Sunteți pe pagina 1din 31

TEMA:COMPRESIUNEA DE

MAXILAR-ENDOALVEOLIA CU
PROALVEOLODENTIE SUPERIOARA- CLASA
II/2 ANGLE

A efecuat studenta Totomir Ecaterina


grupa s1403
Coordonator Granciuc Gheorghe
CUPRINS
1. Definitie
2. Etiopatogenie
3. Forme clinice
4. Manifestarile clinice
5. Examene complementare
6. Diagnostic
7. Tratament
8. Caz clinic
9. Bibliografie
DEFINITIE:

Este un sindrom caracterizat prin reducerea diametrelor


premolare si molare , prin retrodentie cu supraacoperirea
grupului incisiv, acompaniate de diferite grade de inghesuire
dentara.
Aceasta forma difera de clasa II/1 sub raport etiopatogenetic,
morfofunctional, therapeutic si ca prevalenta. Are comun cu
clasa a II/1 doar relatia molara antero-posterioara.
ETIOPATOGENIE
Factori generali
1. Genetic

2. Diferite boli grave in timpul graviditatii

3. Endocrinic

4. Disproportia de crestere
Factori locali
 Traumele in timpul nasterii

 Frenul scurt al limbii

 Sugerea biberonului

 Alaptarea artificiala

 Pozitia incorecta in timpul somnului

 Caria dentara

 Pierderea precoce a dintilor


 Respiratia orala
 Deglutia atipica

 Anodontia dintilor permanenti

 Macro- si microdontia

 Traumatisme

 Sugerea degetului

 Sugerea buzei inferioare


FORME CLINICE:
1. Forma usoara, cu tulburari morfofunctionale
si estetice in limitele tolerabilitatii;
2. Forma grava, in care dezechilibrele ocluzale
produc tulburari parodontale.
Profil convex
MANIFESTARILE CLINICE:

Aspectul facial, afectat in grade diferite,


imbraca insa un tablou caracteristic:
1) Etajul inferior poate fi normal, dar in
foarte multe cazuri, este mai mic,
2) santul labio-mentonier este accentuat,
3) mentonul este proeminent,
4) buzele sunt subtiri,
5) ocluzia labiala este ferma, cu planul
plasat in pozitie inalta pe coroana
incisivilor superiori,
6) nasul este proeminent.
STAREA ARCADELOR SI A RAPOARTELOR INTEROCLUZALE
1. Arcada poate avea formă de trapez, atât superior cât şi
inferior.
2. Înghesuirea dentară poate varia de la forme uşoare la
grave, avînd un aspect tipic;
3. incisivii centrali superiori pot fi verticali, de multe ori
existînd o palatopoziţie marcată.
4. Incisivii laterali sunt în vestibuloversie sau rotaţie
mezială peste coroana centralilor,
5. caninii sunt în vestibulopoziţie.
6. Incisivii inferiori pot fi într-o retro- sau proînclinare.
7. Se pot constata diferite grade de abraziune pe faţa
palatinală a superiorilor şi pe cea vestibulară a incisivilor
inferiori. În cazuri de malocluzii severe, se constată leziuni
parodontale, consecinţa dezechilibrelor morfofuncţionale,
scheletale.
EXAMENE COMPLEMENTARE
Examenul modelelor
Se evidentiaza modificarile
descrise la examenul clinic endo-
oral. Aprecierea dimensiunilor
arcadeloe alveolare (latimea si
lungimea) se face in functie de
indicii lui Pont, iar valorile obtinute
sunt negative.
Se constata reducerea latimii si a
lungimii arcadei fata de valorile
normale.
Examenul teleradiografic
Pune in evidenta tipul facial(fata redusa), micsoraraea
etajului inferior al fetei, paralelismul planurilor orizontale si
semne de rotatie anterioara a mandibulei
 Accentuarea simfizei mentoniere, diminuarea convexitatii
cutanate, cavitatea glenoida profunda in raport cu
supraocluzia;
 Teleradiografie de profil
1. SNA- norma sau marit(>82º)
2. SNB-micsorat in toate cazurile(<80º)
3. ANB-norma sau marit(>2º)
4. AoB0-norma sau marit(>2mm)
Examenul functional
 Limba de dimensiuni normale, intr-o pozitie inalta si
posterioara, cu dispunere laterala pe fetele masticatorii;
 Tonicitatea labiala importanta (hipertonia buzei
superioare);
 Prdominarea fortelor fasciculului posterior al muschilor
temporal si maseter;
 In pozitia de postura a mandibulei, spatiul liber este
frecvent crescut la 6-8 mm;
 Posibilitatea aparitiei pe termen lung a leziunilor:
abraziunea progresiva a incisivilor inferiori, leziuni ale
mucoasei palatine retro-incisive sau denudari vestibulare
la nivelul incisivilor inferiori, sindrom algo-disfunctional la
subiectii predispusi.
DIAGNOSTIC

Diagnosticul pozitiv se realizeaza pe baza


datelor clinice si a examenelor complementare.
Diagnosticul diferential se face cu:
 endoalveolia cu proalveolodentie cu spatiere
dentara;
 disarmonia dento-maxilara primara cu
inghesuire dentara, prin absenta endoalveoliei
(compresiune maxilara);
 retroalveolodentie superioara, prin absenta
modificarilor transversale.
TRATAMENT
Tratamentul profilactic urmareste:
 depistarea factorilor etiologici care determina tulburari de
crestere dimensionala a maxilarelor in plan transversal si
sagital;
 se refera la combaterea rahitismului, evitarea leziunilor
infectioase sau traumatice in zonele de crestere ale maxilarelor;
 eliminarea respiratiei orale.

Tratamentul interceptiv
Se aplica terapia functionala pentru asigurarea desfasurarii
normale a functiilor, factor important in cresterea si dezvoltarea
normala a bazelor osoase, a arcadelor alveolare si in eruptia dintilor
permanenti in pozitie normala.
Tratamentul normal
Obiectivele tratamentului:
 obtinerea spatiului pentru alinierea dintilor inghesuiti;
 inaltarea ocluziei pentru dezangrenarea dintilor malpozitionati ;
 alinierea dintilor cu mijloace ortodontice;
 realizarea ocluziei normale in cele 3 planuri.
Tratament ortodontic propriu-zis

Ȋn dentiţia mixtă :
→ ȋn prima perioadă : se preferă aparatele
funcţionale
a. Activatorul Andressen – realizează :
● expansiunea bimaxilară (şurub median)
● mezializarea mandibulei
● ȋnălţarea ocluziei – regresia molară
● reglarea relaţiilor ȋn ATM cu reconformarea
ramului ascendent
● echilibrarea musculaturii intra-
şi extraorale
b. Reglatorul funcţional Fränkel I
Componente (scuturi laterale +
pelote labiale inferioare + arc palatal +
arc lingual + arc vestibular + arcuri pe
canini)

c. Bionatorul Balters 1
Componente : placă palatinală (2
pelote palatinale + arc palatin + arc
vestibular cu 2 bucle) şi placă linguală,
unite prin masă interocluzală.
Aparatele functionale:
Pozitioneaza mandibula antero-inferior, stimulind cresterea mandibulei in
aceasta directie, reducind presiunea de pe condili si cartilaj, crescind cantitatea
de tesut ecchondral.

Bionatorul Balters

Aparatul Andresen
→ ȋn a doua perioadă : sunt necesare deplasări distale ale
dinţilor maxilari, cu restrângerea grupului incisivo-canin
(retruzie + intruzie)

♦ plăci monomaxilare cu platou retroincisiv ȋnclinat

♦ plăci duble de expansiune Schwarz (ȋn anomaliile severe, cu


decalaj intermaxilar sever, când mandibula nu răspunde la
expansiune cu aceeaşi amploare ca maxilarul )
Ȋn dentiţia permanentă :
■ Aparat fix + tracţiuni
intermaxilare
■ Dispozitiv Herbst
■ Corectarea ocluziei distalizate prin
distalizarea M superiori cu headgear
(forţe extraorale)

■ Tratament chirurgical

→ Osteotomie mandibulară cu
avansare
Tractiunea eslastica intraorala
Vectorii de forta ale elasticului cauzeaza extruzia dintilor mandibulari
laterali si frontali maxilari, aceasta rezulta in rotirea planului ocluzal in
directia superioara pentru portiunea posterioara a planului si inferior
pentru cea anterioara.
CARRIERE MOTION APPLIANCE
CONTENTIA
 Din cauza etiologiei, precum și
exigențelor pe care le impune
obținerea unor relații stabile
dento-dentare în zonele frontală
și laterală, într-o armonie cu
factorul funcțional muscular.
 Durata contenției variază de la
o perioadă medie , la una
permanentă.
BIBLIOGRAFIE
 Aurel V. Fratu –Ortodontie: diagnostic- clinica- tratament
 Valentina Dorobat,Dragos Stanciu-Ortodontie si ortopedie dento-
faciala
 https://www.chirurgie-orala.ro/articole/ortodontie/clasificarea-
anomaliilor-dento-maxilare/
 https://www.youtube.com/watch?v=FcVHU64gnIg
 https://ru.scribd.com/doc/307613142/Malocluziile-in-Plan-
Transversal#
 http://carrieresystem.com/products/carriere-motion-class-ii-
correction-appliance-2/
 http://www.dentalnews.ro/malocluzie-cls-a-ii-a-diviziunea-2-
restaurare/
 http://www.elitecitydent.ro/ortodontie/diagnosticul-si-
tratamentul-malocluziei/

S-ar putea să vă placă și