Sunteți pe pagina 1din 14

Anestezie dentara, gresita?

Postat de MPS cu un an in urma

M-am prezentat la stomatolog, mi s-a facut anestezie la incisivi, la primul a fost bine, la al doilea, in momentul cand am fost intepata cu acul (ca de altfel pe tot parcursul cat s-a executat anestezia) am simtit o durere cumplita la radacina narii stangi, pana aproape in ochi. Cand a fost scos acul, dna. doctor m-a apasat puternic cu degetul, facand un surub, dupa care mi-a spus sa scuip. Am sangerat puternic, si odata cu amortirea, durerea s-a diminuat putin. S-au extras nervii din ambii dinti, am plecat acasa si am suportat o durere cumplita intreaga noapte in locul anesteziei, din ochi pana in creier. A doua zi m-am prezentat la dna. doctor cu jumatate de fata si buza de sus umflata; am primit antibiotic 250mg cefalexina la 12 ore, dupa 2 zile am revenit la dna. doctor cu situatia agravata; mi s-a marit doza de antibiotic la 500mg la 8 ore. Am luat timp de 7 zile antibiotic si am stat cu cuburi de gheata sub nas o saptamana, cu dureri cumplite. M-am dus la dna. doctor, m-a taiat sub buza inspre sinus la unul dintre incisivi, facand o gaura cu un instrument pe sub nas, inspre celalalt incisiv, dupa care a taiat acolo, in zona aceea sub nas, cu o forfecuta; apoi a presat puternic, scotand de acolo un cheag de sange cat un bob de grau, negru ca taciunele, in jurul caruia se formase puroi intarit de culoare verzuie, iar pe margini galben lichid. Mi s-a pus o mesa de drenaj 24h, apoi mi-a fost scoasa, dupa alte 24h aproximativ rana cicatrizandu-se aproape total. De atunci au trecut 3 saptamani, acum am urmatoarea problema: ma doare foarte rau tot locul unde s-a efectuat acea interventie, buza mi-a cazut peste dinti, cand rad sau vorbesc ma doare foarte tare, ma doare interiorul nasului, iar la dinti nu simt absolut nicio durere. Dna. dr. mi-a dat mai multe variante a ceea ce s-a intamplat, din care am inteles ca fie nu stie nici dansa ce a facut, fie nu vrea sa imi spuna. Sunt disperata deoarece imobilitatea buzei creste pe zi ce trece, durerile sunt mai puternice, iar dna. dr. imi spune sa fac masaj ca va trece cu timpul. Ce sa ma fac? Convingerea mea este ca mi-au fost lezati serios ceva nervi acolo. Va rog ajutati-ma! Va multumesc din suflet!

Raspunsuri la aceasta intrebare


Posteaza un raspuns
y

silvia (cu un an in urma) o 0


o o

Eu am patit ceva asemanator cand mi s-a extras un incisiv inferior. Aveam infectie mare si mi-a facut extractie fara sa-mi trateze intai infectia. Am inteles ulterior ca, din cauza infectiei, ca sa prinda anestezia, mi-a facut o doza mai mare ori ceva mai puternic.Cert este ca dupa 3 sapt nu mi se dezmortise llocul anesteziei, iar acum dupa 3 ani de la extractie nu-mi simt jumatate din buza inferioara. Mi-a spus un alt stomatolog ca zona in care mi-a facut anestezia este puternic inervata(!), ca mi-a atins nu stiu ce nerv, care a fost distrus si mi-a produs o mica pareza iremediabila la mine, pt ca a trecut mult timp si nu am fost la dr. IN concluzie, sfatul meu este sa mergi la alt doctor stomatolog sa-si spuna parerea, desi ei nu se prea baga unul peste altul si sa mergi neaparat la un specialis care face masaje ori tratament adecvat in pareze mici. Sa nu fie prea tarziu. Medicul la care mergi, cel care ti-a facut problema, te duce ''''''''cu

zaharelul'''''''', sa treaca timpul, dar cu cat trece timpul, cu atat nu se mai poate rezolza problema.P.S: sI MIE IMI CADE PUTIN BUZA, NOAPTEA SI IMI CURGE DIN GURA SALIVA....gROAZNIC DAR ADEVARAT. sANATATE MAXIMA!!! Raspunde
y

animus (cu un an in urma) o 0


o o

buna ziua!si in medicina se comit greseli ca in orice alt domeniu!modul in care se practica aceasta meserie tine in primul rand de caracterul pe care il are medicul.atitudinea pacientului este vitala .daca nu va place medicul la care mergeti mai bine il schimbati .mergeti la un chirurg OMF va recomand orice clinica particulara care are si madici chirurgi OMF. in Bucuresti este ESTET LASER.cu respect DR Mihalcea MULTA SANATATE! Raspunde
y

Miruna (cu 5 luni in urma) o 0


o o

Pentru mine durerea de dinti a fost probabil una dintre cele mai puternice dureri pe care le-am simtit vreodata.Am cautat pe net remedii impotriva durerii si am gasit intamplator ceva foarte interesant : anestezia prin hipnoza! Exista cativa stomatologi care fac interventii chirurgicale doar cu anestezie prin hipnoza, fapt ce elimina o gramada de complicatii asa cum au suferit persoanele de mai sus. Pentru cei interesati de asa ceva, pot vedea cateva filme : http://youtube.com/watch?v=ErKU1rPQqmY http://youtube.com/watch?v=Cpf24vuDiXg De ce nu o foloseste nimeni asa ceva in Romania?Tot ce am gasit despre anestezie cu hipnoza este un film realizat de un hipnotist roman : http://youtube.com/watch?v=tmQn_sjXV3U Raspunde
y

marius b (cu o luna in urma) o 0


o o

si eu am o problema similara, am mers la dentist si in urma unei anestezii am ramas cu fata amortita, partea stanga jos, buza, maxilar, dinti , inclisuv gingia. Sunt foarte ingrijorat, mi-e frica sa nu dureze prea mult pana imi voi reveni sau poate si mai grav sa raman asa. Ceva incurajator e ca simt furnicaturi puternice si dureri uneori in zona inca sub anestezie, mi s-a spus ca sunt simtome de revenire la normal, as cere parerea cuiva in masura. Raspunde
y

balaoimarius (cu o luna in urma) o 0


o o

Eu am mers la dentist pentrun extractia unui molar de minte, mi s-a facut anestezie, dar a fost necesar sa-mi fie facute mai multe injectii pentru ca simteam durere. Dupa 3 ore a reusit sa-l scoata, am avut dureri cumplite dupa, am fost chiar operat pentru a fi scoase radacinile care au ramas in urma. Desi au trecut 3 saptamani, nu imi revin d in anestezie, partea stanga, mi-e amortita, ror, maxilar, dinti, gingie. Am in schimb furnicaturi si dureri uneori in acea zona, mi-e frica sa nu fie ceva de foarte lunga durata sau permanent.V-as ruga sa-mi oferiti un sfat sau o parere. Va multumesc Raspunde
y

Kinetoterapiebv (cu o luna in urma) o 0


o o

consultati un alt medic stomatolog si un neurolg eventual.daca este lezat vreun nerv de la nivelul fetei,se poate trata cu fizioterapie:masaj si electrostimulare cu electrod punctiform pe puntele motorii ale nervilor faciali.in cadrul centrului nostru am tratat destule pareze faciale prin aceste metode.deci,mergeti in cele din urma la un medic de recuperare,intr-un centru in care se executa electrostimulari medicale si nu cosmetice. Raspunde
y

Andreea (cu o luna in urma) o 0


o o

Va sfatuiesc sa mergeti cat puteti de repede la spitalul de chirurgie oro-maxilo-faciala din bucuresti, este special dedicat acestor probleme. Este f aglomerat, dar va primeste sigur! Stiu ce inseamna, eu am fost pe punctul d a muri in urma unei extractii de molar de minte. Am scapat dupa un an de colindat tara prin spitale, dar si acum am ramas cu diferite afectiuni: artrita temporo mandibulara, sinuzita maxilara cronica(aveam atunci sinusul maxilar stang plin de puroi, a trebuit sa fac punctii), ulcer caci nu puteam manca si slabisem de la acel tratament de ultima generatie 10 kg in 2 sapt(s-a speriat si doctorul). Duceti-va la acel spital caci sigur aveti o infectie la sinusuri in urma acelei

anestezii! Cat despe domnul care zicea ca simte furnicaturi si dureri, este vorba de o infectie, doar atunci se simt aceste furnicaturi. Este pacat ca ajungem in aceasta stare datorita unor stomatologi nepriceputi. Sanatate va doresc! Raspunde

Aparate de anestezie
Masina de gaze Este un aparat prin care se realizeaza: - mixica gazelor; - vaporizarea substantelor volatile; - distribuirea lor la concentratiile si presiunile dorite; Componentele masinii de gaze sunt: - debitmetrele; - vaporizoarele; - sistemul de tuburi prin care se asigura amestecul si circulatia gazelor; Schema aparatuluui de anestezie- desen Debitmetrele (fluxmetre) sunt instrumente cu care se masoara cantitatea de gaz care patrunde in circuitul anestezic in unitatea de timp (cm3/min). Exista debitmetre umede (hidraulice) si debitmetre uscate (rotametre). Tuburile rotametrelor au un diametru interior mai mare la varf decat la baza tubului. O bobina dintr-un aliaj usor pluteste si se invarte liber in curentul de gaz. Cifra de pe scala gradata a tubului in dreptul careia se gaseste extremitatea superioara a bobinei indica marimea fluxului de gaz. Debitmetru uscat ( rotametru) - desen Circuitul anestezic- desen -este un ansamblu de tuburi gofrate in care amestecul gazos este condus de la masina de gaze spre circuitul ventilator al bolnavului, fiind preluat dupa terminarea expirului si reintrodus in aparat sau eliberat in aerul atmosferic . Circuitul Waters (dute-vino) in care calcea este montata intre balonul de amestec si sursa de gaze pe de o parte si sonda de intubatie pe de alta parte .

Circuitul Sword in care canistra de calce este plasata pe ramul expirator al circuitului. Este circuitul care se utilizeaza cel mai frecvent . Hiperextensia capului. Elibereaza faringele prin ridicarea limbii - desen Manevra Esmarch de eliberare a caii aeriene superioare - desen Tripla manevra Safara de elib. a caii aeriene sup - desen Timpul I: hiperextensia capului: reanimatorul asezat cranial fata de pacientul in decubit dorsal, cu o mana pe crestet iar cealalta pe menton realizeaza hiperextensia capului. Timpul II: subluxarea anterioara a mandibulei: se mentine hiperextensia cu regiunea hipotenara a palmelor reanimatorului aplicate pe regiunea frontala, iar cu degetele 2-4 de la ambele maini plasate inapoia ramurii verticale a mandibulei, se aplica o miscare catre inainte (in sus) care realizeaza subluxatia cu deplasarea anterioara a bazei limbii. Timpul III: intredeschiderea gurii - cu policele de la ambele maini situate la nivelul santului supramentonier prin aplicarea unei presiuni in jos cu indepartarea mandibulei subluxate de maxilarul superior. La sfarsitul manevrei, capul pacientului va fi in hiperextensie mentinuta cu palmele in regiunea frontala, mandibula va fi subluxata anterior cu degetele 2-4 iar gura va fi intredeschisa prin presiunea exercitata de police. Intubatia oro-farigiana -desen Sonda orofaringiana Guedel - Canulele (sonde) orofaringiene Guedel au diferite dimensiuni(de la 0 la nou-nascut pana la nr. 4 la adult), sunt confectionate din plastic, metal sau cauciuc si trebuie sa fie suficient de late ca sa vina in contact cu 2-3 dinti de la nivelul arcadelor dentare. Canula este formata dintr-o portiune dreapta in contact cu dintii (zona de muscatura), o extremitate prevazuta cu flansa care limiteaza introducerea si impiedica inghitirea canulei si o portiune distala curba adaptata curburilor gurii, limbii si faringelui. In plus canula contine un lumen care faciliteaza aspiratia orofaringiana. Deschiderea gurii la un subiect in stare de inconstienta- desen Tehnica "incrucisarii degetelor"- desen Intubatia orofaringiana cu sonda Guedel -desen Tehnica Deschiderea gurii: La bolnavii cu barbia relaxata se realizeaza cu indexul si policele aplicate incrucisat pe arcadele dentare superioara si inferioara. Degetele se introduc succesiv la nivelul comisurii bucale, lasand planul median liber si printr-o miscare de forfecare se forteaza deschiderea gurii. La bolnavii cu tonusul muscular pastrat se introduce indexul de la mana stanga prin santul gingivo-labial al pacientului, pana ce acesta patrunde in spatiul din spatele ultimului

molar. Rotind indexul se aplica o usoara presiune la nivelul mijlocului mandibulei, care permite de obicei deschiderea gurii. Indepartarea protezelor dentare mobile si curatirea caii aeriene de eventualii corpi straini: se utilizeaza pentru aceasta indexul si mediusul invelite in tifon. Introducerea canulei orofaringiene: pe linia mediana se introduce sonda Guedel cu concavitatea in sus, aproximativ 2/3 din lungimea sondei. Apoi se roteste cu 180 cu concavitatea in jos aplicata pe limba astfel incat portiunea distala a acesteia sa se aseze intre peretele posterior al faringelui si baza limbii (cu concavitatea spre limba). Sonda orofaringiana mai poate fi introdusa pe deasupra limbii tractionata cu o pensa de limba sau apasata in jos cu o spatula. Contraindicatii - bolnavul constient, cu reflectivitatea orofaringiana pastrata sau crescuta, la care introducerea canulei in faringe poate produce varsaturi sau laringospasm. Avantaje - faciliteaza ventilatia pacientului pe masca faciala si reduce cantitatea de aer insuflat in stomac - asigura permeabilitatea caii respiratorii la bolnavii cu trismus sau maxilarul inclestat Complicatii Utilizarea canulei orofaringiene expune la 3 complicatii majore: traumatice, hiperreflectivitatea caii aeriene si obstructia caii aeriene. Complicatii traumatice: lezarea buzelor, dintilor, limbii si mucoasei faringiene succesiv la introducerea fortata a canulei. Aplicarea acesteia la bolnavii cu dintii incisivi imbracati poate constitui o contraindicatie relativa, intrucat exista riscul ca pacientul sa muste canula si sa-si fractureze coroana de acrilat. Hiperreflerctivitatea caii aeriene: tusea, voma si laringospasmul dupa tentativa de intubare orofaringiana la un bolnav cu hiperreactivitatea caii aeriene este o complicatie potential letala . Obstructia caii aeriene: accentuarea obstructiei datorita pozitionarii incorecte a unei canule Guedel prea scurte care impinge limba posterior agraveaza insuficienta respiratorie. Intubatia nazofaringiana Canula nazofaringiana este un cilindru cu curb pliabil din cauciuc sau material plastic. O flansa impiedica patrunderea extremitatii externe in narina iar curbura canulei faciliteaza plasarea intre baza limbii si peretele posterior faringelui.

Tehnica a. Examinarea cavitatilor nazale pentru excluderea unei eventuale obstructii prin corpi straini, polipi sau deviere de sept. b. Introducerea unui lubrefiant (ulei gomenolat) si a unui vasoconstrictor (cocaina, efedrina) in interiorul narinei. Se pot introduce mese din tifon umecta cu solutie de cocaina. c. Introducerea sondei nazofaringiene in narina, indreptata cu concavitate in jos, paralel cu palatul, pana ce simtim trecerea varfului acesteia prin orificiul nazofaringian. Se mai avanseaza cativa centimetri pana ce se obtine un flux de aer optim. Daca canula nu trece atunci se incearca in narina opusa sau se alege un tub de diametru mai mic. Daca se percepe rezistenta la intrarea in nazofaringe se roteaza usor cu 90 in sens invers acelor de ceasornic si apoi se impinge. Complicatii Complicatiile intubatiei nazofaringiene constau din epistaxis, tunelizarea submucoasei, leziuni de decubit, esecul insertiei. Cea mai frecventa complicatie este epistaxisul care se rezolva de obicei spontan. Precautii - la bolnavii cu traumatisme ale coloanei cervicale se va evita a capului - alegerea unei canule de dimensiuni potrivite. Anatomia orificiului glotic vizualizat prin laringoscopie directa- desen Orificiul glotic este delimitat de corzile vocale si de cartilajele aritenoide. Dispuse paralel, sub forma unor benzi albe-sidefii, corzile vocale se insereaza anterior pe cartilajul tiroid, la limita cu insertia epiglotei, iar posterior pe suprafata laterala a cartilajelor aritenoide. Epiglota este o formatiune cartilaginoasa situata in faringe, cu marginea anterioara aderenta la cartilajul tiroid si cu cea posterioara atarnand liber in fata glotei, pe care o mascheaza. Intre epiglota si baza limbii se gaseste valecula, reper important pentru intubatia traheala cu ajutorul laringoscopului cu lama curba. hiperextensia maxima

Intubatia endotraheala cu laringoscop: a. cu lama dreapta; b. cu lama curba - desene Tub traheal tip Magill din material plastic -desen CONTRAINDICATII 1. Prezenta corpilor straini in caile aeriene superioare.

2. Infectii orofaringiene cu risc de hemoragie sau ruptura unui abces. 3. Afectiunile laringelui (traumatisme, edem, laringita acuta). 4. Fracturile bazei craniului, care contraindica intubatia nazotraheala. COMPLICATII 1. Leziunile coloanei cervicale si ale maduvei, la bolnavii cu osteoporoza, fracturi ale coloanei. 2. Leziunile orofaringiene atribuite laringoscopiei :leziuni ale dintilor, buzelor, limbii, mucoasei bucale, faringiene si a laringelui. 3. Declansarea unor reflexe nocive la bolnavul hipoxic sau hipercapnic. 4. Intubatia esofagului, in situatiile in care vizualizarea glotei este dificila. 5. Intubatia endobronsica. 6. Edemul laringian, consecinta mentinerii unui tub endotraheal prea gros care dezvolta o presiune excesiva asupra peretelui laringian. PRECAUTII l. Utilizarea tuburilor endotraheale cu mansete de volum mare si presiune joasa pentru prevenirea leziunilor ischemice ale mucoasei. 2. Prevenirea edemului laringian prin utilizarea tuburilor endotraheale cu diametrul mai mic decat al glotei si evitarea intubatiei in prezenta unei infectii a cailor aeriene superioare. 3. In cazul intubatiei la un bolnav cu stomacul plin, efectuarea manevrei Sellick (comprimarea cartilajului cricoid de catre un ajutor) si aspiratia secretiilor prin lumenului tubului endotraheal pentru prevenirea aspiratiei.

Anestezia dentara
Autor: Camelia Airinei Anestezia dentara reprezinta o parte integranta a stomatologiei, adresandu-se unor probleme des intalnite in aceasta practica: anxietatea legata de cabinetul stomatologic, cooperarea cu medicul si durerea. Printre substantele cu proprietati anestezice cele mai utilizate in stomatologie se numara: xilina, mepivacaina, prilocaina, hostacaina, bupivacaina, articaina, procaina, tetracaina, cocaina. Definitie Anestezia este procedura medicala prin care se introduc in organism substante ce au efectul de a atenua sau suprima temporar perceperea senzatiilor dureroase.

Indicatii Anestezia in stomatologie este indicata pentru procedurile dureroase si de lunga durata - cele mai frecvente sunt extractiile dentare si tratarea infectiilor dentare si ale gingiilor, in cazul in care pacientul sufera de reflex faringian sau are o rezistenta foarte mica la durere. Anestezia poate fi si o procedura electiva, in cazul uneia dintre cele mai comune probleme in stomatologie - frica de dentist. Principiul de actiune al anesteziei Substantele anestezice fuctioneaza prin blocarea transmisiei semnalelor dureroase catre creier. Mai specific, prin reducerea influxului ionilor de sodiu in citoplasma neuronala. Daca sodiul nu intra in neuron, ionul de potasiu nu poate iesi, inhibandu-se astfel depolarizarea nervului si aparand anestezia. Pentru partea superioara a maxilarului anestezicul local este injectat cat mai aproape de os, deoarece acesta este foarte poros si distribuie foarte bine substanta pana la nerv. Daca se doreste anestezierea unei portiuni din mandibula insa, datorita faptului ca osul este foarte dens, substanta trebuie sa atinga exact nervul principal care recepteaza senzatiile din zona de interes - acest nerv se afla in spatele cavitatii bucale. Din acest motiv, odata cu amortirea dintilor de pe mandibula, se pierd si senzatiile in buza si barbie, acestea fiind deservite de o ramura a nervului principal. Este posibil sa fie atinsi in mod accidental de efectul anesteziei si alti nervi alaturati, cum ar fi cel lingual sau cel facial. Efectul anesteziei este temporar datorita faptului ca substanta intra in circuitul sanguin si este redistribuita in organism. Circulatia sanguina din maximarul superior este mai intensa, astfel incat efectul anesteziei locale aplicate in maxilar dureaza mai putin decat in mandibula. Totodata, durata si efectul anestezicului depind si de grasimile din corp, greutatea pacientului, concentratia substantei, precum si diferenta dintre PH-ul anestezicului si cel al zonei anesteziate. Calea de administrare a anesteziei dentare enterala (intestinala) - pe cale orala, sublinguala sau rectala. parenterala (in afara tubului digestiv) - intravenos, intramuscular sau intraosos. prin piele - prin plasturi sau ionoforeza. prin difuzare in membranele mucoase orale. prin inhalarea unui gaz sau a unor substante volatile. Tipuri de anestezie dentara 1. Anestezia locala Anestezia locala inseamna pierderea reversibila a senzatiei in cimpul operator, prin administrarea de drog anestezic in acea zona. Dezavantajul consta in faptul ca este rezervata

unor interventii de mica amploare. Anestezia locala poate fi de doua tipuri: a. Anestezia de contact (suprafata) - prin instilatii, badijonare, spray Acest tip de anestezie este folosita in general pentru a amorti zona care urmeaza a fi injectata, aplicand anestezicul direct pe mucoasa. Substantele anestezice de contact (suprafata) sunt: benzocaina, cincocaina, lidocaina (xilina, xilocaina), tetracaina, cocaina. Se mai pot folosi substante volatile ce racesc tegumentul, cum ar fi clorura de etil. Timpul necesar pentru instalarea analgeziei de suprafata prin contact este de aproximativ 1 - 2 minute, iar durata medie de 10 - 15 minute. Procedurile stomatologice in care se utilizeaza anestezia de contact sunt incizia unui abces, extractia unui dinte temporar, b. Anestezia prin injectie - infiltratie Anestezicul este infiltrat direct in tesuturile in care urmeaza a se interveni sau in diverse puncte aflate la distanta de zona in care se va lucra. Substantele anestezice de infiltratie sunt: lidocaina (xilina, xilocaina), mepivacaina (carbocaina), bupivacaina (marcaina) . Injectarea sau infiltratia locala se realizeaza in urmatoarele moduri: intramucos, punctiform, liniar, difuz, intragingival, plexal - se injecteaza direct in dreptul dintelui ce se doreste a fi amortit, in baraj, troncular - se injecteaza in vecinatatea unui nerv, pentru a amorti mai multi dinti odata, intraligamentar - in periodontiu, intrapapilar, intraseptal, intraosos, intrapulpar - in pulpa dintelui. Procedurile stomatologice in care se utilizeaza anestezia locala prin injectare sau infiltratie sunt obturatii, curatarea cariilor, pregatire dintilor pentru coronare sau boli parodontale. 2. Anestezia de conducere sau regionala (tronculara) Anestezia regionala reprezinta pierderea reversibila a senzatiei si a miscarii intr-o regiune, prin blocarea selectiva a nervilor periferici, plexurilor nervoase si cailor medulare ale regiunii respective. Anestezia de conducere include anestezia plexala, tronculara, intravenoasa sub garou, rahianestezia si anestezia peridurala. Substantele anestezice de conducere sau regionale sunt: bupivacaina (marcaina), etidocaina, lidocaina (xilina, xilocaina), procaina (novocaina). Anestezia locoregionala cuprinde doua tipuri particulare cum ar fi blocajul nervos realizat prin injectarea directa in jurul nervului ce inerveaza regiunea de interes si anestezia regionala intravenoasa (bloc Bier). Anestezie regionala prin acopunctura sau electropunctura Prin stimularea anumitor puncte-cheie in acupunctura se poate obtine o analgezie a zoneitinta, efectul instalandu-se in 15 - 20 de minute. Pentru reusita acestei tehnici estenecesara colaborarea si increderea pacientului in tehnica.

3. Sedarea constienta Sedarea este diferita de anestezie, prin faptul ca nu se adreseaza inlaturarii durerii, ci eliminarii stresului si anxietatii produse de stomatolog. Pacientul se relaxeaza si dupa trecerea efectuluisedarii nu simte durere sau chiar nu isi mai aminteste procedura stomatologica. Sedarea poate fi usoara - asemanatoare starii usor euforice induse de alcool, medie pacientul este constient si poate executa instructiunile stomatologului, insa are corpul amortit, sedare profunda - pacientul alterneaza intre starea de constienta si cea de pierdere a constientei, si sedarea totala - pacientul este complet adormit si nu simte nimic. Primele doua etape ale sedarii se pot realiza pe cale orala, itravenoasa sau prin inhalatie, iar ultimele doua etape se obtin pe cale intravenoasa. Protoxidul de azot sau gazul ilariant - acest anestezic este utilizat ca atare sau in combinatie cu analgezice locale, iar renumele provine de la faptul ca pacientii care il inhaleaza intra intr-o stare euforica foarte placuta si relaxanta, ce le starneste rasul. Administrarea acestui gaz necesita aparate si instructaj specializat, fiind mai putin utilizat in afara Statelor Unite. 4. Anestezia generala Anestezia generala se utilizeaza foarte rar in stomatologie si este indicata atunci cand anestezia locala nu este eficienta sau nu se poate efectua. Aceasta procedura necesita asistent a unui medic anestezist. Indicatiile anesteziei generale sunt cazurile de fobie extrema si interventiile chirurgicale complicate. Anestezia generala este asociata cu pierderea constientei sau somnul profund, disparitia durerii si relaxarea musculara. Riscurile implicate de anestezie in stomatologie Zona anesteziata nu amorteste. Acest lucru se intampla atunci cand in zona anesteziata este prezenta o infectie sau o anomalie anatomica (tesut osos foarte dens). S-a observat ca pacientii sub influenta alcoolului, sau care sunt alcoolici, sunt mai greu de anesteziat. Dureri foarte mari in timpul injectarii. Acest lucru se intampla cand acul penetreaza direct terminatiile nervoase sau o artera. Probabilitatea acestui risc este mai mare la pacientii slabi. Dureri prelungite, amorteala, parestezie (senzatii de mancarime sau ustruime). Penetrarea periostului produce dureri puternice. Leziuni vasculare sau nervoase. Pareza temporara (o ora) a nervului facial in cursul anesteziei pentru dintii inferiori. Hematomul obrazului - Apare in cursul anesteziei pentru dintii superiori, ca urmare a lezarii vaselor de sange cu acul. Se trateaza cu pansament compresiv si tratament cu antibiotice. Necroza mucoasei.

Ruperea, inghitirea sau aspirarea acului. Acest lucru se intampla mai ales cand pacientul se misca brusc. Intoxicatii sistemice. Apare atunci cand se depaseste doza adecvata de anestezic si se manifesata prin sedare, dureri de cap, vorbire incoerenta, tremur, convulsii, hipotensiune. Nevritele postanestezice - apar datorita inteparii fibrelor nervoase sau iritatiei acestora de catre substanta anestezica. Reactii alergice sau de hipersensibilitate. Complicatiile care intervin in acest caz pot merge pana la deces. Este bine ca, inainte de anestezia locala, sa se efectueze test alergologic. Reactii adverse date de vasoconstrictor. Trimusul sau limitarea temporara a amplitudinii deschiderii gurii cu dificultati in masticatie. Alte riscuri accidentale cum ar fi convulsiile, pierderea cunostintei, fluctuatia glicemiei, infarctul miocardic. Intrebari frecvente legate de anestezia dentara Cum ma voi simti dupa ce trece efectul anesteziei? Efectul anesteziei locale dispare de obicei la o ora dupa efectuarea procedurii stomatologice si pacientul poate parasi cabinetul medical fara probleme, insa in cazul sedarii efectul de dezorientare si ameteala dureaza mai multe ore si este indicat sa ajungeti acasa sub supravegherea unei persoane adulte. Efectul anesteziei locale dispare mai rapid in zona maxilarului decat in zona mandibulei, deoarece maxilarul este mai puternic vascularizat. Ramane insa o senzatie ciudata si probabil veti avea impresia ca nu va simtiti buzele sau limba, desi le puteti folosi. In privinta durerii, aceasta isi va face simtita prezenta dupa ce trece efectul anesteziei, insa variaza foarte mult - de la un pacient la altul si in functie de interventie. In general in urma interventiilor chirurgicale si procedurilor stomatologice traumatizante pot fi foarte dureroase. In acest scop medicul va va indica administrarea unor analgezice. Pot beneficia de anstezie dentara daca am probleme cu inima sau sunt astmatic? Medicul stomatolog trebuie sa fie informat asupra tuturor afectiunilor pacientului inainte de a efectua anestezia. Daca aveti o boala de inima, in special legata de valve, probabil va vor fi administrate antibiotice inainte de procedura, pentru a preveni endocardita. Complicatiile anesteziei legate de problemele de inima sunt rare si stomatologii stiu cum sa le evite. In general anestezia locala este sigura pentru pacientii cu astm, cu exceptia cazurilor in care acestia sunt alergici la substantele utilizate in anestezie. Se poate utiliza anestezia dentara la femeile insarcinate sau care alapteaza?

Est t il st t l i t sa fi amanat pana in cel de-al ste doilea t imest de sarcina, sau cel mai bine pana dupa nastere. Daca totusi e nevoie de anestezie, substanta se va utiliza in cantitate cat mai mica posibil. Sunt preferate anestezicele locale celor intravenoase sau inhalate, mai ales in primul trimestru de sarcina. Anestezicul care este cel mai recomandat in toate trimestrele de sarcina este articaina, deoarece are cea mai mica rata de penetrare prin bariera fetoplacentara, iar substanta de evitat este adrenalina sau epinefrina. La femeile care alapteaza anestezia dentara se efectueaza in modul urmator- imediat dupa alaptare, putandu-se utiliza orice substanta adecvata procedurii stomatologice, iar la urmatoarea alaptare, laptele nu se da copilului ci se extrage artificial si se arunca - prima alaptare a copilului dupa anestezie se face la 6 ore, cand anestezicul este metaboli at in z totalitate, sau aproape in totalitate.

Anestezia generala in stomatologie


Autor: Camelia Airinei

Anestezia generala in cadrul procedurilor stomatologice este foarte rar utilizata in tara noastra, desi in Europa Occidentala, SUA sau Israel reprezinta o etapa uzuala a tratamentelor dentare. Starea indusa de anestezia generala se caracterizeaza prin coma farmacologica sau pierderea constientei (narcoza), efect antianxios si amnezic, disparitia durerii (analgezie) si relaxare musculara (curarizare). Calea de administrare este intravenoasa, pe cale rectala sau prin inhalare. Indicatii - In stomatologie anestezia generala este utilizata atat la adulti cat si la copii, pentru operatii complexe, in special cele care tin de chirurgia orala si maxilo-faciala, atunci cand anestezia locala nu este eficienta sau nu se poate efectua, in cazurile de fobie dentara extrema, sau la pacientii cu nevoi speciale. Nu este indicata pentru interventii simple si in cazul pacientilor cu boli sistemice grave sau anomalii de constitutie. Aceasta procedura necesita asistenta unui medic anestezist. Acesta trebuie sa monitorizeze permanent functiile vitale ale pacientului. Datorita aparaturii si substantelor utilizate, anestezia generala implica un cost mai ridicat decat anestezia locala. Particularitati - Anestezia generala in stomatologie poate fi de scurta durata, administrata pe cale inhalatorie, intravenoasa sau mixta, precum si de lunga durata, pacientul fiind intubat, deoarece nu poate respira eficient singur. Substantele morfinomimetice utilizate in anestezia generala au rolul de a circula prin sange spre creier, unde intrerup semnalele dureroase. Somnul profund este indus de substante precum barbiturice, ketamina, etomidat, diprivan, introduse intravenos, sau prin inhalare de protoxid de azot si oxigen. Procedura utilizata in cadrul tratamentelor stomatologice presupune riscuri si elemente de dificultate suplimentare, acestea fiind datorate pozitiei si situarii campului de lucru in cavitatea orala: anesteziologul are dificultati in supravegherea reactiilor pacientului, caile aeriene pot fi obstructionate accidental cu secretii sau materiale dentare, multiplele zone reflexogene din cavitatea bucala prezinta riscul declansarii unor reflexe

ene Aceasta proce ura necesita o e aminare clinica a pacientului pentru a In n e e nes ez epista e entuale pro leme e sanatate incompati ile cu anestezia enerala. acientul nu tre uie sa consume lichi e si alimente cu 6 ore inainte e interventie; re ula enerala este fara alimente soli e incepand cu miezul noptii precedente. In caz contrar e ista riscul penumoniei prin inspiratie.
"  $ # # # " !    $     $ 

Dup nes ez ene entru a ajunge acasa, pacientul are nevoie de insotirea si supravegherea unui adult. osi ile efecte secundare ale anesteziei generale sunt ameteala, greata, somnolenta si pierderea abilitatii de coordonare. Realuarea activitatii poate avea loc odata cu disparitia simptomelor. Dupa interventie este importanta hidratarea si medicatia analgezica indicata de stomatolog.
"

   

"  

    

no i e

o e

oinci e cu campul ane ezicului