Fracturile de maxilar

Fracturi totale
Fracturile totale ale maxilarului intereseaz structurile osoase n toat grosimea lor.
Acestea se pot clasifica n funcie de orientarea liniilor de fractur (orizontale, verticale sau
asocieri ntre acestea).
Aspecte clinice
la nivel cervico-facial nu sunt prezente semne clinice majore, ci eventuale leziuni asociate
ale prilor moi: echimoze, excoriaii, hematoame sau plgi limitate la nivelul regiunii nazo-
labiale superioare sau geniene;
echimoze vestibulare "n potcoav" la nivelul fundului de an vestibular superior i
echimoze palatine, n special la nivelul vlului moale;
palpare dureroas la nivelul fundului de an vestibular superior, de-a lungul traiectului de
fractur;
palpare dureroas retrotuberozitar, n dreptul apofizei pterigoide (semnul Guerin);
mobilitate anormal a poriunii inferioare a maxilarului, mai ales n sens transversal;
tulburri de ocluzie minime, reprezentate fie de contacte premature la nivelul molarilor,
bilateral, datorit unei discrete retruzii a maxilarului, fie
ocluzie ncruciat atunci cnd exist deplasri n plan transversaL
Semne clinice comune fracturilor de maxilar
Tulburri morfologice, functionale, manifestari clinice orbitale, manifestari clinice nazale si
sinusale, manifestari neurologice, tulburari ocluzale




FRACTURILE DE MANDIBULA
Clasificare:
-fracturi unice, duble, triple, cominutive
-fracturi incomplete, complete
-fracturi ale: corpului mandibular, unghiului mandibular, ramului mandibular, condilului mandibular, ale apofizei coronoide
- dupa localizarea liniei de fractura: clasa I, II, III
Semne clinice:
- intreruperea continuitatii osoase
- tulburari functionale
- semne cl. Asociate leziunii traumatice
Tipuri particulare de fracturi de mandibula:
- fracturi paramediane/laterale duble
- fracturi paramediane/mediane
- fracturi de corp/unghi mandibular asociate cu fracturi ale condilului mandibular de pa partea opusa
- fracturi duble ale unghiului mandibular
- fracturi duble ale condilului mandibular
Diagnosticul fracturilor de mandibula:
- investigatii radiologice: ortopantograma, radiografa de mandibula de incidenta defilata, radiograbia tangentiala de ram si
unghi mandibular, radiografia de incidenta Parma, radiografia de cranu in incidenta antero-post., radiografii retroalveolare,
CT
Evolutia fracturilor:
- vindecarea primara (implica formarea directa a calusului osos)
- vindecarea secundara (etapa intermediara de calus fibros)
Complicatiile fracturilor de mandibula:
- complicatii imediate, locale, secundare, tardive
- leziuni asociate
Tratamentul:
- presupune refacerea formei anatomice, refacerea ocluziei, restabilirea miscarilor
- poate fi: de urgenta, definitiv, tratamentul complicatiilor secundare si tardive

ADENOMUL PLEOMORF
-este cea mai frecventa tumora benigna a glandelor salivare
-se localizeaza cel mai adesea la nivelul parotidei, apare cu o frecvena mai scazuta la nivelul celorlalte glande
salivare
-debuteaza cel mai adesea n lobul superficial
- initial, se prezinta ca un nodul solitar, de mici dimensiuni, care deformeaza
discret i limitat regiunea parotidiana
- are consistena ferm-elastica, este nedureros
- tegumentele acoperitoare sunt nemodificate clinic i nu adera de formaiunea tumorala
-nu determina tulburari motorii pe traiectul n. facial
- suprafaa tu morala are uneori un contur boselat, polilobat, tumora
ramnnd mobila pe planurile superficiale i profunde
Clasificare:
- adenomul pleomorf al glandei submandibulare (nodul circumscris, nedureros, ferm, care deformeaza tardiv
regiunea submandibulara)
- adenomul p. al glandelor salivare accesorii (se localizeaza cel mai frecvent la
nivelul fibromucoasei palatului dur, tumora debuteaza sub forma unui mic nodul nedureros )
Microscopic:
- tumora se caracterizeaza printrun mozaic"
- structurile epiteliale sunt variabile ca dimensiune, form, numar i distribuie
- capsula tumoral este de natur conjunctiv i este incomplet
- tumora prezint pe alocuri prelungiri digitifome sau lobulate
- mai exista o varianta de tumora numita mioepiteliom
Semne clinice de malignizare:
- accelerarea brusca a creterii tumorii
- neregularitatea suprafeei
- fixarea la esuturile adiacente
- apariia la suprafaa tegumentelor a unui desen vascular mai accentuat
GLANDA PAROTIDA
- imbraca lateral i posterior ramul mandibulei, fiind situata in loja parotidiana
- secreta saliva seroasa (care este eliminata in cavitatea orala prin canalul Stenon)
- delimitata superficial de o capsula fibroasa
- profund, este situata pe muchiul maseter
- nervul facial i ramurile sale trec prin parenchimul glandular (delimitand un lob superficial si un lob profund)

INFECTIILE GLANDELOR SALIVARE
-Orice diminuare a fluxului salivar i orice obstacol In eliminarea salivei favorizeaza apariia infeciei pe cale
retrograda, ascendenta, de la nivelul cavitaii orale, infecia interesnd glanda (sialadenita) sau / i canalul de
excreie (sialodochita).
Tulburari de cale obstructiva a glandelor salivare:
- sialolitiaza formarea si dezvolvarea de calculi lanivelul gl. Salivare sau a canalelor de excretie a acestora
- abcesul salivar reprez. complicatia fenomenelor mecanice retentive care au determinat colica salivara.
- tumora salivara" reprezinta de fapt o sialadenita cronica, fiind rezultatul unor episoade supurative acute
repetate ale glandei
- litiaza parotidiana - este mai rar intlnita. fapt datorat pe de o parte caracterului seros al salivei secretate i pe
de alta parte particularitatilor anatomice ale canalului Stenon
- litiaza gl. Sublinguale
- litiaza glandelor salivare accesorii
Investigatii:
-sialografia, ultrasonografia, scintintigrafia functionala, endoscopia intracaniculara, CT, RMN
Tratament:
- eliminarea calculului prin metode nechirurgicale (deplasarea acestuia de-a lungul canalului i eliminarea sa )
- ablatia chirurgicala a calculului situat in canalul Wharton sau Stenon
- fragmentarea calculului prin litotriie externa (extracorporala)
- fragmentarea calculului prin laserIitotriie intracanaliculara (intracorporala)
- sialoendoscopla intervenionala
PROTEZA OBTURATORIE IMEDIATA (PRIMARA)
=la pacientii dentati=
- Se pregatete. inainte de intervenie, o placa palatinala destinata a menine un obturator din elastomer
siliconic care se aplica extemporaneu la sfritul interveniei chirurgicale
- se ia amprenta preliminara cu alginat
-turnarea modelellor premiminare
-obtinerea protamprentei individuale
-amprentarea de precizie a maxilarului
-turnarea modelului functional maxilar
-realizarea sablonului de ocluzie
- determinarea ocluziei
-montarea modelelor in articulator
-reducerea modelului maxilar
-obtinerea placii palatinale de protectie pe model redus
ATELELE
Atelele fixate prin legaturi
-atelele fixate prin ligaturi sunt utilizate ca mijloc de ancorare pentru exercitarea traciunilor intermaxilare
- pot fi aplicate cu uurina i permit o traciune importanta. daca sunt plasate corect
-exista o mare varie tate de atele vestibulare: extemporanee {atelele ondu late), prefabricate atele le tip
Richard, atele tip Winter, atela cu croete Duclos
- toate prezinta sisteme de ancoraj fixe
- inconveniente: forma aplatizata, dispunerea dispozitivelor de ancoraj este de cele mai multe ori neconfortabil
pentru pacient, unele dispozitive de ancoraj mpiedica modelarea atelei. Atela Jacquet poate evita aceste
inconveniente
-o atela extemporanee se poate realiza dintr-un fir de srma rotund, ajustat perfect. cu ajutorul unui clete, la
conturul dinilor pe care se aplica