Pedodontie

Curs 2

Traumatisme dento parodontale la copil si adolescent

Traumatisme dento - parodontale la dintii permanenti
Clasificarea dupa Andreasen

1. Leziuni ale tesuturilor dure dentare si ale pulpei

a. Fracturi coronare
i. Fisuri ale smaltului
ii. Fracturi ale smaltului
iii. Fracturi ale smaltului si dentinei
Penetrante (deschid CP)
nepenetrante
b. Fracturi corono-radiculare
i. Nepenetrante
ii. Penetrante
Oblice
longitudinale
c. Fracturi radiculare

2. leziuni ale sistemului de sustinere a dintelui

3. fracturi ale crestei alveolare
1. Leziuni ale tesuturilor dure dentare si ale pulpei
Frecventa:
concluzii comune:
- baietii sufera de aproape2 ori mai multe traumatisme dento-parodontale decat
fetele
- varsta la care se produc cele mai multe leziuni dento-parodontale: 8-11 ani
- afectare mai ales a incisicilor sup, mai ales Icsup
- formele clinice cele mai fredvente sunt fracturile coronare

Etiologie:
Factori determinanti:
la scolarul mic:
o accidentele din curtea scolii sunt foarte frecvente
o incidentele sunt produse de caderi sau imbranciri in timp ce copiii se joaca
sau alearga
o tot in aceasta categorie de varsta, destul de frecvente accidente de
bicicleta, patine, schiuri

Pedodontie
Curs 2

la adolescenti:
o accidente sportive precum: hochei pe gheata, fotbal, baschet
o agresiunea intre colegi sau prieteni pt rezolvarea diferendelor, eventual pe
fondul consumului de alcool
o accidente rutiere
nu trebuie omis un procentaj semnificativ al traumatismelor cauzate de
agresiunea adultilor; copiii batuti prezinta diferite leziuni la nivelul capului si
gatului, iar simptomele includ mai multe parti ale corpului precum si traumatisme
ale partilor moi din sfera oro-faciala, fracturi dentare, fracturi osoase
mai rar cauza iatrogena prin derparea instrumentarului in cursul extractiei,
prin derapare, sprijin inadecvat

Factori favorizanti:
- inocluzia sagitala si incompetenta labiala
- starea dintilor frontali: carii profunde, extinse
- diverse grade de pierdere a vederii
- obezitatea
- intarzierea mintala lipsa coordonarii motorii, conditiile de aglomerare din
institutiile de ingrijire a lor;
- epilepsia traumatisme dentare repetate, afectand mai multi dinti, localizate si
in zona laterala;

Examinarea copilului traumatizat:

ANAMNEZA:
1. antecedente medicale generale
2. istoricul traumatismului 3 intrebari cand, unde, cum s-a produs
accidentul?
1. Antecedente medicale generale
trebuie obtinute date de rutina privind starea generala a sanatatii pacientului
1) bolile cardiace ce necesita profilaxie impotriva endocarditei bacteriene subacute
2) tulburari de coagulare
3) alergii la medicamente
4) tulburari epileptice
5) interventii chirurgicale suferite anterior
6) medicatii
7) profilaxia antitetanica
2. Istoricul traumatismului dentar
a. timpul scurs de la producea accidentului
b. locul unde s-a produs accidentul
c. modul in care s-a produs accidentul
d. excluderea traumatismelor cranio-cerebrale

Pedodontie
Curs 2

a. Timpul scurs de la producerea accidentului:

1. are un rol determinant in alegerea tipului de tratament ce va fi aplicat
2. tomatologul trebuie sa afle daca dintele a mai suferit un traumatism anterior si
daca a mai fost tratat anterior
b. Locul unde s-a produs accidentul
ofera indicatii asupra gravitatii sale
poate ajuta la determinarea necesitatii profilaxiei tetanosului
c. Modul in care s-a produs accidentul
ofera informaii despre gravitatea traumatismului
d. Leziuni cranio-cerebrale trebuie excluse:
intreband copilul daca si-a pierdut constienta, daca a vomitat sau daca este
dezorientat in urma accidentului;
raspunsurile positive indica posibilitatea unor leziuni ale SNC si este obligatorie
consultatia intr-un serviciu specializat
trebuie exclusa si posibilitatea bataii copillui
este necesara determinarea directiei fortei care a actionat asupra dintelui;
o lovitura din partea de jos a obrazului produce fracturi ale dintilor posteriori, sau
cateodata fracturi mandibulare pe linia mediana; aceste lovituri pot fi asociate uneori cu
fracturi ale coloanei cervicale;
stomatologul trebuie sa intrebe copilul daca:
- are dureri spontane
- prezinta sensibilitate termica
- prezinta sensibilitate la masticatie / atingere
-
EXAMENUL CLINIC:
este necesar unmod de abordare disciplinat al examenului clinic
examen clinic:
I. extraoral
1) general
2) facial
II. intraoral
I. Examenul clinic extraoral
1) Examenul clinic general
important pt a putea gasi gradul de extensie a traumatismului;
semne vitale: puls, TA, reflex pupilar, stare de constienta;
sangerari in CAE sau din nas;
diplopie sau limitarea miscarilor globilor oculari;
modificari in alte zone ale corpului: plagi, fracturi osoase, leziuni cerebrale si
medulare;
2) Examenul clinic facial
3

Pedodontie
Curs 2

se palpeaza contururile scheletului facial pt a depista discontinuitati la nivelul fetei;

trebuie inregistrate toate plagile sau escoriatiile extraorale, tumefactiile;
se palpeaza ATM si se inregistreaza orice leziune, tunefiere, cracment sau crepitatie;
se controleaza toate miscarile mandibulare;
orice intepenire sau durere la nivelul fetei face obligatorie trimiterea copilului la un
specialist care sa infirme o leziune a coloanei cervicale;
II. Examenul clinic intraoral
initial toaleta cavitatii bucale pt indepartarea corpilor straini, cheguri;
se examineaza orice leziune a tesuturilor moi;
trebie identificata prezenta unor corpi straini la nivelul plagilor obrazlui sau a
buzei; indepartarea lor de la prima consultatie elimina riscul instalarii infectiilor
cornice si a fibrozarilor;
Statusul dentar
fiecare dinte se examineaza din punct de vedere al fracturii si al deschiderii camerei
pulpare;
in unele fracturi coronare ramane un strat foarte subtire de dentina prin care transpare
pulpa, avand aspectul unor pete roz de dentina;
modificarea pozitiei trebuie notata ca si mobilitatea verticala / orizontala;
se inregistreaza reactia la palpare si la percutie a dintelui;
inregistrarea relatiilor de ocluzie;
Examenul
1)
2)
3)

radiologic:
indicatii pt radiografie
tehnici radiologice
urmarirea radiografiei in timp

1) Indicatii pt radiografie:
3. radiografia reprezinta o parte importanta a diagnosticului si o modalitate obiectiva
de evaluare a tratamentului leziunilor dento-parodontale
4. desi unele radiografii nu vor arata modificari sunt importante ca documente
care sa ateste situatia initiala
5. .
Examenul radiologic:
fracturi radiculare
gradul dezvoltarii radiculare
dimensiunea camerei pulpare
radiotrasparente periapicale
rezorbtii
gradul deplasarii dintilor
pozitia dintilor neerupti
fracturi de maxilar
prezenta de corpi strain / dinti in partile moi
2) Tehnici radiologice

Pedodontie
Curs 2

nu exista o serie standard de radiografie pt traumatisme dentare;

in toate radiografiile sa se vada bine zona apicala a dintelui traumatizat;
in cazul suspectarii unei fracturi radiculare trebuie effectuate o a doua, o a treia
radiografie din unghi usor diferite atat in plan vertical cat si in plan orizontal, pt a
verifica localizarea si extinderea fracturii
Incidenta endobucala axiala cu film ocluzal
OPG daca se suspecteaza fracturi mandibulare sau de condil;
pt a depista prezenta corpilor straini ca fragmente de dinti in grosimea buzelor sau a
limbii se utilizeaza un timp de expunere de un sfert din timpul normal; filmul este plasat
dedesubtul tesutului ce trebuie examinat;

3) Urmarirea radiological in timp

multe modificari patologice nu sunt aparente radiologic imediat
dupa aproximativ 3 saptamani pot fi observate radiologic:
- radiotransparente date de necroza pulpara
- rezorbtii radiculare datorita inflamatiilor
dupa aproximativ 6-7 saptamani se poate observa anchiloza
in absenta oricaror semen sau simptome clinice cum ar fi aparitia fistulei, mobilitatii,
modificarii de culoare sau a durerii nu se indica efectuarea unor radiografii suplimentare
mai devreme de 6 luni de la traumatism
urmatoarele examinari se fac la 1, 2, 3, 4, 5 , 10, 12 luni, in special la luxatii,
replantari, fractri radiculare;

Forme clinice ale traumatismelor tesuturilor dento-parodontale la

dentitia permanenta

1. Fisurile smaltului
- Sunt fracturi incomplete ale smaltului, fara pierdere de substanta dura dentara
- Deseori trec neobservate
- Pot fi puse in evidenta cu ajutorul luminii focalizate
2. Fracturile smaltului
- sunt pierderi de substanta dura dentara limitate numai la smalt
3. Fracturile smaltului si dentinei nepenetrante
- sunt pierderi de substanta dentara atat la nivelul smaltului cat si a dentinei,
fara afectarea camerei pulpare
- cel mai frecvent sunt oblice si afecteaza unghiul mezial al Icsup
- pot fi si orizontale la diferite niveluri ale coroanei
- asocierea uneori si a unei lezari a ligamentului periodontal
- Clinic:
Sensibilitate la agentii termici si la masticatie, intensitatea simptomelor
fiind in functie de suprafata de dentina descoperita si de gradul de
maturitate al dintelui
- Radiologic:
5

Pedodontie
Curs 2

- Pune in evidenta linia de fractura care nu afecteaza CP

- Trebuie avut in vedere ca pe radiografie CP este mai mica decat in realitate
4. Fracturi dentare ale smaltului si dentinei penetrante
- sunt fracturi ale smaltului si dentinei care afecteaza si camera pulpara
- se poate observa o usoara hemoragie la nivelul zonei unde CP este deschisa
daca pacientul este adus la scurt timp dupa accident sau prezenta unui polip
pulpar la mai mult timp
- dureri puternice la agentii termici si la masticatie
- tesutul pulpar expus este acoperit cu un strat de fibrina, iar fenomenele
inflamatorii se limiteaza la o profunzime de 1-2 mm in prima perioada
- fracturile coronare cu deschiderea CP imbraca mai multe aspecte
5. Fracturi corono-radiculare
- afecteaza smaltul, dentina si cementul, si uneori pulpa dentara
- 2 forme: penetrante
nepenetrante
- apar ca urmare a unui impact orizontal si determina o linie de fractura, care va
urma initial traseul prismelor de smalt de pe suprafata vestibulara a coroanei si
apoi va urma un traseu oblic pana la nivelul crestei gingivale palatinale
- linii de fractura unice / multiple ce pornesc din linia de fractura principala
- o fractura corono-radiculara netratata duce la aparitia durerilor la masticatie
datorita mobilitatii fragmentului coronar, fara alte simptome
- diagnosticul clinic al unei fracturi corono-radiculare este evident cand
fragmentul coronar este usor mobil, fiind mentinut in pozitie de fibrele
palatinale ale ligamentului periodontal
- simptomele subiective sunt limitate la dureri datoraate mobilitatii
fragmentelor
- diagnosticul radiologic mult mai dificil, in ceea ce priveste extinderea sa
orala
6. Fracturile radiculare
- afecteaza concomitent cementul, dentina, pulpa si LPA
- pot fi orizontale sau oblice:
in 1/3 cervicala, medie sau apicala
prognostic favotabil au cele din 1/3 apicala si medie
- vindecarea
spontan prin anchiloza
tratatata prin apozitie de cement, osa sau tesut conjunctiv , NU tesut de
granulatie
- de obicei fractura apare in urma unei lovituri cu directie orizontala, care
creaza zone de compresiune vestibulara si palatinala
- se produc cel mai frecvent la dinti cu apexul inchis, dar si dintii imaturi pot
prezenta fracturi radiculare incomplete
- Examenul clinic:
Discreta extruzie a dintelui, cu modificarea relatiilor ocluzale
Gradul de mobilitate a dintelui depinde de localizarea fracturii
Prin palpare se poate simti mobilitatea fragmentului coronar si lipsa
mobilitatii in portiunea apicala

Pedodontie
Curs 2

Examenul radiologic: expunerea radiologica dintr-o incidenta aproape oblica,

iar uneori este necesara o incidenta diferita conului central...