Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Diagnostic diferential
- Candidoza cronica
- Stomatitele infectioase
- Lichen plan acut
- Alergii de contact
- Sarcomul Kaposi (forma maculara)
Definitie: o pata sau placa alba, nu mai mica de 5 mm diametru, care nu poate fi
indepartata prin stergere si care nu poate fi clasiicata in nici o alta boala diagnosticabila.
Aspect clinic:
- Placi albe sidefii, situate in cavitatea bucala
- Marimi: 0,5-2cm pana la leziuni extinse pe aproape toata suprafata mucoasei
- Suprafata este in general rugoasa, brazdata de santuri sau fisuri superficiale; rareori
prezinta suprafata neteda
- Poate aparea ca leziune unica sau sub forma de leziuni multiple, leucoplazia
multicentrica
- Nu prezinta dispozitie simetrica
Clasificare Axell: ??
1996:
- Leucoplazie omogena: zone de keratinizare cu aspect uniform, plat, neted sau rugos
- Leucoplazie neomogena ce cuprinde:
o Eritro-leucoplazie – leziuni albe ce includ si zone eritematoase sau erozive
o Leucoplazie nodulara – o leziune reliefata, cu aspect nodular, ce prezinta mici
proeminente albe sau rosii
o Leucoplazie verucoasa – leziune exofitica cu comportament imprevizibil care
nu poate evolua catre o leucoplazie verucoasa proliferativa sau catre un
carcinom verucos.
Evolutie:
- Arii sau placarde eritematoase cu centrul atrofic sau ulcerat, inconjurat la periferie de
arborizatii keratozice fine cu dispozitie radiara
- Marginile keratozice sunt mai reliefate cu o vascularizatie accentuata, cu dispozitie
tipica radiara
- Pe suprafata leziunii mai pot aparea mici papule sau arii keratozice
- Leziunile sunt bine delimitate, avand contur neregulat, eritematos din cauza
vascularizatiei accentuate
- In ansamblu ele apar alcatuite dintr-o intricare de zone atrofice si hiperkeratozice,
foarte asemanatoare cu cele din lichenul plan bucal, fiind insa mai putin extinse si
nerespectad dispozitia simetrica a acestuia
- Localizare cu predilectie pe mucoasa jugala la nivelul molarilor. Mai poate fi
localizat pe gingii, unde pot genera aspectul nespecific de gingivita descuamativa,
apoi palatul si rosul buzelor
Papiloamele bucale:
- mici mase tumorale izolate de culoare roz-cenusiu, suple, elastice,cu suplafata verucoasa,
keratinizată sau nu, sesile, Cresc lent în dimensiuni, maxim 2 cm diametru.
Verucile :
- Mici mase tumorale sesile, rotunjite, bine delimitate, exofitice, cu suprafața keratinizată.
Crest treptat în diametru până la 7-8 mm. Sunt foarte contagioase și cu tendință de diseminare.
Clinic: mici formațiuni tumorale, unice sau multiple, sesile, culoare roz cenusiu, tendință de
grupare în placarde, rezultând leziune exofitică cu baza mare de implantare. Dimensiuni intre 2-6
cm pîtrați. Pot avea suprafață verucoasă sau boselată. Leziunile sunt suple, elastice, nedureroaze.
- debut sub forma unei mici zone eritematoase cu senzația de arsură și prurit
FORME CLINICE :
1. Afte minore – ulcerații rotund- ovalare, 4-8 mm diametru, dureroase. Dureaza 7-10 zile, se
vindecă fără cicatrici.
2. Afte majore – pot fi unice sua multiple. Diametru mai mare de 1 cm, contur neregulat, aspect
crateriform, halou congestiv, eritematos, nu snagereaza, sunt ft dureroase, vindecarea in sapt sua
chiar luni, pot lăsa cicatrici retractile sau chiar mutilante.
Diagnostic +
- Lipsa sângeraării
- Durerea
- Leziunea se remite in 1-2 sapt , de cele mai dese ori fără cicatrici
- Apare cu predilecție pe mucoasa jugală, bucală, linguală, planșeul bucal, (palatul moale +
pilierii amigdalieni – sediul de predilecție).
Diagnostic diferențial
- ulcerații traumatice
- Herpangina
- Eritemul polimorf
19. Afte bucale – tratament local
1. Geluri + unguente cu corticoizi/ hidrocortizon: se aplica local de 3-4 ori pe zi timp de maxim
câteva săpt.
3. Tetraciclina - în asociere cu un corticoid sau antifungic in ape de gură. Clatituri de 3-4 ori pe
zi câte 3-4 minute.
- în cazul aftelor acute, cu forme clinice dramatice se indica: Levamisolul 150 mg / zi,
antimalaricele de sinteză, izoprinozina, Conchicina, Talidomina.
Clinic: mici mase tumorale multiple, reliefate, suprafata plana sau usor verucoasa, de culoare
roz-cenusiu. Au dimensiuni între 3-8 mm, sunt diseminate, dar au tendință de confluare.Sediul de
leectie mucoasa jugală, labială, limba.
22. Candidoza bucală acută – forme clinice.
1. Forma pseudomembranoasă
- multiple depozite albicioase izolate sau confluate, cu aspect de (lapte prins) pe un fond de
mucoasă congestică.
- Depozitele conțin țesuturi necrozate, bacterii, fibrină, celule descuamate înglobate într-o rețea
de micelii fungice.
- apar pe palat, vestibul, mucoasa jugală, fața dorsală a limbii, văl palatin.
2. Candidoza eritematoasă
- la nivelul limbii- dă aspect de limba depapilată, rușu intens lucios, aspect de limbă lăcuită din
anemii.
- zone atrofice mai mult sau mai puțin întinse cu o simptomatologie redusă.
- mucoasa de sub proteza- rosu –vie, iar leziunea este cantonată strict sub baza protezei.
2. hiperplazie granulară – mucoasa are culoare normală, dar este papilată, reliefata, cu suprafață
granulară.
3. Forma hiperplazică
- cel mai des apar pe fata dorsala a limbii, palat, retrocomisural – bilateral.
- deseori este însoțită de displazii epitelie putănd evolua spre o leziune premalignă.
- Se indica o igiena riguroasă a cavității orale cât și a protezelor, în cazul purtătorilor de proteze
acrilice.
Manifestari clinice:
Diagnostic pozitiv:
- Ex clinic si anamneza
- Trb sa se bazeze pe un istoric foarte amanuntit asupra medicamentelor, alimentelor sau altor
substante ingerate de pacienti
- Se vor consemna si alte manifestari alergice in antecedente
- Orice eruptie bucala eritematoasa, veziculo-ulcerativa sau purpurica fara semne generale
importante aparute relativ rapid trebuie suspectate de o posibila cauza alergica
- Testele de hipersensibilitate sunt un examen complementar foarte util
Diagnostic diferential:
- Toxodermiile buloase trebuie diferentiate de bolile autoimune buloase: pemfigus, eritem polimorf
- Leziunile ulcerative trebuie diferentiate de ingestia de substante toxice: arsuri chimice, aftoze,
lichen plan acu, infectii herpetice.
Tratament:
31. Hipersensibilitate tip 1: urticarial , edem, angio: clinic, dg+, dg- ,trat
Clinic:
- Angioedemul este o reactie alergica de tip imediat care apare la contactul cu alergenul
caracterizat prin tumefactie a buzelor si tesuturilor invecinate produsa de o seria de alergene
alimentare, medicamentoase sau de alta natura patrunse pe cale generala
- Senzatie de prurit sau usturime locala, tumefactie rapida a partilor moi orofaciale
- Aspect eritematos uneori
- Edem
Diagnostic pozitiv:
Diagnostic diferential:
Tratament:
Reactille purpurice sau hemoragice apar ca o posibila manifestare alergica de tip II de origine
medicamentoasa. Medicamentele implicate sunt : diureticele tiazidice, barbituricele, analgezicele,
sulfamidele
Diagnostic pozitiv: petesii punctiforme grupate ce apar in special la nivelul palatului moale,
sufuziuni submucoase care nu dispar la vitropresiune; se pot asocia cu alte tipuri de leziuni (eritem,
ulceratii, vezicule) rar s epot observa echimoze. Fenomenele se remit spontan dupa suprimarea
alergenului.
Diagnostic diferential: leziuni similare din infectii acute ale cailor respiratorii superioare,
traumatisme locale, mononucleoza infectioasa, sindroame purpurice de alta natura, leucemii
Tratament???
33. Hipersensibilitate tip 3: sideremiile buloase clinic, dg+, dg- ,trat
Clinic:
Tratament: formele acute raspund bine la corticoterapia generala si/sau locala; nu raspund la
tratamentul cu antihistaminice
Imbraca de multe ori un aspect nespecific asemanator leziunilor iritativ-inflamatorii sau aspect
lichenoid, keratozic. Se pot imparti in doua grupe:
1. stomatita de contact: zone, arii de eritem intens, edem al mucoasei, de cele mai multe ori la
locul de contact cu alergenul; mai rar apar eroziuni, bule sau ulceratii superficiale. Pot fi
insotite uneori de manifestari generale (urticarie, angioedem)
2. reactii lichenoide sau keratozice de contact: pacientii acuza usturime, gust metalic sau alterat;
leziuni keratozice nespecifice sau zone de lichen plan reticular, in asociere sau nu cu eroziuni
si atrofii de mucoasa, dispuse unilateral
Diagnostic pozitiv:
- examen clinic
- istoric foarte atent al obiceirilor alimentare sau de igiena ale bolnavului coroborat cu o buna
cunoastere a substantelor cu potential alergizant
Diagnostic diferential:
Tratament:
- inlaturarea substantei sau materialului cauzal sunt suficiente in cazurile mai putin grave, leziunile
disparand de la sine
- in cazul reactiilor atopice se pot folosi antihistaminice pe cale generala
- in leziunile cronice sau in cazul celor keratozice – tratament topic cu corticoizi
- in cazul leziunilor keratozice sau lichenoide care nu dispar spontan dupa inlaturarea alergenului
corticoterapia locala se poate alterna cu tratament local cu retinoizi
35. Grupe virusuri ce determina infectii virale la nivelul cavitatii orale, enumerare
- Virusul herpetic tip I => infectia herpetica primara si secundara recidivanta
- Virusul herpetic tip II => infectia primara herpetica si secundara la nicel oral/ genital
- Virusul herpetic tip III (varicella-zoster) => infectia primara- varicela; secundara=zona zoster
- Virusul herpetic tip IV (epstein-barr) => mononucleoza infectioasa, leucoplazia poroasa,
limfoame
- Virusul herpetic tip V (citomegalovirusul) => infectii ale glandelor salivare, ulceratii cronice la
pacientii cu HIV
- Virusul herpetic tip VIII => sarcomul kaposi, limfoame
- Tipurile VI si VII nu produc leziuni bucale
- Virusul Coxakie => herpangina si boala mana-picior-gura
- Paramixovirusuri => rubeola, oreion
- Papiloma virusuri => tumori belingne: veruci, papiloame
- Retrovirusuri => HIV
Infectia primara:
La copii:
Infectia secundara:
- Primoinfectia herpetica in formele atenuate
- Eruptii, afte
- Infectii cu virusul coxakie
Varicela:
Clinic:
Clinic:
- Precedata de semne clinice: febra, astenie, anorexie, mialgii si de semne locale: tuse, rinoree,
dureri in gat
- Eruptie initial veziculara, apoi ulcerativa
- Dispozitie specifica- la nivelul palatului moale, zona tonsilara, faringe
- Limitate ca numar (3-10)
- Ulceratiile pot fi acoperite de fibrina
- Eruptia dispare treptat in 8-10 zile
Tratament:
Produsa de germeni comensuali obisnuiti ai cavitatii bucale ai caror virulenta este exacerbata de
depresia imunitara grava survenita in aceste afectiuni. Leziunile pot preceda uneori infectii generale
severe.
Semne patognomonice:
- Durere
- Ulceratii sau necroza
- Sangerare gingivala
- Papile interdentare care apar “amputate”, diparute
Diagnostic pozitiv: se pune pe baza semnelor patognomonice; o importanta deosebita o
are decelarea si inlaturarea factorilor generali si/sau locali favorizanti ai bolii: lipsa
igienei, fumatul, malnutritia cronica etc.
44. GUN diagnostic diferential
- Stomatita herpetica - stare generala alterata, nu intereseaza gingia marginala si nu afecteaza
papilele interdentare
- Aftoza acuta – nu altereaza marcat starea generala, nu prezinta adenopatie, nu afecteaza gingia
marginala sau mocoasa fixa
- Dermatozele buloase – nu amputeaza papilele interdentare, prezina samnul Nikolsky pozitiv, nu
altereaza starea generala
- Leucozele acute - leziuni asemanatoare cu cele din GUN
- Agranulocitoza, aplazia medulara de diferite cauze, neutropenia ciclica – tablou hematologic
semnificativ modificat
- Diferite tipuri de tumori benigne sau maligne cu localizare gingivala.
Sifilis primar
Leziunea primara = sancrul sifilitic, papula care creste si ulcereaza rapid, se indureaza
periferic, fundul leziunii are aspect caracteristic: rosu inchis
Sifilis secundar
- apare la 6-7 sapt de la prima infectie
- semne generale: febra, +/- raguseala, disfagie
- apar leziuni cutanate si la nivelul mucoaselor (faringe, laringe, istm faringian, amigdale)
- eruptii maculo-papuloase rosii, plane sau usor reliefate; se produce eroziunea maculei si
va fi acoperita de depozite cenusii. Dupa indepartarea acestora, zona centrala devine
neteda (sifilide secundare)
- examen serologic pozitiv
- perioada de latenta 2-4 ani -> 20-30 ani
47. Sifilis tertiar si congenital clinica manifestarilor bucale
1. goma sifilitica
Clinic: ulceratie atona, fara tendinta de vindecare, cu aspect “murdar” , granular, insotita de
adenopatie satelita
Laborator: identificarea microorganismului pe frotiu direct colorat prin metoda Ziehl-
Nielsen
Diagnostic diferential:
- carcinom de mucoasa
- limfom de mucoasa
- micoze
- leziuni sifilitice
Afectiuni neoplazice: sarcomul Kapoşi (mucoasa palatului dur): debut= macula plana, rosie
violacee, care devin papule sau noduli ce ulcereaza si produc distructii tisulare
51. Leziuni orale in infectia cu HIV, dg+,dg diferential
Candidoza orala
Kaposi asociat SIDA : apare la 1/3 din cazuri,mai ales la homosexuali; localizate pe extremitati
.mucoasa orala,viscere, ganglioni
La nivelul cavitatii orale :palatul dur ,gingie si mucoasa jugala;
In stadiul initial : papule de culoare rosie,asimptomatice care apoi cresc sub forma unor placi de
culoare rosie-albastruie; in stadii avansate apar leziuni exofitice,nodulare, de culoare albastru-
violacee care poate ulcera si sangera
- evolutia este rapida si agresiva, iar prognosticul rezervat
- poate coexista cu alte afectiuni intalnite la acesti pacienti: candidoza, leucoplazie paroasa,
parodontopatii, xerostomie
Diagnosticul diferential: eritroplazie, hemangioamel, melanoame, granulom piogenic gingival
Tratament : radio si chimioterapie; cand leziunile sunt bine delimitate se poate face tratament
chirurgical
2. tumefactiile parotidiene-
4. hipertrofii gingivale-
1. anemia- simptom aproape constant, produce tulburari generale ca: astenie, vertij,
senzatie de sufocare
Manifestari bucale: paloare la nivelul mucoasei gingivale sau labiale. Mucoasa poate prezenta
un aspect atrofic expus usor la eroziuni sau ulceratii.
Mucoasa limbii: Fata dorsala poate prezenta un aspect depapilat direct proportional cu gradul de
anemie. Zonele depapilate apar mai frecvent la nivelul marginilor si celor 2/3 anterioare.In
cazurile severe aceasta poate fi difuza, extinsa, simuland o glosita sifilitica tertiara.
In trombocitopenii :
– Gingivoragii
– Echimoze multiple
– Petesii pe valul palatului,pe gingii
In purpure vasculare :
– microhemoragii spontane
– hemoragii ale mucoasei bucale
– disfagie
– carii multiple
– flora microbiana exacerbata in cavitatea bucala
59. Clasificarea hipertrofiilor gingivale
1. Nespecifice (comune)
a) Acute
b) Cornice
2. Specifice (rare)
a) Bacteriene
b) Virale
c) Micotice
Hiperplazii gingivale de cauza hormonala ( induse de placa bacteriana sub actiunea unor factori
generali favorizanti)
1. In scorbut
2. In diabet zaharat
3. In lichen plan
Hiperplazii gingivale medicamentoase
1. Anticonvulsivante
2. Blocante ale canalelor de Ca2+
3. Imunosupresoare: Ciclosporina
Hiperplazii gingivale ideopatice
1. Leucemii
2. Limfoamele
3. Plasmocitom
4. Histocitoza
Hiperplazii gingivale tumorale
1. Benigne
2. Maligne
Hiplerplazii gingivale rare
Acantosis nigricans
Granulomatoza Wegener
Amiloidoza
Maladia Cowden
60.Hipertrofii gingivale medicamentoase (cele 3) manifestari clinice
Pigmentari rasiale
Pigmentatia fiziologica
Pigmentatia fumatorilor
Efelide
Pigmentari posinflamatorii
Macule melanozice orale si periorale
Sindromul Peutz-Jegers
Maladii sistemice (Addison)
Pigmentatia din sindromul HIV
Sindromul Laugier-Hunziker
Pigmentari de origine medicamentoasa
63.Nevi pigmentari def, clinica,dg diferential
Sunt aglomerari de cellule pigmentare, denumite cellule nevice. Ele sunt aproape identice
cu melanocitele, dar fara prelungiri, Originea lor nu este bine cunoscuta, se pare ca deriva
tot din crestele neurale, de unde migreaza si se cantoneaza in derm sau submucoasa, unde
au tendinta de a se aglomera in cuiburi.
Clinic. Apar la leziuni pigmentare la nivelul muacoasei bucale, bine delimitate, unice,
rotunde sau ovalare, cu dimensiuni sub 1 cm. COloratia variaza de la brun-cenusiu la
negru. Suprafata este usor reliefata.
Dg dif. In 15% din cazuri pot fi acromatici, putand simula un fibrom sau papilom.
64.Pigmentari melanice neoplazice maligne forme clinice si tratament
Formele de debut prezinta un aspect clinic nespecific de nevi sau macula pigmentara
plana. Localizarea de elective in cavitatea bucala este palatal dur (80% din cazuri),
gingie, mucoasa labial si jugala. La nivelul gingiei, melanomul poate prezenta uneori
aspect de epulis pigmentat. Coloratia variaza de la negru-brun-cenusiu pana la rosu
inchis. Mai putin de 10% pot aparea ca un melanoma acromatic. Leziunea este in general
unica, rareori poate prezenta focare multiple de vecinatate. Poate avea 2 forme:
– Forma plana in care leziunea tinde sa se extinda centrifug, creste lent, pe masura
evolutiei capata un aspect reliefat cu zone nodulare
– Forma nodulara leziunea prolifereaza spre profunzime si suprafata, infiltrand
treptat corionul si avand tendinta sa se metastazeze precoce.
Tratamentul consta in incizie chirurgicala larga, in limite maxime de siguranta
oncologica. La cele localizate pe palat sau gingie, se vor avea in vedere chiar rezectii
osoase associate.
65.Pigmentari nemelanozice endogene (Fe, bilirubina) clinica
Se defineste ca fiind starea in care productia de saliva este mai mica de 0,2 ml/minut.
Bilantul etiologic al unei guri uscate presupune uneori eforturi considerabile ce produc acest
sindrom. Astfel de cauze pot fi rezumate dupa cum urmeaza:
Etiologie:afectiune necunoscuta .Au fost incriminate defecte genetice ale sistem imun imediat
celular care duc la o activitate excesiva a celulelor T supresoare avand ca rezultat o
hiperactivitate a celulelor T. In acelasi timp sa banuit ca o alterare de natura virala a antigenitatii
normale a celulelor granulare ar antrena dupa sine o reactie autoimuna mediata celular .
Rezultatul acestor doua posibile procese patologice este distrugerea treptata si irevesibila a
tesutului granular.Clinic: este in general rar intalnita si intereseaza mai mult sex Fem de varsta
medie. Evolutie lenta ,progresiva,asimptomatica. Se manifesta prin tumefactie initial unilaterala
apoi bilaterala a gl.parotide. Este insotita si de tumefactia gl.lacrimale. Deseori ea debuteaza prin
infectii glandulare banale,din cauza fluxului salivar redus .Dupa rezolvarea infectiei persista
tumefactia unilaterala sau bilaterala ,asociata cu senzatia de gura uscata.DG.Diferential:
Formele bilaterale trebuie diferentiate ale sindr.Sjogren sarcoidoza, limfoame parotidiene,
leucemie, diabet, abuzul cronic de alcool. Anamneza, examenele paraclinice si in final exam
histopatologic departajeaza diagnosticul.
69.Sindrom Sjogren
Etiologie: Cauza bolii este necunoscuta,A fost pusa in evidenta o hiperactivitate a celulelor B
care tradeaza un defect de reglare din partea celulelor T. Rezultatul este producerea de multipli
anticorpi ,complexe imune circulante cu efect de autoagresiune tisulara hipergammaglobuliemie
si formarea de tesuturi limfoide ectopice in interiorul tesuturilor inflamate.Aceasta alterare poate
avea cauze genetice sau cauze exterioare.Inca un rol etiologic nedovedit in geneza afectiunii a
fost pus pe seama virusului Epstein-Barr sau a citomegalovirusului. Clinic: Boala intereseaza
predominant sex feminin de varsta medie si inaintata. Pacientii plang de gura uscata,alterari ale
gustului,tulburari de deglutitie si instabilitate a protezelor.La 1/3 din cazuri poate aparea o
tumefactie bilaterala a gl.parotide. Pe masura ce boala evolueaza uscaciunea gurii devine
obiectiva, mucoasa apare uscata si lucioasa tendinta de a forma pliuri fine. Limba apare
depapilata de cul rosie , prezentand modificari tipice de limba plicaturata. Tulb de gust. 70 % din
pacienti prezinta infectii cu Candida ,iar cheilita angulara este deseori intalnita. Pacientii au
infectii acute cu germeni banali(stafilococ,streptococ) insotite de semne de inflamatie si
adenopatie satelita. Evolutie : Este catre o alterare treptata a tesutului granular salivar paralel cu
evolutia afectiunilor asociate. Complicatia majora a sindromului Sjogren primar este insa
posibila degenerare maligna ,de regula catre limfoame B. Dg.Diferential: Parotidele inflamatorii
virale si bacteriene, Adenitele intraparotidiene in special cele cu debut lent si periadenita difuza,
Limfoamele prin debut lent si caracter difuz, Tumorile glandulare parotide (adenolimfom chistic)
Alte afectiuni sistemice: Lupusul eritematos discoid,leucemii limfoide cronice.
70.Parotidita epidermica virala (oreionul)
71.Etiologia stomatodiniilor
72.Tratamentul stomatodiniilor