C1 Morfologia normala, histologia si ultrastructure mucoasei bucale

Morfologia muc bucale

Muc buc este de origine ectomezodermica si tapeteaza la interior cav orala continuandu-se post cu muc faringiana Ea are 2 portiuni: Portiune fixa, puternic aderenta la str adiacente: o Muc gingivala o Muc boltii palatine Mobile care tapeteaza restul cavitatii orale

Muc orala este dispusa in continuare tegumentului, dar este foarte diferita ca aspect de acesta. Jonctiunea se realizeaza la niv rosului de buze, acesta fiind o zona cu aspect particular.

Sectiunea transversal;a a buzei Epiteliul de la niv pielii este subtire si keratinizat, epiteliul ..

Muc jugala Acopera fata interna a obrajilor si este separate de mm buccinators printr.un strat de tesut conjunctiv lax Are in mord normal col roz palid Este bogat vascularizata de ramuri din artera bucala si anastomose cu artera facial, mentoniera, infraorbitara Este supla si mobila

La niv M2 sup este papilla can stenon Ant papileio se obs in gr muc un manunchi de vase

Muc labiala Este sit pe fata interna a buizelor De o parte si de alta a buzelor se afla comisirile bucale La niv buzei sup sunt prezente ggl

Muc reg retromolare Alc din 2 plici: o Externa ridicata de fasciculul extern al mm o Interna

Muc reg tonsilare Limba Fct este complexa cu rol in mastic, deglut, in declansarea senzatiilor gustative Are o parte ventral si una dorsala Acopera fosa tonsilara delimitate ant de pilieriul ant amigdalian iar post de pil amigd post Este de cul rosie si mai inchisa la cul decat restul cav

Fata dorsala: Formata din papile filiforme subtiri si lungi de cul rosie inchis Papilele foliate mai dese la nastere, apoi se atrofiaza, sunt dispuse pe marg limbii Papilele cinrcumvalate

Fata central a limbii Altc din:

Planseul bucal Acop de o muc subtire si fina Ant se afla frenul lingual Post-lat de papilele sublinguale se afla cele 2 plici subling la niv carora se gasesc orificii

Torusul mandibular

Palatal dur Delim ant si lat de arcadaele alv si post de palatal moale Pe linia med se afla rafeul median, linear

Palatal moale Port mobile a palatului care form un unghi variabil cu palatal dur si are o cul rosie inchis Pe linia med prezinta lueta

Struct muc bucale Este asem cu a pielii Este o muc de tip coriopapilar

Epiteliul este format din 4 straturi: Bazal Spinos Superf sau granular

Membrane bazala Leg dintre epiteliu si corion Muc bucala e clasif in 3 categ: o Tip 1 o Tip 2 o Tip 3

Anatomic gingia se imparte in: Gingia libera Giingia fixa

Fct muc bucale:

Saliva: 1. Actiune mecanica de spalare 2. Substante active Tes limfoide: Amigdale palatine, linguale

Lez fundamentale ale muc orale:

Macula reprez o zona curcumscrisa cu dim de la 1-2 mm la cativa cm cu o supraf plana. Conturul sau poate fi net sau slab delimitat, este determinate de modificari ale pigmentului melanic, sau modifcari hematologice precum si de factori externi Cul reprez elem de diagnostic unic. Aceasta poate fi: Alba ( lichen plan, leucoplazie) Cul inchisa (pigmentatie din SIDA ,pigm rasiala) Rosie (purpura)

Papula Este o lez de forma totunda, ovalara, cu dim 1-5 mm cu supraf sit deasupra pl muc normale, ascutita sau rotunjita, contur bine circumscris, cul alb-cenusie sau rosie.

Placile/ placardele Sunt lez maim mult sau mia putin proeminente cu dim de la 5 mm pana la cativa cm, bine delim, cu supraf rugoasa sau neteda, fisurata, uneori cu aspect verucos, de cul gri albicioasa sau rosiatica si consistenta supla asemanatoare muc normale, sau mai crescuta

Vezicula Este o lez mica circumscrisa cuprinsa intre 2-5 mm Diam contine lichid vezicular si este acoperita de o membrane veziculara care reprez un epit subtiat. Continutul veziculei poate fi clar sau rosiatic in functie de severitatea raspunsului imun de la baza veziculei. Prin ruperea membrane veziculare ea se transforma in ulceratie.

Bula Este o lez veziculara mai mare cu diam de la 5 mm la cativa cm, poate evolua direct, ca atare sau poate rezulta din confluarea mai multor vezicule.

Pustule Este o lez veziculara cu continut purulent rar evidentiata la niv cav bucale.

Eroziunea Reprez o pierdere de substanta care nu afecteaza stratul germinativ, are un contur neregulat, sau linear si o col rosie ce se datoreaza vascularizatiei din corion, vizibila prin epiteliul subtiat.

Ulceratia reprez o pierdere de subst cu intreruperea intregului epiteliul si a corionului mucoasei. Prezinta dim variabile de la cativa mm la 1 cm diametrul. Marginile sale sunt nete sau anfractuoase neregulate, iar aspectul poate fi reliefat, plan, sau proliferativ. Podeaua ulceratiei este formata din tesut conjjunctiv sii fibrina cu infiltrate de PMN avand cul galbui purulent sau alb galbui. Tesuturile din jur pot avea o coloratie normal sau poate sa axiste o muc congestive eritematoasa. Consistenta poate fi normal (supla, elastica) sau poate fi crescuta ca in ulcerele cornice determinate de infiltratul inflamator, sau poate sa fie indurare cu baza prost delimitat spre profunzime, ca in ulcerele maligne.

Atrofia reprez o subtiere a epiteliului pe osupraf limitata sau extinsa zonele deatrofie pot fi bine delimitate sau difuze. Cul este rosie roz datorita vascularizatiei din corion ce trasnpare prin epiteliul subtiat.

Leziunile granulare Lez granulare sunt proliferari cu diam de 1-3 mm cu supraf mai ridicata decat muc vecina, care prezinta mici proeminente cu aspect proliferative, de cul rosu inchis sau rosu viu

Nodulul Este o lez circumscrisa cu diam de la 5 mm la 2 cm fiind rezultatul impingerii muc inafara de o masa bine delim de tesut subiacent tesut care poate fi: conjc, glandular, sau tumoral.

Tumora O lez proliferative care porneste de la niv muc cu tendinta de crestere fie in supraf fie in profunzime Pot fi adevarte sau pseudotumori ca epulis Tum epiteliale pot fi benigne sau maligne Aspectul clinic al lez benigne consta in: o Supraf regulate o Contur bine delim la palpare o Mobilitate pep l pprofunde Cand supraf lez e neregulata, ulcerate, cu tendinta de a fix ape pl profunde se suspecteaza o lez maligna Aspectul nu este sufficient pt dg de certitudine.

Lez histologice epiteliale