• Apare rar la copiii mici, mai frecvent in sindromul Down
• Frecvent apare in virsta pubertara si prepubertara, odata cu dezvoltarea straturilor musculare ale limbei • Pe suprafetele laterale si dorsale ale limbii se depisteaza brazde (una centrala mai adinca, de la care pornesc citeva brazde laterale • Fundul si suprafetele brazdelor sunt acoperite cu papile filiforme • Limba e marita in volum, la palpatie fiind moale, copiii nu prezentind acuze • Frecvent aceste plice favorizeaza aparitia unui proces infectios, care duce la dureri si senzatie de arsuri pe suprafata limbii • Tratamentul consta in igiena cavitatii bucale si curatarea regulata a suprafetei limbii cu periuta GLOSITA DESCUAMATIVA (LIMBA GEOGRAFICA) • Este considerata ca o stare congenitala cu caracter ereditar. Poate fi intilnita incepind cu primul an de viata • Pe suprafetele laterale si dorsale a limbii apare un sector alb opac sau cenusiu, provocat de tumefierea epiteliului. Culoarea rosie-aprinsa se datoreaza stratului subtire de epiteliu, dar nu hiperemiei inflamatorii • Concomitent pot fi citeva focare de descuamare rotunda, ovala, semicerc, care pot sa se uneasca, formind un tablou specific sub forma de harta geografica • Pentru copii este caracteristic regenerarea rapida a epiteliului, timp de 2-3 zile • Starea generala nu este afectata, iar copiii nu prezinta acuze. Uneori pot fi dureri neinsemnate la iritanti • Tratament-antiseptice slabe, keratoplastice, Ca pantotenat 3 ori pe zi timp de o luna. Sanarea si igiena cavitatii bucale GLOSITA ROMBICA
• Se intilneste foarte rar
• Maladie inflamatorie cronica • Se caracterizeaza prin aparitia unui sector de forma romboidala sau ovala (0.5-2 cm pe 1.5-3 cm), localizat pe linia mediana a limbii • Acest sector e lipsit de papile filiforme, e bine conturat, deobicei evoluiaza asimptomatic • Tratament- Este simptomatic. Sanarea si igiena cavitatii bucale LIMBA VILOASA (PAROASA) • Se intilneste rar la copii, uneori dupa unele maladii si administrarea de antibiotice • Lipsa poftei de mincare, senzatie de corp strain pe limba • Pe suprafata dorsala, papilile filiforme se alungesc si se ingroasa pina la 1 cm • Culoarea lor poate varia de la cafeniu deschis pina la negru • Sectorul de hiperplazie are deobicei o forma ovala pe linia mediana, fara a trece spre marginile si virful limbii • Tratament- Badijonarea limbii cu preparate keratolitice:sol rezorcina-pentru mici; pentru copii mai mari de 5 ani sol acid salicilic in alcool. Curatirea limbii de 2 ori pe zi; asanarea cavitatii bucale CHEILITELE
Patologia buzelor la copii este foarte raspindita, diagnosticul si tratamentul facindu-se
in baza particularitatilor morfologice si functionale ale pielii, ale mucoasei cavitatii bucale a copiilor de diferite virste. CLASIFICAREA CHEILITELOR
• Afectiune cronica cu lezarea doar a marginii rosii a buzelor
• Este determinata genetic, de modificari a SN, prezentind 2 forme (uscata/exudativa) • Forma uscata: aparitia scuamelor care deobicei sunt muscate, uscaciunea buzelor, senzatii de arsura. Scuamele au o culoare cenusie, fiind legate cu epiteliul buzei doar la un capat, celalalt atirnind in aer. Dupa inlaturarea scuamelor nu apar eroziuni, doar ramine un sector de hiperemie. Evolutia bolii poate dura ani la rind cu remisiuni. Aceasta forma poate trece in cea exudativa. • Forma exudativa-copiii acuza usturime, dureri, aparitia crustelor care pot sa impiedice vorbirea si alimentarea. Crustele sunt cenusii. Este caracteristic ca o fisie din marginea rosie a buzelor la hotar cu pielea si regiunea comisurilor labiale nu se afecteaza. Crustele la fel atirna sub forma de sort, fara eroziuni, doar cu hiperemie. • Tratament-terapie sedativa,antidepresante,polivitamine, hiposensibilizante; laser cu heliu-neon; raze Bucky; unguiente sau creme antiinflamatorii. CHEILITA METEOROLOGICA
• Apare ca rezultat al actiunii factorilor meteorologici (umiditate, vint, frig) in anumite
conditii • Uscaciunea buzelor, senzatii neplacute de constrictie. Multi copii ling buzele • CHEILITA ACTINICA • CHEILITA ALERGICA DE CONTACT CHEILITA ATOPICA • SINDROMUL MELKERSSON-ROZENTHAL • MULTUMESC PENTRU ATENTIE