11.

Complicatii ale protezelor si supraprotezelor, fracturarea protezelor, stomatita protetic

Clasificarea complicatiilor protezelor/supraprotezelor in functie de etiologie

A.In functie de natura factorului de risc

Factori ce tin de pacient

● Referitor la edentatie: de exemplu rezorbtia crestei, masticatie inegala

● Referitor la starea de sanatate orala excluzand edentatia:
○ Scaderea fluxului salivar creste riscul de stomatita protetica si intoleranta
protezei
● Referitor la starea de sanatate sistemica incluzand medicatia
○ Diabetul este factor de risc pentru stomatita protetica
○ Bisphosphonatii sunt factori de risc pentru osteonecroza
● Referitor la comportamentul pacientului, include venitul si statutul social, educatie,
starea psihica
○ Statutul financiar scazut limiteaza accesul la ingrijirea stomatologica

Factori ce tin de tratamentul dentar

● Referitor la protezele mobilizabile, include corectitudinea procesului de fabricatie,
detalii tehnice si materiale folosite
○ Protezele supraextinse cauzeaza ulcer traumatic sau hiperplazie
○ Uzura dintilor artificiali este legata de masticatie deficitara
○ Alergie la PMMA
● Referitor la dinti sau implanturi dentare
○ Instabilitatea protezei este cauzata de afectarea parodontala a dintilor de
suport
○ Supraprotezele pe implant au riscuri chirurgicale suplimentare cum ar fi
lezarea unui nerv
○ Esecul tratamentului poate sa apara atunci cand se pierd atat dinti cat si
implanturi dentare
● Referitor la sistemul de mentinere
○ Supraproteze neadaptate din cauza uzurii sau pierderii matricii

Factori ce tin de manopera medicului dentist

● Complicatii inevitabile in care rolul dentistului este irelevant
○ Alergie la PMMA atunci cand istoricul pacientului este irelevant
● Interventie pasiva cum ar fi conduita medicala neadecvata atunci cand se constata
semne precoce de boala
○ Pierderea implantului cauzata de presiune excesiva a protezei sau din cauza
ignorarii semnelor timpurii de periimplantita
● Judecata eronata in luarea decizilor din planul de tratament
■ Pozitionarea/numarul eronat al implanturilor
○ Inregistrarea RIM incorect, cu DVO crescut
B. In functie de mecanismul de actiune al factorilor de risc
● Factori probabili ce cresc riscul de complicatii: pierderea implantului este mai
frecventa la fumatori si diabetici
● Factori care au rol direct in declansarea complicatiilor: protezele supraextinse duc la
leziuni traumatice
● Factori de progresie care duc la inrautatirea bolii preexistente: protezele prost
adaptate cresc rata de rezorbtie alveolara\

Clasificare descriptiva a complicatiilor protezelor si supraprotezelor

A. In functie de localizare
Pacient
● Oral
○ complicatii ale tesuturilor orale dure si moi, cu alterare functionala
○ Complicatii ale dintilor ramasi sub supraproteza cum ar fi carii, boala
paradontala, fractura radiculara
● Facial
○ Fizionomie prognatica imbatranita
● Sistemic
○ Malnutritie
○ Dereglari gastro-intestinale
Lucrari dentare
● Proteze mobilizabile
○ Fractura supraprotezei/protezei
○ Pierderea retentiei
○ Imbatranirea materialului si uzura dintilor
● Implanturile dentare, clasificate in conform lui Berglundh in
○ Complicatii biologice (alterari functionale care afecteaza tesutul de
suport pentru implant, exemplu periimplantita)
○ Complicatii tehnice (alterarea mecanica a implantului, componentelor
implantului sau suprastructurii)
● Sistemul de mentinere
○ Pierderea, distrugerea, alterarea in timp
B. In functie de tipul modificarii
● Schimbari anatomice
○ Rezorbia crestei
○ Scaderea masei musculare
● Schimbari functionale
○ Deficienta in masticatie sau fonatie
○ Protruzia mandibulei
● Schimbari patologice
○ Ulcer traumatic
○ Stomatita atrofica
○ Candidoza
C. In functie de severitate
● Afectare usoara
○ Semnele clinice sunt putine
○ Tratamentul este simplu, cu costuri reduse pentru biologie, financiar si clinic
○ Prognosticul este bun
 ○ Exemplu : pierderea sistemul de retentie, ulceratii sau iritatii din cauza
surplusului de material din baza protezei
● Afectare moderata
○ Alterarile functionale sunt asociate
○ Tratamentul necesita costuri medii
○ Exemplu: fractura bazei protezei, pierderea stabilitati protezei si nevoia de
captusire, uzura dintilor artificiali
● Afectari severe
○ Sunt asociate alterari functionale importante care pot duce la esecul
tratamentului
○ Redresarea implica costuri mari
○ Exemplu: Lezarea nervului alveolar inferior, intoleranta protezei

D. In functie de momentul in care a aparut

● In timpul tratamentului preprotetic
○ Duratei in timpul operatiei chirurgicale de plastie a frenului sau corectare a
exostozelor
● In timpul procesului de fabricatie a protezei: discomfort din cauza reflexului de voma
● In timpul fazei chirurgicale de insertie a implantului (conform Misch & Wang):
○ Complicatii ale planului de tratament
■ Insertia implantului cu angulatie nepotrivita sau locatie neadecvata
○ Complicatii legate de actul medical
■ Mecanice
■ Pierderea stabilitatii primare
■ Ingestie sau aspiratie
○ Altele
■ Vatamare iatrogena
■ Eroare umana
● Imediat dupa insertia protezei/supraprotezei: ulcer traumatic
● In timpul folosintei:
○ Complicatii ale implantului/dintelui
○ Pierderea retentiei

Principalele complicatii ale protezelor/supraprotezelor

Rezorbtia crestei alveolare: proces continuu, cumulativ si ireversibil, vizibil in timp ce
calitatea si cantitatea osului scade
Etiologie: inevitabila dupa pierderea dintilor si in timpul purtarii protezelor. Este un factor
cronic plurifactorial : fizic,fiziologic si patologic.
Procesul de restructurare osoasa postextractionala dupa pierderea dintilor are diverse
manifestari in functie de
● factorii generali, fiziologici si patologici:
○ Varsta, menopauza, alterari sistemice
● Factori locali
○ Edentatia si cauzele ei
○ Pierderea volumului si densitatii mandibulei

Rata rezorbtiei este

● maxima in prima luna postextractional
 ● Mare in primul an
● Descreste constant
Tiparul rezorbtiei osoase:
● Rezorbtia este maxima in partea superioara a crestei
● Rezorbtia este din ce in ce mai scazuta cu cat avansam catre baza
● Apare in
○ Zonele biostatice
■ Maxilar tuberozitar
■ Aria retromolara
○ In locurile de insertie a ligamentelor: fren
○ In zona palatului dur
● Rezorbtia osoasa incepe dinspre superior spre inferior
● Centripeta la maxilar
● Centrifuga la mandibula
● Clasa a II -a scheletala + brahicefal + micrognatie mandibulara = rezorbtia este mai
severa la mandibula
● Clasa III scheletala + dolicocefal + macrognatie mandibulara = rezorbtia este mai
avansata la maxilar
● Rezorbtia este mai accentuata la
○ femei probabil
■ Din cauza maxilarelor mai mici
■ Densitate osoasa mai scazuta
■ Osteoporoza post menopauza
○ La pacientii care au pierdut dintii din cauza parodontala sau au avut forte
ocluzale mari
○ Boli sistemice
■ Diabet
■ Alte boli metabolice
● Proteza accelereaza rata rezorbtiei din cauza presiunii exercitate pe zona de suport
● Severitatea rezorbtiei este legata de
○ stabilitatea si sprijinul protezei
○ Pozitionarea dintilor artificiali
○ Tipul ocluziei
○ Antagonisti
○ Corectitudinea inregistrarii RIM
● Suprafata de sprijin pentru fortele ocluzale este redusa la pacientii edentati
comparativ cu dentati iar prin rezorbtia progresiva a crestei atat in latime cat si in
inaltime duce la scaderea si mai mult a ofertei osoase
● Intensitatea fortelor ocluzale este mai mica la pacientii edentati dar poate sa difere in
functie de varsta, sex, bruxism, nivelul de stres, preferinta alimentelor, corectitudinea
reabilitarii protetice
● Durata crescuta a contactelor ocluzale este un factor de risc pentru rezorbtia osoasa
si este legata de
○ Bruxism
○ Instabilitatea protezelor
○ Ocluzie instabila
○ DVO crescut
 ● Comparativ cu edentatia maxilara, edentatia mandibulara are risc mai mare de
rezorbtie alveolara
● Timpul de purtare a protezelor influenteaza rata rezorbtiei alveolare dar si stomatita
de proteza
● Rezorbtia alveolara este in relatie stransa cu perioada de purtare a protezelor dar
este influentata si de calitatea tratamentului

Aspecte clinice
● Rezorbtia alveolara este caracterizata prin schimbari in morfologia crestelor alveolare
si a relatiei maxilo- mandibulare, cu consecinte asupra tratamentului protetic si a
evolutiei in timp
● Rezorbtie care afecteaza inaltimea crestelor: redusa, medie, severa
● Rezorbtie care afecteaza latimea crestelor: creasta lata, medie, ingusta, ingusta in
muchie de cutit
● Rezorbtie care afecteaza suprafata crestelor: morfologie normala sau anormala cu
exostoze
● In timpul rezorbtie, tesutul osos este inlocuit cu tesut fibros si apare creasta batanta,
○ cel mai frecvent observata in sindromul combinatiei
○ Aria retromolara
○ Tuberozitatea maxilara
○ Sunt legate de instabilitatea protezelor sau forte ocluzale excesive
● Rezorbtia alveolara mandibulara severa este insotita de
○ reducerea gingiei fixe
○ Ingreunarea extensie bazei protezei
○ Durere la presiuni ocluzale in zone gaurii foraminale sau daca nervul este
expus subgingival

Management
● Informatii utile se obtin din:
○ Examinarea clinica
○ Analiza protezelor vechi
○ OPG, cefalograma, CT
● Pentru reabilitarea protetica avem nevoie de interventii preprotetice
○ Chirurgicale
■ Augumentare osoasa
■ Frenectomie
■ Excizia leziunilor hiperplazice
○ Nonchirurgicale
■ Imbunatatirea tesutului de suport
■ Medicatie antifungica
■ Imbunatatirea nutritiei
● Avand in vedere ca pacientii sunt in varsta si au comorbiditati sistemice, stres asupra
interventiei chirurgicale si a vindecarii sunt preferate interventiile nonchirurgicale sau
cele chirurgicale putin invazive. Se indica folosirea materialelor de captusire
reziliente
● Tratamentul se poate face cu proteze conventionale sau restaurari implantare fixe
sau mobile
 ● Deosebita atentie la extensia periferica a bazei protezei inclusiv a zonelor care
suporta presiunea ocluzala
○ Amprenta functionala corecta
○ Atunci cand creasta este batanta, se prefera tehnica de amprentare cu
presiune selectiva (lingura individuala decupata in zona tesutului mobil)
○ Captusire cu materiale reziliente
○ Inregistrarea RIM corect
○ Ocluzie lingualizata a protezei la pacientii
■ edentati bimaxilar
■ Clasa II scheletala
■ Rezorbtii mandibulare severe
○ Ocluzia liniara la
■ Supraprotezele mandibulare
■ Sindromul combinatiei
■ Clasa III scheletal cu atrofie severa maxilara
● Protezele mandibulare conventionale inregistreaza frecvent probleme de mentinere
si stabilitate majoritatea din cauza rezorbtiei
● Pot fi rezolvate prin restaurari pe implant, fixe sau mobile
● Restaurari fixe:
○ Restaurari fixe implantare conventionale
○ All on 4/ all on 6 - Bredent
○ Fast & Fixed - Bredent
● Restaurari mobilizabile:
○ Supraproteze pe implanturi conventionale/inguste cu diferite sisteme de
mentinere

Ulcerul traumatic
Este o leziune mica, dureroasa situata pe gingie care se dezvolta in primele zile dupa
insertia unei proteze noi
Etiologie:
● Margini supraextinse
● ocluzie nebalansata
● Material in exces pe baza protezei
● Particularitati ale campului protetic: exostoze sau torus
● In plus fata de trauma mecanica, ulcerele apar si din cauze chimice sau termice
Aspecte clinice
● Sunt dureroase
● Au podeaua de culoare galbena si margini rosii
● Tesuturile inconjuratoare nu sunt intarite sau ingrosate
● Localizate in sulcusul vestibular sau lingual
● Acoperite de o membrana gri necrotica si inconjurate de halou inflamator
● Se aseamana cu o zona hiperemica acoperita sau nu de depozite de fibrina
Management
● Se vindeca repede, in aprox 1 sapt, dupa inlaturarea cauzei
● De obicei se retuseaza ocluzia sau baza protezei
● Optional apa de gura sau spray cu benzamine hydro cloride 0,15% pentru alinarea
simptomelor
 ● Proteza poate fi lasata peste noapte in solutie de clorhexidina 0,2 %
● Ulcerele scad in frecventa pe masura ce proteza este purtata
● Apar in primii 5 ani
● Diagnostic diferential
○ Carcinom scuamos
○ Boli bacteriene, fungice sau virale
○ Alte boli orale
● Daca ulcerul nu se remite in 3 saptamani se recomanda ca pacientul sa fie trimis
pentru biopsie pentru a se exclude malignizarea sau alte infectii cronice

Hiperplazia cauzata de proteza

Este o marire a tesutului oral care apare la limita cu baza protezei. Exista 2 mari tipuri de
hiperplazie: fibroasa (epulis fissuratum) si inflamatorie (hiperplazia papilara inflamatorie)
Etiologie:
● Apare
○ la contactul cu baza protezei daca exista margini ascutite
○ Proteze instabile
○ DVO marit
○ Parafunctii
● Hiperplazia papilara inflamatorie apare:
○ Purtarea continua a protezei
○ Igiena deficitara orala si a protezei
○ Rezorbtie severa a crestei
○ Proteze instabile
○ Fumat
○ Schimbari cauzate de varsta
○ Boli sistemice
● Apare mai frecvent la batrani din cauza sistemului imunitar supresat
Aspecte clinice:
● Reactie a mucoasei prin ingrosare corespunzatoare marginii protezei, mai frecventa
la maxilar in sulcusul vestibular
● Poate fi:
○ Pedunculat
○ Sesil
○ Nodular
○ simplu/multiplu
○ rosu / roz deschis
● Se poate supra infecta cu Candida spp
● Hiperplazia papilara inflamatorie a palatului dur:
○ Aspect eritematos
○ Suprafata papilara sau neregulata
○ Localizare limitata sau poate sa acopere tot palatul dur
Management
● Se remite in totalitate dupa eliminarea cauzei
● Uneori este nevoie de operatie chirurgicala minora
● Proteza nu va fi purtata noaptea
● Igiena orala si a protezei imbunatatia
 ● Terapie antifungica, excizii chirurgicala si inlocuirea protezei pot fi uneori
recomandate

Stomatita de proteza
Este o infectie cronica inflamatorie a tesutului oral care a luat contact direct cu baza protezei
mobilizabile conventionala sau supraimplantara
Etiologie:
● Multifactoriala
● Cel mai frecvent infectie fungica cu Candida Albicans si alte subspecii, dar se pot
intalni si stafilococi si streptococi
● Protezele acrilice faciliteaza acumularile de bacterii si fungi si de aceea stomatita de
proteza este considerata o infectie oportunista
● Prevalenta creste atunci cand
○ igiena protezei este deficitara
○ Purtarea continua a protezei, chiar si in timpul noptii
○ Cand proteza este instabila
○ Materiale de captusire reziliente in care se acumuleaza bacterii
○ Materiale de captusire nonreziliente care devin poroase cu timpul
○ Reactii de hipersensibilitate
○ Varstnici
○ Sex feminin
○ Fumatori
○ Etilici
○ Deficienta de vitamina A
○ Diabet
○ Supresie imunitara
● Factori de risc ai pacientului
○ Locali
■ Flux salivar scazut (sindrom Sjogren sau Mikulicz)
■ Ph salivar scazut
■ Igiena orala precara
○ Generali
■ Varsta
■ Sex
■ Factori nutritionali
■ Asocieri medicamentoase
● Diuretice
● Antihipertensive
● Antipsihotice
● Anxiolitice
● Analgezice
● Antiinflamatoare
● Antihistaminice
● Antibiotice spectru larg fara protectie fungica
Aspecte clinice
Clasificare (Newton bazata exclusiv pe criterii clinice)
● Tipul I
○ Inflamatie simpla localizata
 ○ leziuni hiperemice punctiforme
● Tipul II
○ Eritem difuz al mucoasei care ia contact cu proteza
○ Inflamatie simpla generalizata
● Tipul III
○ Suprafata granulara
○ Hiperplazie papilara inflamatorie
Asociata cu:
● Cheirita angulara
● Glosita mediana romboida
● Leucoplazie candidozica
Management
● Se recomanda preventia prin informarea pacientului si motivarea lui
● sa aiba igiena buna
● sa nu poarte proteza in timpul noptii
● Stil de viata sanatos
● Renuntarea la fumat
● Nutritie adecvata
● Asimptomatice, descoperite la controalele de rutina
● Ocazional se recomanda teste microbiologice si termografie
● Tratament:
○ Igiena orala
○ Imersarea protezei in solutie cu clorhexidina pe timpul noptii
○ Terapie antifungica: aplicatii topice sau sistemice

Alterari musculare
Reprezinta adaptari la schimbarile anatomice si functionale.
Se intalnesc la
● muschii care se afla la periferia protezei si in zona neutrala si care joaca un rol bine
definit in mentinerea protezei (buze, obraji, limba)
● Muschii masticatori
● Muschii expresie faciale
Etiologie
● Factori multipli interdependenti
● Procesul de imbatranire asociat cu pierderea tonusului muscular si a elasticitatii pielii
● Scaderea masei musculare
● Scaderea fortei de contractie
● Retractia buzelor si a obrajilor
● In cazuri severe de rezorbtie, muchii se pot insera chiar pe creasta
● Limba isi schimba forma, pozitia si conicitatea
● Clasa II scheletal,limba este hiperkinetica, are pozitie posterioara si influenteaza
negativ stabilitatea protezei
● In clasa III scheletala limba este mai putin activa si are o pozitie anterioara
● Pacientii edentati neprotezati de mult timp au limba marita de volum si intr-o pozitie
posterioara
● Pacientii cu sindromul combinatiei + clasa II scheletal cu mandibula retrognata =
tendinta de protruzie a mandibulei
● Schimbari musculare se mai intalnesc in :
 ○ boli sistemice
○ Boli autoimune
○ Accidente vasculare
○ Pareza
○ Arsuri
○ Traumatisme
○ Status nutritional alterat cu deficit de proteine
● Protezele mobile deficitare agraveaza schimbarile musculare
● DVO crescut + proteze instabile = spasm muscular
● Ingrosarea excesiva a bazei protezei in zona anterioara maxilara duce la
hiperextensia buzei superioare
● Atunci cand IM nu corespunde cu RC din cauza uzurii dintilor posteriori artificiali duce
la ingreunarea inregistrarii RIM

Aspecte clinice
● Afecteaza tonusul, volumul si insertia musculara
● Asociat cu deficiente neuromusculare de coordonare si control
● Hipertonie /hipotonie
● Hipertonia este mai frecventa la buza inferioara si la limba si cauzeaza instabilitatea
protezei
● Factori favorizanti
○ Tipar hipodivergent clasa II scheletal
○ Bruxism
○ Boli sistemice
● Hipotonia musculara
○ Mai frecvent la buza superioara si la muschiul buccinator
○ Apare odata cu varsta, deficiente nutritionale, boli sistemice
○ Afecteaza mentinerea si stabilitatea protezei
○ Impiedica autocuratarea
○ Reduce vizibilitatea dintilor frontali maxilari in fonatie sau zambet
● Atrofia musculara + hipotonia = aspect caracteristic persoanelor varstnice cu
ingrosarea muschiului maseter si riduri
● Mm Buccinator, orbicular, mm limbii definesc zona neutrala. Este dificil sa o
delimitam in zonele cu atrofie severa. Uneori pot sa aiba insertia chiar pe creasta
(mm genioglos si mm mentalis) ceea ce afecteaza stabilitatea protezei
● Scaderea fortei musculare duce la scaderea fortei musculare voluntare din masticatie
● Pot sa apara:
○ spasme musculare ale mm inchizatori ai mandibulei din cauza DVO crescut
○ Spasme musculare ale mm deschizatori ai mandibulei din cauza DVO scazut
● Boala Parkinson: din cauza diskineziei orale este greu de inregistrat RIM dar si de
(dez)inserat proteza
● Pareza nervului facial: greutate in amprentare, inregistrare RIM, masticatie
unilaterala, risc mare de instabilitate a protezelor, alterare estetica, intoleranta la
purtarea protezelor

Management
Evaluare clinica amanuntita + teste specifice (electromiografie/kinesiografie)
Hipertonie: aspecte cruciale
 ● Pozitionare dinti artificiali in zona neutrala
● Planul de ocluzie corect
● Determinare RIM corect
Hipotonie: aspecte cruciale
● Modelarea convexa a partii vestibulare a protezei
● Folosirea de materiale de consistenta medie pentru a determia corect limitele
protezei si a folosi contractia musculara in stabilizarea protezei
Pacientii cu limba in pozitie anterioara vor executa miscari mai ample la amprentare
comparativ cu pozitia posterioara a limbii
In rezorbtii avansate se recomanda chirurgie preprotetica de repozitionare musculara si a
tesutului oral pentru succesul protezarii
La pacientii cu afectare neuromusculara se recomanda supraproteze pe implant. Comparativ
cu protezele clasice se exercita forte de masticatie mai mari iar pacientul se hraneste mai
bine.
Obisnuirea cu noua proteza dureaza 6-8 saptamani.

Alterari faciale, inclusiv complicatiile estetice

Pacientii au aspect facial imbatranit. Protezele contribuie si la imbunatatirea aspectului
estetic.
Etiologie.
● Suportul osos oferit buzei si obrazului dispare.
● In rezorbtia mandibulei, profilul facial devine concav
● Din cauza pierderii contactelor ocluzale mandibula tinde sa aiba un ax de rotatie in
sens invers al acelor de ceasornic cu descresterea inaltimii etajului inferior al fetei si
uneori cu tendinta de a protruza mandibula
● Fumatul imbatraneste si mai mult fata prin hiperpigmentare, adancirea santurilor
nazolabiale, riduri ale buzei superioare, riduri ale buzei superioare in zona
vermilionului, hiperpigmentarea ploapei inferioare
● Glomerulonefrita + boala Cutis laxa imbatranesc si mai mult pacientul

Aspecte clinice
● Se modifica proportiile etajelor fetei fata de perioada dentata
● Frecvent, pacientii edentati au morfotip de fata scurta accentuat de scaderea inaltimii
etajului inferior dar si de rotatia mandibulei
● Profilul creste in convexitate din cauza rezorbtiei osoase a mandibulei si a
mandibulei protruzate
● Schimbarile sunt evidente in clasa III scheletal
● Nasul se incovoiaza iar buza superioara isi pierde suportul
● Buza superioara sufera modificari ale vermilionului (reducerea inaltimii si volumului,
modificari de culoare, rectractie din cauza pierderi suportului, buza inferioara se
elongheaza, buza superioara se scurteaza, treapta labiala se inverseaza, dintii sunt
expusi din ce in ce mai putin
● Buzele si obrajii devin din ce in ce mai putin proeminenti, prezinta riduri, piele lasata,
schimbari in textura, hiperpigmentare

Management
● Restaurarea protetica sa fie facuta cu date din perioada dentata
● Examene suplimentare radiologice : cefalometrie sau Rx din perioada dentata
 ● Pentru un aspect estetic placut trebuie tinut cont de trasaturile pacientului din
perioada dentata, trasaturi ce nu pot fi intotdeauna determinate in prezent

Complicatii tehnice si biomecanice ale protezelor si supraprotezelor

Complicatii:
● aparute in procesul de productie a protezelor
○ Extensia bazei protezei
○ Inregistrarea RIM
○ Montarea dintilor artificiali
○ Schema ocluzala
● Din cauza caracteristicilor tehnice si biomecanice ale aparatelor folosite in
producerea protezei
● Din cauza proprietatii materialelor folosite in proteze
● Instabilitatea protezelor mobilizabile din cauza executiei incorecte
○ Supraextinderea marginilor
○ Montare incorecta a dintilor artificiali
○ Ocluzie instabila
○ Rezorbtie osoasa
○ Poate fi contracarata prin folosirea de
■ Adezivi dentari
■ captusiri
■ Inserarea de implanturi
● Fractura protezei mobilizabile
○ Complicatie comuna
○ Proiectare eronata a protezei
○ Instabilitatea protezei
○ Prezenta dintilor sau restaurarilor fixe pe arcada antagonista
○ Rezilienta crescuta
○ Fracturi in antecedente
○ Accidente: scaparea protezei
○ Proprietatile materialelor folosite si schimbarile pe care le sufera in timp
○ Oboseala la incovoiere
○ Proteza va fi ranforsata cu materiale metalice sau nemetalice
■ Plasa sau fibre din sticla sau polietilena
○ Schimbarea protezei
○ Schimbarea planului de tratament
○ PMMA sufera schimbari care apar in timp:
■ Decolorari
■ Uzura dintilor artificiali
■ Cresterea porozitatii
■ Scaderea rezistentei la incovoiere
■ Se recomanda schimbarea protezelor la fiecare 5 ani
○ Atunci cand se constata aparatia sindromului combinatiei se pot lua in
considerare inserarea de implanturi pe creasta alveolara opusa pentru a
preveni efectele distructive asupra structurilor orale

Complicatii ale radacinilor dintilor de sub proteza

 ● Carii
● Leziuni periradiculare ale dintilor vitali
● Leziuni endodontice ale dintilor tratati pe canal din cauza pierderii sigilarii canalare
● Boala parodontala
● Fractura radacinii
● Se recomanda sa pastram cat mai multe radacini dentare pentru a preveni rezorbtia
osoasa si pentru ca au un impact favorabil asupra tesuturilor orale
● Pacientul este motivat si constientizat de importanta igienei orale
● Atunci cand apar cariile se recomanda sa fie tratate imediat
● Preventiv se pot face fluorizari topice sau acoperirea cu cape metalice a resturilor
radiculare pentru prevenirea cariilor
● La pacientii cu boala parondontala se recomanda sa clateasca de 2 ori pe zi cu
clorhexidina 0,12 %
● Se recomanda inlaturarea protezelor noaptea
● Daca apare mobilitatea dintilor putem sa reducem din inaltime pentru stabilizare
● Riscul de fractura al dintilor tratati endodontic este mai mare atunci cand intensitatea
fortelor ocluzale este mare (instabilitatea protezei, bruxism, DVO crescut, dinti sau
punti pe maxilarul antagonist)

Complicatii ale implanturilor si ale protezelor aplicate pe implant

● Factori de risc:
○ Numar insuficient de implanturi
○ Pozitionarea implantului
■ cu lezarea unor nervi/vase de sange
■ Penetrarea sinusului maxilar sau a foselor nazale
■ hemoragie/durere
○ Evolutia implantului
■ Infectii post insertie
■ Osteointegrare deficitara
■ Periimplantita
■ Fractura implantului
● Controale regulate pentru depistarea problemelor
● Rata de esec a implantului este mai mare la maxilar decat la mandibula, desi
pozitionarea este mai favorabila la maxilar fata de mandibula
● Supraprotezele pe implant sunt considerate a fi un tratament predictibil iar pierderea
implantului poate sa apara in primul an
● Se recomanda ca medicul sa verifice periodic tesuturile moi inconjuratoare
implantului pentru a detecta
○ Pierdere osoasa marginala periimplantara
○ Mobilitatea implantului
○ Alterarea tesuturilor moi periimplantare
○ Sangerare periimplantara
○ Sensibilitatea in timpul folosirii implantului
○ Testul la percutie al implantului
○ Acumularea de placa bacteriana
● Verificarea arcadei antagoniste: proteza instabila antagonista poate produce forte
excesive asupra implanturilor la fel ca si parafunctiile
Complicatii ale sistemelor de mentinere ale supraprotezelor
Complicatii:
● Din cauza planului de tratament incorect
● Din cauza conduitei incorect urmate (colarea incorecta a matricei in baza protezei)
● Din cauza folosirii protezei (pierderea/scaderea retentiei)
Cele mai frecvente complicatii ale sistemelor de retentie sunt
● Scaderea gradului de retentie a protezei din cauza dezactivarii
● Dezlipirea, pierderea, distrugerea housingului retentiv
● Desurubarea sau fractura surubului bontului protetic
● Fractura sistemului de retentie (fractura barei sau calaretului)
● Hiperplazia mucoasei de sub bara sau mucozita periimplantara
Complicatiile sunt mai frecvente la sistemul bara fata de sistemul bila, amandoua fiind mai
frecvente in comparatie cu sistemul locator.
Complicatie usoara: dezactivarea matricii sau pierderea teflonului
Complicatie severa: fractura barei ce necesita inlocuirea protezei
La pacientii varstnici sunt preferate proteze simple ce se repara usor si ieftin
In cazul supraprotezelor pe implant se prefera sistemul bila pentru ca este mai usor de
intretinut si de reparat.

Satisfactia pacientului si calitatea vietii

Protezele conventionale mobile sunt cea mai frecventa optiune de tratament pentru pacientii
edentati si de obicei inregistreaza rezultate bune.
Insatisfactii ale pacientilor pot rezulta din:
● Instabilitatea protezelor
● Masticatie dificila
● Deficiente estetice
● Probleme de fonatie
● Intoleranta protezelor este data de
○ Factori subiectivi
■ Asteptarile si nevoile pacientului
■ Tiparul psihologic
■ Preconceptii
○ Factori obiectivi
■ Instabilitatea protezelor
■ Durere
■ Deficiente functionale
Supraprotezele agregate pe implant sau radacini dentare imbunatatesc mult confortul fizic si
psihic al pacientului.
Supraprotezele mandibulare pe implant imbunatatesc mult calitatea vietii pacientului
comparativ cu protezele convetionale.