1) Cauzele si complicatiile edentatiei partiale netratate.

Indicatiile protezei partiale

mobile acrilice si scheletate. Examenul clinic al edentatului partial.

a) Cauzele si complicatiile edentatiei partiale netratate

CAUZELE edentatiei partiale

- Caria complicata
- Parodontopatia
- Etiologie mixta parodontopatie – carie
- Abraziune exagerata
- Migrarile dentare verticale si orizontale exagerate
- Traumatismele care intereseaza regiunea frontala
- Tratamente stomatologice incorecte care nu respecta principiile biomecanice si
biofunctionale, creind conditii pentru aparitia dizarmoniilor ocluzale si instalarea
sindromului de disfunctie al aparatului dento-maxilar sau care au produs carii
secundare, complicatii pulpare sau afectarea parodontiului.
- Interventii chirurgicale sau diferite tumori
- Neglijenta pacientului.

COMPLICATIILE edentatiei partiale

- FUNCTIA MASTICATORIE – este afectata prin pierderea molarilor. Se reduce suprafata

masticatorie cu 3/4 , rezulta scaderea eficientei masticatorii atat calitativ cat si
cantitativ. Are repercursiuni asupra dintilor restanti.
- FUNCTIA FIZIONOMICA – afectata prin pierderea frontalilor, complicatiile edentatiei
partiale netratate cum ar fi: migrarile orizontale, aparitia de treme si diasteme,
vestibularizari exagerate ale frontalilor superiori, scaderea DVO, Abraziuni exagerate
ale dintilor restanti mai ales frontalii.
- FONATIA – este RAR afectata – deoarece se obtine o adaptare rapida la conditiile
date de edentatie.
- ALTE COMPLICATII :

- MANIFESTARE DENTARE – datorate schimbarilor de pozitie a dintilor restanti.

a) Migrari orizontale ale dintilor care limiteaza bresa.
Miscarile dintilor pot fi: mezializari, distalizari, rotatii, lingualizari, oralizari ale
dintilor limitanti bresei edentate.
Migrarile orizontale se pot face prin translatia totala a dintelui sau prin inclinare.

Inclinarile de peste 30o duc la pierderea functiei protetice a dintelui – se exercita

presiuni asupra alveolei spre partea inclinata.

Migrarile spre spatiul efentat – duc la aparitia tremelor care favorizeaza

traumatizarea parodontiului, aparitia cariilor, retentia de alimente, etc.
Pin inclinarea dintilor se pune problema dificultatii inserarii protezelor
Ex. Daca dintele este prea lingualizat – imposibila inserarea, Daca este prea
vestibularizat – retentie prea mare pentru crosete. Daca dintele este prea
 mezializat – cuspizii distali devin prea inalti- apar contate premature si
interferente in IM si RC.
Daca dintele este rotat – pune probleme in plasarea crosetului. Se recomanda
acoperirea cu microproteza.

b) Migrari verticale care se produc la nivelul dintilor antagonisti spatiului edentat.

Egresiune – dintele migreaza impreuna cu procesul alveolar. Intalnit la dintii

sanatosi. Mai ales la Molarii I si II sup.
Extruzie – dintele migreaza fara proces alveolar. Intalnita la dintii afectati
parodontal. Se produce mai repede ca egresiunea.

CONSECINTELE migrarii verticale: denivelarea planului de ocluzie, aparitia de

contacte premature si interferente ocluzale, devierea sau limitarea miscarilor
mandibulei, aparitia ocluziei de necesitate care se transforma in ocluzie de
obisnuinta.

- MANIFESTARI PARODONTALE.

Prin pierderea unui dinte se afecteaza aparatul ligamentar al dintilor adiacenti

edentatiei din cauza disparitiei fibrelor interdentare transseptale. La care se adauga
rarefierea si subtierea trabeculelor osoase.
Dupa extractie – papila dentare isi pierde din firma si volum. Involutia papilei merge
pana la atrofie, aparitia pungii parodontale.
In cazul dintilor migrati vertical – din caua lipsei de stimuli, dispare si orientarea
fibrelor parodontale, care scad ca numar, cele care raman, sunt subtiate si se
miscoreaza spatiul parodontal.
Poate aparea afectare parodontala la distanta – fen THIELEMANN.

- MANIFESTARI OCLUZALE

Din cauza migrarilor dintilor consecutive edentatiei apar contacte premature si

interferente ocluzale.
Prin pierderea dintilor din zona laterala de sprijin, se produce miscsorarea DVO,
marirea gradului de supraacoperire frontala, vestibularizarea dintilor frontali
superiori si lingualizarea celor inferiori.
In cazul edentatiilor termino-terminale – bimaxilare – se produc adaptari ale sist
neuromuscular.

- MANIFESTARI LA NIVELUL CRESTELOR ALVEOLARE

In zona edentata scade numarul trabelulelor osoase in 1/3 superficiala si medie.

Rarefierea trabeculelor favorizeaza migrarea dintilor spre zona edentata. Atrofia cresei in
edentatiile partiale poate sa fie foarte accentuata, asemanatoare edentatiei totale.
- TULBURARI ALE CINEMATICII MANDIBULARE
Ca urmare a edentatiei partiale pot sa apara modificari in miscarile mandibulei din
cauza unor obstacole intalnite in calea miscarilor mandibulare. Se pot produce fie
pozitii vicioase, fie miscari anormale.
Alte cauze care pot abate mandibula din drumul ei pot fi de natura musculara sau
articulara.
Daca laterodeviatia este de natura articulara degenerativa sau inflamatorie cronica
ea nu dispare.

- MANIFESTARI MUSCULARE

Apar ca urmare a prezentei unor dizarmonii ocluzale care directioneaza mandibula in

pozitii noi, miscare ce suprasolicita muschii in mod neobisnuit producand hipertrofie,
spasme si dureri musculare.
In timp se produce o adaptare la noile conditii si nu este necesara repozitionarea
mandibulei.

- MANIFESTARI IN ATM
Artropatii – frecaturi, cracmente, deviatii la deschiderea gurii, dureri la presiune in
regiunea ATM cu sau fara iradieri.

- MODIFICARI DE COMPORAMENT – pacientii refuza sau amana tratamentul.

SINDROMUL DISFUNCTIEI OCLUZALE – poate sa duca la modificari nervoase grave.

B) Indicatiile protezei partiale mobilizabile

1) Situatii specifice tratamentului cu proteze partiale mobilizabile

Exista situatii clinice care in mod obisnuit nu pot fi tratate decat prin proteze
mobilizabile:
- Edentatie de clasa I
- Edentatie de clasa a II-a ( proteza se intinde si pe hemiarcada integra)
- Edentatie de clasa a III-a extinsa (edentatii laterale care se extind si in zona frontala)
- Edentatie de clasa a IV-a cu lipsa tuturor frontalilor
- Edentatii combinate (termino-laterale, termino-frontale)
- Edentatii cu existenta unui numar mic de dinti restanti – 2-5 dinti, daca acetia sunt
favorabil distribuiti ( pe ambele hemiarcade, cu conditii bune de mentinere si
stabilitate, comparativ cu repartitia nefavorabila)
- Edentatii subtotale – cu existenta a 1-2 dinti restanti
 2) Situatii care exclud tratametul prin punte

Desi ca intindere edentatia se preteaza unui tratament CONJUNCT, exista motive care indica
restaurarea protetica ADJUNCTA

- Edentatii de clasa a III-a avand ca dinti stalpi caninul si molarul de minte care desi nu
sunt mobili au o valoare parodontala scazuta. O proteza partiala mobilizabila are
avantajul distribuirii fortelor ocluzale pe mai multi dinti. In cazul pierderii unui dinte
stalp, proteza poate fi ajustata.
- Edentatii laterale reduse, ca si cele frontale insa cu afecatre parodontala a tuturor
dintilor restanti. Proteza poate imobiliza dintii restanti si distribuie fortele
masticatorii la mai multi dinti.
- Edentatii laterale sau frontale reduse cand exista contraindicatia slefuirii dintilor. Sau
pacientul refuza
- Edentatii in zona de curbura a arcadei – canin, IL, PM1. Unii specialisti nu recomanda
realizarea unei punti, fiind preferata o proteza care distribuie solicitarile functionale
pe mai multi dinti restanti
- Edentatii frontale asociate cu pierderea de substanta osoasa. Se reface fizionomia!
- Edentatii frontale unde sunt necesare artificii de montare a dintilor artificiali (treme,
diasteme, incalecari, rotatii) ori anumite forme, marimi sau culori a dintilor.
- Edentatii asociate comunicarilor Buco-sinusale sau buco – nazale (protezele au rol de
obturator)
- Edentatii care necesita o reevaluare a DVO – se vor realiza proteze acrilice partiale
provizorii cu care se va testa noua DVO.

C) Examenul clinic al edentatului partial

I) Etapa Preliminara – de contact, informatie si examinarea generala a aparatului

dento – maxilar.
II) Etapa secundara – sau finala – de stabilire a diagnosticului, de evaluare a planului
de tratament pre si pro-protetic si de concepere a proiectului viitoarei proteze.
Aceasta examinare se face intr-a doua sedinta, fiind necesare modele si
radiografii.

I) Etapa preliminara

a) Anamneza

- istoricul medical ( varsta, sex, ocupatia, starea generala de sanatate – anemiile,

diabetul, hiperparatiroidismul, hipoparatiroidismul, artrismul, alte afectiuni TBC,
epilepsie, Avitaminoze, af cardiopulmonare, hepatice, renale, SIDA, Gripa, etc.
- Istoricul dentar
- experienta protetica anterioara
- atitudinea pacientului
b) Examinarea aparatului dento-maxilar

- Examen exo-bucal (inspectia, palparea, ascultatia)

- Examen endo-bucal
Se incepe cu examenul maxilarului – se pune diagnosticul preliminar al edentatiei.
Inspectia – dintii restanti si distributia topografica. Examinarea parodontala, inspecia
crestelor alveolare, tuberozitatile maxilare, bolta palatina, torusul maxilar, fundul de
sac vestibular.
La mandibula – se analizeaza dintii prin inspectie.
Tubercului piriform, regiunea linguala centrala, pozitia insertiei frenului limbii,
inclinarea procesului alveolar, torusul mandibular (7% din pacientii protezati) limba,
starea igienei bucale, saliva, inspecitia tesuturilor moi, reflexele exagerate.

Palparea – cu sonda – depistarea cariilor, cariilor secundare, adaptarea marginala a

obturatiilor, microprotezelor, pungi parodontale, depozite moi.
Apreceierea mobilitatii dintilor – digital
- Mobilitate fiziologica 0.1 mm in sens v-o si 0.01 mm in sens axial
- Gradul 1 -mobilitate V-O
- Gradul 2 – mobilitate V-O si M-D
- Gradul 3 – mobilitate V-O, M-D si Axiala

- Se palpeaza rezileinta mucoasei care poate fi 0,3 mm – 2 mm. Mucoasa este mai
putin rezilienta la nivelul boltii decat la nivelul crestelor. Mucoasa crestelor alveolare
mandibulare are o rezilienta mai mare decat la maxilar. Zonele distale (zonele
SCHROEDER) au rezilienta cea mai mare si nu vor fi acoperite de conector principal.

- Se palpeaza cu degetul – crestele alveolare pentru depistarea proeminente osoase

dureroase la presiune care vor fi indepartate chirurgical.

- Cu degetul se depisteaza spasme dureroase la nivelul muschilor pterigoidieni.

- Percutia – cu manerul sondei – in axul dintelui – se depisteaza inflamatii acute

apicale. Sau percutia V-O depisteaza afectare paro.

c) Examinara ocluziei

Exista 2 situatii clinice 1 ) exista contacte dento-dentare (corecte sau incorecte) –

exista ocluzie si 2) nu exista contacte dento-dentare – fara ocluzie.

Examenul ocluziei se face astfel

1) Anamneza
Schema de intrebari a lui MACK si MOSER
- Ati avut dureri la masticatie?
- Doare la deschiderea mare a gurii?
- Auziti zgomote in articulatie?
 - Aveti dureri de cap?
- Aveti dureri ale urechii?
- Aveti dureri ale fetei, ceafa, articulatie, gat?
- Aveti dinti slefuiti?
- Pentru dureri luati calmante? Va ajuta?
- Durerile sau alte manifestari va tulbura somnul?
- Durerile sau alte manifestari va afecteaza munca sau viata?
- Aveti impresia necesitatii unui tratament?

Daca se raspunde pozitiv la minim 2 intrebari examenul trebuie facut mai atent si depistate
dizarmoniile ocluzale.
2) Examinarea raporturilor in IM
3) Examinarea raporturilor in RC –
Dupa ce au aparut primele contacte in RC – mandibula poate sa faca urmatoarele
miscari:
 Ramane imobila – situatie normala “poin centric”
 Aluneca maxim 1 mm sagital, anterior rectiliniu, situatie normala “long
centric”
 Aluneca mai mult de 1 mm si nu in linie dreapta – situatie anormala –
tradeaza un contact prematur intre versantele meziale de la maxilar si
versantele distale de la mandibula (regula MUDL)
 Aluneca usor spre obraz lateral pe partea unde pacientul simte primul
contact intre dinti. In acest caz contactul prematur trebuie cautat intre
versantele cuspizilor de la maxilar care sunt orientate vestibular si
versantele cuspidiene de la mandibula, care sunt orientate spre lingual.
(regula BULL)
 Aluneca usor spre limba in raport cu primul contact simtit de pacient. In
acest caz contactul prematur trebuie cautat intre versantele cuspizilor de
la maxilar orientate spre lingual si versantele cuspizilor de la mandibula
orientate spre vestibular ( regula LUBL).
Pentru a se aprecia corect in ce parte aluneca mandibula, pacientul este
rugat sa arate cu degetul pe ce parte simte primul contact, apoi se
stabileste daca mandibula aluneca spre obraz sau spre limba.

4) Examenul miscarii in propulsie. Se observa daca in propulsie se realizeaza

dezocluzia dintilor laterali.
5) Examenul miscarii in lateralitate.

Pe langa analiza ocluziei examinarea trebuie sa cuprinda si – stabilirea planului de ocluzie,

nivelul si aspectul lui, Dimensiunea verticala a etajului inferior (DVO)

d) Indicatii pentru examenul radiografic. Se indica rx pentru dintii stalpi, procesul

alveolar al dintilor stalpi, creste alveolare, dinti restanti care clinic ridica probleme. Se
recomanda RX – alveolare.

e) Amprentarea. Se realizeaza amprentarea cu alginat – AMPRENTA DOCUMENTARA SI

MODEL DOCUMENTAR.
 AMPRENTA PRELIMINARA – MODEL PRELIMINAR – in situatiile unde nu sunt necesare
extractii. Model de studiu!

f) Fotografia

II) Etapa secundara (finala)

a) Examenul radiografic si intepretarea lui

b) Analiza modelelor documentare si de studiu

MODELUL DOCUMENTAR – se realizeaza inaintea oricarui tratament preprotetic.

Are rol de a:
- Preciza diagnosticul clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic
- In scop pedagogic
- In scop medico-legal
- Explicarea situatiei clinice, pacientului care nu accepta tratamentul adjunct

MODELUL DE STUDIU SI DIAGNOSTIC

Modelul de studiu se realizeaza dupa tratamentul preprotetic. Se stabileste un nou
diagnostic al edentatiei.

Servesc la:
- Precizarea diagnosticului clinic al edentatiei
Clasificarea edentatiilor dupa KENNEDY (1923)
 CLASA I -edentatie bilaterala posterior de dintii restanti (termino-terminala)
 CLASA II – edentatie unilaterala posterior de dintii restanti (uniterminala)
 CLASA III – edentatie laterala delimitata anterior si posterior de dintii restanti
(intercalata sau laterala)
 CLASA IV - edentatie situata in regiunea frontala de-o parte si de alta a liniei
mediane (edentatie frontala)

Reguli de utilizare a clasificarii lui KENNEDY dupa APPLEGATE

 Clasificarea ar trebui sa urmeze si nu sa preceada extractiile dentare care ar putea sa
modifice clasificarea initiala
 Daca al 3-lea molar lipseste nu va fi luat in considerare in clasificare
 Daca al 3-lea molar este prezent si va fi folosit ca dinte stalp el va fi luat in
considerare in clasificare
 Daca molarul 2 lipseste si nu este necesara inlocuirea lui, pentru ca nu are
antagonisti, el nu va fi luat in considerare in clasificare.
 Suprafetele edentate aflate cel mai in spate determina ordinea clasei de edentatie.
Alte suprafete edentate decat cele care determina ordinea clasei de edentatie sunt
denumite “modificari” sau brese suplimentare si sunt in numar de 1 pana la 4.
 Intinderea modificarilor nu este importanta ci doar numarul lor.
 Primele 3 clase pot avea maxim 4 modificari. Clasa a IV.a nu are modificari
 Clasificarea KENNEDY – APPLEGATE -are 6 clase
 Clasa I – edentatie distala bilaterala (termino-terminala)
 Clasa II – edentatie distala unilaterala (uniterminala)
 Clasa III – edentatie laterala care va fi tratata adjunct (proteza)
 Clasa IV – edentatie anterioara (frontala)
 Clasa V – edentatie laterala cu lipsa caninului – se indica tratament adjunct
 Clasa VI – edentatie laterala redusa care se trateaza conjunct (punte)

Clasificarea dupa COSTA:

Edentatie frotala, laterala, terminala sau combinatie.
In functie de nr dintior lipsa pot fi: reduse, intinse si extinse.
Citirea edentatiei se face la maxilar si dupa la mandibula incepand din partea dreapta.

- Analiza dintilor restanti si a crestelor edentate

- Analiza rap intermaxilare de ocluzie
- Analiza modelului de studiu la paralelograf
Paralelograful permite analiza modelului de studiu pentru medic si a modelului
functional pentru tehnician.

Exista 3 categorii de paralelografe:

 Paralelograf cu brat orizontal fix

 Paralelograf cu brat orizontal articulat
 Paralelograf cu brat vertical articulat.

Accesoriile paralelografului:

 Tija de analiza – apreciaza paralelismul fetelor axiale ale dintilor stalpi. Analizeaza axa
de insertie a protezei
 Tija portmina de grafit – in care se insera o mina de grafit – traseaza ecuatorul
protetic.
 Tije de masurare a retentivitatii subecuatoriale a dintilor stalpi. 0.25mm, 0.50 mm si
0.75 mm
 Spatule de ceara sau razusele
 Spatule convergente de 2o si 6o
 Stressograful Ticonium
 Etc

Timpii de analiza ai modelului de studiu la paralelograf

 Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie

 Trasarea ecuatorului protetic
 Stabilirea locului in care se plaseaza varful portiunii flexibile a bratului retentiv al
crosetului
 Fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf (tripodare)

Pentru crosetele circulare – retentivitate 0.25mm

Crosetele divizate Roach – retentivitate 0.50 mm
Crosetele mixte de sarma – retentivitate de 0.75 mm

c) Desenarea proiectului viitorului schelet al protezei

d) Confectionarea lingurii individuale
e) Confectionarea sablonului de ocluzie
f) Realizarea protezei acrilice provizorii