Sunteți pe pagina 1din 47

Student:Ailoaiei Cristina,

gr.3507
Profesor: Conf. D.S.M.
Granciuc Gheorghe

Anomaliile dento-maxilare fiind de o mare diversitate au cunoscut de-a lungul


timpului mai multe clasificari(scolii franceze, germane, antropologicoclinica).Primele criterii de clasificare au fost cele
morfologice,functionale,etiopatogenetice.
Clasificarea Angle se bazeaza pe relatiile anteroposterioare dintre cele doua
maxilare si teoria fixitatii molarului prim superior. In functie de raportul molarilor
primi permanenti,anomaliile dento-maxilare sunt impartite in 3 clase:
Clasa I-raport neutru al molarilor primi(relatie sagitala normala a
maxilarelor),modificari prez doar in reg.anterioara: anom.unidentare/de grup
anterior,angrenarile inverse,ocl.deschise,ocl.acoperite.(fig.B)
ClasaII-raport distalizat la niv.molarilor,exprimind pozitionarea posterioara a
mandibulei fata de maxilarul superior(fig.C)

II.1-Tip respirator oral-Protruzia d.anteriori.

II.2-Tip respirator nazal-Retruzia d.anteriori.


Clasa III-rapoarte mezializate la nivelul molarilor si ocluzie
inversa frontala.(fig.D)

Ocl.normala

Cl.II Angle

Cl.I Angle

Cl.III Angle

Anomaliile de Cl.I Angle sunt cauzate


de tulburari de crestere si dezvoltare ,cu
caracter primar sau dobindit,ale
sistemului dentar,alveolar si ale bazelor
osoase maxilare,fapt ce determina
dezechilibre majore la nivelul arcadelor
dento-alveolare si ocluzale.
NB:Trasatura comuna este relatia
intermaxilara normala anteroposterioara.

Prevalenta anomaliilor Cl.I Angle:


Garliner, constata o afectare in 65%
cazuri. virsta 5-15 ani.
Told ,evidentiaza o frecventa de 63%
cazuri, virsta de 11-12 ani.
Foster si Day,comunica o proportie de
44,3% , virsta 11-12 an

-anomaliilor de cl.I. cuprinde o gama larga de factori ce


actioneaza de-a lungul morfogenezei pre/postnatale:
F. Genetic-responsabil
de:macro/microdontie,d.supranumerari, anodontii, anom.de
forma, de structura.Ereditatea incrucisata sta la originea
disarmoniilor dento-alveolare,proalveoliilor
bimaxilare,ocl.adinci.
F. Filogenetic manifestata prin tendinta de reductie
diferentiata a maxilarelor(mai rapida) si a dintilor(mai lenta)
devine cauza inghesuirilor dentare.
F. generali de dezvoltare(tulb.endocrine,metabolice)-pot
deregla ritmul de exfoliere a d. temporari si eruptia
d.permaneti,viteza de crestere a maxilarelor ce conduc la
inghesuiri dentare.
Disfunctiile si deprinderile vicioase-dezechilibru muscular
determina tulburari grave ale cresterii dimensionale si
directionale ale maxilarelor. Ex:respiratia orala,suptul
degetului,interpozitia limbii produc ocluzii deschise,
inghesuiri sau spatieri dentare.
F.morfologici si patologici local
1.insertia pe creasta a unui fren cu baza larga de
implantare si prezenta
unui sept osos gros sunt cauze ale
diastemei.
2.traumatismele dentoalveolare determina dezechilibre ce pot evolua in anomalii..

Disarmonia dento-alveolara :

adevarata-este expresia dezacordului intre marimea maxilarelor si


cea a dintilor(macrodontie).

secundara-este consecinta tulburarilor de crestere a procesului


alveolar ,prin pierderea timpurie a d.temporari.

combinata-apare in rezultatul interactiunii a factorilor etiologice a


celor doua forme.
Forme clinice:

Inghesuirea usoara-Incisivii centrali inferiori-lingulopozitie cu o


reducere usoara a spatiului.Molarii primi permanenti bine
aliniati.Incisivii centrali superiori erup in pozitie labiala cu o
discreta lipsa de spatiu.OPT-releva relatii dimensionale bune intre
d.temp si cei permanenti.
Inghesuire moderata-eruptia incisivilor centrali inf .cu un grad de
incongruienta mai mare,incis.laterali temp.prezinta un grad marit si
timpuriu de mobilitate..Inghesuirea prezinte aceeasi amploare la
eruptia cent.sup.Zonele lat. -favorabile ca relatie d.temp-d.perm.
Inghesuirea severa-incisivii sup/inf pot fi malpozitionati sau
aliniati,insa cu expulzia lateralilor de pe arcada.Molarul prim
permanent impacteaza cu molarul doi decidual.Zonele laterale
relatii dimensionale nefavorabile intre d.deciduali si cei permanenti.

NB:

La virsta de eruptie a incisivilor laterali


urmatoarele caracteristici:
Formele usoare-incisivii laterali in eruptie si o reducere
mica a spatiului necesar pentru alinierea pe arcada.
Formele moderate-exista spatiu insa insuficient fata de
dimensiunile lateralului.
Formele severe-incisivii laterali pot sa nu erupa, spatiu
existent fiind mult mai mic decit marimea lor sau absent.
OPT-dezvaluie lateralul impactat intre centrali si caninul
decidual.Uneori depistam o mobilitate mare a caninului cu
o resorbtie radiculara inalta ,produas de catre lateralul in
eruptie.In alte cazuri ,constatam lipsa caninului decidual de
pe arcada, cu incisivul lateral aliniat in locul caninului cu o
mica trema sau contact intre incisivul lateral permanent si
molarul prim decidual.

-entitate morfofunctionala caracterizata prin prezenta unui


spatiu interincisiv.Diastema este expresia unui factor
ereditar sau a unei discrepante in dezvoltarea dintilor in
raport cu maxilarele.
Dependent de localizarea axului incisiv.centrali fata de linia
mediana se cunosc :
Tip1- devieri laterale a coroanelor dintilor centrali superiori
si localizarea corecta a apexurilor.Apare ca rezultat al
insuficientei de spatiu la nivelul bazei osoase.
Tip2-deplasari corporale laterale ale incisivilor si pozitia
paralela a axurilor longitudinale.Caracterizata etiologic
prin:fren inserat pe creasat ,sept osos,anodontii de incisivi
laterali.
Tip3-inclinarea meziala a coroanelor incisivilor si inclinarea
laterala a radacinilor lor,forma produsa de un meziodens
neerupt sau un odontom.
Acuzele invocate de pacient vor fi :
tulburari estetice
tulburarile functiei fonatorii prin dezvoltarea vocii
siflante.

Diastema adevarata
- cauzata de prezenta unui fren hipertrofic al buzei superioare.

Diastema falsa-este secundara altor anomalii cum ar fi:

aplazia incisivilor laterali,

meziodens inclus,

protruzii superioare de supt,

macroglosii.

A).Ocluzia deschisa functionala-se pune in evidenta clinic si pe model prin prezenta


inocluziei verticale la nivel incisivo-canin.Ea este expresia blocarii cresterii procesului
dento-alveolar in zona prin interpozitia degetului,limbii.

Dupa gravitate :

Gradul I-spatiul de inocluzie verticala incisivo-canina < 3mm


Gradul II-sp. 3-5 mm
Gradul III sp.>5mm

Clinico-morfologic:
Tip I-nedezvoltarea pr.alveolar sup.in reg.frontala,in plan vertical
-deszvoltarea normala a celui inf.
Tip II-dezv.exagerata a pr.alv.sup.in zona lat.
- dezv.lui adecvata in zona front.
Tip III-nedezv.proc.alv.sup.in zona front.
-dezv.exagerata a lui in zona lat.

B).Ocluzia deschisa scheletala-se manifesat prin tulburari ce se produc la

nivel de baza osoasa maxilara,constatindu-se de asemenea absenta


ocluzo-articularii,cu prezenta insa a inocluziei latero-frontale,contactele
ocluzale mentinindu-se doar la nivelul ultimilor molari.Determinam
marirea etajului inferior al fetei.Apar de timpuriu semnele suferintei
parodontale.

D)Ocluzia adinca-acoperirea frontalilor inferiori de catre cei superiori pe o


distanta mai mare decit 1/3 din din inaltimea lor cu pastrarea contactelor-margina
incizala inf-tubercul palatin. O supraacoperire cu in dentatia temporara se
califica drept norma.

E)Inocluzia adinca-acop.frontalilor inf .de cei sup.mai mare de 1/3 din


inaltimea coroanei lor,cu pierderea contactelor dento-dentare.

Mecanism de aparitie:
Protruzia incisivilor sup concomitent cu egresiunea lor.
Retruzia incizivilor inf.concomitent cu egresiunea lor.

Angrenajele inverse pot fi expresia unei anomalii dentare


de pozitie sau simptome in cadrul inghesuirii dentare.
Mai frecvent angrenajului invers sunt supusi incisivii
laterali sau centralul si lateralul pe una din parti.
A.Ocluzia inversa-angrenari inv.cu pastrarea contactelor
dento-dentare.
B.Inocluzia inversa-angr.inv.cu pierderea contactului dentodentar.

Ocluziile lingualizate cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor


superiori,circumscriu cuspizii vestibulari ai omonimilor inferiori.
Anomalii cauzate de dezvoltarea excesiva a maxilarului superior sau de dezvoltarea
insuficienat a mandibulei.
Ocluziile inverse unilaterale pot fi expresia unui factor functional (ex: laterodeviatie
mandibulara ) sau a unor tulburari scheletale (nedezvoltarea unei parti din maxilar sau
dezvoltarae excesiva a hemimandibulei de partea respectiva.)
Ocluzia inversa bilaterala circumscrierea arcadei maxilare de catre cea mandibulara in
reggiunea laterala.Malocluzie generata de tulburari de crestere scheletala(dezvoltarea
insuficienat a maxilarului sau dezvoltarea excesiva a mandibulei)

NB: Tulburarile sunt resimtite in functia de dinamica mandibulara prin blocarea miscarilor
mandibulare si rasunet defavorabil asupra dintilor(abraziune) si a paradontiului.

Anodontia-se intilneste in 1,5-3% din populatie si detine 4% din anomaliile dento-

maxilare dupa Houston.Clinic,se determina persistenta unui dinte temporar peste termenul
normal si absenta dinteli permanent.Afecteaza preponderent dintii marginali de serie
(incis.lat,premolarul 2,molarul 3). Sunt anomalii produse in perioada de formare,de
diviziune a lamei dentare si de evolutie a germenilor dentari.Se cunosc anodontii
:partiale,extinse, subtotale,totale.
Anodontia de incisiv lateral poate fi insotita de:
diastema,
de persistenta caninului temporar si permanent pe arcada ,
de prezenta incisivul lateral decidual sau a unui spatiu edentat.
Anodontia de premolar 2 este depistata de medic in cadrul examenului clinik sau cu
prilejul unei radiografii intimplatoare .Se pot constata:
persistenta molarului 2 temporar peste timpul de exfoliere,
pensarea spatiului prin deplasarea molarului 1 si premolarului1 catre spatiul
liber,

Anomalii cu un numar mai mare de dinti fata de norma,ce pot fi prezentate de dinti ce
respecta morfologia unui tip dentar(dedublare) sau pot avea forme atipice.
Preferential se localizeaza pe maxilarul superior ,regiunea incisiva.
Frecventa 2-4% dupa Brabant.

Dintii supranumerari:

pot erupe inafara arcadei dentare


pot erupe pe arcada ,determinid modificarea pozitiei dintilor vecini
pot ramine inclusi producind tulburari de eruptie..

Meziodensul-dinte supranumerar,de forma conica,situat pe linia mediana


superioara. Poate fi unul singur sau mai multi,deobicei erupe palatinal.

Dintii eumorfi-poseda forma si dimensiunile celor din seria normala.

Sunt expresia tulburarilor produse in perioada morfodiferentierii,prin perturbarae


numarului centrilor de crestere (in plus sau in minus) si a activitatii lor (intensa,
scazuta, absenta).Se evidentiaza :
Forme usoare-dinte in forma de cui,clapa de pian,bilobat.d. Hutchinson.
Forme grave-dinte in perdea,rezultat prin sudarea celor 4 incisivi.
Anomaliile pot aparea :
in cazurile cu dezvoltare generala normala expresia unei dereglari de
morfogeneza,
ca simptoame in cadrul sindroamelor genetice.
Provoaca dezechilibre dento-alveolare si ocluzale.Localizate la grupul incisiv disturba
functia estetica si prin aceasta psihicul pacientului.

Macrodontia-anomalie caracterizata printr-o dimensiune mezio-distale marita ale unui


sau citorva dinti .Preponderent sunt afectati incisivii sup.Macrodontiile ,fie generalizate
sau localizate creeaza dificultati in armonizarea relatiilor dento-alveolare,fiind cauza
inghesuirilor dentare primare.

Megalodontie-exprimata prin diametrul mezio-distal exagerat al incisivilor centrali sup.

Microdontia-anomalie caracterizata de reducerea dimensionala a unui sau citorva


dinti comparativ cu norma.Predominant al niv.incis.lat.sup.Microdontiile produc arcade
spatiate cu dezechilibre ocluzale.

Ectopia-pozitionarae dintelui inafara arcadei dentare,ca rezultat al eruptiei in


vestibulopozitie.Afecteaza preponderet caninii sup.

Entopia pozitionarea dintelui inauntru arcadei dentare,in rezultatul eruptiei lui in


oropozitie. Mai frecvent afecteaza ultimii dinti de inlocuire,caninul sup si
premolarul 2 inf.
Aceste anomalii pot fi :
un simptom a unui sindrom(compresiunea de maxilar,incong. dento-alveolara
primara),
o entitate produsa de malpozitia mugurelui dentar .
o Tulburarile produse sunt de ordin fizionomic si de dinamica mandibulara.

Incluzia dentara-anomalie caracterizata de lipsa dintelui pe arcada dentara ,dupa 2 ani


de la limita superioara a intervalului de eruptie,el fiind situat profund intramaxilar cu
radacina complet formata.Cea mai frecventa forma clinica :caninul sup. si molarul 3
inf.Clinic depistam absenta dintelui de pe arcada ,uneori cu persistenta dintelui
decidual.Examenul radiologic-prezenta dintelui,gradul de dezvoltare,relatiile cu
elementele vecine.
Fata de arcada dentara dintele poate fi situat :vestibular,oral,pe mijlocul arcadei.
Axul dintelui poate fi :oblic,orizontal sau vertical.
In raport cu tesuturile,incluzia poate fi :osoasa sau submucoasa.
Reincluzia-un proces de infundare in os a unui dinte care a erupt complet pe arcada ,de
catre fortele de presiune din regiune.Ex:reincluzia P2 prin migrarea P1 si M1M2.
Inclavarea-este o intrerupere a fenomenului de eruptie a dintelui ,frecvent intilnita la
dintii terminali de serie(P2) determinata de lipsa spatiului.

Heterotopia-prezenta unui dinte la distanta de arcada dentala,ex:fosele


nazale,planseul orbitei.

Transpozitia-defineste schimbarea locului intre doi dinti pe arcada


(incisiv lateral-canin,canin-premolar prim) produsa prin dereglarea
ritmului de exfoliere a dintilor temporari si intirzierii in eruptia celor
permanenti.
Anomalia determina dezvoltarea tulburarilor fizionomice si de
dinamica mandibulara,impunind necesitatea interventiilor de remodelare
artificiala sau tratament protetic.

Tortopozitia-rotatia dintelui con

form axului longitudinal,ce variaza intre 90-180 grade.


Cauze:
1.
Insuficienta de spatiu,macrodontie,
2.
Pleiodontia
3.
Malpozitia mugurelui dentar

Diagnosticul se stabileste pe baza:

Examenului Clinic

Teleradiografie

Radiografiei Panoramice

Radiografii Retroalveolare

Radiografia Minii

Obiectivele:

Realizarea echilibrului:
dento-alveolar

ocluzo-articular

estetic .

Forma usoara:

I.Atitudinea de expectativa
medicul supravegheaza cresterea ,
desfasurarea normala a functiilor,

respectarea riguroasa a igienei bucale


II.Anomalia se autoregleaza prin:
Cresterea procesului alveolar odata cu eruptia dintilor
Eruptia incisivilor superiori permanenti anterior celor deciduali,
Deplasarea incis. inf. catre labial datorita activitatii muschiului limbii
Cresterea bazei osoase

Spatiul oferit la schimbul zonei laterale.

Forma moderata

Atitudinea variaza de la caz la caz


.Este bine sa asteptam pina la eruptia completa a incisivilor,
moment ce ne va permite evaluarea corecta a cazului.
Se poate apela la
Expansiunea de maxilar prin : aparate mobile activ-mecanice
aparate functionale
aparate fixe
Expansiunea poate fi asociata cu:
extractia dentara dirijata
mici masuri ortodontice(slefuirea d.deciduali)

Forma severa:
Metode ortodontice:
1.
Expansiunea de maxilar;
2.
Distalizarea zone laterale
3.
Mici masuri ortod.de dirijare(slefuire).
Metode chirurgicale:
Extractia dentara.
Terapia de dirijare a eruptiei dintilor permanenti prin extractia dintilor
deciduali:

acest procedeu de tratament trebuie planificat cu cel putin 3 ani inainte

supravegherea cazului pina la finisarae cresterii,

reevaluarea pe parcursul cresterii-o extrc.prevazuta poate fi inutila


uneori

Diastemele din cadrul inghesuirilor dentare ,precum si cea din clII.1.sunt tratate in cadrul
anomaliei de baza.
Diastemele produse prin factori locali:
1.
Tratament etiologic
2.
Tratament ortodontic
Tratament Etiologic masuri chir.
Frenotomia
Septotomia
Germectomia
Extractii d.supranumerari ,malformati

Tratament ortodontic:
Aparatul fix

-deplasarile corporale meziale ale incisivilor


(diastema tip 2

-alipirea radacinilor incisivilor centrali


(diastema tip 3)
Aparatul mobilizabil
- este indicat pt tratamentul diastemai tip 1,pt inclinarea meziala a coroanelor
dintilor.

Ocluzia lingualizata unilaterala


-de reg.mandibula e prea mica comparativ cu maxilarul
Tratament-Terapia de expansiune a arcadei mandibulare si restringerea arcului maxilar
Ocluzia-lingualizata bilaterala
Tratament chirurgical-ortodontic
Ocluzia incrucisata
Tratament:
Indepartarea agentului cauzal (suptul,interpozitii)
Expansiune de maxilar :
Disjunctia de maxilar( cind ingustarea e la niv .de baza osoasa si piramida nazala).

Ocluzia deschisa :

Tip I-Placa mandibulara cu pelota linguala.


Tip II-Placa mandibulara cu pelota linguala si plan ocluzal la niv .d.lat.
Tip III-Aparat Andresena-Goiplea-noaptea
- Placa mandibulara cu pelota linguala.-ziua
Prognosticul:
Tip de crestere orizontala-favorabil
Tip de crestere verticala-nefavorabil

Ocluzia inversa:

Placuta maxilara cu sectiune segmentara


Aparatul bimaxilar Vunderer

Dintii supranumerari:

Dinte neerupt prezent in maxilar-Germectomia


Dinte in curs de eruptie-Odontectomia
Supravegherea atenta a cresterii

Anodontii:

Anodontia de incisiv lateral:


Inchiderea naturala prin migrarea zonelor laterale
Cind spatiul e mare, dar insuficient pt protezare :

Recistigarea spatiului

Tratament protetic a anodontie de inc.lat


Anodontia de premolar 2
Inchderea naturala
Pensarea spatiului
Dirijarea dintilor in vederea inchiderii corect prin migrare corporala
Recistigarea spatiului si protezarea anodontiei de P2
Anodontiile intinse
refacerea morfo-functionala provizorie a arcadelor si ocluziei (pina la finisarea
cresterii)
tratament protetic definitiv


1.
2.
3.
4.

Anomalii de forma si volum:

Acceptate-cind sunt compatibile cu functiile aparatului stomatognat.


Tratament de remodelare artificiala sau protetica-cind provoaca tulburari
estetice si de dinamica mandibulara.(grupul frontal)
Odontectomia-anom.grave-malformatiile radiculare sau coronare grave
Tratament Protetic

Anomalii de pozitie:
Ectopia :
1.Tratamentul de fond a sindromului
(incongruienta dento-alveolara)
2.Tratament ortodontic sau chirurgical ortodontic

Incluzia:
a.Cind detine o pozitie favorabila Tratament chirurgical de descoperire si degajare a
dintelui ,completat cu tratament ortodontic pina la alinierea pe arcada si obtinerea
functionalitatii lui .
b.Incluziile profunde-Odontectomia

Transpozitia:
a.Acceptata-cind nu determina tulburari estetice si de dinamica mandibulara .
b.Remodelare artificiala si tratament protetic-cind este compromisa dinamica
mandibulara

Heterotopiile:
Tratament chirurgical de ablatie a formatiunii.

Ortodontie -Dragos Stanciu ,Valentina Dorobat.Editura Medicala ,Bucuresti 1991

Ortodontie-Pedodontie - Michaela Mesaros, Georgeta Liliac. Editura medicala


universitara Iuliu Hatieganu ,2005.

Ortodontie-Pavel Godoroja,Claude Matasa,Gheorghe Granciuc.Centru EditorialPoligrafic Medicina ,Chisinau 2010.

. .
- ... . 2004

Ortodontie Compendiu-Valentian Trifan,Pavel Godoroja.Centrul EditorialPolografic Medicina,Chisinau 2009


www.youtube.com