Debutul mineralizării şi termenii de erupţie a dinţilor Permanenţi.

Dintele Faza mineralizarii

Molar 1 9 luna intrauterin
Incisiv central, Canin 6 luna postnatal
Incisiv lateral 9 luna postnatala
Premolar 1 2,5 ani
Premolar 2 3,5 ani
Molar 2 3,5 ani
Molar 3 8 ani
Dinte Mandibula Maxila
1 6-8 ani 7-8 ani
2 7-8 8-9
3 9-10 11-12
4 9-12 10-11
5 11-12 10-12
6 5-7 6-8
7 11-13 12-13
8 12-26 17-21

Debutul mineralizării şi termenii de erupţie a dintilor Temporari.

Denumirea dintelui Faza mineralizarii

Incisivii 4,5 luna intrauterina
Caninii Molari 1/2 7,5 luna de viata intrauterina

Dinte Erupția (luni)

Incisiv central 6-8
Incisiv lateral 8-12
Canin 16-20
Molar 1 12-16
Molar 2 20-30 ~ 2,5 ani

Termenii de formare a rădăcinilor dinţilor temporari.

- Dintele cind a erupt in cav bucala radacina nu e formata si in 2 ani se formeaza radacinile.
Incisivi – 2 ani
Caninul și Molar I – 4 ani
Molar II – 5 ani

Termenii de rezorbtie a rădăcinilor dinţilor temporari.

-Resorbtia- este un fenomen histologic dictat genetic ce consta din scaderea treptata a radacinii
dintilor temporari pina la disparitia completa apoi exfolierea dintilor temporari.
Incisivi – 5 ani(6-7)
Caninul și Molar I – 7 ani(caninul-10-11; MI-9-12)
Molar II– 8 ani(9-12)
28.Termenii de formare a rădăcinilor dinţilor permanenti
Dinte Formarea rădăcinii (ani)
6 10
1 10
2 10
3 13
4 12
5 12
7 15
8 nelimitat

Clasa I:
-Cariile ocluzale cu orificiu mare de deschidere
-caria punctiforma,singulara sau multipla
-cariile sub forma de marmoratii in snaturi si gropitze
-carii okluzale de diferite marimi, marmoratii in santurile si gropitele okluzale
-marmoratiile din gropitele si santurile vestibulare ale molarilor care s eprelungesc
pina la creasta marginala
-cariile vestibulare cu orificiu mare de deskidere,care s eintind atit okluzal cit si spre
colet
-regiunea gropitei cu extinderea spre okluzal
-gropite oarbe ale frontalilor
-pe mersul fisurilor
-in regiunea gropitei de pe suprafata vestibulara a molarilor
-in regiunea fisurilor de dimensiuni mici
-doua cavitati pe un dinte- reg.gropitei vestibulare si suprafata okluzala
-doua cavitati intre care este putin tesut sanatos

Clasa II: Varietati:

-caria pe o fata proximala si la colet
-caria pe o fata aproximala si pe suprafata okluzala -carii pe ambele fete aproximale
ale dintelui
-carie aproximala si obtratii sau incrustatii okluzale
-carii situate la nivelul punctului de contact a subminat creasta marginala - caria a
subminat si a intrerupt creasa marginala.

Clasa III: Varietati:

-pe fata proximala cu intreruperea continuitatii crestei marginale
-pe fata proximala cu subminarea crestei marginale
-incipienta pe mijlocul fetei proximale
-cu intreruperea continuitatii crestei marginale situata fata in fata cu o carie incipienta
-cu subminarea crestei la 2 diti vecini
-incipienta la dintii vecini
-pe una sau ambele fete proximale cu extindere spre colet
Clasa IV: Varietati:
-distructia redusa a unghiului incizal, posibil de refacut cu un material compozit
-distructia unghiului incizal care se va reface cu un material de obturatie neadeziv(ciment silikat)
-distructie masiva a unghiului incizal care necesita mijloace speciale de retentie

ClasaV,VI:Varietati:
-carie de colet superficiala situata vestibular la dintii laterali
-carie de colet profunda situata vestibular la dintii laterali
-carie de colet superficilaa sau profunda situata oral la dintii laterali
-carie de colet superficiala situata vestibular la dintii frontali
-carie de colet profunda situata vestibular la dintii frontali
-carie de colet superficiala sau profunda,situata oral,la dintii frontali
-carie circulara de colet

Materiale de obturație.Clasificarea.
1)Materiale pentru obturaţii definitive [de durată] — pentru restabilirea formei anatomice şi a
funcţiilor.
1.Materiale plastice:
Cimenturi:-minerale(ce contin acid fosforic-FOZ,CS,CSF)
-polimerice(acid poliacrilic-CG,CP-policarbox)
Materiale de obturaţie metalice (amalgame,aliaje de galiu,Au pn obt directa);
Materiale de obturaţie polimerice (acrilatele:-fara part de umpl:pe baza de rasini acrilice,epoxide
-cu part de umplutura:compozitele
Compomerii(rasini compozite modificari ale poliacidului
2.Materiale neplastice:
Incrustatiile(ceramice,metalice turnate,acrilice sau din compozit,metaloceram).
Vineerele
Sisteme speciale de retentie(pivoturi parapulp si endodo)
II.Materiale pentru obturaţii coronare provizorii — pentru plombarea temporară a cavităţii dentare.
III Materiale pentru obturaţii [căptuşeli]:
curative;
izolatorii.
IV Materiale pentru umplerea canalelor radiculare.
Materiale pentru obturaţii provizorii;
Paste (sealere);
Filler.
V Adezive.
Autopolimerizabile (cu polimerizare chimică);
fotopolimerizabile;
dual cure.
VI Sigilanţi superficiali.
Fisurali;
radiculari;
pentru obturaţii.
Materiale de obturaţie provizorii, componenţa chimică, caracteristica.
-dentina artificiala
-dentin pasta
-plastobtur
-eugenolul
-gutaperca
-vinoxolul
Dentina artificiala:-oxid de zinc 66%-suflat de zinc deshidratat 24 %-caolin 10%
-fluid – apa distilata.
La malaxarea pulberei de dentina artificiala cu apa, sulfatul de zinc se combina cu apa formind
cristale.
Caracteristici:
-simpletea utilizarii
-etansare buna a cavitatii
-rezistenta insuficienta fata de agentii mecanici
-indiferenta fata de pulpa dentara
-aplicarea, modelarea – simpla, indepartarea se face cu usurinta
-ieftina.
Dentin-pasta:
Reprezinta pulbere de dentina artificiala pe baza de amestec a 2 uleiuri vegetale, esenta de cuisoare
si de piersic.
Calitati:
-simpletea utilizarii
-rezistenta sporita fata de agenti mecanici
-etansare buna
-actiune antiseptica si hidrofuga
-adeziune buna la peretii dentari
-indiferenta fata de pulpa dentara.
-aplicarea si modelarea – simpla
-ieftina.
Dentin-pasta nu se recomanda la folosirea pastei arsenicoase sau toxice in cavitatea carioasa
deoarece priza indelungata a acestui cement da posibilitatea scurgerii substantei medicamentoase in
cavitatea bucala. Poate provoca o arsura chimica puternica.
Reprezentanti: Temp-bond, Dentin-pasta, Tempfill, Zinoment.
Plastobtur-material de consistență chitoasă, cunoscut sub denumiri ca:Indiana, Provimat, Cavidur,
Citoperca etc. Toate componentele pastei sunt incluse într-o substanță organică insolubilă în apă, dar
care absorbe apa. Reacția de priză are loc în cavitatea bucală printr-un proces de absorbție a apei din
mediul bucal.
Componența:
Sulfat de Ca anhidric sau semihidric(ghips)
Oxid de zinc
Vehicul gras
Diverse substanțe aromatizante
Coloranți
Calități defecte:
Are o duritate medie
Rezistență scăzută în mediul bucal
Culoare lasă de dorit
Rău conductor de căldură
Aderență relativ scăzută la pereții cavității
Timpul de aderență în mediul umed variază de la 30 min. La cîteva ore
Indicații:
-închiderea obturațiilor de bază/panamentelor cu antiseptice, antibiotice,calmante
-închiderea pansamentelor arsenicale în cavitățile de pe suprafața ocluzală
-combaterea hiperesteziei dentinare.

Vinoxolul (cimentul zinc-oxid-guajacol) se produce industrial în cutii speciale; în set intră pulbere şi
lichid, păstrate separat. Masa principală a pulberei o constituie oxidul de zinc — 89%, sulfatul de
calciu — 5%, carbonatul de calciu — 6%, iar lichidul reprezintă o soluţie de polistirol (5%) în
guajacol (derivat al eugenolului).
Masa păstoasă este preparată dintr-o porţie de pulbere şi 9-10 picături de fluid pe lamă de sticlă,
malaxând cu o spatulă metalică.
Vinoxolul posedă o duritate sporită, proprietăţi antiseptice şi aderă bine la ţesuturile dure dentare.
Nu irită pulpa dentară. Fiindcă prezintă o rezistenţă sporită, poate fi folosit pentru obturarea cariilor
dinţilor de lapte pentru o perioada îndelungată de pîna la 6-7 luni.

Gutaperca — este un preparat compus din sucul coagulat al arborelui Isonandra guta, amestecat în
proporţii variabile cu oxidul de zinc. Gutaperca este o compoziţie monocomponentă termolabilă,
adică devine plastică prin încălzire şi se întăreşte prin răcire. Temperatura de ramolire şi duritate
variază după raportul de amestec dintre guta şi oxidul de zinc, astfel:
amestecul 1 parte guta şi 4 părţi oxid de zinc are temperatura de înmuiere 94°C;
amestecul de 1 parte guta şi 7 părţi oxid de zinc are o duritate medie şi are temperatura de înmuiere
94-100°C;
amestecul saturat de oxid de zinc are duritatea cea mai mare şi temperatura de ramolire — între 100-
105°C.
Pentru a deosebi cele trei tipuri de gutapcrcâ se adaugă diverse substanţe colorante: roz,
galben, negru etc.
In stomatologia terapeutică gutaperca este reprezentată sub formă de bastonaşe sau conuri de
diferite mărimi/ de culoare albă sau roză, utilizate şi în obturaţia mixtă a canalelor radiculare,
Calităţi şi defecte:
nu conduce căldura şi electricitatea;
uşor de aplicat şi îndepărtat;
duritate relativă/ transmite presiunile;
nu aderă la pereţii cavităţii/ închiderea fiind neetanşă;
este insolubilă In fluidul bucal;
culoarea lasă de dorit.
Cerințe către materialele de obturație provizorii.

* să adere relativ bine la pereţii dentari şi să asigure o etanşare bună a cavităţilor de orice
localizare prin impermeabilitate şi adaptare marginală adecvată;
• să fie suficient de trainice pe un termen util [necesar] (în mediu - până la două săptămâni);
• sa fie introduse, aplicate şi modelate uşor şi simplu în cavitatea carioasă;
• să fie îndepărtate cu uşurinţă din cavitatea carioasă cu ajutorul instrumentelor de mână sau a
celor rotative;
• să nu coloreze dintele.
• să fie ieftine, întrucât prin folosirea lor curentă se consumă, în general, cantităţi mari;
• să poată fi conservate îndelungat în condiţiile obişnuite ale unui cabinet stomatologic;
• să aibă un timp de priză convenabil (5 — 20 de minute);
• să aibă în mediul bucal o rezistenţă mecanică suficientă la acţiunea forţelor de masticaţie, uzură
• să nu inactiveze substanţele medicamentoase ale obturaţiilor curative;
• sa fie indiferente [neiritante, nedăunătoare] pentru pulpa dentară, ţesuturile dure dentare, şi
parodonţiul marginal;
• să acţioneze stimulator asupra pulpei dentare;
• să aibă în mediul bucal o rezistenţă chimică (să nu fie influenţate de acţiunea solubilizantă a
salivei), pentru a putea fi menţinute cel puţin 15-30 zile;
• să posede proprietăţi antiseptice;
• să nu intre în combinaţie chimică cu medicamentele pe care le protejează;
• să nu conţină componente ce perturbează procesele de adeziune şi de priză a materialelor pentru
obturaţii de durată;
• să fie plastice;
• să fie indiferente [neiritante, nedăunătoare] faţă de ţesuturile moi ale cavităţii bucale;
• prin compoziţia lor să nu fie nocive faţă de întregul organism;
• să posede funcţii stimulatorii asupra pulpei;
• să fie bune izolatoare termice şi electrice;
• să prezinte un gust şi miros agreabil, sau acestea să lipsească defel;

Indicaţii către utilizarea materialelor de obturaţie provizorii.

- obturatii de baza,inchiderea etansa provizorie a cavitatii dupa umplerea canalului radicular.
- coafaje indirecte
- acoperirea pansamentelor calmante
-Tratamentul cariei profunde
Tratamentul pulpitei prin metoda biologica
-In unele cazuri pot fi folosite ca obturatie izolatorie sub obturatia de durata si pt fixarea provizorie a
puntilor dentare si a coroanelor artificiale.
-Obturarea dintilor deciduali
-ptr refacerea morfofunctionala temporara a tesuturilor dure dentare.
Materialele pentru obturaţie de bază izolantă, cerințe către ele. Indicaţiile pentru aplicare.

Sunt indicate : *pt izolarea pulpei si dentinei dentare de iritantii exteriori ,actiunea nedorita a
materialelor obturatorii permanente,de factori nocivi
* pt tratamentul manifestarilor inflamatorii ale pulpei si stimularea functiei ei plastice.
Ca obt.izolatorie se folosesc:
- Ciment fosfat si cement hidrofosfat
- Cement policarboxilat
- C.glasionomere
- Sisteme adezive ale compozitelor
- Lacuri izolatorii
Cerinte: - sa nu afecteze pulpa dentara
-sa posede rezistenta mecanica suficienta
- sa fie plastica
- sa manifetse adeziune buna a obturatiei
- sa fie radioopaca
- sa aiba coeficient de dilatare termica aproape de cea a dintelui
- sa nu inactiveze substantele medicamentoase ale obturatiei curative
- sa protejeze pulpa dintelui de actiunea toxica a obturatiei permanente.
- sa nu modifice culoarea dintelui

Materiale pentru obturaţie de bază curativă, cerinţe către ele. Clasificarea lor.

Acest gen de materiale se folosesc pt tratamentul manifestarilor inflamatorii ale

pulpei,stoparea raspindirii lui si stimularea functiei plastice si regeneratorii a pulpei dentare.Se
utilizeaza in tratamentul cariei profunde si a pulpitei.
Cerinte:
- Sa nu afecteze pulpa dintelui
- Sa aiba efect antinflamator si reparator asupra pulpei
- Sa exercite actiune bactericida si bactreriostatica
- Sa exercite actiune odontotropa
- Sa manifeste o adezivitate buna
- Sa fie plastica’
- Sa suporte presiunea masticatorie dupa intarire
Clasificare:
1. Materiale cu continut de hidroxid de calciu
Autop(Life,Dycal,Calcicur)
Fotop(Calcimol,Ultra Blend)
2. Cimenturi Zn eugenol(ciment zinc-oxid-eugenol propriu-zise(ZOE);cu umplutura polimer(cu
polimetacrilat de metil);cu alumina si acid ortoetoxibenzoic(EBA)
Cavitec, Kalsogen Plus, Eugespad
3. Paste curative cu fluor:Gel Elmex, ciment Zn fosfat cu fluor
4. Paste curative combinate(gata preparate,preparate in farmacii)
Exemple: Pulpomixin, Dontisolon
Materiale pentru obturațiile coronare de durată. Cerinţele către ele.

Cerinte :
- Adeziune buna la tesuturile dentare
- Biocompatibilitate buna si netoxicitate
- Coeficient de dilatare termica aproape cu cel al dintelui
- Rezistenta la compresiune
- Stabilitate marginala buna
- Proprietati estetice
- Rezistenta la abraziune
- Stabilitatea culorii dintelui
- Radioopacitate
- Consistenta densa

Materialele compozite. Clasificarea. Caracteristica.

Clasificare:
Dupa dimensiunile particulelor umpluturii:
 Macrofile –in componenta lor intra umpluturi anorganice cu marimea particulelor de la 2-
30mkm.Ca umplutura serveste cuartul,ceramica.Sunt autopolimerizabile.Pot fi folosite la dintii
depulpati ca obturatie de baza /de durata.
 Minifile- au marime mai mica a particulelor de la 1-3-5 mkm.Sunt fotopolimerizabile .
 Microfile- particulele au dimensiune de la 0,4- 0,8 mkm.Sunt fotopolimerizabile
 Hibride –au in compozitia lor particule de umplutura anorganica de dimensiuni mari 0,05- 1mkm
 Microhibride – ele prezinta o umplutura hibrida ultrafina si matrice polimera modificata.
 Compozite total facute.
Mod de polimerizare
 Auto(chimica):lichid+pulbere sau 2 paste:de baza-monomer,umplutura,accelera;catalitica-
monom,umpl,initiatorul
 Foto(cu lumina)
 Termica
 Dubla(dual cure)
Dupa consistenta
 Viscoase
 Fluide
 Compactabile
Compozitie:
Nesarjate(contin doar faza organica)
Sarjate(in faza organica sunt dispersate part de umplut anorg)
Destinatie: pn obt dintilor mastic,frontali,compozite universale
 Indicaţii către utilizarea cimenturilor silicate şi silico-fosfate.
Silicatele Sunt folosite pt:
 obturarea cavitatilor carioase de cl 3-4
 obturarea cavitatilor carioase ale premolarilor –caz exceptional
 obturarea cavitatilor de clasa 1 la frontali pe fete orale
Silico-fosfatele sunt folosite pt:
 obturarea dintilor temporari
 obturatii provizorii
 obturarea cavitatilor de pe premolari si molari cl 1 -2
 obturarea cavitatilor carioase cervicale
 fixarea coroanelor jacket ceramice

Proprietăţile pozitive şi negative ale cimenturilor.

P.pozitive:
* aderenta buna la peretii cavitatii
* este plastic
* hipotermoonductor
* radioopac
* relativ inofensiv pt pulpa dintelui
*hidrorezistenta

P.negative:
* instabil fata de lichid bucal
*nu este suficient rezistent
*difera de tesuturile dintelui prin culoare
* este poros
* se micsoreaza in volum
* timp redus de manipulare

Tehnica de preparare a Silidontului si Silicinei

Silidont (cement silico-fosfate) Silicin (cimenturi silicate): se malaxeaza pe partea neteda a lamei de
sticla, cu o spatula de masa plastic. Aditia treptata a pulberii la lichid, cca 1 min. Masa e gata cind la
o presiune usoara cu spatula suprafata devine umeda- nu e colanta. Aceste cimenturi mai pot fi
malaxate prin mijloace mecanice daca sunt livrate in forma de capsule.
Silidontul este introdus in cavitatea carioasa in portii separate,condensindu-le minutios cu
fuloarul.Obturatia este acoperita cu vaselina,ceara sau lac.Peste citeva minute dupa intarirea
obturatiei pacientul este rugat sa inchida gura pentru a controla ocluzia.Aplicind in prealabil hirtie
de indigo pe dintele obturat,pacientul este rugat sa faca miscari de mastecare.La prezenta unor
amprente pe obturatie excesul de material obturator este indepartat cu ajutorul unei pietre de
carborund,freze de finisare.Apoi,obturatia este lustruita cu polire(freze de lustruit).
La obturarea unor cavitati carioase mici de clasa I si a V-a ,dupa aplicarea unei captuseli din ciment
fosfat de zinc,este introdus cimentul silicat printr-o singura portie,astfel in cit sa nu fie perturbata
integritatea obturatiei,deoarece ultma poseda o aderenta scazuta.
Indicaţiile obturațiilor de ciment
Cement fosfat
-ca obturatie izolanta sub obturatie permanenta
-pentru a obtura carii la dinti de lapte
-pt a obtura dintii ce mai apoi se vor acoperi cu coroane artificiale
-pt a obtura canale radiculare
Cementuri ionomerice si stecloionomerice
-pt a obtura cav de clasa 1,3,5
-pt a obtura dintii de lapte
-pt a obtura carii in zona cervicala, radiculara
-pt a sigila fisuri, a acoperi marginile coroanei
-pt a substitui dentina
-pt a obtura canale radiculare
Se mai folosesc:
- pt obturarea leziunilor de origine necarioasa
- ptsigilarea fisurilor
- pt tratamentul cariilor cu utilizarea unor tehnici de preparare prin tunelare.
- pt fixarea constructiilor protetice
- pt fixarea intracanalara a incrustatiilor si pivotilor metalici.
- pt fixarea coroanellor Jacket ceramice.

Amalgam, caracteristica, proprietăţile fizico-chimice.

Amalgamul este un aliaj pe bază de mercur care mai conţine argint, cupru, staniu şi uneori, cantităţi
mici de zinc, paladiu sau indiu ,folosit în stomatologie pentru obturatii coronare de durata
In dependent de numarul metalelor care intra in component lor,
Amalgamele se clasifica in:
- BinareHg +(Cupru sau Paladiu sau Cadmiu)
- Tertiare Hg+ Argint +Cositor
- Cuaternare Hg+Argint+Cositor+Cupru
Amalgamele se livreaza in forma de: capsule, aliaj (pulbere Hg +pulbere Ag), fiole.
Proprietati fizico-chimice:
- Au duritate inalta
- Sunt stabile in mediul buccal
- Coefficient inalt de dilatare
- Priza indelungata (3-4 ore prima priza, 24 ore prize definitiva)
- Conduc electricitatea, tempeartura
- Sunt toxice ptr oranismul uman
- Neadeziv
 Indicaţiile obturațiilor de amalgam.
 Obturarea cavitatilor carioase in situatii clinice, cind este necesara o rezistenta inalta o obturatiei.
 Obturarea cavitatii carioase de clasa I si a II, si de clasa V ( a dintilor laterali), in dintii temporari si
permanenti
 Obturarea preponderent a molarilor superiori, adica anume acolo, unde respectivul material
obturator nu este vizibil atunci cind persoana zimbeste
 Obturarea cavitatilorcarioase atunci cind e neglijabil efectul estetic
 Uneori amalgamul este intrebuintat pentru obturarea cavitatilor de clasa V in premolarii
maxilarului inferior, in care plombele din ciment se distrug sub actiunea salivei.

Contraindicaţiile obturațiilor de amalgam.

- La dintii frontali, deoarece materialul este nefizionomic.
- La cavitatile cu peretii camerei pulpare subtiri (din cauza toxicitatii)
- In apropierea protezelor ce contin aur (creeaza galvanism bucal)
- La pacientii de virsta tinara (contraindicatie relativa)
-la pacienții cu număr mare de leziuni restaurate cu amalgam, la care s-au diagnosticat prin
exameneclinice si de laborator,intoxicații cronice cumercur, prin corodarea suprafețelor obturațiilor;
- la pacienții care în antecedente au prezentat reacții adverse la amalgam.

Proprietăţile pozitive şi negative ale obturațiilor de amalgam.

Calitati:
- Sunt dure
- Sunt stabile in mediul bucal
- Sunt ieftine
- Se supun lustruirii
- Plastice
- Usor manipulabile
Neajunsuri:
- Coefficient inalt de dilatare
- Priza indelungata (3-4 ore prima priza, 24 ore prize definitiva)
- Conduc electricitatea, tempeartura
- Sunt toxice ptr organismul uman (atit pacient, cit si medic)
- Sunt nefizionomice
- Pot crea galvanism bucal daca in cavitatea bucala mai sunt alte lucrari protetice acre
contin metal.
- Irritant pentru pulpa
Tehnica de preparare ale obturațiilor de amalgam de argint prin metoda manuală şi în
amalgamator.

(Manual)Amalgamul se prepara in varianta clasica in godeu de sticla /portelan in care se

introduce pilitura de metal si mercur 4:1 .Amalgamul se tritureaza riguros cu pistilul,efectuind
miscari circulare puternice cu presiune timp de 1,5-2 min pina se formeaza o masa plastica
omogena ce se lipeste de peretii godeului .amalgamul nu se spala.Se prepara intr-o camera
speciala cu ventilatie .
Amalgamator –aparat special care prezinta un vibrator(malaxor)electric cu nr mare de
oscilatii/min prevazut cu releu de timp.In aparat se introduc si se fixeaza capsule Cu o
cantitate dozata de pilitura si mercur 4:1.Capsula se inchide si se introduce in clema
aparatului.Timp de vibratie necesar =40 sec.Amalgamatorul scutura capsula prin miscari de
dute-vino , triturind mercurul cu aliajul metalic deasupra unei tavite.

78. Tehnica de obturare a cavitaților carioase cu amalgam de argint.

1) Prepararea cavitatii carioase
Se prepara dupa princiipile generale si
-se extinde pina la zonele immune dupa Black
-cavitatea e in forma de cutie cu unghiuri drepte intre peretii si fundul cavitatii ?
-se fac retentii la jonctiunea smalt-dentina
-se face bizotarea smaltului sub 45 grade
2) Aplicarea obturatiei izolatorii
Din cauza ca amalgamul conduce bine e claudra e necesara aplicarea obturatiei izolatorii din ciment
zincfosfat, policarboxilat si sticloionomer.Grosimea stratului e de 1-1.5 mm.
3) Prepararea amalgamei
Se face manual prin utilizarea mojarului si pistilului sau mechanic cu ajutorul amalgamatorului timp
de 15-60 secunde. La comprimarea intre degtee, amalgamul corect preparat emite un sunet crepitant.
4) Aplicarea condesarii in cavitatea si condensarea
Se introduce in portii mici si fiecare strat se condenseaza si se indeparteaza mercurul de pe
suprafata. Dupa care se aplica un strat nou.
5) Modelarea amalgamei
De la inceput se face cu un bulete de vata muiat in spirt. Apoi de ex cu excavatorul s eindeparteaza
stratul de la suprafata si se fac fisuri.
6)Slefuirea
Se face pentru a diminua porozitatea si pentru a asigura o adeziune cit mai buna la margini.
7)Slefuirea si poleirea
Se face circa peste 24 ore. Slefuirea s efface cu peite de carborund, freze de finisat. Lustruirea se
face cu cupe de cauciuc, discuri.
80. Tehnica de preparare şi aplicare a obturaţiei de bază izolante
Pe suprafata sticlutei se amesteca praful cu lichidul cu spatula, in raport=2gr. Praf la 0,5 ml. de
lichid. Masa de praf se imparte cu spatula in 4 parti egale, dintre care ultima se imparte in 1/8 si
1/16 parti si se aplica consecutive cu lichidul pina la formarea unei mase omogene.
Timpul de malaxare nu va depasi 90 sec. Consistenta se considera normala daca la desprinderea
spatulei de la masa ea nu se va lipi de instrument ci va forma dinti pari(zimti) de inaltime pina la 1
mm. Obturatia izolatorie corect executata se aplica pe planseul si 2/3 din peretii cavitatii carioase
pina la jonctiunea smalt-dentina.Ea nu trebuie sa perturbeze configuratia cavitatii formate.
Obturatia izolatorie nu trebuie sa iasa pina la marginile cavitatii, deoarece se va dizolva/resorbi.
Aceasta va duce la afectarea adeziunii marginale a obturatiei aplicate,caderea ei, sau formarea
cariei secundare. In cav de cl 5 obturatia izolatorie trebuie sa acopere uniform planseul si peretele
gingival al cav , fara sa iasa la suprafata externa.

81.Tehnica de obturare a cavităţilor cu materiale compozite autopolimerizabile.

-La obturarea cavitatilor carioase de clasa 1 cu materialele compozite autopolimerizabile de
obicei sunt utilizate macrofile sau materiale compozite hibride sau macroumpluturi care
rezista solicitarilor masticatorii mari. Dupa efectuarea gravajului si introducerea adezivului
amelar materialul pregatit este introdus in una-doua portii,paralel cu fundul cavitatii cu un mic
surplus pe suprafata obturatiei, deoarece contractia compozitului este orientata spre pulpa
dentara.

82. Cimenturile ionomeri de sticlă.

Clasificare:
A.Dupa utilizare
a.CIS de cimentare a lucrarilor protetice (CIS clasa I)
b.CIS de restaurare coronara (CIS clasa II)
Indicatii
-leziuni cervicale ( carioase sau necarioase)
-leziuni ocluzale minime tratate minimal invaziv
-leziuni aproximale tratate minimal invaziv
-refacerea dintilor temporari
-restaurari provizorii
-refaceri de bonturi
c.CIS pentru obturatie de baza (clasa III) (propriu-zisa)
Indicatii
-tehnica sandwich inchis (clasic sau modern)
-tehnica sandwich deschis
d. CIS de sigilare ( clasa IV)
B. dupa mecanismul de priza
a. autopolimerizabile
b.fotopolimerizabile
C. dupa compozitie
a.conventionale
b.cu adaos de particule metalice
c. anhidre
D. dupa modul de prezentare :
a. sistem bicomponent
 - clasic: lichid (solutie apoasa a copolimerului acidului acrilic) + pulbere (silicat dublu de aluminiu
si calciu;
- anhidru: lichid (apa, acid tartric) + pulbere (silicatul clasic + coplimerul liofilizat si amestecat cu
silicatul
b. sistem monocomponent: pasta
Proprietati:
A. aderenta crescuta la smalt si dentina
B. efect carioprofilactic
C. biocompatibilitate inalta
D. grad redus de conductibilitate termica (similar cu dentina)
E. rezistenta scazuta la uzura (nu se aplica in zone cu stopuri ocluzale);
F. estetica necorespunzatoare datorita lipsei de transluciditate;
G. suprafata rugoasa

Tehnica de preparare a cimenturilor ionomeri de sticlă. Indicaţii către utilizare.

Praful se amesteca bine. Se amesteca praful cu lichidul in proportiile indicate de compania
producatoare. Cimentul se aplica in cavitatea umeda, suprafata nefiind complet uscata; intrucit
concentratia inalta a ionilor creeaza premise pentru difuzia lichidului dentinar din canaliculi. Dupa
introducerea cimentului se aplica lacuri protectoare. Priza finala- in 24 h.
Priza CIS se desfasoara in 3 etape succesive.
1. Dizolvarea (ionilor)- acidul reactioneaza cu particulele superficiale de sticla, se eliberea ionii de
Al, Ca, Na, K, F
2. Ingrosarea (sau gelificarea primara)/ dureaza aproximativ 7 minute
3. Solidificarea- poate dura de la 3 ore la 7 zile, se elibereaza ioni de Al care si asigura rezistenta
finala.
Indicatii pentru aplicarea CIS
• Cav clasa III, IV,V
• Plombarea afectiunilor necarioase, hipoplazie, eroziune
• Dintii de lapte-toate clasele
• Ca captuseli izolatorii
• Baza pentru restaurare
• Refacerea coronei sub coronite artificiala
• Fixarea constructiilor ortopedice
• Plombarea canalelor
Tehnica de obturare a cavităţilor cu diferite materiale compozite fotopolimerizabile.
-Tehnica de obturare a cavitatilor cu materiale fotopolimerizabile are in prezent si termenul
de,,restaurare estetica,, .Cel mai des se efectueaza o restaurare directa care presupune restabilirea
sau respectrea parametrilor esteticisi functionali ai dintelui cu ajutorul unor materiale compozite.
Restaurarea cu succes a dintelui, folosind materialele compozite fotopolimerizabile prevede
executarea precisa a regulilor de lucru cu sistemul adeziv si cu materialul de restaurare si include, de
asemenea,respectarea obligatorie a undei succesiuni(algoritm)oarecare de actiuni:
-Anestezia
-Alegerea culorii materialului de restaurare
-prepararea cav carioase
-izolarea dintelui de fluidul bucal
-aplicarea matricilor,portamatricilor si penelor
-prelucrarea si uscarea cavitatii
-garnituri overlay
-gravajul smaltului,peretilor si fundului cavitatilor
-indepartarea gelului acid si uscarea
-aplicarea primerului
-aplicarea adezivului
-aplicarea matricei
-introducerea compozitului-introducerea strat cu strat, grosimea nu mai mare de 2mm.
-slefuirea si lustruirea obturatiei
-postbonding-presupune aplicarea pe obturatia intarita si prelucrata defintiv a unui strat de sigilant
pentru lichidarea microfisurilor dintre obturatie si smalt.
-flourizarea smaltului-acoperirea smaltului cu un preparat ce contine fluor.
-fotopolimerizarea de finisare-din toate partile.

Cerineţele către obturaţiile de durată.

1) Sa fie stabile din punct de vedere chimic in mediul bucal. Sa fie nealterabile in contact cu
alimentele, saliva, lichidul bucal, microorganism, medicamente etc.
2) Sa fie rezistente din punct de vedere mechanic deoarece in timpul masticatiei apar
suprasolicitari mari.
3) Sa aiba culoare, transparenta, transluciditate, fluorescent cit mai aproape de cea a dintilor
naturali.
4) Sa fie rezistente la abraziune.
5) Sa posede aderenta buna la peretii cavitatii.
6) Un timp indelungat sa pastreze forma si volumul, sa posede coefficient de contractie sau
dilatarae asemenator cu cel al tesuturilor dentare.
7) Sa posede proprietati bune de manipulare, sa fie cit mai plastic la introducere incavitate sis
a posede un timp mai indelungat de lucru.
8) Sa fie minim dependente de umeditatea la obturare si polimerizare.
9) Sa nu lezeze pulpa dintelui, parodontiul marginal, mucoasa cavitatii bucale etc.
10) Sa nu contina component toxici, nocivi pt sanatatea pacientului si personalului medical.
11) Sa posede actiune protectoare contra recidivelor de carie la hotare dintre obturatie si
tesuturile dintelui.
12) Sa conduca rau caldura, ca sa se excluda excitarea termica a pulpei de la alimente fierbinti
si reci.
13) sa fie radioopac pt a asigura posibilitatea controlului vizual a calitatii plombei si relevarea
recidivei cariei.
Preparate medicamentoase care au acţiune antiinflamatore asupra pulpei dintelui.
Antiinflamatorii specifice
Compuşi antiinflamatori specifici (derivaţi ai cortizonului) sunt utilizaţi în terapia endodontică
doar ca aditivi în preparatele pe bază de antibiotice cu administrare locală.Administrarea pe cale
sistemică a cortizonilor nu îşi găseşte utilitatea. Administrarea cortizonilor pe cale locală este
limitată de efectul inhibitor pe care aceştia îl au asupra ţesutului conjunctiv, întîrziind vindecarea.
Principalii derivaţi ai cortizonului sunt:
-Dexametazona;
-Betametazona;
-Hidrocortizon acetat;
-Triancitolom acetonid.

Antiinflamatorii nespecifice
Compuşii antiinflamatori nespecifici (nesteroidieni - AINS ) îşi regăsesc utilizarea în endodonţie
doar în administrare sistemică. Administrarea pe cale locală (paste) este insuficientă, cantitatea de
substanţă activă fiind insuficientă pentru un efect terapeutic corespunzător. Aceste medicamente au
în comun 3 efecte: antiinflamator, antialergic şi antipiretic. Alegerea preparatului se va face în
funcţie de efectul terapeutic vizat:
Effect antiinflamator effect antialergic
Acid acetilsalicilic + +
Fenacetina +- +
Paracetamol +- +
Ibuprofen/Ketoprofen + +-

Există la ora actuală o gamă foarte largă de preparate ce includ antiinflamatorii nesteroidieni precum
şi alţi ingredienţi. Cu toate că sunt considerate a fi relativ „sigure” în ceea ce priveşte efectele
secundare şi reacţiile adverse, în prescrierea lor se va ţine seama de indicaţiile producătorului.

Acţiunea odontotropă a unor preparate medicamentoase. Numiţi-le

Materialele curative exercita o stimulare a functiei plastice si regeneratorii a pulpei dentare.
1. Materiale cu continut de hidroxid de calciu
Exemplu:hypocal, calxyl (apoase), calcevit, dycal, kenlife (cementuri)
2. Cimenturi Zn eugenol
Exemplu: Cavitec, Kalsogen Plus, Eugespad
3. Paste curative cu fluor
Gel Elmex, ciment Zn fosfat cu fluor
4. Paste curative combinate
Exemple: Pulpomixin, Dontisolon
Mecanismul de acţiune a pastei arsenicale. Termenii de aplicare
• Fiind o toxină protoplasmatică --actiune citotoxică directă.
La contactul cu anhidridă arsenioasă are loc denaturarea (coagularea) proteinelor, iar în straturile
subjacente ţesutul pulpar se necrotizează;
• Efect blocant asupra compuşilor de tiol, cu funcţia de cofermenţi ai respiratiei - paralizănd
respiraţia tisulară, la care sunt sensibile elementele nervoase.
• Vasele sangvine se dilată, sporeşte tensiunea intratisulară, se produce hemoragia în ţesutul pulpar
inconjurător; Blocarea sinapselor neurofibrelor simpatice => dereglarea tonicităţii şi dilatarea
vaselor sangvine, se dezvoltă staza sangvină şi tromboza.
Toate acestea duc la stoparea circulaţiei sangvine în pulpă.
Apar hernoragii, care depind de modificarea peretilor vasculari.
Edemul aduce la compresiunea ţesuturilor pulpare.
• Hipoxie celulară, cariorexă şi moartea odontoblastelor.
• Сelulele conjunctive, în speciaI histiocitele, cresc ca mărimee de 3 — 4 ori (se tumefiază).

Pasta arsenicală, Pulbere, Fibre - pansament menţinut 48h-pluriradiculari şi 24h monoradiculari.

Granulele roz, conţin 1 mg de trioxid de arsenic.
Necroza pulpei in decurs de 24 ore 1a monoradiculari, şi 48 ore — în dinti pluriradiculari
Granulele albastre - 0,5 mg.
Necroza pulpei în decurs de 48 ore în monoradiculari, şi 72 ore —pluriradiculari

Pasta formadehidă 6/8 zile – monoradiculari ; 10-14 - pluriradiculari

 Componenta pastelor arsenicale si nearsenicale.
Pasta arsenicală :
1. Anhdridă arsenioasă (trioxid de arsenic), exercită asupra pulpei o actiune necrozantă.
2. substanţe medicamentoase anestezice (pentru jugularea rapidă a sindromului dolor), — anestezice
locale (dicaina);
3. substante medicamentoase antiseptice drastice (suprimarea microflorei in cavitatea dintcelui,
prevenind răspândirea mi/o in tesuturi adânc localizate, dezinfectarea pulpei in ducturile dentinare şi
in ramifcatiile deltoide), — timol, acid carbolic, ulei de camfor, iodoform, ulei de cuişoare, eugenol;
4. substante medicamentoase, ce inhiba difuziunea arsenicului în ţesutul pulpar şi diminuează prin
aceasta actiunea lui toxică de la toxinele, eliberate la necroza elementelor celulare.
Pentru prelungirea actiunii arsenicului pot fi folosite substante astringente (tanin).
Astfel de paste cu actiune prolongată sunt utilizate, dacă pacientul nu se poate prezenta la
stomatolog in următoarele două zile apropiate.
Pasta arsenicală produsă In formă dozată, de granule de diferite culori (verde, albastru), dependentă
de termenii necesari pentru aplicarea pastei.
Pastele nearsenicale:
Paraformaldehida:
Trioximetilen
Anestezic(cocaine,anestezina,trimecaina,dicaina,pantocoina)
Clorfenol
Efedrina
Oxizi de metal(pu colorare)
Adiditive(alicirina,metilsilicon,carboximetil de celuloza,ulei de cuisoare,eugenol)
Paraformoldehida — polimer solid, care este un produs de polimerizare a formaldehidei.
Acțiune bactericidă manifestă, legată de degajarea paraformaldehidei în stare gazoasă.
Pentru prepararea pastei este utilizată pulberea de paraforrnaldehidă şi anestezină 2:1, amestecată cu
eugenol sau fenol.
La temperatura cavităţii bucale paraformaldehida se depolimerizează lent, disociind treptat molecule
de formaldehidă şi degajînd un monomer (de formaldehidă), ceea ce duce la deshidratarea şi
mumifierea pulpei.
Pasta se malaxează doar pe bază de ulei. Este important de a exclude prezenţa apei in pastă,
deoarece în asemenea situaţie paraformaidehida se transformă rapid în soluţie de formaldehidă.
Substante medicamentoase utilizare pentru pastrarea vitalitatii pulpei radiculare.

Etapele de deschidere a camerei pulpare. Structura spatiului endodon

tic.

Etapele:O corectă cavitate de acces spre canalele radiculare trebuie să rezulte după
îndepărtarea în totalitate a plafonului camerei pulpare.

Cavitatea de acces va fi modelată sub forma de con cu baza largă privind spre fața
ocluzală și vîrful orificiului canalului (cînd unul singur) sau spre podeaua camerei pulpare
(la pluriradiculari).

Asigurarea vizibilităţii directe a fundului camerei pulpare

Forma cavităţii carioase şi camerei pulpare deschise trebue să asigure accesul direct către
canalele radiculare cu instrumentele endodontic

Crearea accesului la camera pulpară la incisivii superioriLocul de elecție, în vederea

trepanării dintelui și a cateterizării canalului radicular, se află pe fața palatinală, la
jumătatea distală dintre cingulum și marginea incizala
La premolari superiori

Locul de elecție pentru trepanare este la mijlocul șanțului intercuspidian în direcția cuspidului
vestibular

Molarii superiori
 Locul de elecție pentru trepanație este în mijlocul feței ocluzale în direcția cuspidului
mezio-vestibularLocul de elecție pentru trepanație se află în partea mezială a gropiței
centrale a feței ocluzale și în direcția meziale-vestibulare.

La incisivii inferiori

Trepanarea se efectuează în centrul feței linguale

La molarii inferiori

Locul de elecție pentru trepanație se află în partea mezială a gropiței centrale a feței
ocluzale și în direcția meziale-vestibulare.

.Cerinţe către materiale de obturaţie a canalelor radiculare.

1. Materialele trebuie să fie simple în preparare (malaxare) şi să se introducă uşor in canalul

radicular.
2. Materialele trebuie să fie uşor evacuate, în caz de necesitate, din canalul radicu-trebuie
3. Materialele trebuie să inchidă ermetic canalul radicular.
• lichide — pentru pătrunderea în toate ramificatiile canalelor şi difuzia in canaliculii dentinali.
• să nu-şi modifice cu timpul volumul.
• să nu se dizolve în salivă şi alte lichide.
• să fie rezistente faţă de microorganisme.
• sa nu se resoarbă în timp dincanalele radiculare.
4. Materialele trebuie să fie radioopace, pentru a controla calitatea obturării canalelor radiculare. 5.
Materialele trebuie să aibă o culoare, care va permite deosebirea ei de culoarea dentinei, fapt ce va
ușura in caz de necesitate dezobturarea canalului
6. Materialele nu trebuie să coloreze tesuturile dentare
7. Materialete trebuie fie histofile:biologie compatibile să nu irite ț.periapicale
8. Materialele trebuie să aiba acţiune bactericidă.
9. Materialele trebuie să se sterilizeze uşor şi să se mentină sterile, să fie rezistente chimic.
10.Timpul de priză destul de îndelungat, pentru a asigura o activitate normală a medicului.
11. Materialele trebuie să aiba un preţ redus.
12. Materialele nu trebuie să producă o reacţie imunologică de răspuns (să nu exercite o acţiune de
sensibilizare).
13. Materialele nu trebuie să aiba proprietăţi mutagene și cancerigene.
 Compoziția, proprietăţile şi tehnica de preparare a fosfat-cimentului
pentru obturarea canalelor radiculare
Sunt de 2 tipuri :1)ptr cimentare,fixare
2)ptr celelalte utilizari.
Fiecare varianta se prezinta in 2 clase:
1-cu priza rapida
2-cu priza normala.
Compozitie:
Lichid incolor,alcatuit din acid ortofosforic si apa la care se adauga o cantitate mica de aluminiu si zinc
Pulbere de culoare galbuie , formata in principal din oxid de zinc calcinat.
Indicatii:-Obturatii de baza in cavitati medii sau reduse,
Obturatii de baza in cavitati profunde dar cu protectie pulpo dentinara prealabila
Captusirea peretilor nesustinuti
Fixarea aparatelor protetice conjuncte
Nivelarea fundului cavitatilor orizontale,
Obturatii de canal
Fixarea fragmentelor modelelor de ghips fracturate.
Tehnica de preparare
1.Metoda saturaţiei progresive care constă în adăugarea succesivă de rate de pulbere la un anumit număr de
picături de lichid în cazul în care pulberea şi lichidul sunt ambalate în flacoane de sticlă sau/ polistiren.Sunt
necesare o placa din sticla groasa si o spatula din otel inoxidabil.Timpul de lucru variaza in functie de produs.
2.In cazul cementurilor predozate in capsule,lichidul si pulberea aflate in compartimente separate sunt puse in
contact cu ajutorul unui sistem de presare,iar pasta se obtine prin malaxare mecanica.
Produse comerciale:Zinc Cement(S.S.White),Adhesor(Spofa Dental)
 pulbere :lichid = 1,5:1,0
 Consistenta cimentului de captusire a cavitatii :
 Pulbere:lichid = 2,1:1,0

Timp pentru fixare : 3 min

Timp pentru captusire cavitati : 2min

Avantaje: uşurinţa introducerii in canal, solubilitatea redusă în fluidul tisular, adezivitatea bună la
pereţii canalului, radioopacitatea, acţiunea antimicrobiană in primele două zile.
Dezavantaje: Se întăreşte repede (4-6 min), fapt ce duce la imposibilitatea obturării supli-mentare a
canalului, în caz de necesitate;
• Probabilitate înaltă de iritare a ţesuturilor periapicale din cauza conţinutului sporit în masa de
ciment a acidului fosforic
• Materialul nu se resoarbe în cazul refulării accidentale după apex;
• Resorbarea cimenturilor în trimea apicală;
• Imposibilitatea dezobturării canalului în caz de necesitate
Compoziția, proprietăţile, şi tehnica de preparare a pastei “Zinc-eugenol”,
“Endametazon”.

Folosit atât de sine stătător pentru obturarea canalelor radiculare, cât şi în calitate de sealer in
combinaţie cu conurile de gutapercă sau cu thermafille.
Eugenolul intră in reacţie chimică cu oxidul de zinc, care intră in componenţa conurilor de
gutapercă, forrnănd in canal o masă omogenă hidrofobă.
"Endomethasone" este un material pe baza pastei de oxid de zinc-eugenolin componenţa lui intră
corticosteroizi, antiseptice şi umplutură radioopacă.
Introducerea în componenţa pastei a corticosteroizilor (dexametazon şi hidro-cortizon) permite
scăderea riscului apariţiei reacţiilor dolore din partea periodonţiului după tratamentul endodontic,
chiar în cazul refulării intîmplătoare a materialului după apex.
Antisepticile (diiodotimolul şf paraformaldehida) asigură inactivarea resturilor organice în
canaliculii dentinali şi ramificaţfile deltoide, acţionează asupra microflorei focarului periapical in
caz de periodontite. Pe măsură ce pasta se Intăreşte în canal, acţiunea acestor substanţe se
diminuează, iar apoi Incetează.
Dacă endometazona intâtnplator refulează după apex, atunci eugenolul difundează foarte repede în
patul sangvin, iar apoi se rezorv şi alti componenti ai pastei, în aşa mod în cazul obturării canalului
cu endometazona au loc câteva procese:
• intărirea pastei în canal cu formarea unei mase insolubile;
• acţiunea antiinfiamatoare a corticosteroizilor înceteaz.ă odată cu întărirea pastei;
• acţiunca antiseptică a substanţelor curative, care scade treptat şi dispare pe măsura prizei
• resorbția pastei refulate în ț.periapicale
Datorită efectului terapeutic este indicată in tratamentul formelor distructive ale periodontitelor,
pulpitelor gangrenoase, in obturarea dintilor, care "nu rezistă ermetizării", dar ea poate fi folosită şi
în restul cazurilor, cănd este nevoie de obturat canalele radiculare.
Culoare roz-orange, de aceea, dacă nu a fost inlăturat surplusul de pastă din partea coronară a
dintelui, există riscul colorării coroanei dentare după tratamentul endodontic.
Ca acest lucru să fie evitat, firma "Septodont" a creat "Endomethasone ivory" (fildeşul).

Compoziția, proprietăţile şi tehnica de preparare a materialului “Foredent”.

Foredent,compoziţie :
Rasina resorcin-formaldehida pentru obturatia definitiva a canalelor.
Proprietăţi pozitive:antibacteriene, stabilitate dimensionala, este radioopac, ofera o sigilare
ermetica a canalelor,proprietăţi de manipulare bună,neutralitatea biologică după întărire;
Proprietăţi negative:toxicitate înaltă a componentelor;acţiune iritantă asupra ţesuturilor
periodonţiului;modificări de culoare a ţesuturilor dentare(-a coroanei dintelui în culoare roză).
Metoda de preparare a materialului:
La baza preparatelor din acest grup stă pasta rezorcină-formalină.Ea se prepară ex tempore
prin adăugirea la 2-3 picături de formalină(40% de soluţie apoasă de formaldehidă) rezorcină
cristalină pînă la saturare,apoi se adaugă un catalizator -2-3 cristale de cloramină.Fluidul obţinut se
amestecă cu oxid de zinc pînă la realizarea unei consistenţe păstoase.
Compozitia,proprietatile si tehnica de preparare a materialelor pe baza de
hidroxid de calciu.
Din acest grup fac parte:
Biocalex,Endoflax,Endocal(Septodont),Apexid,VITAPEX,SEALAPEX.
Compuşi polimerici cu adaos de hidroxid de calciu.
Folosite in calitate de materiale nesolidifiante pentru obturarea provizorie a canalelor
radiculare.
Gratie reactiei alcaline (Ph 12 ) la umplerea cu acesta a canalului radicular exercita o
actiune bactericida,distruge tesuturile necrotizate,stimuleaza osteo-,dentino- si
cementogeneza.
Trebuie folosite numai cu materialele(semi) solide-conuri de gutaperca,thermafille.
Cel mai cunoscut preparat este ,,Sealapex,,(Kerr) şi ,,Apexit,,(Vivadent).
,,Sealapex,, reprezintă un sistem pastă-pastă,este radiioopac şi se întăreşte repede în
canal.
Prezenţa umidităţii este condiţia de bază pentru priza materialului.
După priză ,,Sealapex,, se măreşte în volum.Materialul este termostabil,ceea ce
permite de a-l utiliza în lucru cu thermafile şi gutaperca fierbinte.Datorită efectului
terapeutic, ,,Sealapex,, este indicat, în cazul tratamentului formelor distructive ale
periodontitelor,dar și cînd este necesară oturarea canalelor radiculare.

Materialele pentru obturarea canalelor radiculare pe baza de rasini

epoxide.(AH+,AH-26).
Materiale pe bază de răşini epoxide:ENDODENT, AH-26 ,EPOXICAL
,AH+, TERMASIL, DIAKET e.t.c.
Materialele acestui grup sunt preparate pe bază de polimeri epoxido-aminici cu
adăugirea umpluturilor radioopace.Ele reprezintă un sistem de tip ,,praf-pastă,, sau
,,pastă-pastă,, ,se întăresc după amestecarea componentelor.
Materialele acestui grup sunt endoermetice(sealere) şi trebuie folosite doar în combinaţie
cu materialele(semi)solide-conuri de gutapercă,thermafile ş.a.
Caracteristici pozitive ale endoermeticilor pe bază de răşini:
-proprietăţi bune de manipulare(sunt plastice,uşor se introduc în canal);
-timp îndelungat de priză(8-36 ore);
-sunt inerte faţă de ţesuturile periodonţiului;
-sunt stabile în canal,rezistente la umiditate;
-sunt termorezistente,fapt ce oferă posibilitatea utilizării acestui material împreună cu gutaperca
firbinte;
- sunt radioopace;
Caracteristici negative:
-,,tasarea de polimerizare,,(aprox.2% din volum);
-posibilitatea perturbării aderenţei marginale şi a caracterului ermetic al obturaţiei în cazul uscării
insuficiente a canalului;
Preparatele din acest grup,cele mai populate la noi în ţară,sunt materialele companiei ,,Dentsply,,-
,,AH-26,, , ,,AH+,, , ,,ThermaSeal,,.
 ,,AH-26,, se foloseşte în stomatologie mai mult de 40 de ani.Reprezintă în sine un sistem ,,praf-
pastă,,.Este un gen de clei pe bază de bisfenol de răşină epoxidă;în calitate de catalizator-
hexametilentetramina.În procesul de priză se elimină o mică cantitate de formaldehidă,dar materialul
întărit este absolut inert.,,AH-26,, este insensibil la umiditate,se întăreşte chiar şi în prezenţa
apei,deşi o ermetizare sigură în acest caz nu este posibilă.
În timpul de azi compania Dentsplz a adus pe piaţa CSI materialul AH+ şi analogic
,,ThermaSeal,, ,care face parte dintr-un sistem thermafill.Ele se produc sub formă
de sistem ,,pastă-pastă,, ,iar, datorită adăugirii unei umpluturi speciale,au o rezistenţă
sporită.Aceste materiale au deasemenea proprietăţi de manipulare îmbunătăţite,o
compatibilitate tisulară mai înaltă,mai stabile ca culoare şi radioopacitate.,,AH+,, şi
,,ThermaSeal,, sunt termostabile,ceea ce oferă posibilitate de a le utiliza în lucru cu
thermafile şi gutapercă fierbinte.În acelaşi timp.aceste materiale se înlatură uşor,în caz
de necesitate,din canalul radicular

Tehnica Step-Back de largire a canalelor radiculare.

Metoda Step-Back –esenta ei consta in efectuarea prepararii de la virful canalului
radicular catre partea ostiala si corespunzator in succesiunea utilizarii instrumentelor
endodontice de la marimea mica-la una mai mare.
Particularitatea acestei metode este prepararea conica a canalului radicular cu
folosirea miscarilor de dute-vino.
Etapele:
-Determinarea ultimii marimi de instrument (reamer) care trece liber pe toata
lungimea canalului radicular pina la orificiul apical si instalarea pe acesta a unui
limitator pe lungimea de lucru a dintelui.
-Prelucrarea peretilor canalari cu alte tipuri de instrumente endodontice(K-file,H-file)
de aceeasi marime.
-Irigarea canalului radicular.
-Repetarea etapelor de mai sus cu utilizarea instrumentelor cu o marime mai mare de
cele anterioare.
-Revenirea la instrumentul de marimea anterioara.
-Trecerea la prelucrarea canalului radicular cu urmatoarea marime a instrumentelor si
cu lungimea de lucru fiind cu 2-3 mm mai mica decit cea anterioara.
-Irigarea canalului radicular
-Revenirea la intrumentul care ultimul a ajuns pina la orificiul apical,curatirea cu
acesta de rumegusul dentinar prezent in el.
Metoda chimica de largire a canalelor radiculare.Tehnica.Mecanismul de
actiune.
Canalele radiculare nu pot fi intotdeauna permeabilizate si largite doar cu ajutorul
instrumentelor endodontice.In special aceasta se refera la canalele inguste si
obliterate.
Metoda se bazeaza pe introducerea in lumenul canalar a unei solutii ,ca urmare avind
loc decalcifierea si ramolirea dentinei ceea ce faciliteaza procesul instrumentarii
ulterioare.
In prezent mai des sunt folosite solutii neutre sau usor alcaline de 10-20% de EDTA(
acid etilendiamintetraacetic).Fluidele sunt produse sub forma de preparate fabricate si
mai contin si antiseptice,stabilizatoare.Aceste substante patrund bine in lumenul chiar
si celor mai inguste canale radiculare.
Metoda:Inainte de largirea chimica a canalului radicular se recomanda de a neutraliza
continutul acestuia:de indepartat resturile pulpare.Dupa uscarea cavitatii dintelui cu
ajutorul pipetei pe ostiumurile canalare se aplica o cantitate mica de solutie care este
propulsat in canal cu ajutorul unui K-reamer sau K-file pe parcursul a 2-3 min.Apoi se
trece la prelucrarea mecanica a canalellor radiculare. In cazul cind canalele sunt
puternic calcificate sau obliterate ,se foloseste o buleta de vata,plasata pe ostiumurile
canalare si se inchide pansamentul ermetic pe un termen de 2-7 zile .La a doua vizita
se face prelucrarea mecanica.
Geluri endolubrifiante contin:
-substante lubrefiante care faciliteaza deplasarea intrumentelor in canal;
-Acid etilendiamintetraacetic
-antiseptice
-agenti fluoranti,care contribuie la indepartarea particulelor de dentina.
Metoda: O cantitate neinsemnata de gel este aplicat pe instrumentul endodontic sau
este introdus in canalul radicular.Imediat dupa aceasta se trece la prelucrarea
mecanica.Procedeul se repeta de citeva ori.
Solutii de EDTA: Largal ultra(Septodond);Edentat solution(Pierre
Rolland);Endofree(Dencare);
Root Canal Enlarger(Produits Dentaires).
Geluri pe baza de EDTA: Canal + (Septodont);File-Eze(Ultradent);Glyde
(Dentsplay).
Metode de obturare a canalelor radiculare cu cimenturi.
Aspectele negative ale obturarii cu pasta sau ciment sunt cantitatea necontrolabila de
material introdus in canalul radicular,posibilitatea existentei golurilor in canal.
Tehnica manuala--Pasta sau cimentul se malaxeaza conform instructiei si se introduce
in canalul radicular pregatit,cu ajutorul acului radicular ,acului Lentulo manual sau a
unui file cu miscari de propulsare pina la apexul radicular,urmatoarele portii de
material fiind introduse la o adincime mai mica a canalului.Materialul se condenseaza
cu o mesa de vata dupa introducerea fiecarei portii.Excesul de material este indepartat
cu un excavator sau cu o freza sferica .
Materialul de obturatie poate fi deasemenea introdus in canal cu ajutorul acului
Lentulor conectat la piesa contraunghi,rotit cu o viteza mica.Acul Lentulo trebuie sa
intre liber in lumenul canalului radicular.Pe partea activa a acului Lentulo se ia
material de obturatie piesa fiind oprita.Acul se introduce in canal pe toata lungimea si
apoi se retrage spre afara cu aproximativ 2mm.Se porneste bormasina la viteza de
800rot/min cu rotirea in sensul acelor ceasornicului.Apoi cu acul Lentulo actionat se
efectuiaza in canal 4-5 miscari ,,in sus-in jos’’ cu bagare de seama la adincimea
lungimii de lucru.Acul Lentulo se scoate din canal in timp ce masina
lucreaza.Procedura se repeta de 2-3 ori introducind acul deja la o adincime mai mica.

Metoda de obturare a canalelor radiculare cu paste

solidificatoare,nesolidificatoare.
Paste aplicate în canal.
Scopuri:
-plasarea substanţei medicamentoase în contact direct cu pereţii dentinari pe toată
lungimea canalului;
-plasarea substanţelor medicamentoase în vecinătatea ţesuturilor periapicale pentru a
facilita acţiune lor la acest nivel;
Tehnică:
-se poate realiza fie cu ace (Lentullo) sau cu instrumenteK-reamer;
-uscarea canalelor;
-încărcarea instrumentului cu pastă prin trecerea acului prin masa de pastă şi
introducerea acestuia în canal(2/3 din lungimea de lucru pentru Lentullo sau la
întreaga lungime pentru acel K-reamer);
-descărcarea pastei în canal prin activarea pieasei cu turaţie redusă pentru Lentullo,sau
prin rotarea manuală în sens anterior a instrumentelor K-reamer.Retragerea acelor
Lentullo din canal se face în turaţie,asociind o uşoară mişcare circulară;
-în cazul utilizării acelor Lentullo pacientul va fi avertizat asupra posibilităţii de a
simţi o uşoarp durere;
-se repetă pînă la refluarea pastei din canal.
Metode de obturare a canalelor radiculare cu termofile.
Metoda se bazeaza pe obturarea canalului cu gutaperca fixata pe o tija de otel nickel-
titan sau de masa plastica.Metoda asigura o obturatie suficienta a canalului si un
control apical exact.Gutaperca incalzita pina la temperatura de lucru devine lipicioasa
si adeziva si datorita acestui fapt se fixeaza bine pe tija centrala. Aceasta ajută la
introducerea materialului de obturaţie pe toată lungimea canalelor. Tija funcţionează
ca un conductor (port-gutapercă) central; el compactează gutaperca pe toata lungimea
canalului, asigurând o ermetizare apicală şi reducând tasarea masei obturate.
Obturarea canalelor radiculare cu utilizarea thermafillelor prevede efectuarea
urrnătoarelor etape:
1.Anestezia, deoarece presiunea apicală apărută în timpul pătrunderii thermafille ului,
poate provoca o senzaţie de discomfort.
2. Inregistrarea lungimii de lucru cu utilizarea verificatorului.
3. Alegerea thermafille-ului de aceeaşi mărime şi lungime ca şi verificatorul utilizat
pentru înregistrarea lungimii de lucru definitive.
4. În timpul de azi în setul Gi Ti file cu conicitatea 10, 8, 6, 4% intră un set de ther-
mafille, fapt ce uşurează şi accelerează considerabil obturarea canalului. Dacă canalul
are o curbură mare, atunci, incepând cu mărimea 35 şi mai mult, conductorul metalic
este preventiv flexat. În asemenea caz pot apărea fisuri în gutapercă, dar aceasta nu
importă, fiindcă ele dispar la încălzire. Pivoţii cu mărimea 25 şi 30 sunt flexibili, de
aceea nu este necesar de a le flexa în prealabil. În afară de aceasta, în procesul de
încălzire flexibilitatea conductorului metalic se măreşte.
5. Prelucrarea obturatorului cu o soluţie de hipoclorit de sodiu de 5% timp de 1
minut, clătirea cu alcool de 70%, şi uscarea.
6. Uscarea canalului cu conuri de hârtie sterile.
7. incălzirea obturatorului în cuptor.
8. Introducerea unei cantităţi mici de pastă sau de ermetic în canal cu ajutorul
conurilor de hârtie sau cu acul Lentullo, pentru a unge pereţii pe toată lungimea.
9. Obturarea canalului. Thermafilul, încălzit în cuptor, se introduce in canal pe
lungimea de lucru înregistrată anterior. Dacă canalul a fost corect calibrat, iar
gutaperca - incălzită până la starea necesară, obturatorul ocupă locul fără mari
eforturi. După introducerea obturatorului în canal la nivelul orificiului de intrare se
adună surplusuri de gutapercă. Acest aspect este normal, fiindcă pe pivot este aplicat
un strat de gutaperca calculat pentru umplerea celor mai largi canale.
10. inlăturarea mânerului obturatorului thermafille. Conul de plastic se taie cu o freză
sferică la orificiul de intrare a canalului. Conul din aliaj inoxidabil se taie cu 1-2 mm
mai sus de orificiul de intrare a canalului cu ajutorul unei freze-con. Pentru inlăturarea
conductorului din titan se utilizează o freză fisurală. Dacă este necesar un control
radiografic, acesta se efectuează până la înlăturarea mânerului. 11. Condensarea
gutapercii în jurul pivotului cu ajutorul plugger-ului, care va preveni înlăturarea
accidentală a gutapercii din orificiul de intrare a canalului.
12. Inlăturarea surplusului de gutapercă din cavitatea dintelui pentru crearea accesului
spre alte canale. Toate etapele relatate mai sus sunt repetate, dacă dintele are câteva
canale. După obturarea tuturor canalelor surplusul de gutapercă se înlătură din
cavitatea dintelui, iar fundul se acoperă cu ciment ionomer, iar după aceea se aplică o
obturaţie de durată.

Cerintele catre obturatiile radiculare.

Pentru a efectua o obturatie calitativa a canalelor radiculare, materialele de obturatzie
trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
Materialele trebuie sa fie simple in preparare, malaxare si sa se introduca usor in
canal.
Materialele trebuie sa fie usor evacuate, in caz de necesitate din canalul radicular.
Materialul trebuie sa inchida ermetic canalul radicular, el trebuie sa fie:
1.Lichide pentru patrunderea in toate ramificatiile canalare.
2.Sa nu-si modifice cu timpul volumul
3.Sa nu se dizolve in saliva si alte lichide
4.Sa fie rezistente fata de microorganism
5.Sa nu se resoarba in timp din canalul radicular
Materialul trebuie sa fie radioopac, ca sa fie posibil de a controla calitatea
obturatziei canalului radicular.
Materialul trebuie sa aiba o culoare care va permite deosebirea ei de culoarea
dentinei fapt care va usura in caz de necesitate dezobturarea canalului radicular.
Materialul sa nu coloreze tesuturile dentare.
Materialul trebuie sa fie biologic compatibile si sa nu irite tesuturile periapicale
Materialul trebuie sa aiba actiune bactericida
Materialul trebuie sa se sterilizeze usor si sa se mentzina sterile sa fie rezistente
chimic
Materialul trebuie sa aiba timpul de priza destul de indelungat pentru a asigura o
actiune normala a medicului.
Trebuie sa aiba un pret redus.
Nu trebuie sa produca o reactie imunologica de raspuns(sa nu exercite o actiune de
sensibilizare).
Nu trebuie sa aiba proprietati mutagene, cancerigene.
Sa fie aderente la peretii canalului
Sa posede calitati antiseptice de durata
Sa aiba miros agreabil
Sa nu se descompuna in canal
Etapele de inlaturare a pulpei nectrotizate din canalul radicular in tratamentul
periodontitei apicale.Instrumente.
Scopul: Îndepărtarea cauzelor inflamaţiei;
Asigurarea unei căi de drenaj;
Combaterea durerei;
Ameliorarea stării generale
Etapele: de tratament ale Periodontite apicale acute, în faza de întoxicaţie.
* Anestezia – în funcție de localizarea dintelui (infiltrativă,
trunculară).
Se utilizează anestezice înalt efective,cu o toxicitate minimă (2-4%
ultracaină forte, 4% alfacaină, 4% ubistezină, 2% xilină,
*TREPANAREA DINTELUI (înlăturarea obturaţiei provizorii sau de
durată) ŞI PREPARAREA CAVITĂŢII CARIOASE (cu respectarea tuturor
etapelor).
La realizarea acestei etape se utilizează piesa turbină cu freze diamantate şi
din aliaj dur de dimensiuni corespunzătoare (dintelui)
Deschiderea camerei pulpare şi înlăturarea tavanului: E necesar de a înlătura
în totalitate tavanul;
Asigurarea vizibilităţii directe a fundului camerei pulpare;
Forma cavităţii carioase şi camerei pulpare deschise trebue să asigure
accesul direct către canalele radiculare cu instrumentele endodontice
Înlăturarea pulpei coronare necrotizate şi prelucrarea antiseptică – utilzând
excavatorul ( la necesitate) şi substanţe antiseptice ( H2O2-3%, hipoclorid
de sodiu 3%, chloramină 2%) Reperarea orificiilor canalelor radiculare (cu
sonda dentară) şi lărgire lor sub formă de pâlnie – utilizând freza sferică.
Scopul:
De a înlătura toate marginile abrupte şi denticlii de pe orificiile canalelor
radiculare;
De a permite instrumentului endodontic pătrunderea liberă în canalul
radicular;
De a evita fracturarea instrumentelor endodontice pe canal.
Evacuarea (înlăturarea) pulpei radiculare necrotizate din canalul(ele)
radicular(e)
Strict pe etape (1/3, 1/2, 2/3, toată lungimea);
Mişcările extractorulul de nerv – pe perete, cu jumate de turaţie şi neapărat
sub băiţe din antiseptice (spălături periodice, intre etape).
Determinarea lungimii de lucru:
Metoda matematică;
Metoda electrică (electronică) – se bazează pe diferenţa de potenţial între
ţesutul periodontal şi mucoasa cavităţii bucale;
Metoda senzitivă (subiectivă)
Viziografia
Tratamentul medicamentos al canalului radicular
Pe parcursul instrumentalizării canalului radicular este necesar de al iriga cu
soluţii antiseptice;
După prelucrarea mecanică canalul radicular se irigă din abundenţă cu
soluţii antiseptice (H2O2-3%, hipoclorid de Na-2,5-3%, EDTA-10-20%,
furacilină-1:5000, izofural 0.5% etc.).
Cerinţele către soluţiile antiseptice pentru canalele radiculare sunt:
Toxicitate minimă;
Acţiune bactericidă;
Capacitate de a dizolva masele putride din canalul radicular.
Aceste cerinţe le posedă hipocloridul de sodiu
(NaOCl):oxidare,clorare,bactericide,de dizolvare a maselor putride, ca
emulsie pentru alunecare uşoară a instrumentelor endodontice. Efectul
maximal este atins la încălzirea soluţiei până la 300C. Combinarea cu soluţie
alcoolică 30%, sporeşte pătrunderea lui în ţesuturi.
Obturarea canalului radicular

Tehnica ,,Crow-Down’’ de largire a canalelor radiculare.

Aceasta tehnica prevede prelucrarea pe etape a canalului –de la intrare in canal- spre
apex cu o schimbare succesiva a instrumntelor de la o marime mai mare la una mai
mica.
La inceput se determina profunzimea patrunderii in canalul radicular a K-file Nr
35.Daca adincimea e mai mare de 16mm atunci partea coronara trebuie mai intii
preparata.In caz ca adincimea e mai mica de 16mm se solicita o imagine
radiologica.Daca cauza e ingustarea canalului radicular atunci trebuie sa efectuam
prepararea pina la 16mm cu ajutorul instrumentelor intraradiculare de marimi mici
pina cind instrumentul Nr 35 nu va putea ajunge la o adincime de 16 mm.In caz daca
prezenta ingustarii canalului radicular se datoreaza curburii canalului radicular atunci
trebuie sa efectuam initial prepararea canalului pina la punctul de rezistenta.Apoi e
necesar de a determina lungimea provizorie de lucru cu 3mm pina la apexul
radiologic.Dupa aceasta se introduce un K-file Nr 35 pina la prima rezistenta se
efectueaza 2 miscari de rotatie deplina fara presiune apicala.Aceeasi manipulatie se
repeta cu un instrument de marime mai mica pina la atingerea lungimii provizorii de
lucru a canalului.
Lungimea de lucru definitiva se determina dupa radiografie.Dupa acesta se repeta
etapele descrise mai sus cu K-file Nr 40 apoi cu K-file Nr 50 pina la atingerea
lungimii de lucru a canalului radicular si a diametrului dorit.Peretii canalului in caz de
necesitate se planeaza cu ajutorul unui H-file.
Tehnici de preparatie a canalului radicular.
Metoda corono-apicala consta in faptul c initial este preparat orificiul de intrare in
canal iar mai apoi se determina lungimea de lui de lucru si la fel se prepara in forma
conica in directia apexului radicular.
Metoda Step-Back –esenta ei consta in efectuarea prepararii de la virful canalului
radicular catre partea ostiala si corespunzator in succesiunea utilizarii instrumentelor
endodontice de la marimea mica-la una mai mare.
Particularitatea acestei metode este prepararea conica a canalului radicular cu
folosirea miscarilor de dute-vino.
Etapele:
-Determinarea ultimii marimi de instrument (reamer) care trece liber pe toata
lungimea canalului radicular pina la orificiul apical si instalarea pe acesta a unui
limitator pe lungimea de lucru a dintelui.
-Prelucrarea peretilor canalari cu alte tipuri de instrumente endodontice(K-file,H-file)
de aceeasi marime.
-Irigarea canalului radicular.
-Repetarea etapelor de mai sus cu utilizarea instrumentelor cu o marime mai mare de
cele anterioare.
-Revenirea la instrumentul de marimea anterioara.
-Trecerea la prelucrarea canalului radicular cu urmatoarea marime a instrumentelor si
cu lungimea de lucru fiind cu 2-3 mm mai mica decit cea anterioara.
-Irigarea canalului radicular
-Revenirea la intrumentul care ultimul a ajuns pina la orificiul apical,curatirea cu
acesta de rumegusul dentinar prezent in el.
Tehnica Crow-down- Aceasta tehnica prevede prelucrarea pe etape a canalului –de
la intrare in canal- spre apex cu o schimbare succesiva a instrumntelor de la o marime
mai mare la una mai mica.
La inceput se determina profunzimea patrunderii in canalul radicular a K-file Nr
35.Daca adincimea e mai mare de 16mm atunci partea coronara trebuie mai intii
preparata.In caz ca adincimea e mai mica de 16mm se solicita o imagine
radiologica.Daca cauza e ingustarea canalului radicular atunci trebuie sa efectuam
prepararea pina la 16mm cu ajutorul instrumentelor intraradiculare de marimi mici
pina cind instrumentul Nr 35 nu va putea ajunge la o adincime de 16 mm.In caz daca
prezenta ingustarii canalului radicular se datoreaza curburii canalului radicular atunci
trebuie sa efectuam initial prepararea canalului pina la punctul de rezistenta.Apoi e
necesar de a determina lungimea provizorie de lucru cu 3mm pina la apexul
radiologic.Dupa aceasta se introduce un K-file Nr 35 pina la prima rezistenta se
efectueaza 2 miscari de rotatie deplina fara presiune apicala.Aceeasi manipulatie se
repeta cu un instrument de marime mai mica pina la atingerea lungimii provizorii de
lucru a canalului.
Lungimea de lucru definitiva se determina dupa radiografie.Dupa acesta se repeta
etapele descrise mai sus cu K-file Nr 40 apoi cu K-file Nr 50 pina la atingerea
lungimii de lucru a canalului radicular si a diametrului dorit.Peretii canalului in caz de
necesitate se planeaza cu ajutorul unui H-file.

Erori si complicatii in preparatia canalelor radiculare.

Producerea unor praguri perforatii si cai false, modificari de morfologie apicala.
Uzura, fenestrarea peretilor opusi curburii
Atribuirea canalului unei directii incorecte.
Perforarea radacinii sau fracturarea instrumentului in canal
Scaderea rezistentei coroanei in caz de prelucrare larga cu cavitati si a camerei
pulpare radiculare.
Perforarea fundului cavitatii.
Camera pulpara prea larg prelucrata
Prelucrarea incompleta a canalului radicular
Impingerea maselor putritive dupa apex
Perforarea apicala a canalului radicular, se intilneste in 90% din cazuri din toate
erorile. Ea apare la incercarea de a trece cu efort in cazul blocarii accesului cu
rumegus, la utilizarea instrumentelor cu virfuri agresive.
Formarea largirii apicale sau a pragului zipping.
Blocarea canalului cu rumegus de dentina sau cu tesuturi moi
Scopul tratamentului medicamentos a canalelor radiculare.
Este o parte importanta a tratamentului endodontic ce se aplica la etapele de
prelucrare instrumentala a canalului radicular.
Scopurile principale de prelucrare medicamentoasain edodontie sunt:
Lichidarea focarului de infectie
Curatirea si formarea canalului radicular
Actiune antiseptica asupra canalului si a microcanalului
Obturarea completa a spatiului canalului radicular
Prevenirea si lichidarea focarului de infectie
Reducerea cit mai mult posibila a florei edodontice
Prevenirea recontaminarii cu flora din cav bucala.
Orice ar fi forma de afectare edodontica, medicatia intracanalara se poate face sub una
din formele.
Pansament deschis(drenaj)-canalul e lasat deschis pentru iesirea exsudatului.
Pansament semiocluziv –in canal e introdus o mesa cu antiseptica si apoi acesta e
inchis cu material de obturatie provizoriu in care cu ajutorul sondei se face un orificiu
mic pentru iesirea exsudatului.
Pansament ocluziv
Paste aplicate in canal
Prelucrarea medicamentoasa are loc si in timpul irigarii si sterilizarii canalului
radicular.
Pansamentul au scopul de a aplica niste bulete de vata sterile umezite in substanta
medicamentoasa in camera pulpara in contact intim cu toate orificiile de deschidere a
canalului radicular unde se mentine timp de 24- 48 ore. Ele pot fi cu cai de
comunicare(deschise si semiocluzive) si fara cai de comunicare( drenaj)-
pansament ocluziv. Remediu medicamentos este si pasta aplicata in canal in contact
direct cu peretii dentinari pe toata lungimea canalului.
Substantele medicamentoase care se folosesc la sterilizarea canalelor
radiculare.Metoda de aplicare.
I. NESPECIFICE
1. Preparate ce conţin oxigen
Peroxidul de hidrogen (sin. Apa oxigenată). Mecanismul actiunii: la contactul cu
ţesuturile peroxidul de hidrogen se descompune în apă si oxigen atomar. Oxigenul
atomar contribuie la curaţirea mecanică a canalului de masele necrotizate şi de
rumeguşul dentinar din contul inspumării, dispune de proprietăţile bactericidă şi
hemostatică, şi se foloseste la stoparea hemoragiei după indepărtarea puipei.
Denumire, dozaj: Soluţie de apă oxigenată de 3% etc.
2. Preparate halogene:
a) Preparate ce contin clor: cloramina, digluconat de clorhexidină, hipoclorit de sodiu
etc.
Mecanismul actiunii la contactul cu ţesuturile are loc degajarea clorului in torrnâ
gazoasă, care ac-ţionează atăt in lumenul canalar, căt şi în tubulii dentinari,
dezinfectăndu-i şi distrugănd resturile organice. Solubilizează masele necrotizate,
exercită o acţiune bactericidă (asupra bacteriilor Grarn+ si Gram -), fungicidă.
Denumire, dozaj: • Soluţie de cloramină de 1-2 %; • Soluţie de digluconat de
clorhexidină de 0,2 %;
• Solutie de hipoclorit de sodiu de 3-5 %;
. b) Preparate ce conţin iod: iodinol, iodonat, tinctura de iod, soluţia Lugol
Mecanismul acţiunii:Exercită o acţiune bactericidă, fungicidă, accelerează
regenerarea tesuturilor. Lodinolul - In endodontie iodinolui este utilizat pentru
prelucrarea medicamentoasă a canalelor radiculare, precum şi in calitate de indicator
al curăteniei canalului radicular, deoarece la contactul cu mediile, ce conţin produse
ale descompunerii ţesuturilor, sau -cu puroi, preparatul se decolorează. Denumire,
dozaj: Soluţie de iodinol de 1 % — compus complex de iod cu alcool polivinilic
Iodonatul - Alt preparat din acest grup este iodonatul. Reprezintă o soluţie apoasă de
compus complex de substantă tensioactivă cu iod. Contine aproximativ 4,5% de iod
3. Preparate nitrofuranice
Mecanismul acţiunii: Este folosit la irigarea canalelor Poseda un spectru larg de
acţiune antiseptică, stimulează fagocitoza.
Denumire, dozaj: • Solutie de furacilină de 0,5 %; • Solutie de furagină (furazolidon,
furadonină) de 0,1-0,15%
4. Compusi cuaternari de amoniu
Mecanismul acţiunii:Sunt detergenţi cationici, folosiţi in lavaj endocanalar. Reduc
tensiunea superficială şi exercită o acţiune moderată bactericidă si bacteriostatică
contra microorganismelor nesporogene.
Denumire, dozaj: • Soluţie apoasă de decamină de 0,1 %; • Soluţie apoasă de
decametoxină de 0,15%;
• Soluţie de 1% de clorură de benzalconiu (Zephiran); • Soluţie de 1% de clorură de
cetilpiridină (Biosept); • Solupe apoasă de Salvizol de 1%.
 5. DMSO (Dimexid, Dimetilsulfooxid)
Mecanismul actiunii:Exercită o acţiune antiseptică, antiinflamatoare, analgezică,
bacteriostatică, fungicidă.
Denumire, dozaj: Soluţie de 20 % de Dimexid (Dimetilsullooxid)
6. Enzime proteolitice
Mecanismul :Exercită o acţiune antiinflamatoare, decongestivă, disociază masele
necrotizate, diluează secreţii văscoase, in special forme proteolitice ce păstrează
activitatea de la 3 păna la 6 zile
Denumire, dozaj: Chemopsină, tripsină, chemotripsină.
7. Enzimă de origine proteică
Mecanismul acţiunii: Se conţine ln tesuturile organismultu. Exercită o acţiune
antiinflamatoare, nu este toxică, stimulează reactivitatea nespecifică a organismului.
Denumire, dozaj: Solutie de 0,1 % de lizocim
8. Ortofen (Diclofenac-Natrium)
Mecanismult actiunii: Exercita o acţiune antiinflamatoare puternica, decongestivă,
analgezică.
9. Antiseptice de origine vegetala
Mecanismul actiunii: Exercita o acţiune antimicrobiana asupra streptococilor anaerobi
si aerobi, si asupra stafilococilor.
Denuntire,. dozaj: • Soluţie alcoolică de neoimanină de 1%; • Solutie alcoolică de
clorofilipt de 1%;
• Soluţie alcoolică de salvină de 1%; • pojarniţă; • frunze de eucalipt; • salvie.
II. SPECIFICE
Remedii antibacteriene (Metronidazol) - in formă de pastă pentru obturarea
temporară a canalelor radiculare „Grinazole" (Septodont), cu reinoirea pastei la 1-2-3
zile.
Antibiotice şi combinaţiile lor cu enzime proteolitice..,Septomixine forte"
(Septodont).
Mecanismul actiunii: Exercită o acţiune antibacteriană, antifungică puternică.
Denumire, dozaj: pastă pentru obturare temporară a canalelor radiculare „Septomixine
forte" (Septodont), cu reinoirea pastei la 2-7 zile.
III. SPECIALE
Complexoane:solutii, geluri EDTA, acid citric, acid propionic
Tehnici de obturare a canalelor radiculare cu gutaperca.
Tehnica de obturare a canalului cu un singur con. Consta din aplicarea unui
singur con de gutaperca sau de metal care se adapteaza intim portiunii apicale
impreuna cu un ciment care umple spatiul dintre peretzii preparati si con.
Timpi operatori:
alegerea conului
aplicarea conului,
verificarea lui.
adaptarea conului
aplicarea cementului
aplicarea conului
Nu este considerata o tehnica foarte eficienta, etansitatea obturatiei realizate este
inferioara altor tehnici.
Condensarea se realizeaza cu spreader-ul ales in prealabil astfel incit sa se adapteze
lejer in canal. Condensarea conului in pereti dentinari implica miscari de rotatie
excentrice timp de 15 sec. Introducerea conurilor auxiliare care trebuie sa aiba
dimensiunile spreaderului. Condensarea are loc dupa introducerea fiecarui con in mod
similar condensarii conului principal.
Dezavantajele tehnicii este obtinerea unei mase neomogene de material de
obturatie(un numar mare de conuri separate presate.
Condensarea laterala la cald. Se foloseste spreader special, sursa de caldura,
spreaderul elecrtic si toate instrumentele necesare condensarii la rece.
Se parcurg etapele tehnicii de condensare la rece dar condensarea la cald se foloseste
un spreader special incalzit la flacara sau spreader electric. Tehnica de adaptare si
finalizarea este aceeasi ca si la tehnica la rece.
Condensarea verticala la cald.
Instrumente si materiale: conuri de gutaperca, pluggere standart si plugger electric,
spatula de dimensiuni reduse, sursa de caldura, instrument de transfer termic.
Timpi operatori: alegerea dimensiunii pluggerelor ,adaptarea si verificarea conului
principal .cimentarea conului principal c.ondensarea conului principal,aplicarea si
condensarea materialului auxiliar, finalizarea obturatiei.
Standartizarea instrumentelor endodontice dupa ISO.
Aproape la toate instrumentele endodontice lungimea părţii active, adică a suprafeţei
care acţionează nemijlocit asupra ţesutului dentar, constituie 16 mm. Lungimea de
lucru (intreaga lungime a tijei) poate fi diferită: 25 mm — pentru instrumente
standarde,31 sau 28mm –pentru instrumente lungi,folosite la prelucrarea dintilor
frontali indeosebi a caninilor; 21mm- pentru instrumente scurte,utilizate la molari si in
caz de deschidere limitata a cavitatii bucale.
K-reamer simbol triunghi
K-file simbol patrat
Hedsoem file simbol cerculet
Rasp simbol floricia
Codificarea prin culori este fundamentală, fiindcă facilitează alegerea mărimii
necesare a instrumentelor, şi ajută la alegerea mărimii conurilor de hârtie şi de
gutapercă. În concordanţă cu standardul ISO aprobat, sunt prevăzute 21 mărimi ale
instrumentului de la 006 până la 140.
Instrumentul 0,06 - culoarea roz (zmeuriu), 0,08 - sur (gri), 010 - violet, în
continuarea codificarea este: 015, 0,45, 0,90 - alb; 020, 050, 100 - galben; 025, 055,
110 - roşu; 030, 060, 120 - albastru; 035, 070, 130 - verde şi 040, 090, 140 – negru.

Dezobturarea canalelor incomplet obturate.

Tratamentul repetat poate fi efectuat, daca:
1.Tratamentul primar s-a dovedit a fi insuficient
2.Exita patologie in regiunea apexului radicular.
3.A avut loc fractura instrumentului.
4.Radacina a fost rau prelucrata pentru fixarea pivotului in ea.
5.Prezenta semnelor de durere.
6.Refacerea portiunii coronare a dintelui printr-o obturatie armata sau prin incrustatii
corono- radiculare.
7.Tratamentul paradontitelor apicale.
8.Realizarea coroanelor de substitutie.
Tehnica dezobturarii canalelor incomplet obturate cu materiale rezorbabile :
1.Se examineza radiografia.
2.Se indeparteaza obturatia coronara.
3.Se pun in evidenta orificiile canalelor radiculare cu sonda rigida,uneori este necesar
sacrificarea partiala sau completa a partii coronare pentru a avea o vizibilitate directa
spre canale.
4.Se identifica materialul de obturatie dupa fisa de tratament sau dupa radiografie,care
insa este valabila numai in obturatiile cu substante radioopace .Cu ajutorul
instrumentului de canal primim indicatii asupra consistentei,culorii,mirosului
materialului de pe canal.
5.Dezobturarea se va face incepind cu acele Kerr tip pile,numere mari, potrivit
grosimii canalului.Se inainteaza spre apex cu ace din ce mai subtiri pina la nr. 1-2.
Simultan cu actiunea acelor Kerr se va folosi solventul corespunzator materialului cu
care s-a facut obturatia de canal.
Pentru obturatia cu:
-eugenat de Zn,pasta Robin solventul folosit este eucaliptolul -con de gutaperca ca
solvent se foloseste benzina si cloroformul.
-ciment,folosirea acidului sulfuric sau clorhidric, ca solvent da rezultate minime.
-pentru pulpa mumificata,se folosesc ca solvent solutia de antiformina,sau chiar
solutia concentrata de hidrat de potasiu.
-materiale acrilice,se folosesc drept solvent fenolul sau lichidul de acrilat
autopolimerizabil.
In cazul in care materialulde obturatie nu a putut fi identificat se vor folosi pe rind
diversi solventi.
6.Solventul se introduce cu ajutorul pipetelor capilare sau penselor canelate in camera
pulpara cu multa precautie(se izoleaza dintele de partiele moi) de unde este pistonat
cu ajutorul acelor intriduse pe canal,iar rumegusul din canal se indeparteaza prin
spalaturi repetate cu apa calda, apa oxigenata .
7. Dezobturarea se completeaza cu razuirea peretilor canalului radicular cu ace
Hedstrom si ace ,,coada de şoricel.

Tehnica dezobturarii canalelor incomplet obturate cu materiale nerezorbabile :

In cazul ocbturatiilor cu ciment se pot face tentative de dezobturare cu ajutorul
instrumentelor rotative:freze sferice mici,freze Beutelrock,Gates.In acest caz
dezobturarea trebuie facuta numia cu vizibilitate directa si din aproape in aproape,
controlind permanent directia de patrundere a instrumentului rotativ.