Extractia dentara

nu reprezinta act terapeutic de urgenta

act terapeutic programat
interventie de necesitate
manevra terapeutica de indepartarea a unui dinte de pe arcada, folosind
instrumentar si tehnici fspecifice
interventie de necesitate, la care se recurge cand metodele terapeutice
conservatoare nu au indicatie sau nu au dat rezultate
exista si situatii speciale

INDICATII EXTRACTIE DINTI PERMANENTI

1. leziuni dentro-parodontale
2. patologie tumorala de cauza dentara
3. patologice traumatica oro-maxilo-faciala
4. anomalii dento-maxilare
5. tratamentul preprotetic
6. situatii speciale
suprimarea dintilor cu leziuni dento-parotontale irecuperabile
ininatea unei interventii chirurgicale majore
inaintea tratamentului cu bifosfonati/radiant
lipsa accesibilitatii la tratament conservator ( varstnici, tarati,
handicapati psiho-motor)

1. lezuni dento-parodontale
distructii C-R avansate
gangrene complicate cu parodontita apicala cronica ( granuloame,
chisturi)
dintii care determina complicatii supurative ( abcese periosoase,
adenite supurate)
complicatii supurative grave ( abces al spatiilor fasciale,
flegmoane, osteomielita)
proce supurative sinuzale ( sinuzita maxilara de cauza dentara)
PMCP - mobilitate gradul II/III

2. patologice tumorala de cauza dentara

leziuni hiperplazice si reactive ( epulis like)
transformari chistice/tumorale benigne ( dinte cauzal + dinti
vecini)
3. indicatii legate de patologia traumatica OMF
leziuni C-R extinse subgingival
fractri radiculare oblice / longitudinale
fracturi transversale in treimea cervicala sau medie
luxatii complete
dinti aflati in focarul de fractura al oaselor maxilare care intretin
supuratii sau impiedica reducerea fracturii
 4. anomalii dento-maxilare
dinti inclusi ce nu pot erupe
dinti inclusi sau erupti ce provoaca inghesuiri
dinti in malpozitie ce produc leziuni traumatice ale partilor moi
dinti ce nu pot fi redresati ortodontic
alte indicatii in scop ortodontic
5. tratamentul preprotetic
dinti extruzati/egresati sau inclinati ce defavorizeaza tratamentul
protetic
edentatie subtotala maxilara - cand este impiedicata adaptarea
protezei
INDICATII EXTRACTIE DINTI TEMPORARI
1. dinti temporari ce impiedica eruptia celor permanenti
2. dinti temporari care determina eruptia dintilor permanenti in malpozitie
3. dintii temporari cu procese carioase complicate - fara indicatie de trat
conservator
4. dinti temporari cu procese carioase complicate ce intretin procese septice
sau gangrenale (adenite, abcese, osteite, boala de focar)
5. dntii temporari fracturati care impiedica reducerea fracturii sau intretin
procese supurative

SITUATIA SPECIALA: anodontia dintelui succesional

ramanerea pe arcada a dintelui temporari, relativ bine implantat si
dupa perioada in care ar fi trebuit sa fie inlocuit
obligatoriu examen RX ( OPG) pt a evalua prezenta sau absenta
dintelui permanent

CONTRAINDICATII
I. ABSOLUTE
1. leucemie acuta
2. AVC ( mai recent de luni)
3. Infarctul miocardic recent ( mai recent de 6 luni0
risc de mortalitate 40% la 3 luni
risc de mortalitate 5% la 6 luni
II. RELATIVE
RELATIVE LOCALE
1. leziuni locale ale mucoasei orale ( herpes simplex I, candidoza,
stomatite, afte)
2. sinuzita maxilara rinogena ( cauza ORL)
3. procese supurative acute ( pericoronarita, celulita, abcese, flegmon)
extractia se realizeaza la 24-48 h dupa incizia si drenajul colectiei purulente (
odata cu remiterea fenomenelor inflamatorii)
4. tratamentul radioterapeutic la nivelul extramitatii cefalice ( risc de
osteoradionecroza)
5. pacienti supusi la radio-chimioterapie
6. tumori maligne in teritoriul OMF: nu se realizeaza extractii dentare in
masa prezumtiv tumorala
 RELATIVE GENERALE
1. boli cardiovasculare
2. tratament cu anticoagulante
3. leucemie: acuta ( ci absoluta) si cronica
4. diabet zaharat
5. tulburari hepatice
6. infectia HIV/SIDA
7. imunosupresoare
8. corticoterapia
9. Radioterapia extremitatii cefalice
10. chimiterapia
11. tratament cu bifosfonati
12. stari fiziologice: sarcina - trimestrul I si III

BOLILE CARDIOVASCULARE
Antibioprofilaxia endocarditei bacteriene: in functie de clasa de risc

1. RISC MAJOR

purtatori de proteze valvulare

endocardita in antecedente
malformati cardiace complexe
sunturi sistemico-pulmonare chirurgicale

2. RISC MEDIU
valvulopatii necorectate
defecte septale necorectate
canal arterial
COARCTATIE de aorta
cardiomiopatie hipertrofica
prolaps de valva mitrala cu regurgitatie

3. RISC SCAZUT - NEGLIJABIL

malformatii cardiace corectate ( mai mult de 6 luni)
prolaps de valva mitrala fara regurgitatii
sufluri inocente sau functionale
RAA in antecedente ( fara sechele valvulare)
purtatori de pacemaker
IM cronic
by-pass coronarian
Pentru risc major si mediu -> protocol standard de abprofilaxie a
endocarditei bacteriene
AMOXICILINA 2g - doza unica per os ( cu 1 h inainte de interventie)
copii - 50 mg/kg corp -> maxim 2 g
adm intravenoasa - cu 30 de minute inainte de interventie
alergici la beta lactamine sau care au primit beta lacatmine in ultimele 2 sapt
-> protocol alternativ -> CLINDAMICINA 600 mg ( la copii 20 mg/kg corp
- maxim 600 mg)

TRATAMENT CU ANTICOAGULANTE
Pentru anticoagulante cumarinice - trombostop, sindrom -> protocol
specific
1. stabilire indicatie de extractie
2. trimitere la medicul care a prescris anticoagulantul
3. intrerupere medicatie - la nevoie se adm anticoagulante heparinice
4. monitorizare INR ( val normale 0,8 - 1,2)
5. extractie dentara: INR mai mic sau egal cu 2,1 - 2-4 zile dupa
intreruperea adm
6. sutura plagii postextractional - aplicare placa de protectie 48-72 h
( pt limitarea hemoragiei postextractionale)
7. se reia administrarea medicatiei cumarinice a doua zi

DIABETUL ZAHARAT
risc de hemoragie postextr
risc de vindecare deficitara

Cand facem extractii dentare

glicemie sub 180 mg/dl

extractii la jumatatea intervalului dintre mese
anestezie cu substanta fara vasoconstrictor ( pt a evita hiperglicemie si
risc de necroza)
post extractional - sutura si antibioterapie

RADIOTERAPIE LA NIVELUL EXTREMITATII CEFALICE

apar modificari la nivelul structurii osoase
risc de apoptoza in momentul diviziuni osteoblastilor
modificari ale microvascularizatiei osoase
dupa tratament recent extractia se complica frecvent cu
OSTEORADIONECROZA
se recomanda extractii ( asanarea focarelor inflamatorii) inaintea
tratamentului radiant cu 10-14 zile ( pt vindecarea plagii post
extractionale)

TRATAMENTUL CRONIc CU BIFOSFONATI

se utilizeaza pentru profilaxia osteoporozei ( fosamax)
pt tratamentul mielomului multiplu
t maligne cu metasatze osoase ( sfera genitala) - zometa
CI extractia dentara - risc de osteomielita mandibulara
 bifosfonatii sunt remanenti in corp 10 ani de la ultima doza

SARCINA
trimestrul I - organogeneza - restrangere la maxim a adm medicamentelor
ex radiologic - contraindicatie relativa ( doar pt cazuri extrem de
justificate)
anestezii cu prudenta - doze mici
trat cat mai netrumtizant
trimestrul III - risc de nastere prematura ( sedinte scurta fara trat
laborioase)

Examenul clinic
Indicatia de extractie si evaluarea gradului de dificulate

abordul dintelui
starea coroanei
mobilitatea dintelui
imposibilitatea deschiderii gurii data de trismus, constrictie
pozitia dintelui pe arcada
Examenul radiologic ( opg, retrolveolar)
numarul, marimea si forma radacinilor
directia radacinilor
septl interradicular
spatiul pericoronar
densitatea osoasa
prezennta sau absenta leziunilor periapicale
raporarte cu elemente antomice de vecinatate ( sinus, fosa nazala, n
alv inferior)
Gradul de dificultate al unei extractii depinde de:
abordul chirurgical
mobilitatea dintilor
gradul de distructie coronara
relatia cu strcturile vecine
examen rx al tinelui afectat
configuratia radacinilor
relatia tintilor temporari cu foliculii dintilor permanenti
SINDESMOTOAMELE
instrumente formate dintr-un maner si o parte activa
partea activa - forme diferite
partea activa: lama foarte subtire si taioasa, ce se aseamana cu un
elevator
se insinueaza intre dinte si mucoasa gingivala, la colet
intre radacina si alveolara - pentru sectionarea ligamentului alveolo-
dentar cat mai apical
cu ajutorul sindesmotoamelor - prima etapa a extractiei -
sindesmotomia
in practica: de multe lori se folosesc elevatoarele pentru
sindesmotomie asociata cu dilatarea alveolei
ELEVATOARELE
maner si parte activa
asemanatoare sindesmotoamelor, cu lama mult mai robusta
lama jgeab ( cea mai folosita)
lama varf de lance
pot fi drepte ( pt dintii maxilari)
curbe - partea activa unghi fata de maner - in general pt dd
mandibulari
elevatoarele curbe: perechi, cu fetele active in oglinda, active lateral
elevatorul '' PICIOR DE CIUTA'' - activ frontal, pentru extractia
resturilor radiculare
elevatorul LECLUSE ''in limba de crap'' - extractia molarilor de minte
inferiori cu radacini curbe
CLESTII
pentru maxilar
falcile sunt in prelungirea manerului sau paralel cu acesta
clesti drepti petru zona anterioara
clesti in baioneta pentru regiunea laterala
falci rotunde - mnoradiculari
falci cu pinteni - pluri radiculari
pereche stanga/dreapta - exceptie M3 un singur cleste
pentru mandibula
falcile fac unghi drept sau obtuz cu manerul
pot fi indoiti pe muchie
indoiti pe lat - pt deschidere limitata sau m 3
falcile au parte activa cu striatii pentru priza ferma si
prevenirea derapajelor
INSTRUMENTAR AJUTATOR

departatoare - MITTERLORF ( cu ferastra - pentru parti moi) si

LANGENBECK ( departare lambouri)
bisturie
decolatoare
freze dentare si de os
pense Gouge
ace si fire de sutura
port ac
forefecuta de plastie
ETAPELE UNEI EXTRACTII
1. SINDESMOTOMIA
2. DILATAREA OSULUI ALVEOLAR
3. LUXAREA DINTELUI
4. EXTRACTIA PROPRIU ZISA
5. CHIURETAJ POSTEXTRACTIONAL
6. SUTURA POSTEXTRACTIONALA
7. INDICATII POSTEXTRACTIONALE

1. Sindesmotomia
sectionarea ligamentului circular al dintelui
permite clestelui sau elevatorului o insinuare cat mai profunda
se folosesc sindesmotoamele
in practica: elevatoarele - progresiv - pentru sindesmotomie si
dilatarea alveolei

2. dilatarea osului alveolar

progresiv, prin ruperea ligamamentelor alv-dentare si mobilizarea
dintelui
se foloseste elevatorul
se insera in spatiul periodontal
creaza progrsiv un spatiu intre dinte si alveolra, prin dilatarea osului
si luxarea dintelui
elevatorul se introduce in spatiul intermediar perpendicular pe dinte
si rotat spre dintele de extras

3. aplicarea clestelui de extractie

se realizeaza intotdeauna in axul dintelui
falcile adaptate anatomic la suprafata radiculara
 mai intai pe fata orala si apoi pe cea vestibulara
dd pluri radiculari: aplicarea pintenilor interradiculari corect
falcile paralele cu axul vertical, pentru ca fortele sa fie directionate
in axul vertical al dintelui
daca falcile nu sunt paralele - risc de fractura radiculara
4. luxarea dintelui cu ajutorul clestelui de extractie
fortele cele mai importante sunt orientate spre corticala cea mai
subtire
luxarea se realizeaza prin miscari de basculare V-O
pe masura ce osul alveolar se dilata - clestele este aplicat cat mai
apical
M inf + M sup - fortele de bsculare cu amplitudine mai mare spre O
asocierea miscarilor de basculare cu miscari de rotatie efectuate in
axul acestuia
rotatia in ax - pentru dintii monoradiculari cu radacini
drepte de forma conica ( IC, IL, PM1 inferior)

5. extractia propriu-zisa
cand dinele a devenit suficient de mobil
joc liber in alveola - extractie propriu zisa
se realizeaza prin tractiune in ax
lent progresiva, asociere de miscari de basculare si eventual rotatie
( unde se indica)
extractii mutiple - se incepe cu dintii maxilari pentru a preveni
patrunderea resturilor dentare si a tesutului patologic in alveolele
mandibulare
extractii dinspre posterior spre anterior pentru a evita invadarea
campului operator cu sange

6. chiuretaj alveolar postextractional

necesar dupa orice extractie pentru a indeparta tesuruile
patologice restante ( tesut de granulatie, granuloame, chist)
chiureta dreapta la maxilar
chiureta curba la mandibula
pentru fundul alveolei: presiune bine dozata pentru a evita
eventualele complicatii
pentru M si Pm sup: evitam presiunea exagerata pentru a nu crea
comunicare oro-sinusala
pt M si Pm inf: evitarea perforarii si patrunderii in canalul
mandibular ( evitarea lezarii pachetului vasco-nervos alveolar
inferior)

7. sutura postextractionala - pentru protejarea cheagului si dirizarea

cicatrizarii

MOLARUL 3 MANDIBULAR ERUPT

Anestezia

Anestezie la spina Spix + infiltratieV a n bucal

 Procedeu Veissbrem

Doua tehnici distincte: extractia cu clestele si extractia cu elevatorul Lecluse

EXTRACTIA CU CLESTELE

Indicatii:

radacinile molarului sunt drepte, paralele sau usor divergente

integritatea coroanei dentare a M3 pentru priza cu clestele

Tehnica
1. sindesmotomie
2. aplicarea clestelui pentru molari de minte inferiori ( indoit pe lat) cat mai
apical
3. luxare prin basculare V-L - cu amplitudne mai mare L ( corticala mai
subtire)
4. ridicarea dintelui prin combinarea miscarilor de basculare cu tractiune in
ax

EXTRACTIA CU ELEVATORUL LECLUSE

Indicatii

radacinii recurbate distal ( M3 inferior)

integritatea coroanei permite realiarea parghiei cu elevatorul Lecluse
prezenta M1 si M2 cu implantare favorabila

Contraindicatie: cand M3 prezinta radacini drepte ( pe rx)

Tehnica
1. partea activa a elevatorului LECLUSE ( sau elevator drept) - se insinueaza
interdentar sub pct de contact dintre M2 si M3 ( perpendicular pe pragul
alveolar)
fata concava a elevatorului spre M2
partea plana spre M3
2. rotatie in ax a elevatorului in sens M-D
se mobilieaza si se extrage dintele
radacinile recurbate defavrizeaza alunecarea

EXTRACTIA CU ELEVATORUL
extractia radacinilor
extractia segmentelor apicale restante
extractia unor dinti cu coroana partial integra

Conceptul scolii romanesti

folosirea elevatorului drept pentru dintii maxilari

elevatorul curb pentru dinti mandibular
Conceptul scolii germane

folosirea elevatorului drept pentru toti dintii

se apeleaza la nevoie la elevatorul curb
precautie: molarul de minte superior se extrage cu elevatorul curb

Reguli pentru extractia cu elevatorul drept

1. se tine in mana dreapta, cu priza palmara, aratatorul de-a lungul partii
active, lasand liber capul activ pentru luxarea dintelui
2. se aplica V, niciodata L sau P
3. suprafata concava a partii active in contact cu dintele de extras
4. pentru dintii superiori si posteriori: perpendicular pe axul dintelui
5. in timpul luxatiei nu trebuie folositi dintii vecini ca sprinjin - exista riscul
lexarii sau luxatiei
6. nu se foloseste pentru extractia dntilor plurirdiculari daca acestia nu au
fost separati in prealabil ( pericol de fracturare)

EXTRACTIA CU SEPARATIE RADICULARA

Indicatii
1. dintii pluriradiculari cu radacini curbe, divergente
2. dinti pluriradiculari cu fenomene de hipercementoza sau solidarizare
interradiculara - ''dinte barat''
3. dinti pluriradiculari cu distructie coronara
4. fracturi coronare cau C-R in timpul manevrelor de extractie cu
elevatorul/clestele
5. dinti temporari fara rizaliza semnificativa
Rest radicular la nivelul osului alveolar:

separarea radacinilor cu instrumentar rotativ

crearea unui sant adanc care sa sectioneze in totalitate podeaua camerei
pulpare
separatia definitiva cu elevator drept inserat in santul creat -> miscare de
rotatie pentru fracturare completa cu separarea radacinilor
radacinile se extrag separat, cu elevatorul sau cleste de radacini ( nu cu
cel de molari)
restu radicular sub rebordul alveolar - sociere - alveolotomie cu separatie
radiculara
Pentru molarii superiori

separatie radiculara in T sau in Y

 rezulta 3 segmente corespunzatoare radacinilor ( MV, DV, P)

Pentru molarii inferiori

separatie radiculara liniara M-D

rezulta 2 segmente ( cele doua radacini M, D)

EXTRACTIA RESTURILOR RADICULARE

nu se uitilizeaza tehnici uzuzale ci tehnici sepciale

presupun expunerea corticalei vestibulare prin realizarea de lambouri
mucoperiostale si sacrificarea unei canitati minime de os la nivelul corticalei
Trei tehnici
I. extractie cu clestele pentru radacini
II. extractie cu ajutorul elevatoarelor
III. extractie prin alveolotomie

I. EXTRACTIE CU CLESTELE PENTRU RADACINI

Indicatii:

partea extraalveolara este destul de inalta si rezistenta

radacina situata sub limita procesului alveolar dar se poate practica un
sant pericervical cu instrument rotativ pentru a permite adaptarea clestelui
Tehnica

decolarea gingivomucoasei la nivelul coleteului ( sindesmotom sau

elevator)
se aplica clestele pentru radacini cat mai apical
luxatia: miscari de basculare V-O, cu asocierea rotatiei in ax ( daca
radacinile sunt drepte)
radacina se extrage prin miscari de tractiune in ax
pentru radacini pluriradiculare - separatie si apoi se aplica clestele

Extractia - rezectie - WITZEL

varianta de extractie cu clestele
aplicarea clestelui pe creasta alveolara ( cand nu este posibila
patrunderea falcilor in spatiul periodontal)
 se extrage dintele impreuna cu un mic fragment de corticala
osoasa ( cuprinsa intre falcile clestelui)
se parctica in caz de anchiloza dento-alveolara severa ( cand va fi
necesara oricum alveolotomia)
se creaza un lambou ''plic''
decolarea gingivomucoassei V pentru a permite aplicarea falcilor
clestelui peste peretele alveolar, dintele fiind indepartat cu
fragment de os cortical
se poate practica pe aracada superioara sau pm inferiori

II. EXTRACTIA RADACINILOR CU AJUTORUL ELEVATORULUI

Indicatie: restul radicular poate fi vicualizat pe fundul alveolar

elevator priza palmara, indexul de-a lungul tijei pentru controlul miscarii
lama elevatorului: partea concava spre radacina, partea convexa spre osul
alveolar
varful elevatorului intre radacina si procesul alveolar
miscari de rotatie si basculare cu punct de sprijin marginea alveolei
pe masura ce se luxeaza se intorduce elevatorul cat mai apical, pentru
indepartare prin mecanism de parghie
pentru Pm si M superiori -> presiune redusa pentru a evita perforarea
planseului sinusal cu impingerea radacinilor in sinus
uneori se poate apela la crearea unui sant in osul alveolar ( freza de os
linderman) la limita dintre-os -> pentru a permite insinuarea elevatorului
uneori se poate apela la crearea unui mic orificiu in peretele lateral al
radacinii ( cu instrumentar rotativ-turbina) extractie cu elevatorul curb,
ascutit

Extractia resturilor radiculare mici, situate profund in alveola

insinuarea unui elevator fin intre radacina si alveola
crearea unui sant in peretele alveolar pentru insinuarea elevatorului ( freza
sferica mica sau Linderman)
dinti pluriradiculari - rezectia septului ( cu pensa cuiupitoare de os Gouge
sau instr rotativ) pentru a crea acces pentru extractia restului cu
elevatorului
indepartare trans-septala
cu acul HEADSTORM ( infiletat in canalul radicular si tractiune in ax)
daca nu se reuseste cu aceste metode => ALVEOLOTOMIE

III. EXTRACTIA PRIN ALVEOLOTOMIE

extragere in camp deschis
metoda chirugicala de extractie prin expunere partiala a radacinilor, dupa
trepanarea corticalei osoase vestibulare sau rezecarea unei portiuni din
peretele vestibular
necesara crearea unui lambou

INDICATII
1. radacini situate profund intraalveolar
2. radacini deformate prin procese de hipercementoza
3. radacini cu anchiloza dento-laveolara
 4. dinti cu radacini divergente ( ce nu permit extr obisnuita cu sau fara
separatie)
5. dinti cu radacini convergente - dinte barat
6. resturi radiculare profunde, ramase mult timp intraosos
7. radacini situate sub lucrari protetice conjuncte, la care se doreste
conservarea lucrarii
Alveolotomia:

de prima indicatie: la ex Rx se evidentiaza hipercementoza sau osteoame

satelite
alternativa de extractie: cand tehnicile uzuale nu au reusit

LAMBOURI IN ALVEOLOTOMIE
1. Lamboul plic
2. Lamboul triunghiular in L
3. Lamboul trapezoidal

Lamboul ''plic''
incizie la nivelul santului parodontal fara incizii de descarcare
pentru alveolotomie marginala minima
nu asigura vizualizare suficienta pentru alveolotomii laborioase
se extinde 2 dinti spre M si 2 dinti spre D de restul alveolar de extras
Lambou triunghiular ''in L''
incizie orizontala, la nivelul santului gingivo-dentar ( pe coama crestei
edentate)
incizie de descarcare
vertical-oblica
in mucoasa vestibulara
plasata la dintele imediat M de cel de extras
6-7 mm M in cazul bresei edentate
Lamboul trapezoidal
incizie verticala la nivelul santului gingivo-dentar
2 incizii de descarcare,
vertical oblice
divergente
la nivelul mucoasei vestibular
la unghiurile MV sau DV ale dintelui pentru a evita sectionarea
papilei
trebuie sa evite zonele cu proeminente osoase ( apare tensiuni
la niv liniei de sututra)
linia de incizie pe os integru ( la 6-8 mm de defectul osos)
daca linia va fi la nivelul defectului -> risc de dehiscenta a
plagii
LAMBOUL

curpinde mucosa, submucoasa si periost

 decolare minima, cu expunerea corticalei ce va fi trepanata
decolare de la colturile lamboului, cu decolator pentru os
mentinerea lamboului cu departator sau decolator
instrumentul va fi mentiunut pe os pentru a nu leza lamboul

ALVEOLOTOMIA PROPRIU-ZISA
1. alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tabliei vestibulare
2. alveolotomia cu rezectie marginala totala/partiala a tabliei vestibulare
3. aveolotomia cu crearea unei fereste osoase in corticala

1. alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tabliei vestibulare

radacini situate in imediata apropiere a margini alveolare
se rezeca tabla osoasa la marginea alveolei pentru expunere suficiena
extractia se realizeaza cu elevatorul

2. alveolotomia cu rezectie marginala totala/partiala a tabliei

vestibulare
Indicatii

resturi radiculare mici, situate profund

radacini deformate in regiune apicala ( hipercementoza)
anchilozii dento-alveolare pe toata lungimea radacinii

Trepanare osoasa:

la nivelul corticalei vestibulare

in instr rotativ: freze sferice, apoi cilindrice ( Linderman) - progresiv - de la
marginea alveolei spre apex
extragere cu elevatorul

3. aveolotomia cu crearea unei fereste osoase in corticala

pentru resturi radiculare profunde si de mici dimensiuni
realizarea unei fereste in corticala V la nivelul apexului
cu inst rotativ
se va expune radacina si spatiul periapical
abord chirurgical prin fereastra creata
eliminarea restului radicular: prin alveola sau prin fereastra osoasa creata

EXTRACTIA PE CALE ALVEOLARA INALTA - TEHNICA WASSMUNDT

pentru resturi radiculare impinse sub mucoasa sinuzala

indicatie: resturi radiculare ale Pm si M superiori impinse in mucoasa
sinuzala sau in cavitate ( cand podeaua sinsului este subtire sau absenta)
 radacinile vor fi extrase pe cale alveolara inalta

Tehnica:
1. lambou trapezoidal
2. decolarea mucoperiostului cu expunerea corticalei vestibulare
3. rezecarea tabliei osoase cu pensa ciupitoare de os sau instrumentar rotativ
4. indepartare rest radicular cu chiureta sau pensa
5. repozitionarea lamboului mucroperiostal
6. sutura

TEHNICA EXTRACTIEI DINTILOR TEMPORARI

clesti de dimensiuni mici, partea activa ascutita si subtire
nu se realizeaza sindesmotomia ( risc de lezare al mugurelui)
daca radacinile dintelui temporar sunt atasate de coroana Pm permanent
-> extractie cu separatie radiculara
daca se fractureaza radacina dintelui temporar -> extractia se realizeaza
atent, prin manevre usoare cu elevatorul, fara a veni in contact cu dintele
permanent

ATITUDINEA TERAPEUTICA DUPA EXTRACTIA DINTILOR TEMPORARI

daca se realizeaza extractia cu mai mult de 1 an inainte de pierderea lui

fiziologica - se utilizeaza mentinatoare de spatii ( impiedica reducerea
spatiului in procesul fiziologic de mezializare)
extragerea M2 inainte de 8-9 ani, astfel M1 permanent ce erupe imediat
posterior va suferi un proces de mezializare cu ocuparea spatiului necesar
Pm2
acest proces se va evidentia clinic la 11-12 ani cand are loc eruptia caninului
maxilar sau Pm2 mandibular ce nu vor mai avea spatiu pe arcada
DISPOZITIVELE MENTINATOARE DE SPATIU
I. Dupa tipurile de mentinatoare

1. FIXE
inel ortodontic cu arc de sarma
inel ortodontic cu dinte de acrilat atasat
doua inele ortodontice cu elemtn intermediar
2. Mobile: proteze tip Kemeny

II. Dupa rolurile pe care le indeplinesc

1. aparate izolate cu rolul de a asugura mentinerea spatiului

2. dispozitive atasate aparatelor ortodontice

la copii mai mari cand nu exista pericolul inghitirii

se mentin pana cand coroana dintelui permanent ajunge in planul
submucos, iar dacaina este formata pe 2/3 din lungimea ei

INDICATII SI INGRIJIRI POSTEXTRACTIONALE

 dupa extractia simpla -> pansament supraalveolar ( compera peste alveola
postextractionala)
nu se aplica pansament intraalveolar -> corp strain -> alveolita
postextractionala
Recomandari pentru pacient

mentine pansamentul supraalveolar timp de 1 ora

dieta semilichida in ziua interventiei, la temperatura camerei -> masticatie
pe hemiarcada opusa
evitarea clatirii gurii si consumul de bauturi carbo-gazoase ( risc de
dizlocare a cheagului)
clatiri usoare cu sol antiseptice pe baza de clorhexidina - dupa 24 de ore
( de preferat spray)
spalarea dintilor incepand cu dimineata urmatoare, cu menajarea zonei cu
plaga postextractionala

Reactii inflamatorii postextractionale

1. edem postoperator - 3-6 zile - combatere cu prisnit rece pe obraz
2. durere postextractionala - atiinflamatoare si antialgice
3. trismus moderat
4. antibioterapie pentru extractii laborioase
5. controlul pacientului a doua zi
6. in caz de sutura - fire neresorbabile - suprimate la 7-10 zile

ETAPELE VINDECARII PLAGII POSTEXTRACTIONALE

1.inflamatie
2.epitelizare
3.fibrozare
4.remodelare
vindecare prin granulatie secundara ( necesita timp indelungat)
alveola post extractionala contine:
s cortical ( lamina dura)
ligamente periodontale rupte
banda de mucoasa fixa
alveola se umple cu sange - se formeaza cheag ( izolare de mediul local
septic)

etapa inflamatorie
prima saptamana
aparitia fibroblastelor
 dezvoltarea capilarelor de neoformatie
epitelizare
epiteliul va migra pe peretele alveolar pana la epiteliul bucal de pe
versantul opus
daca sub cheag exista tesut de granulate - epiteliul va migra peste
el
primele 6-7 zile: acumularea osteoclastelor de-a lungul corticalei
sapt 2: producere tesut de granulatie ce va ocupa alveola in
totalitate ( depunere de tesut osteoid)
la finalul sapt 3-4 se completeaza epitelizarea si se depunde tesut
trabecular pe fundul alveolei
lamina dura complet resorbita dupa 4-6 saptamani
se umple alveola cu os si epiteliul se deplaseaza spre creasta
alveolara
la un an dupa extrctie - semn vizibil - banda de tesut fibros slab
vascularizata

ACCIDENTE SI COMPLICATII
Clasificare accidente
1. leziuni dentare
2. leziuni ale partilor moi perimaxilare
3. leziuni osoase
4. accidente sinusale
5. impingerea dintilor in spatiile perimaxilare
6. leziuni nervoase
7. luxatia ATM
Leziuni dentare

fractura coronara a dintelui extras

fractura radiculara a dintelui extras
fratura coronara a dintelui vecin
luxatia dintelui vecin
fractura coronara a dintilor antagonisti
extractia unui alt dinte decat cel extras
smulgerea sau lezarea mugurilor dintilor permanenti

Leziuni ale partilor moi

plagi gingivale liniare

plagi intinse cu decolri importante
 plagi ale mucoasei palatine
plagi ale limbii - hematom disecant
plagi ale planseului bucal - hematom disecant

Leziuni osoase

fractura corticalei vestibulare

fractura corticalei linguale
fractura tuberozitatii maxilare
fractura mandibulei

Leziuni nervoase

lezarea nervului alveolar nferior si a nervului mentonier

lezarea n lingual
lezarea n nazopalatin

Complicatiile extractiei dentare

1. durere, tumefactie, trimus
2. hemoragie postextractionala
3. echimoza si hematomul
4. complicatiile infectioase
alveolita postextractionala
alveolita uscata
infectia spatiilor fasciale OMF

HEMORAGIA POSTEXTRACTIONALA

in mod normal dureaza 15-20 minute, pana la formarea cheagului sanguin

Clasificare
1. hemoragie imediata - prelungita: se continua sangerarea peste
perioada normala de formare a cheagului si nu exista tendinta de oprire
spontana
2. hemoragie precoce: sangerarea reapare la 2-3 ore
3. hemoragie tardiva: sangerarea se declanseaza la cateva zile de la
extractie ( 24-48h)

Factori locali
1. vasdilatatie secundara ( a plexale cu vasoconstrictor)
2. persistenta tesutului de granulatie in alveola
3. prezenta unor eschile osoase, resturi dentare
4. plgi mucoase intinse
5. fractura procesului alveolar
6. lexarea unor vase
7. nerespectarea de catre pacient a instructiunilor privind ingrijirile
postextractionale
Factori generali - tulburari in mecanismul hemostazei
1. vasculopatii
2. carente vitaminice
 3. insuficienta hepatica
4. infectii acute si cronice
5. HTA
6. stari alergice
7. afectiuni ale sistemului endrocrin
8. perioada menstruatiei
9. trombocitopatii si coagulopatii congenitale sau dobandite
10. afectiuni ce intereseaza elementele figurate ale sangelui ( leucemii,
trobocitopenii, agranulocitoza)
11. afectiuni trombocitare cantitative si calitative
12. deficiente ale factorilor plasmatici
13. tratamente anticoagulante sau antiagregante plachetare
14. tratament ecitostatice

PREVENTIE

anamneza completa si corect condusa

inaintea extractiei intrebam pacientul daca a avut hemoragii persistente
( diferentiere de hemoragiile normale postoperatorii - 12-24 h este normal
post-operator)
informatii legate de medicatia pacientului
boli care se ascoiaza cu risc crescut de sangerare

HEMOSTAZA - substante din grupul celor 5 A

aspirina
anticoagulante
antibiotice
alcool
antitumorale ( citostatice)

Pacentii cu risc crescut de sangerare

extractii cat mai atraumtice

sutura plagii postextractional
aplicare pansament supraalveolar compresiv
pacientul ramane sub observare 30-60 de minute
gutiere conformatoare ccare vor fi aplicate peste creasta alveolara 0 efect
de compresie mecanica si limitarea hemoragiei
Tratament local

se indepartaza cheagul
spalare abundenta a alveolei cu ser fiziologic
introducere burete de geltina ( GELASPON) +/- trombina
sutura postextractionala
pansament supraalveolar compresiv
la nevoie - conformator extemporaneu
 Complicatii infectioase

Cauze:

nerespectarea asepsei si antisepsiei

extractie atrauatica
utilizare fara racire a instrumentarului rotativ
chiuretaj alveolar incomplet
efectuarea extractiei la cald

ALVEOLITA POSTEXTRACTIONALA

forma de osteita locala

apara ca complicatie specifica extractiei dentare

Factori favorizanti

extractii laborioase
persistenta unor eschile osoase
infectii preexistente acute sau cronice
aplicare substante antiiseptice sau hemostatiice intraalveolar
pansament compresiv intraalveolar
tulburari vosomotorii regionale
activitate fibrinolitica crescuta

ALVEOLITA USCATA - DRY SOCKET

proces osteitic localizat la nivelul alveolei

la pacinetii cu reactivitate imuna redusa
liza cheagului datorita actiunii fibrinolitice a osului alveolr ( +/- datorita
salivei)
simptome: fenomene durerase intense la 2-3 postextractional
se poate complica cu osteomielita

Exmaneul oral

lipsa cheagului
gingiomucoasa atona
pereti ososi intraalveolari uscati, fara tendinta de sangerare

Tratament

simptomatic: antialgic, biostimulator nespecific

irigatii solutii antiseptice
chiuretaj alveolar
conuri antibiotice + anestezie locala
vindecare progresiva lenta 10-14 zile

ALVEOLITA UMEDA
acumulare de tesut de granulatie in exces la nivelul alveolei
postextractionale
curere moderata
prezenta unui cheag exuberant, burdar, fetid ( suprainfectat)
uneori aspect de polip gingival
 gingivomucoasa inflamata, congestionata
intraalveolar: resturi radiculare, sechestre osoase, corpi straini
pereti ososi sunt mai moi, oosteitici

TRATAMENT

chiuretaj alveolar
regularizare margini osoase
avivarea marginilor de fibromucoasa
alicare conuri antibiotice + anestezie locala
antialgice si AINS
antibioterapie -> pentru fenomene nfectioase generale ( febra)