REFERAT

EXTRACTIA DENTARA

Student: Cimbala Dorina, an 4, gr 3,subgr6

Coordonator: Prof. Dr. Adrian Nistor
Data: 27.01.2016

Extractia dentara-reprezinta manopera terapeutica de

indepartare a unui dinte de pe arcada, folosind instrumentar si tehnici
speciale. Extractia dentara este o interventie de necessitate la care se
recurge de obicei atunci cand metodele terapeutice de conservare nu au
indicatie sau nu au dat rezultate.Exista si unele situatii special care impugn
extractia dentara.
Indicatii
Stabilirea indicatiei de extractie dentara necesita oo evaluare clinica si
radiologica atenta.se vor avea in vedere afectiunile locale si cele generale
care pot influenta decizia extractiei dentare.
Principial un dinte trebuie extras atunci cand metodele de consevare ale
acestuia nu au indicate sau au esuat.
1.Indicatii legate de patologia dento-parodontala:
-dinti cu distructii corono-radiculare intinse,in special situatiile in care
distructia coronara este extinsa si subgingival
-dinti cu gangrene complicate cu parodontita apicala cronica,la care
tratamentul chirurgical endodontic sau conservator(rezectia apicala)nu are
indicatii sau a esuat.
-dinti care au determinat complicatii supurative,la care nu sunt indicate
metodele de tratament endodontic sau chirurgical conservator.
-dinti care au determinat sau/si intretin procese supurative sinusale(sinuzita
maxilara de cauza dentara)
-dinti cu parodontopatie marginala cronica profunda si mobilitate de gr 2-3 la
care tratamentul parodontal conservator nu este indicat
2.Indicatii legate de patologia pseudotumorala sau tumorala de
cauza dentara:
-dintii care in urma iritatiei locale cornice au dus la aparitia unor leziuni
hiperplazice reactive si inflamatorii
-dintii care au suferit transformari chistice/tumorale benigne,precum si dintii
vecin cae sunt cuprinsi in procesul tumoral.
3.Indicatii legate de patologia traumatica oro-maxilo-faciala:
-dinti cu fracturi corono-radiculare extinse sub pragul gingival care nu permit
restaurarea prin mijloace odontale sau protetice
-dinti cu fracturi radiculare oblice sau longitudinale sau dintii cu fracturi
transversale in 1/3 cervicala sau mijlocie
-dinti fracturati sau luxate complet in urma traumatismelor oro-maxilo-
faciale.
-dinti aflati in focarul de fractura al oaselor maxilare care pot genera sau
intretine supuratii in focar sau care impiedica reducerea corecta a fracturii
4.Indicatii legate de anomalii de numar,forma,pozitie ale dintilor
-dintii inclusi ce nu pot erupe
-dintii inclusi sau erupti ce provoaca inghesuiri sau impiedica eruptia sau
redresarea ortodontica a dintilor vecini
-dinti cu malpozitie care produc leziuni traumatice importante ale partilor
moi si care nu pot fi redresati in scop protetic
-alte indicatii de extractie in scop ortodontic
5.Indicati de extractive in cadrul tratamentului preprotetic:
-dinti mult extruzati ,egresati sau inclinati care defavorizeaza tratamentul
protetic
-edentatia subtotala maxilara,atunci cand prezenta unui singur dinte
impiedica adaptarea marginala corecta a protezei.
Indicatiile de extractie a dintilor temporari sunt mai restranse,dar cu toate
acestea exista unele dificultati privind decizia terapeutica de extractie
inainte de perioada de exfoliere fiziologica de pe arcada,fiind necesare
anumite precautii.Principial,indicatiile de extractive a dintlor temporari sunt:
-dintii temporari care impiedica eruptia dintilor permanenti sau determina o
eruptie a lor in malpozitie
-dintii temporari cu procese carioase complicate,fara indicatie de tratament
conservator,si care intretin procee septice locale sau
generala(adenite,abcese,osteite,osteomielite,boala de focar)
-dintii temporari sau prezenti in focare de fractura,care impiedica reducerea
fracturii sau intretin procese supurative
CONTRAINDICATII IN EXTRACTIA DENTARA
Extractia dentara este o manopera de necesitate.
Contraindicatii absolute: leucemia acuta si infarctul miocardic recent(mai
recent de 6 luni)
Contraindicatiile relative sunt legate de unele afectiuni locale sau generale.
Contraindicatiile locale ale extractiei sunt:
-leziuni locale ale mucoasei
orale(herpes,stomatite,afte,cheilite,candidoze.etc)
-sinuzita maxilara rinogena
-procese supurative acute-acestea impun mai intai drenajul colectiei si
temporizarea extractiei pana la remiterea fenomenelor inflamatorii acute
-pacientii care urmeaza sau au urmat recent un tratament radioterapeutic la
nivelul extremitatii cefalice;in aceste situatii la nivel local exista un risc
crescut de osteoradionecroza declansata de traumatismul local al extractiei
dentare;de asemenea la pacientii supusi radio-chimioterapiei (indifferent de
regiunea afectata) se vor avea in vedere contraindicatiile si precautiile legate
de starea generala a pacientului
-tumori maligne in teritoriul oro-maxilo-facial- nu se vor practica extractii
dentare ale unor dinti situati intr-o masa tumorala maligna.
Contraindicatiile generale tin de terenul pacintului si necesita de cele mai
multe ori un abord interdisciplinar.In aceste situatii este necesara
temporizarea extractiei dentare pana la compensarea afectiunii de baza.
INFARCTUL MIOCARDIC RECENT(sub 6 luni) este o contraindicatie absoluta
a extractiei dentare.
Tratamentele anticoagulante. La pacienii sub tratament cu anticoagulante orale
cumarinice (Trombostop, Sintrom, Marcumar), este necesaraplicarea unui protocol
specific, bine definit. Chiar i o extracie dentar simpl, dar fr aplicarea acestui
protocol, se asociaz cu un risc major de sngerare masiv i extrem de dificil de
controlat. Dup stabilirea indicaiei de extracie dentar, pacientul va fi trimis la
medical curant care a prescris respectivul anticoagulant, pentru a ntrerupe aceast
medicaie i la nevoie a o nlocui cu anticoagulante heparinice.Se monitorizeaz
apoi INR (International Normalisation Ratio, valori normale 0, 8 - 1, 2), urmnd a se
practica extracia dentar doar dup ce INR ^ 2, 1 (acest lucru se ntmpl de
obicei la 2-3-4 zile de la ntreruperea tratamentului cumarinic).n mod obligatoriu se
va sutura plaga postextracional. Se recomand ca msur suplimentar aplicarea
unei plci de protecie confecionat preoperator sau extemporaneu, care se va
menine 48-72 de ore postextracional, pentru a limita hemoragia
postextracional.Se reia medicaia anticoagulanta oral a doua zi dup extracie.
Diabetul zaharat Pacienii cu diabet zaharat sunt expui riscului unor complicaii
postextracionale, datorate n principal vasculopatiei periferice diabetice (risc de
hemoragie postextracional) i vindecrii deficitare. n principiu, se pot efectua
extracii dentare n situaiile n care glicemia este relativ constant i mai mic de
180 mg/dl (pragul de eliminare renal). Se recomand efectuarea extraciilor la
diabetici la jumtatea intervalului dintre dou mese. La aceti pacieni este indicat
anestezia cu substane fr vasoconstrictor, att pentru a evita inducerea unor
fenomene de hiperglicemie,ct i pentru a reduce riscul de necroz a prilor moi,
postanestezic. Postextracional, se indic sutura plgii i antibioterapie.
Leucemiile acute contraindic total extracia,deoarece plaga sngereaz, se
suprainfecteaz uor, putndu-se complica deseori cu o gingivostomatit
ulceronecrotic, alveolit, necroz osoas, chiar osteomielit.
Leucemiile cornice impun msuri hemostatice locale (sutur) i antibioprofilaxia
infeciilor locale.
Examenul clinic i examenul radiologic
Examenul clinic local contribuie la stabilirea indicaiei de extracie dentar i
la evaluarea gradului de dificultate al unei extracii:
abordul dintelui;
starea coroanei;
mobilitatea dintelui;
imposibilitatea deschiderii gurii dat de trismus,constricie etc.;
poziia dintelui pe arcad sau n afara acesteia(malpoziie).
Examenul radiologic n contextul stabilirii indicaiei de extracie dentar este
reprezentat de obicei de radiografia retrodentar simpl (n inciden RIO)
sau ortopantomogram. Examenul radiologie este necesar naintea oricrei
extracii dentare, pentru a evidenia:
numrul, mrimea si forma rdcinilor;
direcia rdcinilor;
septul interrardicular;
spaiul periradicular;
densitatea osoas;
prezena sau absena leziunilor periapicale;
raporturile cu elementele anatomice adiacente.
Evaluarea relaiei dintelui cu elemente anatomice, cum ar fi sinusul maxilar
sau nervul alveolar inferior, este uneori necesar i n acest caz se impune
efectuarea unei radiografii de tip ortopantomogram. Pentru dinii cu raport
sinusal ct i pentru extracia/odontectomia molarilor de minte, examenul
radiologie (RIO, OPG) este obligatoriu.

PREGATIRI PREEXTRACTIONALE
n general extracia dentar este o intervenieprogramat. Dac este cazul,
se recomand mai nti detartrajul sau/i tratamentul dinilor cu gangren
pulpar ntr-o edin anterioar celei pentru extracia dentar, pentru a
limita expunerea septic a plgii postextracionale.Pacientului i se va explica
pe nelesul su necesitatea extraciei i i se vor prezenta riscurile legate de
complicaiile postextracionale, nainte de extracia dentar, se recomand
cltirea gurii cu soluii antiseptice (pe baz de clorhexidin).
Instrumentele de extracie i cmpul pe care stau acestea trebuie s fie
sterile. Medicul se va spla pe mini folosind substane antiseptic i
dezinfectante specifice unei manopere chirurgicale, i de asemenea va purta
mnui de protecie; pentru extraciile simple nu este obligatoriu folosirea
mnuilor chirurgicale sterile. Extraciile complicate sau cele care se
complic pe parcurs i necesit crearea de lambouri i trepanri osoase vor
cere o inut chirurgical (halat steril, masc, mnui sterile pentru medic i
asistent) i un cmp steril pe pacient care s previn infectarea plgii.
Instrumentarul va fi ales n funcie de tipul extraciei.

Instrumentarul pentru extractie

Pentru extracia dentar, n mod uzual, sunt necesare sindesmotoame,
elevatoare i cleti de extracie

Sindesmotoamele sunt instrumente formate dintr-un mner i o parte

activ. Partea activ are forme diferite; este format dintr-o lam foarte
subire i tioas, care seamn cu un elevator i care se insinueaz ntre
dinte i marginea gingival, la colet, apoi ntre rdcin i alveol,
secionnd ligamentul alveolo-dentarcat mai apical. Cu ajutorul acestora, se
realizeaz prima etap a extraciei, i anume sindesmotomia(secionarea
ligamentelor alveolo-dentaresuperficiale). n practic, de multe ori se
folosesc elevatoarele, pentru sindesmotomie asociat cu manopere
preliminare de dilatare a alveolei dentare.
Elevatoarele sunt instrumente asemntoare sindesmotoamelor, ns lama
este mult mai robust. Lama poate avea form de jgheab (cea mai folosit)
sau n vrf de lance. Elevatoarele pot fi drepte - cu partea activ n
prelungirea mnerului - folosite n general pentru dinii maxilari, sau pot fi
curbe cu partea activ formnd un unghi fa de mner - folosite n general
pentru extracia dinilor mandibulari.
Elevatoarele curbe sunt perechi, feele lor active privind n oglind i fiind
active lateral.
Elevatorul picior de ciut este activ frontal i este uneori folosit la extracia
resturilor radiculare.
Elevatorul Lecluse sau n limb de crapeste indicat n extracia molarilor de
minte inferiori cu rdcini curbe.
Cletii sunt instrumente de o mare varietate, n funcie de forma i poziia
dinilor. Cletiide extracie sunt alctuii din maner i partea activ (flcile) .
Principii generale ale tehnicilor de extracie
dentar
Exist patru etape principale descrise n extracia dentar.
Sindesmotomia reprezint secionarea ligamentului circular al dintelui, care
va permite cletelui sau elevatorului o insinuare ct mai profund
subgingival fr a traumatiza gingivomucoasa alveolar.
Pentru aceast manoper se folosesc sindesmotoamele.
n practic, se folosesc de cele mai multe ori elevatoarele, cu ajutorul crora
se
realizeaz progresiv att sindesmotomia, ct i dilatarea alveolar
Dilatarea osului alveolar se realizeaz progresiv prin ruperea ligamentelor
alveolo-dentare i mobilizarea dintelui, folosind elevatorul.
Acesta se inser n spaiul parodontal i, folosind principiile prghiilor,
creeaz progresiv un spaiu ntre dinte i alveol, att prin dilatarea osului,
ct i prin luxarea dintelui. Elevatorul este inserat n spaiul intermediar
perpendicular
pe dinte i rotat apoi spre dintele de extras producnd n acelai moment i o
expansiune a osului alveolar. n unele situaii, dilatarea osului i luxarea
dintelui cu elevatorul este suficient pentru a realiza extracia (vezi
extracia cu elevatorul).
De cele mai multe ori ns, aceast etap este doar una preliminar, urmnd
ca dilatarea complet i luxarea dintelui s se realizeze cu ajutorul cletilor
Aplicarea cletelui de extracie. Aplicarea cletelui de extracie se face
ntotdeauna n axul dintelui. Flcile cletelui vor trebui s se adapteze
anatomic la suprafaa radicular. De obicei se aeaz mai nti falca pe faa
oral a dintelui i apoi cea vestibular. n cazul extraciei dinilor
pluriradiculari vom urmri ca pintenii flcilor s fie insinuai interradicular
corect, asigurndu-se o priz ct mai bun. Flcile cletelui vor fi meninute
paralel cu axul vertical al dintelui pentru
ca forele de presiune exercitate pe mnerele cletelui s fie eliberate de-a
lungul axului vertical al dintelui pentru o eficien maxim n dilatarea
i expansiunea osului alveolar. Cnd flcile nu sunt paralele cu axul vertical
al dintelui crete probabilitatea fracturrii rdcinii.
Luxarea dintelui cu ajutorul cletelui de extracie. Forele cele mai
importante sunt orientate
spre cortical cea mai subire, luxaia realizndu-se prin micri de basculare
n sens vestibulo-oral. Pe msur ce osul alveolar se dilat, cletele este
reaplicat mai apical, aceasta ducnd la o dilatare suplimentar a osului. n
cazul molarilor inferiori ct i a primului molar superior, luxarea prin
basculare vestibulo-oral
va avea o amplitudine mai mare spre oral avnd n vedere prezena crestei
zigomato-alveolare maxilare i grosimea corticalei vestibulare dublat
inferior de prezena liniei oblice externe,la nivelul mandibulei posterioare.
Alturi de micrile de basculare, n luxarea dintelui putem uneori asocia i
micri de rotaie efectuate n
axul acestuia. Micrile de rotaie sunt indicate n cazul monoradicularilor cu
rdcini drepte de form conic (incisivii centrali, incisivii laterali
superiori i uneori primul premolar inferior).
Extracia propriu-zis are loc n momentul n care dintele devine suficient
de mobil. Odat ce osul alveolar a fost dilatat suficient iar dintele a fost
luxat, acesta cptnd un joc liber n alveol, se practic extracia propriu-
zis, ndeprtnd dintele din alveol printr-o traciune n ax. Micarea de
traciune va fi lent progresiv combinat cu micri de basculare i eventual
de rotaie insistnd n sensul n care osul cedeaz mai uor. Dintele nu va fi
tras din alveol, ci ridicat uor, dup ce procesul alveolara fost dilatat
suficient.
n cazul extraciilor multiple, se va ncepe cu dinii maxilari, pentru ca
eventualele resturi dentare i esutul patologic s nu ptrund n alveolele
mandibulare. De asemenea, se va ncepe cu extraciile din zona posterioar
i se continua cu cele anterioare, pentru ca sngerarea din alveole s nu
inunde cmpul operator.
Chiuretajul alveolei postextracionale este necesar dup orice extracie
dentar, pentru a
ndeprta esuturile patologice restante esut de granulaie periapical sau
parodontal, granuloame sau chisturi periapicale. Chiuretajul se face cu o
chiuret dreapt la maxilar, sau una curb la mandibul, adaptat
dimensional volumului
alveolei postextracionale. Chiuretajul fundului alveolei se va face cu
presiune bine dozat, pentru a evita eventualele complicaii. Astfel, n cazul
molarilor i premolarilor superiori, se va evita o apsare prea puternic a
fundului alveolei, pentru a nu crea o comunicare oro-sinuzal
 Tehnica extraciei dentare pe grupe de
dini

Incisivii sup Canini PM1 SUP PM 2 SUP M1 SUP

superiori
Anestezia: Anestezia: PM 1 sup are de Este un dinte Prezinta 3 rad
-plexala vestibulara - anestezie plexal i obicei 2 radacini. monoradicular cu groase si rela
transfrenulara,asoci anestezie la gaura Anestezia: o radacina puternice.Osu
ata cu anestezie la incisiv; -anestezia groasa.Osul alveolar are o
nivelul gaurii - anestezie la gaura plexala+iniltratie alveolar este mai structura
incisive infraorbitar i la palatinala subtire spongioasa.
-anestezia la nivelul nivelul -anestezie vestibular,table Tabla vestibul
gaurii infraorbitare gurii incisive. plexala+gaura palatinala fiind prezinta o
bilateral,asociata cu Caninul superior incisive si palatina mai groasa. proeminenta
anestezie la gaura prezinta cea mai lunga mare. Anestezie: compacta-
incisive radacina si are o forma Dupa decolarea -anestezie creasta
Extractia dentara alungita pe sectiune gingivo mucoasei plexala asocala zigomato-
incepe prin transversal si este ,se aplica clestele cu infiltratie alveolara.
decolarea gingivo- dreapta pe sectiune cat mai apica, palatinala sau la Anestezia:
mucoasei de la longitudinala. luxarea fiind gaura palatina -vestibular:
nivelul coletului Radacina determina aplicata in sens mare. anestezia la
dentar cu ajutorul aparitia unei denivelari V-O. -anestezie in tuberozitate
elevatoarelor drepte la nivelul corticalei Fortele sunt canalul +anestezie
sau vestibulare cunoascuta relative reduse in infraorbital plexala pt rad
sindesmotoamelor. ca eminenta canina special in sens asociata cu V
Se aplica mai intai Dupa decolarea palaatinal pt a anestezie in -palatinal:
falca palatinala a gingiva-mucoasei la niv evita fracturarea santul palatinal anestezie la
crestelui apoi falca coletului dentar cu radacinii sau la gaura gaura palatin
vestbulara fara sa ajutorul elevatorului palatinale care se palatina mare mare.
se lezeze gingivo- drept, se aplica clestele descopera mai Dupa decolarea Dupa
mucoasa. cat mai profund in dificil. gingiva-mucoasei sindesmotom
Luxarea dintelui se alveola sii se dilate Dintele va fi se aplica clestele se aplica
realizeaza in sens V- alveola dentara prin extras prin sub nivelul clestele la
O, fiind mai ferma si miscari de basculare V- tractiune in sens coletului, nivelul furcati
mai ampla spre O. ocluzal si usor extractia radacinilor
vestibular(unde Dupa luxatie,dintele vestibular. necesiand de vestibulare.Se
corticala osoasa este tractionat usor pe miscari relative fac miscari de
este mai subtire. o directie vestibule- puternice de basculare
Dupa luxare,dintele incizala. besculare in sens vestibule-
va fi tractionat in vestibular si apoi orale,mai
sens vestibule- in directie puternice spre
incizal,folosind forte vestibulo-ocuzala vestibular.
de tractiunereduse.
Incisivii si Premolari MOLARUL MOLARUL
caninii i 1 SI 2 INF 3
INF INFERIORI INFERIOR
Incisivii Sunt dinti Au de obicei 2 Are de obicei
inferiori au monoradicular, radacini .Osul radacinile
radacinile cu radacini alveolar este conice,
subtiri si lungi, groase dur si compact fuzionate.Osul
scurte.osul si rezistente. cu corticalele alveolar este
alveolar de la Osul alveolar vestibulara si mai subtire
niv frontalilor este lingual lingual,
inferiori este gros,compact , groase,intarite prezentand o
subtire atat atat lingual cat de liniile oblice mare duritate
lingual cat si si externe si vestibular si la
vestibular.La vestibular,corti interne. nivelul
niv cala Anestezie: retromolar.
caninului,osul vestibulara -spina spix+ Anestezia: la
alveolar poate fiind putin mai infiltratie vest spina Spix
fi ceva mai subtire. a n. bucal Extractia cu
gros in special Anestezie: Dupa cleste:
de partea -troncular sindesmotomie Dupa
lingual. periferica la se adapteaza dindesmotomi
Anestezia: spina Spix clestele la e se aplica
Vestibular: Dupa colet si se clestele pe
-plexala sindesmotomie aplica o molarul de
-la gaura se apica presiune minte cat mai
mentoniera clestele cat apicala cat mai apical. Luxarea
-la spina spix mai apical puternica pt a se realizeaza
Lingual: posibil.Luxare putea insera prin miscari de
-anestezia a dintelui se farcile cat mai basculare V-L,
n.lingual in
realizeaza prin apical.Se Cu amplitudine
santul
mandibulo-
miscari de folosesc mai mare in
lingual in basculare V-L. miscari de sens lingual.
dreptul Dintele este basculare in Dupa luxarea
molarului de ridicat prin sens V si L pt dintelui se
minte tractiune in a dilate asociaza
Dupa realizarea sens V-Oc. alveola sip t a miscari de
sindesmotomiei permite basculare cu
se aplica eliberarea tractiune in ax
clestele cat mai dintelui in
apical.Miscarile sens V-Oc.
de basculare se
Cand se
realizeaza in
directive V- extrage M2
L.Dupa miscarea de
mobilizarea basculare va
dintelui,acesta avea o
este ridicat din amplitudine
alveola prin mai mare spre
tractiune in vestibular
ax,combinata cu unde corticala
o miscare de osoasa este
basculare mai subtire.
vestibulara.
Extractia prin alveolotomie.
Alveolotomia repr metoda chirurgicala de extractive prin expunerea
partial a radacinilor,dupa trepanarea corticalei osoase vestibulare
sau rezectia unei parti din peretele vestibular.
ACCIDENTE SI COMPLICATII ALE EXTRACTIEI
DENTARE
1.LEZIUNI DENTARE-este accidental care apare cel mai frecvent
in timpul extractiei dentare,fiind favorizat de distructii mari corono-
radiculare prin procese carioase, prezenta unor obturatii
voluminoase,carii de colet, etc.
-FRACTURA RADICULARA A DINTELUI EXTRAS- este un accident
frecvent care poate sa apara chiar in cazul utilizarii unei tehnici
chirurgicale corecte.Factori de risc:-radacini scurte,efilate;radacini
curbe,cudate in baioneta; radacini divergente;os alveolar dens.
-FRACTURA CORONARA A DINTELUI VECIN-este un accident relative
frecvent favorizat de subminarea coroanei dintilor adiacenti prin
procese carioase extinse sau obturatii voluminoase.
-LUXATIA DINTELUI VECIN-acest accident apare prin folosirea
incorecta a instrumentarului de extractive,in special a elevatorului
care se sprijina pe sintele vecin, in loc sa se sprijine pe alveola
dentara.
-EXTRACTIA UNUI ALT DINTE DECAT CEL DE EXTRAS-frecventa este
destul de mare.Accidentul apre mai frecvent in cazul extractiilor
dirijate in scop orodontic.Daca dintele si tesutul periapical sunt
intacte se poate incerca replantarea imediata.
2.LEZIUNI ALE PARTILOR MOI PERIMAXILARE- lezarea
partilor moi din cavitatea bucala apare aproape intotdeauna ca
rezultat al folosirii unor forte excesive, necontrolate ,in timpul
extractiei dentare.
3.LEZIUNI OSOASE:
-Fractura corticalei alveolare-este un accident destul de frecvent in
cazul extractiilor din zone cu corticala subtire.
-Fractura corticalei linguale-se poate produce in cursul extractiei
molarilor inferiori.
-Fractura tuberozitatii maxilare-acest accident survine cel mai
frecvent in timpul extractiei molarului de minte superior sau chiar a
molarului 2 prin aplicarea unor forte orietntate spre distal.De multe
ori,fractura tuberozitatii maxilare duce la lezarea plexului venos
perituberozitar,cu aparitia unei hemoragii importante ,sau a unui
hematom, cu risc septic crescut.
-Fractura mandibulei-este un accident rar, asociat cu extractia
molarului de minte inferior.Daca se produce fractura mandibulei,se
finalizeaza extractia dentara iar atitudinea terapeutica este similara
oricarei fracture a unghiului mandibular.
4.ACCIDENTE SINUSALE-conditiile anatomice si procesele resorbtive
periradiculare de la nivelul premolarilor si molarilor favorizeaza
aparitia accidentelor sinusale care constau in: deschiderea sinusului
maxilar;impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala sau in plina
cavitate sinusala.