106.Anomaliile țesuturilor moi perimaxilare.

Varietăți și impactul
lor asupra aparatului dento-maxilar. Diagnostic. Tratament.
*Fren lingual scurt: poate fi cauza malocluziilor si provoaca defectul
vorbirii. Frenoplastia.
*Insertia frenului buzei sup pe creasta poate determina disarmonia
dento alv de tipul deastemei, bridele si cicatricele sunt veritabile
obstacole in calea dezv proceselor dento alv si ocluzale.
*Macroglosia: macrognatia mand.
*Tratamentul: chirurgical.

107.Dizarmonia dento-alveolară cu înghesuire dentară. Cauze.

Manifestările clinice.
In dezarmonia dento-alveolara cu inghesuire dentara,clinic se poate
depista prezenta anomalie I in antecedentele eredo-colaterale la mai
multi membri a familiei.In antecedentele personale se va insista asupra
prezentei unei afevtiuni generale(boli neuroendocrine ,ect),care ar fi
putut influenta procesele de crestere,precum si a prezentei obiceiurilor
vicioase bucale, a disfunctiiolor orale,a cariei dintilor temporary si a
extractiilor dentare precoce.
Examenul facial nu releva modificari,fizionomia poate fi afectata in
timpul surisului si vorbirii.Examenul endobucal pune in evidenta
modificari mono maxilare cu anumite caracteristici in functie de virsta.
Indentitia temporara inghesuire dentara se intilneste foarte rar,deoarece
atit volumul dentar chit si ordinea eruptiei sunt concordate cu
dezvoltarea maxilarelor.
Se pot intilni ihghesuiri si din cauza dintilor supranumerari,dar si in
aceasta situatie dintii se pot alinia in arcada temporara.
In a doua faza a dentitiei temporare(4-5ani),semnul lipsei tremelor si
diastemelor poate fi considerat ca un symptom prezumtiv de dezarmonie
dento-maxilara.
In prima faza a dentitiei mixte(6-9ani) incizivii pot erupe inghesuiti,
suprapusi,sau rotate.Astfel este important de apreciat gravitatea
incongruetei dento maxilare.
-usoara(deficit de spatiu de 2-3 mm)
-medie(deficit de spatiu 3-5 mm)
-grava(deficit mai mult de 5 mm)
In a doua faza a dentatiei mixte(9-12ani) se poate observa alinierea
incizivilor cu lipsa spatiului pentru canini,incizivii laterali fiind in
contact cu primul premolar,sau inghesuirea acetora…ectopii a caninilor
sau ale premolarilor secunzi
In dentatia permanenta odata cu eruptia mol.secunzi sau a celor de minte
se pot observa urmatoarele aspecte;
-frontalii initial aliniati,incep sa se inghesuie si sa se roteasca
-zona frontala ramine nemodificata,dar mol.erup vestibular (superior),
lingual (inferior) .sau ramin inclusi.
Ezista 3 forme clinice a incongruentei dento-maxilare;
-primara- se determina de un maxilar mic si dinti de dimensiuni
normale sau macrodontotici.semne precoce prin care se manifesta este
rizaliza patologica si eliminarea precoce a dintilor temporary.
-tranzitorie-o forma usoara in care exista posibilitatea autorezolvarii.(o
discordanta intre virsta osoasa mai intirziata sic ea dentara precoce,care
se rezolva la un nou puseu de dezvoltare osoasa.).
-secundara-este forma in care perimetrul disponobil se reduce prin
tulburari de crestere directionala,dizarmonie
alveolara,endoalveolie,retroalveolie,inghesuirile fiind cosecinta acestor
modificari.
Dizarmonia secundara mai poate fi cauza dintilor supranumerari sau a
extractiilor precoce

108.Metode de creare a spațiului în arcada dentară cu scop

ortodontic. Tratamentul înghesuirii dentare.
Tratamentul simtomatic va urmari alinierea dintilor si corectarea
relatiilor ocluzale prin crearea de spatiu. Spatiu poate fi creat prin;
-expansiunea arcadei
-distalizarea dintilor laterali
-slefuirea fetelor proximale ale dintilor temporari
-extractii dentare
-protrudarea frontalilor
1.expansiunea arcadei daca cauza incongruetei este o endoalveolita
expansiunea transversala a arcadei va duce la asigurarea spatiului
necesar alinierii dintilor
2. distalizarea dintilor laterali in incongruetele secundare este indicata
distalizarea primului molar permanent(.Aceasta este contraindicara in
cazul incongruentei primare,deoarece apar tulburari de eruptie ale
molarilor secunzi si de mintesau recidive ale unor anomalii tratate).In
astfel de situatii problema distalizarii se pune doar daca este indicate
extractia molarului secund.
3-slefuirea fetelor proximale ale dintilor temporari In caz de
inghesuire usoara a incizivilor permanenti se efectuiaza slefuirea
meziala a caninilor temporari,pentru a permite crearea spatiului necesar
alinierii incizivilor .Slefuirea fetelor meziale a molarilor secunzi
temporari, asigura spatiul necesar caninilor permanenti.
4 Extractia dentara in deficitele mai mari de 5 mm majoritatea
autorilor recomanda crearea spatiului prin extractii dentare.Alegerea
dintelui pentru extractie si momentul optim depinde de virsta , tip facial,
tendinta de crestere,prezenta unor anomalii associate,relatiile
ocluzale,starea dintilor,gradul de colaborare a pacientului.
5 Protrudarea frontalilor Daca baza apicala e bine
dezvoltata,protrudarea dintilor in retruzie va permite marirea
perimetrului si corectarea incongruetei secundare.

109.Diastema. Varietăţi clinice. Etiologie. Tablou clinic. Tratament.

*Diastema: prezenta unui spatiu interincisival.
*Varietatile clinice si etiologia:
-forma de diastema cu cor incisivilor paralele: fren inserat pe creasta,
anadontii de incisivi lat.
-forma cu cor divergente: insuficienta de spatiu la nivelul bazei osoase.
-forma cu cor convergente: meziodens neerupt sau un odontom.
*Clinica: centralii pot sa foloseasca pentru alinierea lor din spatiul
rezervat incisivilor lat aparind incongruenta din zona. Afectarea functiei
fonatorii-voce siflanta, dereglari estetice. In evolutia sa poate duce la
aparitia incongruentelor la distanta cu dezechilibrari ocluzale.
*Tratament: diastema poate fi tranzitorie si se poate autoregla in urma
eruperii dentare. Diastema produsa de factor local impune tratamentul
cauzal ( septetomia cinde un sept osos mare, germectomia dintilor
supranumerari inclusi, extractia dintilor supranumerari erupti si a dintilor
malformati, frenotomia)si tratament ortodontic cu aparate mobile sau
fixe in dependenta de indicatii.

110.Tulburări în erupţia dentară. Cauze. Metodele de diagnostic şi

de tratament.
*Tulburari de eruptie dentara:
-eruptia precoce: cu 1,5-2 ani inainte de termenii norma, la dintii
temporari cu 4 luni.
-eruptia tardiva: cu 1,5-2 ani mai tirziu de termenul norma, la dintii
temporari cu 4 luni.
*Cauzele: boli genetice ca sd Down, Turner, nanism familial, dereglari
metabolice si de alimentatie, rahitismul, dereglari endocrine, ingectii
contagioase. Local: resorbtie patologica, procese inflamatorii a
parodontiului apical, obstacole locale ca limitarea spatiului, tumori, dinti
supranumerari.
*Tratament: mentinator de spatiu in eruptia tardiva a permanentilor,
aplicarea ap fixe cu tractiune, indepartarea factorului cauzal, extractii
dentare in caz de lipsa de spatiu.