Sunteți pe pagina 1din 16

BIOMECANICA FORTELOR

ORTODONTICE IN DEPLASARI
DENTARE.CLASIFICAREA
FORTELOR DENTARE
Galit Tatiana
S1403
FORTA ORTODONTICA DIN PUNCT DE
VEDERE AL FORTEI UTILIZATE IN
DEPLASAREA DINTELUI SE PUN IN
DISCUTIE TREI ASPECTE:
 1.Ritmul de aplicare
 2.Intensitatea fortei
 3. Rezistenta tesuturilor asupra carora se aplica
 In ceea ce priveste ritmul de aolicare al fortei, este foarte important
cuplul: durata de aplicare- durata de actiune. Din acest punct de
vedere deosebimtrei tipuri de forte:
 Forte intermitente- modul lor de actiune este caracterizat de
alternanta cotidiana a perioadelor de actiune si a celor de repaus.
Sunt produse de aparate mobile, activatoare, forte extraorale,
dispozitivul fiind activat o parte din zi. Fortele extraorala pot fi
puternice deoarece perioda de inactivitate de peste zi permite
tesuturilor sa se odihneasca si circulatiei intrerupte sa se reia.
 Fortele discontinue. Sunt produse de firele
rigide (edgewise clasic) care au un raport
sarcina/flexie ridicat. Sunt caracterizate de
alternanta perioadelor de repaus ce permit
organizarea tesuturilor. Forta importanta pe
parcursul activarilor, diminueaza foarte rapid
din momentul deplasarii dintelui
FORTELE CONTINUE SUNT DISTRIBUITE DE APARATELE FIXE SI
RESORTURILECU ACTIUNE INDELUNGATA , CARE PREZINTA UN RAPORT SLAB
SARCINA/FLEXIE. INTENSITATEA LOR RAMINE APROXIMATIV CONSTANTA PE
TOT PRACURSUL DEPLASARII DINTELUI
SI NU SOLICITA REACTIVARI FRECVENFORTELE CONTINUE SUNT DISTRIBUITE
PE APARATELE FIXE SI RESORTURILE CU ACTIUNE INDENLUNGTA CARE
PREZINTA UN RAPORT SLAB SARCINA/FLEXIE. INTENSITATEA LOR RAMINE
APROXIMATIV CONSTANTA PE TOT PARCURSUL DEPLASARII DINTELUI SI NU
SOLICITA REACTIVARI FRECVENTE. TREBUIE SA FIE LEJERE, PT NU A NU
PROVOCA COMPRESIUNI EXAGERATE ALE LIGAMENTULUI SI PRIN URMARE
HIALINIZAREA.
AVIND IN VEDERE “INTENSITATEA” FORTEI
OTODONTICE ELE POT FI IMPARTITE:

 Forte mici, lejere care nu depasesc 30-


40g/dinte monoradicular. Ligamentul
parodontal este presat dar nu strivit. Vasele
sangvine sunt inca vizibile.
FORTE MARI- SUB EFECTUL LOR LIGAMENTUL PARODONTAL
ESTE STRIVIT INTRE DINTE SI PERETELE ALVEOLAR. VASELE
SANGUINE SUNT INCHISE IAR LIGAMENTUL PERIODONTAL
DEVINE ACELULAR SI HIALIN IN APARENTA. OSTEOCITELE
OSULUI DE DESUBT DISPAR. ACESTE ZPNE SUNT DESEORI BINE
LOCALIZATE
ESTE DIFICIL SA DETERMINAM FORTA IDEALA
CE TREBUIE APLICATA FIECARUI DINTE PT A
OBTINE O DEPLASARE DATA
CEEA CE CONTEAZA IN REALITATE ESTE PRESIUNEA REALMENTE
APLICATA SI NUFORTA INITIALACARE POATE FI CRESCUTA SAU
DIMINUATA DE CATRE SISTEMUL DE TRANSMISIE UTILIZAT SI
DE CATRE DIRECTIA DEPLASARII IN RAPORT CU AXUL MARE AL
ALVEOLEI
UN ALT FACTOR CARE FACE IMPOSIBILA
DETERMINAREA UNEI FORTE OPTIME ESTE
DIVERSITATEA REACTIILOR INDIVIDUALE.
LA PRESIUNE EGALA FIECARE INDIVID REACTIONEAZA DIFERIT,
IN FUNCTIE DE CARACTERISTICILE SALE INDIVIDUALE:
RIGIDITATEA SUBSTANTEI FUNDAMENTALE INTERCELULARE,
GRADUL DE MINERALIZARE SI MATURIZARE A OSULUI, PRECUM
SI REZISTENTA MECANICA A TESUTURILOR.
FORTA APLICATA PE DINTE ESTE IMEDIAT TRANSMISA
OSULUI, LA FEL CA SI TESUTURILOR DIN REGIUNE
FORTELE ORTODONTICE
 Forţele care se utilizează in terapia ortodontică pot fi:
 1 forţe artificiale,
 active, mecanice;
 2 forţe fiziologice,
 musculare, cărora li s-a modoficat intensitatea şi
direcţiade acţiune;
 3 forţe anihilate,
 adică acelea a căror acţiune a fost impiedicată,
fiindconsiderate ca generatoare ale anomaliei
respective
CLASIFICAREA FORTELOR ORTODONTICE
 După:
 durata de acţiune
 forţele pot fi:
 continue
 ca in cazul forţelor generate de arcuri şi de tracţiunile
elastice;
 ritmice
 adică forţele exercitate de şuruburi şi de ligaturile de
sirmă;
 intermitente,
 cum e cazul forţelor musculare.
BIBLIOGRAFIE
1. Grivu ov., Sinescu C., Monica florescu, Dragomirescu D., ab- dalla N., lenmlardt f. —
ortodonţie şi ortopedie dento-facială, ed. Mirton, Timişoara, 2001.
2. Grivu o., ortodonţie, Miron, Timişoara, 1998, 286 p.
3. bratu e., Schiller e., Practica pedodontică, Helicon, Timişoara. 1998.
4. buşmachiu I., Tratamentul anomaliilor clasa II/1 angle: (recomandare
metodică).,Chişinău 2011.
5. fratu v. aurel, ortodonţie: Diagnostic-Clinică-Tratament, Vasiliana, Iaşi, 2002, 551 p.
6. Trifan V., Godoroja P., ortodonţie compediu,Centrul editorial- Poligrafic Medicina,
Chişinău, 2009, 141p.
7. Проффит У., Современная ортодонтия, первод с английского под редакцией члена-
кореспондента РАМН,
8. Urzal V., braga a.C., ferreira a.P., „oral habits as risk factors for anterior open bite in
the deciduous and mixed dentition- cross-sectional study“, european Journal of Pediatric
Dentistry vol. 14/4- 2013, p 299-302.
9. Cuc e.a., Maghiar T.T, evaluarea particularitîţilor epidemiolo- gice ale anomaliilor
dento-maxilare în perioada dentaţiei mixte, oradea, 2014.
10. Dorobăţ V., Stanciu D., ortodonţie şi ortopedie dento-facială, ed.Medicală. 2011,
491 p.
11. http://rjs.com.ro/articles/2015.4/Stoma_Nr-4_2015_art-7.pdf.