asupra masivului facial, pot
determina compresiunea de maxilar sau laterognatia
- Fibroamele uterine pot determina asimetriile fetei nou-nascutului
• Alti factori etiologici
- Absenta suturii de crestere a maxilarelor sau cicatricile chirurgicale de pe bolta palatina, in
urma interventiilor in malformatiile congenitale
• Factori patologici locali si loco-regionali
 - Caria dentara si complicatiile ei detemina perturbari ale echilibrului intra si interarcadic in
privinta dimensiunilor acesteia, edentatia modifica echilibrul dintre fortele intra si
extraorale prin modificarea pozitiei limbii
• Factori functionali
- Respiratia orala – franeaza dezvoltarea transversala maxilara prin mecanism direct –
presiunea coloanei de aer pe palat produce infundarea boltii palatine
-absenta aerului din fose si sinusurile paranazale priveaza maxilarul de
stimulul dezvoltarii transversale , iar limba asezata la nivelul arcadei inferioare nu mai
exercita actiune conformatoare la nivel maxilar. De asemenea, intinderea obrajilor,
contractia buccinatorilor determina predominenta fortelor concentrice care nu mai sunt
contracarate de cele excentrice ale limbii. Apare hipertonia muschilor buccinator si maseter
si hipotonia muschilor orbicular si propulsori.

- Deglutitia infantila – interpozitia linguala determina proalveolofentie sau ocluzie deschisa

- Masticatia unilaterala – impiedica dezvoltarea corecta in sens sagital si transversal
- Obiceiuri vicioase si atitudini posturale defectuoase ca sugerea degetului (determina
proalveolodentie superioara si retrodentie inferioara), dormitul cu capul in hiperextensie
(determina aparitia treptei sagitale prin distalizare mandibulara), dormitul cu pumnul sub
obraz (determina ingustare maxilara unilaterala)
- Factori musculari - dezechilibrul grupelor musculare antagoniste (ex. Hipotonia orbicularilor,
hipertonia m limbii poate determina proalveolodentie, ingustare maxilara, ocluzie deschisa)
- Hipocondilia – in cazul nedezvoltarii condililor, mandibula nu propulseaza, nu determina
forte transversale de crestere la nivel maxilar

Sub 5. Compresia de maxilar cu proalveolodentie (Clasa Angle II/I) Manifestari clinice

• Modificari faciale = facies adenoidian caracterizat prin tegumente palide, pometi infundati,
narine scurte, hipotone, incompetenta labiala, buze uscate si fisurate, hipotone, incisivi superiori
vizibili in repaus, profil convex si sant labio-mentonier accentuat
• Modificari la nivelul arcadelor dentare – ingustarea bazei apicale ( vizibila pe OPT) , arcade sup
ingustate (V, U sau omega, ingustare de diferite grade – mica, medie, grava, f grava) simetrica
sau asimetrica. De asemenea, pot sa apara proalveolodontia frontala superioara cu aliniere,
inghesuire sau spatiere; suprapozitia incisiva inferioara si denivelarea curbei Spee, ocluzie
adanca in acoperis cu treapta sagitala (over-jet) mare; uneori inocluzie verticala de diferite
grade(in functie de interpozitii); ocluzie distalizata sau incrucisata unilaterala (rar bilaterala);
bolta palatina este adanca, ogivala
- Trebuie precizat ca gradul ingustarii arcadelor se poate stabili prin masuratori pe model de
studiu –indici arcada- dinti
- Indici Pont, Bolton, perimetrie
• Tulburari functionale
- Tulburari masticatorii – la incizia alimetelor
- Deglutitie cu interpozitie linguala
- Explorarea respiratiei deceleaza hipotonie narinara – test Gudin – respiratie orala
-leziuni carioase la nivelul incisivilor superiori datorate
incompetentei labiale; tulburari de fonatie; interpozitia buzei inferioare.

Sub 6. Compresia de maxilar cu proalveolodentie (Clasa Angle II/I) Obiective terapeutice

1. Expansiune mx, palatinizarea Isup

 2. Nivelarea planului de ocluzie prin restabilirea RIM normale
3. Restabilirea realtiilor intermaxilare normale

Sub 7. Compresia de maxilar cu inghesuire. Etiopatogenie

1. Factor primordial – ereditatea – la nastere se observa forma eliptica a crestei maxilare

2. Factori functionali – respiratie orala, deglutitie infantila, - agraveaza modificarile initiate
genetic
3. Hipertonia buzei sup
4. Cicatrici postop
5. Tulburări de crestere cu osificarea primara a suturilor intermax si incisvo-canine

Sub 8. Compresia de maxilar cu inghesuire. Simptomatologie

1. Aspect facial nemodificat

2. In suras si in vorbire devine vizibila inghesuirea frontala – afectarea fct fizionomice
3. Carii, hipertrofii papilare
4. Endobucal- arcade ingustate, malpoz dentare, frecvent angrenaje inverse dat deficitului de
spatiu
5. Raport sagital neutral- calasa I Angle
6. Ingustarea se poate cuantifica prin masuratori pe modelul de studiu

Sub 9. Sindromul ocluziei incrucisate. Laterodevierea –etiologie

Laterodevierea este o tulburare funcțională a cinematicii mandibulare –devierea traiectului de

inchidere, avand ca etiologie
1. Contactele premature –migrari postextractionale, obturatii in exces (interferente ocluzale),
masticatie unilaterala
2. Lipsa abraziei caninilor temporari
3. Dinti supranumerari
4. Palatoschizis
5. Mx ingust , md normal dezvoltata se poate pozitiona post sau poate devia lat-linia interincisiva
inf nu mai coincide cu cea sup , apare ocluzie incrucisata unilaterala. Daca ingustarea mx este
mare si simetrica poate sa apara ocluzie incrucisata bilaterala cu pastrarea coincidentei liniilor
intermaxilare
6. Meziopozitii asimetrice in zonele laterale
7. Malpozitii dentare izolate
8. Deviere pt evitarea zonelor dureroase
9. Ticuri
10. Obiceiuri vicioase-suptul degetului

Sub 10. Laterodevierea – Simptomatologie

1. Asimetrie facială discreta datorata pozitiei mentonului in ocluzie

2. Endobucal apar ocluzia incrucisata unilateral si devierea liniei interincisive
 3. Devierea md in ocluzie
4. In repaus linia interincisiva se corecteaza
5. Tulburari fizionomice
6. Pot sa apara modificari ale rapoartelor sagitale –mezializare usoara de partea in care rapoartele
sunt normale transversal si distalizare de partea oc incrucisate

Sub 11. Laterodevierea.Obiective terapeutice

1. Corectarea poz md
2. Indepartarea contactelor premature- slefuire selectiva
3. Largirea arcadei superioare
4. Distalizarea zonei laterale
5. Corectarea malpozitiilor dentare izolate-miogimnastica
6. Prevenirea difunctiei temporo-mandibulare

Sub 12. Diagnosticul diferential laterodeviere-laterognatie

Se realizează cu laterognatia anatomică – la care devierea liniei interincisive se accentueaza la

deschiderea gurii. In miscarea de inchidere a gurii mandibula deviaza la contactul ocluzal in
laterodeviere si nu deviaza in laterognatie.

Sub 13. Clasificarea in functie de sediu si modul de producere in anomaliile de clasa a III-a dupa Angle

1. Prognatismul mandibular prin dezvoltarea în exces a mandibulei(macrognaţie)

2. Pseudoprognaţiile
A.Prin deficit de dezvoltare maxilară(retrognatism maxilar)
B.Prin relaţii maxilare anormale
-ocluzie inversă frontală prin conducere condiliană(articulară)
- ocluzie inversă frontală prin conducere de natură cuspidiană(ocluzie inversă forţată)
C.Prin modificarea de ax ale dinţilor anteriori
-ocluzie inversă frontală prin modificarea axului tuturor incisivilor
-angrenaj invers(modificare de ax la 1-2 dinţi)

Sub 14. Etiopatogenia prognatismului mandibular prin dezvoltarea in exces a mandibulei (macrognatie)
Etiopatogenie
Prognatismul mandibular prin dezvoltarea în exces a mandibulei(macrognaţie) are ca şi cauze:
1. ereditatea
2. tulburări neuroendocrine -hipersecreţia de STH
-hipotiroidia-prin macroglosie
3. transformarea unei pseudoprognaţii mandibulare -o parte din pseudo-prognatiile
produse fie prin deficit de dezvoltare a maxilarului superior, fie prin relatii anormale
intermaxilare, cu timpul pot genera exces de crestere mandibulară, capatand caracter
de macrognatie; patogenic aceasta transformare se explica prin modificarea relatiilor de
control interarcadic si prin modificarea directiilor de transmitere a fortelor functionale
15. Ocluzia inversă frontală prin modificări de ax dentar se poate produce prin:
~ tic de muşcare a buzei superioare poate produce numai o modificare a axelor incisivilor
(retrodenţie superioară şi prodenţie inferioară), fie şi o deplasare anterioară a mandibulei
~ macroglosie
~ pierderea precoce a frontalilor superiori

16. Simptomatologie. Semne faciale în prognatia mandibulara cu macrogenie

examenul exobucal evidentiaza:

~ forma de ,,galos" a ramurii orizontale a mandibulei;
~ profil concav; mentonul este proeminent mult anterior, putand chiar sa depaseasca planul
nazo-frontal cu punctul Gnathion, dand întregului profil facial un aspect concav;
~ procheilie inferioara; regiunea buzei superioare apare înfundata. In cazuri foarte
accentuate, buza superioara se gaseste în spatele incisivilor inferiori. Treapta labiala este
inversata (în special prin procheilie inferioara)
~ etajul inferior al fetei este marit; deschiderea unghiului goniac putand ajunge pana la
valori foarte ridicate (140º-145º); ramura orizontala a mandibulei prezinta o oblicitate
accentuata. Există o relatie directă între deschiderea unghiului mandibular si marirea
înaltimii etajului inferior al fetei
~ santul labio-mentonier este sters.

17. Terapia interceptive in anomaliile de clasa a III. Mijloace terapeutice

Alegerea dispozitivului ortodontic va fi facuta în functie de:

- dezechilibrul existent (scheletal, dentar, muscular);
- gradul de cooperare al pacientului;
- conditiile socio-economice.

• Spatula;
• Placa palatinala;
• Placa palatinala cu semigutiere posterioare si arc vestibular inversat;
• Inelul ortodontic prelungit ca plan înclinat;
• Gutiera frontala inferioara cu plan înclinat;

18. Tratamentul curativ in anomaliile de clasa a III.Obiective

• - inhibarea creşterii mandibulare
• - stimularea dezvoltării maxilare
• - restabilirea relaţiilor intermaxilare normale
• - modificari de ax dentar
 • - aparate bimaxilare: placile duble cu sistem de ghidaj (Schwarz); activatorul Wunderer;
aparatul Reichenbach; kinetorul Stockfish.
19. Clasificarea anatomo-clinica DLMP
- anterioare/posterioare
- complete/incomplete
- unilaterale/bilaterale
- asociate
Clasificarea utila in ortodontie:

1. Despicaturi ale palatului anterior

- Despicaturi de buza
- Despicaturi ale procesului alveolar
2. Despicaturi ale palatului posterior
- Despicaturi ale valului palatin
- Despicaturi ale valului palatin si ale palatului dur pana la gaura incisiva
3. Despicaturi ale palatului anterior si posterior.

20. Simptomatologia DLMP

-perturbarea tuturor functiilor ApDM (respiratie, deglutitie, masticatie, fonatie, fizionomie)

- Modificarile se datoreaza hipoplaziei de la nivelul despicaturii, hipotoniei si dezechilibrului

muscular- afecteaza procesele alveolare,dintii, palatul, buzele, nasul.

Studiind comparativ cazuri de pacienti adulti s-a constatat

-dezvoltarea faciala aproape normala la cazurile neoperate

-dezvoltarea deficitara in toate sensurile la cazurile operate

Creșterea facială în cazurile netratate - schelet facial normal funcțional , defect osos local.

Datorită absenței presiunii normale a buzelor, se poate produce o dezvoltare anormală a

procesului dento-alveolar.

21. Obiectivele tratamentului ortodontic in DLMP Mijloace terapeutice

Obiective:
- stimularea dezvoltării arcadei maxilare
- controlarea ritmului de dezvoltare a mandibulei
- corectarea malpozitiilor dentare
- obtinerea continuității arcadei-realizarea unei fizionomii optime
- realizarea unei ocluzii functionale
- refacerea echilibrului muscular(miogimnastica)
Mijloace terapeutice:

- aparate mobilizabile-placi ancorate pe gutiere

- arcuri transpalatinale ancorate pe gutiere si inele
- disjunctoare ancorate pe inele pe M1, PM1
- aparate fixe-in paralel cu disjunctia.
Pentru corectarea decalajelor sagitale intermaxilare-aparate cu tractiune extraorala-masca faciala
Delaire.
Echilibrarea si contentia-de lunga durata.
Expansiunea maxilara

- Quad – helix
- Disjunctor
- Masca faciala Delaire
22. Disjunctia intermaxilară-def.,indicatii ,contraindicatii.

Disjunctia este modalitatea de expansiune transversală a arcadei superioare, boltii

palatine, foselor nazale si chiar a fetei, cu modificarea minimă a axului dentar (spre deosebire de
plăcile ortodontice,care produc vestibuloversie coronară). Prin disjuncţie se înţelege separarea
suturii medio-palatine cu ajutorul unor forţe puternice,fractură care ulterior se consolidează prin
apoziţie osoasă. În felul acesta se obţine o expansiune a bazei scheletale superioare.

Indicatii
îngustare maxilară mare (boltă ogivală, ocluzie încrucisată uni-bilaterală, prognatism Md,
vârsta 10-20 ani

Contraindicatii:
a. vârstă > 20 ani
b. inocluzie verticală frontală - în timpul disjunctiei scade supraacoperirea incisivă
c. DLMP – utilizarea cu precautieÎn DLMP – risc în persistenta unei fistule buco-
nazale – aceasta se poate lărgi rezultând comunicare buco-nazală cu necesitatea
folosirii unui obturator.

23. Etapele terapiei prin disjunctie,tipuri de disjunctie.

 1. desfacerea suturilor
2. contentia
3. tratamentele ortodontice consecutive

După viteza cu care se face, disjunctia poate fi:

4. rapidă
5. ultrarapidă
6. lentă

Disjuncţiei propriu-zise i se descriu două tipuri şi anume:

1)expansiunea cu blocarea spaţiului parodontal

2)expansiunea propriu-zisă a suturii mediene

24. Factorii etiologici ai DDM cu inghesuire

- genetici- forma si marimea dintilor se transmit ereditar

- neuroendocrini
- dinti supranumerari
- macrodontie absoluta(SI>35 mm)
- macrodontie relativa (dinti de marime normala pe maxilare insuficient dezvoltate)
- neconcordanta intre varsta dentara si varsta osoasa
- pierderea integritatii zonei de sprijin - carii proximale ce determina scurtarea arcadei temporare,
mezializarea M1 cu pierderea de spatiu pt. C-PM
- extractia precoce a dintilor temporari din zona de sprijin, neurmata de aplicare de mentinatoare
de spatiu

25. DDM cu inghesuire -semne precoce.

DDM cu inghesuire sunt mai frecvente decat cele cu spatiere(peste 70% din totalul cazurilor)

endooral-semne precoce

lipsa spatierilor la arcadele temporare intre 4-6 ani

spatiul retromolar nu este bine dezvoltat-M1 produce rizaliza si mobilizarea M2 temporar

eruptia incisivilor centrali determina si pierderea lateralilor temporari prin rizaliza precoce datorita lipsei
de spatiu

eruptia incisivilor laterali cu pierderea C temporar

eruptia M2 in vestibulopozitie
angrenaje inverse

26. Inghesuirea usoara –simptomatologie

Înghesuirea u.oara se caracterizeaza prin:

eruptia IC inf. in linguopozitie,cu discrete lipsa de spatiu

eruptia IC sup usor vestibularizati

eruptia normala a M1

imagine radiologica-relatii dimensionale bune intre DT si DP

eruptia IL cu deficit mic de spatiu

in perioada eruptiei C-PM-usoara inhgesuire frontal

27. Inghesuirea medie- simptomatologie

Înghesuirea moderata-caracterizata prin:

eruptia IC inf cu deficit mai mare de spatiu

rizaliza precoce a IL temporari, cu mobilizarea acestora

deficit marcat de spatiu pentru eruptia IC sup

imagine radiologica a zonei laterale favorabila

eruptia IL cu deficit mare de spatiu-frecvent

in perioada eruptiei C-PM- inghesuire frontala si reducerea spatiului pentru canin sau PM 2

28. Inghesuirea severa simptomatologie

Înghesuirea severa este caracterizata prin

inghesuire mare la nivel incisive

M1 poate sa impacteze cu M2 temporar si sa determine rizaliza precoce a acestuia

in zona de sprijin se constata relatii dimensionale nefavorabile intre DT si DP

reducerea marcata a spatiului pentru caninului, soldata cu incluzie sau eruptie ectopica a
acestuia

29. Extracție dirijată (Hotz) – etape

În înghesuirile foarte severe cu deficit de spatiu de peste 10 mm, se prefera extractia

dirijata, acest tip de decizie se poate lua înca din prima etapa a dentatiei mixte. Acest tip de
extractie are ca scop asigurarea evolutiei normale a dintilor permanenti, astfel se va evita
incongruenta dento-alveolara.

Aceast tip de extractive se mai numeste si extractie „ pilotaj” si se desfaaoara în patru etape :

In prima etapa cam în jurul vârstei de 7-8 ani se extrag incisivii laterali temporari, astfel se
obtine spatiu pentru eruptia incisivilor centrali permanenti.

In cea de-a doua etapa se extrag caninii temporari pentru ca incisivii laterali permanenti sa
poata erupe fara probleme

In a treia etapa se extrag primii molari temporari pentru a putea erupe primul premolar

In ultima etapa se extrag primii premolari pentru a crea loc pe arcada caninului permanent.

30. Extractia dentara in ortodontie.Avantaje, indicatii

Avantaje

stabilitatea rezultatelor

evitarea protruziei bimaxilare

tratament de electie in DDM primara

poate determina rezolvarea anomaliei fara tratament ortodontic

Indicatii
DDM primara

Cazurile in care nu se poate expansiona,protruda sau distaliza arcada

Decalajele intre bazele osoase

Gabita:- Extractia dintilor temporari

- Se face intotdeauna cind perturba eruptia dintilor permanenti
- Nu se practica inaintea virstei de inlocuire
- Este necesara investigatia radiologica pt.depistarea unor posibile anodontii
- Daca se fac extractii premature se aplica mentinatoare de spatiu
Dirijarea erupției dentare a DP prin extracții ale dinților temporari persistenți ce determină
malpoziții dentare

31. Extractia dentara in ortodontie.Dezavantaje

Dezavantaje

nu are actiune la nivelul bazelor osoase

determina atrofia osului alveolar prin disparitia unui centru de crestere

consecinte nefavorabile asupra dezvoltarii arcadelor si ocluziei

nu se obtine echilibru ocluzal in toate cazurile

migrari dentare nefavorabile in lipsa unui tratament ortodontic corect, cu inchiderea

incompleta a spatiilor, ceea ce duce la modificari produse la nivel parodontal, precum,

gingivite,parodontite

tulburari estetice in extractiile unilaterale

in majoritatea cazurilor extractia este urmata de aplicarea unui aparat ortodontic fix sau mobil

32. Ocluzia adâncă acoperita.Etiopatogenie

Este considerata una din anomaliile dento-maxilare cu determinism genetic.

Elemente care sprijina aceasta origine sunt

- prezenta la nou nascut a relatiei în “capac de cutie” a crestelor edentate

- existenta ei la mai multi membri ai familiei

- neinfluentarea formei arcadei de catre obiceiurile vicioase de supt

- recidiva frecventa.

- Factori locali de mediu

Au fost citate cazuri în care accentuarea supraocluziei incisive este consecinţa unei opriri în
evoluţia verticală a sectoarelor laterale ale arcadelor, cauzată de interpunerea între ele a limbii
sau obrajilor ca obicei vicios, tic ce apare în special în momente de inhibiţie, stări de concentrare
etc. Anomalia s-a corectat spontan după îndepărtarea obiceiului vicios. Este descris chiar un
“sindrom a lui Cauhepe”, produs prin interpoziţii laterale ale limbii şi care s-ar caracteriza prin
supraocluzie incisivă accentuată şi ocluzie încrucișată unilaterală

Un rol în producerea, dar mai ales în agravarea anomaliei îl au distrucțiile și pierderile dentare în
oricare din cele trei perioade ale dentiției (temporară, mixtă și definitivă), în special când
interesează un număr mai mare de unități masticatorii.

Un factor etiologic important în malocluzia din clasa a II-a diviziunea 2 este o hipertonia labială,
stomion înalt,care determină retruzia

- Reducerea înălțimii faciale anterioare

- Creșterea activității musculare mentale

33. OAA.Simptomatologie

Examenul facial evidentiaza urmatoarele trasaturi caracteristice:

etaj inferior micsorat

sant mentonier accentuat cu menton proeminent

buze evazate cu un contact strâns pe toata suprafata

stomion înalt

Etajul mijlociu este bine dezvoltat sagital, formând asa numitul “profil cu nas mare”
Aspectul facial depinde de gravitatea anomaliei

- Durere la nivelul maxilarelor,

- cefalee,
- durere ATM ,
- abrazii,
- eroziuni cementare,
- afectarea fizionomiei
- Uzura smalțului contribuie la apariția tulburărilor fonetice, în special în rândul pacienților
vârstnici.

34. Caracteristicile OAA adevarate(tip hipodivergent)

OAA adevarata (tip hipodivergent)caracterizata prin

etaj inferior mult micsorat

spatiu de inocluzie fiziologica marecuprins intre (5-7-10 mm)

infraalveolodentie laterala

unghi mandibular aproape drept

supraacoperirea se reduce sau dispare in repaus sau in timpul fonatiei

35. Obiective si mijloace terapeutice in OAA

Obiective terapeutice:

nivelarea planului de ocluzie

reducerea supraacoperirii

vestibularizarea incisivilor centrali si alinierea incisiviilor laterali

stabilirea relatiei intermaxilare normale in plan sagittal

gabita:
-nivelarea planului de ocluzie-ingresiune frontala si egresie laterala
- in OAA adevarate spatiul de inocluzie fiziologica marit permite egresia laterala, in cealalta
situatie este indicata ingresia frontala

Mijloace terapeutice:
aparate mobilizabile-placa palatinala cu platou retroincizal

aparate functionale, bimaxilare

aparate fixe

Recidiva fiind importanta, se recomanda contentie indelungata

36. Ocluzia deschisa.definitie.Forme clinice

Definitie.

AnDM caracterizata prin existenta unui spatiu de inocluzie verticala, de intindere variabila
(frontal, fronto-lateral, lateral).

Forme clinice:

OD anatomica (scheletala)

OD functionala

• OD dentara
• OD anterioara
• OD posterioara

37. OD functionala.etiologie

- factori care determina deformarea verticala a proceselor alveolare sau inhibarea eruptiei.
- Interpozitia linguala
- Obiceiuri vicioase de supt
- Interpunerea buzei inferioare
- Interpunere de obiecte
- Hipertrofie amigdaliana
38. OD functionala, simptomatologie

- facial - usoara marire a etajului inferior

- endooral - infraalveolodentie in zona frontala

- denivelarea curbei Spee

- inocluzie verticala frontala sau fronto-laterala

- arcada superioara poate fi ingustata si alungita

- arcada inferioara poate fi normala sau alungita

- tulburari functionale fizionomice, fonetice, masticatorii, de autointretinere (carii, gingivite)

• unilateral thrust - se caracterizează prin inocluzie verticală laterală de partea

interpoziției
• bilateral thrust – prezenta unui grade de acoperire in regiunea frontala si ocluzie
deschisa bilaterala de la primul PM la ultimul M pe ambele hemiarcade. Este tipul
cel mai greu de tratat.
• Bilateral anterior openbite – singurii dinti care se ating sunt M. si in acest caz
limba este marita
39. OD anatomica.Etiologie

- Ereditate
- Rahitism – „mordex apertus” Carabelli – apare cand exista o tulburare de structura osoasa –
muschii care se insera pe gonion trag in sus iar cei care se insera pe arcul Mdb si hioid trag
mentonul posterior si inferior – frangerea ramurii Mdb.
40. OD anatomica.Simptomatologie

- Etaj inferior mult marit, facies alungit

- Santuri faciale sterse
- Profil drept
- Incompetena labiala
- Endooral – infrapozitie frontala
- Inocluzie verticala simetrica sau asimetrica, peste 5-6 mm, uneori contact doar la nivelul
ultimilor M
- Tulburari functionale importante, disfunctii ATM.
Tratament ortodontic

41. Obiective si mijloace terapeutice in OD

Obiective:

- stimularea dezvoltarii verticale a zonei frontale

- asigurarea unei ocluzii corecte in sens vertical in zona frontala prin stimularea egresiei
- cresterea numarului de unitati masticatorii
- Tratment chirurgical in forme grave
Mijloace terapeutice

- aparate functionale bimaxilare

- scut labial
- aparate mobilizabile – placi ancorate pe gutiere determina intrudarea dintilor laterali si
stimuleaza egresia frontala
- placi cu scut lingual
- aparate fixe – tractiuni dento-dentare intermaxilare

42. Contenţia-def.,mijloace de contentie

DEFINITIE:

Ansamblul de măsuri,tehnici şi mijloace care se instituie în continuarea unui tratament

activ, în scopul stabilizării rezultatului acestuia. În unele situaţii durata contenţiei este chiar mai
mare decît a tratamentului activ.

MIJLOACE DE CONTENTIE
Contenţia se poate realiza cu aparate mobile și mobilizabile (igienă mai facilă, testarea tendinței
la recidivă)
- placa Hawley
- gutiere
- aparate fixe-certifică siguranța purtării (retainer)
Aparatele fixe sunt indicate în cazul unei contenții prelungite, având multiple indicații:

- menținerea dinților derotați

- menținerea dinților în contact după tratamentul diastemei sau în cazul terapiei prin extracții la
adult

43. Factori de care depinde durata contentiei.

- tipul anomaliei
- gravitate
- vârsta de crestere la care se intervine
- calitatea echilibrului la sfârșitul tratamentului. Suspendarea contenției se face lent, sub
observatie
Suspendarea contentiei se face lent, sub observatie.

44. Recidiva- cauze generale

 Recidiva este reacţia organismului de restabilire a homeostaziei prezente înaintea
instituirii tratamentului. În multe cazuri este expresia dezechilibrului formă-funcţie

Cauze generale:

- tipologia generală şi facială (ex. în compresia de maxilar rezultatele terapeutice se obţin mai
rapid dar recidiva este mai crescută la ectomorf decât la endomorf)
- starea de sănătate generală (boli generale-endocrinopatii, afecțiuni metabolice netratate
determină recidiva, de aceea este important tratamentul etiologic)
- gradul de cooperare

45. Recidiva- cauze locale

Cauze locale:

- ligamentul periodontal și osul alveolar

- matricele funcționale musculare
- distanța intercanină mandibulară
- anomaliile dentare
- ocluzia
- creșterea posttratament
gabitaS31. Cea mai recentă clasificare a despicăturilor - LAHSHAL -Okriens (1987) ??

- L – lip
- A – alveolus
- H – hard palate
- S – soft palate
- H – hard palate
- A – alveolus
- L – lip
-